Carte Literatura – Viena Idei

-Scurta prezentare o orasului Viena, „scaunul imparatiii Austriii”, a peisajului sau, si modul prin

care stapanirea a dus la unitatea oamenilor mari si mici, si inlaturarea prin vorba buna sau prin

agresiune a celor ce deranjeaza linistea si echilibrul creat.

-imagine unui oras plin de viata, organizarea buna a activitatilor „rar sa vede car”, singurul lucru

suparator e praful.

-viata orasului ==== rezulta din „dreptele hotarari pravilnicesti” ce se aplica toturor locuitorilor 

mari si mici. toti raspund imparatului. !amenii in acea perioada platesc toti „dupa starea care

au.”

-comparatie nu ca pe la noi”. "#emplu dat fiind cei care de la o avere de o suta de lei au ajuns

in cativa ani milionisti”.

-Apare o descriere a satelor$caselor, care sunt de zid, intocmai ca pe lanoi prin orase casele

 boierilor, iar oranduielile cele mai bune din acele sate nu se gasesc la noi. Acele sate au

teatre,dohtori, scoale, preoti vrednici etc.

-comparatie satenii lor erau mai bogati decat la noi.

-casele din cetatea Vienii putine dar foarte inalte, cate sapte$opt randuri.

-piete importante %& ca numar, cea mai importanta cea a 'mparatului 'osif al ( lea. reprezinta

 bogatia orasului, si ofera imaginea prosperitatii. Apare si o descriere a statuii imparatului,

imbracat cu haine romanesti, si in cap cu cununa de dafin.

-mai sunt numite si piata Sfantului Stefan, piata Sfinte )roiti, sunt si zghiaburi mari de marmura

  cu diverse imagine bisericesti *ina cea de )aina, Sfantul +uh etc. ==== rezulta imaginea

unui popor religios.

-dupa este descrisa imaginea Vienei inconjurata de arme „cea mai mare zidire intru care este

stransoare de arme”

-este descrisa imaginea de glorie a Austrii legat de cate razboaie a castigat, si de cate pamanturi

noi si straine a dobandit. 'maginea steagurilor, armelor ofera un sentiment de maretie. „haine de

fer” --- se face referire la romani, cei care au fost numiti si mai mari otcirmuitori ostasesti.

-un alt element al bisericii iserica „Avgustinilor este mormantul arhiduchesii *ristinii, sotia

lui Albert, stapanitorul Sa#oniii”. +escrierea statuilor de langa mormant. capodopera ce ofera

respect, opere create de *anova faimos sculptor italian.

-alte elemente ce tin de arta cinci teatre ( in cetate si afara. "# unul in ulita Viden, altul in

/eopoldstadt, si al lea in 'osefstadt.

 

-o zidire importanta Scoala a multora mestesuguri. unelte ce le intrebuinteaza la cate

mestesuguri sunt cunoscute. Si alta zidire fabrica de farfurii .

-0n alt element semnificativ ingrijirea pentru facerea drumurilor, udatul, maturatul.

-1opoarele erau impartit si fiecare avea un dohtor, un geah, un spiter. una organizare si accentul

 pus pe infrastructura si pe nevoile cetatenilor === sugereaza ideea unui oras superior. "# casa de

lucru unde strang pe toti saracii, ciungii, schiopi, orbi etc ce ii pun sa lucreze la diferite

mestesuguri. +ar acestia erau ingrijiti si nu cerseau. le ofereau sansa la o vietuire mai buna.

- este mentionata si posta oraseneasca. "lement important in randul oamenilor. *orespondenta  

important pt comunicare si transmiterea mesajelor.

-toate elementele, lucrurile se impart in faceri de bine spre usurinta scapatatilor, spre paza

sanatatii norodului, spre luminarea omenirii. 'mportanta scolilor, ajutorarea celor ce duc o viata

de familie grea, case pentru copii, case pentru sarmani, case ce se dau lefi la slugi, casa de

venituri pentru maritisul fetelor sarace, si adunarea de cocoane adevarat vrednice de lauda.

-Starea omului de rand trebuie multumita, la fel si starea de sanatate spitale obstesc, al

saracilor, spitalul manastirii calugaritelor, pentru preotii mireni, pentru cei cu boli fara leac, spital

 pentru robi, spitalul de nebuni. etc. !amenii erau ajutati, indiferent de problema lor si starea de

sanatate.

-0n alt aspect important este legat de folosirea luminii pentru a invata oameni. Si aici avem

numeroase scoli scoala pt copii, pentru surzi$muti$orbi, scoala pentru invatarea bunei cresteri,

 pt preoti, scoli obsesti, scoli pentru fete etc.

-)oate aceastea vizeaza ajutarea poporului, ce era un element important atat pentru orasul Viena,

dar si pentru Austria.

'n aceasta parte autorul ofera un omagiu plin de respect modului prin care omul este vazut si

ajutat, datorita acestei organizari Se repeta interjectia „!” toate avand ca mesaj iubirea de

omenire.

Apare o asemanare ce accentueaza ideea de egalitate dintre om sarac si imparat caci nu va gasi

nimeni vreo deosebire intre cenusa din trupul imparatului si dintr-a saracului”. !mul era egal si

vazut ca un egal, indiferent de ran2, avere, pozitie.

-referire la noi, la anii ce trec, si la modul prin care totul se strica si se uita scoli, spitale, si cum

toate lucrurile s-au risipit.

-Autorul le cere sfintilor o desteptare a natiunii, o luminare si infrumutesarea ei. 1e scurt,

fericirea ei. 3eferirea la calugar ce e bogat si profita de avere, in timp ce poporul ii saruta

 picioarele. *ritica la adresa bisericii ce nu ofera sprijin, preotii erau vazuti in carciumi, iar 

oamenii sunt disperati si vor salvare.

-cartile nationale nu pot fi tiparite, e#istau scrieri importante, dar nu erau mijloace de a le tipari.

-/acasul imparatesc imagine dezolanta, veche.

 

-'maginea gradinii ce inconjoara Vienna, a aleelor luminate, si a modului prin care viata decurge,

ofera ideea unei plimbari frumoase ce scoate la iveala frumusetea si vitalitatea orasului.

-Vestimentatia femeii sarace si a celei bogate si comparatia ca vienezele bogate ar arata sarace,

iar ale noastre chiar daca arata elegant, marfa se ia pe datorie. )ristul adevar legat de saracie  

„mai bucuroase sunt acasa sa le moara copiii de foame decat sa iasa la plimbare fara de a avea

rochie.

-plimbarea transmite un mesaj cultural legat de frumusetea si maretia peisajului orasului, un

element de arhitectura culturala greceasca lacasul lui Areos. 'maginea soldatilor, luminile,

marimea gradinii ce e inconjurata de +unare transmit autorului un sentiment de uimire in fata

acestor frumuseti.

-'ntrarea in gradina elvedere cred4 omul intra intr-o mare casa cu multe odai si lucruri din

vechime, si imaginea unei icoane mari ce cuprinde *ina cea de taina 'magine a divinitatii.

-Apare si un amestec cultural prezenta armelor turcesti intr-o odaie, a cailor de lemn, si trupul

unui om de lemn toate arata un trecut glorios plin de confruntari si victorii.

-Alta camera este dedicata istoriei cu mari cadre unde poate vedea cineva tot neamul

imparatesc de cand s-au inceput aceasta imparatie si pana acum”. respect fata de trecut.

- 0n alt element important descris de autor Senbrun fantana cea frumoasa. "ste mentionata

gradina iar, orice om ce va intra va fi fie trist, va fi multumit sufletesc, se va bucura, va fi vesel.

*el mai multumit este gradinarul, ce e mai fericit aici decat sa fie ban in )ara 3omaneasca.

-Sunt prezentate alte elemente ale gradinii (5 de stanjini, zidul de piatra, statui, un pat de

mestesug, copaci inalti, numeroase fiinte salbatice. Aceasta gradina este cea dintai in Austria.

-'n acest capitol este descris /a#enburg mosie imparateasca, cu un rau ce curge printr-insa.

Apare si un ostrov impodobit cu o padurice, descrierea odaiilor imparatesti, imaginea turnului

foarte inalt cu %65 de trepte. Vederea este una frumoasa, se poate observa intreaga gradina cu

toate frumusetile ei.

- Au-7arten alta gradina imparateasca, la fel de frumoasa, intreaga mosie e toata facuta

gradina, cu munti goli, paduri, vai, ape etc.

-Acum este descrisa mosia lui /ihtenstain 8alenberg si /eopoldberg, unde sunt ( munti foarte

inalti.

-Alte elemente enumerateaden ape metalicesti, si "lenatal 1adurea "lenii.

-3evenirea la )ara 3omaneasca unde lacuiaste intr-acel bogat si frumos pamant intr-o saracie si

o ticalosie mare. " un roman catre fratii lui romani. )ristete pentru diferentele enorme intre

Austria si )ara 3omaneasca. 9ereu norodul sufera si trebuie sa plateasca pentru greselile si

egoismul boierilor.

-1amantul romanesc e bogat, dar poporul nedreptatit. „Valahii nu stiu de a inchipui o anafora”  

suntem un popor de idioti.

 

-Autorul face o adresare fratilor romani „ Vremea este ca toti de obste, de la cel mai mare pana la

cel mai mic hotarim sa ne dezbracam de aceasta streina haina si sa ne imbracam cu haina

milostivirii, a unirii si a virtutii, sa slujim patria. Sa ne curatam de lenevire, de stradanie,

departarea de lu#, ca sa ajungem la nivelul celorlalte popare din "uropa.

-)rebuie sa cultivam poporul, dar si mintile noastre „:u cumva sunt putin care stiu limbi

straine4”, sa facem cuvinte noi.

-)rebuie sa ne modificam modul de viata, cu deschiderea negotului, care imbogateste toate

imparatiile, trebuie sa devenim vrednici de lauda si pomenire.

-0n folos important il au scolile ce invatat nu doar randuieli bisericesti, dar si naravuri bune,

smerenie la vedere si fapte. )rebuie si talmaciri de carti. 1amantul romanesc este o maica ce isi

iubeste toti fiii.

-3aportarea la trecut, sunt evidentiati eroi din mitologie /icurgu, Solon, 9iltiad, )hemistocles,

Aristid etc . Antichitatea trebuie luat ca e#emplu.

-3aportarea la +umnezeu pentru a gasi o cale spre luminarea sufletului si curatarea de pacate  

cheie spre un viitor prosper pentru tara, prin curatarea inimilor rele, sa devina milostive.

1arere proprie )e#tul pune accent pe numeroasele diferente dintre Viena, o tare ce e vazuta ca

un loc al frumusetii si al lumii civilizate, unde oamenii indiferent de statut social sunt egali, au

oportunitati, sunt ajutati, in timp ce in )ara 3omaneasca, oamenii sunt saraci, si cauta salvare, ce

trebuie sa vina din propriul lor suflet, iar boierii trebuie sa puna deoparte interesele lor egoiste

 pentru a pune accent pe elementele necesare dezvoltarii si prosperitatii )arii 3omanesti. "ste o

viziune a realitatii, si un strigat de salvare ce trebuie auzit. Autorul incearca prin acest te#t sa

sublinieze problemele )arii 3omanesti ce trebuie sa se mobilizeze si sa caute solutii pentru popor 

si pentru viitor, pornind din interiorul lor, din vointa si sentimentul de patriotism ce poate aduce

schimbari. !rice efort mare$mic oferit de fratii romani, poate insemna inceputul unui viitor 

 prosper, unei schimbari majore ce trebuie sa se observe prin crearea de scoli, prin educarea

 poporului, prin raportarea la religie drept o cale de speranta pentru suflet si ca efortul oamenilor 

nu trebuie a#at pe dorintele proprii, ci pe dorintele colective.