CERCETAREA DISCREPANŢEI DINTRE ATRACTIVITATEA PRODUSELOR …

Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării

AE

Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 383

CERCETAREA DISCREPANŢEI DINTRE ATRACTIVITATEA PRODUSELOR

ALIMENTARE ŞI PROFILUL NUTRIŢIONAL REAL – CONDIŢIE ESENŢIALĂ

PENTRU CONSOLIDAREA EDUCAŢIEI NUTRIŢIONALE

ŞI PROTECŢIA DREPTURILOR CONSUMATORILOR

Bogdan Cristian Onete1, Lelia Voinea

2, Alina Filip

3 şi Răzvan Dina

4

1)2)3)4) Academia de Studii Economice din Bucureşti

Rezumat

Protecţia sănătăţii consumatorilor a devenit o preocupare majoră a politicilor publice

globale, dat fiind că supraponderabilitatea şi obezitatea au crescut alarmant, în special în

rândul copiilor şi adolescenţilor. Lucrarea abordează una dintre problemele actuale cauzate

de globalizare, şi anume tendinţa evidentă a tinerilor de a alege alimentele pe baza

caracteristicilor organoleptice şi de a ignora calitatea nutritivă, cu consecinţe negative

asupra sănătăţii. O cercetare exploratorie de marketing a fost realizată în rândul studenţilor

pentru a identifica importanţa percepută a dimensiunii senzoriale a alimentelor şi pentru a

înţelege aspectele cheie ale procesului decizional de cumpărare pentru generaţia tânără.

Metoda SAIN-LIM a fost utilizată pentru a determina profilul nutriţional al alimentelor cu

caracteristici senzoriale speciale. Rezultatele cercetării demonstrează că în industria

alimentară există o discrepanţă între atractivitatea produsului, bazată pe proprietăţile

senzoriale excepţionale percepute de tinerii consumatori şi valoarea nutritivă reală a

alimentelor, care se traduce frecvent în profiluri nutriţionale dezechilibrate. Pentru a avea o

alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă sănătos, tinerii consumatori trebuie să fie informaţi

că un aliment gustos şi aspectuos nu este neapărat sănătos. Noua generaţie trebuie să fie

educată corespunzător pentru a înţelege relaţia strânsă dintre alimentaţie, greutatea

corporală şi sănătate şi pentru a dezvolta un comportament de consum alimentar

responsabil.

Cuvinte-cheie: caracteristici senzoriale, valoare nutritivă, comportament de cumpărare

alimentar, cercetare de marketing, campanie de comunicare, educaţie nutriţională,

drepturile consumatorilor.

Clasificare JEL: M10, M31, Z10

Introducere

Prima decadă a secolului al XXI-lea a fost marcată de o creştere a interesului faţă

de rolul consumatorului în economia contemporană şi, de aceea, consumatorii şi

Autor de contact, Lelia Voinea – [email protected]

AE Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea

educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor

Amfiteatru Economic 384

comportamentul privind consumul se află acum în centrul vieţii economice, sociale şi

politice. Protecţia consumatorilor prezintă o serie de aspecte importante referitoare la

structura produselor adresate consumului, pentru indivizi, priviţi în calitate de consumatori

şi, în particular, în calitate de cumpărători (Petrescu, Dinu et al., 2010). Problemele legate

de drepturile consumatorilor şi bunăstarea consumatorilor devin din ce în ce mai

importante, în special în climatul economic actual, în care abilitatea de a lua decizii în

cunoştinţă de cauză reprezintă un real avantaj în viaţa de zi cu zi a consumatorilor (Săseanu

şi Petrescu, 2011).

Pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii consumatorilor, în zilele

noastre, politicile de sănătate publică din întreaga lume se concentrează pe reducerea

impactului bolilor cronice. Unul dintre principalele obiective ale acestui demers vizează

conştientizarea consumatorilor cu privire la relaţia dintre alimentaţie, greutatea corporală şi

sănătate (Procopie şi Bobe, 2008; Pamfilie et al., 2011). Cu toate acestea, statisticile arată în

continuare o prevalenţă a excesului ponderal şi a obezităţii, acestea cunoscând un ritm

alarmant de creştere, în special în rândul copiilor şi adolescenţilor. Situaţia este explicată

prin obişnuinţa generalizată a noii generaţii de consumatori de a consuma produse create de

industria alimentară modernă, caracterizate prin proprietăţi senzoriale speciale, dar nu

întotdeauna cu un profil nutriţional echilibrat.

Analizând oferta actuală de produse alimentare, observăm că industrializarea

intensivă din sectorul agro-alimentar, consecinţa directă a fenomenului de globalizare, a

condus la o deteriorare în plan nutriţional a alimentaţiei prin transformarea alimentelor

integrale în alimente rafinate, prin reducerea complexităţii naturale a alimentelor la

simplicitate industrială şi, de asemenea, prin sacrificarea calităţii în favoarea cantităţii

(Polan, 2008).

În plus, caracteristicile senzoriale ale alimentelor nu mai sunt întotdeauna cele

naturale, ca urmare a utilizării pe scară largă a aditivilor alimentari, apărând astfel produse

alimentare cu gusturi, arome, culori şi texturi artificiale, consecinţa fiind extinderea

sortimentului de alimente cu profil nutriţional dezechilibrat.

Astfel, se naşte prăpastia între proprietăţile senzoriale excepţionale ale alimentelor

şi profilurile nutriţionale dezechilibrate ale acestora. Gustul, mirosul, aspectul produsului

devin o minciună nutriţională pentru organism, şi, cu cât alimentele sunt mai atrăgătoare şi

gustoase, cu atât au proprietăţi nutriţionale mai dezechilibrate şi sunt mai nesănătoase

(Mencinicopschi, 2007).

Utilizând tehnicile moderne de modificare a alimentelor, industria alimentară a

adus consumatorii, în special pe cei din ţările dezvoltate, într-o situaţie care este

echivalentul nutriţional al inflaţiei, ceea ce înseamnă că aceştia trebuie să mănânce mai

mult pentru a obţine aceeaşi cantitate de nutrienţi esenţiali. Pe de altă parte, consumul

excesiv a fost încurajat de societatea consumistă a mileniului al treilea, caracterizată prin

marea disponibilitate şi accesibilitate a produselor alimentare, dar şi printr-o foarte

puternică presiune exercitată, prin intermediul mass-media, de către industria alimentară.

După câteva decenii de consum al produselor alimentare ultraprocesate, pe baza

unor informaţii precare despre beneficiile asupra sănătăţii, bilanţul este trist: oamenii sunt

din ce în ce mai graşi, mai bolnavi şi mai prost hrăniţi.

Astfel, se poate afirma că în societăţile dezvoltate, adoptarea unei alimentaţii

bazate pe cantitate în locul calităţii a dat naştere unui nou tip de consumator - individul care

este în acelaşi timp supraalimentat şi subnutrit, două caracteristici rar întâlnite în acelaşi

organism de-a lungul istoriei civilizaţiei (Polan, 2008).


AE

Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 385

De aceea, acum mai mult ca oricând, se impune conştientizarea de către

consumatori, şi mai ales de către cei aparţinând noii generaţii, a legăturilor dintre

alimentaţie, sănătate şi calitatea vieţii.

Scopul prezentei lucrări este de a investiga relaţia dintre caracteristicile senzoriale

ale alimentelor consumate în mod frecvent de noua generaţie de consumatori şi profilul lor

nutriţional. Mai precis, lucrarea abordează una dintre problemele actuale cauzate de

globalizare, şi anume discrepanţa semnificativă ce apare între caracteristicele senzoriale

excepţionale ale multor produse alimentare şi contribuţia redusă a acestora din punct de

nutriţional şi sanogenetic, ceea ce se traduce într-un profil nutriţional dezechilibrat.

Lucrarea evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii educaţiei nutriţionale în rândul noii

generaţii de consumatori din România şi, de asemenea, nevoia de a dobândi abilităţile

practice pentru evaluarea obiectivă a calităţii produselor alimentare.

Pentru o mai bună înţelegere a subiectului, lucrarea este structurată în mai multe

secţiuni. Aceasta debutează printr-o cercetare din surse secundare cu privire la consumul de

alimente şi comportamentul de cumpărare al noii generaţii de consumatori, în contextul

globalizării. Secţiunea următoare a lucrării prezintă obiectivele cercetării şi metodologia

specifică, urmate de rezultate şi discuţii, în cea de-a treia secţiune. În partea finală, sunt

evidenţiate concluziile şi implicaţiile rezultatelor cercetării, fiind realizate recomandări

pentru consolidarea educaţiei nutriţionale a noii generaţii de consumatori din România, cu

scopul de a contribui la o mai bună protecţie a drepturilor consumatorilor pe termen lung.

1. Revizuirea literaturii ştiinţifice privind coordonatele comportamentului de consum

alimentar în rândul tinerilor consumatori în contextul globalizării

În actualul mediu economic, dinamic şi foarte complex, observăm cristalizarea

unei noi generaţii de consumatori, cu un comportament de consum specific şi cu o manieră

diferită de abordare a calităţii alimentelor, comparativ cu cea a consumatorului tradiţional.

Fenomenul globalizării, care a afectat societatea şi economia contemporană, a

determinat şi unele reconsiderări în privinţa relaţiei consumatorului cu produsele. Una

dintre acestea este tendinţa consumatorului de a-şi contura identitatea prin intermediul

produselor şi a comportamentelor de consum (Negrea şi Voinea, 2013).

Cercetarea realizată în lucrare evidenţiază această tendinţă în rândul noii generaţii

de consumatori din România, în raport cu sfera produselor alimentare.

Opiniile exprimate în literatura de specialitate privitor la selecţia alimentelor, arată

că tinerii, deoarece au depăşit etapa când controlul exercitat de părinţi era predominant,

deţin un control personal absolut asupra alegerilor alimentare, în privinţa tipului de

alimente consumate, a frecvenţei şi a cantităţii acestora. O cercetare realizată de către

George şi McDuffie (2008) evidenţiază influenţa considerabilă pe care tinerii o au asupra

opţiunilor lor alimentare. Având ca scop identificarea factorilor hotărâtori în orientarea

deciziei de alegere a produselor alimentare de către tineri, studiul menţionat a subliniat

faptul că gustul este caracteristica decisivă.

Tinerii consumatori sunt sclavii papilelor gustative, considerând că un aliment

gustos, care în plus este şi aspectuos, este totodată şi de calitate bună. Pentru aceştia,

dimensiunea senzorială este cea mai importantă în evaluarea calităţii, fiind în acelaşi timp

decisivă în alegerea alimentelor. În general, în rândul tinerilor consumatori este evidentă

tendinţa de a neglija sau de a desconsidera o dimensiune importantă a calităţii alimentelor,

cu implicaţii directe asupra sănătăţii, şi anume calitatea nutriţională. Această constatare

este comună multor studii (Beasley et al., 2004; Louis et al., 2007; Davis şi Carpenter,




2009), care demonstrează că, în încercarea de a schimba comportamentul de consum

alimentar, tinerii sunt într-o mică măsură dispuşi să facă compromisuri cu privire la gust.

O explicaţie a preferinţei tinerilor pentru alimentele industriale, rafinate şi bogate

în grăsimi saturate şi zahăr o poate constitui asocierea mentală a acestui comportament

alimentar cu ideea de independenţă şi de distracţie cu prietenii; în timp ce consumul de

alimente sănătoase este asociat cu controlul exercitat de părinţi.

Un alt argument adus în sprijinul acestei tendinţe este acela că noua generaţie de

consumatori, care şi-a format obiceiurile de consum alimentar în perioada de maxim avânt

al industriei alimentare, este obişnuit să consume, în general, produsele create de industria

alimentară modernă, caracterizate prin proprietăţi senzoriale deosebite, dar cu un profil

nutriţional nu întotdeauna echilibrat. Aceste imagini sunt înmagazinate în memoria noului

consumator (Popescu et al., 2010). În consecinţă, posibilitatea de cunoaştere a acestuia, care

presupune, aşa cum arată Carl Gustav Jung (1997), compararea imaginilor percepute cu

cele din amintire, este evident mai limitată. Aşa s-ar putea explica predilecţia noului

consumator spre absolutizarea rolului proprietăţilor senzoriale în perceperea calităţii unui

produs alimentar şi neglijarea sau chiar desconsiderarea proprietăţilor nutriţionale.

2. Obiectivele şi metodologia cercetării

Ipotezele rezultate din etapa de revizuire a literaturii de specialitate arată că, în

procesul decizional de cumpărare a unui aliment, tinerii sunt seduşi de proprietăţile

senzoriale, ignorând practic profilul nutriţional şi exagerând rolul atributelor organoleptice

în evaluarea calităţii produsului.

Pentru a identifica măsura în care comportamentul alimentar menţionat anterior

este, de asemenea, întâlnit în rândul tinerilor consumatori români, obiectivele prezentului

studiu vizează, în principal:

aflarea nivelului de apreciere manifestat de noua generaţie de consumatori cu privire

la dimensiunea senzorială a unui produs alimentar dezechilibrat;

determinarea profilului nutriţional echilibrat sau dezechilibrat al unor diferite produse

alimentare cu caracteristici senzoriale speciale şi potenţiala discrepanţă dintre atractivitatea

alimentelor şi valoarea lor nutritivă;

înţelegerea procesului decizional de cumpărare, a gradului de subiectivitate în

evaluarea calităţii şi a criteriilor specifice utilizate de noua generaţie de consumatori în

alegerea unui produs alimentar.

Metodele de cercetare aplicate pentru îndeplinirea obiectivelor au constat în

„metoda evaluării prin puncte” pentru realizarea etapei de evaluare senzorială şi „metoda

SAIN-LIM” pentru desfăşurarea etapei de evaluare a profilului nutriţional.

Analiza Senzorială

O cercetare exploratorie de marketing a fost realizată pentru a identifica

importanţa percepută a dimensiunii senzoriale a unui produs alimentar dezechilibrat şi

pentru a înţelege aspectele cheie ale procesului decizional de cumpărare pentru noua

generaţie de consumatori. Aceasta a presupus realizarea analizei senzoriale a două categorii

de alimente, care potrivit statisticilor din industrie, sunt unele dintre gustările preferate de

către tinerii consumatori români, şi anume ciocolata şi biscuiţii.

Analiza senzorială a fost aplicată pentru două mărci selectate din fiecare categorie

de produse, după cum urmează: ciocolată cu lapte (marca Milka aparţinând companiei


AE

Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 387

Kraft Foods şi marca Kandia aparţinând companiei Kandia Dulce) şi biscuiţi cu cereale şi

fructe (marca BelVita Start aparţinând companiei Kraft Foods şi marca Fit aparţinând

companiei Kandia Dulce).

Colectivitatea cercetată a fost formată din studenţi de naţionalitate română, din

cadrul Facultăţii de Comerţ a Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Eşantionul

iniţial a inclus peste 150 de studenţi, bărbaţi şi femei, care au realizat analiza senzorială prin

utilizarea metodei evaluării prin puncte. Din numărul total, 120 de studenţi au analizat

ambele categorii de alimente. Rezultatele eşantionului final au fost luate în consideraţie în

cadrul prezentei lucrări, pentru a asigura comparabilitatea datelor pentru mărcile selectate.

Cercetarea a fost desfăşurată în primul semestru al anului universitar 2013-2014,

având loc în laboratoare specializate de merceologie.

Studenţii au primit o mostră din fiecare marcă de produs. Aceştia au evaluat

caracteristicile senzoriale (aspect, culoare, consistenţă, aromă şi gust), prin acordarea de

puncte de la 0 la 4.

Instrumentul de cercetare utilizat de către studenţi, pentru acordarea punctelor

pentru fiecare caracteristică senzorială, a fost diferenţiala semantică (Szwarc, 2005). Scala

prezintă cinci gradaţii, arătând măsura în care unui anumit intervievat îi place sau nu îi

place o trăsătură particulară, unde: 0 este inadecvat, 1 este adecvat, 2 este bun, 3 este foarte

bun şi 4 este excelent (Hill şi Alexander, 2000).

Pentru realizarea procesului de colectare a datelor, studenţii au completat fişe

individuale de analiză senzorială pentru cele două mărci din fiecare categorie de produs,

acordând puncte pentru fiecare caracteristică senzorială.

Evaluarea Profilului Nutriţional

Metoda SAIN–LIM a fost utilizată pentru determinarea profilului nutriţional,

echilibrat sau dezechilibrat, al unor produse alimentare cu caracteristici senzoriale speciale

şi potenţiala discrepanţă dintre atractivitatea alimentelor şi valoarea lor nutritivă. Această

metodă, dezvoltată de o echipă de cercetători în domeniul nutriţiei umane INRA/INSERM

din Marsilia, Franţa şi lansată în anul 2009 de către Agenţia de Standardizare din Franţa, se

bazează pe calculul a doi indicatori (SAIN şi LIM).

Indicatorul SAIN sintetizează aspectele favorabile ale alimentului şi evidenţiază

procentajul mediu de acoperire a necesarului zilnic recomandat pentru nutrienţii esenţiali cu

impact benefic asupra sănătăţii, aşa numiţii nutrienţi pozitivi (proteine, fibre, vitamine,

minerale, acizi graşi polinesaturaţi) şi se calculează pe baza următoarei formule (Darmon et

al., 2009; Achir et al., 2011):

unde: Nuti reprezintă nutrienţii cu impact pozitiv din 100 g de produs alimentar;

RVi este necesarul zilnic recomandat pentru fiecare nutrient i cu impact pozitiv; n este

numărul de nutrienţi pozitivi şi E reprezintă valoarea energetică a 100 g de produs

alimentar (exprimată în kcal/100 g produs).

Pragul de acceptabilitate stabilit: SAIN>5




Indicatorul LIM sintetizează aspectele defavorabile ale alimentului şi se calculează

pe baza compuşilor care trebuie limitaţi în plan nutriţional (acizii graşi saturaţi, zaharurile

adăugate, sodiul sau sarea), utilizând următoarea formulă (Achir et al., 2011):

unde: Nutj reprezintă nutrienţii cu impact negativ din 100 g de produs alimentar,

iar MRVj reprezintă cantitatea maximă recomandată zilnic pentru fiecare nutrient negativ j.

Pragul de acceptabilitate stabilit: LIM<7,5.

Pentru a stabili profilul nutriţional al unui aliment, valorile indicatorilor SAIN şi

LIM vor fi comparate cu pragurile de acceptabilitate.

Potrivit valorilor indicatorilor SAIN şi LIM, alimentele pot fi clasificate în patru

categorii (Darmon, 2007):

Clasa 1 (SAIN>5 şi LIM<7,5) – include alimente recomandate pentru sănătate;

Clasa 2 (SAIN<5 şi LIM<7,5) – include alimente neutre pentru sănătate, care pot fi

consumate în combinaţie cu alimentele din Clasa 1;

Clasa 3 (SAIN>5 şi LIM>7,5) – include alimente recomandate în cantitate mică sau

ocazional;

Clasa 4 (SAIN<5 şi LIM>7,5) – include alimente al căror consum trebuie limitat sau

mai bine de evitat.

3. Rezultate şi discuţii

Pentru a stabili clasa de calitate senzorială pentru fiecare produs, scorurile

individuale acordate de către studenţi au fost centralizate în fişe centralizatoare, câte una

pentru fiecare produs, iar apoi au fost determinate scorurile medii, utilizând facilităţile

oferite de programul de calcul tabelar Excel.

Ulterior, scorul mediu calculat pentru fiecare caracteristică senzorială a fost

multiplicat cu un factor de ponderare, care a fost stabilit luând în consideraţie importanţa

relativă a fiecărei caracteristici senzoriale, aşa cum indică schemele standardizate pentru

analiza senzorială prin metoda punctajului a ciocolatei şi a biscuiţilor, astfel (Diaconescu şi

Păunescu, 2003) (Tabel 1):

Tabelul nr. 1: Factorul de ponderare pentru fiecare categorie de produse

Caracteristici senzoriale Factorul de ponderare

Ciocolată Biscuiţi

Aspect 1 1

Culoare 0,5 0,5

Consistenţă 1 0,75

Aromă 1 0,75

Gust 1,5 2

Sursa: original

În final, pentru fiecare produs a fost calculat numărul total de puncte (care poate fi

de maxim 20 puncte).


AE

Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 389

Pentru a stabili clasa de calitate este utilizat algoritmul prezentat în Tabelul 2. Este

calculat % din scorul total mediu ponderat obţinut de fiecare produs în totalul de 20 de

puncte ale schemei.

Tabelul nr. 2: Algoritmul pentru determinare clasei de calitate

% din scorul total mediu ponderat în total (20 puncte) Clasa de calitate

90-100% Excelent

70-90% Foarte bun

50-70% Bun

30-50% Satisfăcător

< 30% Nesatisfăcător

Sursa: I. Diaconescu, C. Păunescu., 2003. Analiza Senzorială în societăţile comerciale.

Bucureşti: Uranus

Tabelul 3 prezintă frecvenţele de acordare a punctajului pentru fiecare

caracteristică senzorială, în cazul celor două mărci de ciocolată.

Tabelul nr. 3: Frecvenţele de acordare a punctajului pentru ciocolată

Caracteristici senzoriale Puncte

acordate

Frecvenţă

Milka Kandia

Aspect

4 94 69

3 19 28

2 7 23

1 0 0

0 0 0

Culoare

4 114 98

3 6 22

2 0 0

1 0 0

0 0 0

Consistenţă

4 90 67

3 7 15

2 23 38

1 0 0

0 0 0

Aromă

4 96 63

3 16 34

2 8 23

1 0 0

0 0 0

Gust

4 102 35

3 18 42

2 0 43

1 0 0

0 0 0

Sursa: original

Tabelul 4 prezintă scorul mediu ponderat calculat pentru fiecare caracteristică

senzorială a celor două mărci de ciocolată cu lapte.




Tabelul nr. 4: Scorul mediu ponderat pentru ciocolată

Caracteristici

senzoriale

Factorul de ponderare

pentru ciocolată

Scorul mediu Scorul mediu ponderat

Milka Kandia Milka Kandia

Aspect 1 3,73 3,38 3,73 3,38

Culoare 0,5 3,95 3,81 1,98 1,91

Consistenţă 1 3,56 3,24 3,56 3,24

Aromă 1 3,73 3,33 3,73 3,33

Gust 1,5 3,85 2,93 5,78 4,4

Total 18,77 16,27

Sursa: original

Scorul total mediu ponderat obţinut de marca de ciocolată Milka este de 18,77

puncte şi cel obţinut de marca de ciocolată Kandia este de 16,27 puncte, dintr-un maximum de 20 de puncte. Potrivit acestor rezultate, mărcile de ciocolată analizate pot fi clasificate astfel: marca Milka în clasa de calitate „Excelent” şi marca Kandia în clasa de calitate „Foarte bun”.

Tabelul 5 prezintă frecvenţele de acordare a punctajului pentru fiecare caracteristică senzorială, în cazul celor două mărci de biscuit cu cereale şi fructe.

Tabelul nr. 5: Frecvenţele de acordare a punctajului

pentru biscuiţii cu cereale şi fructe

Caracteristici senzoriale Puncte acordate Frecvenţă

BelVita Start Fit

Aspect

4 109 76

3 7 16

2 4 28

1 0 0

0 0 0

Culoare

4 98 54

3 17 48

2 5 18

1 0 0

0 0 0

Consistenţă

4 84 27

3 19 81

2 17 12

1 0 0

0 0 0

Aromă

4 91 38

3 23 69

2 6 13

1 0 0

0 0 0

Gust

4 64 26

3 49 83

2 7 11

1 0 0

0 0 0


AE

Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 391

Sursa: original Tabelul 6 prezintă scorul mediu ponderat calculat pentru fiecare caracteristică

senzorială a celor două mărci de biscuiţi cu cereale şi fructe.

Tabelul nr. 6: Scorul mediu ponderat pentru biscuiţi

Caracteristic

i senzoriale

Factorul

de ponderare

pentru biscuiţi

Scorul mediu Scorul mediu

ponderat

BelVita Start Fit BelVita Start Fit

Aspect 1 3,87 3,4 3,87 3,4

Culoare 0,5 3,77 3,3 1,88 1,65

Consistenţă 0,75 3,55 3,12 2,67 2,34

Aromă 0,75 3,71 3,21 2,78 2,41

Gust 2 3,475 3,12

5

6,95 6,25

Total 18,16 16,05

Sursa: original

Scorul total mediu ponderat obţinut de marca de biscuiţi BelVita Start este de

18,16 puncte şi cel obţinut de marca de biscuiţi Fit este de 16,05 puncte, dintr-un maximum

de 20 de puncte. Potrivit acestor rezultate, mărcile de biscuiţi analizate pot fi clasificate

astfel: marca BelVita Start în clasa de calitate „Excelent” şi marca Fit în clasa de calitate

„Foarte bun”.

În figura 1 sunt comparate scorurile medii ponderate obţinute de fiecare

caracteristică senzorială în cazul mărcilor de ciocolată şi de biscuiţi cu cereale şi fructe

analizate. În cazul celor două mărci de biscuiţi, BelVita Start, comparativ cu Fit, a obţinut

punctaje medii ponderate mai mari la toate caracteristicile senzoriale, iar dintre mărcile de

ciocolată, Milka, comparativ cu Kandia, este cea care a obţinut punctaje medii ponderate

mai mari la toate caracteristicile senzoriale

La momentul realizării evaluării senzoriale, studenţii au cunoscut identitatea

fiecărei mărci. Faptul că la nivelul fiecărei categorii de produse, marca care înregistrează o

notorietate mai ridicată pe piaţa românească a obţinut scoruri superioare la toate

caracteristicile senzoriale (Figura 1), poate fi explicat prin asocierea mentală realizată de

studenţi între imaginea de marcă şi calitate. După cum Onete şi Popescu (2010)

menţionează în studiul lor, poate fi observată o transcendere a mărcii de la un nivel material

la unul simbolic, şi, în acest fel, are loc o juxtapunere a mărcii peste conceptul de calitate.

Acesta este motivul pentru care noua generaţie de consumatori asociază în mod obişnuit

calitatea produsului cu notorietatea mărcii şi imaginea globală a acesteia. Întrucât Milka şi

BelVita Start sunt mărci bine cunoscute pe piaţa românească, imaginea lor fiind sprijinită în

mod intens printr-o varietate de tehnici de comunicare în marketing, studenţii le-au acordat

scoruri superioare, asociind reputaţia mărcii cu un nivel mai înalt de calitate.




Figura nr. 1: Punctajul mediu ponderat obţinut de fiecare caracteristică senzorială

pentru produsele analizate

Sursa: original

Pentru a evalua profilul nutriţional pentru fiecare produs analizat, cei doi indicatori

(SAIN şi LIM) au fost calculaţi, prin utilizarea informaţiilor nutriţionale existente pe

etichete (Tabel 7).

Tabelul nr. 7: Etichetele nutriţionale ale produselor analizate

Informaţii existente

pe etichete

(pentru 100g)

Ciocolată Biscuiţi

Milka

(Kraft Foods)

Kandia

(Kandia Dulce)

BelVita Start

(Kraft Foods)

Fit

(Kandia Dulce)

Energie (kcal) 530 565 455 427

Proteine (g) 6,6 6,7 8,2 7,6

Carbohidraţi (g),

din care:

Zaharuri (g)

58,5

57,5

57

50,3

67

24

61,6

23,2

Grăsimi (g),

din care:

Grăsimi saturate (g)

29,5

17,5

33

18,4

16

4,7

15,2

7,1

Fibre (g) 1,8 3,9 4,1 3

Sare (g) - 0,02 - -

Sodiu (g) 0,17 - 0,133 0,19

Vitamina B1 (mg) - - 0,5 0,165

Vitamina B2 (mg) - - - 0,21

Vitamina B3 (mg) - - 5 -

Vitamina B6 (mg) - - 0,95 0,21

Vitamina B9 (mg) - - 0,055 0,03

Magneziu (mg) - - 91 -

Fier (mg) - - 3,2 -

Sursa: original


AE

Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 393

Pentru a calcula indicatorul SAIN pentru fiecare produs, au fost considerate

următoarele valori recomandate zilnic pentru nutrienţii cu impact pozitiv: Proteine – 65 g,

Fibre – 30 g, Vitamina B1 – 1,2 mg, Vitamina B2 – 1,6 mg, Vitamina B3 – 15 mg ,

Vitamina B6 – 1,7 mg, Vitamina B9 – 0,135 mg, Fier – 12,5 mg, Magneziu – 390 mg.

Pentru a calcula indicatorul LIM pentru fiecare produs, au fost considerate următoarele

valori maximale recomandate zilnic pentru nutrienţii cu impact negativ: Zaharuri – 50 g,

Acizi graşi saturaţi – 22 g, Sodiu/Sare – 3,153 g/8g (Darmon et al., 2007).

Valorile celor doi indicatori (SAIN şi LIM), calculate pentru cele două categorii de

produse sunt prezentate în Tabelul 8.

Tabelul nr. 8: Profilul nutriţional al produselor analizate

Categoria Produse SAIN LIM Profilul nutriţional şi recomandări

Ciocolată

Milka (Kraft Foods)

1,5 (<5)

64,8 (>7,5)

Profil nutriţional foarte dezechilibrat,

produsul ar trebui consumat cu multă

moderaţie

Kandia (Kandia Dulce)

2,03 (<5)

61,28 (>7,5)



moderaţie

Biscuiţi

BelVita Start (Kraft Foods)

6,67 (>5)

24,4 (>7,5)

Profil nutriţional dezechilibrat, produsul

ar trebui consumat ocazional

Fit (Kandia Dulce)

3,62

(<5) 28

(>7,5)



moderaţie

Sursa: original

Valorile indicatorilor SAIN şi LIM arată că toate produsele analizate au un profil

nutriţional dezechilibrat şi foarte dezechilibrat, care determină încadrarea acestora în

categoria alimentelor de evitat sau cel mult, recomandate ocazional, contrar mesajelor

persuasive ale mărcilor, care promit virtuţi fictive produselor lor (“gustare savuroasă,

potrivită în orice moment al zilei...înainte, după sau între mese…”, “mic dejun echilibrat”

etc.).

Mai mult, atragem atenţia că în cazul biscuiţilor cu cereale şi fructe, pe etichetele

ambelor mărci analizate, apar şi următoarele menţiuni nutriţionale:

Biscuiţii BelVita Start - „sursă de vitamine (B1, B3, B6), minerale (Fe, Mg) şi fibre”;

Biscuiţii Fit – „sursă de vitamine (B1, B2, B6, B9) şi fibre”.

Analizând cerinţele prevăzute în Anexa regulamentului (CE) NR. 1924/2006 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006, privind menţiunile

nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, observăm că produsele

îndeplinesc condiţiile pentru aplicarea menţiunilor nutriţionale precizate anterior.

Totuşi, pentru că menţiunile nutriţionale conferă o imagine pozitivă produselor

alimentare, acelaşi regulament prevede că profilul nutriţional ar trebui să fie un criteriu de

aplicare. Astfel, în cazul mărcilor de biscuiţi analizate, considerăm că apare o situaţie de

încălcare a drepturilor consumatorului, deoarece menţiunile nutriţionale aplicate de

producători au rolul de a masca statutul nutriţional global al produselor (care, în urma

evaluării prin metoda SAIN-LIM, s-a dovedit a fi dezechilibrat), fapt care ar putea induce

în eroare consumatorii atunci când aceştia încearcă să facă alegeri sănătoase, în contextul

unei alimentaţii echilibrate.




Pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii consumatorilor şi pentru

garantarea dreptului acestora la informare, ar trebui să se asigure informarea

corespunzătoare cu privire la produsele alimentare, cu atât mai mult cu cât alegerea

consumatorilor poate fi influenţată, printre altele, şi de consideraţii privind sănătatea.

Suplimentar rezultatelor descrise anterior, informaţiile existente pe etichete în lista

ingredientelor arată că produsele analizate conţin multe ingrediente nesănătoase, după cum

urmează: zaharuri adăugate, sirop de glucoză-fructoză, amidon modificat, arome artificiale,

vitamine şi minerale de sinteză. Toate produsele conţin aditivi alimentari (emulgatori,

antioxidanţi, agenţi de afânare, agenţi de creştere, arome artificiale), care pot avea efecte

adverse, mai ales pentru persoanele sensibile.

Informaţiile cu privire la ingrediente, în corelaţie cu rezultatele indicatorilor SAIN

şi LIM, prezentate mai sus, confirmă concluzia că toate alimentele analizate au un profil

nutriţional dezechilibrat.

Rezultatele prezentei cercetări demonstrează că în industria alimentară există o

discrepanţă între atractivitatea produsului alimentar, bazată pe proprietăţile senzoriale

excepţionale percepute de tinerii consumatori şi valoarea nutritivă reală a alimentelor, care

se traduce frecvent în profiluri nutriţionale dezechilibrate.

Concluzii

Calitatea senzorială reprezintă acea dimensiune a calităţii alimentelor care

determină preferinţa consumatorului pentru anumite produse, aceasta fiind crucială în

motivarea deciziilor de achiziţie şi consum. Valoarea senzorială este exprimată prin

caracteristici de calitate atributive şi noţionale, care nu pot fi determinate întotdeauna prin

mijloace obiective. Prin urmare, există un grad ridicat de subiectivitate în percepţia

consumatorului cu privire la calitatea senzorială.

Deşi este cunoscut pe scară largă faptul că proprietăţile senzoriale agreabile ale

alimentelor contribuie la asimilarea crescută a nutrienţilor în organism, considerăm că

absolutizarea rolului acestora în procesul de evaluare a calităţii de către consumator poate

conduce la apariţia unui dezechilibru nutriţional, deoarece un produs alimentar cu

caracteristici psihosenzoriale speciale nu are întotdeauna un profil echilibrat. Pentru a avea

o alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă sănătos, tinerii consumatori trebuie să înţeleagă

că un aliment gustos şi aspectuos nu este neapărat sănătos.

Rezultatele prezentei cercetări evidenţiază un nou tipar comportamental, conturat

pe fondul schimbărilor tehnologice din industria alimentară modernă şi al globalizării

ofertei de mărfuri alimentare. Adoptând acest tipar, noua generaţie de consumatori îşi

aliniază, implicit, comportamentul alimentar la imperativele economiei globale, bazate pe

supraconsumul unor alimente ultraprocesate şi dezechilibrate nutriţional.

Astfel, necesitatea de consolidare a educaţiei noii generaţii de consumatori din

România devine un imperativ categoric. O componentă esenţială a educaţiei consumatorilor

este reprezentată de educaţia nutriţională, aceasta fiind în măsură să restabilească reperele

nutriţionale, utile tinerilor pentru adoptarea unei alimentaţii sănătoase.

În acest sens, considerăm oportună derularea, în viitor, a unei campanii de

marketing social având ca obiect educaţia nutriţională. Campania specifică ar trebui să se

adreseze noii generaţii de consumatori din România, care necesită dobândirea de cunoştinţe

aprofundate în domeniul nutriţiei, cu privire la: rolul nutrienţilor esenţiali din alimente şi a

necesarului zilnic recomandat, metodele de calcul al necesarului zilnic de energie,


AE

Vol. XVI • Nr. 36 • Mai 2014 395

principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase, avantajele şi dezavantajele nutriţionale ale

principalelor grupe de alimente, metodele de evaluare a profilului nutriţional al alimentelor,

avantajele nutriţionale şi sanogenetice, dar şi riscurile implicate de noile tendinţe de

diversificare a ofertei de alimente, utilizarea informaţiilor nutriţionale ale etichetei

alimentelor în contextul dietei zilnice. Un astfel de demers va fi în măsură să contribuie la

reorientarea comportamentului alimentar şi la adoptarea unor obiceiuri alimentare

sănătoase.

Deoarece este evidentă tendinţa noii generaţii de consumatori de a-şi dezvolta

comportamentul în strânsă relaţie cu media socială, este recomandabilă dezvoltarea unei

platforme informatice sau a unui website, cu scopul de a sprijini implementarea campaniei

de educaţie nutriţională.

În consecinţă, considerăm că lucrarea de faţă are implicaţii, atât în plan academic

cât şi practic, pentru domeniul nutriţiei umane şi al comportamentului alimentar şi ar trebui

să fie luată în consideraţie în procesul de planificare a strategiilor viitoare, pentru a

îmbunătăţi educaţia nutriţională a noii generaţii de consumatori din România.

Întrucât analizele senzoriale reprezintă experimente didactice care ajută la

dezvoltarea simţurilor, considerăm utilă includerea acestora într-un număr mai mare de

activităţi de seminar, aferente disciplinelor de ştiinţa mărfurilor alimentare, din cadrul

curriculei Facultăţii de Comerţ. Acest demers va conduce la dezvoltarea sensibilităţii

senzoriale a noii generaţii de consumatori, precum şi la creşterea standardelor educaţionale

în consumul alimentar.

Bibliografie

Achir, N., Bohuona, P., Collignana, A., Trezzanib, I. şi Trystramb, G., 2011. Ability of

some food preservation processes to modify the overall nutritional value of food. În:

The ICEF11 Food Process Engeneering in a Changing World, 22-26 Mai 2011, Atena,

Grecia.

Anthes, E., 2011. Accounting of taste. Psychology Today, January/February, pp. 78-84.

Beasley, L., Hackett, A. şi Maxwell, S., 2004. The dietary and health behaviour of young

people aged 18–25 years living independently or in the family home in Liverpool, UK.

International Journal of Consumer Studies, 4, pp. 355-363.

Beer, S., 2008. Authenticity and food experience – commercial and academic perspectives.

Journal of Foodservice, 19, pp. 153-163.

Darmon, N., 2007. Méthode SAIN-LIM: pour un étiquetage des aliments selon leur profil

nutritionnel. [online] Disponibil online: <http://www.inra.fr/Entreprises-Monde-

agricole/Resultats-innovation-transfert/Toutes-les-actualites/Methode-SAIN-LIM-pour-

un-etiquetage-des-aliments-selon-leur-profil-nutritionnel>, [Accesat 1 martie 2013].

Darmon, N. şi Darmon, M., 2008. L’équilibre nutritionnel. Concepts de base et nouveaux

indicateurs: le SAIN et le LIM. Paris: Lavoisier.

Darmon, N., Maillot, M., Darmon, M. şi Martin, A., 2007. Le SAIN et le LIM - un système

de «profilage nutritionnel» pour orienter favorablement les choix des consommateurs?

În: 3 Journées annuelles INPES de la prévention, Paris, Franța, 29-30 Martie 2007.

Darmon, N., Vieux, F., Maillot, M., Volatier, J.L. şi Martin, A., 2009. Nutrient profiles

discriminate between foods according to their contribution to nutritionally adequate

diets: a validation study using linear programming and the SAIN - LIM system.

American Journal of Clinical Nutrition, 89, pp. 1227-1236.




Davis, B. şi Carpenter, C., 2009. Proximity of Fast-Food Restaurants to Schools and

Adolescent Obesity. American Journal of Public Health, 99 (3), pp. 505-510.

Diaconescu, I. şi Păunescu, C., 2003. Analiza Senzorială în societăţile comerciale.

Bucureşti: Uranus.

George, R. şi McDuffie, T., 2008. Adolescents' Food Attitudes and Behaviors During the

School Day: Implications for Food Marketers. Journal of Food Products Marketing, 14

(1), pp. 37-50.

Hill, N. şi Alexander, J., 2000. Handbook of customer satisfaction and loyalty

measurement. Ediția a III-a. Londra: Gower House.

Louis, W., Davies, S., Smith, J. şi Terry, D., 2007. Pizza and Pop and the Student Identity:

The Role of Referent Group Norms in Healthy and Unhealthy Eating. The Journal of

Social Psychology, 747(1), pp. 57-74.

Mencinicopschi, G., 2007. Biblia alimentară. Bucureşti: Litera Internaţional.

Negrea, M. şi Voinea, L., 2013. Studiul şi protecţia consumatorului. Bucureşti: ASE.

Pamfilie R., Procopie R., Bobe M. şi Vişan, S., 2011. Nutritional planning management of

the foodstuff: a systemic approach. International Business: Innovations, Psychology,

Economics, 2(1), pp. 143-152.

Petrescu, I., Dinu, V., Stefănescu, C. şi Eugen Dobrescu, 2010. Human factor’s

involvement in the consumer protection management. Amfiteatru Economic, XII (28),

pp. 267-286.

Pollan, M., 2006. The omnivore’s dilemma. A natural history of four meals. New York:

Penguin Press.

Pollan, M., 2008. In Defense of Food: An Eater's Manifesto. New York: Penguin Press.

Popescu, D., Negrea, M., Voinea, L. şi Stanciu, C., 2010. Conceptual transpositions

regarding the food quality in the mental of new consumer from Romania. În: IGWT,

The 17th Symposium IGWT „Facing the Challanges of the Future: Excellence in

Business and Commodity Science”. Bucureşti, România, pp. 536-541.

Procopie, R. şi Bobe, M., 2008. The logistics of information flow in managing the quality

of food products. Amfiteatru Economic, X (24), pp. 70-83.

Săseanu, A.S. şi Petrescu, R.M., 2011. Potential connections between migration and

immigrants' food consumption habits. the case of romanian immigrants in Andalusia,

Spain. Amfiteatru Economic, XIII (Număr Special 5), pp. 790-802.

Szwarc, P., 2005. Researching customer satisfaction and loyalty. London: Kogan.

CERCETAREA DISCREPANŢEI DINTRE ATRACTIVITATEA PRODUSELOR …

Documents

Transcript of CERCETAREA DISCREPANŢEI DINTRE ATRACTIVITATEA PRODUSELOR …