CERCETARI PRIVIND COMPORTAREA UNOR HIBRIZI DE FLOAREA

SOARELUI AUTOHTONI SI STRAINI LA IRIGAREA IN CONDITII DE

STRES, IN SUDUL MOLDOVEI

(SINTEZA)

Floarea soarelui, reprezintă una din cele mai valoroase plante cultivate datorită

productivităţii foarte ridicate şi multiplelor întrebuinţări a produselor sale în alimentaţia

oamenilor, în zootehnie şi în industrie. Prin suprafeţele mari pe care le cultivă, dar mai ales prin

producţiile pe care le realizează, omenirea este în mare măsură dependentă de floarea soarelui, în

asigurarea hranei.

Datorită aplicării unor tehnologii tot mai performante, precum şi prin crearea de noi

hibrizi, s-au întrunit condiţii pentru ca producţiile de floarea soarelui să crească continuu, în unele

ţări chiar spectaculos. Pe plan mondial floarea soarelui ocupă un loc important ca suprafaţă, fiind

devansat ca suprafaţă doar de porumb, grâu şi orez.

In ţara noastra floarea soarelui deţine, printre celelalte culturi, un loc foarte important.

Datorita importantei economice şi a condiţiilor favorabile, floarea soarelui va deţine şi în

continuare un loc important în agricultura ţării noastre. Producţia medie la hectar la nivel naţional

depinde foarte mult de evoluţia condiţiilor climatice şi de fertilitatea naturală a solurilor.

Valorificarea eficientă a resurselor naturale pentru cultura de floarea soarelui în

vederea obţinerii unor producţii rentabile economic, impune o zonare riguroasă a hibrizilor, în

funcţie de resursele climatice şi cerinţele biologice ale acestora. Obţinerea producţiilor optime

economic este influenţată în mare măsură de alegerea judicioasă a celor mai potriviţi hibrizi

pentru fiecare areal de cultură.

Cultura florii-soarelui reprezintă principala sursă de ulei comestibil în numeroase ţări,

printre care şi România. Pe lângă rolul deosebit în alimentaţie, această plantă are şi alte utilizări,

în special în scopuri furajere. Uleiul de floarea-soarelui este un excelent ulei comestibil, calitate

dată de prezenţa în compoziţia sa a unei proporţii ridicate de 85-91% acizi graşi nesaturaţi,

reprezentaţi în special de acizii oleic şi linoleic. Acidul linoleic este unul dintre acizii dietetici

esenţiali. El se găseşte în cele mai mari proporţii în seminţele de şofrănel (75%), floarea-soarelui

(60%), soia (5o%) etc. O caracteristică deosebită a uleiului de floarea-soarelui o constituie lipsa

aproape totală a acidului linolenic. Uleiul de floarea-soarelui este foarte mult apreciat în

alimentaţia dietetică modernă. Floarea-soarelui constituie de asemenea o sursă valoroasă de

proteine în hrana animalelor.

Complexitatea problemelor actuale din agricultură necesită extinderea cercetărilor din

domeniul tehnologiilor culturilor de câmp, iar în condiţiile în care ţara noastră a devenit stat

membru al U.E. obţinerea de producţii în condiţii de eficienţă economică şi de protecţie a

mediului înconjurător reprezintă o permanentă preocupare.

Tema tezei de doctorat prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere

agrofitotehnic, deoarece tratează din punct de vedere agricol, problema securităţii alimentare, a

aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare de bază şi de calitate corespunzătoare. Cultura

de floarea soarelui ocupă un loc important în strategia de asigurare a securităţii alimentare, în

primul rând datorită valorii nutritive ridicate, conservabilităţii de lungă durată, dar şi datorită

însuşirilor specifice şi pretabilităţii pentru realizarea unei game diversificate de produse.

Importanţa tezei este mare şi doresc să aduc o contribuţie cât de mică la îmbunătăţirea

tehnologiei de cultură la floarea soarelui. Având ca punct de pornire principiul de a obţine “cât mai

mult cu cât mai puţin” şi pe fondul crizei financiare şi economice această teză de doctorat relevă

noi modalităţi de abordare a verigilor tehnologice la cultura floarea soarelui cu relevanţe practice

asupra inputurilor, ca o problemă conexă a agriculturii din ţara noastră.

Având în vedere importanţa deosebită a culturii de floarea soarelui pentru ţara noastră,

considerăm că prin prezenta lucrare am reuşit să aducem o modestă contribuţie la îmbunătăţirea

cercetărilor privind comportarea unor hibrizi de floarea soarelui la irigarea în condiţii de stres, în

scopul sporirii producţiei şi calităţii recoltei.

Experienţele care au fost organizate în vederea elaborării prezentei teze de doctorat au

avut ca scop principal completarea cunoştinţelor privind comportarea unor hibrizi de floarea

soarelui la irigarea în condiţii de stres, în scopul sporirii producţiei şi calităţii recoltei în condiţiile

de sol şi clima din zona de sud a Moldovei. De asemenea, s-a urmărit cum s-au comportat hibrizii

luaţi in studiu din punct de vedere al indicilor de calitate.

Implicaţiile practice ale acestei lucrări se referă la adaptarea şi extinderea acestei

culturi, în condiţii naturale, pe teritoriul din sudul Moldovei, pe baza unor cercetări de amploare

şi bine documentate.

Se consideră a fi necesară această cunoaştere deoarece s-au făcut puţine

cercetări amănunţite în domeniu, în această zonă în care floarea soarelui poate avea o pondere

mai mare în agricultura privată şi poate aduce venituri importante cultivatorilor.

Această teză are la bază o vastă documentare, cuprinzând peste 100 titluri, dintre care

numeroase în limbi străine (engleză). Cercetările s-au efectuat în perioada anilor 2008-2010,

cuprinzând trei cicluri de vegetaţie ale culturii floarea soarelui. Teza de doctorat este structurată în

şapte capitole, pe parcursul a 170 de pagini, în care sunt cuprinse 40 de tabele şi 50 de figuri.

Primul capitol din teza de doctorat prezintă consideraţii generale privind cultura floarea

soarelui în România, iar în capitolul al II-lea se tratează stadiul actual al cercetărilor privind

comportarea florii soarelui la irigarea în condiţii de stres.

Cadrul natural al zonei de experimentare este prezentat în capitolul al III-lea.

Localitatea în care s-au desfăşurat cercetările, şi anume localitatea Matca este situată în zona de

sud a Moldovei, unde întâlnim un relief de câmpie, în care se disting lunca şi terasele râului Bârlad,

cunoscute în literatura geografică sub denumirea de Câmpia Tecuciului, parte componentă a Câmpiei

Române. Prezenţa în arealul fizico-geografic al văii şi teraselor Bârladului, determină o mare influenţă

asupra climei, vegetaţiei, faunei şi solului.

In continuare au fost puse în evidenţă date despre relief, geomorfologia şi litologia,

hidrologia şi hidrogeologia.

Din punct de vedere climatic, a urmare a aşezării pe latitudine, teritoriul experimental

(sudul Moldovei) se încadrează în zona climatică temperată şi face parte din sectorul de provincie cu

influenţe de ariditate, unde se pot întâlni fenomene climatice marcate de viscole (iarna) şi secete

prelungite în celelalte anotimpuri, mai ales vara.

Principalii factori de care s-a ţinut cont în perioada de studiu au fost: precipitaţiile

atmosferice, temperatura medie a aerului, viteza medie a vântului umiditatea relativă a aerului,

etc.

Variaţia elementelor climatice a influenţat efectul aplicarii udărilor şi a potenţialului

de producţie al hibrizilor luaţi în studiu. In acest context au fost puse în evidenţă caracteristicile

anilor de experimentare şi anume: anul agricol 2008 a fost normal, anul agricol 2009 mai secetos

iar anul 2010 mai ploios.

Capitolul al IV-lea se referă la metodologia de experimentare. A fost amplasată o

experienţă la cultura floarea soarelui într-un lot experimental, pe teren uniform din punct de vedere

al fertilităţii şi microreliefului. Planta premergătoare a fost grâul, în toţi anii de experimentare.

Cultivarea s-a realizat în condiţiile tehnologiei optime, specifice zonei de cultură,

pentru cei şapte hibrizi: Favorit (martor), P.F. 100, PRO 229, PR64A15, PR64A89, PR64A83 -

Hibrizi semitardivi şi PR63A90 - Hibrid timpuriu.

Modulul experimental a fost de tip bifactorial dispus după metoda parcelelor

subdivizate în trei repetiţii. Factorii studiaţi au fost:

Factorul A : Nivelul de asigurare cu apă

a1- neirigat

a2- irigat la plafonul minim de umiditate de 50% din IUA cu norma de udare de 850

m3/ha.

a3- irigat la plafonul minim de umiditate de 50% din IUA cu norma de udare redusă

cu 25% ( 640 m3/ha).

Factorul B : Hibridul cultivat

b1 – Favorit (martor)

b2 – P.F. 109

b3 - PRO 229

b4 – PR63A90

b5 – PR64A15

b6 – PR64A89

b7 – PR64A83

Experienţa care a fost organizată în vederea elaborării prezentei teze de doctorat a

avut ca scop principal completarea cunoştinţelor privind comportarea unor hibrizi de floarea

soarelui la irigarea în condiţii de stres, în scopul sporirii producţiei şi calităţii recoltei în condiţiile

de sol şi clima din zona de sud a Moldovei. De asemenea, s-a urmărit cum s-au comportat hibrizii

luaţi in studiu din punct de vedere al indicilor de calitate. Implicaţiile practice ale acestei lucrări

se referă la adaptarea şi extinderea acestei culturi, în condiţii naturale, pe teritoriul din sudul

Moldovei..

Capitolul al V-lea este rezervat rezultatelor obţinute pentru fiecare an de

experimentare în parte şi pentru media perioadei 2008-2010 la cultura floarea soarelui.

Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute s-au materializat şi prin cele 40 tabele şi 50 de

figuri cu o grafică deosebită. Fiecare an de experimentare de încheie cu o sinteză a rezultatelor

privind influenţa fiecărui factor luat în studiu asupra producţiei de floarea soarelui sau asupra

calităţii. Datele prezentate în acest capitol au menirea de a întări rezultatele obţinute până în

prezent, reuşind să pună în evidenţă aceleaşi variante în fiecare an de experimentare. Datorită

variaţiilor climatice din cei trei ani de experimentare, rezultatele ştiinţifice sunt veridice, cultura

de floarea soarelui fiind realizată într-un an normal, într-un an secetos (în perioada de vegetaţie)

şi într-un an ploios. In urma acestor cercetări este posibilă extrapolarea rezultatelor obţinute în

zonele cu condiţii de mediu şi sol similare cu cele din arealul în care se încadrează zona din sudul

Moldovei.

Capitolul al VI-lea prezintă analiza privind eficienta economică a culturii de floarea

soarelui. In lucrare, pentru un calcul cât mai exact al eficienţei economice s-au calculate

indicatorii: costuri de producţie, profitul net şi rata profitului net. Calculul acestor indicatori s-a

bazat pe bugetul culturii întocmit la rândul său pe baza cheltuielilor tehnologice ale culturii de

floarea soarelui.

Capitolul al VII-lea prezintă concluziile finale şi recomandările pentru producţie, care

au fost emise în urma interpretării datelor obţinute în perioada de experimentare. In urma

concluziilor din acest capitol se poate afirma că prin cunoaşterea relaţiilor dintre factorii studiaţi,

şi anume, aplicarea udărilor şi hibrizii, aceştia pot avea influenţă favorabilă asupra productivităţii

cu rezultate economice optime.

Recomandările au vizat tehnologia care să permită stabilirea momentului şi normei de

udare şi a hibrizilor cultivaţi, în conformitate cu legile proporţiilor armonice a factorilor de

vegetaţie. Pentru condiţiile din sudul Moldovei, precum şi pentru alte zone cu caracteristici

edafice asemănătoare recomandarea pentru producţie este aplicarea normei de udare diminuata la

640 m3/ha şi cultivarea unuia dintre următorii hibrizii de floarea soarelu: PR64A89, PR64A90

sau PF100, în funcţie de posibilitaţile concrete din fiecare exploataţie agricolă.

Teza de doctorat se încheie cu titlurile bibliografice, în număr de 100, titluri la care s-

au făcut referiri în primele capitole, destinate prezentării stadiului cunoaşterii în domeniu agricol

în privinţa factorilor experimentaţi. In contextul creşterii demografice şi al schimbărilor climatice

se impune o continuare a cercetărilor privind îmbunătăţirea unor verigi tehnologice de cultivare a

florii soarelui.