Casa Ecologica - activitaticen.webnode.com · Proiect cofinan ţat din Fondul Social European prin...

1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

OIPOSDRU Colegiul ”Emil Negruţiu”

Investe şte în oameni! Proiect cofinan ţat din Fondul Social European prin Programul Opera ţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr. 2 „Corelarea înv ăţării pe tot parcursul vie ţii cu pia ța muncii” Domeniul major de intervenţie 2.1. “Tranzi ția de la școal ă la via ța activ ă” Titlul proiectului „Înva ță prin practic ă la standarde europene” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/109/2.1/G/82085 Beneficiar: Colegiul ”Emil Negru țiu” Turda

Casa Ecologica Elev: DOMOCOȘ ANANIA

2



AMPOSDRU




Cuprins

1.Introducere ............................................................................................................................................. 3 2. Casa Ecologică ...................................................................................................................................... 4 3.Materiale neconvenţionale ..................................................................................................................... 7 4. Avantajele şi dezavantajele caselor din lemn ..................................................................................... 18 Bibliografie ............................................................................................................................................. 19

3



AMPOSDRU




1.Introducere

În ultimele decenii ale acestui secolul, pe plan european s-au luat o serie de măsuri pentru stoparea risipei resurselor naturale şi financiare, pentru limitarea efectelor nocive asupra mediului înconjurător şi a existenţei omului, în general, rezultate în urma dezvoltării necontrolate a activităţilor , marilor aglomerări urbane, poluarea mediului natural şi a climatului, degradarea stării de sănătate a locuitorilor planetei etc. Omul şi-a creat un mediu propriu de viaţă, cel artificial, alcătuit din casele, curţile şi culturile de cereale, animale şi clădiri publice. Azi, mediul nostru de viaţă este un amestec de natură şi ansamblu artificial, la ţară fiind mai aproape de natură, iar la oraş, de mediul artificial. Dar oricum ar fi mediul, el trebuie să ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa curată, care înlesneşte transportul la celulele corpului, al substanţelor care realizează metabolismul nostru. Numărul oamenilor creşte mereu, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în oraşe, iar oraşele în metropole. Spaţiul pentru noile clădiri este luat tot din natura. Ca urmare a acestor acţiuni, natura se micşorează ca întindere şi, o dată cu această industrializare, unele produse folositoare produc şi o seamă de reziduuri care sunt toxice şi dăunătoare vieţii omului, plantelor şi animalelor. Aerul este poluat de sistemul de încălzire a termocentralelor care aruncă particule de fum, a fabricilor care elimină praf de ciment şi gaze otrăvitoare care pot pătrunde în plămânii oamenilor. Apele sunt şi ele poluate din cauza substanţelor de mare toxicitate, care pătrund în organismul vieţuitoarelor acvatice. Solul poate împrăştia substanţe chimice care, sub acţiunea apei de ploaie, se dizolvă şi ajung în râuri şi oceane, apoi în corpul vieţuitoarelor acvatice şi, prin consumul lor, în om. În aceasta constă poluarea mediului înconjurător constituind un atac direct la adresa naturii. Protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă sunt două dintre dezideratele de mare actualitate care, în mod obligatoriu, trebuie să se preocupe atât proiectanţii – arhitecţii, cât şi executanţii – constructorii şi beneficiarii construcţiilor din domeniul rezidenţial. În ţara noastră, după o lungă perioadă nefastă, ritmul construcţiilor de locuinţe individuale cunoaşte o creştere accentuată. În trecut a existat o slabă preocupare faţă de aceste probleme, iar în prezent ritmul accelerat amintit mută centrul de interes către aspectele cantitative şi cele calitative imediate (funcţionalitate, confort, estetică), în defavoarea celor calitative de perspectivă, cum este cazul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile. Întoarcerea în sânul naturii sau, mai bine spus, mişcarea ecologistă pentru o viaţă mai sănătoasă în directă armonie cu natura, a prins în ultimii ani sute de milioane de persoane din întreaga lume. Omul modern preferă traiul sănătos într-o lume nepoluată şi fără stres. O lume în

4



AMPOSDRU




care omul se străduieşte să nu mai intervină agresiv în directa evoluţie şi dezvoltare a spaţiului în care locuieşte. În România, mişcarea ecologistă îşi face foarte greu simţită prezenţa, aproape că nu există. Una dintre formele de exprimare pro spaţiu verde şi pro nepoluare este, cel puţin, în statele „civilizate“, casa ecologică. Acest tip de arhitectură, indiferent dacă este numită Verde, Alternativă, Ecologică sau Organică este un tribut adus naturii.

2. Casa Ecologică

Conceptul casei ecologice poate constitui o primă ocazie pentru administraţiile teritoriale de a se înscrie în spiritul respectului pentru om şi pentru mediu, apropiindu-se mai mult de principiile dezvoltării durabile. Acest concept nu se limitează numai la o clădire de locuit care integrează mediul, ci se extinde şi către cadrul global în care se înscrie construcţia (nouă sau reabilitată) , incluzând următoarele principii : integrarea preocupărilor legate de mediu (nu numai în ceea ce priveşte utilizarea raţională a energiei) chiar din faza de concepţie a clădirilor noi sau de reabilitare a celor vechi, de amenajare urbană şi peisageră; disponibilitatea transportului în comun; reţeaua de circulaţie pietonală; multifuncţionalitatea zonei; accesul optimal la reţeaua energetică etc. O casă ecologică înseamnă o casă realizată din finisaje naturale, izolată foarte bine. Din ce în ce mai cautate, românii optează pentru acest tip de construcţie din două motive: se construieşte mai repede decât una obişnuită şi economiseşte mult mai multă energie. Deoarece în România nu există o tradiţie a caselor ecologice, constructorii folosesc tehnici şi materiale speciale în realizarea locuinţelor supranumite şi case "prietenoase cu mediul înconjurător". Acest tip de locuinţe, sunt realizate doar din materiale naturale, sunt prevăzute cu un sistem de încălzire solară a apei calde (montat pe acoperiş) şi cu sistem de încălzire centrală bazat pe lemn. Faţă de o locuinţă normală, o casă ecologică are un sistem de izolare superior, acest lucru datorându-se calităţilor finisajelor naturale. O casă ecologică nu înseamnă o casă de lemn sau o locuinţă pasivă. Deşi definiţiile acestora sunt asemănătoare, diferenţele se cunosc foarte bine în timp. În primul rând, o casă ecologică este o casă inteligentă, care nu prezintă nici un fel de pierderi deoarece este foarte bine izolată şi totul este reciclabil (chiar şi apa de la toaletă provine din apa de ploaie), inclusiv materialele din care este realizată pot fi reciclabile ( de exemplu poate fi construită din pământ presat). Totodată o casă

5



AMPOSDRU




ecologică se aseamănă foarte bine cu o casă pasivă deoarece nu elimină noxe. Noxele sunt generate de procesul de încălzire, acestea poluând mediul înconjurător. Deşi costurile acestui tip de locuinţă sunt mai mari decât ale uneia obişnuite, orice investiţie în plus, este apoi recuperată prin reducerea substanţială a costurilor de energie. Un alt lucru pe care trebuie să îl ştim despre casele ecologice este faptul că acestea au un transfer termic cu mediul înconjurător extrem de mic. În plus, în acest tip de locuinţă nu va fi necesară pornirea aerul condiţionat vara, deoarece beneficiază de un sistem special care nu permite pătrunderea căldurii în interior. Calitatea ecologică a unei case se măsoară prin aptitudinea sa de a proteja resursele naturale şi de a satisface exigenţele de confort, de sănătate şi de calitate a ocupanţilor. În consecinţă, calitatea ecologică a unei case constă în : - economisirea resurselor naturale : energie, apă, sol, materii prime ; - reducerea poluării aerului exterior, a apei şi a solului; - reducerea producţiei de deşeuri , în special a deşeurilor ultime ( ce nu pot fi reciclate); - diminuarea noxelor sonore; - favorizarea integrării clădirii în mediul său de proximitate ( inserţie în sit , calitatea perspectivelor, recuperarea aporturilor solare, crearea de spaţii verzi de proximitate, confortul spaţiilor exterioare, facilitatea accesului etc. ) ; - asigurarea de condiţii de viaţă sănătoase şi confortabile la interiorul clădirilor (confort higrotermic, vizual, calitatea aerului ). Problemele ridicate de protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă capătă o pondere mai însemnată la contextul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, unde există numeroase reglementări referitoare la aspectele menţionate care vor trebui adoptate. Referinţele privind caracteristicile construcţiilor de case cu calitate ecologică superioară se prezintă în ţările vest-europene sub forma unor tabele de exigenţe detaliate şi de indicatori care adoptă obiectivele de eco - construcţie, eco -gestiune, confort şi sănătate. Tabele sunt, de obicei, completate cu note explicative, materialele rezultate reprezentând în ultimă instanţă un cadru de referinţă sau un cadru ghid, care poate fi utilizat la supravegherea şi supervizarea concepţiei de realizare a construcţiilor ( de locuinţe), la realizarea în sine şi exploatarea construcţiilor rezultate. Indicatorii utilizaţi pentru exprimarea caracteristicilor construcţiilor cu calitate ecologică ridicată, conţinuţi în obiective şi sub obiective sunt de diferite tipuri şi în conformitate cu fazele proiectului de construcţie la care se aplică, de la proiectare la exploatare. Lista de obiective se completează cu studii care precizează valorile de referinţă aplicabile diferitelor tipuri de clădiri, inclusiv rezidenţiale. În continuare este prezentată lista obiectivelor şi acţiunilor care vizează optimizarea calităţii mediului ( tabel nr.1) în cazul construcţiilor caselor. Tabel nr. 1 Lista obiectivelor şi acţiunilor care vizează optimizarea calităţii mediului Obiective Acţiuni Eco-construcţie Relaţia clădirilor

rezidenţiale cu mediul lor de proximitate

• Amenajarea de curţi şi spaţii exterioare, introducerea de pardoseli exterioare permeabile la ploaie;

• Ameliorarea iluminării exterioare(confort vizual, concepţie modulară);

6



AMPOSDRU




Opţiunea integrată a procedeelor şi produselor de construcţie

• Fişe de documentare privind diferite familii de produse,constituind o bază de date, în sprijinul integrării criteriilor de mediu în alegerea produselor şi a criteriilor funcţionale, arhitecturale şi economice;

Şantier ecologic ( şantier verde)

• Redactarea şi adoptarea unei „ Carte Şantier Ecologic” şi a unei anexe privind calitatea mediului în cadrul unui Plan de Calitate a Mediului;

• Reducerea, trierea şi gestiunea deşeurilor de şantier, recuperarea benelor de către firme specializate;

• Utilizarea uleiului de decofrare „bio” (vegetal, biodegradabil);

• Sistem inovator de recuperare/decantare a laptelui de ciment;

• Acţiunea de reducere a zgomotului de şantier;

• Informarea riveranilor. Eco-gestiune Gestiunea energiei

• Izolarea termică a clădirilor; • Vitraje cu emisie redusă pentru

birouri și suprafeţe vitrate mari; • Încălzire la temperaturi joase de

geotermie; • Instalaţii dublu-flux cu recuperarea

căldurii; • Pre-instalarea unui sistem de

Gestiune Tehnică a Clădirii (GTC);

Gestiunea apei • Recuperarea apei de ploaie şi utilizarea ei pentru un turn de răcire;

• Dispozitive de scurgere cu dublă comandă în locuinţe;

Gestiunea deşeurilor

• Gestiunea diferenţiată a deşeurilor de activitate;

Întreţinere şi mentenanţă

• Măsuri de întreţinere care au în vedere calitatea mediului.

Confort Confort higrotermic • Verificarea protecţiilor solare; Confort acustic • Studii şi teste acustice; Confort vizual • Verificarea vizibilităţii naturale în

săli;

7



AMPOSDRU




Confort olfactiv • Controlul în situ al debitelor efective de ventilare.

Sănătate Calitatea aerului • Ventilare dublu-flux generalizată; Calitatea apei • Tratarea apei potabile; Condiţii sanitare • Igiena mediului interior;

• Igiena spaţiilor sanitare. În concluzie, integrarea preocupărilor energetice, ecologice şi de dezvoltare durabilă încă din primele faze de proiectare ale unei clădiri ecologice este o primă condiţie către garantarea reuşitei proiectului. Principalele etape în proiectarea unei case ecologice sunt : 1. Redactarea unui caiet de sarcini care precizează preocupările energetice, ecologice şi de dezvoltare durabilă ale beneficiarului, orientând activitatea arhitecţilor, birourilor de studii şi consultanţilor. Caietul de sarcini trebuie să exprime într-o manieră precisă exigenţele impuse de persoanele implicate în acest demers, în ceea ce priveşte următoarele probleme: - încălzirea şi condiţionarea aerului : controlul consumurilor pentru a evita deşeurile poluante; confortul de vară şi iarnă ; - confortul interior : iluminatul, acustica şi calitatea de utilizare; - natura materialelor utilizate ( locale, nepoluante în ciclul de fabricaţie, reciclabile); - facilităţile de utilizare a clădirilor. Rolul beneficiarului este foarte important în această fază, el fiind acela care trebuie să definească obiectivele şi constrângerile operaţiunii şi să organizeze un demers care asociază parteneri competenţi.

2. Evaluarea proiectelor Sunt necesare competenţe speciale pentru a evalua diferitele proiecte în funcţie de aptitudinile lor de a satisface criteriile energetice, ecologice şi de dezvoltare durabilă. Această evaluare poate fi realizată de arhitecţi specializaţi, cu concursul birourilor de studii care dispun de programe informatice şi de metode de evaluare adaptate. Propunerile reţinute sunt cele care au definit în prealabil ponderea criteriilor energetice, ecologice şi ale dezvoltării durabile în decizia finală, ca procedură de arbitraj.

3. Concepţia şi proiectare permit beneficiarului şi consilierilor săi să consolideze o bază de dialog cu antreprenorul reţinut şi să asigure condiţiile unei urmăriri eficiente a comenzii sale. Studiile prealabile privind energia, mediul, inserţia în sit sunt foarte importante pentru ca antreprenorul/developerul să înţeleagă care sunt aşteptările beneficiarului. 4. Urmărirea pas cu pas a studiilor şi lucrărilor , pentru a răspunde problemelor tehnice apărute în timpul construcţiei şi apoi în timpul amenajărilor interioare sau exterioare. Deşi conceptul de casă economică este extrem de nou în Europa (deseori el este confundat cu o locuinţă pe structură din lemn), treptat încep să apară cât mai multe cereri şi oferte legate de această variantă. Locuinţele economice au apărut din dorinţa şi nevoia arhitecţilor de a proteja mediul înconjurător şi de a înlocui anostele construcţiile din beton. Aceste case nu se pot realiza decât într-un stil arhitectural limitat, trebuie ştiut faptul că materialele din care sunt construite sunt foarte rezistente şi permit crearea unor adevărate opere arhitecturale.

3.Materiale neconvenţionale

8



AMPOSDRU




Multe produse potenţial toxice sunt folosite în construcţia clădirilor moderne, şi noi ne petrecem 20 de ore pe zi într-o casă, birou sau un atelier şi respirăm un aer care de cele mai multe ori e mai poluat decât cel al marilor oraşe. De asemenea, impactul asupra mediului înconjurător a unor metode de construcţie poate fi negativ, de exemplu, în timpul fabricării materialelor sau în momentul demolării. Reciclarea a milioane de tone de beton, oţel şi de materiale plastice rezultate în fiecare an din demolări este imposibilă. Dar există materiale care nu dăunează sănătăţii şi care sunt reciclabile. Exemple de materiale care nu dăunează sănătăţii şi care sunt reciclabile : Cărămidă obţinută din amestecuri de lemn – beton aşchiile de lemn moale şi resturile provenite de la prelucrarea lemnului reprezintă materia primă pentru producerea materialelor de construcţie naturale din amestecuri de aşchii de lemn şi beton. Aşchiile de lemn sunt mărunţite, cu un consum minim de energie, în mori cu ciocane până la dimensiunile adecvate, sunt în continuare amestecate cu produsele naturale ciment, apă şi substanţe minerale, după care sunt realizate prin formare cărămizile pentru pereţi şi plăcile izolatoare. Evitarea poluării mediului înconjurător, în special a aerului şi a apei, constituie principala caracteristică a acestei tehnologii de producţie de viitor.

Panouri izolante sunt realizate din aşchii de lemn pentru care se utilizează ca liant cimentul, se livrează sub formă de plăci cu un singur strat sau cu două straturi. Se utilizează ca şi cofraje aparente pentru planşee de beton realizate la faţa locului sau pentru realizarea cofrajelor speciale (stâlpi, grinzi, cofrare a planşeelor, etc.).

Blocuri de BCA este produs dintr-un amestec de materii prime naturale cum ar fi: nisip, ciment, var, gips şi apă dar şi pastă de aluminiu. Acest amestec se toarnă în forme, se lasă un timp să se întărească şi apoi este tăiat în blocuri. Acestea sunt introduse în autoclavă şi sunt întărite sub acţiunea aburului. În cele din urma blocurile de BCA sunt scoase din autoclavă şi se împachetează pe paleţi, după care se înfoliază. Întreg procesul este complet automatizat, începând cu dozarea

9



AMPOSDRU




materiilor prime şi terminând cu paletizarea. Este un material de construcţii cu o consistenţă poroasă, datorită porilor de aer uniform distribuiţi, BCA-ul are proprietăţi de izolare termică şi fonică ridicate, nemaifiind nevoie de materiale suplimentare pentru a realiza izolarea pereţilor. Astfel consumul de energie pentru încălzirea sau răcirea clădirilor se reduce semnificativ în comparaţie cu sistemele convenţionale de zidărie. Zidurile construite din BCA sunt stabile şi asigură o izolare fonică excelentă prin diminuarea poluării fonice din exterior. De-a lungul timpului BCA-ul s-a dovedit a fi un material foarte durabil. Există numeroase construcţii în toată lumea, multe vechi de peste 50 ani, care sunt în condiţii excelente. El este un produs anorganic, rezistent la insecte, care nu putrezeşte, nu rugineşte, nu se corodează şi nu se descompune. BCA-ul poate fi utilizat în cele mai diverse domenii: case (chiar şi foarte înalte), şcoli, spitale, clădiri industriale, construcţii agricole, clădiri publice etc. Vopsea hidroizolatoare ecologică cu componente anorganice 100% - conferă o hidroizolare perfectă, durabilă, decorare şi protecţie anticorozivă, pentru obiective civile şi industriale vechi şi noi, policlinici, spitale, şcoli, clădiri din industria alimentară, ferme de animale, silozuri de cereale, tuneluri, pasaje subterane şi supraterane, rezervoare de apă potabilă, aducţiuni de apă, conducte din beton pentru eliminarea apelor reziduale şi soluţiilor nocive, canalizări.

În lumea culorilor există o multitudine de opţiuni pentru utilizarea vopselelor ecologice. Marii producători de lacuri şi vopsele fiind din ce în ce mai mult preocupaţi de impactul produselor lor asupra mediului. Principala preocupare în ceea ce priveşte vopseaua, este nivelul de compuşi organici volatili (COV) găsiţi în vopsele, grunduri şi adezivi COV afectează calitatea aerului, deoarece acestea conţin substanţe toxice volatile, care pot fi periculoase pentru sănătatea noastră. Aceşti compuşi toxici îi găsim în tapiţerie, covoare, materiale plastice şi izolanţi utilizaţi în construcţii, în echipamente sportive şi în foarte multe alte produse. Plăci finisate din ecofibre sunt realizate fibre lemnoase şi răşini naturale. Plăcile finisate din ecofibre – plăci din fibre lemnoase pentru finisarea interioară a pereţilor şi tavanelor care se montează uscat, prin îmbinări de tip nut şi feder, prevăzute de-a lungul laturii plăcilor,nemaifiind necesară nici o operaţiune ulterioară, cum ar fi chituire, şlefuire, vopsire, ele fiind deja finisate. Oferă o bună izolare termică – coeficientul de transfer termic de 0,049 W/mk, comparativ cu vata minerală, izolare fonică - densitate 257 kg/m3 - reduce la jumătate nivelul de zgomot, absorbţia de apă la 2 h - 30,6%; datorită parafinei din componenta lemnului, poate rezista până la 70% umiditate relativă.

10



AMPOSDRU




Spuma rigidă de poliuretan este un produs din ce în ce mai ales din marea varietate de materiale izolante care concurează pe piaţa de izolanţi, prezintă o serie de avantaje ca izolator termic:folosirea ei permite izolarea termică şi impermeabilitatea într-o singură operaţie; izolarea exterioară cu spumă se face fără să afecteze alte lucrări care se fac în acelaşi timp;mare aderenţă asupra materialelor normal utilizate în construcţii şi industrie; joasă absorbţie de umiditate; aplicare uşoară; stabilitatea faţă de carburanţi, uleiuri minerale, acizi şi alcani diluaţi precum şi faptul că din punct de vedere chimic este neutră. Sistemul poliuretan este format din două componente lichide: poliol şi isocionat. În urma reacţiei chimice între ele rezultă spuma de poliuretan. Pentru obţinerea spumei rigide de poliuretan prin proiecţie se prepara "pe loc", în locul de aplicare cu instalaţii şi echipamente mobile pentru dozificarea şi amestecul componentelor. Spuma rigidă de poliuretan este o materie sintetică, duroplastică, prezintă o structură celulară predominant închisă (în procentaj de peste 95 % celule închise) şi densitatea este conform aplicaţiei între 30 - 100 kg pe metru cub realizând pentru cazuri speciale densităţi superioare. Spuma poliuretanica rigidă are următoarele caracteristici: • înaltă capacitate de izolare termică, acest lucru se datorează joasei conductibilităţi termice care îl are gazul spumant inclus în interiorul celulelor închise; • rezistenţă la transmisia de vapori de apă. Absorbţia de apă a acestui material se produce în funcţie de condiţiile ambientale şi poate să aibă loc prin umectare sau prin difuzie şi condens de vapori. Este influidă prin densitate (în practică conţinutul de umiditate nu depăşeşte 5 % din volum); • rezistenţă mare la îmbătrânire ; • grad mare de rezistenţă la foc, expusă la foc spuma poliuretanică nu generează particule incandescente, are un indice scăzut de propagare a focului şi devine casantă; limitează aprinderea în continuare a materialelor de construcţii (îndeosebi în cazul structurilor din material lemnos), jucând rolul de barieră, sau poate prelungi faza de ardere lentă, ceea ce duce la neafectarea rapidă a structurii de rezistenţă şi totodată, posibilitatea unei intervenţii din interior, fără a se ajunge la faza de ardere generalizată; • greutate redusă, aproximativ 1,2-1,5 kg/mp; materie sintetică, duro-plastică, foarte uşoară ce nu îngreunează construcţia ci din contră o consolidează; • caracteristici fonoabsorbante excelente, reduce zgomotul cu până la 40 Db; Este utilizată în construcţii civile şi industriale, construcţii navale, construcţii agro - zootehnice, camere frigorifice, insonorizări, mai este utilizată ca izolator în camerele frigorifice, depozite cisterne, uşi, tancuri interioare (petroliere). Materiale cu lumină proprie - litrosfere sunt obiecte create din microparticule autoiluminate, ce emană lumină timp de 12 ani ( primele aplicaţii au fost utilizate în gama echipamentelor de siguranţă şi semnalizare, în cluburi). Materialele autoiluminante nu sunt alimentate de vreo sursă de energie, precum soarele sau curentul electric şi pot fi folosite la producerea vopselei. Secretul constă în folosirea unor microparticule care au la bază tehnologia betavoltaică, adică un gaz radioactiv este introdus în microcapsule şi va emite electroni timp de 12 ani, echivalentă cu perioada de înjumătăţire specifică elementului chimic. Sunt necesare 2,5 tone pentru a putea sparge o microcapsulă, iar cantitatea de gaz emisă este insignifiantă. Costul vopselei autoiluminante este redus, iar intensitatea luminii este comparabilă cu cea a unui bec cu incandescenţă de 20 W. Litrosferele sunt construite cu ajutorul unui gaz radioactiv, dau emisii foarte slabe de electroni, care nu pot penetra peretele din sticlă sau polimer al microsferelor din care sunt compuse.

11



AMPOSDRU




Ele se autoaprind şi sunt folosite pe post de becuri în locuinţe. Materialul autoiluminat conţine aproximativ 20 % plastic, care poate fi colorat şi modelat în diferite forme. Material numit Maplex este un derivat al lemnului, făcut din 100% celuloză, este un compus maleabil în mod continuu, asemenea metalului şi poate fi extrem de uşor de tăiat, perforat, imprimat. Se fabrică în condiţii care nu dăunează mediul, este complet biodegradabil, are o suprafaţă asemănătoare cu cea a unui material textil care îi conferă o aparenţă extrem de agreabilă. Vata de sticlă vata minerala isover nu arde şi întreţine arderea. produsele isover, sunt ecologice, nu reţin apa, nu favorizează dezvoltarea microorganismelor şi sunt stabile în timp. Saltele rulate pentru toate tipurile de izolaţii termice şi fonice sunt folosite: între căpriori,grinzi de lemn; planşeele podurilor necirculabile;ziduri de cărămida în două straturi. Avantaje : greu inflamabile, nedeformabile, reciclabile, uşor de manevrat, rezistente la îmbătrânire şi la substanţe chimice, imputrescibile, nu emană substanţe poluante, termo şi fonoizolant.

Vata minerală bazaltică are ca principală materie primă roca bazaltică. Roca amestecată cu cocs şi calcar, se topeşte în cuptoare cupolă la temperaturi de circa 1500ºC. Materialul topit este dirijat către un mecanism cu roţi care produce, prin viteză mare de rotaţie fibre minerale cu un diametru mediu de 0,005 mm. Acestora li se adaugă un liant, iar în cazul produselor hidrofobizate un adaos special, care îmbracă fibrele într-o peliculă hidrofobă. Produsele din vată minerala bazaltică oferă o mare eficienţă termoizolantă şi o bună rezistenţă la compresiune datorată orientării fibrelor după o structură generală nedirecţională - majoritar orizontale iar restul predominant verticale - ce asigură rigiditatea şi stabilitatea dimensională a materialului. Plăci din fibre orientate ( OSB) sunt plăci presate, din material lemnos, cu fibrele de lemn orientate. Fibrele aplatizate, cu o grosime de 0.5 - 0.7 mm şi lungimi de până la 140 mm sunt aşezate în 3 straturi (fibrele din straturile exterioare orientate paralel iar cele din straturile interioare orientate pe lungimea plăcii principale) şi apoi sunt presate în condiţii de presiune şi temperatură înaltă, utilizându-se lianţi sub formă de răşini.Rezistenţa mare la condiţiile atmosferice este asigurată prin pulverizarea fibrelor cu o emulsie de parafină.

12



AMPOSDRU




Plăcile OSB au o largă utilizare în domeniul construcţiilor: la realizarea acoperişurilor, a pereţilor interiori şi exteriori, a duşumelelor şi tavanelor (se pot realiza: lambrisări, tavane false, duşumele oarbe, structura tavanului, astereala pentru acoperiş etc.); ca elemente de mobilier interior; ca elemente structurale pentru căsuţe de vacanţă şi cabine; pentru închiderea spaţiilor de uşi şi ferestre pe durata construcţiilor; la amenajarea mansardelor;la diverse construcţii pentru gradină sau garduri;la realizarea de elemente decorative. Avantajele plăcilor OSB:sunt foarte rezistente ; au o elasticitate foarte bună; coeficientul de umflare la umezeală este foarte mic; nu sunt inflamabile; se instalează uşor şi rapid datorită densităţii mari a plăcii şi a fibrozităţii lemnului (plăcile de OSB se montează cu ajutorul cuielor, şuruburilor şi scoabelor);asigură o etanşare bună la acoperire; nu necesită întreţinere; plăcile îşi păstrează proprietăţile mecanice dacă nu sunt expuse direct la condiţiile atmosferice; oferă o bună comportare la diverse prelucrări : formatizări, frezări, găuriri, fixări cu şuruburi sau cuie , atât pe suprafeţe cât şi pe canturi (se pot executa găuriri până la 5 mm de margini); factorul ridicat de difuzare a vaporilor de apă permit utilizarea plăcilor OSB ca barieră împotriva umezelii. Polistiren expandat material plastic folosit în foarte multe industrii. În construcţii folosim polistiren expandat şi ignifugat în principal pentru izolaţii termice a pereţilor exteriori, teraselor necirculabile, acoperişurilor cu şarpantă din lemn, plafoanelor suspendate sub acoperişuri sau sub planşee dispuse peste spaţii reci etc. Polistirenul expandat este folosit pentru termoizolaţii exterioare, termoizolarea suprafeţelor cu încărcare mecanică uşoară, pentru realizarea de panouri sandwich, la utilizarea în sistem cofraj pierdut pentru turnarea stâlpilor şi a centurilor.

Panouri tip sandwich sunt elemente structurale autoportante, compuse din două foi de tablă profilată, între care se află miezul izolant, din spuma poliuretanică sau polistiren. Destinate în

13



AMPOSDRU




special construcţiei de: hale industriale, centre comerciale, săli de sport,centre polivalente, hale frigorifice sau cu temperatură controlată, locuinţe provizorii sau sociale. Avantajele pe care le oferă: izolare hidro, termo şi fono; timpi reduşi de punere în opera; costuri reduse de întreţinere.

Plăci policarbonat sunt disponibile în structuri diferite; au o rezistenţă mare la impact(antivandalism); protecţie UV;sunt foarte uşoare, nu îngreunează construcţia; au performanţe deosebite privind rezistenţa la foc; au o excelentă transmisie a luminii;izolaţie termică şi hidroizolaţie eficace; uşurinţă în montaj. Odată cu necesitatea de a obţine mai multă lumină, termoizolaţie şi rezistenţă la factorii de mediu, la învelitorile halelor de producţie sau agroalimentare a apărut necesitatea folosirii luminătoarelor cu vitraj din panouri celulare din policarbonat. Pe lângă o termoizolaţie bună, datorită greutăţii scăzute a panourilor din policarbonat celular, acoperişurile halelor vor fi încărcate cu mult mai puţin decât dacă luminatoarele ar avea vitrajul din sticlă. Datorită execepţionalelor proprietăţi fizice, mecanice şi termice ale policarbonatului,este posibilă realizarea unor importante aplicaţii precum urmează:

- copertine şi cupole de orice dimensiune sau formă pentru construcţii civile sau centre comerciale,

- cupole luminătoare pentru depozite şi hale industriale; - acoperiri de piscine; - săli sportive sau stadioane; - luminatoare pentru pieţe publice, acoperiri staţii PECO, restaurante,terase, galerii, sere,

minisere, panouri solare vitralii, geamuri,închideri la construcţii industriale şi civile, reclame luminoase, panouri de reclama, marcaje rutiere;

- standuri expoziţionale, compartimentări interioare şi tavane false, cabine telefonice şi de duş.

Membrane hidroizolatoare este termosudabilă, plastomerică cu comportare bună. Este formată din compound pe bază de bitum distilat, modificat cu polipropilena, flexibilitate la rece. Plăci ondulate bituminoase sunt formate din fibre celulozice , care sunt aşezate în mod predominant în poziţii paralele cu direcţia ondulelor , asigură un grad ridicat de flexibilitate plăcilor. Plăcile ondulate au o rigiditate ridicată în lungul ondulelor ,dar în acelaşi timp o greutate scăzută datorită structurii multi-strat. Fibrele , care sunt aşezate paralel cu ondulele, previn deformarea longitudinală a plăcii sub acţiunea ploii sau a umezelii, între panele ce constituie suportul . Plăci rigips sunt utilizate pentru a realiza pereţi despărţitori, tavane şi podele, realizarea tocurilor de uşi, instalaţii, racorduri, amenajarea băilor.Ele au un rol foarte important în izolarea acustică şi termică, dar şi în protejarea împotriva incendiilor şi a umezelii. Plăcile din gips-carton sunt tip sandwich, compuse dintr-un strat de ipsos între două folii de carton, fiind reciclabile în

14



AMPOSDRU




totalitate. Pereţii din gips-carton (sistemele constructive uscate) prezintă multe avantaje pentru utilizatorii lor:

- sunt mai ieftini decât cei realizaţi prin procedeul de construcţie umed; - fiind vorba de montare uscată, nu avem o umezeală inutilă; - este mai curată şi mai rapidă cu 50% faţă de sistemul umed; - timpul de finisare şi curăţare este mai redus; - capacitate de izolare termică şi fonică mai bună decât pereţii masivi; - greutate redusă (25 - 50 kg/mp, faţă de peste 200 kg/mp pentru un perete masiv); - nu necesită o prelucrare ulterioară, putând fi tapetaţi sau zugrăviţi imediat după montare; - reglează climatul interior datorită mării capacităţii de absorbţie; - confort sporit pentru locuit , spațiul amenajat poate fi locuit practic imediat;metoda de

execuţie cu economie de timp şi cost , siguranţă în exploatare verificata. Lambriul pentru perete este un produs care contribuie la crearea unui spaţiu ambiental de locuit sănătos şi prietenos .Lambriurile reprezintă o soluţie ecologică şi practică în proiectarea unor interioare moderne şi practice. Lambriurile nu numai că oferă o calitate unică , dar sunt în acelaşi timp şi durabile , estetice şi disponibile în mai multe modele atractive .Lambriurile sunt construite cu miez de PAL , MDF sau PVC . Avantaje: estetic, durabil, uşor de montat, igienic, uşor de întreţinut, nu necesită întreţinere , nu necesită un perete de fundal special pregătit. Lambriurile PVC se obţin prin extrudare granule rigide de policlorură de vinil, sunt utilizate pentru placarea pereţilor interiori, plafoanelor din camere cu umiditate ridicată precum şi a pereţilor exteriori ai construcţiilor. Lambriurile PVC de interior şi de exterior sunt igienice , împiedică răspândirea alergiilor şi nu întreţin arderea . Rezistente la impact şi la agenţii chimici (coroziune şi umiditate), lambriurile de PVC sunt reciclabile în întregime. Prezente într-o varietate de culori şi de decoruri , lambriurile PVC sunt rezistente la razele UV şi la lumină, asigură o excelentă izolare termică şi acustică, sunt uşor de curăţat , cu o lavetă uscată sau uşor umezită pentru pete .Lambriurile PVC pentru exterior pot fi aplicate pe orice tip de clădire, permiţând renovarea acestora fără a deteriora faţada. Lambriurile laminate MDF sunt utilizate pentru finisajul pereţilor interiori şi al plafoanelor locuinţelor, spaţiilor comerciale sau publice. Lambriurile au la bază un strat de fibră lemnoasă de densitate medie, care este acoperit de un strat de melamină cu decoraţiuni şi culori variate. Caracteristici : sunt igienice, lambriurile MDF împiedică răspândirea alergiilor, sunt uşor de montat, lambriurile MDF nu presupun o pregătire specială anterioară a suprafeţei peretelui sau plafonului şi asigură o excelentă izolare termică şi acustică, sunt uşor de curăţat, cu o laveta uscată sau uşor umezită pentru pete sau cu un aspirator. Parchet din bambus este unul dintre cele mai dure materiale naturale disponibile pentru podele, reprezintă o alternativă excelentă la parchetul din lemn masiv. Prin stratificare, lemnul de bambus este mai stabil in timp, fiind mai puţin predispus la dilatări, contractări sau deformări de orice natură. Provenind din zone tropicale, lemnul de bambus este mai rezistent la condiţii de umiditate crescută.

15



AMPOSDRU




Pluta este scoarța unui copac cu numele ştiinţific Quercus Suber, răspândit cu precădere în jurul Mării Mediterane. Putem deja desprinde două calităţi ale plutei: este unul dintre cele mai uşoare materiale solide, pentru că nu mai puţin de 50% din volumul celulelor din structura plutei reprezintă aer. Motiv pentru care pluta se dovedeşte a fi şi foarte elastică - caracteristică foarte utilă în diverse aplicaţii ale materialului, de exemplu pentru placarea pereţilor sau a podelelor. Si nu ne oprim aici: are o bună rezistenţă la umezeală (care poate fi mărită cu ajutorul unor aditivi), la fricţiune (recomandat, aşadar, pentru podele anti-alunecare), e un slab conductor de căldură şi absoarbe de minune vibraţiile (sonore de pildă). În plus, este un material rezistent în timp şi nu necesită o îngrijire specială. Resturile de plută obţinute după tăierea dopurilor şi straturile de scoarţă mai puţin preţioase ale arborelui sunt amestecate cu un liant de poliuretan, la o anumită presiune şi temperatură se obţin blocuri, fâşii de conglomerat de plută sau plăci pentru pereţi şi podele, care sunt compuse dintr-un strat de conglomerat şi unul de furnir de plută, ulterior ceruite şi vopsite. Disponibilă în diferite grosimi şi culori, fiind extrem de durabilă, fiind o sursă regenerabilă şi uşor de recoltat. Pentru a spori durabilitatea produselor din acest material, acestea sunt impregnate cu un liant pe bază de răşini naturale. Poate fi folosită cu succes ca şi pereţi despărţitori la interior, oferind o gamă largă de alte utilizări (decorative, de exemplu).

Teracota denumeşte cărămizile pline şi elementele din teracotă realizate manual. Proprietăţi: masa ei determină o inerţie termică bună, comportându-se, de asemenea, ca un regulator de temperatură şi umiditate. Contribuie la ameliorarea calităţii aerului. Are calităţi de izolant fonic. Compoziţie: cărămizile sunt finisate manual sau realizate în mulaje, folosind argila de provenienţă locală, apoi fiind coapte în cuptor. Domeniu de utilizare: zidărie, placaje, acoperirea solului, acoperiri murale, decorare, îmbrăcarea zidăriei existente.

16



AMPOSDRU




Argila expandată este prezentă sub forma de bile de argilă pentru spaţii verzi, izolaţii, drenaj, betoane uşoare (sape). Proprietăţi: lejeră, imputrescibilă, protejează împotriva umidităţii, are rol de izolant termic şi fonic, nu ia uşor foc. Compoziţie: argila cu conţinut ridicat de carbonat, expandată şi coaptă în cuptoare. Domeniu de utilizare: realizarea de drumuri, terase, platforme, plantaţii, terenuri de sport. În vrac: izolaţia podurilor, a pereţilor, utilizată în betoane uşoare, izolante, în betonul de umplutură, sape etc. Dalele din pardoseala din teracotă produse artizanal, după o tradiţie seculară. Culoarea lor caldă este determinată de asocierea focului cu argila. Proprietăţi: reglează natural umiditatea şi însănătoşeşte aerul - este unul dintre elementele de construcţie cele mai vechi. Domeniul de utilizare: pe sapa sau lipite direct. Blocurile din pământ proprietăţi: se comportă ca un regulator de temperatură, fiind absorbante, restituie şi regularizează umiditatea, fiind şi izolante fonic. Compoziţie: sunt realizate în mulaje de lemn, fiind "armate" cu agregate vegetale, şi uscate la umbră. Domeniu de utilizare: pereţi interiori sau exteriori, închideri. Structurile din lemn masiv sunt elemente din lemn netratat, cu secţiuni standard şi de esenţe variate, din care se realizează întreaga structură a locuinţei sau doar a şarpantei acesteia. Proprietăţi: esenţă de clasa 3 este protejată natural împotriva umidităţii şi, prin prezenţa naturală a insecticidelor şi fungicidelor, împotriva insectelor şi ciupercilor. Domeniu de utilizare: structură pentru pereţi, închideri, planşee, şarpante, placaje. Învelitorile ecologice au un impact important asupra aspectului exterior al caselor. Învelitorile din lemn - atât de familiare în cazul caselor tradiţionale, sunt învelitori realizate din şindrilă sau sită. Proprietăţi: uşoare, etanşe, respirante, izolante termic şi fonic, rezistente la intemperii, absorb vaporii. Domeniu de utilizare: acoperirea şarpantei (sau placarea pereţilor exteriori). Învelitorile vegetale acoperire vegetala realizată din paie. Proprietăţi: lejeră, izolantă fonic şi termic, ermetică la curenţii de aer, rezistentă la intemperii, compoziţie: paie de secara, grâu, trestie etc. Domeniu de utilizare: acoperişuri. Iuta material organic biodegradabil, prezent sub formă de ţesătură, de diverse densităţi, folosită şi ea împotriva alunecărilor de teren, dar cu nenumărate alte posibilităţi de utilizare.

Chirpiciul material de construcţie, dintre cele mai vechi şi mai răspândit, obţinut din argilă şi paie sau o ţesătură de iută, în unele regiuni o împletitură din bambus. Se remarcă prin greutatea foarte scăzută, proprietăţi foarte bune de izolare termică şi acustică. Un material excelent pentru partiţionarea locuinţelor, având un preţ de cost relativ scăzut. Ţesătura de cocos material textil fabricat din nucă de cocos şi deşeuri industriale rezultate din fluxul de producţie. Acest material oferă o soluţie la problemele cauzate de alunecările de teren pe

17



AMPOSDRU




pantele făcute de om, precum şi la construcţia de autostrăzi sau terasamente de cale ferată, dar poate fi folosit şi în alte proiecte de design. Warmcel (100-500) material obţinut 100% din ziare reciclate, fiind folosit pentru zugrăvirea pereţilor la interior, asigurând o mai bună izolare termică şi fonică.

Acousticel realizat 100% din anvelope uzate, acestea fiind tăiate fâşii şi ţesute pentru a obţine o foaie de material. Este folosit pentru izolarea acustică, în special a spaţiilor industriale. Gridcore folosind hârtie reciclată, cărţi sau ziare, în proporţie de 100% şi fiind produs cu tehnologii de fabricare la temperaturi joase; panourile cu o structură "fagure de miere", complet biodegradabile, sunt ideale pentru amenajări de interior. Biomax este un material de ultimă generaţie, fabricat dintr-un amestec de poliester şi bumbac. Când este lăsat mult timp într-un mediu bogat în apă şi microorganisme, acesta se transformă în apă şi dioxid de carbon, ca urmarea a biodegradării, trecând prin procesul de hidroliză Acest proces desfăşurându-se lent, nu pune în pericol viaţa plantelor sau animalelor. Cantitatea de dioxid de carbon emisă este foarte mică.

ST - glet de ciment este un material pe bază de ciment, care conţine un fotocatalizator din dioxid de titan (TiO2) ce este activat de razele ultraviolete, descompunând monoxidul de carbon în compuşi inofensivi. Are şi proprietatea de a absorbi mirosurile, folosit în general la gletuirea pereţilor pe interior, fiind foarte rezistent şi aderând foarte bine la peretele pe care este aplicat.

LoPrefin este un material ecologic obţinut prin presarea unor fâşii de polypropilenă, PET şi fibre naturale (kenaf, Hemp sau soia) fiind rezistent la temperaturi ridicate şi impact. Nu absoarbe apa, chiar la densităţi mici. Este folosit în industria automobilului la realizarea portierelor, crescând gradul de siguranţă în cazul unei coliziuni laterale.

Vivak un material din poliester termoplastic prezentat sub formă de plăci, având foarte bune proprietăţi optice, fiind rezistent la şocuri şi substanţe chimice. Prin ardere nu se degajă fum sau substanţe toxice.

Fibre de basalt este un material din fibre de bazalt extrem de fine, compuse din minerale plagioclase, pyroxene şi olivine fiind obţinut prin topirea rocii vulcanice.

Rubber Tiles material obţinut din reciclarea deşeurilor de cauciuc (anvelope, derivate ale combustibililor, aplicaţii ale ingineriei industriale).Produsele obţinute din acest material, prezentate sub formă de plăci, sunt utilizate în special pentru realizarea pardoselilor (hale industriale, săli de fitness, terenuri de sport, mijloace de transport în comun dar şi la diverse aplicaţii industriale).

18



AMPOSDRU




Pavaj ecologic produs ecologic obţinut din deşeuri reciclate din polietilenă. Domenii de utilizare :

- parcări şi căi de acces rutiere şi pietonale; - drumuri publice; - căi de acces destinate intervenţiilor pompierilor; - construirea benzilor de siguranţă pentru autostrăzi şi drumuri naţionale; - drumuri de şantier; - sisteme de consolidare, întărire şi stopare a eroziunii solului; - terasamente la linii de tramvai,taluzarea pantelor a malurilor de ape curgătoare, a lacurilor

precum şi consolidarea digurilor de apărare; - baze sportive şi de agrement - drumuri de acces pe terenurile de golf,amenajări parcuri,

domeniu casnic – amenajări grădini, curţi, alei, drumuri de acces etc.

4. Avantajele şi dezavantajele caselor din lemn Avantajele caselor din lemn:

� sunt mai ieftine cu 30-40 % decât cele din cărămidă; materialele folosite sunt mai ieftine, iar gradul lor de industrializare, faptul că pot fi prelucrate într-o mai mare măsură, face ca preţul să fie mai scăzut;

� se execută rapid, într-o lună, maximum trei; acest lucru este posibil datorită faptului că nu trebuie aşteptat ca anumite materiale să se usuce , cum este cazul zidăriei; în plus, majoritatea bârnelor şi lambriurilor sunt dimensionate din fabrică, iar instalaţiile sunt prinse uneori direct în pereţii sandwish prefabricaţi; de asemenea, o casă din lemn nu necesită o fundaţie prea mare, ceea ce reduce iar din timpul de excavare şi de uscare a acesteia;

� sunt flexibile şi uşoare şi nu sunt periculoase în caz de cutremur; � sunt bune izolatoare termice, vara fiind mai răcoroase, iar iarna mai călduroase; pierderile de

căldură au fost calculate de specialişti ca fiind cu 30-40% mai mici decât la casele din cărămidă; popoarele nordice preferă această tehnologie, ceea ce demonstrează că ele sunt eficiente în lupta cu temperaturile foarte scăzute; casele norvegiene şi suedeze sunt realizate după metoda sandwish;

� spaţiul interior poate fi uşor compartimentat sau modificat; fiind case uşoare, nu necesită prea mulţi stâlpi de susţinere, ceea ce face ca spaţiul interior să fie uşor de modelat. Ulterior,

19



AMPOSDRU




dacă ne plictisim de aranjamentul interior, puteţi să îl schimbăm repede, pereţii demontându-se rapid, sau putem construi pereţi din gips-carton;

� nu sunt pretenţioase în ceea ce priveşte tipul terenului pe care pot fi amplasate; fiind uşoare, casele de lemn pot fi construite şi pe terenuri slabe - mlăştinoase sau nisipoase;

� instalaţiile pot fi ascunse în pereţi; pereţii fiind prefabricaţi, iar casele din lemn fiind construite de regulă după proiecte tip, se poate prevedea traseul firelor de cablu sau al conductelor de utilităţi;

� în sfârşit, am putea spune că sunt mai sănătoase; lemnul este un material natural, ecologic. Într-o casă de zidărie poate apărea igrasia, condensul. Putem spune că o casa din lemn “respiră” şi nu suferă din cauza vaporilor.

Dezavantaje:

� o casă din lemn trăieşte mai puţin decât una din cărămidă; constructorii apreciază că durata

de viaţă a unei case din lemn este cu 20-30% mai mică decât a uneia din cărămidă; totuşi, există biserici din lemn şi case de munte care au rezistat mai mult decât palatele din oraşe;

� nu asigură o izolare fonică perfectă; sunetele se propagă uşor în toată casa; � întreţinerea ei în timp este migăloasă şi cere bani; la un interval de cinci- şase ani trebuie

verificată cu atenţie şi făcute toate reparaţiile necesare; în plus, trebuie tratată împotriva insectelor, iar dacă are lambriuri sau bârne la exterior, acestea trebuie lăcuite;

� nu poate fi prea înaltă; o casă din lemn nu trebuie să aibă mai mult de două etaje, conform specialiştilor.

Bibliografie

• Revista „ Planul casei mele” – nr.2/ 2005 ; • Revista „ Casa mea „ – nr.2/2005; • Revista „ O casă pentru fiecare„ – nr.1/2005; • Revista „ Căminul „ – nr.7/2000; • http://www. ecomagazin. ro ;

• http://www.casesigradini.ro;

Casa Ecologica - activitaticen.webnode.com · Proiect cofinan ţat din Fondul Social European prin...

Documents

Transcript of Casa Ecologica - activitaticen.webnode.com · Proiect cofinan ţat din Fondul Social European prin...