NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 52100

ROMÂNIA

{OC&GROAZ~LAPARIS&LONDRA&MADRID&BERLIN&OSLO&DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK&BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA&MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...

INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL

AIG SE SIMTE FOARTE BINE|N ROMÅNIA

MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?

COVER STORY

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

automobile Opel, marc` de]inut` de americani. Rüttgers s-a \ntors doar cu asigur`ri vagi c` GM nu are de gând s` \nchid` fabrici Opel - deocamdat`.

Pelerinajul s`u la Detroit spune multe despre modul \n care criza global` a lovit Europa. |n SUA, totul a \nceput din cauza creditelor subprime, o problem` aproape inexistent` \n Europa. Dar acest fapt nu a \mpiedicat continentul s` scad` rapid [i pu-ternic, ar`tând cât de strâns legat` este soarta Europei de eve-nimentele din SUA [i din restul lumii.

Pân` nu demult, europenii credeau c` au sc`pat de vârful crizei financiare. Acum, zona trece prin prima recesiune de la introduce rea monedei unice europene, \n urm` cu un deceniu. |n Spania [i Irlanda, falimentele s-au dublat fa]` de 2007 [i, pe\ntregul continent, au crescut cu 11%. |n Uniunea European`, rata [omajului ajunsese la 7,4% \n decembrie, fa]` de 6,8% cu un an \nainte. {i, conform estim`rilor Fondului Monetar Interna-

CE ANUME TRAGE

EUROPA

B`trânul continent a evitat criza creditelor subprime, dar se lupt` acum s` sprijine ]`ri subprime

De Jack Ewing Ilustra]ie de Brian Cronin

Ca prim-ministru al landului german Renania de Nord-Westfalia, Jürgen Rüttgers dorea s` salveze unul dintre cei mai mari angajatori industriali locali.

Ce a f`cut? A urcat \ntr-un avion cu direc]ia Detroit, desigur. Pe 18 februarie, Rüttgers s-a \ntâlnit cu directorul executiv al Gen-eral Motors, Rick Wagoner, \n \ncercarea de a-l convinge s` nu \nchid` fabrica din Bochum, unde 5.000 de muncitori produc

| |N JOS

26

27

HA

RT

~ D

E L

AU

RE

L D

AU

NIS

-ALLE

N/B

W; F

OTO

GR

AF

II D

E (

SU

S)

SE

AN

GA

LLU

P/G

ET

TY

IM

AG

ES

; (J

OS

) G

UIL

LA

UM

E H

OR

CA

JUE

LO/E

PA

/CO

RB

IS

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

pr`bu[it, pie]ele de credit s-au \nchis, iar \ncrederea \n me-diul de afaceri a disp`rut. Dar criza demonstreaz` [i faptul c` problemele economice ale Uniunii Europene sunt la fel de diverse ca cele 27 de state membre, de la sc`derea ex-porturilor din Germania [i Europa de Est, la cheltuielile anemice de consum din Fran-]a [i baloanele imobiliare de s`pun din Marea Britanie, Ir-landa [i Spania. “Este prima criz` care afecteaz` \ntreaga lume cu atâta violen]`”, spune Léo Apotheker, co-CEO al produc`torului german de software SAP.

|n acela[i timp, nu exist` un guvern unic, care s` elaboreze un plan coerent de salvare. Doar Banca Central` Euro-pean` (BCE) are puteri extinse asupra economiei din regiune, dar de]ine mai pu]ine pârghii ca Rezerva Federal` din SUA. |nainte de introducerea euro, acum zece ani, o ]ar` ca Spania [i-ar fi putut l`sa moneda na]io-nal` s` scad` pentru a-[i face ma[inile, vinurile, uleiul de m`sline [i alte bunuri mai atractive la export. Acum,

aceast` op]iune a disp`rut. |n schimb, companiile trebuie s` re-duc` salariile pentru a-[i recâ[tiga competitivitatea. “Oamenii nu [tiu faptul c` uniunea monetar` necesit` modalit`]i noi de ajustare \n caz de recesiune”, arat` Fernando Ballabriga, profesor de economie la [coala de afaceri ESADE, din Barcelona.

Problemele din Europa reprezint` un motiv serios de \ngri-jorare pentru restul comunit`]ii globale de afaceri. Uniunea European` este de departe cel mai important partener comer-cial al SUA [i una dintre principalele destina]ii ale exporturilor asiatice. Continentul r`mâne o pia]` esen]ial` pentru General Electric, Procter & Gamble, Toyota Motor, Sony [i mii de alte multina]ionale, multe dintre ele confruntându-se cu dificult`]iserioase \n regiune \n acest moment. Honda Motor a \nchis pentru patru luni fabrica sa din ora[ul britanic Swindon. Ford Motor spune c` va da afar` pân` \n luna mai 850 de oameni din fabricile sale din Marea Britanie, iar produc`torul de aluminiu Alcoa concediaz` sute de angaja]i din Europa, sco]ând la vân-zare facilit`]ile din Germania, Ungaria [i Italia.

GREV~ NEANUN}AT~

Nu a[a ar fi trebuit s` se \ntâmple. Economia european` a fost construit` mai mult pentru stabilitate, decât pentru cre[tere rapid`, iar autorit`]ile de aici criticau nes`buin]a americanilor [i l`comia bancherilor lor. Cre[terea mai lent` a fost un pre] pe care

]ional, produsul intern brut \n ]`rile din zona euro ar putea sc`dea cu 2% \n acest an, mai mult decât declinul de 1,6% a[teptat \n SUA. “Nimeni, inclusiv noi, nu se a[tepta ca aceast` criz` s` fie atât de sever`”, spune Peter Löscher, CEO al Siemens.

B`ncile europene nu au cump`rat multe titluri subprime, dar acum se descoper` c` au finan]at ceva mai r`u: ]`ri subprime. Fostul bloc comunist se scufund` \n recesiune, pe m`sur` ce b`ncile occidentale limiteaz` creditarea care a alimentat o cre[tere similar` cu cea din Asia \n anii ‘90. Acum, unii anali[ti cred c` fostul bloc sovietic se \ndreapt` spre o criz` similar` cu cea asiatic` din 1997-1998.

{i ce zice]i despre companii subprime? Corpora]iile europene sunt \nglodate \n datorii, având de pl`tit \n acest an 801 miliarde de dolari, cu mai mult de o treime peste datoriile corporatiste din SUA. Unele companii, ca produc`torul german de procesoare Qimonda [i cel auto suedez Saab, au anun]at c` sunt \n inca-pacitate de plat`. Mul]imea de investi]ii finan]ate prin credite se dovede[te un blestem pentru al]ii. Grupul olandez de petrochimie LyondellBasell Industries a solicitat pe 9 februarie protec]ie \n caz de faliment pentru opera]iunile sale din SUA, la doar 14 luni dup` ce a cump`rat compania Lyondell Chemical, din Houston, printr-un acord de 19 miliarde de dolari finan]at prin credite.

Ca [i \n SUA, colapsul Lehmann Brothers \n august 2008 a “ajutat” la aruncarea Europei \n recesiune. Bursele s-au

–5,0 –66,58,2

IRLANDA

–2,1 –30,96,1

MAREA BRITANIE

–6,9 –77,56,3

LETONIA

2,0 –5,38,4

POLONIA

–1,6 –52,38,8

UNGARIA

1,8 –53,27,0

ROMÅNIA

1,8 –42,66,3

BULGARIA

0,2 –39,79,0

GRECIA

–2,0 –32,66,7

ITALIA

–2,3 –14,27,2

GERMANIA

–1,8 –7,98,1

FRAN}A

–2,0 –41,614,4

SPANIA

–1,0 –46,04,5

DANEMARCA

–9,6 –88,14,5

ISLANDA

DERIVA CONTINENTAL~Sc`derea drastic` a vânz`rilor auto \n Europa arat` pesimismul provocat de [omajul ridicat [i sc`derea PIB

EVOLU}IE PIBVÅNZ~RI AUTO

{OMAJPROCENT:

Sursa: {omaj - OECD, ultimele cifre disponibile; Evolu]ia PIB - estim`ri ale Comisiei Europene pe 2009; {omajul [i PIB-ul din Islanda de la Ministerul islandez de Finan]e; Auto - Asocia]ia Produc`torilor Europeni de Automobile, evolu]ia \nmatricul`rilor noi ianu-arie 2009 / ianuarie 2008

28

29

COVER STORY

17 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

Europa s-a ar`tat dispus` s`-l pl`teasc` pentru prote-jarea locurilor de munc` [i pentru siguran]` econo-mic`. “Economia social` de pia]` din Germania este un model bun” pentru realizarea unui echilibru \ntre pia]a liber` [i protec]ia social`, a declarat cancelarul german Angela Merkel pe 30 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Din anumite puncte de vedere, are dreptate. Europa a evitat falimente bancare de genul Lehman Brothers. De[i unele b`nci britanice au probleme mari, institu]ii ca Banco Santander [i BBVA, din Spania, sau Deutsche Bank, din Germania, sunt \ntr-o form` mult mai bun` [i au reu[it pân` acum s` evite interven-]ia guvernelor. |n majoritatea ]`rilor din zon`, [omajul a crescut treptat, \n timp ce cheltuielile de consum au rezistat.

Dar nu este greu s` g`se[ti semne ale problemelor eco-nomice. La o uzin` Renault din Sandouville, \n Fran]a, mun-citorii au organizat o grev` spontan` pentru a protesta fa]` de planurile privind \nchiderea liniilor de produc]ie pentru câteva s`pt`mâni. Pe bulevardul Passeig de Gracia, din Barcelona, restaurantele sunt pline, dar un showroom Volkswagen unde este prezentat noul Scirroco, este gol. Nu este o surpriz`, având \n vedere c` vânz`rile auto au sc`zut \n Spania cu 40% \n luna ianuarie fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Iar la etajele superioare, ferestrele sunt pline cu anun]uri de \nchirieri de birouri sau vânz`ri de apartamente.

Ca centru financiar global, Londra a fost cel mai violent afectat` de criz`. Pe Bromley High Street, o zon` popular` de shopping la 16 km sud de centrul ora[ului, retailerul de mobilier Habi-tat [i-a \nchis magazinul, \n locul unei agen-]ii imobiliare a ap`rut o cas` de amanet, iar

Poundland, magazin cu toate produsele la pre]ul de o lir`, s-a extins. Localnicii [i-au sc`zut [i ei preten]iile. |n spatele g`rii Bromley, se afl` o cl`dire de birouri din c`r`mid` ro[ie care g`zduie[te sucursala local` a JobCentre Plus, agen]ia guver-namental` pentru ocuparea for]ei de munc`. Printre cei care caut` un loc de munc` se afl` [i Bharat Mistry, director IT \n vârst` de 46 de ani concediat de Morgan Stanley. El spune c` va merge la un interviu pentru un job cu un salariu la jum`tate fa]` de cel precedent. “Chiar [i pentru astfel de posturi con-curen]a e acerb`”, ofteaz` Mistry.

Companiile cu rela]ii strânse de afaceri \n SUA au v`zut cum vine criza peste ele. Stephen Featherstone, director la Llewelyn Davies Yeang, una dintre cele mai mari firme de arhitectur` din Marea Britanie, a redus num`rul angaja]ilor cu 10% \n ultimul an, dup` anularea mai multor proiecte mari \n New York. “Echi-pa de proiectare fusese preg`tit` [i, dintr-o dat`, dezvoltatorul a anulat totul”, spune Featherstone.

|n toat` Europa, companiile mai pu]in performante fali-menteaz`. Waterford Wedgwood, produc`tor anglo-irlandez de cristale [i por]elan, [i-a anun]at falimentul pe 5 ianuarie. Produc`torul german de trenule]e de juc`rie Märklin a cerut pe 4 februarie protec]ie \mpotriva creditorilor. Märklin este o parte atât de important` a culturii germane, \ncât intrarea sa \n inca-pacitate de plat` a zguduit ]ara ca [i când ar fi fost vorba despre

Angaja]i ai ArcelorMittal protestând la Marsilia pe29 ianuarie

“NIMENI, INCLUSIV NOI, NU SE

A{TEPTA CA ACEAST~ CRIZ~ S~ FIE

ATÂT DE SEVER~” PETER LÖSCHER, CEO SIEMENS

Daimler sau Siemens, confirmând faptul c` aceste vremuri sunt foarte grele. “Acum, aceast` criz` financiar` rapace vrea s` ne r`peasc` amintirile din copil`rie”, scria co-tidianul “Der Spiegel”.

Chiar [i companiile s`n`toase se preg`tesc pentru ce e mai r`u. Carl-Henric Svanberg, CEO al produc`torului suedez de echipa-mente de telecomunica]ii Ericsson, spune c` vânz`rile s-au men-]inut pentru c` operatorii de pe pie]ele emergente cump`r` \nc`. |n acela[i timp, “este nerealist s` credem c` nu vom fi afecta]i,\ntr-un fel sau altul”, a spus Svanberg pe 17 februarie, la Con-gresul Mondial al Comunica]iilor Mobile de la Barcelona, unde vizitatorii s-au \nghesuit s` vad` nout`]ile de la standul Ericsson. Dar atmosfera a fost \n[el`toare. Expozi]ia a atras cu 15% mai pu]ini vizitatori \n acest an. Astfel de avertismente au determinat Ericsson s` elimine 5.000 de locuri de munc`, parte a unui plan de reducere a costurilor cu 1,2 miliarde de dolari \n acest an.

Industria auto european` s-ar putea confrunta cu cea mai difi-cil` perioad` din istorie [i trage dup` ea multe ora[e. Rüsselsheim, \n Germania, unde se afl` cea mai mare fabric` Opel, nu era un ora[ dinamic nici \nainte de criz`. Cu 60.000 de locuitori, locali-tatea de pe malul fluviului Main, la 32 km vest de Frankfurt, se confrunt` de ani de zile cu cre[terea [omajului. |ntr-un fast-food din apropierea intr`rii \n fabric`, un muncitor concediat bea bere la ora nou` diminea]a. Pu]in mai \ncolo, cafeneaua “Eis Café San Marco” \ncearc` s` atrag` clien]i oferind pre]uri la jum`tate pen-tru b`uturi [i gust`ri. “Ne rug`m ca Opel s` nu \nchid` fabrica”, spune Giuseppe Basile, directorul de origine italian` al cafenelei.

DEPENDEN}I DE EXPORTURI

Economia european` este altfel construit` decât cea american`. |n SUA, consumatorii \narma]i cu carduri de credit au alimentat cre[terea. |n cele mai multe p`r]i ale Europei, mai ales \n Ger-mania [i ]`rile din est, exporturile sunt locomotiva cre[terii, ceea ce face zona vulnerabil` la probleme externe. Trei sferturi din ma[inile produse \n Germania sunt exportate [i multe din piesele folosite \n BMW-uri sau Volkswagen-uri provin din Slovacia, Po-lonia [i alte ]`ri din Est.

La rândul lor, statele est-europene depind masiv de con-

sumatorii Europei Occidentale. Produc`torul de mobil` Swarzedz, din ora[ul polonez cu acela[i nume, a anun]at \n ianuarie c` intr` \n faliment, dup` 100 de ani de activitate, ca urmare a sc`derii vânz`rilor de case din vestul Europei, care a dus la reducerea cererii de mobilier. |nchiderea companiei este dureroas` pentru or`[elul de 30.000 de oameni. “Muncitorii sunt frustra]i, pe bun` dreptate”, spune Lukasz Stelmaszyk, directorul executiv al Swarzedz.

Problemele sunt mai grave \n cele mai s`race ]`ri europene. Cre[terea lor masiv` a fost alimentat` de \mprumuturile acor-

date companiilor [i consumatorilor de grupuri financiare ca UniCredit Group (Italia), Commerzbank (Germania) [i KBC Group (Belgia). Prin urmare, unele ]`ri au acumulat deficite de cont curent uria[e. |n Bulgaria, acesta reprezint` peste 20% din PIB. Un risc \n plus este faptul c`, \n perioada de boom economic, b`ncile au oferit credite la dobânzi sc`zute \n euro [i franci elve]ieni. Când forintul ungar, leul românesc [i alte monede mai slabe au \nceput s` se devalorizeze, vara trecut`, costul ratelor pentru acele \mprumuturi a crescut brusc. Peste jum`tate din datoria privat` din Ungaria, România [i Bulgaria este \n valut`, potrivit Morgan Stanley. Acum, clien]ii din ]`rile est-europene datoreaz` b`ncilor str`ine echivalentul unei tre-imi din PIB-ul total al ]`rilor lor, potrivit B`ncii Reglementelor Interna]ionale.

Problema datoriei este agravat` de pr`bu[irea exporturilor [i a cheltuielilor de consum. |n România, a doua cea mai s`rac`]ar` din UE dup` Bulgaria, produc`torul de o]el Arcelor Mittal a \nchis pentru dou` luni combinatul siderurgic de la Hunedoara, l`sând \n [omaj tehnic 1.200 de angaja]i. Dacia, divizie a grupu-

lui francez Renault care produce modelul low-cost Logan la Pite[ti, a redus produc]ia [i a renun]at la investi]ii de 130 de milioane de dolari.

Liderii politici [i bancherii centrali din Europa se confrunt` cu constrângeri unice \n tentativa lor de a revigora cre[terea. Pla-nuri de stimulare, ca ini]iativa german` de a oferi reduceri de 3.200 de dolari oamenilor

care dau ma[inile vechi la casare pentru a cump`ra altele noi, au efecte limitate, ce nu trec peste grani]`. O ]ar` ca România are nevoie ca fabricile din China s` \nceap` s` cumpere din nou utilaje din Germania, care s` creasc` cerea de o]el din România. Dar toate programele de stimulare economic` din zona euro nu ajung nici m`car pân` la 1% din PIB [i sunt concentrate pe in-frastructur`, oferind prea pu]in ajutor unor domenii ca turismul, care angajeaz` milioane de europeni.

La rândul lor, guvernele na]ionale se confrunt` cu alegeri di-ficile pentru a-[i salva b`ncile. Dup` pr`bu[irea comunismului, (D

E L

A S

T. L

A D

R.) S

UZ

AN

NE

PLU

NK

ET

T/R

EU

TE

RS

; J

YLLA

ND

S-P

OS

TE

N/W

PN

; N

IKO

S A

RV

AN

ITID

IS/E

PA

/CO

RB

IS

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

Sofi a, Bulgaria: Datoriile sunt uria[e, multe fi ind denominate\n valut`

“ESTE NEREALIST S~ CREDEM C~ NU VA FI

AFECTAT~ {I COMPANIA NOASTR~, |NTR-UN

FEL SAU ALTUL” CARL-HENRIC SVANBERG, CEO ERICSSON

30

17 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

grupuri financiare austriece ca Erste Group [i Raiffeisen International au cump`rat b`nci de stat din Europa de Est, iar ast`zi Austria de]ine \n regiune active echivalente cu cel pu-]in dou` treimi din produsul s`u intern brut. Sprijinindu-[i b`ncile proprii, guvernul de la Viena sus]ine, practic, subsidiarele din fostele state comuniste.

Europa nu are institu]ii cu un mandat clar pentru tratarea regional` a acestui gen de probleme. BCE nu poate s` stimuleze credi-tarea prin achizi]ia de titluri comerciale [i ti-

tluri garantate cu active, a[a cum a f`cut Fed \n SUA, arat` Mewael F. Tesfaselassie, economist la Institutul pentru Economie Mondial` din Kiel. Guvernul de la Wash-ington sus]ine Fed, dar nu este clar cine va

pl`ti dac` BCE va suferi pierderi masive de capital.Tensiunile economice \ncep s` se manifeste \n strad`. |n ianu-

arie, fermierii greci care solicitau ajutor guvernamental au blocat punctele de frontier`, oprind traficul interna]ional mai mult de o s`pt`mân`. Iar pe 13 ianuarie, 10.000 de protestatari s-au adu-nat \n Pia]a Doma, din Riga (Letonia), cerând guvernului s` ia m`suri pentru a rezolva problemele provocate de criza financiar`. Protestul a devenit violent, demonstran]ii atacând poli]ia, jefuind magazine [i sp`rgând ferestrele mai multor sucursale bancare din zona Ministerului de Finan]e. “Exist` extrem de mult` ten-siune [i mult stres”, spune Filip Klavins, avocat american de origine leton` care lucreaz` \n Riga.

DATORII INDIVIDUALE SC~ZUTE

Pe m`sur` ce situa]ia se deterioreaz`, unii anali[ti cred c` un membru mai slab al zonei euro, poate Grecia sau Irlanda, s-ar putea retrage din UE \n loc s` fie nevoit s` reduc` salariile [i s` nu poat` lupta contra [omajului. Dar pu]ini economi[ti cred cu adev`rat c` uniunea monetar` se va destr`ma. Din contr`, mem-bri ai UE care nu au adoptat euro, ca Islanda [i Danemarca, ar putea \ncerca s` fac` acest lucru pentru a se proteja de declinul accentuat al propriilor monede na]ionale. “Imagina]i-v` cum ar fi fost ca George Soros s` parieze \mpotriva m`rcii germane, lirei

COVER STORY

Citi]i, salva]i, [i ad`uga]i con]inut\n noua re]ea Web 2.0 a BusinessWeek

ExchangeBusiness

Pove[ti pesc`re[tiPescuitul a fost mult` vreme motorul economiei islandeze, o industrie atât de important`, \ncât monedele acestei ]`ri au pe ele imagini de pe[ti [i crabi \n loc de regi sau pre[edin]i. Pescarii se tem c` pr`bu[irea sistemului fi nanciar islandez ar putea duce la cel mai r`u co[mar al lor: aderarea la UE, afi rm` “The Christian Science Monitor”. Pescarii islandezi se opun integr`rii din cauz` c` aceasta ar \nsemna cedarea zonelor de pescuit birocra]ilor europeni. Dar cum moneda islandez` este la p`mânt, ]ara vrea s` adopte euro, ceea ce presupune aderarea la UE.

Pentru \ntregul articol, accesa]i bx.businessweek.com/european-fi nancial-crisis/

italiene [i francului francez. E o binecuvântare c` exist` euro [i BCE”, spune Michael Burda, profesor de economie la Universi-tatea Humboldt, din Berlin.

Totu[i, criza \i oblig` pe liderii europeni s` regândeasc` modul \n care \[i gestioneaz` economiile. Uniunea European` are, pro-babil, nevoie de un organism unic de reglementare financiar-bancar`, \n loc de \ncreng`tura de institu]ii na]ionale din prezent. Se discut` despre \nfiin]area unui fond european de garantare a depozitelor, pentru a preveni retragerea banilor din b`nci de c`tre ungurii sau lituanienii speria]i de contextul economic. Comisia European` ar putea emite obliga]iuni \n nume propriu, garantate de to]i membrii, pentru a sprijini ]`ri ca Spania, unde costurile de creditare au crescut dup` sc`derea ratingului de ]ar`.

Europa are unele avantaje competitive fa]` de SUA [i ar putea ie[i mai repede din criz`. Dup` decenii de investi]ii \n energie nuclear`, solar` [i eolian`, precum [i datorit` tradi]iei de conser-vare a energiei, continentul este mai pu]in vulnerabil la [ocurile petroliere ca SUA. Datoriile consumatorilor priva]i sunt \nc` relativ sc`zute \n majoritatea ]`rilor, ceea ce \nseamn` c` b`ncile nu vor suferi noi [ocuri. Iar practicile conservatoare de \mpru-mut \nseamn` c`, \n afara Marii Britanii [i a Irlandei, b`ncile europene [i-ar putea reveni mai rapid decât cele devastate din SUA. Directorul executiv al Deutsche Bank, Josef Ackermann, arat` chiar c`, refuzând ajutorul din partea statului, va avea mai mult` libertate pentru a opera pe plan interna]ional decât rivalii supu[i interven]iilor guvernamentale. “Ne control`m singuri soarta”, a spus el pe 5 februarie.

Ca [i \n cazul companiilor sale, soarta Europei ar putea de-pinde de evenimente din afara propriilor grani]e. Germania [i Europa de Est nu-[i vor reveni pân` când nu se revigoreaz` cererea de automobile [i utilaje din Rusia, Orientul Mijlociu, SUA [i China. Marea Britanie [i Irlanda, cu sistemele lor ban-care uria[e, trebuie s` a[tepte stabilizarea pie]elor financiare interna]ionale. A[a cum criza a \nceput \n alt` parte, s-ar putea s` fie nevoie ca ea s` se \ncheie \n alt` parte, \nainte ca Europa s` redevin` s`n`toas`. ̂–Cu contribu]ia: Carol Matlack [i Tiffany Stecker (Paris), Kerry Capell [i Mark Scott (Londra), Jason Bush (Riga) [i Bogdan Turek (Var[ovia)

Fermierii greci au blocat trafi cul interna]ional de camioane timp de peste o s`pt`mân`

31