UNIVESITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

Departamentul De Psihologie

Cercetare: Bazele teoretice ale Evaluării

Fundamentele Psihologiei

Titular curs: Conf. univ. dr. Aurel Ion Clinciu

Nume şi prenume: Blaga Gh. Adrian

Fălticeanu Vlad

Biliboc Rodica

Grupa: 15331

Abstract:

Empatia este un concept psihologic ce constă în abilitatea de a întelege emoțile celorlalți și

de a răspunde acestor emoți. Prezenta cercetare dorește să stabilească fidelitatea și puterea de

predictie a unei scale de empatie extrase din chestionarul California psychological inventory.

Aceste studii se vor realiza prin efectuarea operațiilor Split-Alpha, Cronbach’s Alpha pentru

fidelitatea si regresia liniara pentru a stabili validitatea predictivă.

Introducere

Empatia este unul din cele mai studiate concepte ale psihologiei moderne.Având la bază

abilitatea de a recunoaște corect emoțiile altora, faptul de a empatiza joacă un rol important în

viața socială oamenilor și este unul din facilitatorii relaților interpersonale. Cu toate aceastea

termenul de empatie este aplicat la mai mult de șase fenomene psihologice diferite. Pentru

prezentul studiu am ales o definiție care pare mai completă și satisface în mai mare măsură

cerințele cercetării următoare.

Empatia este un concept multidimensional care permite oamenilor să înțeleagă emoțile

celorlalți și pentru a răspunde acestor emoții intr-un mod adaptativ(Hoffman p.4). Empatia are 3

dimensiuni. In concordanta cu majoritatea modelelor , empatia, are la baza 3 componente: 1)

capacitatea de a recunoaște emotii în sine însuși și in alți oameni, prin intermediul expresilor

faciale, vorbirii sau limbajului non-verbal; 2)o dimensiune a răspunsurilor afective, însemnând

capacitatea de a împărți stări emoționale cu alții și de a le trăi pe ale altora; 3) o componentă

cognitivă, descrisă ca fiind capacitatea de a asuma perspectivele altora, fără a se crea confuzia

dintre sine și celălalt.

Pentru o mai bună cunoaștere asupra funcționalității acestor componente, și pentru a

cuprinde mai bine conceptul per ansamblu, este important să menționăm în primul rând că

printre caracteristicile principale ale schizofreniei se numără interacțiunea socială deficitară,

precum și competențele emoționale. Astfel, un studiu mai profund ne arată cum la pacienții

schizofrenici toate cele trei componente enumerate anterior au fost afectate (Birgit Derntl,

Christina Regenbogen, 2014). Tot din acesta aflăm că niciuna din componente nu este in sinea ei

responsabilă pentru dificultatea de a empatiza, concluzie care a fost trasă când în ciuda

controlului efectuat asupra capacității de a recunoaște emoțiile, tot au rămas piedicile de a

răspunde afectiv și de a asuma perspectiva, fapt ce subliniază independența lor funțională în

cadrul empatizării. În virtutea ivestigaților făcute pentru a căuta o explicație fiziologică pentru

aceste deficituri, neuroimaginile cu rezonanță magnetică (RMI) ne-au adus dovezi că atât

cortexul prefrontal, cât și cel temporal sunt implicați în empatizare, pattern-urile arătând diferit

în funcție de componenta investigată (Lee et al., 2004).

Dincolo de studiile fiziologice, Erica Giammarco & Philip Vernon au realizat un studiu

asupra corelațional între empatie și triada întunecată (machiavelism, narcisism, psihopatie).

Aceștia au plecat de la ipoteza că empatia se asociază negativ cu elementele triadei întunecate și

pozitiv cu iertarea (forgivness). Ca instrument pentru măsurarea empatiei s-a folosit Trait

Forgivness Scale (TFS) și Interpersonal Reactivity Index (IRI), iar pentru triada întunecată s-a

folosit Short D3 pe un eșantion de 219 oameni, dintre care 172 de femei și 46 de bărbați cu

vârste cuprinse între 17 și 53 de ani. Rezultatele ne arată că empatia se asociază puternic negativ

cu machiavelismul și cu psihopatia, însă corelează doar slab negativ cu narcisismul, neavând

deci o pondere mare. În ceea ce privește diferențele de gen, femeile au avut un scor mai ridicat al

empatiei, iar bărbații unul mai ridicat în dimensiunea psihopatiei.

Îndreptându-ne privirea către un alt studiu, menţionăm că empatia poate fi definită ca reacţie

a unui individ la experienţele observate la un alt individ sau relatate de către acesta - implicându-

se în proces componentele menţionate de la început – corelând cu altruismul adultului(Batson et

al., 1987 & Coke et al., 1978) .

Obiectivul studiului de faţă este să examineze rolul ataşamentului şi al empatiei adolescenţilor

tineri care apără victime ale agresiunii, în opoziţie cu cei care nu o fac. S-au găsit diferenţe de

gen atât în ceea ce priveşte agresorul, cât şi în ceea ce priveşte empatia.

Pentru acest studiu, au fost aleşi ca participanţi elevi de clasa a 6-a, a 7-a si a 8-a, deoarece la

nivelul scolii generale s-a observat cel mai des această forma de agresivitate, denumită în

engleză „bullying”, iar relaţia dintre empatie şi comportament prosocial se crede a fi evidenţiată

cel mai bine in perioada preadolescenței(Espelage, Mebane, & Adams, 2004) .

S-a folosit în această cercetare Kerns' Attachment Security Scale, chestionar destinat să obțină

percepția subiecților asupra atașamentului față de mama și atașamentului față de tată, evaluând

părerea copilului despre părinte: dacă este disponibil, dacă este o persoană de incredere și de

confort, dacă este deschis in ceea ce priveste comunicarea etc., alături de Olweus Empathic

Responsiveness Questionnaire. Acesta din urmă evaluează empatia subiectului în legatură cu

problemele de bullying și de victimizare, fiind alcătuit din trei subscale derivate conceptual și

dupa factorul de analiză.

Doar 52% dintre subiecți au declarat că deobicei apară victime ale bullying-ului.

Securitatea atașamentului față de mamă a subiecților creste șansele că aceștia să se numească pe

ei inșiși ca apărători ai victimelor bullying-ului.Securitatea atașamentului față de tată a

subiectilor nu a corelat cu rolurile asumate de catre subiecți, in ceea ce privește interactiunile în

cazul acestei forme de agresivitate.Empatia a rezultat a fi un factor predictiv pentru aceste roluri

de aparători sau cei care nu iau nicio actiune. Rolurile de apărători au fost mai apreciate că vor fi

adoptate, în ceea ce privește subiecții care beneficiaza de un nivel crescut al securității

atașamentului față de mamă.

Metodologie

Obiective:

Cerceaterea are ca obiective testarea validității predictive și fidelității scalei de empatie extrase din California Psychological Inventory(CPI) și puterea de predicție a acesteia în raport cu numărul de relații sociale,aproximate, ale participanților.

Instrumente:

Instrumentul folosit este o scală extrasă din California Psychological

Inventory(CPI),chestionar folosit pentru a măsura șapte dimensiuni ale performanței sociale

representând o interpretare alternativă a modelului Big Five. Scală extrasă masoară,prin

intermediul a 10 itemi, empatia din punctul de vedere al profunzimii acesteia.Scala a fost

achizitionata de pe site-ul www.ipip.ori.org accesat la data de 12.1.2015. Itemii au fost traduși

din limba engleza.

Participanți:

Partipanții la prezentul studiu au fost 90 de studenți de la Universitatea “Transilvania”

Facultatea de Psihologie și Științele Educației, cu varsta cuprinsă între 18 și 40 de ani. Studiul nu

a necesitat diferențieri în funcție de gen astfel cei 90 de participanți au fost aleși aleatoriu dintre

studenții facultății.

Rezultate și discuție:

Analiza Split-Half

Putem observa o diferența semnificativă a coeficientului Alpha intre cele doua jumătăți ale

testului(Tabelul 1) , prima jumătate (α )=.403 și a doua (α )=.495 care indică o inconsistență

intre cele doua parti ale scalei. Corelația intre cele doua jumătăți ,după aplicarea corecției

Spearman-Brown, R= .451, indică faptul că scala nu are o consistență internă ridicată.

Tabel 1

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha

Part 1Value .403

N of Items 5a

Part 2Value .495

N of Items 5b

Total N of Items 10

Correlation Between Forms .291

Spearman-Brown CoefficientEqual Length .451

Unequal Length .451

Guttman Split-Half Coefficient .444

a. The items are: Item1, Item2, Item3, Item4, Item5.

b. The items are: Item6, Item7, Item8, Item9, Item10.

Cronbach Alpha.

Coeficientul Alpha ,așa cum apare în Tabelul 2, este de (α )= .564 astfel scala nu are o

consistență internă puternică deoarece aceasta nu atinge un prag dezirabil de (α )= .70. În urma

analizei Tabelului 3 am decis că excluderea itemilor din scală nu este necesară deoarece în cel

mai bun caz coeficientul Alpha ar cunoaște doar o creștere minoră dar tot nesemnificativa.

Tabel 2

Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha Based on Items N of Items

Standardized

.564 .587 10

Validitatea predictivă-Regresia Liniara

Tabel 3

Scale Mean if

Item Deleted

Scale

Variance if

Item Deleted

Corrected

Item-Total

Correlation

Squared

Multiple

Correlation

Cronbach's

Alpha if Item

Deleted

Item1 34.26 18.552 .257 .325 .538

Item2 34.92 16.904 .398 .305 .499

Item3 35.39 19.791 .016 .117 .597

Item4 34.34 18.094 .340 .302 .521

Item5 35.23 18.451 .160 .207 .562

Item6 34.91 18.037 .130 .070 .578

Item7 34.64 16.456 .385 .296 .498

Item8 34.84 16.897 .395 .508 .499

Item9 34.92 17.331 .354 .379 .511

Item10 35.23 17.844 .180 .269 .560

În urma analizei prin regresie liniara(Tabel 4;4.1) se poate constata că există o corelație

neseminificativă între numărul de relații sociale și valoarea empatiei(R=.153) iar coeficientul

validității este prea mic (.086) pentru a face o predicție seminificativă sau adevarată a relației

între empatie și numărul de relații sociale.

Tabel 4

Model

R R Square Adjusted R

Square

Std. Error of the

Estimate

1 .153a .023 .012 4.555

a. Predictors: (Constant), Numar interactiuni sociale

Tabel 4.1

Model Unstandardized Coefficients Standardized

Coefficients

t Sig.

B Std. Error Beta

(Constant) 37.898 .756 50.147 .000

Numar interactiuni sociale .086 .060 .153 1.451 .150

a. Dependend Variable: Total

Concluzii:

Prin analiza Split-Half(.451) și Cronbach’s Alpha(.564) s-a demonstrat că instrumentul

folosit nu este valid din punct de vedere statistic deoarece valorile analizei nu ajuns la pragul

minim seminificativ de .70.

Rezultatele obținute relevă și că scala folosită nu are putere predictivă(B=.086) existând

o corelație mică(R=.153) intre numărul de relații sociale și empatia subiecților.

Aceste rezultate au apărut probabil din cauza numărului redus de itemi sau din cauză că

instrumentul este extras dintr-un instrument mai complex care masoară mai multe

dimensiuni(CPI).

Incheiem prin a spune că prezenta scala nu are aplicații practice , poate doar într-o forma

modificată și cu siguranță în forma integrală a instrumentului.

Bibliografie:

Hoffman.,L.M.,(2000) Empathy and Moral Development:Implications for Caring and

Justice,Cambridge:The Press Synducate of the University of Cambridge

Derntl. B., Regenbogen.C.,(2014)Social Cognition and Metacognition in Schizophrenia, Elsevier

Inc, p. 69-73

Soto.J.C, John.P.O.(2008) Using the California Psycological Inventory to assess the Big Five

personality domain:A hierarchical approach,Journal of Research in Personality, 43, p.25-38

Nickerson.B.A, Mele.D., Princiotta.D.(2008),Attachment and empathy as predictors of roles as

defenders or outsiders in bullying interactions,Journal of School Psychology, 46, p.697-603

Giammarco.A.E, Vernon.P.A(2014)Vengeance and the Dark Triad:The role of empathy and

perspective taking in trait forgivingness,Personality and Individual Differences,67, p.23-29

Anexa 1

CPI

Instrucții:

Răspundeți la fiecare intrebare făcând un X pe varianta care vi se potrivește cel mai bine din dreptul fiecărei întrebări. Intensitatea itemilor variază de la: Niciodată adevărat, Rar adevărat, Câteodată adevărat ,Deobicei adevărat, Foarte des adevărat. Nu există răspunsuri corecte sau greșite și nici intrebări capcană. Confidențialitatea datelor este garantată,urmând să fie prelucrate statistic.

Niciodată adevărat

Rar adevărat

Câteodată adevărat

De obicei adevărat

Foarte des adevărat

Sunt interesat să cunosc multe lucruri.

Privesc multe situații cu umor.

Nu-mi place idee de schimbare.

Vreau să îmi lărgesc spectrul de cunoștințe.

Îmi ascund intențiile reale.

Nu imi place arta poeziei.

Zâmbesc rar.

Îi abordez pe ceilalți într-o manieră pozitiă.

Fac oamenii să se simtă in largul lor.

Nu pot fi amuzat(ă) usor.

Nume și prenume:

Vârstă:

Număr relații sociale(aproximativ):