CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIAFILIALA SALAJ

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

Stagiar:POP ANA

ZALAU 2011

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1.Ce este profesia contabila?

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatiilor, serviciilor care

presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza, precum si

organismele lor profesionale.

Profesia contabilă este o profesie reglementată în toate statele membre din UE.

Accesul la profesie se obţine prin autorizare de către autorităţile competente din statul

membru desemnat în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare sau statutare ale

acelui stat, pentru a obţine totodată o calitate profesională condiţionată de buna practică în

domeniu.

Calificări profesionale pentru contabili la nivel european:

Sistemul de calificare a pregătirii- deţinătorul a terminat un anumit curs de educaţie

şi pregătire – element esenţial în obţinerea calificării funcţionale.

Sistemul de calificare funcţională – calificare profesională care permite

deţinătorului să exercite îndatoririle specifice la care numai această calificare

permite accesul.

Calificarea funcţională nu este de obicei incompatibilă cu deţinerea altor calificări

profesionale care pot asigura deţinătorului accesul la un domeniu mai larg de activităţi.

Profesia contabilă fiind o profesie liberă şi autonomă acolo unde există liberate şi

democraţie, asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să-şi îndeplinească

activităţile independent şi liber indiferent de modul în care sunt constrânse, limitate şi impiedicate,

libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică.

Este sarcina organismelor profesionale de a reflecta şi a asigura capacitatea comună a

membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei.

2.Care sunt principalele activitatii componente ale profesiei contabile?

Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa. In toate statele

membre UE , in pofida diferentelor istorice economice, juridice si culturale, poate fi regasit un

cumul de activitatii, care sunt rezervate prin lege sau prin practica profesiei contabile, legate mai

mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau

fiscale.

Lista principalelor activitatii/servicii care compun profesia contabila cuprinde:

1. Tinerea contabilitatii

2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare;

3. Audit statutar;

4. Alte lucrari de audit finaciar-contabil;

5. Management financiar-contabil ;

6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala);

7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor;

8. Evaluari de intreprinderi si titluri;

9. Alte servicii contabile si para contabile;

Serviciile profesionale

Alte servicii contabile si

paracontabileEvaluari de intreprinderi si

titluri

Servicii de studii si consultanta

Servicii fiscale

Management financiar – contabil Alte lucrari de

audit financiar contabil

Audit statutat

Elaborarea, examinarea si prezentarea

situatiilor finacaire

Tinerea contabilitatii

Diversitatea profesiei contabile este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite

organizatii profesionale membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste

activitatii.

Sfera de activitate a profesionismului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul

public, contabilitatea, auditul furmizorilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari,

insolvabilitate, expertiza juridica, consultanta, consiliere si reprezentare fiscala, consiliere in

investitii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, gestionarea si tehnologia

informatiei etc.

Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot

limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili.

Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si esercita:

prin componente proprii;

prin externalizare.

Dintre toate activitatiile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este in

mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de

control.

Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii

sunt:

resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de control

intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de

resursele umane, recrutate etc.;

misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;

servicii financiare: eveluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila, analiza

investitiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor si recapitularizarea,

gestionarea protofoliului, controlul administrativ si financiar, brokerajul etc.;

servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin

juridic si administrativ pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea

companiilor etc.

3. Cum se clasifica profesionistii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:

- dependenti, cu statut de angajati;

- independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale

profesiei contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liberprofesionistilor contabili ,

acestia pot sa-si desfasoare activitatea:

- individual;

- in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca

furnizori de servicii, in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru

o bun aguvernare a intreprinderilor.

4. Ce intelegeti prin audit in genral;dar audit finaciar;dar prin audit statutar?

Prin audit, în general, se înţelege “examinarea profesională a unei informaţii , efectuata de

o persoana competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un

criteriu de calitate: standard, norma sau reglementare”

Elementele fundamentale fara de care activitatea nu poate fi definita ca fiind un audit sunt :

- examinarea este strict profesionala si presupune colectarea si evaluarea unor probe privind

informatia/informatiile examinata/examinate;

- persoana care examineaza trebuie sa detina competenta necesara si as fie independenta;

- obiectul examinarii: orice informatie economica, tehnica, tehnologica, financiara, fiscala,

juridica etc.;

- scopul examinarii: emiterea unei opinii, care consta in determinarea si raportatrea gradului

de conformitate a informatiei la criteriul de calitate prestabilit;

- calitatea opiniei: motivata;

- criteriul de pareciere: un standard, o norma sau o reglementare.

Prin audit financiar se intelege “orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare,

cercetare sau studiu in contabilitatea unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competent

si independent” daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt

reunite.

Altfel spus , “auditul financiar este auditul in general, cu precizarea ca obiectul examinarii

il constituie informatia financiar contabila, iar persoana competenta si independenta trebuie sa fie

profesionist contabil”.

Prin audit statutar se intelege “examinarea profesionala efectuata de un profesionist

contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in

scopul emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela

clara si completa a pozitiei, a situatiei financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la

standardele nationale sau internationale de audit”.

Nr.crt

Tipul de audit

Audit in general Audit financiar Audit statutarElementele auditului(criterii definitorii)

1. Denumirea actiunii Examen profesional

Examen profesional

Examen profesional

2. Obiectul actiunii Orice informatie Orice informatie financiar- contabila

Situatiile financiare in ansamblul lor

3. Profesionalismul care caracterizeaza actiunea

Orice profesionist competent independent in domeniul sau de pregatire

Profesionist contabil competent si independent, membru al unui organism profesional recunoscut

Profesionist contabil competent si independent, autorizat sa presteze servicii de audit statutar

4. Scopul actiunii Imbunatatirea informatiei in domeniul respectiv

Emiterea unei opinii motivate, responsabile si independente

Emiterea unei opinii motivate, responsabile si independente

5. Obiectul opiniei Calitatea informatiei

Calitatea informatiei financiar-contabile

Imaginea fidela, clara si completa a pozitiei, situatiei si performantelor financiare prezentate prin situatiile financiare in ansamblul lor

6. Criterii de referinta Standardul, norma sau reglementarea specifica

Standardele profesionale emise de o autoritate profesionala independenta si/sau reglemantarile aplicabile

Standardele nationale sau internationale de audit

5. Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?

Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prin

oferirea unei reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea :

acuratetea situatiilor financiare;

continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei;

existenta/inexistenta unor fraude;

respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale;

comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale.

6.Ce este auditul intern?

Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei, adaptabilitatii si

modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de control

intern al entitatii. Aceasta activitate poate fi realizata printr-un compartiment distinct al entitatii sau

externalizata prin profesionisti contabili independenti.

Controlul intern al unei intreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern si un mijloc

pentru realizarea obiectivului auditului statutar.

7.Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?

Auditul intern si auditul statutar sunt doua activitatii complementare in care sunt antrenati

profesionistii contabili. Conceptual, exista deosebiri esentiale intre cele doua tipuri de audit, cum ar

fi :

Statutul : Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar

este un prestator de servicii independent juridic de intreprindere.

Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor

intreprinderii, auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor

utilizatorilor situatiilor financiare.

Obiectivele auditului:Obiectivul auditorului intern este sa aprecieze bunul control

asupra activitatilor intreprinderii si as recomande masuri pentru imbunatatirea acestuia; obiectivul

auditorului statutar il constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor,

situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii.Pentru atingerea acestor obiective auditul statutar

va trebui sa aprecieze si el disozitivele de control intern ale intreprinderii; deci controlul intern este

pt auditul statutatr un mijloc in timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.

Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar inglobeaza tot ceea ce participa

la inglobarea rezultatelor si la elaborarea situatiilor financiare, insa in toate functiile

intreprinderii;auditul intern are un domeniu de aplicare mai vast : cuprinde nu numai toate functiile

intreprinderii, ci si toate dimensiunile acestor functii.

Prevenirea fraudei: deosebit de obligatiile legale de divulgare, auditul statutar se

preocupa de orice frauda de indat ace aceasta are sau se presupune ca are o influenta asupra

situatiilor financiare; auditul intern , desi nu are drept scop descoperirea fraudelor, avand o arie

mult mai larga de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectand si

adancind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.

Independenta : independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii

liberale, este juridica si statutara, este una absoluta; indepententa auditorului intern este restrictiva;

el este independent fata de structurile auditate, dar nu si fata de conducerea entitatii.

Periodicitatea auditurilor:auditorii statutari nu sunt prezenti in intreprindere, ei

actioneaza in perioada propice elaborarii situatiilor finaciare si au de regukla aceiasi interlocutori;

auditorul intern lucreaza tot timpul in intreprinderea sa si schimba frecvent interlocutorii.Din punct

de vedere al prezentei in intreprindere auditul statutar este periodic, iar auditul intern este

permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar auditul statutar este

permanent.

Metoda : auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza

de comparatii, analize, inventare etc,;metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata

la cultura intreprinderii.

8. In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

Profesia contabila inca de la inceputurile mediului de afaceri modern a lucrat cu

impozitarea clientilor ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale.

In prezent profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate

sectoarele de afaceri

Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile in ansamblul ei si

sunt oferite in interesul public.

Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.la inceputurile

profesiei contabilelegislatia fiscala era destul de directa, reflectand mediul de afaceri si sectorul

public, legislatia fiscala devine tot mai sofisticata si se exprima printr-un set complex de reguli care

implica o varietate de impozite directe si indirecte. Deasemenea, internationalizarea afacerilor si

miscarile mai mult sau mai putin libere de capital au impus guvernelor sa isi protejeze baza fiscala

cu reguli din ce in ce mai complexe.

Activitatea fiscala ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie

larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare si consultanta fiscala, reprezentarea in

fata instantelor juridicesi servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist

contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a

returnarilor de impozite in tarile in care detin active si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-

o planificare si o consultanta corespunzatoare.

Serviciile de consiliere fiscala au o arie larga de aplicabilitate deoarece orice operatiune

angajata de o intreprindere sau de o persoanava avea implicatii fiscale;

Consiliera fiscala inseamna furnizarea unei opinii ,formularea unui sfat sau asistarea

clientilor in orice problema fiscala,in special cu privire la impozitarea personala,impozitarea

corporativa,TVA,impozitul pe castiguri de capital etc.

Cele mai frecvente sarcini sunt:

intocmirea declaratiilor de impozitare;

evaluarea implicatiilor fiscale ale unei operatii sau tranzactii;

sugerarea acordurilor sau planurilor eficinta in domenil fiscal;

asistenta la negocieri cu autoritatile fiscale si cu completele de judecata;

Planificarea fiscala,in scopul gestionarii optime a obligatiilor fiscale in conformitate cu

legislatia aplicabila;

9. Cum explicate necesitatea reglementarii profesiei contabile?

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani subiectul

multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili ,

clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta sa se asigure ca profesia contabila

continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvolatre economica

globala.

Rolul organismelor profesionale se regăseşte în cele trei comandamente de bază ale

acestora:

Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor săi;

Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;

Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.

O profesie,în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile,atitudinea şi

etica celor implicaţi în această profesie;

Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care să

fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:

Profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi

societăţii;

Condiţiile de piaţă în care activează profesia;

Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi, reglementarea este necesară pentru a

certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvate, ceea ce implică:

- adoptarea de standarde profesionale tehnice,

- adoptarea de reguli etice,

- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum

investitorii, creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare

în Franţa).

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor

aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cause:

- existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste

serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care dispune de experienta

profesionala;

- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot

cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile;

10. Aria de acoperire a reglementarii profesiei.Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

• Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;

• Cerinţele referitoare la educaţia continuă;

• Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;

• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;

• Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu

îndeplinesc cerinţele de mai sus.

11. Care sunt conditiile de calitate a reglementarii profesiei contabile?

Reglementarea trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie

să fie: - proporţională,

- transparentă,

- să nu fie împotriva competiţiei,

- nediscriminatorie, precisă,

- segmentată în funcţie de ţinta sa,

- implementată consecvent şi just,

- supusă unei examinări periodice.

Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia

natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor

economiei in general.

12. Modalitati de implementare a reglementarii profesiei.

Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii:

1. Autoreglementarea, specifică economiilor liberale: Organismul profesional este

recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;

2. Reglementarea externă : Profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul

unei agenţii guvernamentale,fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia

guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;

3. Coreglementarea: Reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea

externă

Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie

complementare, şi nu să se concureze.

Modalităţi de combinare între autoreglementare şi reglementarea externă:

- Autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independnetă:

supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte

- O combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale

reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.

Combinarea intre autoreglemantare si reglementarea externa poate depinde de urmatorii

factori :

- experienta istorica;

- performanta de autoreglementare a organismului profesional;

- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;

- calea de dezvoltare a economiei;

- natura si caracteristicile esecurilor pietei.

Organismele profesionale trebuie săjoace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei fiind

cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:

• Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia organismului profesional va

reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii săi;

• Ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor şi deci cunosc felul în care

reglementarea poate afecta comportamentul;

• Ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;

• Ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra cu guvernele în interesul public.

La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglamentarea respective isi atinge

obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentr aceasta , guvernele

trebuie:

Să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe care reglementarea caută să le

rezolve;

Să beneficieze de un sistem de monitorizare a performanţei organismului însărcinat cu

reglementarea profesiei;

Să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi consecvenţa serviciilor

contabile;

Să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci şi acolo unde este

nevoie.

Organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii

contabili să servească interesul public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile

prestate.

Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc

interesul public, lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de

reglementare din ţară şi la nivel global.

13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.

1.Reglementarea generală

Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva

2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale.

PROFESIONISTUL CONTABIL este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un

stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de

profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate srviciile şi activităţile componente ale

profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar.

Acesti profesionisti contabili au : Studii universitare de specialitate;

Un stagiu practic de cel puţin trei ani;

Au promovat un test de aptitudini

Calitatea profesională obţinută are diferite denumiri:“expert contabil” (în ţările latino-

continantale), “chartered accountant” (zona anglo-saxonă), “contabil public” (CPA) în

SUA

2.Reglementarea specială

Reglenentata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a 8-a

Directivă ,înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută şi sub denumirea de noua Directivă a 8-

a.

Prevederi principale ale Directivei a 8-a:

Condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a

efectua audit statutar. Condiţii ce trebuie îndeplinite de o persoană fizică să fie autorizată să

efectueze audit statutar sunt:

- să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent;

- să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;

- să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani;

- să fi promovat un examen de competenţă profesională

Condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de audit

statutar şi standardele aplicabile

Crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a

auditorilor statutari.

Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte

acestea să ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali – auditorul statutar plasându-se ca ultim

apărător al interesului public.

14. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea interesului public.

Exercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil autorizat presupune asumarea

răspunderii de a acţiona în interes public, nu numai de a satisface nevoile unui client sau ale unui

angajator.

Acţionând în interes public, format din clienţi,finanţatori, autorităţi publice, angajatori,

investitori –expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei profesii liberale, trebuie să

onoreze încrederea care i s-a acordat, respectând anumite norme de conduită, în mod deosebit

conştiinţa profesională şi Independenţa.

Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public

15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Progresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu se pot dezvolta fara profesionisti

contabili deci profesia contabila satisface un interes general.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lor constituie cea mai buna carte de

vizita a unei intreprinderi,iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.

Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltarea economica durabila prin

satisfacerea interesului public numai daca exista la nivel national organisme profesionale puternice

care sa lupte pentru aplicare standardelor internetionale in domeniul auditului si contabilitatii.

Profesionisti contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale.

Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili ,in orice sector din economie ar lucra ,sunt

foarte diversificate:

• Ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara;

• In mamagement;

• In fiscalitate;

• In sisteme informatice;

• In finante corporative si inteligenta manageriala,

• Ca auditorui interni sau externi,

• In consultanta,in educatie,etc;

• Asigura guvernele in atingerea obiectivelor lor economicesi sociale;

• Contribuie la performantele pietelor financiare etc.

16. Necesitatea existentei unor organisme profesionale puternice.

17. Modalitatii de organizare a profesiei contabile.

18.Criteriile de recunoastere a unui organism profesional.

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale,un organism

national al profesiei contabile trebuie:

sa fie un organism necomercial si neguvernamental;

sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;

membri sai sa fie profesionisti contabili;

sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;

sa aibe capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile

(etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);

membrii trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatiile

treditionale efectuate de profesionistii contabili;

sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si

obiectivelor sale.

19. Despre IFAC

Federatia Internationala a Contabililor (IFAC)

S-a infiintat in anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de tari ca raspuns la provocarile

perioadei:sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe,

furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga

lume pe calea dreapta si etica.

In prezent, IFAC este o organizatie globala, semnificativa, care cuprinde 155 de organisme

membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care lucreaza in

practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc.

IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si

toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit, tehnologia

informatiei, insolvabilitate etc.

Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la

dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta

calitate.

IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum Organizatia

Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara,

Forumul de Stabilitate Financiara, Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de

Asigurari si Banca Mondiala. IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in

domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.

Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:

sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national

profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a

constatat faptul ca el trebuie sa fie sustinut de comunitatea de afaceri;

sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesonala;

sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii;

sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale

personelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau

carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru;

sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor,

activitatilor si hotararilor luate de IASB;

sa fie solvabil financiar si operational;

sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru

membrii sai.

Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR - membru plin din

anul 1996 si CAFR - din anul 2005

20. Despre FEE.

Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia - recunoscuta de IFAC -

care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale,

admise conform principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene,

CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la

nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si

auditului.

Pentru ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:

- sa nu fie organism guvernamental;

- sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;

- sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;

- sa provina dintr-o tara europeana.

Cand dintr-o tara exista o a doua candidatura pentru calitatea de membru este necesara

consultarea membrului existent;

21. Despre organizatiile si gruparile regionale.

IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce

priveste stabilirea standardelor profesionale. Organizatiile regionale reprezinta profesia din

regiunea respectiva in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in

anumite cazuri, in fata organizatiilor internationale in care sunt importante din punct de vedere

regional.

Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor

economice in regiunile respective.

Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca :

• va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective, si

se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in regiune

reglementarile si standardele IFAC si IASC;

• are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea

respectiva;

• constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa

pentru profesia contabila;

• nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja

deservite de o organizatie regionala;

• contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;

• este infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a

functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale

si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC.

In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite

angajamente si responsabilitati reciproce.

Organizatiei regionale i se va cere:

sa continue sa sustina activ IFAC si sa asigure diseminarea pe scara larga a

reglementarilor tehnice;

sa asiste IFAC in relatiile si comunicarea cu organismele membre(de exemplu,

colectarea datoriilor), dupa cum se cere, si in legatura cu potentiale organisme membre

din regiuni;

sa furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;

asa cum se cere, sa permita presedintelui IFAC sau reprezentantului sau sa participe la

intalnirile Consiliului(sau la structura de conducere echivalenta);

sa furnizeze informatii si sa participe la activitatile tehnice ale IFAC(comitete, grupuri

de lucru etc.) in acele situatii in care o reprezentare regionala sau un punct de vedere ar

fi potrivite;

sa trimita un reprezentant, preferabil presedintele organizatiei regionale, sa participe la

intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC, la intalnirile cu presedintele,

vicepresedintele, directorul executiv si presedintii Comitetelor; reprezentantul poate sa

fie insotit de un consultant tehnic;

sa informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbari propuse in Constitutia sau in

randul membrilor organizatiei regionale;

sa mentina o comunicare directa, adecvata, cu alte organizatii regionale recunoscute,

privind diverse intalniri, noi reglementari tehnice, proceduri de lucru, buletine

informative etc.

In mod similar, IFAC va trebui:

sa furnizeze Secretariatului organizatiei regionale exemplare din toate reglementarile

tehnice ale IFAC si alte comunicari administrative, precum si minute sau alte comunicari

administrative, precum si minute sau alte documente legate de Consiliul de Administratie al

IFAC;

sa se sfatuiasca si sa se consulte cu organizatia regionala asupra oricaror modificari

propuse pentru Constitutia IFAC si privind orice modificari in randul membrilor;

dupa cum se cere, si in masura in care este posibil, sa furnizeze asistenta organizatiilor

regionale in desfasurarea misiunii lor si in diseminarea reglementarilor tehnice ale IFAC;

dupa cum se cere, sa furnizeze vorbitori sau alti reprezentanti la conferinte regionale si

seminarii pentru a promova coeziunea dintre IFAC si organizatia regionala;

sa sfatuiasca organizatia regionala asupra activitatilor Comitetului de Nominalizare

privind recomandarile IFAC asupra alcatuirii Consiliului de Administratie al IFAC si a

Comitetelor.

Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile

aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie

regionala.

Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:

- exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta(care poate fi cunoscuta ca

organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale);

- gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;

- zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar

semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca eventual

criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC, are o intentie si un plan evident in vederea

obtinerii acestei recunoasteri.

Gruparile regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la intalnirile Consiliului

de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice a Consiliului de

Administratie de a emite o invitatie pentru a participa a o anumita intalnire, pentru un anumnit

scop.

Gruparile recunoscute vor primi exemplare din toate publicatiile IFAC in schimbul platii

unei cotizatii anuale rezonabile. Acestea vor fi incurajate sa contribuie la raspunsurile pentru

proiectele de expunere ale IFAC si pentru reglementari si alte documente inaintate.

Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt:

Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE)

Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);

Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);

Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA);

Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).

Sistemul de supraveghere publica trebuie sa aiba o finantare sigura si libera de orice

influenta negativa a auditorilor statutari sau a firmelor de audit.

Persoanele care asigura guvernarea sistemului de supraveghere publica trebuie sa reprezinte

toate partile interesate: furnizorii si utilizatorii situatiilor financiare, investitorii, organismele si

asociatiile profesionale, normalizatorii de standarde, mediul academic, mediul de afaceri etc.

Interesul public este afectat ori de cate ori profesia contabila este excesiv reglementata,

aceasta impiedicand competitia si concurenta, sau cand reglementarea este discriminatorie sau

netransparenta.

Exista tendinta, mai ales din partea unor guverne, de a limita, prin reglementari,

rationamentul profesional contabil, iar excesul de reglementare sau reglementarea rigida franeaza

procesul de globalizare , de internationalizare si de modernizare a economiilor.

22. Structura legala si organizationala a unui organism profesional.

In elaborarea structurii legale si organizationale a unui organism profesional nou de

contabilitate, este important sa se convina in principiu asupra scopurilor, obiectivelor si

activitatilor cheie ale organizatiei si asupra unui termen general de implementare.

Factorii de decizie ai organizatiei trebuie, de asemenea, sa aiba in vedere si diferentele intre

necesitatile tehnice si schema de reglementare dorita pentru persoanel sin practica publica, precum

si pt membri cu diverse roluri.

Cativa dintre factorii care trebuie analizati sunt :

scopul infintarii organismului profesional;

cadrul legal existent;

numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora;

protectia legala;

natura sarciniilor;

care va fi interactiunea dintre profesie si guvern;

standardele de contabilitate si audit;

necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua;

cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara;

extinderea si calitatea sistenului educational pentru pregatirea profesionistilor

contabili;

activitatile si programele specifice care for vi derulate de organismul profesional de

contabilitate si cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte

organizatii;

resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional de

contabilitate;

numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional de contabilitate

din afara tarii.

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:

Categorii şi cerinţe pentru a fi membru (ex. cu drepturi depline, asociat, stagiar,etc.)

Prevederea de menţinere a “drepturilor dobândite” pentru calitatea de membru;

Componenţa, utoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere şi a altui

comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;

Autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;

Autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;

Desemnarea ca membru.

Dupa ce s-a ajuns la un consens cu privire la activitatile organizatiei propuse si asupra

aspectelor structurale mentionate mai sus, poate incepe activitatea de elaborare a documentelor

oficiale de organizare(statutul, actul constitutiv si regulamentele).

23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.

O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dezvoltarea unui

organism profesional care respectă necesităţile administraţiei, ale profesiei şi ale interesului public

în general.

Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane implicate in zone care afecteaza

profesia.Organismul profesional trebuie sa adica o contributie la efortul altor parti in elaborarea

standardelor si legislatiei care vor avea impact asupra profesiei

Pentru ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere publica, trebuie sa existe un

cadru legal si de reglementare corespunzaror care sa guverneze profesia. Acest cadru trebuie sa

respecte filozifiile guvernamentale de baza. De asemenea, trebuie luate toate masurile pentru

evitarea impunerii de obligatii de reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitarea

limitarilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecavte ale autoritatii organismului profesional de

contabilitate.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup,

organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de

purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa

administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate.

Un organism profesional de ocntabilitate castigarespectul publicului atunci cand isi

demonstreaza angajamentul de mentinere si imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de membri

sai si cand declaratiile si pozitia publica sunt percepute ca fiind de interes public.

Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci

trebuie să aibă un plan oficial care:

o Să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor;

o Să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de

audit sau fiscale;

o Să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru,

calificări şi regulamente.

24. Organele de conducere si de executie ale unui organism profesional.

Organul principal de conducere este Consiliul (în anumite ţări este numit “Consiliu”)

Consiliul este condus de un Preşedinte ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de

membri.

Personalul angajat poate:

să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;

Să asigure respectarea directivelor organului de conducere;

Să execute funcţii importante administrative, de relaţiipublice şi de legătură;

Să asigure o contiuitate şi o perspectivă istorică;

Să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;

Să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu privire la

aspecte statutare; să acţioneze ca punct de contact pentru membri

Responsabilităţile Consiliului:

Conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca

organismul să funcţioneze efectiv şi eficient;

Responsabil de strategia oranismului şi de politicile generale de monitorizare a

activităţilor

În primii ani de funcţionare va avea probabil un rol direct în abordarea problemelor

operaţionale şi tehnice.

Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:

aprobarea planului strategic şi ainiţiativelor cheie ale organismului profesional de

contabilitate;

Aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;

Aprobarea eventualelor modificări ale statutului organismului;

Aprobarea politicii în domeniile de importanţămajoră.

Presedintele

Presedintele – este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de

membri, in genral pe termenlimitat.

Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comnuncarea si promovarea

organismului profesional de contabilitate

Presedintele pastreaza legatura cu menbrii organsimului, stagiarii, potentialii membri,

publicul, guvernul si organele dereglementare.

Presedintele colaboreaza strans cu directorul executiv si cu personalul organismului

profesional de contabilitate

Comitetele

Comitetele sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura

continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostiintelor si experientei membrilor.

Comitetele pot fi infintate pentru a asigura faptul ca viziunile voluntarilor care sunt membri

sunt luate in considerare in mod coresunzator. In cadrul unei organizatii mici comitetele pot

executa sarcini care in cadrul unei organizatii mai mari sunt delegate personalului executiv.

O buna structura a comitetului permite organizatiei sa fie la curent cu mediul in care

profesionistii contabili isi desfasoara activitatea.

Structura managementului

Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagăpentru responsabilitatea de

management al organizaţiei- director executiv.

Directorul executiv va trebui să fie:

Un manager cu experienţă;

Capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;

Creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia;

persoană cu abilităţi excelente de comunicare;

Sociabil şi capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţămant

Rolul directorului executiv:

• De a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de lucru care să includă

date-ţintă specifice;

• De a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea activităţilor;

• De a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, memebrilor Consiliului şi altor

voluntari;

• De a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesinale şi

instituţiile de învăţământ;

• De a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate imparţial şi

eficient conform statutului sau regulilor organismului profesional;

• De a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu

evoluţiile internaţionale, religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;

• De a administra resursele şi personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor

aprobate de Consiliu;

• De a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.

25. Finantarea unui organism profesional.

Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne.

Astfel finantrea interna se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin două

modalităţi:

- Sub formă de cotizaţii, cu plată pentru drepturile şi privilegiile în calitate de membru;

- Recompensă pentru serviciile primite cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de

dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale.

Sursele externe de venit sunt:

Subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);

Sponsorizarea iniţiativelor specifice;

Donaţii;

Agenţii de ajutorare din străinătate;

Surse caritabile;

Spaţiu publicitar; firme

26. Marketingul şi promovarea profesiei.

Componentele-cheie ale mediului de marketing sunt

* macromediul – factori sociali, legali,economici, politici şi tehnologici;

* micromediul – studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe de

reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţionalşi

global);

* mediul intern –oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.

Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi

comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei.

O imagine puternică de marcă ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate şi

profesionalism.

Componentele de marcă uşor de implementat includ:

- Un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia;

- Valorile de marcă aliniate la obiectiveleorganizaţiei;

- Un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;

- Un design şi un stil consecvent care se folosesc la corespondenţă, documente şi referinţă şi

website;

- Recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale organizaţiei.

Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a

ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie şi problemele curente care afectează profesia.

Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare

a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate.

Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a

asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi şi toate părţile

interesate.

Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată

pentru a furniza un exerciţiu de recrutare de succes şi pentru formarea durabilă a studenţilor şi

membrilor.

O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi:

-saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;

- prezentări, întâlniri biunivoce;

- Publicitate;

- Crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi.

Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza

gradului de satisfacţie, proceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea

aşteptărilor clienţilor,comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi

bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire.

Publicitatea şi oferta sunt permise exclusiv pentru profesioniştii contabili – membri activi ai

CECCAR

Sunt interzise:

• Inserările personale făcute în presă, în publicaţiile profesionale sau altele, prin scrisori,

afişe, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune şi, în general, toate procedeele

publicitare, atunci când acestea folosesc comparaţii cu alţi membri sau, prin modul de

prezentare şi conţinut, aduc prejudicii în vreun fel altor membri;

• Oferta atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife, reduse sau

alte avantaje.

Anunţurile sunt permise:

Anunţurile în presă, cu condiţia să nu contravină regulilor de etică profesională, să aibă un

caracter sobru şi informativ, să respecte un format corespunzător pentru fiecare publicaţie;

Inserarea în presa locală a unor avize informând publicul despre o primă deschidere de cabinet sau

schimbare de adresă;

Inserările în anuare, cărţi de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi

limitate la indicarea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.

27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie.

Standardul Internaţional de Educaţie pentru Contabilii Profesionişti 7 “Dezvoltarea

profesională continuă: Un program de învăţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei

profesionale”, stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru toţi

contabilii profesionişti.

Standardul promovează activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante

pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi verificate.

Conţinutul programelor de educaţie

Programul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abilităţile profesionale. Setul de

cunoştinţe se va schimba în mod constant şi condiţiile locale vor determina, de asemenea,

modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare.

Programul trebuie să conţină următoaiirele domenii vaste:

a. Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe aferente

b. Cunoştinţe de organizare şi afaceri

c. Cunoştinţe şi competenţe IT (tehnologia informaţiei)

Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi profesionale necesare pentru

contabilii profesionişti, inclusiv:

- Abilităţi intelectuale;

- Abilităţi tehnice şi funcţionale;

- Abilităţi personale

- Relaţii interpersonale şi comunicare;

- Abilităţi de management de organizare şi afaceri

Programul de educaţie trebuie să ducă la un angajament în ceea ce priveşte:

- Interesul public şi responsabilităţile sociale;

- Perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată;

- Încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi respectul,

Experienţa practică

Programele de preacreditare a profesioniştilor contabili includ o cerinţă, şi anume candidaţii

să aibă experienţă practică înainte de acordarea acreditării complete.

Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat şi în urma unor îndrumări

corespunzătoare, care să le ofere provocări şi oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale.

Stagiarii şi angajatorii trebuie să păstreze o documentaţie a trainingului şi experienţei

practice dobândite, şi trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele stabilite

de organismul profesional de contabilitate sunt îndeplinite.

Organismul profesional de cotabilitate îi pot asista pe angajatori şi studenţi prin furnizarea

de instrucţiuni scrise detaliate cu privire la programul de experienţă practică şi rolurile şi

responsabilităţile acestora.

Evaluarea competenţei profesionale

Standardele Internaţionale de Educaţie prevăd un proces corespunzător de evaluare a

competenţei profesionale.

O componentă a acestui proces pentru persoanele care doresc să se califice este un examen

final administrat de sau cu implicarea organismului profesional de contabilitate sau a autorităţii de

reglementare.

Alternatie de reducere a costurilor privind stabilirea şi administrarea unui program de

examinare profesională:

1. Afilierea cu un organism profesional de contabilitate existent pentru a folosi unii dintre

examinatori;

2. Organismul profesional de contabilitate să îşi unească forţele cu unul sau mai multe

organisme de contabilitate din ţările învecinate pentru a dezvolta şi administra în comun

examinările

28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate.

Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri:

La nivelul misiunii-control intern

La nivelul cabinetului(firmei)

La nivelul organismului profesional-control extern

Sistemul de control al calitatii la nivelul firmei trebuie sa include politici si procedure care

se refera la fiecare din elementele urmatoare:

• Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul firmei constau in:

a. Stabilirea de politici si procedure al caroro scop este de a promova o cultura interna bazata

pe recunoasterea faptulyu ca in realizarea misiunilor calitatea este esentiala

b. Stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala pentru sistemul

de control al calitatii in cadrul firmei

c. Persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul firmei

trebuie sa detina experienta si capacitate suficiente si adecvate, precum si autoritatea

necesara.

• Cerintele etice constau in stabilirea de politici si procedure care sa-I ofere firmei asigurarea

rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice

relevante;integritatea,obiectivitatea,competent

profesionala,confidentialitatea,profesionalismul si independent.

• Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specific presupun:

Stabilirea de politici si procedure pentru acceptarea clientilor

Stabilirea de politici si procedure pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru

retragerea din misiunea sau din relatiile cu client

• Resursele umane se refera la :

Stabilirea de politici si procedure pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine

sufficient personal cu capacitatile si competentele necesare, care se refera la: recrutarea

personalului,evaluarea performantei,capacitatile, competent, dezvoltarea

carierei,promovarea

• Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici si procedure pentru:

Asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardelel profesionale si cu cerintele

legale

Modul de acordare a consultatiilor

Modul de solutionare a divertelor de opinii in cadrul echipei miiunii sau dintre echipa si

celalalte structure ale firmei

Examinarea independent a controlului de calitate

Documentarea misiunilor

• Monitorizarea presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:

- Asigurarea rezonabila ca politicile si procedurile cu privire la

sistemul de control al calitatii sunt:relevante,adecvate,functioneaza

efficient si sunt respectate in practica

- Analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii

- Inspectia periodica a unor misiuni deja incheiate

29. Despre Standardele Internaţionale de Etică.

Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis

Codul etic al profesionistilor contabili care cuprinde standard etice de inalta calitate, precum si alte

prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.

Codul etic IFAC stabileste principiile fundamnetale ale eticii profesionale pentru

profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor

principia.

Obligatiile organismelor profesionale member IFAC se refera la urmatoarele:

a. Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stingente decat cele stipulate

in Codul etic IFAC

b. Acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica refin tertilor,

organismele membre trebuie s aurmareasca convergenta codului national cu codul IFAC,

depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei resonsabili cu elaborarea

codurilor nationale sa incorporeze codul IFAC

In Romania codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic

national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde international de Contabilitate pentru Sectorul

Public(IPSASB),emite Standarde international de Contabilitate pentru secorul Public(IPAS), iar

consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate(IASB) emite Standarde international de

raportare financiara(IFRS).

Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele international de

contabilitate se refera in principal la depunerea celer mai sustinute eforturi pentru:

a. Incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul

publicsau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate

pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea acestor responsabili sa

se conformeze IPSA-urilor

b. Asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate

pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile

c. Incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitatesau, acolo unde

responsabilitateapentru elaborareastandardelor nationale de contabilitate revine Guvernului

sau tertilor sa se conformeze IFRS-urilor sau sa fie convergente IFRS-urilor\

d. Asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza

IFRS-urile