7/23/2019 C.C. 5

1/5

CURS 5

27.11.2014

Modernism interbelic

Sfarsitul primului razboi mondial

1918 Realizarea unitatii nationale a transformat cultura romana dintr-una

marginala (expresie a unui stat mic, dar bine dezvoltat, din sud-estul Europei)

intr-o cultura medie, de relativa importanta la nivel european

!nsasi conditia culturii romane s-a sc"imbat Vechiul Regat#ind un stat

monocultural (cu putine minoritati si cu o comunitate evreiasca lipsita de

drepturi) !n timpp ce Romania Mare, cu $8% dinn populatie alcatuita din

minoritati, a devenit un stat multicultural

&e de alta parte insa, literatura romana a continuat si dupa 1918 sa se dezvolte

pe trasee moderne, anumite fenomene incepute inainte de 1918 devenind acum

dominante 'e exemplu, dezvoltarea criticii literare daca perioada 19-1918 a

adus modernizarea criticii, interbelicul a fost o perioada de mare in*orire

literara, de diversi#care si de dezvoltare a metodelor critice si a personalitatilor

In linii mari, trei sunt directiile in care evolueaza literatura romana intre cele doua

razboaie mondiale:

Modernismul

Traditionalismul

Avangarda(considerata de Matei Calinescu un varf de lance al

modernismului)

Modernismul

'irectie con#gurata in +urul personalitatii lui Eugen ovinescu, modernismul a

reprezentat o!relungire si o cristalizare a unor evolutii ince!ute inainte de

"#"$, inca din timpul cenaclului si revistei %iteratorul. al lui /l 0acedonsi 2eoria modernismului lovinescian se cristalizeaza in 1918-1919, desi criticul este

activ inca din 193 (de-abia noile cadre ale culturii romane de dupa 1918 i-au

permis sa-si diferentieze gandirea literara de cea a modernilor de la 19)

O revista si un spiritus retor

!n 1918, ovinescu avea de+a su#cienta experienta si autoritate pentru ca,

intemeind revista si cenaclul &buratorul, sa poata exercita o in*uenta teoretica

bene#ca asupra creatorilor, directionandu-i prin cateva articole'!rogramin

directia modernismului

Ce intele!e "ovinesu prin modernism

4u exista o de#nitie unica, totalizanta si inc"istata a modernismului, ci mai multe

descrieri ale poeziei, prozei si teatrului, plasate in cadrul teoriei mai am!le asincronismului

&otrivit teoriei sincronismului, culturile mici, cum este si cea romana, se sincronizeaza

cu marile culturi europene printr-un proces in doua etape imitatiasi diferentierea

7/23/2019 C.C. 5

2/5

5riticul apreciaza ca, du!a "#"$, a sosit momentul ca diferentierea sa !roduca

o!erele maore ale s!iritului modern romanesc, iar sincronizarea sa se transforme in

sincronism (edica evolutie concomitenta a literaturii romane cu marile literaturi

euro!ene)

&entru aceasta, criticul cere prozei romanesti cateva sc"imbari fata de productia de

pana la 1918

trecerea poeziei romanesti de la proza scurta la roman

Contet a 1918, inca nu aparuse o capodopera care sa consacre romanul drept

specia literara fundamentala

&entru reusita romanului, ovinescu lanseaza urmatoarele recomandari

abandonarea viziunii subiective asupra naratiunii in favoarea constructiei

#ctionale subiective6

Contet de la Ciocoii vechi si noiai lui 7ilimon si pana la /l la"uta, romanulromanesc #e subminat de intruziunea subiectivitatii (interventii personale ale

autorului in text), #e de indeterminarea intre roman si autobiogra#e sau intre roman si

gazetarie

*oate acestea afectau verosimilitatea romanului si subminau iluzia re!rezentarii !e

care se baza acesta

abandonarea romanului preponderent social in favoarea unor con*icte care sa

angreneze si alte aspecte ale #intei umane (psi"ologice, intelectuale)6

+e ce ovinescu arata ca, depinzand prea mult de social( inca de la aparitia sa),

romanul romanesc furniza cititorilor o viziune unilaterala, prin urmare

neconvingatoare, criticul propunandu-le complexitatea analizei psi"ologice

Realizarea Romaniei 0ari promitea si realizarea unui mai vec"i deziderat lovinescian,

si anume urbanizarea vietii !ublice, pe de o parte prin aportul urban al 2ransilvaniei,

iar pe de alta prin intrarea Romaniei in cea de-a doua etapa capitalista (cf t :eletin),

capitalismul industrial

'e aceea criticul le atragea atentia scriitorilor asupra noului orizont de viata urbana,subliniind totodata riscul anacronismului ce decurgea din frecventarea cu !redilectie a

mediului rural

"iviu Rebreanu

5"iar daca nu toate aceste deziderate erau respectat in romanul Ionde iviu

Rebreanu (19$), ovinescu a recunoscut in acesta intaia ca!odo!era a romanului

romanesc, datorita impunatoarei constructii obiective a verosimilitatii unei imagini

necomplezente, neidilizate, a vietii taranesti

;rmatorul roman al lui Rebreanu, adurea &!anzuratilor(19$$), avea sa con#rme

virtutile viziunii obiective, introducand in acelasi timp complexitatea analizei

psi"ologice

7/23/2019 C.C. 5

3/5

#rinipalii e$ponenti ai modernismului lovinesian% &ortensia #apadat'

(en!esu

'upa un debut neconvingator in cercul Vietii romanestisi dupa cateva volume de

proza feminina subiectiva si lipsita de amploare epica, se converteste la doctrina

lovinesciana a romanului, oferind, in -alaurulsi in ciclul .ali!ilor, cateva romane ce

satisfac toate exigentele modernismului adica sunt creatii obiective, localizate in

s!atiul urban, in mediul burgheziei romanesti, iar !ersonaele sunt construite !rinintermediul analizei !sihologice

C)M*" #+,R+SCU i mai radical decat

7/23/2019 C.C. 5

4/5

!n materie de dramaturgie, ovinescu a sustinut teatrul de idei, reprezentat de

5amil &etrescu sau de ucian =laga , care adcea pe scena con*icte de natura

intelectuala siCsau de natura psi"ologica

2ot lui ovinescu i se datoreaza splendida scoala critica interbelica (erban

5ioculescu, &ompiliu 5onstatinescu, ladimir treinu, 2udor ianu, ? 5alinescu)

'ezvoltarea criticii, disciplina de natura liberala, speci#ca societatilor burg"ezecon#rma corectitudinea predictiilor facute de ovinescu la inceputul perioadei

Modernismul re!rezinta defa!t e!resia literara a s!iritului democratic si liberal din

Romaniei interbelica/lcatuind osatura centrala a literaturii romane, el a reprezentat

un element de ec"ilibru atat in plan cultural, cat si in plan politic

&leiada democratica de la &buratorula alcatuit de fapt centrul literaturii romane,

centru contestat tot mai ve"ement atat dinspre stanga, cat dinspre dreapta

,raditionalismul

!si are radacinile in traditionalismul de dinainte de 1918 'upa expresia lui

4ic"ifor 5rainic, ceea ce le diferentiaza este faptul ca, in timp ce vec"iul

traditionalism al lui 5osbuc si ?oga ar privi catre pamant romanesc,

traditionalismul interbelic, a#rmat in +urul revistei 3andirea(1918) ar privi catre

cerul spiritualitatii romanesti

!n realitate, exista mai multe traditionalisme in cadrul acestul curent, precum si

intre ideologia lui 5rainic si literatura publicata la 3andireaexista mari

diferente

'upa cum au remarcat istoricii literari, din contactul cu estetica simbolista, si

poezia traditionala, care cultiva universul satului, al datinilor si al obiceiurilor, se

va moderniza la nivelul expresiei Elementul ei cel mai inalt este poezia lui *on

#illat !n afara acestuia, mai scriu poezie traditionala )drian Maniusi !rupul

ortodo$istilor(asile oiculescu) /cestia din urma incearca sa scrie poezie

mistica si sa revalori#ce iconogra#a crestina si sentimentul religios, in timp ce

&illat exploteaza mai degraba latura mitica a istoriei

iferenta /andirea ' /andirism

revista intemeiata in 1918

ca revista reprezentativa

pentru romanii din /rdeal6

doctrina culturala traditionalista si de

dreapta cu accent pe factorul etnic,

considerand ca arta trebuie sa #e o

expresie a su*etului romanesc regasita

autentica in sensibilitatea ortodoxa a

romanului

iconogra#e imprumutat din traditia

=isericii ortodoxe

mutata la =ucuresti in

19$1, unde si-a pastrat

7/23/2019 C.C. 5

5/5

caracterul de magazin

cultural reprezentativ, in

paginile ei publicand

scriitori nea#liati doctrinei

gandiriste ca ianu,

5alinescu, =laga, 0atei

5aragiale

a cultivat o eseistica de dreapta care

dupa 193D a devenit anti-europeana

etnicista, totalitara si antisemita

?andirea a fost revista de expresie a extremei drepte romanesti, ortodoxismul lui 4

5rainic avand numeroase puncte de convergenta cu gandirea lui 4ae !onescu si, in

ciuda animozitatilor personale dintre cei doi, gandirea lor a alimentat din plin

ideologia extremei drepte culturale romanesti

+$trema dreapta ulturala

e naste in +urul unor personalitati ca asile &arvan, 4ae !onescu, 4ic"ifor 5rainic, a

/sociatiei tudentilor 5restini din Romania si a unor tineri intelectuali de formatii

diverse ca 0ircea ulcanescu, 0ircea Eliade tefan 0ateescu sau ?"eorg"eRacoveanu

!n aceeasi generatie /ravir si ianu,

&etru 5omarnescu, &etre FuGea, =arbu =rezianu

?eneratie caracterizata de preocupari culturale ma+ore in domeniul #loso#ei si de o

conceptie politica antidemocratica si anti-europeana alimentata din doua directii

1 5onvingerea lui 4ae !onescu ca democratia europeana de sorginte

neoprotestanta si-a epuizat resursele, si$ nemultumirea fata de esecurile democratiei romane interbelice marcata de

politicianism, demagogie si coruptie

7trema drea!ta culturala !roclama singularitatea fenomenului cultural romanesc si

deci necesitatea decu!larii lui de 7uro!a democratica franco'engleza si a racordarii la

7uro!a totalitara germano'italiana

Mistica tineretii in viata sociala(promovata de tanara generatie) este dublata de

mistica statului tanar, care are nevoie de oameni providentiali (capitanul) si de

solutii radicale !entru a de!asi handica!ul de civilizatie

;ciderea lui 5orneliu :elea 5odreanu de politie in 1938 a condus la

desprinderea ma+oritatii intelectualilor de ?arda de 7ier care in ultimii sai 3 ani

(1938-19H1) s-a transformat intr-un partid totalitar de esenta terorista mergand

pana la crima !olitica si !ogromuri anti'evereiesti