Decalajele de producție: Cerere agregată-ofertă agregată pe termen scurt – ofertă agregată pe termen lung

Echilibrul macroeconomic cu preţuri variabile

Cererea agregată (figura dreapta)Cag = C + I + G + Expnet

IGP = indicele general al preturilor sau deflatorul PIBY = producţie/ venit național sau PIB

Potrivit figurii alăturate, o modificare a preţurilor determină o deplasare pe aceeaşi curbă a cererii agregate, de la A la B, şi nu creşterea/scăderea cererii agregate (adică o deplasare a întregii curbe spre dreapta sau spre stânga).

Astfel, o scădere a IGP conduce la o creștere a cantității cerute la nivel naţional, de la YA

la YB. Invers, când IGP crește, cantitatea cerută se reduce.

Factorii care explică panta negativă a cererii agregate (pentru o variantă extinsă : http://economics.about.com/od/aggregate-supply-demand/a/The-Slope-Of-The-Aggregate-Demand-Curve.htm)

Efectul de avuție: atunci când Indicele General al Prețurilor crește are loc o scădere a puterii de cumpărare, care se traduce apoi în mai puține bunuri cumpărate, deci cantitatea cerută se reduce; altfel zis, are loc o scădere a puterii de cumpărare a averii pe care o deţin indivizii și, cu aceeași sumă, pot achiziționa mai puține bunuri.

Efectul ratei de dobândă: o creștere a nivelului general al prețurilor tinde să ducă la o scădere a economiilor pe care indivizii le fac, ceea ce diminuează oferta de fonduri pe piața monetară, majorând ratele reale ale dobânzii, și diminuând nivelul investițiilor. Evident, o reducere a investițiilor duce apoi și la o scădere a cererii agregate.

Invers, când IGP scade, indivizii au mai mult venit real disponibil și, prin urmare, pot aloca o mai mare parte pentru economisire. Crescând economisirea (un număr mai mare de depozite plasate în bănci), crește și oferta de fonduri disponibile, scade rata reală a dobânzii și investițiile cresc, ceea ce duce și la o creștere a cererii agregate.

Efectul cursului de schimb: când nivelul general al prețurilor scade, rata dobânzii în economie tinde să scadă, așa cum am explicat mai sus, datorită creșterii fondurilor disponibile pe piața monetară. Această scădere a ratei de dobândă face ca economisirea prin intermediul activelor interne să fie însă mai puțin atractive cu privire la economisirea prin intermediul unor active din alte state, astfel că o să crească cererea pentru active străine. În scopul de a achiziționa aceste active străine, oamenii trebuie să schimbe monedă națională în valută străină, iar o creștere a cererii de valută străină duce la o apreciere a acesteia și la o depreciere a monedei

IGP

Y

Cag

YA YB

IGPA

IGPB

A

B

IGP

Y

Cag0

Cag1

Cag2

IGP0

Y0 Y1Y2

naționale, deci la o creștere a cursului de schimb. Acest lucru face ca moneda națională să devină relativ mai ieftină (cu același euro să spunem, se pot achiționa mai mulți lei). Această scădere a nivelului prețurilor relative face ca bunurile interne să devină mai ieftine decât erau înainte pentru consumatorii străini. Totodată, deprecierea monedei naționale face importurile mai scumpe pentru consumatorii interni față de cum erau înainte. Astfel, o scădere a nivelului prețurilor interne duce la creșterea exporturilor și la scaderea importurilor, rezultând la o creștere a exporturilor nete. Dacă exporturile nete cresc, cererea agregată va crește.

Invers, atunci când nivelul prețurilor crește, are loc o creștere a ratelor de dobândă, ceea ce duce la o cerere mai mare din partea investitorilor străini pentru active naționale și, prin extensie, la o creștere a cererii de lei. Această creștere a cererii de lei face ca nivelul cursului să scadă și leul să se aprecieze, moneda națională devenind mai scumpă, iar moneda străină să se deprecieze. Reducerea cursului de schimb descurajează exporturile (bunurile românești devin mai scumpe relativ la bunurile din zona euro) și încurajează importurile. Prin urmare, va avea loc o scădere a exportului net, ceea ce duce la o reducere a cererii agregate.

Factorii care determină creşterea/reducerea cererii agregate:

Creşterea Cag se reprezintă grafic prin deplasarea acesteia către dreapta Scăderea Cag se reprezintă grafic prin deplasarea acesteia către stânga

1. ConsumulConsumul ↑ => Cag ↑ Creșterea consumului poate fi generată de:

- Politică monetară expansionistă: reducere a ratei dobânzii la creditele de consum

- Politică fiscală expansionistă, prin reducerea ratei de taxare, nivelului fiscalității

- Creșterea gradul de încredere în evoluţia economiei

Consumul ↓ => Cag ↓ Reducerea consumului poate fi generată de:

- Politică monetară restrictivă, printr-o majorare a ratei de dobândă la creditele de consum

- Politică fiscală restrictivă, prin creșterea nivelului fiscalității

- Scăderea gradul de încredere în evoluţia economiei

2. InvestiţiileInvestițiile ↑ => Cag ↑ Creșterea investițiilor poate fi generată de:

- Politică monetară expansionistă: reducere a ratei dobânzii la creditele pentru investiții

- Politică fiscală expansionistă, prin reducerea ratei de taxare, nivelului fiscalității

- Creșterea gradul de încredere în evoluţia economiei

Investițiile ↓ => Cag ↓Scăderea investițiilor poate fi generată de:

- Politică monetară restrictivă, printr-o majorare a ratei de dobândă la creditele pentru investiții

- Politică fiscală restrictivă, prin creșterea nivelului fiscalității

- Scăderea gradul de încredere în evoluţia economiei

3. Cheltuielile guvernamentaleG↑ => Cag ↑ G ↓ => Cag ↓

4. Exportul net (Expnet = Exp – Imp)

Principalii factori care influenţează exportul1. Cererea externă– relaţie directă cu veniturile (Y*) pe care le încasează agenții

economici din țările partenere la export.Dacă Y* ↑ => cererea pentru produsele obţinute în România ↑ => Exp ↑ => Expnet ↑ => Cag ↑Dacă Y* ↓ => cererea pentru produsele obţinute în România ↓ => Exp ↓ => Expnet ↓ => Cag ↓

2. Cursul de schimbDacă moneda se depreciază, cursul de schimb crește, iar bunurile și serviciile produse intern se ieftinesc în monedă străină. Acest lucru duce la creșterea exporturilor.Pe de altă parte, dacă moneda națională se apreciază, cursul de schimb scade, iar bunurile și serviciile produse intern se scumpesc în monedă străină. Acest lucru duce la reducerea exporturilor.

Principalii factori care influenţează importul1. Veniturile interne

Dacă veniturile interne ↓ => Importurile ↓Dacă veniturile interne ↑ => Importurile ↑

2. Cursul de schimbDacă moneda se depreciază, cursul de schimb crește, iar bunurile și serviciile produse în exterior, exprimate în monedă națională, se scumpesc. Acest lucru duce la reducerea importurilor.

IGP

Y

IGP0

IGP1

OagTS

Zona I Zona II

Zona III

Y0 Y1

Pe de altă parte, dacă moneda națională se apreciază, cursul de schimb scade, iar bunurile și serviciile externe se ieftinesc în monedă națională. Acest lucru duce la creșterea importurilor.

... concluzii legate de cursul de schimb:Dacă leul se depreciază

Exportul ↑ Importul ↓

Dacă leul se apreciază Exportul ↓ Importul ↑

Oferta agregată pe termen scurt (OATS)Oferta agregată reprezintă cantitatea de bunuri pe care producătorii interni sunt dispuşi să

o producă şi să o ofere la un anumit nivel general al preţurilor.TS (termenul scurt) -> situaţia în care factorul capital (K) este constant (capacităţile de producţie ale firmelor rămân nemodificate).

Explicarea formei OATS

Zona I: OATS este perfect elastică (partea orizontală), adică firmele interne pot mări producţia până la Y0, chiar dacă preţurile nu cresc. Această situaţie poate avea loc atunci când firmele au capacitate de producţie neutilizată.

Zona II: OATS are pantă pozitivă, adică firmele îşi măresc cantitatea produsă deoarece există o creştere a preţurilor.

Panta pozitivă a OATS se explică prin:

SN: salariul nominal = suma de bani primită de salariat pentru munca depusă SR: salariul real = puterea de

cumparare a salariului nominal SR = SNP

P ↑ => SN nu creşte imediat (nu creşte în aceeaşi proporţie cu majorarea preţurilor) => SR ↓ => costul firmelor scade => profitul creşte => firmele îşi măresc producţia

Pr = VT – CT = (P - CTM)Q

Expnet ↑ => deficitul comercial ↓

Expnet ↓ => deficitul comercial ↑

IGP

Y

IGP0

OagTS1

Y0 Y1

OagTS0OagTS2

Cresterea OagTSScaderea OagTS

Y2

P ↑ => CTM nu creşte imediat (nu creşte în aceeaşi proporţie cu majorarea preţurilor) => profitul mediu creşte => Y↑

Zona III: OATS perfect inelastică (partea verticală): chiar dacă există o creştere a preţurilor, firmele nu mai dispun de resurse pentru a-şi majora producţia.

Factorii care influenţează OATS

Factorii care influenţează OagTS (în afara de IGP) determină: Creşterea OagTS prin deplasare către

dreapta Scăderea OagTS prin deplasare către

stânga

Analiza factorilor care influenţează ofertaa) Evoluţia preţurilor factorilor de

producţie Daca preţul unui factor de producţie ↑ (de exemplu majorarea preţului mondial al petrolului) => costul de producţie ↑ => cantitatea produsă de către firmele interne ↓ => OATS se deplasează către stânga.Daca preţul unui factor de producţie ↓ => costul de producţie ↓ => cantitatea produsă de catre firmele interne ↑ => OATS se deplasează catre dreapta.

b) Raportul dintre salarii şi productivitate la nivel naţional

Cheltuielile salariale medii = cheltuieli salariale

Q= salarii ∙ L

Q= salarii

QL

Cum QL

=¿WL => Cheltuieli salariale medii = salariiW L

Dacă salariile ↑ mai mult decât WL => costurile medii de producţie ↑ => OATS ↓.Dacă salariile ↑ mai puţin decât WL => costurile medii de producţie ↓ => OATS ↑.

c) Condiţiile naturale din economie Exemplu: în cazul unor condiţii nefavorabile în agricultură se înregistrează o scădere a OATS.

d) Nivelul fiscalităţii suportate de către firmele interneDacă se reduce fiscalitatea, atunci costurile firmelor vor scădea, iar OATS ↑.Daca taxele cresc, atunci costurile firmelor vor creşte, iar OATS ↓.

Echilibrul macroeconomic pe termen scurtSe realizează atunci când cererea agregată este egală cu oferta agregată pe termen scurt.Cag = OagTS

IGP(Ri)

Y

IGP0

OagTS

E0

Y0

Cag

Modificările echilibrului macroeconomic pe termen scurt:

Variaţia cererii agregate Variaţia ofertei agregate

Ri

Y

Cag0

Cag1

Cag2

Ri0

Y0 Y1Y2

Ri1

Ri2

E0

E1

E2

Y

OagTS1

Y0 Y1

OagTS0OagTS2

Y2

Cag

Ri

Ri1Ri0Ri2

E0

Efecte ale creșterii Cererii agregate Efecte ale ofertei agregate pe TS- Are loc trecerea de la E0 la E1

- Producţia ↑ => veniturile ↑ => rata şomajului ↓; Ri ↑

- Economia se deplasează de la E0 la E2

- Y ↑ => rata şomajului ↓ (şomajul constituie un dezechilibru al pieţei muncii caracterizat prin existenţa unei oferte de muncă superioare cererii de munca); Ri ↓ (Ri0 – Ri1)

Efecte ale scăderii Cererii agregate Efecte ale scăderii ofertei agregate pe TS- Economia se deplasează de la E0 la - Economia se deplasează de la E0 la E1

Ri = IGP – 100%

E2

- Producţia ↓ => rata şomajului ↑ => Ri ↓ (are loc reducerea ritmului de creştere a preţurilor, proces de dezinflaţie). Ex: Ri ↓ 8% -> 6% => P au crescut cu 8%, apoi cu 6%, adică prețurile tot au crescut, dar cu o rată mai mică;

- Atunci când variază Cag, există o relaţie inversă între Ri şi rata şomajului

- Y ↓ => rata şomajului ↑ => Ri ↑- Atunci când variază OATS există o relaţie

directă între Ri şi rata şomajului.

Inflaţia prin cerere şi inflaţia prin ofertă1.Inflaţia prin cerere este rezultatul creşterii cererii agregate, ca urmare a promovării unor politici macroeconomice expansioniste (de exemplu, creşterea ofertei de monedă sau creșterea cheltuielilor bugetare).

Ri

Y

Cag0

Cag1

Ri0

Y0 Y1

Ri1 E0

E1

OAgTS

2.Inflaţia prin ofertă este rezultatul scăderii ofertei agregate (determinate de ↑ costurilor de producţie, majorarea salariilor într-o proporţie mai mare comparativ cu productivitatea, creşterea fiscalităţii suportată de către firme).

Y

OagTS1

Y0Y1

OagTS0

Cag

Ri

Ri1Ri0

E0

E1

3.Spirala inflaţionistă – apare atunci cand şocurile negative pe latura ofertei (care determină scăderea OATS) sunt acomodate monetar, ceea ce generează creşterea cererii agregate.

Exemplu. Presupunem că are loc o creştere a preţului mondial al materiilor prime care se reflectă în majorarea costurilor de producţie şi în România.

Preţurile bunurilor finale vor creşte => puterea de cumpărare scade => salariaţii, prin intermediul sindicatelor, solicită şi primesc venituri mai mari mari pentru a recâştiga din puterea de cumpărare => cererea acestora creşte => inflaţia creşte.Însă, dacă majorările salariale acordate nu au fost susţinute de creşterea productivităţii => costurile de producţie cresc => inflaţia creşte => din nou se solicită venituri mai mari mari.... => se intră într-o spirală inflaţionistă.

Y

OagTS1

Y0Y1

OagTS0

Cag0

Ri

Ri1Ri0

E0

E1

E3 E2

OagTS2

Cag1Ri2

Ri3

Scăderea ofertei agregate de la OagTS0 la OagTS1, este determinată de creşterea preţului mondial la materiile prime; Scăderea ofertei agregate de la OagTS1 la OagTS2, este determinată de creşterea salariilor mai mult decât majorarea productivităţii, care duce la o creștere și mai mare a prețurilor;

Oferta agregată pe termen lung (OATL) (Long Run Aggregate Supply)

Sursa: The Economist

Ofertă Agregată pe Termen Lung reprezintă acel volum al producţiei care ar putea fi obţinut la nivelul PIB-ului potenţial.

PIB potenţial – 3 interpretări:

- reprezintă acel nivel al producţiei care poate fi obţinut în condiţiile utilizării resurselor la capacitatea normală (utilajele sunt folosite conform fişei tehnice; lucrătorii muncesc câte 8 ore pe zi etc);

- reprezintă acel nivel al producţiei obţinut fără a genera o creştere a preţurilor;

- reprezintă trendul PIB-ului real.

***

Trend = PIB potential

timp

Δ%YOagTL1OagTL

YYp1Yp

RiIGP

crestere

Factori care determină creşterea PIB potenţial (sau OATL):

Putem pleca în analiza factorilor care determină PIB potenţial de la o funcție de tip Cobb Douglas: Ypotențial=f(PTF,K,L), unde PTF=productivitatea totală a factorilor, K=factorul capital, L=factorul muncă.

Astfel, ghidându-ne după funcția de mai sus, putem avea ca factori principali:a) Creşterea stocului de capital la nivelul unei economii (firmele fac mai multe investiţii);b) Creşterea numărului de lucrători (ca urmare a investiţiilor efectuate);c) Creşterea productivităţii muncii - WL (prin îmbunătăţirea calificărilor forţei de muncă;

creşterea investiţiilor);d) Îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate la nivelul unei economii.

De reținut ar fi și faptul că potențialul economiei este o variabilă neobservabilă, care trebuie estimată. Estimarea se poate face prin diferite metode econometrice: filtrul Hodrick-Prescott, Kalman, funcția de producție Cobb-Douglas prezentată mai sus, etc. Diferite studii privind estimarea PIB-ului potențial se pot găsi pe site-ul Comisiei Europene, pe cel al OECD sau la BNR.

Echilibrul macroeconomic pe termen lungSe realizează atunci când echilibrul macroeconomic pe termen scurt coincide cu PIB-ul potenţial, deci OATS=Cag=OATL

Ri

Y

Cag

Ri0

Yp

Ep

OagTL OagTS

Situaţii de dezechilibru macroeconomic pe TL (decalajele de producţie)

1. Decalajul recesionist de producţie: situaţia în care producţia efectivă (actuală) –Yreal

este mai mică decât PIB-ul potenţial (Yp). Dacă Yreal <YP, atunci vom avea o rată a şomajului > rata şomajului existentă la nivelul PIB potenţial.

Rata somajului care corespunde PIB potenţial se numeste rata naturală a şomajului (o rată a şomajului cu care funcţionează economia în condiţii normale). Rata naturală a şomajului ≈NAIRU (acea rată a șomajului care nu generează ↑ Ri).

Deoarece se produce mai puţin decât în condiţii normale => cererea de resurse scade => preţul resurselor tinde să scadă la nivelul unei economii.

Decalajul de producţie recesionist poate fi eliminat în 2 moduri:I. Creşterea CAg până când economia se

va afla la nivelul de echilibru macroeconomic E2,prin:- Politica fiscal-bugetară expansionistă: adică printr-o reducere de Taxe, creștere de cheltuieli guvernamentale sau majorare a transferurilor => deficitul bugetar creşte (sau, în cazul unui surplus bugetar, acesta scade).- Politica monetară expansionistă (scăderea ratei dobânzii la credite).

Efectele ↑ CAg : - Y ↑ (de la Y1 la YP)- Şomajul ↓- Ri ↑ (de la Ri0 la Ri1)Măsurile de stimulare a cererii agregate (politica fiscală/monetara expansioniste) pot

determina revenirea mai rapidă a economiei (ieşirea mai rapidă din recesiune), dar cu costul unei inflaţii mai ridicate. De asemenea, dacă guvernul promovează o politică expansionistă, are loc creşterea deficitului bugetar.

II. Creșterea OAgTS (de la E1 la E0)Aceasta creştere se poate produce în mod automat, datorită ieftinirii resurselor. Atunci

când economia se află într-un decalaj recesionist, cheltuielile materiale şi salariale se reduc (deoarece scade cererea pentru factorii de producţie), ceea ce duce și la o diminuare a costurilor de producție pentru firme. Normal, prin reducerea costurilor de producție, firmele pot produce mai mult, oferta agregată se poate majora, iar șomajul va scădea:

Concluzie:

Ri

Y

Ri0

Yp

E0

OagTL

E2

E1

Y1

Ri1

OagTS0

OagTS1

Cag1

Cag2

Revenirea economiei prin creşterea ofertei agregate, generează efecte mai bune comparativ cu creşterea cererii, însă se poate realiza într-o perioadă mai mare de timp. În plus, este posibil să existe o rigiditate la scădere a costurilor de producţie (ca urmare a reducerii cererii de factori de producţie, preţurile acestora scad într-o mai mică măsură) astfel încât va exista o creştere redusă a ofertei agregate.

În teoria economică există 2 abordări privind eliminarea decalajului recesionist (ieşirea din recesiune):

- Keynesiştii - consideră că economia îşi va reveni numai prin stimularea cererii agregate (deoarece costurile sunt rigide la scădere, ceea ce va genera o creştere lentă a ofertei agregate pe termen scurt)

- Neoclasicii/liberalii – susţin că economia are capacitatea de a-şi reveni de la sine dintr-o recesiune.

Politicile macroeconomice (monetare și fiscale) care generează eliminarea/reducerea decalajului de producţie se numesc politici anticiclice.

Politicile macroeconomice (monetare și fiscale) care accentuează/sporește decalajul de producţie se numesc politici prociclice.

2. Decalajul inflaţionist de producţie: situaţia în care Yreal (efectiv) > Yp Cererea de resurse creşte => resursele vor fi utilizate peste capacitatea normală => are loc scumpirea resurselor (a factorilor de producţie). Rata şomajului este mai redusă decât NAIRU.

Ri

Y

Ri0

Yp

E0

OagTL

E2

E1

Y1

Ri1

OagTS0

OagTS1

Cag1

Cag2

Ri2

Aplicație :

Presupunem că economia se află la nivelul de echilibru pe termen lung, iar guvernul decide să majoreze transferurile.

a) Reprezentaţi grafic.

b) Explicaţi natura decalajului de producţie apărut.

c) Să se analizeze modalităţile prin care poate fi eliminat decalajul de producţie.

Rezolvare:

b) TR ↑ => CAg ↑ => se deplasează spre dreapta - CAg1

Efecte: Y ↑ (de la Yp la Y1) => decalaj inflaţionist (similar fazei de expansiune

economică)

Ri ↑ (de la Ri0 la Ri1)

c) Deoarece economia se află într-un decalaj inflaţionist, resursele devin suprautilizate, iar costurile acestora vor creşte în mod automat. Va avea loc scăderea OAgTS până în momentul în care economia va ajunge la nivelul său potenţial. OAgTS0 se deplasează la OAgTS1 => se stabileşte noul echilibru E2.

Drept urmare a faptului că guvernul a stimulat economia atunci cand acesta producea la nivelul său potenţial, nu va exista decât o creştere temporară de producţie (Y ↑ de la Yp la Y1, după care va reveni la Yp), dar o creştere permanentă a preţurilor (de la Ri0 la Ri2).

Guvernul nu ar trebui să promoveze politici expansioniste decat in situaţia în care economia se află în recesiune (decalaj recesionist). În caz contrar, nu va exista decât o creştere a preţurilor fără o majorare a producţiei.

Pentru ca să nu mai aibă loc creşterea inflaţiei de la Ri0 la Ri2, atunci autorităţile (banca centrală şi guvernul) trebuie să promoveze măsuri restrictive. Acestea determină reducerea cererii agregate de la CAg1 la CAg0.

- de exemplu, o politică fiscală restrictivă (↑T, G↓, TR↓) => deficitul bugetar ↓;

surplusul bugetar ↑

sau

- o politică monetară restrictivă (↑d’)

Scăderea cererii agregate determină reducerea PIB de la Y1 la Y0 şi a inflaţiei de la Ri1 la Ri0.