Daca esti in Viena trebuie neaparat sa vizitezi:Daca esti in Viena trebuie neaparat sa vizitezi:Inner Stadt (Orasul Interior)reprezinta intregul oras asa cum era in epoca medievala si timp de 8 secole enorma structura a Catedralei Sf. Stefan (Stephansdom) a ramas nucleul in jurul caruia a crescut Viena. Incepand cu anii 1870, cand orasul si-a atins apogeul prosperitatii imperiale, zidurile medievale au fost inlocuite cu Ringstrasse, in lungul caruia au fost ridicate o serie de cladiri magnifice: Staatsoper (Opera), Palatul Hofburg, Muzeul Kunsthistorisches, cladirea Parlamentului si Primaria (Rathaus). Zona pietonala din jurul Catedralei Sf. Stefan este plina cu buticuri ale creatorilor de moda, cafenele si restaurante scumpe.Hofburg (Palatul Imperial)Piesa centrala a Vienei imperiale este de fapt un complex vast, format din numeroase cladiri, curti interioare si alte obiective ce trebuie neaparat vizitate. Incepem cu magnifica intrare boltita, Michaelertor (Poarta Sf. Mihai), principala poarta spre Hofburg, strabatem apoi curtile interioare spre vasta Heldenplatz (Piata Eroului). Complexul Palatului, cu sectiuni ce dateaza din secolele XIII-XVIII, include Augustinerkirche (Biserica Augustina), Nationalbibliothek( Biblioteca Nationala) sala ei centrala este una dintre cele mai spectaculoase opere baroce din lume, si Hofburgkapelle (Capela Hofburg) sediul corului de copii din Viena, capela datand din 1449. Tot aici se afla faimoasa Spaniche Reitschule (Scoala spaniola de calarie) si 3 muzee fascinante: Silberkammer (Muzeul Tacamurilor si Argintariei de la Curte), Schauraume in der Hofburg (Apartamentele Imperiale) si Schatzkammer (Tezaurul Imperial), precum si Schmetterlinghaus (Casa Fluturilor), plina de fluturi neobisnuiti.Stephansdom (Catedrala Sf. Stefan)Impresionantele turnuri gotice si acoperisul de tigla viu colorata domina cladirile din jur. Partile cele mai vechi ale catedralei sunt intrarea din secolul XIII, inaltul Riesentor (Marele Portal) si Heidenturme (Turnurile Paganilor). La interior, catedrala este misterios umbrita, plina de monumente, morminte, statui si tablouri. In ciuda numeroaselor adaugiri baroce si vastelor stricaciuni cauzate de razboi, catedrala pare autentic medievala.Augustinerkirche (Biserica Sf. Augustin)Interiorul bisericii care dateaza din secolul al XIV-lea a fost restaurat. Mare parte din podoabele baroce anterioare au fost indepartate in anii 1780, dar orga decorata si poleita si altarul principal produc o impresie extraordinara. Aceasta a fost catedrala Curtii si intr-o incinta de aici sunt pastrate inimile conducatorilor Habsburgi.Figarohaus (Casa memoriala Mozart)Muzeu comemorativ care ocupa apartamentul mic din casa de pe straduta ingusta din estul Catedralei Sf. Stefan, unde Mozart a locuit intre 1784-1787. Aici el a compus Nunta lui Figaro si si-a petrecut cei mai fericiti ani din viata.Staatsoper (Opera Naional)Considerata una dintre cele mai bune sali de opera din lume, Staatsoper este de asemenea un centru al vietii sociale vieneze. Aproape complet distrusa in ultimele celui de-al doilea razboi mondial, a fost reconstruita si redeschisa in 1955.Schloss Belvedere (Palatul Belvedere)Pe o colina ce domina orasul, palatul baroc este una din piesele de rezistenta ale Vienei. A fost comandat de printul Eugeniu de Savoia si construit de Johann Lukas von Hildebrandt intre 1721-1722. Palatul consta in 2 cladiri separate, una la baza colinei, cealalta la varf. Oberes Belvedere (Belvedere superior) gazduieste o galerie de arta vieneza din secolele al-XIX-lea si al-XX-lea cu opere de Klimt, Schiele, Waldmuller, Makart. Underes Belvedere (Belvedere inferior) gazduieste un muzeu baroc si exponate ale artei austriece din Evul Mediu.Schloss Schonbrunn(PalatulSchonbrunn) Palatul Versailles al Vienei, resedinta baroca magnifica cu gradini ceremonioase marete a fost construit pentru Habsburgi intre 1696-1713. Complexul a fost resedinta de vara si pentru Maria Thereza si Napoleon.Palatul si parcul sau sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilaria Mariei Antoaneta, Mozart, sejururile lui Napoleon intre 1805-1809, nasterea si moartea imparatului Franz Joseph, abdicarea lui Carol I de Habsburg la 11 noiembrie 1918.Muzeul KunsthistorischesEste construit de arhitesctii Karl von Hasenauer si Gottfried Semper in stilul Renasterii italienr si este deschis din 1891. Deschiderea acestui muzeu a fost momentul in care cea mai mare parte a colectiei de arta a fost adapostita sub acelasi acoperis.Karlskirche:Biserica ce a fost construita intre 1715-1737, in cinstea lui Karl Borromeo, sfantul patron al luptei impotriva ciumei, ca multumire adresata lui Dumnezeu pentru ca a salvat Viena de epidemia din 1713.Cladirea Secession: proiectata de Joseph Maria Olbrich in 1897 ca manifest al miscarii Secession ; sala expozitiilor a fost deschisa in 1898. Astazi cladirea reprezinta un simbol indragit al unei perioade artistice vieneze.Hundertwasserhauseste unul dintre cele mai vizitate locuri ale Vienei. A fost proiectata de Friedensreich Hunderwasser ca o modificare jucausa a unor locuinte sociale si terminata in 1986. Artistul Hundertwasser a dorit sa demonstreze in toata opera sa ca ceea ce e practic poate fi si frumos. Astazi, aproximativ 200 de persoane locuiesc in cele 50 de apartamente decorate diferit.Mncruri cu istoriePe lng specialitile regionale se afl n meniurile austriece i un numr important de mncruri care i au originile n rile monarhiei. Adesea, nici mcar austriecii nu mai tiu de unde vin mncrurile lor favorite.Buctria austriacBuctria variat a Austriei st mrturie i astzi pentru marea monarhie. n special Viena a fost un creuzet culinar: aici predominau aa numiii "venetici"; ei veneau din Ungaria, Boemia, Slovacia, Ucraina, Bucovina, Polonia, Craina, Croaia, Trieste, Dalmaia sau "doar" din actualele landuri federale. Cu toii au adus n tolb, la Viena, reete culinare din ara de origine, iar buctria austriac le-a adoptat pe cele mai bune dintre ele.Glute i cltiteAstzi, Serviettenkndel (gluc la ervet) din Boemia este un fel tot att de popular ca i ruda sa, dulcele Germkndel (tot un fel de gluc). Acest apreciat desert, servit uneori chiar ca fel principal, se umple n principiu cu "Powidl", altfel spus, un fel de gem de prune, i se servete pudrat cu un amestec de mac i zahr. De varianta ceh l separ doar dimensiunile, cci n Austria el este mai mare. Avnd n vedere c Cehia de astzi era grnarul monarhiei, nu este surprinztor c de acolo vin cele mai populare mncruri pe baz de fin, precum prjiturelele cu brnz dulce, Buchteln boemiene (ca un fel de ldie cu gem), Powidltascherln (buzunare cu gem de prune), tieei cu mac i glute cu brnz dulce, toate fcndu-i loc n meniurile monarhiei. Traseul att de iubitelor cltite, o omlet ceva mai groas, care se umplu n special cu gem sau brnz dulce, a fost unul ceva mai sinuos. Ca origine este considerat franuzescul Crpe, care a venit prin Romnia ca "plcint", trecnd apoi n Ungaria pentru a se transforma n "palacsinta", nainte de a ajunge ca Palatschinke n Austria de astzi.Feluri principale delicateAlte influene - nu doar n ceea ce privete buctria - li se datoreaz evreilor. Din Galiia de Est a fost de exemplu adus "petele umplut" (mai degrab o past de pete), predecesorul crapului n aspic din restaurantele de top de azi. Dup toate probabilitile i Beuschel (un fel de tochitur din inim i plmni de viel) are tot origini iudaice. Cel puin aa susin renumitul buctar austriacEwald Plachuttai jurnalistul gourmet Christoph Wagner, care s-au ocupat timp ndelungat de istoria buctriei austriece. Beuschel, aa cum sunt denumite n mod colocvial plmnii i organele superioare ale vielului, este o mncare delicat, care va fi servit n special cu Serviettenkndeln sau Semmelkndeln (gluc din pine).Specialiti vienezeChiar i produsul culinar din fin care este considerat vienez prin excelen, trudelul cu mere sau brnz dulce, este un fel importat. Aceast produs dulce de origine turc a migrat spre Viena prin Ungaria. De altfel, turcilor le datorm i cornurile i cafeaua, i nenumrate condimente, dar i porumbul, care pn n secolul 19 se numea "gru turcesc" i era transformat n "turt turceasc", adic mmlig.Italienii au adus inspiraie, cu carnea fiart, pentru vienezul Tafelspitz (carne de vit fiart), n timp ce srbii au venit cu mncrurile cu carne i orez, i cu specialitile la grtar. Cum a ajuns nielul vienez n meniuri, nu este clar nici astzi. Sun plauzibil ideea c deriv din puiul pane vienez, cci metoda de preparare este similar, i nc din secolul 16 acesta se fcea pane i se prjea n mult grsime ncins.MelciLa final, o curiozitate: Cine nu ar fi putut jura c melcii sunt o delicates franuzeasc? Foarte greit. n secolul 18 melcii erau printre alimentele de baz ale austriecilor. Ei deveneau glute cu melci, past de melci, se serveau n salate i cu ou, se prjeau i se fceau crnai. Cine nu este prea ncntat de aceast idee, poate i deschide apetitul la ideea c melcii sporesc potena. Sau cel puin aa susine o vorb din btrni din Stiria.Savori regionaleAustria este denumit pe bun dreptate "ara savorilor ". Pentru c aici se dezvolt produse de o calitate ridicat adesea tipice pentru o anumit regiune aceste regiuni i specialitile lor au fost clasificate i premiate ca Regiuni ale Savorii.Regiunile Savorii din AustriaAruncnd o privire pe o hart a Austriei avnd marcate Regiunile Savorii, mai nti vom ncepe s numrm. Pentru a anticipa rezlutatul: distribuit pe ntreg teritoriul Austriei, premiul petnru regiuni cu mncruri speciale a fost deja acordat de 113 ori.Premiul de Regiune a Savorii din Austria l-au primit deja specialiti de o calitate deosebit, de la brnzeturile de munte din Bregenzerwald pn la uleiul de smburi de dovleac din Stiria i macul din Waldviertel. Condiia este ca produsul s fie deja de mult vreme tipic pentru regiunea respectiv, s fie produs n mod tradiional i s aduc fal culturii culinare a regiunii.Produse de o calitate specialTitlul se acord n mod deosebit fermierilor care au produse de o calitate ridicat. Astfel, pn n zilele noastre, "Bregenzerwlder Alp- und Bergkse" (brnzeturile de munte din Bregenzerwald) sunt produse din laptele cldu al vacilor ce pasc pe punile alpine. Datorit hranei ce conine ierburi aromate, aceste brnzeturi din lapte crud capt o arom inconfundabil. Pentru c n aproape jumtate dintre gospodriile din Stanz n Tirol se produce de multe generaii din "prunele de Stanz" un naps delicios, i aceast regiune, cu ale ei prune deosebit de gustoase, a devenit Regiune a Savorii. "Coregonul de Salzkammergut" este deja de ani buni un pont deosebit pentru iubitorii de delicii. Nu este de mirare deci c i acest peste, din familia pstrvului, a primit distincia de Regiune a Savorii.Pentru c "mustul de mere Bucklige Welt" se face din mere zemoase, coapte de soare, tipice pentru zona aceasta, i doar sub un strict control de calitate de ctre fermierii din regiune, primete i el popularul titlu. Cele mai nalte standarde de calitate sunt respectate i de ctre bestiul "bacon din Gurktaler", care se matureaz n prima vale european a Alianei Climatice, prin interaciunea srurilor i condimentelor cu aerul vii Gurktal - i acestea sunt doar cinci din cele 113 Regiuni ale Savorii.Regulile stricte i cerinele nalte cnd vine vorba de calitate - att n agricultur, ct i n creterea animalelor - se pot gusta la final cu fiecare muctur i cu fiecare nghiitur. La coregonul prjit este de apreciat mai nti prospeimea i gustul fin, iar aceasta se datoreaz faptului c acest pete gsete aici condiiile ideale de via. Creterea lipsit de stres i hrana natural a "gtelor din Burgenlandul de sud" se traduce n gustul bun, la fel se ntmpl i cu spaiul de via alpin al "vnatului din Hochschwab". Astfel, paleta produselor savuroase se ntinde de la carne la fructe i legume, pn la vinuri remarcabile i naps care ajunge pn la suflet.Specialiti direct din regiuneCu toii se opun produciei industriale de mas prin fragmentarea metodei de producie, dar i prin cultivarea identitii proprii. Trasee lungi de expediie, depozitare sau transport sunt n afara discuiei n Regiunile Savorii, cci totul se produce i se consum doar n acea locaie, oferind astfel regiunii specialitile proprii. Oamenii i aduc aminte de lucrurile ce au fost bune ntotdeauna: mbuntirea i savurarea produselor ce cresc n imediata apropiere. Tradiionale sunt i metodele de prelucrare a produselor din Regiunile Savorii. i acest fapt se reflect n gust, cum se ntmpl de exemplu la producerea "mutarului Lustenauer " , unde amestecarea i mcinarea se fac dup metode tradiionale i cu cea mai mare grij pentru produs.Magazinele de delicatese i gastronomieUnele dintre specialitile nobile sunt produse cu perioad mare de valabilitate, care sunt acum disponibile pe tot teritoriul Austriei - mai ales n magazinele de delicatese. Chiar i gastronomii urmeaz trendul: n ntreaga Austrie multe hanuri au preluat iniiativa Regiunile Savorii i i rsfa oaspeii cu astfel de produse. n plus, Regiunile Savorii i celebreaz produsele tipice prin nenumrate srbtori, festivaluri i sptmni dedicate punctelor lor forte. Multe delicatese se gsesc astfel nu doar n regiunea care le-a consacrat, ci i n alte locuri. Astfel, savoarea contientizat devine o tem de care toi vor putea beneficia: productori, gastronomi i oaspei.Pauze din cotidianDup asediul fr succes al turcilor din 1683 asupra Vienei, acetia au lsat n urm locuitorilor oraului boabele de cafea. De aici s-a dezvoltat o cultur a cafelei, care pn n zia de astzi rmne unic.Cultura vienez a cafeleiViena nu a fost primul ora european cu o cafenea, dar cultura cafelei a luat aici o form ce nu poate fi gsit nicieri altundeva. Se spune c Georg Franz Kolschitzky a primit pentru serviciile sale pe timpul asediului, laolalt cu alte lucruri, i nite saci cu nite misterioase boabe negre, iar imediat dup aceea a nceput s fiarb i s infuzeze, i astfel s-au pus bazele unei cafenele. Dar probabil c asta nu este dect un basm. Din pcate, i acest fapt rmne necunoscut, ca i cel care a avut prima oar ideea s serveasc licoarea aceasta cu lapte i zahr. Este sigur ns c armeanul Diodato a deschis n 1700 o cafenea care de pe atunci avea multe dintre caracteristicile de care se bucur astzi aceast instituie: paharul de ap lng cafea, masa de biliard, posibilitatea de a juca cri, i multe ziare naionale i internaionale puse la dispoziie.Din vremurile timpurii ale industrializrii vine luxul de a putea sta ore ntregi la o cafea. Motivul: locuinele erau un bun extreme de rar i unii dintre muncitori mprteau un singur pat. Iar cnd nici nu dormeau, nici nu munceau, stteau la cafenea. Martin Diegand a fcut nc un pas nainte spre completarea culturii cafelei cnd a deschis n 1788 primul cafe-concert. Contemporanii si au nvlit entuziati la toate concertele i deci i la cafenea. Nu este de mirare deci c Mozart i prezenta lucrrile n cafenele, Beethoven cnta i el tot acolo, urmat de Johann Strau senior i Johann Lanner.Literatura de cafeneaLa finele secolului 19 i nceputul secolului 20 literatura s-a dezvoltat ca o alt component a cafenelelor, fapt ce face ca i n zilele noastre numeroi autori s-i urmeze faimoii predecesori. Pn astzi, cafeneaua reprezint un punct preferat de ntlnire, i asta nu s-a schimbat nici pe parcursul secolului trecut: conexiuni la internet i DJ, muzic de cafenea ntr-o atmosfer deosebit toate ofer o pauz de respiro n vltoarea vieii cotidiene. Vizitatorii i pot ndulci timpul cu gugelhupf pufos, cornuri dulci, rulouri cu umpluturi delicioase sau gogoi, sau trudele aromate cu mere, brnz sau sos. Numeroase cafenele i-au creat propriile lor prjituri - pe care merit s le ncercai, fie c e vorba de Sachertorte sau Sperltorte.O vizit la cafenea are nevoie de un singur lucru n cantiti mari: timp. Dac nu-l aducei cu Dumneavoastr, atunci un chelne, ca Dl. Rober, v pot ine n mod fermector o predic: "Oaspeii care au plecat deja, dei nici nu au ajuns, se nmulesc precum iepurii. Ei vor deja comanda pe mas, nainte ca s spun ce vor! Nu, nu - aa nu merge! Asta nu e via, e doar grab."Variaii de cafeaNu trebuie s v intimidai n faa numeroaselor denumiri ale cafelelor. Ele se refer n special la cantitatea de lapte sau de fric adugat cafelei (neagr, maronie, aurie, cu lapte), sau de ap (lung), sau ambele (melange - o cafea lung cu lapte fierbinte). Dac o plrioar de fric acoper butura amar, atunci ea devine kapuziner, franziskaner sau einspnner - totul depinde de dimnesiuni.Ceea ce rmne nealterat de-a lungul timpului sunt variantele de cafea, sublimul plin de stil al ncperilor sau ciudeniile chelnerilor: pn n ziua de astzi, amestecul inspirat care l constituie cafenelele vieneze, a nvins cu succes lanurile de fast-coffee.Vinuri deosebite cu origine garantatNu exist aproape nimic care s nu se gseasc n patria vinurilor, Austria. De la vinurile albe, uoare i seci, la cele roii, corpolente, cu caracter, la cele nobile, dulci, premiate, i pn la elegantele i neptoarele vinuri spumoase sau frizzante. i toate acestea de o calitate care uimete chiar i dac se face abstracie de sentimentele patriotice.n principiu Austria este patria vinurilor albe; n jur de trei sferturi din suprafaa total cultivat cu vi de vie este populat cu soiuri albe.Grner VeltlinerVinul de prezentare este Grner Veltliner, care a evoluat de la a fi copilul problem, la statutul de elev model. n primul rnd din cauza productivitii ridicate i sigure, a fost plantat n mas, i astfel a fost pn n anii 80 considerat ca un vin simplu, pentru barurile n aer liber, n gastronomie sau pentru depozitarea n "Doppler" (numele dat de austrieci sticlei de 2 litri).ntre timp s-a realizat ns c Grner Veltliner - odat cu limitarea corespunztoare a productivitii n podgorie - poate produce vinuri extraordinare, multifaetate i durabile. Nu n ultimul rand el a nceput s fie apreciat n strintate - reflectnd cum nu se poate mai bine, cu aroma sa proaspt, cu accente de piper, identitatea Austriei ca patrie a vinurilor.Rieslingn primul rnd din fa se gsete Rieslingul: dei cantitatea produs este mai mic, totui din punct de vedere calitativ Rieslingul austriac se afl, alturi de cel german i cel din Alsacia, n topul clasamentului mondial. n primul rnd vinurile culese trziu din inuturile pietroase ale Wachau, Kremstal, Kamptal i Traisental strlucesc prin notele sale minerale, sau prin notele fine de smbure de cais sau piersic de podgorie i prin gustul uor zemos, fructat. Cele mai bune rezist la o depozitare de cteva decenii, timp n care i pot spori complexitatea.Sauvignon blanc, Gelber Muskateller i Traminern Stiria, Sauvignon blanc a devenit purttorul de stindard al regiunii. Acest soi rspndit pe plan mondial are aici ns o not specific de coacz neagr i este deosbit de parfumat i fructat. Gelbe Muskateller, but cu plcere ca aperitiv, vine pe locul doi, ca i Traminerul cu parfum de flori de trandafir. i soiurile de Burgund prosper: Weiburgunder, Grauburgunder i Chardonnay, cel din urm fiind dezvoltat mai ales n butoaie de stejar (barrique). O specialitate regional sunt n mod clar Zierfandler i Rotgipfler - care cresc doar ntr- o mic regiune din Ungaria i n Thermenregion, la sud de Viena.Steirereckntr-unul dintre cele mai frumoase locuri din centrul Vienei, n mijlocul Stadtpark pe malul rului Wien, se gsete cel mai renumit restaurant nobil al oraului: Steirereck i barul de brnzeturi adiacent.Ca primul restaurant al Austriei Steirereck a obinut acum muli ani cotaia depatru bonete pe care le-a meninut pn astzi. n prezent, acest templu gourmet este chiar unul dintre ultimele bastioane deintoare a patru bonete din Viena. Extrem de elegantul restaurant ofer sub conducerea lui Heinz Reitbauer, junior-chef, buctrie modern austriac, ce are mult rafinament i un nivel dintre cele mai nalte.Barul de brnzeturi adiacent este considerabilmai lejer (i mai rezonabil ca pre). ntr-un ambient modern, luminos, v putei bucura de120 de feluri de brnzeturidin toate rile lumii, produse calde de panificaie specific vieneze, trudel proaspt la fiecare or, mncruri clasice vieneze i chiar i meniuri cu 4 feluri din buctria Steirereck.OREZ CA IN VIENA2006-12-16Trimisa de:loredana24recomandatiparesteCarte bucateCategorie:Mancare gatitaSpecific:germanTimp preparare:mediuNr. portii:4Status:testatVa oferim o excelenta reteta de garnitura de orez cu friptura de porc. Acest orez ca in Viena este excelent pentru a doua, a treia zi de Craciun. Si oricum aceasta reteta de orez vienez sau orez ca in Viena este buna de retinut ca reteta si pentru alte mese festive.INGREDIENTE4 felii muschi de porc250 g orez200 g ciuperci2 ardei rosii50 g migdale fara coaja3 linguri parmezan ras100 g unt50 ml vin alb sec4 felii de marar100 g mustar1 lingura patrunjelrozmarinuleisarepiperMOD DE PREPARAREOrezul se fierbe in apa cu sare, se amesteca cu parmezanul ras si cu 2 linguri de unt, apoi se aseaza in castronele mici unse cu ulei sau unt,Migdalele taiate se prajesc in 50 g unt, dupa care se adauga ciupercile taiate felii, ardeii taiati fasii, putin rozmarin, sare, piper, se lasa pe foc pana se inmoaie si, la final se stropeste totul cu vin alb;Separat, se prajesc in unt feliile de mar, iar feliile de muschi de se prajesc in ulei, dupa ce au fost unse cu mustar;Pe o farfurie se rastoarna orezul, se serveste alaturi de o felie de mar, o felie de musichi si amestec de ciuperci.Prstner Gaststube & Restaurant, Viena12345( 1 Vot )Scris de Alexa Duminica, 17 Ianuarie 2010 20:54La o aruncatura de bat de Stephansdom, in "buricul" Vienei, am descoperit, intamplator, un restaurant plin de personalitate care ne-a incantat intr-atat de tare incat am mancat acolo 3 zile la rand, fara sa ne plictisim. Daca n-am fi plecat, probabil ca ne-am fi facut abonamentDaca prima oara am gasit o masa libera printr-un noroc chior, pentru celelalte zile ne-am facut rezervare direct in restaurant, cu o zi inainte. Fiind recomandat in mai multe ghiduri turistice, de obicei localul este plin ochi, asa ca o rezervare prealabila e cea mai inteleapta decizie.Restaurantul, administrat in prezent de cea de-a treia generatie a familiei Prstner, pastreaza atmosfera unei pivnite de vinuri, cu tavanul pictat si atmosfera tipic vieneza separeuri din lemn, perdele rosii, fete de mese in carouri, ceramica pictata, trofee de vanatoare. Serviciul este impecabil, chelnerii sunt imbracati in costume traditionale, iar preparatele sunt savuroase. Exista chiar si un separeu amenajat intr-un urias butoi (din pacate, este cea mai solicitata masa!)Trebuie sa recunosc ca mi-a luat ceva vreme sa ma decid ce sa comand, fiindca denumirile sunau extrem de apetisant. Dar, cum din principiu, merg pe specialitatile casei, am aplicat acceasi metoda infailibila si n-am dat gres. Din meniu nu lipsesc: supa crema de usturoi, supa vieneza, Wiener Schnitzel, Backhendl (snitel de pui cu crusta crocanta), faimosul Tafelspitz (carne de vitel cu sos si mirodenii), dar si delicioasele deserturi Apfelstrudl (strudel cu mere) sau Mohr im Hemd.Noi am incercat cateva dintre specialitatile casei, servite direct din tigaitele in care au fost preparate. Prima data, atat eu, cat si sotul meu am "pariat" pe spaetzle, niste paste delicioase cu ou preparate de casa, asa ca am optat pentruRastherrnpfanne (File de porc cu ciuperci si un sos de te lingi pe degete, servit alaturi de spaetzle preparate de casa) siFuhrwerkerpfanne(Medalion de porc cu sos de Gorgonzola si spaetzle cu spanac).A doua oara, am preferat sa incercam ceva nou, asa ca am luatZwiebelrostbraten(felii subtiri de carne de vitel acompaniate de ceapa crocanta si cartofi) siGebratenes Hhnerfilet in Paprika-Oberssauce mit Wildreis(File de piept de pui in sos picant, cu orez salbatic). Ambele, de-men-tia-le. Toate stropite cu bere Ottakringer. Restaurantul serveste de la bere la halba, pana la vin de casa si sampanie Moet Chandon. Cu toata parerea de rau, am fost nevoiti sa renuntam la desert, caci portiile erau imense, asa ca n-am mai avut unde sa-l "inghesuim".Preturile specialitatilor variaza intre 12 si 20 eur/pers., iar al deserturilor intre 3-5 eur/pers. Se poate plati cu card.Prstner - 1010 Wien, Riemergasse 10Tel: 01- 512 63 57Program: zilnic 10-24Bucatarie: Tipic vienezaLocatie: ****Atmosfera: *****Gastronomie: *****Servire: *****Diversitatea meniului: ***Raport calitate/pret: ****Transportul in VienaViena are o retea foarte buna de transport in comun. Reteaua de cai ferate este cea mai mare din lume. In zonele foarte populate ale orasului mijloacele de transport in comun circula atat de des incat nu este necesar ca orarul curselor sa fie cunoscut. Faptul ca transportul in comun este foarte bine pus la punct este dovedit de statistica 53% dintre vienezi se duc la locul de munca folosind mijloacele de transport in comun. Pe timpul noptii exista autobuze care circula pe rutele principale la fiecare jumatate de ora. Tarifele nu depind de lungimea traseului parcurs in interiorul orasului iar biletele sunt valabile pentru orice fel de mijloc de transport. Biletele si abonamentele pot fi cumparate pentru diferite perioade de timp: o zi, o saptamana, o luna sau un an.Aeroportul din VienaViena International Airport este situat la sud de oras. Aeroportul a avut peste 19 milioane de pasageri intr-un an si deja s-a stabilit extinderea sa prin construirea celei de-a treia piste si ridicarea unui nou terminal pentru a se pregati in vederea cresterii numarului de pasageri.Cand sa vizitam Viena ?Nu se poate spune ca exista un anotimp potrivit pentru a vizita Viena deoarece calendarul cultural al orasului este deosebit de bogat si exista o multitudine de obiective turistice. Unele institutii, cum ar fi Corul Baietilor din Viena, Scoala Spaniola de Calarie si unele teatre nu sunt deschise pe perioada verii, dar exista alte evenimente care compenseaza aceste pauze, cum ar fi cinematografele in aer liber sau diferite festivaluri.Transportul publicDaca vreti sa vizitati Viena pe cont propriu sau sa descoperiti orasul, cel mai bine este sa folositi transportul public: metroul (Schema liniilor de metrou din Viena), tramvaiul, autobuzele si trenul rapid. Viena ofera o foarte buna retea de tranport public la preturi avantajoase.Va recomandam cardulVienna-Cardla pretul de 18,50 Euro, cu care puteti calatori timp de 72 de ore cu metroul, tramvaiul si autobuzul si, in plus, timp de patru zile va bucurati de reduceri la biletele de intrare la muzee si la alte obiective turistice, la cumparaturi, la teatru sau concert, in cafenele, restaurante si in localurile Heurigen.Va mai stau la dispozitieAbonamentul de 24 de ore la pretul de 5,70 EuroAbonamentul de 48 de ore la pretul de 10,- EuroAbonamentul de 72 de ore la pretul de 13,60 EuroTichete pentru o calatorie la pretul de 1,80 EuroTichetele sau abonamentele le puteti achizitiona lacasele de bileteale liniilor de transport public, in magazinele de tip Tabak-Trafik, laautomatele de biletedin statiile de metrou, iar abonamentul pentru 72 de ore si de la biroulTourist-Information(1., Albertinaplatz, zilnic, orele 9-19).Tichetele valabile pentru o singur cltorie pot fi achiziionate i de la automatele de bilete aflate chiar n mijloacele de transport n comun (cu supratax, la preul de 2,20 Euro, v rugm s avei pregtii bani potrivii!).Copiii n vrst de pn la ase ani cltoresc gratuit n tot timpul anului, copiii n vrst de pn la 15 ani cltoresc gratuit duminica i n srbtorile legale, precum i n vacane.(este necesar un act de identitate cu poz!)Cu ocazia celui mai recent test AMTC, care compar serviciile de transport n comun din 13 de metropole europene, transporturile publice vieneze ffis" au fost clasate n primele trei locuri.Liniile de transport vieneze s-au remarcat prin accesibilitate, automatele de bilete cu afiaj n mai multe limbi, numeroasele locuri destinate pasagerilor n vrst i prin informaiile detaliate referitoare la tarife.Metrourile vienezecircul zilnic de laora 5 de dimineaaproximativ pnla miezul nopii. nweekendurii de srbtori,metrourile circul de asemenea i noaptea.Majoritatea tramvaielori autobuzelorincheie cursele deja mai devreme. Orarele exacte ale tuturor liniilor de transport vieneze, cu menionarea primului i ultimului mijloc de transport pentru fiecare staie se gsesc de asemenea pe paginile web ale Liniilor de transport VienezeWiener Linien. n timpul nopii autobuzele nocturne parcurg traseele celor mai importante linii vieneze. Putei folosi autobuzele nocturne cu orice bilet de la Liniile de Transport Vieneze, fr supratax.Viena in pasi de valsDALE VIENEZILOR TRANSPORTULTraficul, si in general transportul cu orice mijloc de locomotie este durerea acuta a romanului. Nu si a vienezului insa care poate fi fericit ca s-a nascut intr-o tara asa de organizata si are un oras condus de niste oameni asa de inteligenti. Care nu vor autostrazi suspendate ci doar un orar predictibil, respectat aproape la secunda de tot ce inseamna conducator de vehicul de transport in comun.Astazi, cum ati ghicit oare?, povestim despre traficul si transportul in comun din Viena. Cum sa va spun? in Viena, la orice ora ai fi, de varf sau nu, in plina vara sau iarna, nu vei auzi niciun claxon. Cred ca vienezii rareori apeleaza la asa ceva si de obicei numai daca e neaparata nevoie. Spre deosebire de noi, bucurestenii mai ales, care conducem adesea din claxoane si flash-uri.E adevarat ca nu au atatia cretini cati sunt la noi, dar au si ei turistii lor (ca sa nu zic cretini). Acestia au circumstante atenuante pentru ca stau cu gura cascata ca sa vada minunatiile capitalei austriece (vezi turulpalatelorsimuzeelor!). Ca urmare se mai intampla sa treaca pe rosu la semafor sau chiar prin mijlocul strazii, ori sa stea pe banda de biciclete. Da vienezii au invatat sa supravietuiasca cu turistii caci ei le aduc banuti. Anual, in Viena vin peste 8 milioane de turisti. Populatia orasului e de 1,7 milioane de locuitori asta, asa, pentru amatorii de statistici care au nimerit intamplator pe aici.In trafic, soferii se comporta civilizat, nu injura scotand capul pe geam, nu arunca chistoace pe jos sau pahare de cafea, nu asculta muzica la maximum cu toate geamurile lasate, indiferent ca e vals sau top100 mtv. Nu trec pe rosu. Nu am vazut pe niciunul, dar nu am stat sa ii urmaresc pe toti.Transportul in comun merge aproape ca uns, indiferent ca e vorba de tren, express, tramvai, autobuz, metrou. Oriunde ai dori sa mergi nu faci mai mult de jumatate de ora, maximum o ora, in cazul in care vii de la aeroport si trebuie sa ajungi in partea cealalta a orasului.Sa le iau pe rand.Trenulde la aeroport este de 2 feluri. SchnelleBahn (cu S ca element distinctiv) e o linie normala, din cadrul retelei OBB (reteaua nationala de transport pe calea ferata). CAT este linia express administrata de aeroport. Daca ajungeti in Viena, veti vedea ca in aeroport sunt numai reclame cu CAT, linia express. Ignorati-le. Cautati SchnelleBahn. Pleaca din aproximativ acelasi loc. Daca aveti Viena Card atunci biletele de tren vor costa doar 1,8 euro de caciula, o singura calatorie. La CAT, o calatorie e 9 euro. S7, trenul care va duce in centru (WienMitte) circula din 30 in 30 de minute fix. Opreste in toate statiile de pe parcurs si ajunge in oras cam in 20-30 de minute.CAT, chiar daca e direct, adica nu opreste decat la Wien Mitte, e mai scump si nu prea merita. La intoarcere, catre aeroport, incercati sa evitati CAT pentru ca cel putin deocamdata WienMitte este in renovare, iar pentru a avea acces la liniile expres trebuie sa ocoliti toata gara. Noi l-am luat catre din dorinta de a economisi timp. Aveam de asteptat la S7 cam 20 de minute conform orarului. Dar ca sa ajungem la linia de unde trebuia sa luam CAT am pierdut vreo 10 minute ocolind gara caci o parte din ea este in renovare si am asteptat vreo 20 de minute primul CAT. Am ajuns la aeroport cam cu 10-15 de minute mai tarziu decat daca optam pentru trenul normal care era mai accesibil din toate punctele de vedere.Tramvaieleau si ele program care se respecta strict. In fiecare statie exista orarul si ruta pe care circula fiecare linie. Stii in fiecare moment cat ai de asteptat si cate statii mai ai pana la destinatie. Nici macar nu trebuie sa stii germana caci totul este foarte explicit. Mai mult decat atat, in cazul in care nimeresti la capat de linie ai toate sansele sa gasesti acolo un functionar al regiei de transport care sa iti indice traseul pe care trebuie sa il urmezi, inclusiv unde trebuie sa schimbi si ce trebuie sa iei pentru continuarea calatoriei.Autobuzele. La fel ca la tramvai. Merg conform programului si nu sunt aglomerate. Seamana oarecum cu cele pe care le-au bagat mai nou pe rutele din Bucuresti, doar ca sunt austriece nu nemtesti. Nici ei nu au o pasiune pentru aer conditionat asa ca la 30 de grade afara, in tramvaie si autobuze era destul de cald.Metroul(U-bahn) are 6 magistrale numerotate si colorate diferit, cu cateva puncte de intersectie unde poti schimba linia. Orarul se respecta la secunda. Exista insa si exceptii cand, din cauza unor evenimente neprevazute, poate intarzia. Cand am plecat noi catre Wien Mitte, in drumul spre aeroport, s-a intamplat ceva si am facut cam 20 de minute in loc de 10. In restul zilelor nu s-a intamplat niciodata ca metroul sa intarzie. Si l-am folosit cam de 4-5 ori pe zi.Am remarcat faptul ca in fiecare statie de metrou (dintre cele prin care am trecut) erau scari rulante si lifturi. Lifturile sunt folosite mai mult de catre persoanele in varsta, persoane cu dizabilitati sau cu bagaje. Noi am mers de cateva ori cu ele cand ne dureau picioarele atat de rau incat chiar si drumul pana la scara rulanta ni se parea un cosmar. Accesul in statie se face pe incredere. Da, ati citit bine, pe incredere. Nu exista bariere de trecere si e pe riscul tau daca nu stampilezi biletele de calatorie. Cred ca exista si controale dar in cele 4 zile cat am stat acolo nu am prins niciunul.Metroul este subteran si suprateran. Daca mergeti la Schonbrunn veti vedea ca trenul merge o bucata de drum si pe la suprafata.Daca vreti sa experimentati si mersul cu bicicleta, prin Viena exista locuri de unde puteti inchiria cu ora sau cu ziua, doar ca nu stiu sa va spun mai multe pentru ca nu le-am folosit. A, si inca ceva: vienezii isi transporta si bicicletele cu metroul, coborandu-le sau urcandu-le tot cu liftul. Vagoanele au zone rezervate pentru asa ceva, ca si pentru carucioare pentru handicapati si carucioare pentru copii.Si daca vreti ceva mai haios, atunci puteti inchiria unSegwaydar e cam scumput. Cam 70 euro pentru 3 ore.VienaWieni/Capital%C4%83" \o "Capital"CapitalaAustrieiDrapelStemVienaPoziia geograficCoordonate:Coordonate:481231N162221E481231N162221EarAustriaSubdiviziuni1 ora + 23 cartiereGuvernare-PrimarMichael Hupl(SP, ales 1994)Suprafa-Ora414,90 km-Pmnt395,51km- Ap19,39kmAltitudine190m.d.m.Altitudinemaxim543m.d.m.Altitudine minim151m.d.m.Populaie(2009)-Ora2.268.656[necesitcitare]locuitori-Densitate4.011 loc./km-Metropolitan2.600.598[necesitcitare]Fus orarCET (UTC+1)-Ora de var(DST)CEST (UTC+2)Cod potal1010 - 1239, 1300, 1400, 1450Prefix telefonic01 (apelare rapid) respectiv 0222