Universitatea Tehnica Gh.Asachi Iasi Facultatea de arhitectura G.M.Cantacuzino

AN II, sem II, 2014/2015PROIECT NR.1 - CENTRU COMUNITAR DE CARTIER

INTRODUCERE.

Oportunitatea temei.Spatiul public urban este primul suport al vietii sociale. Amenajarea spatiilor publice favorizeaza comunicarea intre oameni, poate stimula si intensifica interesele colective si poate contribui la dezvoltarea sentimentului de apartenenta care responsabilizeaza locuitorii in raport cu mediul lor. Consolidarea solidaritatii umane se manifesta si in interesul pentru proximitatile urbane, pentru calitatea vietii urbane. Demersul pe care il propunem este de a concepe un spatiu investit cu aceste calitati, un spatiu deschis oamenilor, stimulant, in care sa se intalneasca aspiratiile oamenilor si nevoia de apartenenta la o comunitate.Locuri privilegiate ale intalnirilor si schimburilor umane, centrele comunitare fac parte din aceste tipuri de spatii publice, oferind o gama de activitati diverse, cu o misiune sociala bine afirmata. Ce este un centru comunitar de cartier?

Un centru comunitar este un loc de primire care propune activitati si servicii din domeniile cele mai variate: cultura, insertie sociala, loisir, informare/formare, comunicare interumana, creatie,etc.

In practica urbanistica traditionala, ele sunt sunt implantate in inima cartierului.

Cui se adreseaza?

Aceste spatii sunt deschise tuturor. Sunt spatii in care initiativele locuitorilor, ca raspuns la aspiratiile lor privind calitatea vietii urbane, nevoia de socializare, de informare, de manifestare a creativitatii, sa-si gaseasca concretizarea in solutii urbanistice si arhitecturale. Ce activitati/servicii propun?Astfel de centre propun activitati culturale si de loisir, ca de exemplu : manifestari artistice diverse, acces multimedia, activitati creative, redactia unui journal de cartier, consultanta familiala, etc. Care sunt misiunile unei astfel de dotari urbane?Prin toate activitatile posibile intr-un astfel de centru, se definesc misiuni precum: primire, informare, orientare a locuitorilor;

favorizarea insertiei sociale, socializare, recuperarea si dezvoltarea spiritului comunitar; favorizarea si sprijinul initiativelor locuitorilor; favorizarea spiritului creativ al locuitorilor, a nevoii de informare/formare;

valorizarea functiei parentale;

asigurarea necesitatilor de loisir zilnic si saptamanal. Care pot fi activitatile care asigura aceste misiuni?

Activitatile de baza vor fi:- spectacole, conferinte, seminarii, proiectii film;-lectura, informare multimedia;-activitati creative diverse (muzica, pictura, foto, teatru, etc);-activitati sportive (de sala, sau in spatii exterioare amenajate);-asistenta sociala;

-cursuri de limbi straine.

Centrele comunitare de cartier sunt spatii conviviale, deschise tuturor membrilor cartierului, copii si adulti. Centrele sunt menite sa ofere in permanenta activitati de petrecere a timpului liber.Ideal, aceste centre sunt amplasate in parcuri sau in spatii bogat plantate, permitand atat intalniri in spatiile interioare ale centrului, cat si in spatiile exterioare special amenajate, protejate de vegetatie, oferind posibilitatea organizarii, in anotimpurile calde, a diverselor activitati creative si de loisir propice petrecerii in aer liber: spectacole, proiectii de film, expozitii etc.Modul de organizare a fiecarui centru de acest fel trebuie sa fie in relatie directa cu persoanele care ii trec portile, sa favorizeze spontaneitatea in raporturile umane si sa creeze legaturi sociale, sa sigure o atmosfera calduroasa, propice schimburilor umane, informalului, emergentei proiectelor individuale sau colective.

In acest sens, de exemplu, o cafenea poate deveni , in afara locului unde te intalnesti cu prietenii sau cu alti parinti cu copii , locul unde se expune, se canta, se asculta, se degusta, se inventeaza dupa dorintele celor care vor sa sa faca din acest spatiu un loc de viata care le seamana sau care ii uimeste prin noutatea trairilor. Un astfel de loc poate deveni un sprijin pentru familii, un loc al descoperirii diversitatii culturale, al placerii lecturii, scrisului, de sensibilizare, initiere, practicare, experimentare, creatie prin intermediul mijloacelor tehnice moderne.

In acelasi timp, centrele comunitare permit participarea diverselor asociatii care pot sa consolideze legaturile si complexitatea sociala, intergenerationalul, interculturalitatea si realizarea unor posibile proiecte ale locuitorilor.TEMA PROIECTULUISe propune realizarea unui centru comunitar, in Iasi, pe amplasamente aflate in cartiere de locuinte colective (conform atasamentelor).Functiunile de baza propuse sunt:1. Sala polivalenta/ 100 loc. .100mp

2. Foaier/expo/cafenea80mp

3. Spatiu de acces /informatii/ garderoba .20mp4. Spatiu birou administrator/ animatori .................................................. 15 mp

5. Spatii pentru activitati creative, sociale,etcmax. 4x 20mp

6. Grupuri sanitare15 mp

7. Depozitare15mp

Suprafetele propuse au un caracter orientativ.Tipurile de activitati care se pot desfasura in centru sunt la latitudinea fiecarui student, functie de caracteristicile cartierului in care va fi amplasat. Orice alt tip de activitati propuse, de exemplu activitati sportive, in spatii deja prevajute prin tema, respectiv sala polivalenta, va presupune prevederea unor spatii de servicii corespunzatoare, respectiv vestiare. De asemenea, cafeneaua/ceainarie/ va dispune de spatii anexe minimale necesare functionarii, respectiv mic depozit, oficiu-spalator. Modul de organizare a functiunilor se va face pe grupari functionale, avand in vedere posibilitatea functionarii concomitente a diverselor activitati, dar si polivalenta si flexibilitatea acestora functional, temporal si spatial. Din punct de vadere volumetric si spatial, centrul comunitar propus poate fi rezolvat compact sau pavilionar - functie si de caracteristicile amplasamentului pe care se va dezvolta. Regimul de inaltime va fi de maximum doua nivele (P+1, P+ supanta sau etaj partial).Functiunile publice vor continua si se vor deschide spre exterior prin intermediul unor spatii intermediare acoperite sau descoperite, care sa permita desfasurarea unor activitati in exterior si sa favorizeze o participare cat mai larga a comunitatii la diverse activitati de interes general.

Suprafata totala desfasurata a centrului va fi de max 300 mp, iar terenul afectat de 1000 mp din suprafata totala a amplasamentelor propuse.

Acest proiect face trecerea de la programul LOCUINTA la cel de LOCUIRE, prin intermediul unui program legat de conceperea spatiilor publice, care presupune organizarea functionala si volumetrica a unor functiuni diferite de cel ale locuintei si cu alte necesitati de utilizare, dar parte componenta a locuirii urbane.Obiective didactice: asimilarea caracteristicilor specifice functiunilor publice prezentate: cultural, loisir, informare, socializare, creatie; dezvoltarea capacitatii de a coordona simultan aspecte legate de functiune, forma, organizare, dimensiune spatiala ; intelegerea raporturilor dintre spatiile urbane, avand drept scop deschiderea functiunilor catre comunitate si integrarea acesteia in urban si in functiunile respective.

Criterii de evaluare: rezolvarea functionala, gruparea functiunilor, relatii functionale, asigurarea polivalentei si flexibilitatii; incadrarea in amplasament, relatii cu mediul construit existent, organizarea spatiilor exterioare, relatii interior/exterior; calitatea spatiului interior-versus volumetrie generala.Desfasurarea studiului:

Lansare tema16 februarie 2015Prezentare intermediara la panou(documentatie + propunere solutie)23 februarie 2015

Predare finala16 februarie 2015

Predarea finala va cuprinde urmatoarele piese:

Plan de situatiesc.1/200

Planurisc.1/100

Sectiune caracteristica..sc.1/100

Fatade.sc.1/100

Perspective representative.Bibliografie: LArchitecture dAujourd Hui, TechniqueArchitecture, JA, Detail, AD/NR4/2003, NR,4/2003, Arhitext iulie 2005, Casa Bella etc.http://www.goudenege.com/architecte/chilly.htmhttp://www.architectes.org/portfolios/aha/portfolio?p=projets&type=%20SCOLAIRE&projet=centre-de-loisirs-a-bry-sur-marnehttp://www.architectes.org/portfolios/atelier-hall-idasiak/portfolio?p=projets&type=Administration%20-%20Petite%20enfance&projet=s-a-n-du-val-d-europehttp://www.frac-centre.fr/collection/collection-art-architecture/index-des-auteurs/auteurs/projets-64.html?authID=87&ensembleID=211&oeuvreID=5566http://www.spowers.com.au/marysville-community-centre/http://www.pittwater.nsw.gov.au/recreation/centres,_halls,_clubs_and_activities/newport_community_centrehttp://www.e-architect.co.uk/estonia/someru-community-centrehttp://www.e-architect.co.uk/belgium/community-centre-avelgemhttp://www.richardkirkarchitect.com/projects/cultural-public/fitzgibbon-community-centrehttp://www.richardkirkarchitect.com/projects/cultural-public/fitzgibbon-community-centrehttp://www.richardkirkarchitect.com/projects/cultural-public/fitzgibbon-community-centrehttp://inhabitat.com/south-vancouvers-soaring-sunset-community-center-connects-with-nature/sunset-community-centre-9/http://www.spowers.com.au/marysville-community-centre/http://www.pefc-france.org/articles/batiments-publics-bois-pefchttp://www.archicontemporaine.org/RMA/p-8-lg0-Centre-de-loisirs-et-restaurant-scolaire-d-Ambazac.htm?fiche_id=453#http://www.kendalch.com/2015/01/Un-nouveau-centre-culturel-pour-Kendalc-hhttp://www.archdaily.com/29323/newlands-community-centre-ccm-architects/http://www.archdaily.com/34043/community-centre-herstedlund-dorte-mandrup-arkitekter/http://www.archdaily.com/42490/cisnera-community-centre-gpy-arquitectos/http://www.archdaily.com/42490/cisnera-community-centre-gpy-arquitectos/http://www.archdaily.com/337966/community-centre-beer-architektur-stadtebau/http://www.dezeen.com/2009/11/02/community-centre-by-dierendonck-blancke/http://www.dezeen.com/2009/11/02/community-centre-by-dierendonck-blancke/http://architizer.com/projects/parque-biblioteca-espana/http://architizer.com/projects/jardin-social-timayui/http://www.archdaily.com/393582/http://www.architect-mind.com/home/cultural-center/480-zaha-hadid-architects-riverside-museumhttp://www.architect-mind.com/home/cultural-center/475-pes-architects-wuxi-grand-theatrehttp://www.architect-mind.com/home/cultural-center/395-the-cultural-center-of-european-space-technologies-in-slovenia-by-ofishttp://www.architect-mind.com/home/cultural-center/387-azerbaijan-cultural-centre-by-zaha-hadid-architectshttp://www.architect-mind.com/home/educational/292-admissions-center-brandeis-universityhttp://www.archdaily.com/441333/chelles-multimedia-library-atelier-novembre-architecture/http://www.archdaily.com/385130/koica-library-solis-colomer-arquitectos/http://www.archdaily.com/356928/library-in-anzin-coulon/http://www.archdaily.com/355478/maranello-library-andrea-maffei-architects/Sef departament arhitectura, Intocmit,Sl.dr.arh. Tudor Gradinaru Colectiv sem. A

Indrumator sl. dr.arh. Cristian. Ungureanu

ASPECTE ORGANIZATORICE

Aspecte importante ce trebuie avute in vedere:

Proiect 1,sem.II, arhitectur (proiect scurt) - 3 credite. Durata de desfasurare va fi de 4 saptamani.

Prezenta minima obligatorie este de peste 50% din activitatea de atelier.Notele acordate proiectelor se vor afisa in termen de 7 zile de la data predarii acestora. Condiia minim de frecven, corelat implicit cu modul de evaluare a activitii studentului pe parcursul semestrului, este adus la cunotina studenilor prin fiele disciplinelor publicate pe site-ul Facultii de Arhitectur prin Regulamentul general privind activitatea de proiectare pentru anul universitar 2013-2014, prin exigene n acest sens, precizate n fisa disciplinei Proiectare de Arhitectur, n temele proiectelor i prin informarea verbal a studenilor la nceputul activitii n atelier.

Nerespectarea de ctre student a prevederilor privind frecvena minim obligatorie se sancioneaz cu refuzul primirii proiectului i oblig la refacerea acestuia n anul universitar urmtor.

In cazuri ntemeiate, absenele se pot motiva pe baza actelor justificative i a cererii individuale a studentului, adresat directorului de departament in termen de maxim 7 zile. Absenele se motiveaz pentru cazuri medicale (justificate prin certificate vizate de cabinetul medical al universitii) i alte situaii deosebite. Studentului care a absentat motivat i se poate aproba recuperarea activitilor, n msura n care este posibil, funcie de lungimea perioadei de absen i caracteristicile activitii pe perioada absenei. Studentului care a participat la peste 50% din activitatea de atelier, dar din motive justificate nu poate preda lucrarea finalizat la termenul stabilit, i se poate aproba evaluarea proiectului la stadiul n care se afla in momentul ntreruperii activitii.

Absentarea la peste 50% din activitile programate implic refacerea integral a proiectului n anul universitar urmtor cu taxa.

Creditele sunt acordate numai dup obinerea notei minime de promovare.Membrii comisiei acord note ntre 1 i 10, avnd valori ntregi. Nota minim de promovare a proiectului este 5.00. Studenii au obligaia de a semnala efilor de atelier, secretariatelor, eventuale erori de nregistrare n max. 3 zile de la data publicrii rezultatelor; orice semnalri ulterioare (respectiv la mai mult de 10 zile dup predarea proiectului) nu vor fi luate n considerare.

Notele acordate prin evaluare nu pot fi contestate dect sub aspectul unor eventuale vicii de procedur sau erori de nregistrare/calcul.

Nota minim de promovare a disciplinei este 5.00, cu condiia promovrii fiecrui proiect n parte. Nepromovarea unui proiect implic refacerea activitii n anul universitar urmtor, n perioada n care este programat respectivul proiect, cu tax. In astfel de cazuri, studentul trebuie s se nscrie la departamentul de care aparine proiectul, la nceputul semestrului n care acesta este planificat, prin completarea unui formular-tip.

Studentul care a acumulat mai putine credite la activitatea de proiectare dect cele specificate prin regulament, corespunztor fiecrui an de studiu, nu poate fi nmatriculat ntr-un an superior; el este renscris n acelai an de studiu ca i n anul universitar anterior, cu obligaia refacerii activitilor nepromovate, cu tax.

Exemplu de demers pentru un proiect de centru cultural de cartier

M numesc Cartier a ajuns la finalProieculM numesc Cartiera ajuns la final, dup 5 luni de activitate n Pantelimon. Prin intermediul unor evenimente variate Make a Point a devenit un centru cultural reprezentativ al cartierului, primitor i apropiat de oameni.

n urma cercetrii sociologice, echipa de sociologi voluntari a identificat preferinele oamenilor n materie de viaa cotidian, n special petrecerea timpului liber n cartier. Simultan, evenimentele organizate de Make a Point au oferit oamenilor alternative culturale pentru timpul liber: o expoziie documentar i una artistic legate de cartier - n general (Privim cartierul) sau n mod specific de istoria cartierului Pantelimon (Memoria cartierului), deja tradiionalele proiecii de film n fiecare joi,Make a Joisau week-end-uri relaxante n Parcul Morarilor. Proiectul s-a ncheiat cu seminarulPost-industriali discuii libere despreM numesc Cartieri demersuri similare n Bucureti i n lume.

Realitatea cartierului Pantelimon este una complex la fel ca peisajul urban observat i studiat. Multitudinea de trsturi ce se contureaz n jurul cartierului socialist cu bulevarde largi, mrginit n partea de nord-est de lacuri i presrat pe alocuri de parcuri i de spaii industriale, aduce dup sine o multitudine de proiecte i iniiative pe care Make a Point le desfoar i le propune. Aciunile sunt orientate ctre oameni i militeaz pentru lrgirea spaiului de oportuniti pentru locuitori, mai ales pentru diversificarea activitilor de petrecere a timpului liber n spaiul public.

Pentru a nelege oamenii i felul n care acetia interacioneaz cu spaiul n care locuiesc, am ntreprins o cercetare antropologic, observnd oamenii, mediul nconjurtor i activitile culturale pe care le ntreprind n cartier: economia informal, socializarea, mersul pe biciclet, pescuitul, shoppingul, graffitiul, participarea public, plimbatul prin parc, joaca etc.

Cnd ajungi la intersecia Costin Georgian, venind dinspre Titan, specificul cartierului cu spaii verzi care nconjoar blocurile de locuine se pierde, peisajul fiind ocupat de bulevarde, spaii industriale i blocuri. Arhitectura este a unui spaiu organizat care s asigure att condiii egale de locuire, servicii integrate, un sistem ieftin de transport, ct i situarea locuinei n proximitatea locului de munc. Modul n care cartierul a fost proiectat i dezvoltarea acestuia s-au conturat pe baza intereselor clasei muncitoare. Anii '70 au reprezentat o msur de rennoire urban n Bucureti, proiectul urbanistic din Pantelimon fiind considerat, la acea vreme, ca fiind unul foarte reuit i important n structura oraului. Firesc, construirea cartierului survine unor serii de demolri, efectuate ncepnd cu anii 65, cnd crmele, hanurile, casele vechi sunt terse de pe harta Bucuretiului, pentru a face locul celui mai modern cartier bucuretean. Schimbrile i transformrile datorate trecerii de la sistemul socialist la cel capitalist se resimt att pe plan economic, politic, social, cultural, ct i la nivelul esutului i a peisajului urban. Modul de via a mprumutat formele consumeriste ale capitalismului, iar spaiul s-a reconfigurat la noile realiti.

Dezindustrializarea i orientarea ctre sectorul serviciilor au reprezentat momente care au dus la adncirea inegalitilor economice dintre oameni. nchiderea Fabricii de pine Titan, a Electroaparatajului, Postvriei Romne, Republicii duce la o reprofesionalizare a individului, la orientarea acestuia ctre economia informal, l trimite n rural, stilul de via i de petrecere a timpului liber suferind modificri. Pescuitul, activitile comerciale, berica sau socializatul din faa blocului, ntlnirile din parc, fotbalul, uitatul la televizor par s fie principalele activiti de petrecere a timpului liber desfurate de oameni. Unii dintre tineri, pe lng joac, practicarea sportului i folosirea calculatorului, mai practic street art-ul, spaiile industriale abandonate fiind principalele locaii pentru dezvoltarea acestei practici. Halele fabricii de sticl Stiteth se gsesc n stare de abandon, asteptnd parc s se prbueasc odat cu desenele colorate. n ton cu peisajul industrial, se gsete i parcul Sticlriei din proximitate, fiind de altfel singurul parc neamenajat din cartier, celelalte bucurndu-se de o atenie fireasc. Parcurile reprezint importante nuclee de formare a socializrii n cartier.

Demolarea Fabricii de pine Titan i a Electroaparatajului aduce dup sine schimbarea peisajului urban al cartierului, polii de cretere urban fiind orientai cu precdere spre zona imobiliar i comercial. n locul fabricii de pine, acum exist un cartier rezidenial, iar n locul uzinei Electroaparataj urmeaz a se construi un mall (chiar n proximitatea Arenei Naionale). Pe aceeai direcie s-au nscris i demolrile de la fabrica Granitul, n locul creia s-a construit complexul comercial Cora, care reprezint pentru locuitorii din cartierul Pantelimon un important loc de petrecere a timpului liber. Dup Chelcea (2008)1, dezindustrializarea este att un fenomen economic, ct i unul cultural, dac aduce dup sine transformri ale spaiului urban i ale practicilor culturale. Pe oseaua Morarilor, fabricile, halele, depozitele nu au fost drmate, n schimb spaiile au fost nchiriate, pentru bnci, magazine, depozite, birouri, dar i pentru asociaia Make a Point, care i asum rolul de catalizator al culturii n cartierul Pantelimon, n toate formele ei.

Terenul pe unde treceau cile de linie ferat care leag vechea zon industrial Obor de complexul industrial Malaxa, Stiteah, din zona cartierului Pantelimon este acum unul abandonat, ngrdit i plin de gunoaie menajere. Spaiul este tranzitat de locuitorii blocurilor ce nconjoar Parcul Morarilor i care folosesc metroul i troleele din Piaa Costin Georgian. Spaiul public este vzut ca spaiu dedicat celor care l produc, iar intervenia asupra lui, trebuie realizat prin consultarea locuitorilor cartierului. n procesul de dezvoltare urban, de cele mai multe ori se pierde din vedere acest aspect, generndu-se astfel schimbari, sugrumri ale spaiului care de cele mai multe ori inhib dezvoltarea activitilor de petrecere a timpului liber i a formrii nodurilor de aciune.

Make a Point ncurajeaz mobilizarea resurselor umane din cartier pentru rezolvarea problemei terenului dintre oseaua Vergului i Bulevardul Basarabiei. Amenajarea unei zone de spaiu verde ar facilita oportunitile de ntlnire ntre oameni, permindu-le s se gseasc i altfel dect n tranzit: vorbind, interacionnd, observndu-se, jucndu-se, schimbnd informaii. Mai mult, spaiile publice pot fi puncte importante n procesul de mobilizare a resurselor umane. Astfel, este de dorit formarea unui grup de iniiativ, care s rezolve problema spaiului prin sesizri sistematice fcute autoritilor publice i prin naintarea de propuneri de reamenajare a spaiului.

Aciunile Make a Point se vor desfura n direcia educaiei urbane (film, teatru, desen), a promovrii artei n cartier, a organizrii de evenimente n spaiul public (concert de fanfar, activiti recreative n parc), a deschiderii unui trg de vechituri n curtea Postvriei Romne care s faciliteze schimburile i interaciunile dintre oameni, a organizrii unui concurs de street art, dar i n jurul proiectelor de intervenie urban. Direciile au ca scop final atragerea individului din mediul privat, de acas n spaiul public, ntr-un spaiu de socializare.

Not:1 Chelcea, Liviu (2008), Bucuretiul postindustrial, Iai, Polirom.Publicat nigloo #119 / noiembrie 2011