EXERCIȚII- Cartea nunții - G.Călinescu

Grupa 1: Rezolvați următoarele cerințe:

1. Care sunt modurile de expunere pe care le întâlnim în opera Cartea nunții de G.Călinescu? (folosește citate pentru a-ți susține răspunsul!)2. Care credeți că este rolul acestor moduri de expunere în acestă operă? (Ce se realizează cu ajutorul acestora?)

!!! Nu uita că modurile de expunere folosite în operele literare sunt: narațiunea, descrierea și dialogul

EXERCIȚII- Cartea nunții - G.Călinescu

Grupa 2: Rezolvați următoarele cerințe:

1. Realizeză, pe scurt, portretul celor patru imagini feminine prezente în operă (Vera, Lola, Dora, Medy).2. Completează prin selectarea citatelor corespunzătoare!

EXERCIȚII- Cartea nunții - G.Călinescu

Grupa 3: Rezolvați următoarele cerințe:

1. Care sunt elementele, din opera Cartea nunții de G.Călinescu, care sugerează urbanismul, modernitatea?2. Selectează din textul-suport citatele care îți susțin răspunsul.

EXERCIȚII- Cartea nunții - G.Călinescu

Grupa 4: Rezolvați următoarele cerințe:

1. Realizează portretul Bucureștiului de altădată, așa cum reiese el din opera lui Călinescu.2. Selectează din textul suport citatele corespunzătoare!

EXERCIȚII- Cartea nunții - G.Călinescu

Grupa 5: Rezolvați următoarele cerințe:

1. Prezintă, pe scurt ”casa cu molii”, așa cum apare ea redată în Cartea nunții.2. Selectează citatele care oferă informațiile extrase de tine!

EXERCIȚII- Cartea nunții - G.Călinescu

Grupa 6: Rezolvați următoarele cerințe:

1. În ce gen literar credeți că poate fi încadrată opera Cartea nunții de G.Călineascu? 2. Motivează-ți răspunsul prin prezentarea, pe scurt, a elementelor genului literar ales, regăsite în opera lui Călinescu!

!!! Nu uita că genurile literare pot fi epic, liric și dramatic.

EXERCIȚII- Cartea nunții - G.Călinescu

Grupa 7: Răspundeți cu atenție la următoarele întrebări?

1. Care este tipul de narator pe care îl întâlnim în opera Cartea nunții? Care este perspectiva narativă folosită? 2. Motivează-ți răspunsul bazându-te pe exemple din text!

!!! Nu uita că perspectiva narativă poate fi obiectivă sau subiectivă.

Fragmente utile în rezolvarea cerințelor:

” (...) Casca netedă, lucioasă a părului încercuia simetric ovalul neverosimil și grațios de geometric , și în vreme ce bretonul cădea dintr-o singură lamă până deasupra ochilor (...) triunghiul în care sfârșea părul tuns la spate lăsa gol grumazul băiețesc. (...) Pofilul de smalț, măsliniu, se servea de sprijin greoiului coif de păr (...) Ochii rotunzi, speriați, verzi ca bobul de strugure, dar părând în răstimpuri întunecați, așa de rotunzi sub liniile drepte, mongolice ale sprâncenelor (...) nasul drept în profil, (...) gura fără carnalitate (...) compuneau o fizionomie blândă și impertinentă totodată (...) Nu era desigur un copil, ci o adevărată domnișoară de vreo optsprezece ani, însă masculinitatea stilului punea mai multă cruditate și inocență pe un chip cu unda iritabilă la cele mai ușoare emoții.” (cap. O sărutare în tren)

”- Medy- zise Jim luând pe fată de mână și expunând-o ca pe o candidată la un concurs de frumusețe- Medy, de ce nu-ți tunzi odată părul? (...) într-adevăr, cozi mari, negre, strâns împletite, se învârteau în jurul capului fetei (...) Fața sănătoasă, cu obraji plini și ochi în migdală, trupul pietros ascuns în rochia de stofă austeră, erau de domniță tânără, zugrăvită în buserici. (...) Dora era îmbrăcată într-un fel de pijama scurtă de scrimă (...) care lăsa complet goale gambele zvelte, bronzate și foarte arcuite. Avea sandale romane în picioare. Tunsă mărunt băiețește, cu cărare, sclipea ștrengărește din ochi negri ca un cărbune ud, și umflându-și obrajii tropăia pe loc asemeni alergătorilor. Lola era mai înaltă și mai placidă. Avea părul lung, ondulat rafaelic până la umeri și așa de blond, încât părea alb. Ochii erau palizi ca ametistul, iar ovalul prelung și roz al feței și ondulozitatea de plop a trupului o făcea vaporoasă. (...) Râsul ei era mai rezervat, și din clătinarea lenevoasă a șoldurilor se putea deduce o mare și rece mândrie de sine” (cap Lola, Dora și Medy)

”După acest scurt dialog, baba porni cu lucrurile spre fundul curții, urmată de Jim, care observă în treacăt schimbările. Ușile și cercevelele caselor erau vopsite proaspăt, dar pentru că crusta cea veche nu fusese arsă, epiderma groasă a lemnului semăna cu coaja pomilor bătrâni. (...) Urcă două trepte de lemn elastic sub cel din urmă baldachin de tablă, trecură printr-o sală austeră cu lăzi și cufere mari (...) Un aer stătut, mucegăs, amestecat cu adieri de naftalină înțepă nările lui Jim.” (cap. Casa cu molii)

”Jim aruncă o privire disprețuitoare asupra mesei. Ultimele vestigii ale farfuriilor englezești și ale paharelor vechi de cristal dispăruseră înghițite de lăzi. Fețele de masă prea scurte, tocite de atâta spălătură, erau cârpite în ochiuri, la rândul lor iarăși cârpite, iar tacâmurile nu semănau de loc unele cu altele. (...) Chiar și aceste epave casnice păreau bătrânelor demne de păstrat, deoarece acoperiseră fața de masă pe sub farfurii cu bucăți de hârtie albă.” (cap. Masa celor zece)

” Mașina lui Jim era, în fond, o hodorogitură lovită și zgâriată, cumpărată pe nimic și în rate de la un prieten. Dar scundă și solidă, rezista în chip uimitor la toate experiențele. (...) Ah, gândea Jim, de-aș avea un Sport elegant, un Renault măcar, un Mercedes Benz tip Stutgard 260 (...) După trei ani de lipsă din țară, Bucureștii i se părură uimitor de modernizați. Numeroase construcții moderniste presărau orașul, cu punți de vapor și cuburi albe. (...) Micul zgârie-nori în fier și blocuri de piatră al Palatului Societății de telefoane, aruncase pe porțiunea strâmtă a Căii Vitoriei o umbră de Broadway (...) vitrinele enorme, înconjurate cu plăci de sticlă colorată, barurile automate, toate acestea erau elementele unei lumi noi (...) În acest decor de monumente geometrice, mijlocul de locomoție cerut era Lincolnul spațios (...).” (cap. Lola, Dora și ,Medy)