Certificarea de conformitate a sistemelor de Seria …Nr. 19 / 3.07.2007 3 Publicaþie distribuitã...

Nr. 19 / 3.07.2007

3Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Tehnologia tiparului

Influenþa compoziþiei revelatorului(continuare din numãrul precedent)

La acelaºi tip de revelator,contrastul imaginii obþinute va fi cuatât mai mare cu cât viteza dedevelopare va fi mai mare. Toþifactorii care mãresc viteza dedevelopare vor conduce ºi la mãrireacontrastului. Deci, un revelator valucra cu atât mai constant cu cât va fimai concentrat în reducãtor, sub-stanþe alcaline ºi sulfit de sodiu.

Creºterea concentraþiei debromurã de potasiu duce la scãdereavitezei de developare.

Aºa cum au fost clasificatematerialele fotografice, ºi revelatoriipot fi clasificaþi în:

- revelatori de contrast mic;- revelatori de contrast mediu;- revelatori de contrast ridicat.În concluzie, acelaºi tip de film,

tratat cu revelatori diferiþi, va duce laobþinerea unor contraste diferite.

În practicã nu se obiºnuieºte sã se modifice contrastul cu ajutorulrevelatorilor, ci fiecare tip de film sedevelopeazã într-un revelator adecvatcontrastului sãu.

Influenþa temperaturii ºi acondiþiilor de agitare

Atât temperatura cât ºi ritmul deagitare, fiind factori care modificãviteza de developare, vor acþionadirect asupra coeficientului decontrast: acesta va fi cu atât mairidicat cu cât temperatura va fi mairidicatã, iar agitarea mai energicã.

Din cele arãtate mai sus se poateconcluziona cã developarea unuianumit tip de material fotografic seva executa întotdeauna în condiþiiconstante (acelaºi revelator, aceeaºitemperaturã, aceleaºi condiþii deagitare), singurul factor prin care semodificã contrastul imaginiirãmânând timpul de developare.

Tehnologia tiparului Influenþa compoziþiei revelatorului - pag. 3Influenþa temperaturii ºi a condiþiilor de

agitare - pag. 3Efectul „lith” - pag. 4Calculul timpilor de developare ºi de

expunere - pag. 7Implementarea sistemului de managemental calitãþii

Aplicabilitatea sistemului de managemental calitãþii. Lansarea pe piaþã ºi dareaîn folosinþã.- pag. 11

Certificarea de conformitate a sistemelor demanagement al calitãþii - pag. 13

Certificarea de conformitate a sistemuluide management de mediu - pag. 13

Nevoia de management al calitãþii - pag. 14

Seria de standarde ISO 9000 - pag. 15

Certificare, înregistrare ºi acreditare - pag 16

Obþinerea certificãrii - pag.17

Unitech Electronics a organizat vineri, 11 mai2007, „Ziua utilajelor tipografice”- pag. 17

4

BULETIN INFORMATIV

Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Efectul „lith”

Acest efect este dat de un cazparticular de developare ce se petreceîntr-un revelator „lith”. Aceºtirevelatori conþin formaldehidã sau,mai adesea, paraformaldehidã saubisulfit formaldehidã ºi au capaci-tatea sã provoace o developare„contagioasã”.

În acest tip de revelatori nu sereduc numai cristalele de bromurã deargint care conþin centrii de deve-lopare, ci reacþia începe cu acestecristale ºi se propagã ºi la cristalelevecine, eventual neexpuse. Din acestmotiv, în zonele expuse la luminã seformeazã rapid cantitãþi mari de argint redus care determinãdensitãþi optice ºi contraste maxime(γ = 8).

Spre deosebire de revelatoriiobiºnuiþi, care produc o creºtereprogresivã a densitãþii optice odatãcu creºterea timpului de developare,dimensiunile imaginii (linii saupuncte) nemodificâdu-se în timp,revelatorii „lith” produc apariþiabruscã a unei imagini cu densitateamaximã, ale cãrei dimensiuni semãresc progresiv ca urmare aextinderii reacþiei în zonele vecine(fenomenul de contaminare).

Timpul de developare modificãîn acest caz nu densitatea, cidimensiunile imaginii.

Efectul „lith” depinde ºi decompoziþia materialelor fotosensi-bile, fiind mai accentuat la filmele cuemulsii foarte subþiri ºi cu granulaþiemare (filme „lith”).

În prezent, în domeniul filmelorºi al soluþiilor chimice de prelucraresunt în disputã sistemele „lith”,sistemele pentru un punct hibrid ºisistemele „rapid access”.

În domeniul pregãtirii elec-tronice a formelor de imprimare (pre-press) se recurge frecvent la produsefotografice (filme ºi revelatori).Alegerea suporturilor fotograficepentru aplicaþii propriu-zise se vaface pornind de la suporturi ale cãrorcaracteristici permit o integrareoptimã în fluxul procesului depregãtire a formei.

Pregãtirea clasicã, tradiþionalã, aformei de imprimare presupune caimaginile alb-negru ºi cele color sãfie prelucrate separat ºi reunite apoila montaj. La pregãtirea formei,producerea imaginilor alb-negru ºilucrãrile lineare se realizeazã înaparate de fotoreproducere cuajutorul filmelor „lith”, prelucrateapoi prin procedeul „lith”. Acestprocedeu este indispensabil pentruobþinerea imaginilor cu raster,folosind imaginile în semitonuri ºirasterul de contact. Treptat, sistemul

Nr. 19 / 3.07.2007

5cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

„lith” s-a transformat în sistem„hibrid hard dot” care are avantajulprelucrãrii „rapid access”.

Odatã cu apariþia scannerelor,procesul de pregãtire a formei acunoscut un progres. Citirea origi-nalelor se face prin baleiaj optic, iardatele obþinute pot suporta diferiteprelucrãri electronice (retuºulculorilor, corecþii colorimetrice etc.).

Selecþiile sunt expuse rapid peun „film scan”, punctele de rasterfiind realizate electronic.

Filmele scan sunt filme „rapidaccess” a cãror sensibilitatespectralã este datã de tipul de laserutilizat - 488 mm pentru laserele cuargon ºi 633 mm pentru lasereleheliu/neon. Calitatea punctului deraster depinde în primul rând de ceaa laserului de exprimare.

În general maºinile de foto-culegere actuale utilizeazã lasere cudiode de arseniurã de galiu carelucreazã cu IR (780-820 mm).Diodele ER (Extended Red) lucreazãîn domeniul 650 mm ºi prezintã, faþãde cele cu IR, unele avantaje:

- permit o mai bunã reglare;- folosesc un film sensibil la roºu.Azi, pregãtirea formei de

imprimare se bazeazã pe developareaîn linie. Procedeul constã înconectarea maºinii de expunere lacea de developare.

Maºina de expunere are oanumitã vitezã de ieºire, motivpentru care se preferã o prelucrare afilmului (developare, fixare, spãlareºi uscare) „rapid access”.

Durata de developare a filmuluitrebuie sã fie scurtã, asociatã cu olatitudine de fotografiere mare ºicorelatã cu viteza de ieºire a filmuluidin maºina de expunere.

Din acest motiv, se impuncondiþii noi filmelor ºi soluþiilorchimice de developare, fixare, cumar fi:

- consum minim de soluþii;- latitudine mare de expunere.Procesul de developare are o

cineticã proprie. Este rezultatul, aºacum s-a arãtat, al unui echilibru întreactivatori ºi inhibitori cu efecte deepuizare localã.

Pentru aceasta, emulsiilefilmelor trebuie sã fie foarte sensibilela efectul inhibitor al bromurii depotasiu care se formeazã dupãdeveloparea particulelor de bromurãde argint.

Developarea „lith” este foartesensibilã la variaþii mici ale concen-traþiei elementelor active, bromura depotasiu, sulfitul de sodiu ºihidrochinona. De asemenea, reve-latorii „lith” sunt sensibili la variaþia detemperaturã ºi timpul de developare.

Revelatorii „rapid access”rezistã la variaþii moderate aletemperaturii ºi compoziþiei.

BULETIN INFORMATIV


Sistemele de developare „rapidaccess” prezintã urmãtoareleavantaje:

- latitudine de developare mare,deci o slabã sensibilitate la variaþiilede temperaturã, concentraþia reve-latorului, durata de developare,epuizarea produºilor chimici etc.;

- developare stabilã ºi repro-ductibilã;

- regenerare limitatã a produºilorchimici;

- timpi scurþi de developare latemperaturi relativ mari.

Pentru reproducerea cu raster ailustraþiilor în procesele de pregãtirea formelor de tipar, toate elementelesistemului (film, ramã, maºinã dedevelopare) trebuie sã aibã ca scopobþinerea de puncte de raster cumargini cât mai netede. Un filmtipografic trebuie sã prezinte oprecizie cât mai mare ºi o gradaþiefoarte mare.

În maºinile moderne, punctelede raster sunt create cu ajutorulrazelor laser. Din punctul de vedereal legilor fizicii, o razã laser nu poatefi focalizatã pe un spot de talie micã,iluminat omogen ºi cu margini nete.

Fasciculul laser va descrieîntotdeauna o curbã Gauss, chiarfolosind cele mai bune tehnici optice.

O caracteristicã importantãpentru calitatea unei maºini deexpunere cu laser este posibilitateade focalizare a razei laser pe cea maimicã zonã posibilã, pentru a reducedifuzia la minim. Caracteristicile deieºire ale acestor maºini de expunerepermit utilizarea filmelor „rapidaccess” fãrã probleme.

Este foarte important sã se þinãcont de variaþiile de mãrime alepunctului de raster, care pot survenidin nerespectarea condiþiilor dedevelopare.

Sunt adesea cazuri când opolicromie, deºi este bine executatãelectronic (scanatã, retuºatã ºi apoiexpusã pe film), din cauzaneîndeplinirii condiþiilor de deve-lopare (concentraþia revelatorului,temperatura, regenerarea revelatorului,fixatorul uzat etc.) sã dea rezultatenesatisfãcãtoare pe filmul final.

La aceleaºi rezultate nesatis-fãcãtoare poate duce folosirea filmelorinadecvate sursei de expunere amaºinii de expus (laser Ne-He, IRetc.) sau a revelatorului, care nu esterecomandat filmului respectiv.

Fasciculul laser

Nr. 19 / 3.07.2007


Calculul timpilor dedevelopare ºi de expunere

Calculul timpului de developare

În practica proceselor defotoreproducere se porneºte de la unoriginal. Având un original cu oanumitã densitate maximã (D0M) ºi oanumitã densitate minimã (D0m) secere sã se obþinã un negativ cu odensitate maximã (DM) ºi o densitateminimã (Dm); deci având un originalcu un interval de densitãþi ∆D0,trebuie obþinut un negativ cu uninterval de densitãþi ∆D, în aºa felîncât pentru o anumitã densitate Dx aoriginalului sã se obþinã pe negativdensitatea D.

Altfel spus, este necesar capornind de la un anumit interval dedensitãþi al originalului sã se obþinã ºiun anumit interval de densitãþi penegativ (o primã condiþie) ºi, înacelaºi timp, o anumitã densitate aoriginalului sã fie reprodusã la oanumitã valoare de densitate penegativ (o a doua condiþie).

Din cele arãtate mai sus se ºtiecã prima condiþie se asigurã printr-oalegere corespunzãtoare a timpului de developare, iar cea de a doua,printr-un timp de expunere adecvat.Cu alte cuvinte, pornind de la uninterval de densitãþi dat al

originalului, se pot obþine negativecu diferite intervale de densitãþi înfuncþie de coeficientul de contrast lacare este developat materialulfotosensibil, conform relaþiei:

∆D = γ . ∆D0

În mod obiºnuit modificareacoeficientului de contrast serealizeazã prin modificarea timpuluide developare. Rezultã cã obþinereaintervalului de densitãþi dorit peimagine se poate realiza prin alegereacorespunzãtoare a timpului dedevelopare.

Valorile particulare aledensitãþilor obþinute pe negativpentru diferite densitãþi aleoriginalului depind atât de valoareatimpului de expunere cât ºi devaloarea timpului de developare. Înfigura de mai jos, figurã în carecurbele caracteristice au fost trasateîn funcþie de logaritmul expunerii,este ilustratã aceastã concluzie.

Faptul cã densitatea obþinutã peimagine depinde ºi de timpul de

Modificarea densitãþilor obþinute pe imagine în funcþie detimpul de expunere ºi de timpul de developare

BULETIN INFORMATIV


developare ne obligã la începereacalculului parametrilor procesului defotoreproducere cu aceastã mãrime.

Valoarea timpului de developarenecesar pentru obþinerea unui anumitinterval de densitãþi pe negative sededuce direct din curba γ = f(t)pentru filmul ºi revelatorul folosit.

ªtiind intervalul de densitãþi aloriginalului ºi ºtiind care trebuie sãfie intervalul de densitãþi alnegativului, se calculeazã valoareacoeficientului de contrast.

iar, corespunzãtor acestei valori, dincurba γ = f(t), se deduce timpul dedevelopare necesar.

Calculul timpului de expunere

Stabilirea timpului de developarepermite sã se precizeze pe care dincurbele familiei de curbe caracteristiceale materialului se va forma imagineaîn procesul de developare.

Cu ajutorul acestor curbe sepoate stabili ce densitate corespundeunei densitãþi cerute pe negativ.

Se poate observa cã densitateadedusã din curba caracteristicã,corespunzãtoare densitãþii ce trebuieobþinutã pe negativ, nu corespundecu densitatea originalului real care sefotografiazã.

Este bine de reamintit cã una dinconcluziile sensitometriei este cã, încondiþii constante de developare, oanumitã densitate pe imagine seobþine pentru o expunere binedefinitã, unei densitãþi a imaginii îicorespunde o anumitã expunere ºinumai una.

Curba caracteristicã, trasatãdupã o developare cu timpul t, a fostobþinutã prin expunerea unei scale degri la o iluminare I00 cu un timp deexpunere T11 (acest timp fiindcunoscut). Sub un câmp de scalã cudensitatea D0011, iluminarea va fi I22, iarexpunerea:

E1 = I1. T1

Rezultã cã expunerea respectivãduce la obþinerea unei anumitedensitãþi pe negativ. În eventualitateaobþinerii aceleiaºi densitãþi în cazuldensitãþii D02 a originalului trebuie sãse asigure aceeaºi expunere:

E2 = E1→ lgE2 = lgE1

Dacã au aceleaºi condiþii deiluminare (I0 = constant) acestrezultat se poate obþine modificândtimpul de expunere.

logE2 = lgI2. T2 = lgI0+lgT2-D02

Din condiþia de egalitate întrelogaritmii expunerii, rezultã:

logI0 + lgT2 - D02= lgI0+lgT1-D01

lgT2 = lgT1 - D02 - D01

γ∆ D0

= ∆ D

Nr. 19 / 3.07.2007


Este de reþinut cã: logaritmulzecimal al timpului de expunerenecesar pentru ca prin fotografiereaunei densitãþi D02 a originalului sã seobþinã o anumitã densitate pe negativeste egal cu logaritmul timpului deexpunere cu care s-a realizat curbacaracteristicã, plus diferenþa întredensitatea care se fotografiazã D02 ºidensitatea D01, determinatã din curbacaracteristicã pentru care se obþinedensitatea doritã pe negativ.

Ordinea operaþiilor pentrucalculul timpului de expunere va fi:

- stabilirea curbei caracteristicepe care se formeazã imaginea: dinfamilia de curbe caracteristice alematerialului fotosensibil se identificãcurba realizatã la timpul dedevelopare determinat pentruobþinerea coeficientului de contrastnecesar;

- calculul timpului de expunerenecesar pentru ca densitatea doritã penegativ sã se obþinã pentru densitateadatã a originalului dupã formula demai sus.

Diferitele originale se fotogra-fiazã însã la diferite raporturi dereproducere, în cazul selecþieiculorilor se folosesc filtre diferite, iardiafragma diferã în funcþie de altecerinþe tehnologice. În practicã,pentru a putea fi folosit timpul deexpunere calculat, acesta trebuiecorectat cu o serie de coeficienþi:

T = T2. Kd

. Kf. Kr

. Ks

în care:T= timpul de expunere cu caretrebuie executatã fotografia;T2= timpul de expunere calculat încondiþii de iluminare constantã(conform relaþiei stabilite);Kd= coeficientul care corecteazãexpunerea în funcþie de deschidereadiafragmei;Kf= coeficientul care modificã timpulde expunere în funcþie de filtrulfolosit;Kr= coeficientul care þine seama deschimbarea raportului dereproducere;Ks= coeficientul Schwarzschild.

Coeficientul Kd - coeficientulcare corecteazã expunerea în funcþiede deschiderea diafragmei. Dacãdiafragma cu care se fotografiazãeste alta decât diafragma cu care s-atrasat curba caracteristicã, timpul deexpunere va fi dublat sau înjumãtãþitde atâtea ori de câte ori diafragmafolositã este mai mare sau mai micãdecât cea folositã pentru trasareacurbei.

Ex: dacã curba caracteristicã s-a trasat folosind o diafragmã de1/16, timpul de expunere trebuie sãfie de 2 x 2 = 4 ori mai mic, Kd

având valoarea de ¼.Coeficientul Kf - este coefici-

entul care modificã timpul de

=

BULETIN INFORMATIV


expunere în funcþie de filtrul folosit.Filtrele de luminã sunt medii coloratetransparent, care reþin selectivdiferite radiaþii de luminã albã.Gradul de reþinere este exprimat prinaºa-numitul coeficient de filtru, careexprimã cantitatea de luminã carecade pe el, respectiv de câte oritrebuie mãrit timpul de expunerepentru a se obþine acelaºi efect caatunci când se fotografiazã fãrã filtru.

Coeficientul de corecþie atimpului de expunere în funcþie defiltru, folosit la fotografiere, este egalcu raportul dintre coeficientulfiltrului cu care se fotografiazã ºicoeficientul filtrului cu care s-a trasatcurba caracteristicã. În general,curbele caracteristice se traseazã fãrãa folosi filtru. În acest caz,coeficientul de corecþie este chiarcoeficientul filtrului folosit lafotografiere.

Coeficientul Kr - este coefici-entul care þine seama de schimbarearaportului de reproducere.

Schimbarea raportului dereproducere modificã iluminareamaterialului fotografic, deoareceaceeaºi cantitae de luminã serepartizeazã pe o suprafaþã diferitã.

Ex.: sã presupunem cã originalulfotografiat este un pãtrat. Prinfotografiere la raportul de repro-ducere r, se va obþine o imaginepãtratã cu latura a1. Dacã însã se

fotografiazã la raportul dereproducere r2, se va obþine oimagine pãtratã cu latura a2

(presupunem cã în ambele cazurifluxul luminos Φ care trece prinobiectiv este acelaºi).

În aceastã situaþie iluminãrilevor fi:

Variaþia iluminãrii cu raportul de fotoreproducere

=

=

I1=ΦS1 S2

iar =Φ Φ Φa1

2 a22I2=

Din figura de mai sus ºi dinasemãnarea triunghiurilor OC1A1 ºiOC2A2 rezultã:

în care OC1 este p′ºi OC2 este p′2

p′1 = f(1+ r1); p′2= f(1+r2)Pentru a avea aceleaºi expuneri

în ambele situaþii:E1 =E2

I . T1 =I2. T

I2

Ι1T2= Kr.T1T1=

I2Kr=

I1

a12

a22

(1+r1)2K= (1+r2)2

OC1

C1A1 C2A2

OC2

Nr. 19 / 3.07.2007


Dacã curba caracteristicã a fosttrasatã la un raport de reproducere r1= 1 (la „natur”) atunci

Stabilirea corectã a acestorcoeficienþi dã posibilitatea rezolvãriiunor probleme fundamentale depracticã a fotoreproducerii.

Implementarea sistemului demanagement al calitãþii

Aplicabilitatea sistemului demanagement al calitãþii.Lansarea pe piaþã ºi darea înfolosinþã.

• Distribuitor este orice persoanãfizicã sau juridicã, din lanþul dedistribuþie, care întreprinde acþiunicomerciale ulterioare plasãrii produ-sului pe piaþã, ºi în consecinþã nu îºiasumã rãspunderea producãtorului.Distribuitorul trebuie totuºi sãacþioneze cu prudenþã, înconformitate cu Directiva privindsiguranþa generalã a produselor,pentru a nu plasa pe piaþaComunitãþii produse evident neco-respunzãtoare. În unele cazuridistribuitorul trebuie sã ia mãsurilenecesare pentru a demonstra orga-nismului naþional de supraveghere cãau fost implementate mãsurileaplicabile privind conformitateaprodusului ºi cã producãtorul poate fiidentificat cu uºurinþã.• Oricine asambleazã sau instaleazãun produs trebuie sã se asigure cã s-au luat toate mãsurile pentru caarticolul final asamblat sã fie

(continuare din numãrul precedent)

4K = (1+r2)2

Erorile pe care le introducecalculul de mai sus sunt mici, iarexpresia de mai sus se poate folosi înpracticã cu bune rezultate.

Coeficientul Ks - este coeficientulSchwarzschild. S-a stabilit cã întrecantitatea de substanþã reacþionatã ºicantitatea de luminã care determinãreacþia este relaþia:

Q = K . I . t

Relaþia de mai sus se mai numeºteºi legea reciprocitãþii, care se poateexprima astfel: efectul fotografic nudepinde de valorile particulare aleiluminãrii ºi ale timpului de expunere,ci numai de produsul lor.

I1. t1 = I2

. t2 = ........ In. tn = constant

În realitate s-au constatat abateride la aceastã lege. Schwarzschild apropus modificarea legii reciprocitãþiiprin introducerea unui coeficient decorecþie, astfel încât rezultateleteoretice sã coincidã cu cele practice.

I . tp = constant, unde p ≈ 0,8

În practicã nici iluminãrile nicitimpii de expunere nu variazã decât înlimite strânse, se poate neglija efectulabaterilor de la reciprocitate, Ks fiindconsiderat egal cu 1.

(continuare în numãrul urmãtor)

BULETIN INFORMATIV


conform cu Directiva în cauzã, înspecial în cazul în care un produs nupoate fi folosit decât dupã realizareaasamblãrii, instalãrii sau a alteimanipulãri.• Utilizator (Angajator) - Directivele“Noii abordãri” nu stabilesc obligaþiipentru utilizatori, în afarã de celeprivind punerea în funcþiune aprodusului. Legislaþia Comunitãþiiprivind sãnãtatea ºi securitatea la loculde muncã are impact asupra întreþineriiºi folosirii produselor acoperite dedirectivele “Noii abordãri”, care suntutilizate la locul de muncã. Angajatoriitrebuie sã se asigure cã echipamentul delucru este corespunzãtor munciiprestate ºi cã acesta poate fi folosit demuncitori fãrã ca securitatea sausãnãtatea sã le fie afectatã în vreun fel.

Conformitatea cu un standardnaþional care transpune un standardarmonizat, a cãrui referinþã a fostpublicatã, implicã prezumpþia deconformitate cu cerinþele esenþiale aledirectivei aplicabile care este acoperitãde un astfel de standard. Aplicareastandardelor armonizate este facul-tativã, dar produsul trebuie sã respectecerinþele esenþiale. În cazul în careproducãtorul alege sã nu urmezestandardul armonizat, acesta areobligaþia sã dovedeascã cã produselesale sunt conforme cu cerinþeleesenþiale, prin folosirea altor mijloace,la alegerea sa (de ex. cu ajutorul oricãreispecificaþii tehnice).

Certificarea conformitãþii este unproces prin care unei persoane sauorganizaþii i se conferã în scrisîncrederea de cãtre o terþã parte cã are un nivel acceptabil de abilitãþi al sistemului de managementimplementat sau capabilitatea de alivra anumite servicii sau produse.Organismele de certificare suntorganisme care aplicã regulile unuisistem de certificare în scopulevaluãrii, certificãrii ºi supravegheriiconformitãþii.

În funcþie de domeniul deactivitate, aceste organisme potcertifica sisteme de management (deexemplu al calitãþii, al mediului, alsecuritãþii ºi sãnãtãþii ocupaþionaleetc.), produse sau personal (deexemplu auditori).

Prin certificarea conformitãþiiunui produs se înþelege acþiuneaunei terþe pãrþi care dovedeºteexistenþa încrederii adecvate cã unprodus, identificat corespunzãtor,este conform cu un anumit standardsau cu un alt document normativ. Îndomeniul reglementat pentru fiecarecategorie de produse se prevede unasau o combinaþie a urmãtoarelorproceduri:

• controlul intern;• examinarea de tip;• conformitatea cu tipul;• asigurarea calitãþii producþiei;• asigurarea calitãþii produsului;• verificarea produsului;• asigurarea calitãþii service-ului.

Nr. 19 / 3.07.2007


Certificarea de sistem este oprocedurã prin care se declarã cã unsistem de management adoptat de oorganizaþie este în conformitate cu unmodel de referinþã, de exemplu ENISO 9001:2001, SR EN ISO14001:2005 etc.

Certificarea de conformitate asistemelor de management alcalitãþii

Certificarea sistemelor demanagementul calitãþii presupune, deregulã, parcurgerea câtorva etapeprincipale:• pregãtirea auditului de certificare;• examinarea documentelor sistemuluide management al calitãþii;• efectuarea auditului de certificare;• raportarea auditului de certificare;• acordarea certificatului ºi supra-vegherea respectãrii condiþiilorcertificãrii.

Rezultatele bune ale uneiorganizãþii în ceea ce priveºteperformanþele economice reprezintãconsecinþa fireascã a unui manage-ment eficace al calitãþii.

Certificarea de conformitate a sistemului de management demediu

Standardul SR EN ISO14001/2005 pentru sistemele demanagement de mediu se adreseazãnecesitãþilor organizaþiilor prin

furnizarea unui cadru comun pentruadministrarea aspectelor de mediu.Acesta conduce la întãrireamanagementului de mediu în senslarg, ceea ce are ca efect facilitareaschimburilor comerciale ºi îmbunã-tãþirea performanþelor ambientale lanivel global.

Evaluarea conformitãþii esteîmpãrþitã în module care conþin unnumãr limitat de proceduri diferite,aplicabile gamei celei mai largi deproduse. Evaluarea conformitãþii în acord cu modulele se bazeazã, fie pe intervenþia primei pãrþi(producãtorul), fie pe cea a unei terþepãrþi (un organism notificat ales deproducãtor) ºi vizeazã etapa deproiectare a produselor, etapa deproducþie sau ambele. Fiecare directivãdescrie domeniul ºi conþinutulposibilelor proceduri de evaluare aconformitãþii. Directivele stabilesccriteriile care guverneazã condiþiile încare producãtorul poate face o alegere,în cazul în care are la dispoziþie maimulte opþiuni.

Aceste module stabilesc o legãturãîntre sectoarele reglementate ºi celenereglementate ºi ajutã producãtorii casimultan sã-ºi îndeplineascã obligaþiilepe baza directivelor ºi sã satisfacãnevoile clienþilor. În plus, în anumitecondiþii, acestea permit producãtorilorsã beneficieze de investiþia lor însistemele de calitate. Aceasta

BULETIN INFORMATIV


contribuie, de asemenea, ladezvoltarea lanþului calitãþii ºi laconºtientizarea importanþei strate-giilor de management al calitãþii învederea îmbunãtãþirii competitivitãþii.

Modulele de bazã sunturmãtoarele: • modul A - metoda: Controlul internal fabricaþiei - acoperã controlulintern al proiectãrii ºi producþiei;acest modul nu necesitã intervenþiaunui organism notificat.• modul B - metoda: Examinarea CEde tip - acoperã faza de proiectare ºitrebuie sã fie urmatã de un modulcare sã prevadã evaluarea fazei deproducþie. Certificatul de examinaretip CE este emis de un organismnotificat.• modul C - metoda: Conformitateacu tipul - acoperã etapa de producþieºi urmeazã dupã modulul B. Prevedeconformitatea cu tipul, dupã cum estedescris în certificatul de examinaretip CE emis conform modulului B.Acest modul nu necesitã intervenþiaunui organism notificat.• modul D - metoda: Asigurareacalitãþii producþiei - acoperã faza deproducþie ºi urmeazã dupã modulul B.Este nevoie de un organism notificatresponsabil pentru aprobarea ºicontrolarea sistemului calitãþiistabilit de producãtor privindproducþia, inspectarea ºi testareaprodusului final.

• modul E - metoda: Asigurareacalitãþii produsului - acoperã faza deproducþie ºi urmeazã dupã modulul B.Este nevoie de un organism notificatpentru aprobarea ºi controlareasistemului calitãþii stabilit deproducãtor privind inspectarea ºitestarea produsului final. • modul F - metoda: Verificareaproduselor - acoperã faza deproducþie ºi urmeazã dupã modululB. Un organism notificat controleazãconformitatea cu tipul, dupã cum sedescrie în certificatul de examinaretip CE emis conform modulului B ºielibereazã un certificat deconformitate. • modul G - metoda: Verificareaindividualã - acoperã fazele deproiectare ºi de producþie. Fiecareprodus individual este examinat deun organism notificat care emite uncertificat de conformitate. • modul H - metoda: Asigurareacalitãþii complete - acoperã fazelede proiectare ºi de producþie. Estenevoie de intervenþia unui organismnotificat care sã aprobe ºi sãcontroleze sistemul calitãþii definitde producãtor privind proiectarea,producþia, inspectarea ºi testareaprodusului final.

Nevoia de management al calitãþii

Livrarea de produse de calitatereprezintã în consecinþã un obiectivesenþial al firmei, necesitând ocoordonare atentã a departamentelorºi a personalului în acest scop.

Nr. 19 / 3.07.2007


Aceasta impune o activitate demanagement ºi necesitã un sistem demanagement corespunzãtor care sãreuneascã activitãþile într-un circuit clardefinit, pentru îndeplinirea cerinþelor decalitate impuse.

Pentru un manager dintr-o firmãmicã sau mijlocie acest lucru nu esteuºor având în vedere problemele cucare se confruntã, resursele financiare ºiumane limitate. Implementarea siste-mului de management constituie o bunã cale pentru rezolvarea acestorprobleme. Sistemul de Management alCalitãþii (SMC) acoperã cele mai multeaspecte legate de derularea unei afaceri,fiind aplicabil aproape oricãrui tip defirmã, în aproape orice sector deactivitate ºi se concentreazã asupralivrãrii de produse sau servicii decalitate.

Seria de standarde ISO 9000

Implementarea cu succes a unuiSMC impune revizuirea cu atenþie amodalitãþilor existente de derulare aafacerii, efectuarea schimbãrilor nece-sare în vederea satisfacerii cerinþelorsistemului, ºi apoi redactarea unei seriide proceduri care sã descrie modul încare cerinþele sistemului vor fiadministrate în cadrul firmei. Calitateatrebuie sã fie bine administratãdeoarece satisfacerea aºteptãrilorclientului este obiectivul primordial aloricãrei firme.

Familia de standarde ISO 9000privind Managementul Calitãþii(QMS - Quality ManagementSystem) este cel mai popular dintrestandardele QMS care se folosescastãzi. Spre deosebire de multe

standarde, care sunt specifice uneiindustrii sau produs specific, familiaISO 9000 este elaboratã pentru a ajutafirmele, indiferent de tip, sector deafaceri, mãrime sau de produsulfurnizat, sã proiecteze, sã implementezeºi sã conducã eficace sistemele demanagement al calitãþii.

Implementarea cu succes a SMCnecesitã o revizuire atentã a metodelorde desfãºurare a activitãþii, introducereaschimbãrilor necesare pentru respec-tarea cerinþelor sistemului ºi apoielaborarea de proceduri care sã indicecum se abordeazã fiecãrei cerinþe QMSîn cadrul firmei. Personalul firmei vatrebui instruit cum sã lucreze în noulsistem, înainte de a începe utilizareaefectivã a noilor practici de lucru.

Întotdeauna este loc pentruîmbunãtãþirea calitãþii într-o firmã, atâttimp cât din procesul de producþierezultã deºeuri ºi rebuturi, iar testele ºiinspecþiile necesare pentru controlulcalitãþii sunt costisitoare.

În etapa urmãtoare, firma poatechema un organism de certificareacreditat, pentru a audita sistemul.Pentru IMM acest audit poate duraprobabil un interval scurt de timp, iarrezultatele vor fi în general disponibileimediat. Dacã auditul a avut succes ºifirma este conformã standardului SMC,aceasta devine Certificatã ISO 9001, ise emite un certificat de conformitate ºieste înregistratã într-o bazã de dateglobalã.

Pentru a se asigura de faptul cãfirma îºi desfãºoarã în continuareactivitatea conform sistemului SMC,

BULETIN INFORMATIV


organismele de certificare vor procedaîn mod regulat la reauditarea lor (lafiecare 6-12 luni). Firmele care nurespectã cerinþele sistemului îºi pierdcertificarea ºi sunt ºterse din registru.

ISO 9001 nu este singurulstandard pentru SMC în uz, însã estede departe cel mai folosit, ºi nutrebuie confundat cu SMC 9000, careeste un standard creat pentruindustria automobilelor. SMC 9000este similar în multe privinþestandardului ISO 9001, dar prezintãcâteva cerinþe procedurale specifice.Pentru firmele care îºi desfãºoarãactivitatea în domeniul industrieiautomobilelor, este posibilã satisfa-cerea ambelor cerinþe folosindaceleaºi proceduri, dar nu ºi acelaºisistem de management.

Certificare, înregistrare ºiacreditare

Certificarea se referã laemiterea unei asigurãri scrise(certificat) de cãtre o organizaþieindependentã, (deseori denumitã„Organism de Certificare sauVerificare”) care a auditat sistemul ºia verificat dacã acesta respectãcerinþele specificate de ISO 9001.

Înregistrarea se referã la faptulcã acest organism de certificareînregistreazã certificarea în registrulsãu de clienþi.

Pentru ca standardele ISO 9001sã funcþioneze în mod satisfãcãtor înîntreaga lume a afacerilor, estenevoie ca aplicarea lor sã fiecontrolatã. Orice firmã, indiferent deþara de rezidenþã aplicã, standardeleîn acelaºi mod. Pentru a se asiguraaplicarea corectã este nevoie de unorganism de evaluare ºi controlpermanent care sã verificeorganismele de certificare careefectueazã auditurile ºi careelibereazã certificate firmelor în carestandardele ISO 9000 suntimplementate cu succes.

În România, organismulcompetent este Asociaþia deAcreditare din România (RENAR),organism naþional de acreditare,non-guvernamental, membru alCooperaþiei Europene pentruAutorizare (EA), al CooperaþieiInternaþionale de Acreditare aLaboratoarelor - ILAC ºi alInternational Accreditation Forum(IAF). În contextul ISO 9001,acreditarea se referã la faptul cãexistã un organism specializat(RENAR) - organism de acreditare -care are capacitatea de a recunoaºteoficial unui organism de certificarecompetenþa sã elibereze certificateISO în anumite domenii.

Este important sã se înþeleagã cãun organism de certificare nu poateaudita firme în orice domeniu deactivitate. RENAR „acrediteazã”organismele de certificare sã auditezefirme din anumite sectoare deactivitate în scopul certificãrii,eliberãrii certificatelor ISO 9001 ºiînregistrãrii în bazele lor de date.

Nr. 19 / 3.07.2007


Obþinerea certificãrii

Pentru orice firmã care doreºtesã obþinã certificarea ISO 9001,primul pas pe care trebuie sã-l facãeste sã obþinã o copie a standardului(pentru a înþelege ce implicã acesta),ºi sã desemneze un manager pentrucalitate care sã fie responsabil cudefinirea ºi implementarea SMC(Sistemul de Management alCalitãþii).

Urmãtorul pas este estimareamodului în care cerinþelestandardului pot fi puse în aplicare încadrul firmei.

Acest lucru face parte dintr-unproces care presupune patru etape:• definirea procesului în cadrulorganizaþiei (firmei), care sã înde-plineascã cerinþele standardului; • întocmirea documentelor aferenteacestui proces, pregãtirea perso-nalului conform condiþiilorspecificate, formularea procedurilorcorespunzãtoare; • punerea în aplicare ºi auditareaprocedurilor pânã când folosirea loreste corespunzãtoare, iar rezultatelesunt satisfãcãtoare; • înaintarea unei cereri cãtre unorganism de certificare autorizat învederea obþinerii „certificãrii”(auditarea la sediul firmei adocumentelor ºi a procedurilorimplementate).

ISO 9001 conþine cinci secþiunicare trebuie aplicate de orice firmãcare doreºte sã fie certificatã.Acestea sunt:

• Sistemul de Management alCalitãþii;• Responsabilitatea managerului;• Managementul resurselor;• Realizarea produsului;• Mãsurare, analizã ºi îmbunãtãþire.

Aceste secþiuni conþin un numãrde sub-secþiuni sau clauze iar pentruca o firmã sã se conformeze totalstandardului trebuie sã aplice fiecaresecþiune în parte. Unele dintre clauzesunt relativ uºor de aplicat, altele potcere multã muncã pentru a se asiguraimplementarea lor cu succes.

Unitech Electronics aorganizat vineri, 11 mai 2007,„Ziua utilajelor tipografice”

Bucureºti 11 mai 2007 -Unitech Electronics a organizat adoua ediþie a „Zilei utilajelortipografice”, eveniment destinattuturor profesioniºtilor din industriatiparului. Pentru Unitech Electronicsevenimentul, ce se doreºte a fi anual,a reprezentat un moment de întâlnirecu clienþi tradiþionali ºi potenþiali ºi aavut scopul de a prezenta portofoliulde produse, soluþiile pe care le oferãpentru realizarea de linii complete deutilaje tipografice, furnizate deproducãtori internaþionali renumiþi.

Într-o atmosferã plãcutã ºiprietenoasã oferitã de showroom-ulpropriu, situat la sediul firmei,conferinþa a fost compusã din treisesiuni: prima sesiune a fost dedicatãprezentãrii firmei Unitech Elec-tronics, a activitãþii desfãºurate, a

BULETIN INFORMATIV


�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei Revista

Afaceri Poligrafice, respectiv a Buletinului

Informativ cu acelaºi nume - integralã sau

parþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace de

informare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþia

obligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

valorilor promovate ºi a portofoliuluide produse; a doua a fost dedicatãmaºinilor de tipar offset Adast iarultima sesiune a fost dedicatãehipamentelor de finisare Horizon.Gazdele evenimentului au fost dl.Mircea Sibianu - Directoruldepartamentului vânzãri utilajetipografice ºi dl. Ioan Cotea - Inginervânzãri din cadrul firmei UnitechElectronics. Au fost de asemeneaprezenþi reprezentanþii produ-cãtorului ceh de maºini de tipar offsetAdast, respectiv dna. AndreaCachová - Area sales manager ºi dl.Antonín Karásek - Research anddevelopment director, ce au captatatenþia celor prezenþi cu prezentareaevoluþiei maºinilor Adast, moder-nizãrile fiecãrei clase ºi îmbunã-tãþirile pe care acestea le aduc înfuncþionarea respectivelor maºini.

Cei prezenþi au putut vedeatipãrind maºina Adast 757, în cincigrupuri de culoare, ºi maºina de tãiatApos Maxima 80 BP.

Realizarea unui astfel deeveniment cu titlul „Ziua utilajelortipografice” are ca motivaþie faptulcã Unitech Electronics poate asigurarealizarea de linii de utilajetipografice complete datoritãrelaþiilor pe care le dezvoltã cuproducãtori internaþionali consacraþi,respectiv de: echipamente pre-press,echipamente de tipar offset ºiechipamente de finisare, ºi de a

semnala clienþilor ºi potenþialilorclienþi cât de importantã esteproductivitatea asiguratã de o linietehnologicã integratã. În cadrulprezentãrii dl. Mircea Sibianu apunctat un aspect deosebit deimportant, acela cã politica de vânzãria firmei permite o eºalonare a plãþilor,fiind de asemenea prima firmã din þarãcare a livrat echipamente tipograficeacordând finanþãri.

Unitech Electronics va organizaanul viitor o nouã ediþie a „Zileiutilajelor tipografice”, în care vor fi prezentate utilajele tipograficepromovate în paralel cu demonstraþiiale funcþionãrii acestora.

Pânã atunci vom rãspunde laorice solicitare ºi vã vom þine lacurent cu realizãrile din domeniulutilajelor tipografice promovate deUnitech Electronics în calitate dedistribuitor naþional de echipamentetipografice.

Mihaela Barbu -Departamentul Marketing

Publica˛ie lunar„ editat„ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Str. Motrului nr. 28, 050281 Bucure∫ti 5T 0722 242 746 ï T/F 021 337 2900 ï F 021 337 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro

Certificarea de conformitate a sistemelor de Seria …Nr. 19 / 3.07.2007 3 Publicaþie distribuitã...

Documents

Transcript of Certificarea de conformitate a sistemelor de Seria …Nr. 19 / 3.07.2007 3 Publicaþie distribuitã...