CARTE FESTIVALUL UMORULUI CONSTANTIN TANASE · 2016. 3. 26. · (asta e teorie) ci pentru ei [i...
Transcript of CARTE FESTIVALUL UMORULUI CONSTANTIN TANASE · 2016. 3. 26. · (asta e teorie) ci pentru ei [i...
prof. dr. Dumitru V. MARIN
FESTIVALUL NA}IONAL AL
UMORULUI
"CONSTANTIN T|NASE"
Vaslui
- 40 -
Vaslui, 2010
Editura Pim, Ia[i
2
"Nepo]ilor mei de 2 ani [i 2 luni {tefan Alexandru [i
Ana Ilinca Marin, spre amintire, cu toat\ dragostea."
3
Aviz: O carte despre un fel de institu]ie cultural\ periodic\ (la 2
ani) cu o afirmare rapid\ [i o autoritate de invidiat, dar [i un declin
de speriat e o silab\ din curgerea timpului (40 de ani, totu[i)
`ntr-un loc uitat de Dumnezeu ([i autorit\]i). "Mediul [i momentul"
(H. Taine) au permis un efort social-cultural-artistic-pasional al
unora `nzestra]i, sau nu, cu [tiin]a de a face, nu pentru oameni
(asta e teorie) ci pentru ei [i pentru istoria locurilor.
~nzestrat cu harul de A FACE prin ac]iune direct\ sau
reac]ie D. V. Marin a contribuit decisiv la crearea Festivalului
Umorului, dup\ ce director la {coala M\c\re[ti - Ia[i construise o
[coal\. Apoi a mai realizat "stadion" [i c\min cultural^[coal\ la
V\leni de Vaslui, a pus um\rul la Liceul de Construc]ii "Ion
Mincu" (zidind la propriu) a organizat 3 edi]ii din Festivalul
Fanfarelor, a scris Monografia Liceului "Mihail Kog\lniceanu" [i
mai ales a creat de la zero Grupul de pres\: TVV (20 de ani!),
Unison Radio 17 ani, Ziarul Meridianul 14 ani (din 1996), a fost [i
un om politic, c=teva c\r]i... [i ac]iune !
{i alc\tuirea de fa]\ e o realizare. Fie [i pentru c\ i-a r\scolit
pe to]i cei `n via]\, arhivele cu tainele lor, comentarii, dragoste sau
ur\ din partea contemporanilor care altfel vegetau...
<<Prin pricepere-nepricepere-pasiune i-am determinat pe
mul]i-mul]i la ac]iune [i g=ndire. Ca [i G. Ibr\ileanu odinioar\: "pe
mul]i i-am f\cut eu harnici"!>>
A creat [i prin spirit competitiv, de `ntrecere prin simpatie
sau aversiune a c=torva, drept care au `ndr\znit [i al]ii s\
demonstreze c=t pot [i ei.
Zv=cnire intelectual\ consemnativ\ cartea de fa]\ poate fi o
reconstituire, sau doar serie de m\rturii pentru o vreme, (de) o
4
genera]ie (apus\), un moment cultural reprezentativ ilustrat prin ce
"a fost" [i ce este `n jude]ul Vaslui, poate o r\d\cin\ pentru
CURENTUL CULTURAL INFORMA}IONAL, de dup\ 1989.
<<De-a lungul activit\]ii am avut "calitatea" de a st=rni
multe du[m\nii [i controverse. M-au denigrat mul]i dintre cei pe
care i-am f\cut oameni, m-au b\tut v=nturile vrajbei, neomeniei;
omisiunea din presa concurent\ a fost permanent\, tocmai pentru
c\ sunt liderul presei locale, peste 2 decenii.
N-am preten]ia dec=t c\ "am aruncat" denumirea
festivalului, am trudit din greu la AFIRMAREA lui `n primele 3
edi]ii [i am sus]inut [i popularizat 20 de ani (cu toate mijloacele
media) AUTORITATEA lui... `n total, 40 de ani.
"Colajul" intelectual (observa]i ce frumoase contribu]ii au
c=]iva intervenien]i) p\streaz\ opiniile care corespund cu ale mele.
Am intervenit doar pentru alte comentarii ca "audiatur altera
pars".>> dar n-am schimbat o virgul\ din textul lor.
Ca umor negru: cartea de fa]\ este despre mor]i [i poate fi
pentru mor]i dac\ nu cumva este n\scut\ moart\.
A r=de pentru ce [i cum au r=s al]ii nu prea e posibil.
AVERTISMENT... ! ... E o carte serioas\ pentru o institu]ie... de r=s.
... Cartea nu e a mea, nu e a semnatarilor de m\rturii (ca
documente), nu e chiar de c\p\t=i pentru Festivalul Umorului
"Constantin T\nase", dar e o posibilitate s\ `nv\]\m din cultura
trecutului [i mai ales poate fi a urma[ilor no[tri [i urma[ilor lor pe
unde s-or mai afla [i dac\ or mai apuca.
... N-am schimbat nimic din scrisa intervenien]ilor c\rora le
exprim cu asupr\ de m\sur\ toat\ gratitudinea mea.
5
... Stitul, tehnica [i noutatea mi s-au p\rut ca utile, acestea...
Se spune adesea c\ e treab\ foarte serioas\ pentru a-i face
pe al]ii s\ r=d\. Volumul de fa]\ parcurge calea invers\, de la umor
[i veselie la reconstituire istoric\ serioas\.
CEVA: Ceva despre organizarea materialului:
- A[a longeviv\, aceast\ MANIFESTARE spiritual\ nu
putea dec=t cu urcu[uri [i cobor=[uri, m\car 3 etape: ^; ^^, -
(sper\m nu... †).
- 30 de m\rturii pentru cele 20 de edi]ii, la 40 de ani au fost
"plasate" unde c\dea greutatea informa]iei. Pu]ini n-au sim]it
nevoia s\ concluzioneze [i oric=t ar fi de c=rcota[i festivali[tii (e
umor...) bog\]ia informa]iei (riguros real\) nu se poate `n vreun fel
contesta.
- Am girat cu autoritatea mea pe to]i [i tot ce e publicat aici;
ce nu [tiu nu `nseamn\ c\ nu exist\...
- Paradoxal: concluziile `ncep cu primele r=nduri tip\rite [i
nu se termin\ nicicum cu ultimele...
- Pornit din nevoia de model, Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" se dovede[te mereu necesar [i actual , nu?
- Partener media peste 2 decenii, [i Grupul de pres\ ESTE
`n FESTIVAL.
ADIC|: ~ntr-o lume unde moralitatea tradi]ional\ este `n disolu]ie
accentuat\;
Dragostea e afacere, sex s\lbatic sau bolnav, e manifestare
omeneasc\, dar nu iubire;
6
C=nd cea mai privit\ parte a corpului e fundul [i nu fa]a
(nicicum mintea);
C=nd s-a dezvoltat o industrie bazat\ pe cea mai veche
meserie din lume;
C=nd ho]ia, necinstea, rapacitatea sunt la rang de politic\ de
stat, [i cu lehamite oamenii `[i ap\r\ greu avutul;
Cum politicienii mint cu o neru[inare dus\ la extrem
cump\r=ndu-[i pozi]iile sociale;
iar: celularul, calculatorul [i televizorul (ca mijloace de
comunicare) distrug intimitatea, familia, dorin]a de crea]ie...
Spunem hot\r=t:
ATUNCI E NEVOIE DE FESTIVALUL UMORULUI.
De[i trebuie s\-[i redefineasc\ obiectul de activitate.
Ave]i `n carte: 40 de ani de istorie cultural\ `n 30 de
m\rturii pertinente pentru cele 20 de edi]ii ale FESTIVALULUI.
A r\scoli istoria cultural\ a locului, `n ce a avut mai valoros
timp de peste 4 decenii, ar putea fi meritul de c\petenie al
volumului de fa]\.
7
PRELIMINARII
Prin reforma administra]iei din 1968 s-a `nfiin]at [i
jude]ul Vaslui, urmare a interven]iei directe a lui Virgil
Trofin, atunci apropiat al lui Ceau[escu, `n detrimentul
B=rladului care avea o mult mai bogat\ tradi]ie cultural\ [i era
de aproape 3 ori cu mai mult\ popula]ie. Argumentul:
Vasluiul cu 17000 de locuitori era `n centrul jude]ului [i se
putea ajunge mai u[or, mai repede [i mai economic dec=t la
B=rlad.
T=rgul de case numit Vaslui n-avea niciun fel de baz\
logistic\, arhitectonic\ potrivit\, cl\diri pentru institu]ii [i nici
m\car speciali[ti antrena]i `n comer] [i agricultur\.
Marele istoric N. Iorga a scris `n notele sale de
c\l\torie publicate `n
1904: "Trecutul e aici
cu totul mort...
prezentul n-are nicio
`nsemn\tate vie [i nu
`ndreapt\ spre nici un
viitor. Cine ar putea
preface acest `ntins sat
vechi `ntr-un ora[
modern, c=nd lipse[te bog\]ia [i rostul de munc\ din care ea
izvor\[te?"
Casa Mavrocordat
8
Vechea a[ezare moldovean\ a fost p=n\ aproape de anii
no[tri t=rg ca oricare altul, important prin pozi]ia sa, prin
pr\v\liile sale [i mai ales pentru [colile sale, evident, mai
mult pentru popula]ia din apropiere.
~n perioada 1921-1944, ca unit\]i industriale mai
importante sunt men]ionate: Fabrica de ceramic\, Topitoria
de c=nep\, Fabrica de ulei "Moldoveanca".
La sf=r[itul anului 1944, existau 13 mici intreprinderi
(de fapt ateliere me[te[ug\re[ti) cu 124 salaria]i, dar 67
c=rciumi [i restaurante.
Peisajul industrial s-a `mbog\]it, `ncep=nd de prin
1967, c=nd au fost puse `n func]iune succesiv Intreprinderea
de prelucrare a lemnului, urmate de alte obiective industriale,
unit\]i economice [i ale coopera]iei me[te[ug\re[ti, `ntre care
Intreprinderea Mecanica, Intreprinderea de materiale
izolatoare, Intreprinderea de aparate de m\sur\ [i control,
Fabrica de Confec]ii, Intreprinderea Textila, Combinatul de
fire sintetice, Intreprinderea de industrializare a laptelui,
Intreprinderea Avicola, Centrala termic\ urban\,
Intreprinderea de industrializare a c\rnii, Intreprinderea de
vinifica]ie [i produse spirtoase [i altele. Popula]ia Vasluiului a
ajuns la peste 85 000 de locuitori, `n 1990. La aceast\ dat\,
re]eaua `nv\]\m=ntului cuprindea: 25 de gr\dini]e, 13 [coli
primare [i gimnaziale, 2 [coli speciale, 5 licee. ~n domeniul
culturii [i artei exista: o bibliotec\ jude]ean\ ([i biblioteci ale
institu]iilor) cu totul aproape 500 mii volume, un muzeu
jude]ean, un centru de crea]ie [i cultur\, 2 cinematografe cu
9
1159 locuri, Casa Artelor, Casa C\r]ii [i alte 4 libr\rii,
galeriile de art\, Clubul tineretului, Clubul elevilor (B=rlad,
Vaslui, Hu[i).
Re]eaua sanitar\ dispunea de 2 spitale, 2 policlinici, 5
dispensare urbane [i 5 dispensare pe l=ng\ intreprinderi, 3
farmacii - cu 176 medici [i 635 cadre medii sanitare.
(Fatalmente, trebuie s\ oprim enumerarea aici!).
"Vremurile de glorie de odinioar\ se reactualizeaz\
mereu `n [coli prin pana m\iastr\ a lui Vasile Alecsandri -
c\ruia ora[ul trebuie s\-i fie pururi recunosc\tor - care a
impus aten]iei publice t=rgul [i oamenii de isprav\". (D.V.
Marin, LICEUL MIHAIL KOG|LNICEANU, Monografie,
Vaslui 1990, p.3)
La 2 ani de la formarea jude]ului, Vaslui n-avea nici o
tradi]ie [i nici manifest\ri de anvergur\ na]ional\.
*
Maica Moldova cuprinde Vasluiul `n c\u[ul bra]elor
sale de ape: B=rladul,
Vasluie]ul, Racova,
Delea (mic\) iar ca
deget mare Crasna
dinspre Hu[i care "ar\
dealuri" din Podi[ul
Moldovenesc.
Dinspre nord,
noul cartier Moara
Grecilor cu vile noi [i
Palatul administrativ
10
somptuoase, urcu[ molcom dinspre Ia[i (la 70 km) printre
urma[ii Muntenilor (de Sus), dinspre sud al]i Munteni (de
Jos) vestesc dealul bl=nd p\strat cu urmele vechii cet\]i a lui
{tefan cel Mare [i cu biserica Sf. Ion. Blocurile de 4-8 etaje
str\juiesc o intrare str=mt\ p=n\ `n Crucea G\rii de unde se
merge la Centru sau la Gar\ dar [i spre Vest, adic\ pe str.
Traian spre {oseaua Bac\ului dup\ o barier\ spre Brodoc,
Rediu [i B\lteni. Pe toat\ latura drumului spre Negre[ti, vile,
vile [i sedii de[i circula]ia spre Negre[ti, Roman sau Ia[i e mai
slab\ prin comuna {tefan cel Mare. Estul `nseamn\ ie[ire
brusc\ din centrul civic cu statuia lui {tefan din fa]a Palatului
administrativ domin=nd pia]a [i... c=mpul. C=teva sute de
metri despart artera principal\ {tefan cel Mare de [esul pe
care, recent, s-a instalat un mall [i se construie[te altul; la
"r\d\cina" pantei fiind Stadionul, Sala Sporturilor, un teren
de fotbal, Bazarul, un parc [i... blocuri. Dup\ variant\, adic\
str. Decebal... loturi [i b\l\rii.
Imaginea din elicopter de acum dou\ decenii nu mai
corespunde deloc, `ntruc=t suprafa]a urbei s-a cvadruplat,
construc]iile moderne ca Tribunalul, BRD, chiar Prim\ria,
BCR [i numeroase sedii de unit\]i economice r\s\rind `ntr-o
"prim\var\ a dezvolt\rii ora[ului". Casa de cultur\, Muzeul,
Fosta Prim\rie (Judec\toria), Casa Mavrocordat, Monumentul
lui Pene[ Curcanul, Parcul Copou (cu urme ale postului de
radio din R\zboiul 1916-1918) [i doar alte pu]ine urme de
vechime se mai p\streaz\. Printre acestea [i cl\direa din Str.
Frunzelor 2, actuala redac]ie a Tv.V. – UNISON Radio –
11
Meridianul, care, `ncep=nd cu 1881, a fost Chestura poli]iei,
mul]i ani.
V=nturile slabe
alint\ mul]imea
pomilor, vegeta]ia [i
oamenii lini[ti]i [i
muncitori de pe
aceste meleaguri.
Prea lini[ti]i [i prea
nec\ji]i (ca, mai
`ntotdeauna) datorit\
lipsei de resurse naturale [i financiare: p\durile s-au dus,
apele n-au nici coad\ de pe[te, c=mpurile-s b\l\rii, iriga]ii, nu,
viile – aproape nu mai sunt, industria – c=t a fost c=ndva,
desfiin]at\ azi, doar c=teva fabrici de confec]ii mai rezist\ `n
Lohn, serviciile `nc\ mai dau de m=ncare la oameni.
Prin urmare c=[tiguri mici, patimi mari, ]igani destui,
probleme sociale a[i[derea.
S\ mai inser\m c\ "Primul ziar din jude]ul Vaslui a fost
SEM|N|TORUL, foaie s\pt\mânal\ (`ntre 27 sept. 1870 -
pân\ `n 1876), la Bârlad, cu o "trup\ regal\" prin redac]ie: I.C.
Codrescu, {t. Neagoe, I. Pop Florantin, Ion Popescu [.a. [i cu
un con]inut foarte variat, de invidiat [i ast\zi. Este meritul
des\vâr[it al `ntâiet\]ii. Pe 30 august 1873, apare VOCEA
HU{ULUI, publica]ie politic\ s\pt\mânal\ (pân\ la 13
decembrie 1873), iar la VASLUI, prima "publica]ie
s\pt\mânal\" este ALBINA VASLUIULUI (iunie -
Sediul din str. Frunzelor nr.2
12
decembrie 1875), urmat\ de Expunerea Situa]iunei Jude]ului
Vaslui pe 1874-1875, num\r unic, iar `n mai, 1876,
DE{TEPTAREA, gazet\ politic\.
Indiferent de consisten]a lor acestea reprezint\
~NCEPUTUL pentru fiecare dintre cele 3 jude]e care erau
atunci Tutova, F\lciu-Hu[i, Vaslui [i prin aceasta, ca [i prin
rolul jucat `n epoc\, ele sunt foarte importante. ~ncerc\m o
succint\ enumerare a titlurilor de publica]ii pentru Vaslui
pân\ la sfâr[itul secolului: Vocea Racovei (1878), Rezisten]a
(1881), Hygiena (1882), Monitorul jude]ului Vaslui, foaia
publica]iunilor administrative [i judiciare (1890), Vasluiul
(31 martie - 23 iunie 1886), Trompeta Racovei (1888), Liga
Cultural\ (1894) din nou, Vasluiul (3 s\pt\mâni, 1895)
Muncitorul (2 numere, august 1900), Speran]a (1900).
~n prima jum\tate de secol au ap\rut sub diverse titluri
tot felul de pulica]ii cu perioade [i influen]e variabile (Vezi,
"Meridianul (Vaslui-B=rlad) Ax\ Cultural Informa]ional\".
Singurul ziar din jude] `n perioada 1968-1989 a fost
Vremea nou\, organ al partidului. Dup\ 1989 evantaiul
publica]iilor s-a diversificat (Monitorul, Obiectiv, Vremea
nou\, Meridianul) iar mass-media a fost reprezentat\ ani buni
de Tv.V. [i Unison Radio apoi alte 2-3 studiouri locale.
Elemente de cultur\ [i civiliza]ie r\zbat `ns\ ca florile
de sub ghea]a acoperitoare [i... neprielnic\. ~nc\ !
13
I. AFIRMARE
14
Programe de sal\ din
anii c=nd Revista lui T\nase
era "en vogue" la Bucure[ti,
dar cu care a poposit [i la
Vaslui, condu[i cu fanfara de
la gar\ p=n\ `n centru, `n
1938!
15
"De vrei s\ r=zi, las\ pe mine,
~n grija mea ca (s\) te dai.
Nu te teme, c-o s\ fie bine
{i-o s\ cape]i iar gustul de trai" (din repertoriul lui Constantin T\nase)
Abia `n ultimele s\pt\m=ni "cultura" (ca institu]ie) a
fiert programul pentru noua perioad\ a Festivalului Umorului
"Constantin T\nase" Vaslui, din 7-10 octombrie 2010, a
XXI-a.
S-au `mplinit 40 de ani de la prima edi]ie a acestei
"ini]iative" pe care am botezat-o (chiar eu) cu numele lui
"Constantin T\nase" (la
aniversare, 90 de ani).
Pe 3 - 4 - 5 iulie
1970, pe scena de lemn a
cinematografului I.C. Frimu
fost Traian (unde-i blocul
de locuin]e, azi), cu balcon [i sc=r]=ieli `nfior\toare au evoluat
arti[ti de frunte ai ]\rii [i mul]i amatori. Se desprinsese cultura
(C.J.C.A.) de Inspectoratul {colar, Dumitru V. Marin fiind
singurul inspector metodist, promovat pe 3 martie, ceilal]i
av=nd func]ii politice. Numele [i primul proiect s-au vehiculat
la sf=r[itul lunii aprilie, aprobarea programului de c\tre Biroul
Jude]ean de partid cam pe 20 iunie, Oficiosul PCR, Vremea
Nou\ l-a publicat pe 24 iunie 1970 amintind [i c=]iva dintre
invita]i. Pentru c\ era singurul cu titlu [tiin]ific [i nu era din
grupul lor din Z\podeni, pre[edintele Gheorghe B\l\u]\ apoi
Augustin Chiper [i secretarul Comitetului jude]ean Aurel
}olescu, l-au `ntins pe metodist `n toat\ ]ara dup\ invita]i,
interpre]i, forma]ii.
16
Pe fiii lui T\nase (unul nu mai avea voce dar sem\na
izbitor cu tat\l) [i so]ia Virginia i-a convins (`n strada Plopii
f\r\ so], nr. 10 - 12) s\ vin\ la Vaslui [i a fost foarte bucuros
c\ l-au adus pe Nicolae Stroe [i Aurel Storin. N-a venit nici
Nicolae Dinescu (direc-
torul teatrului de
revist\), nici Radu
Beligan (vicepre[edinte
al Uniunii mondiale a
arti[tilor), nici Valentin
Silvestru, care avea la
radio Unda vesel\.
Teatrul bucure[tean a
editat un progr\mel
intitulat "Salut" [i a
trimis 3 balerine [i c=]iva
arti[ti `n vog\, dar n-au
venit m\car cu
spectacolul anun]at, "La gr\dina C\r\bu[" pentru c\ nu era
sal\ de spectacole.
A mobilizat atunci cu George Stoian mai multe brig\zi
artistice, cea de la Laza fiind apoi premiat\ (instructor Vasile
Ilie, azi director la {coala general\ Laza [i Alexandru Guzu,
profesor Laza).
Concluziile din oficios (V.N. 19 iulie). Ecouri la
Festivalul "Constantin T\nase" [i c=teva inadverten]e (pag.
2) ne erau favorabile p=n\ la urm\, de[i calul de b\taie era
Portretul de la Muzeul jude]ean
17
"cultura" care s\ educe omul nou socialist, iar executantul, nu
exista `n competi]ie cu "linia partidului". La c=teva luni a fost
vestita plenar\ a P.C.R. cu
directive pentru cultura [i omul
nou.
Se poate vorbi, astfel, de
c\ut\rile `nceputului [i ceva
efervescen]\ spiritual\ general\
de noul statut al ora[ului centru
de jude].
Era, `ns\, [i atunci ca [i
acum o acut\ lips\ de cadre iar
sectorul cultural [i de crea]ie era
`n mare suferin]\!
De altfel, `n acele
momente, pe plan jude]ean
(jude]ul Vaslui a fost `nfiin]at
datorit\ lui Virgil Trofin, odat\
cu reforma administrativ\ din
1968) se discuta "pe plan[\".
Adic\ se prevedea sistematizarea
ora[ului Vaslui `n raport de
actualul sediu al Poli]iei
jude]ene, respectiv construc]ia
Palatului administrativ (actual), construc]ia po[tei (azi,
p\r\sit\), a hotelului (azi, Racova), a Casei de Cultur\ [i…
blocuri, ora[ul fiind de case, care se d\r=mau masiv.
18
Dintre alte evenimente: Serbarea popular\ de la Movila
Lui Burcel pe 21 iunie (integral organizat\ de subsemnatul,
care a vorbit pentru prima dat\, la portavoce, la cca. 5000 de
persoane), un succes (vezi Vremea Nou\, miercuri 24 iunie
1970, pag. 2), Fanfara Valea Mare, locul I la Piatra Neam];
abia se vorbea despre "telefon f\r\ cablu", greu de 230 gr.
care s\ poat\ permite deplasarea prin camer\ sau al\turi.
El Mun-
dialul, din Mexico
era comentat la
radio [i presa
scris\ [i v\zut `n
jurnalul dinaintea
filmelor la
cinematograf sau
la foarte pu]inele
televizoare din
ora[.
A[a c\ `n
s\r\cia [i `napo-
ierea de la Vaslui,
bucure[tenii nu se `ngr\m\deau deloc, iar cei care veneau din
]ar\ descopereau un t=rg pr\p\dit. C=[tig\torul concursului de
umor (1970), Ion Dobra din Oradea nu s-a m=ndrit niciodat\
cu titlul de aici, unde, `n sport, Recolta Laza c=[tiga
campionatul jude]ean `n b\t\lie cu Metalul, iar deplasarea la
Ia[i, numai cu trenul `n 2 h [i 30'.
19
Totu[i, ideea a prins, patronimul Constantin T\nase
acceptat, cosmetizat, comunizat, actorul Alexandru Giugaru
`mp\m=ntenit, festivalul popularizat `n mai multe publica]ii [i
ora[e: Pite[ti, Bucure[ti, Craiova, Ia[i, Constan]a.
Precizez c\ `n acele momente (1970) printre ambi]io[ii
locului EXISTAU [i c=]iva tineri care `n decursul anilor s-au
afirmat `n mod
deosebit: Mircea
Colo[enco, fost ziarist
la Vremea Nou\, ca
activist `n domeniul
publicistic al Partidului,
dar cu o (alt\) viziune
mai larg\, Dumitru V.
Marin, ajuns reputat
profesor, inspector,
publicit [i recunoscut
etnolog [i om de [tiin]\,
lider al presei vasluiene
peste 20 de ani (prin
TV.V., Unison - radio,
ziarul Meridianul) cu un CV unic, George Stoian un tip
inventiv [i competent cu valoroase opere publicate [i unele
lucr\ri de referin]\, din Slobozia unde s-a stabilit, Petru
Necula, Coriolan P\unescu [.a.
Placheta [i insignele edi]iei
20
Lui Valentin Silvestru i-a p\rut r\u c\ n-a venit la
Vaslui (din desconsiderare), dar de la edi]ia a II-a a fost
pre[edinte mul]i ani, practic p=n\ `n
1996.
Edi]ia din 1972 care a avut `n
plus sec]ia de pantomim\ (pe l=ng\
brig\zi artistice [i interpre]i), s-a
desf\[urat pe 23 - 24 - 25 iunie 1972,
cu 23 de jude]e participante (cu
concurs de filme satirice, `n noua
cas\ de cultur\ terminat\ cu 2 luni
`nainte [i cu aport substan]ial al lui
Valentin Silvestru).
Atmosfer\ de s\rb\toare, pu-
blic destul de diferit dar entuziast,
mobilizare de c\tre Comitetul de cul-
tur\, [i intrarea `n rol a lui Bran care
mobilizeaz\ [i multe alte institu]ii.
Vremea Nou\ din 24 iunie
consemneaz\ c\ la deschidere au luat
cuv=ntul primul secretar T\nase,
Radu Beligan, Constantin Chiper,
Valentin Silvestru, Ioan Massoff.
Alerg\toristul de serviciu - recunoscut [i de du[manii
din pres\, Dumitru V. MARIN... om la toate! Criticul:
ziaristul Mircea Colo[enco, observator [i spectator; Mai erau
la ziar: M. Harea, Coriolan P\unescu (azi prof. univ. dr.) [.a.
u Alexandru
21
*
Festival: manifestare artistic\ muzical\, teatral\ etc.
cuprinz=nd o serie de reprezenta]ii [i av=nd caracter festiv;
ciclu de manifest\ri cultural - artistice cu program variat,
ocazional sau periodic …; se demonstreaz\ realizarea `ntr-un
domeniu artistic (DEX).
~n 1970 termenul [i sensul erau aproximativ tot la fel,
dar incluz=nd ideea de gratuitate a spectacolului [i concurs pe
monolog, scheci, brigad\ artistic\, grup satiric, recitatori, etc.
SEMNIFICA}IE:
Se discuta ap\sat de individualitatea neamului,
re`nnodarea tradi]iilor na]ionale, valorificarea mo[tenirii
culturale, chiar liberalizarea crea]iei artistice. Tendin]a a fost,
`ns\, rupt\ prin aplicarea hot\r=rilor Plenarei CC al P.C.R. din
3-5 noiembrie 1971, c=nd a `nceput [i cultul personalit\]ii lui
Ceau[escu iar cenzura a c\p\tat puteri sporite.
Noul jude] Vaslui (din 1968) nu prea avea nici tradi]ii
recunoscute (Vasile Ad\sc\li]ei public\ un volum de Teatru
popular, `n 1971), nici personalit\]i, `n special etnoculturale
reprezentative: lista era lung\ dar... Mihail Kog\lniceanu era
[i prea na]ional [i mo[ier, Nicolae Milescu - boier, de
politicieni "capitali[ti [i `mpotriva comunismului", nu, Emil
Racovi]\ la fel, nici vorb\, I.C. Frimu, nu mergea etc. Chiar [i
frumoasele construc]ii care s-au mai p\strat [i azi erau
def\imate.
~n [edin]a de 6 persoane la care am participat (Gh.
T\nase, D.V. Marin, Gh. B\l\u]\, Petrea Didilescu [i de la
22
UTC^sindicat) am aruncat oarecum nefondat numele lui
Constantin T\nase, aproape
necunoscut celorlal]i, [i chiar mie,
dar auzisem [i citisem despre
spectacolele de la Vaslui [i
Bucure[ti, [i de nasul lui mare. Din
criz\ de alte nume, "a prins" poate
[i pentru c\ primul secretar al
jude]ului se numea Gheorghe
T\nase.
Vasluiul era un t=rg de case
cu uli]e noroioase, cu piatr\ spart\
sau rotund\, `n pavaj, c=]iva kilometri. Avea aproximativ
17 600 de locuitori, dar o pozi]ie oarecum central\ [i Virgil
Trofin (din Lipov\] de loc), prim-secretar UTC [i-a f\cut
datoria, desemn=ndu-l centru de jude].
REALIZAREA:
Era a partidului prin organismele [i oamenii s\i; nimeni
nu putea fi angajat f\r\ acordul secretarului cu propagand\,
mai ales `n pres\ [i cultur\ [i nici un director de intreprindere
sau [coal\ f\r\ aprobarea Comitetului Jude]ean.
A.D.Tudosie este ast\zi valoare monumental\:
Bibliografie impresionant\ (c\r]i, articole), descoper\ BBH
(Busuioaca de Bohotin, la Hu[i), bogat\ activitate social-
cultural\-[tiin]ific\-didactic\.
23
N-am priceput niciodat\ cum un oenolog de mare
autoritate ca el nu este [i un b\utor `mp\timit. Pentru c\ pe
Avi (a[a e alintat `n intimitate) nu cred c\ l-a v\zut vreodat\
cineva beat de[i e un st=lp de petrecere [i bun pontagiu. Altfel
nu se explic\ de ce at=tea personalit\]i de suprafa]\ na]ional\
se arat\ impresiona]i [i cuceri]i de el.
Avi e o excep]ional\ "istorie vie"... care ne scrie:
Despre Festivalul Na]ional al Umorului Vaslui
Domnule Marin,
Ai deschis un serial despre
FESTIVALUL UMORULUI. E
grozav. {i pentru valorificarea
mo[tenirii cultural - literare `n jude]ul
Vaslui [i pentru dreapta cinstire a unora
care nu mai sunt. Felicit\ri [i tot
`nainte !
}in s\ fac unele preciz\ri
referitor la `nceputul, adic\ la primele
edi]ii, c=nd eu m\ lansasem `n cercetare
(avem multe articole publicate) [i eram
director coordonator la Liceul agricol din Hu[i, ast\zi,
Colegiul "Dimitrie Cantemir" (`n 12 iunie 1972, doctorat).
a) Dumneata erai nou la cultur\, doar c=teva luni. Dar
ai impresionat prin vitalitate, curaj [i spirit organizatoric.
Cei mai buni prieteni ai mei de atunci erau Emil Pascal
(directorul Casei de Cultur\ Hu[i), care nu te putea suferi,
"c\-l luai la `ntreb\ri" [i Ion Alexandru Anghelu[, poet,
24
profesor, ca frate cu mine. Dup\ o degustare la Hu[i cu el,
acesta era total de partea ta, spun=nd c\ ori ai s\-]i rupi g=tul,
ori ai s-ajungi mare, c\ e[ti prea ambi]ios.
b) La noi la [coal\ [i cram\ c\lcau mai to]i vizitatorii
jude]ului [i noi `i `mb\tam pe mul]i cu B.B.H (Busuioac\ de
Bohotin de la Hu[i), abia atunci lansat\ de mine [i Ioan
Neam]u, cel care `n 1973 a zis c\ "am produs 1 milion de litri,
dintre care numai la Vaslui am v=ndut 3 milioane de litri" (de
B.B.H).
A[a c\ familia lui T\nase, Virginia [i cei doi copii
`nso]i]i de Dumitru Marin [i Emil Pascal au vizitat vinoteca
noastr\ sosind cu un microbuz albastru cam rablagit. Nu s-a
consumat prea mult, dar esen]ial, [i ei au fost la noi, la Hu[i,
ca mai toat\ floarea inteligen]ei rom=ne[ti, c\ ai adus [i mul]i
scriitori consacra]i `n jude].
c) Nu-mi mai amintesc multe lucruri dar re]in c\ la u[a
scenei cinematografului "I.C. Frimu" `i controlai pe to]i, ca
inspector metodist [i d\deai locuri de favoare. {i eu am avut
unul.
d) M\rturisesc: nu te simpatizam prea mult pentru c\
nu te cuno[team bine. Anghelu[ te iubea cu adev\rat, Sban]u
te respecta, Pascal te aprecia.
e) Acum e[ti cel mai bun prieten al meu [i m\ bucur de
afec]iunea dumitale. Prietene[te, Avram D. Tudosie,
25 august 2010 (Meridianul, an XII, nr. 34, joi, 26 august 2010)
25
Munca era a c=torva alerg\tori, inspectori cic\, tot
jude]ul av=nd, `n total vreo 16 persoane dintre care la
Comitetul de Cultur\ [i
Art\ eram doar eu,
ceilal]i, cu particip\ri la
multele adun\ri de partid
din jude].
L\sat cam singur,
am reu[it la prima edi]ie
(3 - 4 - 5 iulie 1970) s\
aduc pe fiii [i so]ia lui
T\nase, pe cei mai `n
vog\ arti[ti, Nae Roman,
Nicolae Stroe, Horia
{erb\nescu [i tehnicieni
(Ion Vova) de la radio
Bucure[ti. Ie[enii ne-au
cam dat cu flit, din alte
ora[e au venit pu]ini. La Festival l-am "deturnat" s\ vin\ (din
tren) pe Alexandru Ar[inel care se ducea la Dolhasca lui [i
care a impresionat pe scen\. Am avut `n sprijin c=]iva
directori de c\mine care aveau nevoie de confirmarea vice-lui
Petrea Didilescu la ceea ce spuneam sau indicam eu.
George Stoian - era un om de linia I, asum=ndu-[i
responsabilit\]i [i ale altora. ~ndr\zne], b\rbat bine, `nalt,
corect `mbr\cat, cu tupeu, logic, `n argumentare, nu prea
iubitor de licori tari dar nedesp\r]it de chefuri, bazat pe
26
prietenia cu Dumitru Bran ([eful sec]iei de propagand\), bun
de condei [i inventiv, omul [tia s\ speculeze [i s\ selecteze
idei pe care s\ le pun\ `n practic\. Pentru c\ era muncitor era
[i pre]uit. Nu cunoa[tem c=t\ dreptate are `n ce spune mai jos
dar este, f\r\ `ndoial\, nu tat\l, nu mama ci un `ntemeietor,
care scrie bine [i care `mpreun\ cu noi ESTE !
"Aud acum, tocmai de aici, de la Slobozia, c\
Festivalul umorului “Constantin T\nase” de la Vaslui nu mai
are str\lucirea de alt\dat\.
Adic\ nu prea îi mai arde de
glum\. Sincer, eu chiar dac\
a[ vedea asta, n-a[ crede. În
anul 1982, când plecat-am
singur din Vaslui, l-am l\sat
voios [i viguros, ba chiar
terminase de cochetat cu
gloria [i se cam luaser\
amândoi din dragoste. {i
acum, ce aud? C\ Festivalul
este în suferin]\ fiindc\ nu
mai are materie prim\. C\
brig\zile artistice nu mai sunt la mod\ fiindc\ toat\ lumea s-a
f\cut cuminte, c\ grupurile satirice [i-au tocit s\ge]ile fiindc\
[opârlele politice nu mai au nici ]int\ [i nici haz, c\ interpre]ii
individuali nu mai au nici bani de tren, iar organizatorii au
ajuns pe timp de criz\ s\ se uite ca milogu-n traist\ – da, a[a
aud. Da, [i se mai spune c\ acestea toate, dar [i altele, par s\
27
explice o ie[ire a spectacolului de umor din acolada
interesului arti[tilor neprofesioni[ti. Dar publicul? A r\mas el
acela[i? Mai vrea el ce-a vrut odat\? Optimi[tii spun c\
aproape da, pesimi[tii spun c\ aproape nu. {i uite a[a, dar [i
altfel, c\ doar n-o s\ ne apuc\m noi acum s\ despic\m firul
sociologic în patru, un Festival de Umor, r\mas orfan de
mama lui „Cântarea României”, ajunge s\ fie trimis în cur\ de
sl\bire. Dar el nici nu moare, nici nu se pred\! Pân\ una-alta,
el se nume[te „Constantin T\nase” [i cât timp se hr\ne[te din
perenitatea marelui artist vasluian va d\inui.
În momentele sale jubiliare, Festivalul acesta pare a se
z\p\ci de tot [i nu mai [tie cine îi sunt mama [i tata. Ca o
carte frumoas\ pe care mul]i [i-ar dori s\ o fi scris, la fel [i el
este revendicat de diver[i declara]i
ini]iatori, dar pân\ la urm\ eu cred
c\ asta nu-i r\u, înseamn\ c\ e un
tort bun din care toat\ lumea vrea o
felie. Poate c\ nici nu este esen]ial
s\ [tim de unde [i cum a pornit
Festivalul – m\ rog, ar fi necesar
doar ca istorie -, dar mie mi se pare
c\ dac\ la începuturile lui mul]i au
dat o mân\ de ajutor, to]i aceia se
cred îndrept\]i]i s\ cread\ c\ ei i-au
pus [i temelia. [i chiar dac\ o s\ v\ vin\ s\ râde]i, v\ spun: tot
astfel sunt [i eu! Da, am [i eu varianta mea, [i eu cred c\ sunt
na[ul Festivalului [i nu m-a[ apuca s\ evoc evenimentele
28
începutului dac\ – a[a cum spuneam – nu a[ crede c\ mai este
nevoie de o contribu]ie (de înc\ una!) la stabilirea unui
adev\r într-un moment aniversar. Adic\ la 40 de ani de la
na[tere…
oooooo
Într-o dup\-amiaz\ (cred c\ era pe la începutul anului
1970), m-a vizitat acas\ (st\team într-un apartament la
parterul unui bloc de pe strada Donici) profesorul Petrea
Didilescu, vicepre[edinte al Comitetului jude]ean pentru
cultur\ [i art\, un tip foarte cumsecade, care a f\cut multe
pentru cultura vasluian\. Eu lucram atunci tot în domeniul
culturii, la Casa crea]iei populare, [i eram oarecum prieteni.
Venise la mine pentru „un [pri] de discu]ii”, noi având din
când în când astfel de întâlniri, care deseori se încheiau cu
proiectarea unor programe [i ini]iative culturale, jude]ul
Vaslui (care se înfiin]ase de abia vreo doi ani), fiind la ora
aceea destul de s\rac în evenimente de natur\ spiritual\. Eram
foarte relaxa]i [i foarte prin[i în discu]ia noastr\ despre de
toate, încât aproape c\ [i uitasem de vinul din paharele pe
care le aveam în fa]\. La un moment dat el a spus, probabil
chiar cu aceste cuvinte: „Bre, nea George (era un fel al lui de
a mi se adresa), hai domnule s\ ne gândim la o ac]iune
cultural\ serioas\, pentru a afirma [i Vasluiul acesta în lume.
A[a, ceva la nivel de ]ar\, s\ ie[im [i noi din anonimat”. I-am
spus c\ sunt de acord c\ trebuie f\cut ceva mai cu îndr\zneal\
[i mai de anvergur\. „Dar s\ nu fie tot de folclor, a zis el, s\
fie altceva, nu [tiu ce”. I-am propus atunci ca, pentru început,
29
înc\ de a doua zi s\ ne document\m mai bine despre
personalit\]ile jude]ului [i s\ g\sim ceva în leg\tur\ cu una
dintre ele. „Probabil c\ n-ar fi o idee rea s\ ne leg\m de a[a
ceva” – am zis eu. Atunci,
îmi amintesc bine, amicul
meu Didilescu a rostit
frazele hot\râtoare: „[tii c\
noi îl avem pe artistul de
comedie Constantin
T\nase, e n\scut aici. Anul
acesta se fac 90 de ani de la
na[terea lui, hai s\ facem o
ac]iune na]ional\ în
leg\tur\ cu el, s\-l cinstim
în vreun fel. Aducem ni[te
teatre de comedie, facem simpozioane cu personalit\]i, o
expozi]ie, lans\m c\r]i de umor, ni[te comici s\ mai aducem,
putem s-o ]inem dou\-trei zile [i o s\ ias\ ceva frumos. S\
vedem dac\ mai are [i urma[i, îi chem\m [i pe ei. Ce zici, ar
merge?”.
M-am gândit dup\ aceea mereu c\ ideea amicului
Didilescu nu se n\scuse chiar atunci [i în acel loc. El venise
întrucâtva preg\tit, probabil mai discutase cu cineva, poate
chiar cu colegii de serviciu (am aflat ulterior c\ profesorul
Dumitru V. Marin era foarte apropiat de aceast\ idee), dovad\
c\ [tia deja anul na[terii artistului. El venise la mine pur [i
simplu s\ verifice un gând pe care îl avea, s\ încerce s\ afle
Gh. Chiriac - 1972
30
de la mine dac\ proiec]ia în realitate a acestui gând era destul
de serioas\. El vedea atunci manifestarea aceasta ca pe o
ac]iune cultural\ de anvergur\ na]ional\, dar ocazional\ doar,
care ar fi trebuit s\ se sting\ dup\ zilele festivit\]ilor pe care
urma s\ i le dedic\m marelui T\nase la începutul lunii iulie
1970 (Constantin T\nase s-a n\scut la 5 iulie 1880). Mie mi-a
sunat teribil de bine propunerea lui. Am fost totdeauna un om
de spectacol [i m\ bucuram s\ putem omagia o personalitate a
scenei. [tiam multe despre T\nase, dar pân\ atunci nu
d\dusem importan]\ deosebit\ faptului c\ el era vasluian. Am
r\mas câteva momente pe gânduri, în timp ce el urm\rea cu
aten]ie [i ner\bdare
reac]ia mea, r\spunsul,
decizia mea. Ceva îns\
nu-mi suna deplin.
Lipsea ceva. Ideea, de[i
bun\, nu-mi p\rea a fi
suficient de rotund\. {i
atunci, deodat\, am avut
momentul de revela]ie.
Atunci s-a n\scut în
imagina]ia mea Festivalul!
Am început s\ vorbim cu precipitare, înc\lzi]i de
subiectul care începuse s\ ne plac\ din ce în ce mai mult. I-
am spus c\ m\ gândeam la un concurs na]ional de umor, care
s\ r\mân\ permanent, în fiecare an (aici el a f\cut imediat
observa]ia c\ era prea mult în fiecare an [i a propus formula
- 1972 N. Claudiu - 1972
31
bienal\), c\ trebuie s\ fie un spectacol complex, cu arti[ti
mul]i [i cu mult\ lume bun\. {i am tot în[irat idei, care
veneau mai multe pe m\sur\ ce ne adânceam în subiect. {i s-a
conturat atunci ceva, era îns\ cam amestecat, în multe locuri
nu se lega, materialul era
incongruent [i nu se sedimenta, nu
avea coeren]\, dar era bogat [i
expresiv. Seara s-a terminat cu
paharul sus [i cu urarea ce ne
f\ceam: „S\ avem succes [i s\ ne
tr\iasc\ Festivalul!”...
A r\mas stabilit ca eu s\
reiau toate ideile, s\ le ordonez [i
s\ mai adaug altele, s\ le pun pe
hârtie ca program de organizare [i
s\ le revedem dup\ câteva zile.
Dac\ este posibil, mi-a mai cerut
el, s\ schi]ez [i un regulament al
concursului. Am f\cut ce mi-a cerut, am f\cut cu grij\ [i cu
migal\, cu pl\cere [i cu entuziasm. I-am predat hârtiile,
discu]ia noastr\ despre ele a mai avut ulterior un caracter
trec\tor, dar am [tiut c\ totul intra în linie dreapt\ [i când am
aflat c\ [i la partid s-a aprobat (primul-secretar de atunci al
jude]enei de partid, Gheorghe T\nase, era un om foarte ata[at
de manifest\rile artistice), am [tiut c\ vom avea Festivalul de
umor.
Eugen Taru - 1972
32
Dar nu m-am gândit atunci nicio secund\ c\ voi ajunge
s\ vorbesc [i s\ scriu despre el chiar [i dup\… 40 de ani!
oooooo
Prima edi]ie a Festivalului (3, 4, 5 iulie 1970), s-a
desf\[urat într-o loca]ie absolut improprie, la vechiul
cinematograf „I.C. Frimu”, pe o scen\ care cu câteva zile
înainte g\zduise un g\l\gios festival de fanfare. Vasluiul
acela am\rât de atunci era uimit de ce i se întâmpla, iar
vasluienii încercau o mândrie nou\ [i exersau o arogan]\
naiv\, sim]indu-se pentru prima dat\ foarte importan]i c\ atâta
lume din România [i atâ]ia arti[ti veniser\ la ei. Ca
prezentator, îmi aduc aminte c\ am deschis primul spectacol
bântuit de o emo]ie ce m\ f\cea s\ cred c\ st\team pe dou\
picioare care nu erau ale mele [i rosteam cuvintele cu un glas
împrumutat. Am zis „Bine a]i venit la prima edi]ie a
Festivalului umorului Constantin T\nase de la Vaslui”, de[i
în culise pl\nuisem s\ deschid cu alte vorbe, s\ încep cu ceva
glume] adic\.
(În anii urm\tori, vreo zece la num\r, ca prezentator al
Festivalului, c\p\tasem un aplomb care se confunda cu
tupeul, devenisem sigur pe ce f\ceam [i când ie[eam pe scen\
îmi compuneam chiar [i o atitudine [ugubea]\, „ca s\ fie în
ton cu con]inutul” – îmi explicam eu. Organizam în culise
intr\rile forma]iilor de umor [i ale arti[tilor, încercam s\
nivelez emo]iile concuren]ilor, le mai d\deam [i indica]ii, mai
tr\geam [i cortina – f\ceam adic\ de toate cu un entuziasm pe
care mi-l alimentau tinere]ea mea de-atunci [i bucuria
33
general\ a Festivalului. M\ încuraja desigur [i faptul c\
vedeam cum atâ]ia oameni care lucrau atunci la cultur\
munceau, se agitau ca totul s\ mearg\ bine. Mai târziu, când
[efii mi-au ata[at o coleg\ de prezentare de la Teatrul „V.I.
Popa” din Bârlad, o actri]\ frumoas\ c\reia eu trebuia s\-i
scriu ce s\ spun\, nu prea am fost fericit. Sim]eam nevoia s\
spun doar eu totul, gândind c\ Festivalul era al meu).
Începând cu edi]ia a doua, fiindc\ Vasluiul cre[tea [i
inaugura mereu câte ceva, „ne-am mutat” la noua Cas\ de
cultur\ a sindicatelor, pe o scen\ mare [i generoas\, cu
posibilit\]i tehnice superioare, dominând o sal\ cu acustic\
bun\ [i totdeauna atât de plin\ de spectatori încât parc\ st\tea
s\ se rup\ în dou\. Au fost edi]ii
care [i la unu noaptea se derulau
în fa]a s\lii pline. Într-un an, pe
la zece seara, juriul a consultat
fi[ele de concurs [i a calculat c\
trebuia s\ st\m în spectacol pân\
pe la patru diminea]a. {i fiindc\
în ziua aceea era [i gala de
premiere, a fost nevoie s\ se
g\seasc\ o solu]ie. Jum\tate din
Festival [i din juriu s-au mutat la
cinematograful cel nou (cred c\ „Modern” îi spunea), la Casa
de cultur\ continuând restul spectacolului. Veneau
concuren]i din absolut toat\ ]ara, sute [i sute de arti[ti,
entuzia[ti [i plini de speran]e. Unii erau am\râ]i, vai de capul
C-tin Cazacu - 1972
34
lor, dar cei mai mul]i erau buni, buni de tot. Aveau haz [i
umorul lor proasp\t era absolut savuros. Uneori, profesioni[tii
hazului, personalit\]ile din juriu, sc\pau exclama]ii de
entuziasm [i râdeau în hohote. Scriitorul [i criticul de teatru
Valentin Silvestru, maestrul, magisterul Festivalului timp de
mul]i ani, avea grij\ s\-[i re]in\ râsul zgomotos, fiindc\ în
calitate de pre[edinte al juriului nu se c\dea s\ se hlizeasc\,
dar de multe ori nu-[i putea reprima pofta [i pornirea de a
râde s\n\tos [i desc\tu[at. Doamne, dar cum s\ nu râzi în
hohote când scena parc\ hohotea [i ea antrenat\ de ghidu[iile
unor arti[ti talenta]i pân\ la Dumnezeu. Veneau \ia de la ITB,
mam\ ce buni erau!, care se luptau la premii cu cei din G\e[ti;
mai erau unii dintr-o comun\ din jude]ul Alba, nu [tiu cum îi
spunea, al]ii de pe la Br\ila (era între ei una gras\ de un haz
absolut irezistibil), echipe studen]e[ti care d\deau clas\ chiar
[i profesioni[tilor, cum a fost [i „Divertis” (ei erau atunci
studen]i la Ia[i). {i-apoi, ce s\ mai vorbim? La Vaslui au
concurat [i s-au lansat Romic\ }ociu [i Cornel Palade,
renumitul Dan Puric, care era în vremea aceea student la Cluj
[i a uimit pe toat\ lumea cu un num\r artistic de pantomim\,
apoi Doru Octavian Dumitru, care a cucerit Trofeul
Festivalului cu interpretarea genial\ a unei parodii la balada
„Toma Alimo[”. Erau unii concuren]i care au venit cu
consecven]\ la Festival 15 – 20 de ani. Forma]ii de umor [i
interpre]i individuali se preg\teau în mod special un an de
zile pentru întrecerea de la Vaslui. Uneori, concursul începea
la 10 diminea]a [i se termina dup\ ora 1 noaptea [i imagina]i-
35
v\ c\ erau spectatori care st\teau în sal\ chiar atâtea ore.
Galele de premiere erau un inimaginabil triumf, spectacolele-
colaj care le marcau erau regaluri artistico-umoristice. Cred
c\ cine a tr\it Festivalul acelor ani a acumulat energie
pozitiv\ pentru tot restul vie]ii [i, cu siguran]\, va tr\i m\car
3-4 ani în plus!
oooooo
Festivalul umorului de la Vaslui a început ca o ac]iune
cultural\, ca un proiect artistic oarecare [i a continuat prin a
deveni un reper, o stare de spirit. Premerg\tor lui [i în zilele
în care se desf\[ura, ora[ul tr\ia intens [i fierbinte o mare
s\rb\toare. Pur [i simplu lumea de pe strad\ era mai voioas\.
Festivalul a dezvoltat [i ac]iuni adiacente care i-au sporit
consisten]a cultural\ [i, dac\ vre]i, educativ\. El a început s\
fie placat de mari spectacole de comedie ale celor mai
importante teatre din ]ar\, de ample expozi]ii de caricatur\, de
lans\ri [i prezent\ri de c\r]i ale genului, de proiec]ii de filme
circumscrise comediei, unele având chiar premiera la Vaslui,
de turnee ale teatrelor de revist\ din ]ar\, de emisiuni radio.
Festivalul de la Vaslui a n\scut [i un mare proiect cultural
na]ional – „Cenaclul umori[tilor”, condus de scriitorul
Valentin Silvestru [i reunind în manifest\ri publice în toat\
]ara corifeii umorului românesc. Acela[i Festival a n\scut în
]ar\ [i… „pui[ori”. Au ap\rut competi]ii de umor la B\ile[ti,
La Gura Humorului, la Fete[ti, la Urziceni [i câte-or mai fi
prin alte p\r]i.
36
O list\ a marilor personalit\]i ale artei scenice [i ale
scrisului românesc, pe care Festivalul vasluian le-a atras de-a
lungul anilor, va fi greu de f\cut în alc\tuire complet\.
Încerc\m m\car o schi]\ [i vrem s-o amintim mai întâi chiar
pe doamna Virginia T\nase, onorabila [i venerabila so]ie a
marelui artist. Au fost apoi, cum ziceam, Valentin Silvestru,
Tamara Buciuceanu – Botez, Dorel Vi[an, Tora Vasilescu,
Horia {erb\nescu, Rodica Popescu-Bit\nescu, Nichita
St\nescu, F\nu[ Neagu, Aurel Storin, Cornel Udrea, Ar[inel [i
Stela Popescu, marele caricaturist-portretist {tefan Popa-
Popa's, Tudor Popescu, Rodica Tott, Eugen Simion, Mircea
Radu Iacoban, Dumitru Solomon, Ion B\ie[u, Vasile B\ran,
Stelian Filip, George Lesnea, Horia Zilieru, Bogdan C\u[,
Vasile Donose, Ioan Masoff… o, Doamne, [i atâ]ia, atâ]ia
al]ii.
Aceast\ mare întâmplare artistic\ ne-a înv\]at c\ nu
trebuie s\ existe nicio zi din via]a omului în care acesta s\ nu
râd\, dac\ vrea s\ fie s\n\tos. El a influen]at în bine [i arta
spectacolului din jude]ul Vaslui. [i înc\ ceva: l-a re-
descoperit, pentru concet\]enii s\i, pe marele artist Constantin
T\nase, ale c\rui celebre cuplete pe care le spunea la
„C\r\bu[” au fost preluate de organizatorii vaslueni chiar din
arhiva teatrului de revist\ bucure[tean ce-i poart\ numele, în
form\ scris\ sau sonor\, [i au fost redate actualit\]ii artistice
prin intermediul Festivalului. {i înc\ s\ nu uit\m c\, în
prelungirea [i în ecoul s\u, la Muzeul jude]ean din Vaslui s-a
creat o valoroas\ sec]ie muzeal\ dedicat\ artistului [i
37
manifest\rii pe care o omagiem acum, gest spiritual care va
opri mereu în timpul celor ce vor veni un trecut care, chiar
dac\ nu a fost m\re], a fost m\car vesel. {i asta nu-i pu]in!
Din p\cate, Festivalul nu a avut un cronicar al s\u.
Sigur, m\rturie stau [i consemn\rile din ziarul „Vremea
nou\”, unde [i eu am scris despre acest eveniment, dar o
cronic\ mai aplicat\ ar fi fost acum, la 40 de ani, o carte de
mare succes. Ar fi fost, desigur, oglinda în care Vasluiul s-ar
fi v\zut mai tonic [i mai merituos, dar [i m\rturia c\ dac\
râsul [i voio[ia nu s-au inventat la Vaslui, aici [i-au stabilit
una dintre cele mai primitoare re[edin]e.
În context, str\dania profesorului Dumitru V. Marin -
vinovat [i bolnav [i el de acest Festival – de a ivi aceast\ carte
este un gest deosebit pentru azi [i important pentru istorie." GEORGE STOIAN, e-mail, 2 septembrie 2010
Cum spune George Stoian, [i el a dat o m=n\ de ajutor,
chiar foarte calificat\.
To]i, cred, care au r\spuns sau nu, au citit ce-am
publicat, `n serial, `n ziarul Meridianul. Prin urmare
complet\rile, p\rerile, faptele invocate arat\ dimensiunile
manifest\rii, continuitatea, valoare, importan]a [i chiar dac\
ar veni `n contradic]ie cu afirma]iile autorului, tot foarte
valoroase sunt. Se dovede[te c\ fiecare are dreptatea lui dar
adev\rul e doar unul: Festivalul de Umor "Constantin
T\nase" este o manifestare artistic\ NA}IONAL| cu ramuri
interna]ionale care a adunat [i str=ns, la doi ani, floarea
inteligen]ei [i creativit\]ii rom=ne[ti... Vasluiul dintre Racova,
38
B=rlad [i Vasluie], pe colinele dimprejur, adic\ sate [i ora[e...
cu dragoste [i competen]\, valoare [i
autoritate, deci.
Preciz\m c\ au fost discu]ii
foarte aprinse [i foarte serioase `n
[edin]ele de analiz\. Proiectul de
desf\[urat pe 2 sau 3 zile, invita]i,
cazare, spectatori, a fost definitivat
numai dup\ ce am avut acceptul
celor de la Bucure[ti dup\ care am
umblat eu. Au fost nepotriviri pentru
c\ pe baza promisiunii lor i-am
introdus `n program dar n-au mai
ajuns [i prin noroaiele noastre.
Dup\ comanda vremii
COLECTIVUL era autorul chiar dac\ era `n discu]ie proiectul
lui Marin, separat de al
lui Stoian. Repet,
ceilal]i, (veni]i t=rziu)
inclusiv Petru Necula
(directorul CCP) erau
cu sarcini politice.
De[i ne erau
subordona]i, cei de la
Casele de cultur\ nu
prea erau angrena]i.
S\-i lu\m `n calcul, lui George, amintirile... roman]ate!
39
Edi]ia II:
23 - 24 - 25 iunie 1972. Cu dou\ luni `nainte s-a
inaugurat Casa de Cultur\
"Constantin T\nase", a
sindicatelor, cu dirigin]i de
[antier Sandu V\tafu [i Dumitru
Marin, responsabil UTC, Emil
R\[canu, ajuns director dup\
1989.
Rememorare fulger cu:
George Ila[cu
- Haiducule, m\ bucur s\
te v\d, ar\]i bine, sper c\ sari tot
a[a de bine la dansuri populare
(pentru cine nu [tie, "haiducul"
Ila[cu e un b\rbat falnic de 72
ani, instructor de dansuri [i forma]ii, foarte apreciat [i c\utat).
-{i Dvs. ar\ta]i foarte bine, la c=]i ani ave]i …
-Gigi, ce f\ceai `n 1970 ?
-Eram coregraf la Consiliul Jude]ean al Sindicatelor, cu
Sandu V\tafu.
- Mai [tii ceva de prima edi]ie a Festivalului Umorului
"Constantin T\nase" ?
- Aia de la cinematograful vechi ? Noi nu prea eram pe
acolo, dar c=nd a venit ploaia aia grozav\, m-a]i ]inut nu,
ne-a]i ]inut, pe vreo 500 de oameni la u[\.
- Era ordinul lui B\l\u]\.
40
- Din 1972 am lucrat adesea `mpreun\. Dvs. la texte,
brig\zi, teatru, literatur\, eu la dansuri, regie. C=te spectacole
am f\cut noi, cine le mai [tie.
- Mai [tii cine a participat ?
- Eram spectator convocat … cred c\ familia T\nase,
pe care o `nso]ea]i peste tot, Aurel Storin, Nicolae Stroe.
- Dintre interpre]i ?
- P\i, cred, fra]ii Jijie … [i la a-II-a Sandu a luat
premiu.
- De {erban ce mai [tii ?
- P\i, cu el am lucrat cel mai bine zeci de ani …
- Tu, Gigi, ce p\rere ai despre fosta mea televiziune ?
- Tot respectul, ce-a]i reu[it Dvs. nu va mai reu[i
nimeni. Nu exagerez …
- Nici ce-ai reu[it tu (s\-mi dai cartea despre tine cu
autograf …), nu va mai reu[i nimeni, niciodat\. De asta mi-
e[ti drag. Oric=nd, te `mbr\]i[ez cu sufletul ! cu George Ila[cu, 17 septembrie 2010
La edi]ia a II-a a venit ca "dirijor" Valentin Silvestru
care intra `n biroul primului secretar T\nase f\r\ s\ bat\ la
u[\. S\ hot\rasc\ juriul, a b\tut cu pumnul `n mas\, [i, to]i
invita]ii erau de el aproba]i (pentru c\ primeau [i ceva bani [i
premii) iar concuren]ii erau verifica]i de securitate. Eu [i
Stoian aveam sarcina s\ verific\m textele [i s\ `nchidem
cortina dac\ \[tia ar fi luat-o razna.
41
"Revista are cuv=ntul" sub conducerea lui Sergiu
Malagamba (incluz=nd [i pe t=n\rul Nae L\z\rescu) a fost
primul spectacol adev\rat de
revist\ dup\ destule decenii (vezi
Vremea Nou\, an V, nr. 1346,
s=mb\t\, 24 iunie 1972, pag. 1)
iar spectacolul de gal\ a cuprins
pe cei mai buni dintre cei peste
200 de arti[ti (n-am mai auzit de
Pa[ca [i Sele[i), din 23 de jude]e
(cu Vaslui pe locul II, Taciu [i
Jijie) [i s-a `ncheiat cu Estrada din Pite[ti.
Am `nregistrat c=t am putut cu un
magnetofon portabil Tesla (mare realizare,
mare !!!). La pantomim\ n-aveam cum, dar
textele sunt interesante.
Oficiosul partidului, Vremea Nou\ a
comentat realiz\ri (nu [i muncitorul,
inspectorul) [i ceva ne`mpliniri !
Convorbire telefonic\ cu Mircea Colo[enco
- Mircea, felicit\ri, `n cartea mea - gata, te numesc
veteran al presei vasluiene [i om de cultur\.
- Ba, tu e[ti veteran, `n cultur\ eu muncesc din greu,
`nc\.
Insigna
Insigna
Placheta
42
- Dup\ ce m-ai criticat `n oficios, ca om al partidului …
crezi c\, ai contribuit cu ceva la Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" ?
- Da' ce, nu discutai cu mine oficial [i neoficial
programe, ac]iuni, atitudini … [i c=nd te criticam `]i spuneam.
- Ba, ne-am mai sf\tuit, dar... tu d\deai cu parul.
}i-aduci aminte de prima edi]ie (3 - 5 iulie 1970), la cinema
"I.C. Frimu", m-ai luat `n furculi]\ c\-s l=ng\ balerinele de la
Bucure[ti dar eu `nso]eam [i p\zeam familia T\nase, pe
Antonescu-C\r\bu[, N. Stroe, Ioan Massoff [.a.
- M\i, da' la furtuna ceea, de ce n-ai dat mai din timp
drumul oamenilor (la Sala mili]iei n.n.) c\ turna [i fulgera !
- M-a durut tare inima, dar era ordinul lui B\l\u]\.
- Mircea, ]i-aduci aminte pentru ce m-ai criticat ?
- Pentru c\ era ordin de la }olescu. Tot el m-a dat [i pe
mine afar\, nu [tiu de ce.
- Ai ajuns om de [tiin]\, o valoare pentru jude] …
- Dac\ sco]i cartea, te felicit. Ai avut atunci mari
contribu]ii ca `ntemeietor (trei edi]ii), ai mediatizat ca un
adev\rat om de cultur\ Festivalul `n ultimii 21 de ani [i acum
sco]i [i o carte. Activitate complet\ !
- Sper s\ fie bun\ ?!
- Ai f\cut tu [i r\u cu politica ta, dar c\r]ile ]i-s bune.
- Vii la Vaslui, `ntre 7 - 10 octombrie 2010 ?
- Sigur ! Joi, 9 septembrie, ora 18.00
43
O manifestare artistic\ na]ional\ la Vaslui are harul s\u
[i a fost darul unei genera]ii pentru o popula]ie mereu urgisit\
c=nd s-au `ntors ochii `ntregii ]\ri c\ la Vaslui se face umor [i
vin. La `nfiin]area jude]ului prin reforma administrativ -
teritorial\ din 1968 aici nu erau nici de unele, fostul raion
Vaslui fiind aspru neglijat `n regiunea Ia[i. Cultural, `n jude],
B=rladul era mult deasupra [i ca num\r [i ca tradi]ii [i ca
autoritate moral\, Hu[ul p\rea mai vizibil prin vinurile sale,
Negre[tiul era ora[ inventat (mai dezvoltate erau Cod\e[ti -
44
fost centru de raion [i Puie[ti ori Murgeni). Cum, toat\ cultura
local\ trecea prin "revalorificare", mai niciuna dintre
personalit\]i nu se plia pe chipul omului nou sau al
creatorului pus `n slujba form\rii profilului comunist.
Directiva partidului: fiecare jude], fiecare localitate s\
aib\ personalitate tutelar\, manifestare artistic\ specific\.
{i chiar s-a n\scut un entuziasm de aceast\ natur\ care
cam submina sloganul general: cincinalul `n 4 ani [i jum\tate.
S\ re]inem c\ `n toate jude]ele s-au ini]iat festivaluri
(menite s\ atrag\ mult\ lume la "ora de educa]ie socialist\")
dar `n foarte pu]ine locuri acestea au prins. Era nevoie de bani
destui, de personal muncitor - competent, de adev\ra]i
administratori `n cultur\ (p=n\ la urm\ cam asta eram to]i) un
fel de management de loissir (organizarea timpului liber).
Mai era nevoie de primi-secretari destupa]i la minte [i
pricepu]i, care s\ aib\ [i persoane pasionate de astfel de
evenimente. Hora de la Prislop (Maramure[), Festivalul
obiceiurilor (Ia[i, Boto[ani, Suceava, Vaslui, Bac\u), Hora
Dobrogean\ [i alte c=teva au avut perioade de existen]\
cultural\ diferit\.
Cultul era al modelului local [i Ceau[escu model
general.
Dumitru Jijie era atunci angajat la Casa de cultur\;
rememoreaz\, pe 14 septembrie 2010:
Prima edi]ie de Festival al Umorului are ceva aparte:
pornea dintr-un ora[ s\rac, populat de oameni care au
`nfruntat greut\]ile timpului cu c=te un z=mbet scr=[nit sau cu
45
c=teva vorbe agere [i acide. De aceea un festival `n care
s\ge]ile ascu]ite ale cuvintelor se sim]eau `n largul lor a fost
imediat acceptat [i sprijinit de vasluieni [i nu numai de ei …
Vasluiul dispunea de un mic teatru (devenit [i
cinematograf) pe scena c\ruia Constantin T\nase a d\ruit
concitadinilor s\i cupletul [i revista. Era firesc s\ se bucure de
re`nt=lnirea cu fo[ti membri sau colaboratori ai companiei
teatrale C\r\bu[.
Dup\ lansarea ideii de Festival, Comitetul de Cultur\
[i-a mobilizat activi[tii [i le-a distribuit sarcini: Dumitru V.
Marin, cam ]an]o[, conducea un grup de invita]i de onoare [i
la urcarea pe sc\rile de intrare `n teatru era aten]ionat de d-na
Virginia T\nase, so]ia actorului: "… dar eu cunosc locul, am
mai fost aici !..." ~n acela[i grup, Antonescu - C\r\bu[ punea
o pat\ de culoare cu silueta [i verva lui; Petric\ Didilescu
slobozea molcom pe sub must\cioara lui cuvinte sim]ite care
bine dispuneau oaspe]ii; Costic\ Peptu `nv=rtea h=rtii [i
programe. Cei de la Casa de
Cultur\ (Ghi]\ P=rc\labu,
Ovidiu Constantiniu, Dumitru
Jijie etc.) aveau sarcini mai
modeste. La primele trei
edi]ii, campion la "alerg\tur\"
era Ticu Marin, cel mai t=n\r.
De remarcat faptul c\ tot el
avut inspira]ia s\ `nregistreze pe band\ magnetic\ aproape
integral edi]iile a II-a [i a III-a.
46
Implicarea mea ca actant `n edi]iile Festivalului
Umorului cuprinde urm\toarele momente:
- Membru al juriului la dou\ edi]ii;
- Interpret `ntr-un cuplu satiric, al\turi de fratele meu
Alexandru Jijie, chiar la edi]ia I, 3 - 5 iulie 1970;
- Premiul I la sec]iunea Estrad\ `n anul 1988 (edi]ia a
X-a);
- Premiul III [i Men]iune `n calitate de compozitor (este
vorba de dou\ c=ntece satirice pe versuri de Aurel Brum\).
Surpriza pl\cut\ pentru vasluieni la edi]ia a X-a a fost
forma]ia de estrad\ a Intreprinderii Mecanica Vaslui. Aceasta
avea `n componen]\ o orchestr\ valoroas\ pe care [i-ar fi
dorit-o [i teatre de estrad\ (sec]ie ritmic\, 4 saxofoane, 3
trompete, 1 trug - trombon), un corp de balet `n care 4
perechi de tineri frumo[i [i talenta]i evoluau `nc=nt\tor, un
grup de proz\, `n fapt componen]ii brig\zii artistice de la
Mecanica `n care str\luceau Lucian }iplea [i Gabi Sp\taru,
soli[ti de calitate. Premiul I a fost ob]inut cu un fragment din
spectacolul "T\nase la el acas\", conducerea muzical\ -
Dumitru Jijie, coregrafia - Mircea Codreanu, libret - Bogdan
C\u[. Dumitru Jijie, 14 septembrie 2010
Toate manifest\rile erau conduse de Partid (`n
generalitatea lui), toate urm\reau profilul omului nou, tot
ceea ce `nsemna crea]ie (`ncep=nd cu Uniunea Scriitorilor)
era mobilizat pentru construc]ia socialist\. Activi[tii [i
inspectorii de la cultur\ n-aveau voie `n pres\.
47
Acum, alt martor [i concurent care auzind c\ scriu
carte, n-a venit singur, ci cu un text, din care extrag:
"Harul cu care m-a `nzestrat DUMNEZEU, m-a f\cut
s\ bat la poarta festivalului `nc\ de la prima edi]ie.
Goana dup\ texte era teribil\, Bogdan C\u[
monopolizase aceast\ latur\ [i a adus pentru mine [i prietenul
meu Nicu Taciu, un text care la prima citire ne-a f\cut s\
vomit\m …
}in minte faza `n care la trei diminea]a (concursul s-a
terminat la ora 04:30) a st=rnit ropote de aplauze...
Festivalul `n sine era [i folositor pentru binele urbei
natale. Asist=nd la spectacol, primul secretar Gheorghe
T\nase a avut la ora 22:00 surpriza, nepl\cerea de a auzi cu
urechile lui, din vocile membrilor brig\zii Casei de Cultur\,
pe post de "nunta[i" despre ceea ce lipsea de vreo dou\ luni
din ora[: Alba lux, Dero [i to]i detergen]ii la un loc.
Alaiul nunta[ilor, cu l\utari cu tot, a plecat la
"magazinul din col]", unde, a doua zi diminea]\, chiar au
g\sit, ca peste tot de altfel `n ora[, mult doritul
DETERGENT !
Detergentul ne-a adus pe piept medaliile de aur !
Noroc cu D.V. Marin (Marinic\ al nostru) care
devenise un adev\rat magician `n a scoate din piatr\ seac\
ceea ce visa noaptea "[eful cel mare" !
Una tare: Cum la ora 22:00 se d\dea stingerea `n
localuri, un "organ cu grade" a venit la actorii care f\ceau
48
larm\ `n fa]a cinematografului, spun=ndu-le s\ termine
imediat sindrofia !
Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace, marele comic Nicu
Constantin a avut parte de un monolog care ar fi meritat
medalie de aur: "Am tr\it s-o v\d [i pe asta. ~n ora[ul lui
T\nase, la festivalul lui T\nase, unde primar este T\nase, noi,
actorii lui T\nase s\ fim lua]i de sub bustul lui T\nase !"
Duc=nd m=inile `mpreunate `n fa]\, to]i actorii au spus
la unison: "LUA}I-NE" !
O TEMPORA ! Sandu Jijie, 16 septembrie 2010
Brig\zile artistice erau arme ideologice prin care se
urm\rea mobilizarea unei p\r]i c=t mai mari din popula]ie. Un
capitol adev\rat au scris cei din Laza `n frunte cu inimosul
profesor Alexandru Guzu, participant
la toate edi]iile Festivalului p=n\ `n
prezent. Textierilor Vasile Ilie, Vasile
Popovici [i Sandu Guzu le d\dea gir
Bogdan C\u[ (Bucure[ti), George
Stoian sau {tefan {erban iar forma]ia
lor era mereu dinamic\ [i proasp\t\.
Grupul satiric din comuna Laza
dovad\ de umor autentic
Marele scriitor, eseist [i critic
de art\, regretatul Valentin Silvestru
la Festivalul Umorului de la Vaslui, `n
anul 1984 (vezi Vremea Nou\ din 18 septembrie acela[i an)
49
spunea: "umorul este dovad\ de inteligen]\, de superioritate,
`ndreapt\ moravurile prin r=s".
Pu]ini dintre noi `[i mai amintesc, poate cei care au
lucrat `n sistem, s\ fac\ vreun fel de excep]ie, c\ prin 1954 un
grup de tineri din Laza, mobiliza]i de Gheorghe Vasiliu,
asistent medical [i Costic\ Bos=nceanu, profesor, doi tineri
inimo[i [i dornici de afirmare au `nchegat `n sat, `n centrul de
comun\ o forma]ie artistic\ numit\ brigad\ artistic\ de
agita]ie, urm\rind s\ prezinte `n programele ei aspecte reale
din via]a satului cu bunele [i relele lui, s\ popularizeze
realiz\rile, s\ ia atitudine `mpotriva lipsurilor, s\ fie opinia
public\ a comunei.
Interpre]ii ei, cadre didactice, salaria]i, ]\rani, reu[eau
de multe ori ca prin programele prezentate s\ fac\ educa]ie
cet\]eneasc\, patriotic\, s\ lupte `mpotriva risipei, neglijen]ei,
furtului, contribuind la `nfrumuse]area satului, [colarizarea
elevilor, buna aprovizionare a comunei [.a.
Prin 1970 folosind formule simple ale genului,
adres=ndu-se direct spectatorilor pe scena C\minului Cultural
de pe platforma unei remorci, sau direct pe tarla la secere, la
pr\[it porumb sau `n alte locuri de munc\ `ncepe s\-[i
contureze personalitatea. Al\tur=ndu-se celor doi lideri,
Victor [i Antonica Cozma, Iulia Vasiliu, Ion Aprodu, Elena
Baban [.a. particip\ la diferite concursuri jude]ene [i ob]in
primele premii. Cresc=nd preten]iile, forma]ia cap\t\ de acum
un nume pe plan jude]ean. Prin calitatea programelor [i a
interpret\rii, `n 1962 se transform\ `n grup satiric, devenind
50
`ntr-o scurt\ perioad\ forma]ie etalon a jude]ului, una dintre
cele mai bune din ]ar\ reu[ind s\ aduc\ jude]ului Vaslui,
comunei Laza peste zece premii I [i II pe ]ar\, prin
participarea la fazele finale ale tuturor concursurilor [i
festivalurilor organizate at=t pe plan jude]ean c=t [i na]ional,
televiziune, `n cadrul festivalului C=ntarea Rom=niei, cum era
atunci, sau Festivalului Umorului "Constantin T\nase" bine
organizat de distin[ii prof. Dumitru Marin [i George Stoian,
activi[ti de seam\ `n cultura vasluian\ sau alte concursuri de
gen. Perfec]ion=ndu-[i mereu programele, modalitatea de
exprimare, membrii colectivului l\zean fac din grupul din
Laza o forma]ie satirico - umoristic\ cu un deosebit impact
asupra spectatorului, cu un umor c=teodat\ irezistibil, plin de
naturale]e [i inspira]ie, cu modalit\]i de expresie [i resurse
inepuizabile de exprimare, cum spunea `n 1982, la a VII-a
edi]ie pre[edintele juriului de la Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" de la Vaslui, marele si regretatul actor
Horia {erb\nescu, citez: "experien]a scenic\ a interpre]ilor,
aplombul lor, greutatea poantelor exprimate `n scen\, fac, din
nou, din grupul satiric din Laza o forma]ie etalon pentru
umorul rom=nesc, una din cele mai bune din ]ar\", (Vremea
Nou\ din 8 octombrie 1982).
La o alt\ edi]ie, mai t=rziu, referindu-se la comuna
Laza, regretatul scriitor si critic de art\ Valentin Silvestru,
mul]i ani pre[edintele juriului acestui mare festival, spunea
c\: "Vasluiul este capitala na]ional\ a umorului iar Laza cea
51
"~n ]ara asta, ]ara p=inii,
S\ aib\ p=ine p=n' [i c=inii,
Guvernul nostru ne oblig\
S-avem o zi de m\m\lig\.
Lor ce le pas\ cum e traiul,
Scumpir\ trenul [i tramvaiul.
Scumpir\ tot, la cataram\,
P=n\ [i p=inea [i tutunul
{i c=nd `njuri pe [leau de mam\,
Ei cic\ eu fac pe nebunul..." (din repertoriul lui Constantin T\nase)
jude]ean\" `ncheind cu aprecierea: "Aici la voi, chiar [i `n
Vaslui/ Pe drum, `n case/ Oricare om e un T\nase."
Noi adesea spuneam atunci c\ este o mare bucurie
pentru noi c=nd vedem `n
jurul nostru oameni care r=d,
bucuro[i [i veseli.
Merit\ deci, s\ ne
amintim cu `nalt\ stim\ [i
respect de cei care `n acea
perioad\ a istoriei, c=nd
critica avea o anumit\
culoare ne `nveseleau prin
glumele lor prezentate,
descre]indu-ne frun]ile m\car pentru o clip\. S\ plec\m deci
fruntea cu respect `n fa]a regreta]ilor profesor Costic\
Bos=nceanu, educatoarei Nu]a Ilie, Mitic\ Asavei - cizmarul,
care nu mai sunt printre noi [i c\rora le purt\m o `nalt\ [i
ve[nic\ recuno[tin]\, acelor care `nc\ mai sunt, Gheorghe [i
Iulia Vasiliu, Vasile Ilie, Aurora Guzu, Ion Pu[ca[u, Vasile
Popovici, Lucia Maftei, Elena Filip, Gheorghe Flocea [.a.
arti[ti amatori talenta]i de la Laza [i din partea jude]ului
George Stoian [i prof. Dumitru Marin, datorit\ c\rora a
existat [i s-a desf\[urat acest m\re] festival `n condi]ii bune [i
chiar foarte bune.
Prin ceea ce a f\cut grupul satiric din Laza a determinat
comuna Laza s\ devin\ un important punct de referin]\
cultural\ [i spiritual\ pe harta jude]ului [i a ]\rii iar numele
52
Vasluiului s\ fie cunoscut `n ]ar\ [i s\ devin\ o vatr\ de
cultur\ rom=neasc\ `n care au rodit mari talente ale artei
profesioniste [i amatoare. prof. Alexandru Guzu, instructor al grupului satiric din Laza
8 septembrie 2010
Edi]ia a II -a (23 - 24 - 25 iunie 1972) trebuia s\-[i
adapteze con]inutul la hot\r=rea Plenarei din 1971 ([i textul
meu de la Movil\ a fost verificat). Eforturile economice erau
mari [i trebuiau servite de instrumentul ideologic.
Cultura chiar devenise o prioritate educa]ional\
ilustrat\ chiar [i de ziarele jude]ene care aveau rubrica, mereu
ciuntit\ de cuv=nt\ri, cultura [i via]a cu profile de ]\rani [i
muncitori frunta[i, cu crea]ii mai mult sau mai pu]in
muncitore[ti. Era perioada form\rii noii intelectualit\]i cu
hamuri aspre pentru orice fel de creatori. P=n\ [i caricaturile
erau "poeme" pentru autorit\]i.
Articolul "Satira [i umorul `n haine de gal\" (Mihail
Harea [i Mircea Colo[enco) trecea `n revist\ `n (Vremea nou\,
1348, 27 iunie 1972) rezultatele la Brig\zi artistice
V. Silvestru I. Vov\ S. Georgescu A. P=rvu B. C\u[ A. Chiper
53
(forma]iile: Uzina Autoturisme Pite[ti, Ceamurlia, G\e[ti) [i
premian]ii individuali (Pasca + Sele[i, Nicolae Taciu + Alexandru Jijie, Alexandru Guzu) [i exprima exact pozi]ia
Comitetului jude]ean de Partid.
A fost interesant\ Foaia volant\ a Festivalului ziua I,
23 iunie, printre altele cu programul zilei: 10:00 - Cuv=nt de
deschidere; 10:15 - 11:30 - Centenarul revistei rom=ne[ti,
(1872 - 1972) expunere Ioan Massoff; 11:30 - Vernisajul
expozi]iei "S\ glumim din v=rful creionului"; 16:30 - Concurs
Cine [tie c=[tig\ "T\nase - C\r\bu[ul [i critica cet\]eneasc\";
18:00 - 19:30 - ~nt=lnire a instructorilor brig\zii artistice de
54
Album cuprinz=nd
autograful [i caricatura pentru
D.V. Marin a lui Cik Damadian.
Biblioteca Negre[ti, iunie, 1972
agita]ie cu membrii juriului; 20:00 - 22:30 "REVISTA ARE
CUV+NTUL" - spectacolul de deschidere, a Teatrului satiric
muzical "Constantin T\nase".
Conform Directivelor,
abaterile de la program erau
minime, abaterile la texte, excluse,
umorul combativ, o necesitate. Se
crea cultur\ politizat\ [i se `nf\ptuia
`n toate centrele urbanizate cu
mobilizare (semi-obligatorie) a
spectatorilor de toate v=rstele. Nu
existau s\li goale.
*
Insist asupra momentului de
AFIRMARE - edi]ia a II-a din 1972.
Cu c=teva s\pt\m=ni `nainte
"organele partidului" `l considerau
cam ineficient educativ, dar…
aten]ionat Valentin Silvestru, care
regreta absen]a din 1970, l-a sprijinit cu autoritate. Au contat
[i cele c=teva scrisori care `ntrebau, c=nd se mai ]ine
concursul [i de condi]iile de participare. ~n final: 23 jude]e cu
peste 2000 de arti[ti amatori [i o mult mai bun\ mediatizare.
Pe l=ng\ Casa de Cultur\ se inaugura [i Cinematograful
"Modern", unde s-a planificat concursul pentru interpre]i
individuali + brig\zi artistice.
55
Numai concursul edi]iei a III-a a `nsemnat 18 ore [i 42
minute `n dou\ s\li care gemeau de lume, de[i era campanie
agricol\. Bucure[tenii sc\pau "cu sarcin\ de partid" din
fierberea zilnic\ [i-[i luau tot felul de libert\]i prin ora[ele sau
comunele din jude] pe banii Comitetului de Cultur\ [i Art\
care asigura cazare, mas\, diurn\ [i ma[ini pentru deplas\ri.
La individual premiul I a fost ob]inut de Nelu Norocea, de 9
ani, din Vetri[oaia (am `n]eles c\ nu
s-a ales nimic de capul lui) iar la
brig\zi artistice au rezultat
spectacole adev\rate, cu
Intreprinderea de Transporturi
Bucure[ti (ITB) prima clasat\. ~n
competi]ie au fost 423 de arti[ti
amatori, din 27 de jude]e,
pre[edintele juriului Valentin
Silvestru care nu s-a dezlipit de
scen\ … imprim=nd o not\ de
seriozitate f\r\ precedent. Tudor Gheorghe, cunoscut
menestrel, a avut un concert special iar evolu]iile teatrelor
invitate au provocat mult\ emula]ie.
Concursul de caricatur\ n-a lipsit, prezen]i fiind cei mai
cunoscu]i caricaturi[ti din ]ar\ (mai ales cei de la "Urzica" [i
Nicolae Viziteu, vasluianul nostru, cu un premiu).
Au fost manifest\ri premerg\toare `n mai multe ora[e [i
comune incluz=nd [i un ciclu de filme, expozi]ii (itinerante),
spectacole cu teatrul "}\nd\ric\" [i "~nt=lniri cu epigrama".
Expozi]ie "T\nase" din Muzeu
56
De mare succes s-au bucurat dezbaterea "Umorul `n literatura
rom=n\", recitalul lui Nicolae Stroe [i expozi]ia de desene [i
gravuri (deplasat\ la "Confec]ii" [i alte locuri). Elita umorului
rom=nesc [i a scriitorilor a fost prezent\ [i purtat\ prin jude],
ar\tat\, comentat\.
F\r\ `ndoial\ a fost o realizare la marea ambi]ie, foarte
dens\ [i spectaculoas\. "Culturnicii" de atunci au alergat, nu
glum\, biciui]i de Valentin Silvestru care mi se dest\inuia (pe
dealul de la Gura Bustei) c\ e foarte obosit, extenuat dar a
vrut s\ demonstreze ce se poate face la un Festival pe care-l
va interna]ionaliza (se referea la Republica Federativ\
Iugoslavia).
Nicolae Viziteu e premiant la edi]ia a II-a. Iat\-l ce
scrie, `n 2010, `n bun\ condi]ie de crea]ie (adic\ jumi/juma
treaz):
- Culi]\, c=t e o p=ine ?
- E mai ieftin\ ca o ]igar\ …
- {i, de ce fumezi ?
- P\i, m\n=nci p=inea da' nu
iese fum!
- De ce bei ?
-S\ suport inep]iile
prietenilor [i prostiile mele.
Domnule, prof. dr. Dumitru V.
Marin, la un pahar de vin m\
`mpac pe mine... destinul... suf\r
[i-mi `nnec amarul...
57
- La olecu]\ de Taifas … (numele unei cr=[me)
- Ascult pe al]ii dar [i ideile mele pe care le adun `n
caricatur\, `ntr-un pahar de vin ieftin.
- Ce visezi ?
- Expozi]ii, expozi]ii. La b\utur\ am interdic]ie, nici
m\car la "una mic\, de la F\nic\".
- D\-mi scris ce [tii de Festivalul Umorului "Constantin
T\nase".
- Iaca, scriu:
"{tiu c\ am fost premiat la edi]ia a-II-a [i eram tare
m=ndru. Dvs. nu v\ ocupa]i cu caricatura a[a c\ nu m-a]i
remarcat. V-am v\zut cum `i instruia]i pe participan]ii cam
be]i `ntr-o sear\, la edi]ia I sau II [i v-am socotit curajos, c\
putea]i lua o b\taie bun\.
Festivalul Umorului "Constantin T\nase" a `nsemnat
mult pentru vasluieni [i pentru mine, particip=nd la 20 de
edi]ii. A[a s-a n\scut [i grupul de la Lu]oaia care l-a dat [i pe
revolu]ionarul Marian Enache. N-a[ garanta c\ v-a]i bucurat
de multe laude.
Doar de c=nd a]i `nfiin]at Grupul de Pres\ i-a]i uimit pe
to]i. De 20 de ani sunte]i `n frunte. V\ doresc succes !" Nicolae Viziteu
15 septembrie 2010
Edi]iile din 1976 [i 1978 au fost aproximativ la acela[i
nivel, dar edi]ia de 10 ani (a VI-a, unii i-au spus jubiliar\) din
1980 s-a `ntins pe parcursul a 3 (trei) s\pt\m=ni, cu 4 (patru)
zile concurs de interpretare [i spectacol de gal\, duminic\, 27
septembrie 1980.
58
Edi]ie aniversativ\, aceasta, a avut [i Gala teatrelor
pentru copii [i tineret (Sala Sporturilor, Casa de Cultur\
B=rlad, Hu[i, Vaslui etc.), Gala teatrelor dramatice
("B\d\ranii" - Br\ila, a prins mult), Zilele filmului de
comedie, Decada literaturii satirico - umoristice, Gala
teatrelor de estrad\, expozi]ii `n s\li din ora[e [i la c=teva
c\mine culturale (Cod\e[ti, {uletea, Murgeni, Tutova …).
Concursul de interpretare era cam `ntre 08:30 - 21:00, `n cele
4 zile !
C=t\ cultur\ era, c=t\ politic\
… dar era o mi[care cultural\
local\, cu pu]ine valori locale dar
stimulativ\ prin personalit\]ile
aduse pe diurn\, distrac]ie, be]ii,
cuceriri … ceva libertate. Pentru c\
nu lipseau deloc b\ie]ii cu ochi
alba[tri pe care-i cuno[team `n cea
mai mare parte.
Era `ns\ autocenzura, era
frica de a gre[i contra partidului, era spionajul [i dela]iunea
reciproc\. Fiecare se temea de ceilal]i, iar Valentin Silvestru
nu era tandru [i "mai liber" dec=t `n apropierea Rodic\i
Mandache [i cel mult 3 dintre zecile pe care, el `i aducea !
Tocmai pentru c\ fusese peste hotare, era `ndeaproape
supravegheat [i el [tia asta !
Beneficiul cultural era al popula]iei [i mai ales al
elevilor de liceu adu[i organizat s\ umple s\lile; la teatru
A. Clenciu, 1994
59
venea lumea cea mai bun\ … [i securitatea. {i adesea umorul
era chiar de calitate ! Dup\ vremi …
Cu Emilian … Pascal !
- B\di]\ Emil, `mpline[te 40 de ani,
Festivalul Umorului de la Vaslui…
- Umorul era la Hu[i, nu la Vaslui.
- ??
- Pe scen\ sau cu secu' al\turi
oamenii f\ceau glume acoperite, uneori
frumoase dar adesea moarte.
- ?!!
- Nu te mira, limbile se dezlegau
dup\ un pahar cu vin [i nici ochii alba[tri
nu erau mul]i. Atunci, pur [i simplu invita]ii sc=nteiau. ~i mai
stimulam [i eu …
- Adev\ratul umor, deci, la Hu[i … cu cine ?
- P\i, tot ce-ai adus mata `n jude], ca inspector la
CJCA, i-ai v\rsat la Casa de Cultur\, mai precis la Pascal,
care-i purta prin vii, comune, prin crame … ce, nu [tii, nu erai
cu mine ?
- Ba, da, eu eram oficialul.
- Au venit mul]i, chiar mul]i, Virginia T\nase [i fiii,
Nae Roman, Stroe, Storin, Silvestru, apoi F. Neagu,
Constantin Chiri]\, M. Preda … mul]i !
- Continu\!
60
- {tii ce, mai repede `]i spun cine n-a venit. A trecut pe
aici floarea umorului, caricaturii, crea]iei, [tiin]ei rom=ne[ti.
~]i poate spune [i Avram D. Tudosie.
- Pe la Crama lui semnau condica?
- Nu, numai, era `n s\rb\toare neoficial\ tot Hu[ul.
- Nu exagera …
- Ad\-]i aminte c\ aveam cercuri artistice, f\ceam filme
(`n 1970 !), veneam de la un ansamblu profesionist [i …
- Doamna Eliza Pascal, so]ia, era la Bibliotec\.
- Aveam corul \la vestit, cu Lisellote V=rn\ …
- Dar, despre `nceputurile Festivalului Umorului
"Constantin T\nase" ?
- Nu-mi pl\ceai atunci, c\ erai prea insistent (cu tupeu)
[i nu erai bun la b\utur\, erai prea t=n\r [i perseverent. Ca
proces - verbal de inspec]ie, mi-ai f\cut …
- Despre `nceputuri … b\die (nu uit c\ ai 78 de ani !) ?
- P\i, familia T\nase … familia T\nase … T\nase …
era cu unul din b\ie]ii lui care n-avea voce (fusese operat la
g=t, n.n.), sem\na perfect cu Constantin T\nase, al doilea era
mai brunet, doamna, doamna era `nc\ frumoas\, se ]inea bine
… I-ai adus la Hu[i, dar nu mai ]in minte c=nd. Chiar la vreo
3 edi]ii … aha, cu microbuz parc\, nu prea beau ei. Erau
oameni serio[i !
- Ce-]i mai aduci aminte ?
- Mai, las\-m\ … Parc\ la vechiul cinematograf eram
`n juriu, iar voi, mata, Pieptu, Didilescu `i organiza]i [i pe
invita]i [i concuren]i. N-au fost prea mul]i, p=n\-n 20!
61
- {i ?
- Care [i cum, nu mai [tii …! Am [i trofee … acordate
pe scen\, nu … altfel.
- Ce ai ?
- Uite [i oala asta cu dou\ fe]e …
Emilian Pascal s-a dezl\n]uit. Se mai repet\ pe ici pe
colo, dar e logic [i sf\tos: 45 de ani la cultur\. Nu degeaba
l-am numit eu seniorul culturii vasluiene ! interviu filmat, 2 septembrie 2010, acas\, dup\ amiaz\
(Meridianul, an XII, nr. 36 (855), joi, 9 septembrie 2010, p. 10)
Credem c\ Festivalul Interna]ional al Umorului
"Constantin T\nase" a avut 3 etape distincte: a) Afirmarea,
`ntre 1970 - 1976, AUTORITATEA, 1978 - 1998 [i
Rezisten]a, dac\ nu Dec\derea lent\ din ace[ti ultimi ani, c=nd
au disp\rut forma]iunile mari (brig\zi artistice) [i critica se
face pe sponci. Probabil c\ trebuie reg=ndit profilul, tematica
[i adresabilitatea !
C\ el trebuie men]inut, e de la sine `n]eles.
Stimate d-le profesor [i drag\ prietene Marin,
Ne cunoa[tem de-o via]\ [i m-am str\duit s\ scriu `n
grab\ aceste aduceri-aminte. Dac\ e prea lung, se poate scurta
dup\ voia Dvs., eu "n-am avut timp s\ scriu mai pu]in", vorba
lui Iorga.
~n rest, mult succes la editarea c\r]ii [i a[tept apari]ia. Cu prietenie, V. M\linescu
2 septembrie 2010
62
Amintiri despre Festivalul de Umor
audien]\ [i valoare cultural artistic\ la Vaslui Acum patruzeci de ani `n urm\, `n zilele de 3, 4 [i 5 iulie
1970 se desf\[ura la Vaslui, `ntr-o modest\ sal\ de cinematograf,
prima edi]ie a Festivalului Umorului "Constantin T\nase" [i prima
manifestare de acest gen `n Europa, dar e posibil s\ fi fost [i
PRIMA pe `ntregul mapamond prin specificul [i valoarea sa
artistic\.
Av=nd `n vedere c\ la conducerea
jude]ului Vaslui se afla un prim-secretar
ambi]ios cu numele de Gheorghe T\nase,
ini]iatorilor de la Comitetul de Cultur\ [i Art\
- Vaslui, le-a fost lesne s\ ob]in\ aprobarea
inaugur\rii acestui Festival care coincidea, `n
mod fericit [i cu numele tovar\[ului
Gheorghe T\nase, cel care a fost `nc=ntat de
aceast\ coinciden]\ de nume. Semnifica]ia
`ns\ era alta: Constantin T\nase - marele
actor [i conduc\tor al Teatrului satiric -
muzical "C\r\bu[", din Bucure[ti, fiind n\scut la Vaslui, c=]iva
intelectuali de frunte de la Comitetul de cultur\ s-au g=ndit s\-l
venereze pentru ce a `nsemnat Teatrul de revist\ `n ]ar\ [i
str\in\tate `n prima jum\tate a secolului XX, prin munca [i os=rdia
acestui mare actor de comedie, care devenise o personalitate
proeminent\ `n ]ar\ [i str\in\tate, prin marile spectacole de revist\
pe care le-a realizat ca actor, regizor, compozitor [i textier [i ca
organizator de mari turnee peste grani]ele ]\rii.
63
Printre cei ce s-au zb\tut s\ realizeze acest festival -
ini]iatorul [i organizatorul neobosit
al manifest\rii, s-a num\rat actualul
prof. dr. Dumitru Marin, care `n
vremea aceea era inspector -
metodist la Comitetul Jude]ean de
Cultur\ [i Art\. Al\turi de domnia
sa se aflau [i al]ii: C. Pieptu,
George Stoian precum [i al]ii de la
Casa Jude]ean\ de crea]ie etc. ~mi
aduc aminte de toate acestea,
deoarece `n prima edi]ie a
Festivalului, am fost invitat `n juriu
ca membru onorific din partea Teatrului "Victor Ion Popa" `n
calitate de secretar literar. Am avut onarea s\ fiu al\turi de N.
Stroe, marele actor cupletist
de la Bucure[ti care fusese
numit pre[edintele juriului,
adus la Vaslui de fosta so]ie
a lui Constantin T\nase care
venise `mpreun\ cu cei 2 fii
Radu [i Aurel; de asemenea,
`n juriu au mai fost Aurel
Storin - secretar literar -
muzical de la Teatrul satiric
- "Constantin T\nase" din
Bucure[ti, dou\ balerine zglobii [i s\lt\re]e, N. Kanner - tot din
Bucure[ti, Nae Roman, [.a.
Fred Ghen\descu - 1972
64
"A[a-i via]a
Via]\-i asta, m\i b\die?
Fir-ar mama ei s\ fie!
Nu po]i m\, oricum o dregi,
Dou\ capete s\ legi.
Nu se poate m\, [i basta!
Via]\-i asta?!
C=nd ]i-e poft\ de-o g\in\,
Te ui]i la ea din vitrin\,
C=nd ]i-e poft\ de salam
Jinduie[ti la el prin geam
{i te saturi cu fereastra...
P\i... Via]\-i asta?!
Nu g\se[ti s\ te-mprumu]i,
Peste trei zile te mu]i,
Nici un ban `n buzunar.
N-ai pl\tit nici la l\ptar,
E[ti dator v=ndut pe pia]\,
Asta-i via]\?!
N-ai bani ca s\-]i iei un ac,
S-a spart geamul la iatac,
Mi]ii i s-au rupt pantofii,
Iar s-au ispr\vit cartofii,
Vasilic\ [i-a spart ]easta
Via]\-i asta?!
Vii acas\ la m=ncare,
Parc\-i la `nmorm=ntare,
To]i sunt albi parc\-s pe p=nz\,
Fiindc\ n-au nimic la r=nz\
Tu le-aduci de-un leu verdea]\!
Asta-i via]\?!" (din repertoriul lui Constantin T\nase)
De la Hu[i fusese
invitat `n juriu dl. Emil Pascal
- directorul Casei de Cultur\.
Au lipsit de la
inaugurarea primei edi]ii
unele personalit\]i culturale
bucure[tene printre care [i
Valentin Silvestru - marele
critic teatral de la
Contemporanul [i Rom=nia
Literar\ care abia de la a
doua edi]ie [i-a intrat `n rol, `n
calitate de co-organizator
al\turi de dl. prof. Dumitru
Marin [i al]ii.
Prima edi]ie, a demarat
mai modest cu mai pu]ini
participan]i [i cu un public
destul de redus ca prezen]\,
majoritatea fiind sceptici [i
ne`ncrez\tori `n efectul
terapeutic al umorului. Unii
se [i `ntrebau cui [i la ce
folose[te UMORUL ? Se
afirm\ uneori [i azi, c\ sursa
principal\ a umorului [i a
comicului ar fi contrastul
dintre aparen]\ [i esen]\; oare
nu e comic\ situa]ia unui
65
imbecil, a unui prost\nac `n aparen]\ ca [i `n esen]\ ? {i se mai
r=de uneori de prostie. Cel mai adesea `ns\, inteligen]a uman\ ne
face s\ r=dem copios atunci c=nd `i citim pe I. L. Caragiale, Aurel
Baranga, Paul Everac, Marin Sorescu, Ion B\ie[u etc. sau pe
Shakespeare, N.V. Gogol, Moliere, Rabelais, Cehov, Twain,
Ha[ek, B. Shaw ca s\ nu pomenesc doar de c=]iva autori de
comedie [i umor din literatura rom=n\ [i universal\, care prin
personajele create st=rnesc hazul pentru prostia manifest\rii lor.
Mai exist\ [i prejudecata c\ umorul i-ar `ndrepta pe oameni.
Posibil. Se potrive[te `ns\ de minune axioma c\ omenirea se
desparte de trecutul ei r=z=nd ! E adev\rat, cu c=t\ satisfac]ie ne
aducem aminte de perioada dictaturii absurde dinaintea lui '89.
Dar nu cumva am intrat `ntr-o democra]ie [i o libertate la fel de
absurd\ dup\ revolu]ie ? Suntem liberi s\ medit\m … Poate c\ azi,
o critic\ public\, o sanc]iune administrativ\ sau penal\ pot fi
`ncomparabil mai eficiente educativ [i social, dec=t umorul. Ce
facem `ns\ cu spiritul ? Nu cumva umorul folose[te la
`ns\n\to[irea st\rii de spirit a spectatorilor [i `n acest caz devenim
mai buni [i mai optimi[ti fa]\ de starea social\ a unei na]iuni ? Din
nou, subiect de medita]ie !
Ceea ce e sigur, este faptul c\ Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" de la Vaslui s-a dovedit nobil, util [i deosebit
de a[teptat de la o edi]ie la alta, iar efectul curativ al r=sului [i-a
dob=ndit o adeziune [i o satisfac]ie general\. Edi]iile care au
urmat, au fost preg\tite cu mult\ pricepere [i autoritate de c\tre
Valentin Silvestru [i organizatorii din Vaslui, Comitetul de Cultu\
[i al]i pasiona]i de art\ [i cultur\ din mijlocul c\rora n-a lipsit dl.
prof. Dumitru Marin, Dumitru Bran, profesorul [i ziaristul Teodor
Pracsiu `n c=teva edi]ii, `n juriu am fost al\turi de actri]a Tamara
66
Buciuceanu - Botez, muzicologul Vasile Donose, de origine
vasluian\, iar din Teatrul "Victor Ion Popa" au mai fost invita]i `n
juriu Constantin Petrican, regizorul Constantin Nacu [i Bogdan
Ulmu, iar co-prezentatori actorii Dana Tomi]\ [i Constantin
Av\danei. Printre cei ce au ajutat la buna organizare s-au mai
al\turat regizorul Bogdan C\u[, dirijorul prof. Nicu Balan,
coregraful George Ila[cu, directorul Casei de Cultur\ Vaslui, Emil
R\[canu [i al Casei de Cultur\ B=rlad, Nicu Bor[, apoi Virgiul
Giu[c\ iar ca prezentatori [i-au adus o contribu]ie deosebit\ G.
Stoian din Vaslui [i prof. Gruia Novac din B=rlad.
Ulterior manifest\rile s-au `mbog\]it prin concursurile de
caricatur\, grupuri de satir\ [i umor ale amatorilor, gale ale
spectacolelor de comedie [i organiz\ri ale galelor finale ale
laurea]ilor cu distribuiri de premii [i men]iuni care stimulau `n cel
mai `nalt grad, particip\rile la urm\toarele edi]ii care, `n cei 40 de
ani de la ini]iere s-au desf\[urat aproape cu regularitate, din doi `n
doi ani, `n alternan]\ cu colocviul na]ional de regie de teatru care
s-a desf\[urat la Teatrul "Victor Ion Popa" ini]iat `n anul 1976 tot
cu animatorul activit\]ilor culturale din ]ar\, Valentin Silvestru pe
care `l regret\m cu to]ii, pentru prematura (plecare) `n lini[tea
etern\.
Festivalul Umorului "Constantin T\nase" a ridicat enorm
prestigiul jude]ului [i al ora[ului Vaslui intr=nd `n tradi]ie, fapt de
care sunt m=ndri at=t vasluienii c=t [i ]ara, care se poate l\uda cu o
asemenea manifestare de cultur\ [i art\ c\reia `i doresc s\
d\inuiasc\ `nc\ vreo 40 de ani de acum `nainte. V. M\linescu - veteran al teatrului, B=rlad, septembrie 2010
67
Impunerea sigur\ `n arealul na]ional s-a `nf\ptuit
`ncep=nd cu edi]ia a III-a, din 1974 [i
autoritar\ din 1976, cel t=rziu 1978.
40 de ani, ca INSTITU}IE
CULTURAL|, alintat\ de v=nturile de
libertate de prin 1970 (ce-a urmat dup\
1971…!!!) botezat\ FESTIVAL, [i-a onorat
datoria de a r\sp=ndi cultura (mai veche sau
mai nou\, mai partinic\, ori mai liber\) pe
meleagurile de unde a plecat marele actor Constantin T\nase,
dar [i a desena o f\r=m\ de spiritualitate specific\ pe cerul
Rom=niei.
C=]i, c=t, cum au aplicat hot\r=rile partidului (a fost o
pre[edint\ [i `ncrezut\, fudul\ [i cu totul incompetent\, dar
hot\r=t\) [i pe l=ng\ limbajul de lemn c=t s-au produs
intelectual … vom vedea, poate, `n cadrul Curentului
Cultural Informa]ional de dup\ 1989.
Dreptul la posteritate `l au `ns\ to]i. Evident, `n m\suri
diferite ! Cel pu]in pentru cei lega]i de Festivalul Umorului,
Bienala Umorului, Festivalul Interna]ional al Umorului la
cea de-a 21 edi]ie, deci … dup\ 40 de ani !
O reunire de c=teva sute de oameni implic\ ac]iunea
direct\ a unei echipe supuse unui (deget) ar\t\tor.
Poate, George are dreptatea lui, pentru c\ Petrea
Didilescu chiar `n analizele Comitetului de Cultur\ [i Art\,
devenit [i de educa]ie socialist\ (C.J.C.E.S.) spunea adesea
"s\-l consult\m [i pe tovar\[ul G. Stoian" (D. Marin [i Lucian
D.V. Marin 1974
68
Popa `l pi[cau mereu c\ nu poate f\r\ el, [i r\spundea: e omul
lui Bran, ce s\ fac?). S-a dovedit totdeauna c\ George Stoian,
apoi {tefan {erban [i Ioan Manca[ erau "esen]a mi[c\rii"
oric=t ar fi clocotit ceilal]i. De altfel, dup\ 1974 rolul CJCES
a sc\zut semnificativ pentru c\ a devenit de "control [i
`ndrumare" [i mai ales de educa]ie socialist\, deci de
concep]ie. Dar [i aici era urm\toarea diviziune: pre[edin]ii (`n
ordine B\l\u]\-Chiper-Bran-Condrea-Stoian) erau angrena]i
`n sarcini de partid, vicepre[edinte era "viceprimarul" cel gata
s\ `ncaseze criticile [i, mul]i ani, Constantin Pieptu omul cu
h=rtiile, sforarul, limba de lemn, deci necriticabil dar
important. Inspectorii metodi[ti - la munc\ [i alerg\tur\.
Despre ace[tia nu se vorbea nicicum dar erau critica]i `n
oficios c=nd li se preg\tea cele 3 cizme, adic\ erau da]i afar\.
Vremea nou\ a fost barometrul aprecierilor [i cobea jude]ului
`nainte de 1989.
Cercet=nd ziarele [i arhivele (n-am dat de procesele
verbale ale [edin]elor) nu se prea `nt=lnesc numele
inspectorilor dar care apar pe statele de plat\, delega]ii [i `n
procesele verbale de inspec]ie la comune-biblioteci-case de
cultur\ pe care le `ntocmeau ei. Era o interdic]ie dus\ la
maximum de un fel de pre[edint\ numit\ Condrea [i ridicat\
doar... de revolu]ie!
69
II. AUTORITATEA
70
AUTOGRAFE:
Dem R\dulescu
prof. univ. actor
Alexandru Tocilescu
regizor
Doru Octavian Dumitru
interpret
71
Festivalul vasluian (na]ional [i interna]ional) dob=ndise
un prestigiu excep]ional, greu de contestat [i avea for]e
artistice pe m\sur\. Bun\oar\, la edi]ia a X-a din 1988,
compozitorul vasluian Dumitru Jijie a reu[it incredibilul:
Estrada de la "Mecanica", un ansamblu mai puternic dec=t
orice forma]ie de estrad\ din ]ar\, `mpun=ndu-se `ntr-o
concuren]\ cu totul deosebit\ (m\ rog, locul I) care a `ncheiat
spectacolul de gal\ cu o evolu]ie impresionant\. (vezi [i
Vremea Nou\, 4 octombrie 1988).
{i … 1989 … !
Filmul nu s-a rupt la revolu]ie, temporarii pre[edin]i,
politicieni, activi[ti [i angaja]i `n]eleg=nd rostul unei
manifest\ri de prestigiu. Profesorul [i etnologul Dan Ravaru
opta `mpotriva continu\rii, dar mai apoi a avut un rol
important `n calitatea Festivalului.
~n 1990, `nc\ mai era normal\ prezen]a grupurilor
satirice, a scheciurilor, interpre]ilor individuali [i mai ales
Salonul caricaturii [i concursul de literatur\ umoristic\.
La a XII-a edi]ie (1992) cu Valentin Silvestru la c=rm\,
sus]inut de Ioan Manca[, {tefan {erban [i trupele lor, s-au
perindat la Vaslui [i `n ora[e, aproape to]i marii arti[ti ai
momentului, de data aceasta cu o exprimare liber\ [i avizi de
o nou\ imagine.
~ncep=nd cu acest moment Tv.V. a fost al\turi de
organizatorii principali, [i a captat [i ea interesul maxim.
72
Curiozitatea era excep]ional\ pentru c\ `n toat\ Moldova nu
exista alt post TV liber [i mai erau doar 3 `n ]ar\.
Datorit\ nout\]ii `n peisaj, a disponibilit\]ii grupului de
reporteri, practic a existat o dublur\ a Festivalului pe micul
ecran care transmitea imagini (prin DRTV Ia[i) `n toat\
Moldova [i o parte din Basarabia (14 sta]ii de emisie). ~n
direct (la Casa Armatei) au fost aproape to]i participan]ii [i
concuren]ii cu evolu]iile cele mai nea[teptate [i … libere de
Regulament.
Printre invita]i: Al. Ar[inel + Stela Popescu, Irina
Loghin, Cristina Stamate [i toat\ trupa de scriitori, arti[ti [i
caricaturi[ti venit\ cu Valentin Silvestru. Ce n-a `nc\put `n
programul de emisie, am difuzat ulterior. Am conlucrat foarte
bine [i cu oganizatorii.
Popularizarea Festivalului Umorului "Constantin
T\nase" a avut f\r\ `ndoial\ efecte benefice `n r=ndul
popula]iei (emula]ie creatoare) [i s-au constituit `n momente
educative de mare efect.
Pentru arti[ti era surplusul de imagine (pozitiv\).
Pentru noi erau subiectele. Simbioza s-a prelungit p=n\ ast\zi.
Edi]ie cu har a fost caracterizat\ de "dirijor" drept
"edi]ie admirabil\ cu un program ambi]ios, amplu [i divers
care `n mare parte s-a [i realizat" cu ]elurile "s\ valorifice
talentele existente, s\ se constituie `ntr-un for de
competi]ie…" consider=nd-o "cea mai important\ [i mi se
pare unic\ manifestare spiritual\ ce `mbog\]este umorul
rom=nesc, cultura na]ional\ `n general".
73
Compozitorul [i muzicologul Vasile Donose (vasluian
la origine), directorul Teatrului de Revist\ "Constantin
T\nase" Bucure[ti considera c\ manifestarea ia amploare cu
fiecare edi]ie [i "este un semn foarte bun [i indubitabil al
inteligen]ei popula]iei vasluiene", concluzion=nd c\ "`n edi]ia
din acest an a fost prin cei mai buni creatori prezen]i …, prin
cele mai bune forma]ii artistice [i interpre]i de umor, o reu[it\
manifestare a umorului …" Urmau [i alte p\reri (Adev\rul,
III, nr. 301, p. 1+4, 6 - 8 octombrie 1992).
Era de a[teptat ca `ntre timp s\ se g\seasc\ noi formule
de concurs, elemente noi de stimulare [i orice altceva c=t de
c=t netradi]ional. Edi]iile urm\toare (p=n\ `n anul 2000) au
mers cam pe acela[i calapod [i, firesc, s-au `nregistrat regrese
din ce `n ce mai evidente, mai ales la concursul de
interpretare.
Prin interven]ia [i prezen]a lui {tefan Popa Popa's
caricatura [i grafica au devenit cu accentuat\
reprezentativitate interna]ional\ (`nceput\ din 1982). Dac\
atunci au concurat arti[ti din 20 de ]\ri, s-a ajuns la expozi]ii
cuprinz=nd 80 de ]\ri din toat\ lumea. ~ntr-un interviu
telefonic, pe 15 septembrie 2010, ora 10:16 marele nostru
artist promitea c\ la edi]ia a XXI-a vor fi prezente 200 de ]\ri.
{tefan Popa Popa's a considerat [i el c\ apogeul valoric
al Festivalului Umorului "Constantin T\nase" a fost atins `n
1994 - 1996, ca [i Ioan Manca[, {tefan {erban; D.V. Marin
crede c\ `n 1998. (Meridianul, an. XII, nr. 37 (856), joi, 16 septembrie, Editorial)
74
De la gazda de 38 de ani a Festivalului, am primit o
precizare laconic\, deosebit de concis\ [i necuprinz\toare
pentru importan]a aportului `n timp, pentru energia depus\ de
slujitorul l\ca[ului.
Preciz\m c\ f\r\ Emil R\[canu,
oricum nicio edi]ie din Festival n-ar fi
dob=ndit calitatea a[teptat\.
"Casa de Cultur\ a Sindicatelor
Vaslui [i-a `nceput activitatea `n 1972, ca
institu]ie de utilitate public\ acreditat\, cu
activitate permanent\ [i complex\,
desf\[urat\ la sediu, `n jude] [i `n ]ar\ de
c\tre personalul salariat, `ndrumat de un
Consiliu de administra]ie.
Pentru a asigura succesul numeroaselor [i variatelor
activit\]i, conducerea Casei de Cultur\ a acordat o aten]ie
deosebit\ preg\tirii exigente [i responsabile a acestora,
colabor\rii cu alte institu]ii, asocia]ii [i personalit\]i din ]ar\.
Prin colaboratorii permanen]i ai institu]iei noastre,
dorim s\ men]ion\m pe regizorul [i textierul George Stoian,
prof. dr. Dumitru V. Marin, regizorul {tefan {erban, prof.
Ioan Manca[, prof. Gabriel Anicol\esei, prof. Elena Condrea,
coregrafii Gigi Ila[cu [i Mircea Codreanu, instructorul
Nicolae Taciu.
Emil R\[canu, 2008
75
Ne m=ndrim cu faptul c\ salaria]ii no[tri s-au remarcat
prin contribu]ii esen]iale la organizarea [i reu[ita tuturor
edi]iilor Festivalui Interna]ional al Umorului "C. T\nase".
A[tept\m cu ner\bdare [i mari emo]ii, cea de a XXI-a
edi]ie la a 40-a aniversare a Festivalului Umorului "C.
T\nase". Fie ca [i urm\toarele edi]ii ale acestei prestigioase
manifest\ri s\ dea consisten]a [i continuitatea mi[c\rii
culturale vasluiene. Emil R\[canu,
Director Casa de Cultur\ a Sindicatelor Vaslui, 7 septembrie 2010
Unul dintre p\lma[ii adev\ra]i a fost F\nic\ {ERBAN
(foto): Prezentabil, `nalt, sub]ire, pl\cut la vorb\ [i la port,
deferent fa]\ de [efi, extraordinar organizator (p=n\ la mare
risc !), prietenos [i mai ales COMPETENT
el era cheia de bolt\ pentru edificiul
structural al "bienalei" ! Credem c\
niciunul dintre directori (au fost [i destui
nechema]i pe acolo), n-a dat drumul m\car
la vreo h=rtie f\r\ s\-l `ntrebe.
Iat\-l rememor=nd:
"Institu]ia cultural\ a umorului
de la Vaslui
Prima mea participare la Festivalul
Umorului "Constantin T\nase" Vaslui s-a `nt=mplat la edi]ia
din 1976. Eram instructor la Centrul jude]ean al Crea]iei
Populare [i Mi[c\rii Artistice de Mas\, de peste un an [i
jum\tate, o institu]ie cu o denumire at=t de pompoas\ c\ pu]in
din cei ce au lucrat sau lucreaz\ pe aici, `i [tiau corect
Vetri[oaia, 2001
76
titulatura, toat\ lumea [tiind de Centrul Crea]iei Populare.
Pre[edinte al Comitetului Jude]ean pentru Cultur\ [i Educa]ie
Socialist\ Vaslui era Dumitru Bran, un [ef cu prestan]\ [i cu o
bun\ capacitate organizatoric\. {tia s\ mobilizeze puterea de
munc\ a oamenilor din toate institu]iile subordonate: muzee,
biblioteci, c\mine culturale, Centrul Crea]iei Populare,
intreprinderea cinematografic\, Centrul de libr\rii, Teatrul
"Victor Ion Popa", Ansamblul Folcloric "Trandafir de la
Moldova", mai ales la treburile brute. Pentru cele mai delicate
- de concep]ie [i crea]ie, folosea speciali[ti recunoscu]i,
colaboratori externi. Mai degrab\ pl\tea dec=t s\-[i asume
riscuri. ~n rela]iile cu noi era cum se spune, "m=n\ de fier",
chiar u[or exagerat. Nu avea nici o re]inere s\ te cheme la
serviciu la unu noaptea.
Era, cred, la edi]ia din 1980, c=nd am fost convoca]i la
[edin]\ la 23:30, la Casa de Cultur\, sala de la bibliotec\. Nu
erau clare toate treburile. Timpul trecea [i atmosfera era din
ce `n ce mai tensionat\ pentru c\ nu ajunsese directorul
Muzeului Jude]ean, C-tin. Popescu [i Petre Didilescu,
directorul Intreprinderii Cinematografice. {i deodat\ din
fundul s\lii se scoal\ amicul nostru, Ion M=]\, `nalt [i alb, [i
`nainteaz\, cu un frumos trandafir `n m=n\, rupt din fa]a Casei
de Cultur\, p=n\ la domnul Bran.
- Stimate tovar\[e Pre[edinte, v\ rug\m s\ ne permite]i
s\ fim primii care v\ ureaz\ La Mul]i Ani, cu ocazia zilei
Dvs. aniversare.
77
"Nu se schimb\, m\i, nimic.
Toate merg dup\ tipic.
Unii vin [i al]ii pleac\,
To]i se laud\ c-o s\ fac\
{i la urm\, neic\... clei
Ca de-obicei!" (din repertoriul lui Constantin T\nase)
Trecuse de miezul nop]ii. Toat\ masca aceea de om
autoritar s-a topit. De fapt, Dumitru Bran era un om sensibil,
un suflet nobil [i s\ritor la nevoie. Nu te l\sa la greu. ~n plus,
avea [i multe real]ii. {tia s\ [i le fac\ [i s\ le cultive.
La acea dat\, Festivalul Umorului "Constantin T\nase",
era deja statuat ca o bienal\, `n anii cu so], [i era cunoscut ca
cel mai mare festival de gen din Europa. Mai exista un
Festival al umorului la Gabrovo, `n Bulgaria, specializat doar
pe crea]ie: literatur\, grafic\
satiric\ [i fotografie.
Festivalul de umor de
la Vaslui devenea, cu fiecare
edi]ie, mai diversificat, mai
cuprinz\tor [i mai bogat `n
manifest\ri. Pornise, `n
1970, de la o `ntrecere `ntre c=]iva interpre]i [i ajunsese, `n
1976, la 1200 de participan]i. ~n cadrul sec]iunii de
interpretare a forma]iilot de satir\ [i umor (brig\zilor artistice)
[i cuplurilor [i interpre]ilor individuali, se contureaz\ tot mai
distinct grupurile de satir\ [i umor, cu un atac mult mai
profund [i mai virulent la adresa societ\]ii [i care vor scoate la
ramp\ creatori de texte [i interpre]i de mare valoare, precum:
Doru Octavian Dumitru, Cornel Palade, Romic\ }ociu, Paul
Bu]a, Margareta R\duna, George C\lug\ru, Constantin F\rt\i[
[i mul]i al]ii.
Confrunt\rile scenice dintre brig\zile artistice
consacrate: ITB, Frigidere G\e[ti, Sanitas Br\ila, Navrom
78
Gala]i, Antibiotice Ia[i, Mecanica Vaslui, [i multe altele [i
mai noii concuren]i, grupurile satirice de la Baia Mare,
Boto[ani, Cluj, Bac\u, "Proparodia" Craiova, "Vox" One[ti,
Experiment '77 Hunedoara, Divertis, Laza, Vaslui [.a. au
constituit deliciul publicului.
Pe parcurs, la sec]iunea de interpretare s-au ad\ugat:
concursul teatrelor de
revist\ (estradelor) [i
teatrului scurt de comedie,
iar din 1998 [i cel al
videoclipului umoristic.
Apar concursurile
de crea]ie: de literatur\
satirico - umoristic\, iar
din '98 [i a revistelor [i
ziarelor cu pagin\ de
umor; concursul de grafic\ satiric\ devenit ulterior "Salonul
interna]ional de caricatur\" cu dou\ sec]iuni - a) grafic\
satiric\ (caricatur\) [i b) portrete - sarj\; concursul de
fotografie.
Se instituie galele: "Gala teatrelor de comedie" cu
participarea celor mai prestigioase teatre din ]ar\, mai t=rziu
[i cu participare interna]ional\; "Gala teatrelor de p\pu[i" [i
ulterior "Gala teatrelor pentru copii [i tineret", "Gala filmului
de comedie".
Dincolo de spectacolele `n sine [i de concursuri, se
organizeaz\ expozi]ii de art\ plastic\ [i fotografii; au loc
1998
79
`nt=lniri, mese rotunde, simpozioane ale regizorilor, actorilor,
scriitorilor, criticilor, arti[tilor plastici [i interpre]ilor cu
publicul din ora[ele [i comunele jude]ului. Se dezbat teme
majore ale culturii [i artei contemporane [i `n perspectiv\.
Timpul acordat Festivalului cre[te de la c=teva zile, la
3 [i apoi 4 s\pt\m=ni.
Festivalul Umorului "Constantin T\nase" nu mai era o
simpl\ manifestare cultural\. Devenise, practic, o adev\rat\
institu]ie, cu un program bine definit pentru `ndeplinirea
c\ruia trudeau un num\r `nsemnat de oameni. Un port - drapel
pentru acest gen artistic, cu o benefic\ influen]\ asupra
culturii [i artei na]ionale. A creat o puternic\ emula]ie
creatoare, care a f\cut, ca `n multe zone ale ]\rii, s\ apar\ noi
festivaluri de umor, s\ creasc\ num\rul de cercuri [i cenacluri
de satir\ [i umor [i s\ apar\ crea]iile acestora `n volume
semnificative, aproape `n toate jude]ele ]\rii. Sunt mai dese
saloanele de grafic\ satiric\.
Dincolo de febra confrunt\rii artistice, to]i granzii
umorului veneau la Vaslui [i pentru c\ sim]eau c\ pot s\-[i
spun\ liber [i public frustr\rile contra regimului comunist.
Erau spectacole foarte acide, care cu greu ar fi trecut de vreo
cenzur\. Dar participarea la festival nu era chiar a[a de u[oar\
p=n\ `n 1990.
Conform Regulamentului, fiecare jude] putea participa
cu 1 - 2 forma]ii de gen, 1 - 2 cupluri de interpre]i [i 2 - 3
interpre]i individuali, iar evolu]iile scenice trebuiau s\ se
`ncadreze `ntr-un barem de timp. ~nscrierea la festival se f\cea
80
pe baza Fi[ei de `nscriere care cuprindea toate datele
necesare, folosite [i pentru alc\tuirea [i tip\rirea Programului
Festivalului pe zile [i ore. Fi[ele purtau [tampila [i semn\tura
celor care i-au selectat [i trimis. La sosirea, la Vaslui,
concuren]ii trebuiau s\ depun\ la comandamentul Festivalului
de la gar\, sau de la Casa de Cultur\, textele spectacolelor, [i
acestea [tampilate [i semnate.
Sigur c\, `n general, se respectau toate aceste prevederi,
dar se mai f\ceau [i compromisuri. Mai ales cu timpul de
concurs. Se ajunsese ca s\ se desf\[oare concursul [i p=n\
dup\ miezul nop]ii, [i rar se `nt=mpla s\ nu fie sala plin\.
Ei, bine, la edi]ia din 1984, cred, colegii de la Bac\u
i-au respins participarea lui Doru Octavian Dumitru din cauza
incisivit\]ii textelor. Acesta m-a sunat [i m-a rugat s\-i
favorizez participarea.
- Dorule, zic, nu promit, dar vino `ncoace [i vedem noi
cum facem.
~n calitate de regizor de scen\, mi-am organizat `n a[a
fel programul de concurs, `nc=t am introdus [i c=]iva
interpre]i, a[a mai stingheri, care nu aveu nici un fel de Fi[\.
Am cerut aprobarea pre[edintelui juriului, domnul Valentin
Silvestru, mai `nt=i personal, apoi prin intermediul telefonului
direct de la scen\ - la juriu. Pe Doru l-am am=nat spre sear\,
dup\ ora 21:00. Am cerut aprobarea pre[edintelui juriului pe
firul scurt, care mi-a replicat oarecum iritat: - V\ rog, s\ fie
ultimul `n aceast\ situa]ie.
81
De fapt, nu cred c\ ar fi deranjat prea mult acest lucru,
dar, c=nd auzeau "Se adaug\ la pozi]ia 28, verde", sup\ra,
pentru c\ fiecare membru al juriului trebuia s\ adauge la
sf=r[itul Fi[ei de concurs `nc\ un nume cu toate datele.
"Verde" era culoare din col]ul drept - sus al Fi[ei cu interpre]i
individuali [i cupluri de interpre]i. Pentru brig\zi era ro[u,
pentru grupuri satirice - albastru …
Momentul lui Doru Octavian Dumitru a fost o nebunie.
Spre final, c=nd a `nceput s\ strige la un telefon imaginar:
"- Opri]i recoltatul ! A]i dep\[it grani]ele ]\rii !", publicul din
sala Casei de Cultur\ era `n delir. Observatorii, `ns\, se
f\cuser\ foarte mici. De fapt, am [i fost interpelat a doua zi de
diminea]\ de "prietenii no[tri" [i somat s\ le dau textele.
"- Regret, nu sunt la mine (de[i erau). S\ v\d pe unde-s
[i am s\ vi le dau." Am mers imediat la doamna Elena
Condrea, pre[edintele CJCES VS.
"- Deocamdat\ zici c\ nu le ai. Sunt la mine, iar eu nu
sunt la birou. Oricum, s\ mi le aduci toate aici. Trebuie s\
vorbesc urgent cu tovar\[a R=nceanu (secretara cu
propagand\)."
Am mers [i l-am c\utat pe Bogdan C\u[ de la
Ministerul Culturii, maestrul nostru `n brig\zi artistice.
"- Sta]i lini[ti]i, zice, nu v\ mai face]i at=tea probleme.
Eu am vorbit deja cu domnul Valentin Silvestru. Mai bine hai
s\ definitiv\m spectacolul de gal\. Doru Octavian Dumitru va
`ncheia, cu momentele astea tari ale lui, prima parte a
spectacolului - gala laurea]ilor, apoi vii tu cu invita]ii de
82
onoare." {i erau invita]i, ca totdeauna, mari actori ai scenei
rom=ne[ti. ~mi amintesc c\ al\turi de Dem R\dulescu, Tamara
Buciuceanu, Silviu St\nculescu, {tefan Mih\ilescu - Br\ila
[.a. participa pentru prima dat\ [i Mitic\ Popescu (care era)
[ocat de evolu]ia lui Doru Octavian Dumitru.
La spectacol au participat to]i [efii jude]ului, `n frunte
cu Primul - secretar. Sala Sporturilor era arhiplin\. Gala
laurea]ilor a fost o `nc=ntare. Bogdan C\u[ a ales cu mult
curaj cele mai incisive [i critice momente. Secretara cu
propaganda, [eful securit\]ii, [eful Mili]iei r=deau tr\g=nd cu
ochiul la Primul - secretar. Acesta r=dea cu toat\ inima
degajat, cu gura p=n' la urechi, cum se spune.
Punctul critic trecuse. Traian [i Li]oiu (de la secu') m\
priveau sur=z\tori [i condescendent.
Ecourile Festivalului s-au dus p=n\ h\t, departe, iar mie
nu mi-a mai cerut nimeni textele.
Deocamdat\. Pentru c\ nu a trecut prea mult timp [i,
din nevoia de autofinan]are, am organizat un spectacol `n
localit\]ile B\ce[ti, ora 17:00, [i Negre[ti, ora 20:00, av=ndu-l
drept cap de afi[ pe Doru Octavian Dumitru. Spectacolele au
fost o reu[it\. Numai c\, pe str\zile Negre[tiului, se fredona
deja "Asear\ la telejurnal / Am v\zut o bucat\ de ca[caval".
A doua zi mi-a fost greu s\ justific de ce l-am l\sat pe
Doru Octavian Dumitru cu asemenea momente pe scen\.
Le-am ar\tat textul cu "Ileana Cos=nzeana se m\rit\", care nu
are nimic indecent `n el, iar eu nu aveam de unde s\ [tiu c\
F\t - Frumos este b=lb=it. C=t despre faptul c\ Ileana mai
83
fusese m\ritat\ [i avea [i un copil, \sta e un lucru banal [i care
se poate `nt=mpla oricui.
~n final, am fost pus `n discu]ie `n fa]a organiza]iei de
partid, unde mi-am luat toate angajamentele necesare, iar
prietenul meu, Nelu Manca[ a propus sanc]ionarea mea cu un
vot de blam, fapt executat pe loc [i cu o votc\ drept
mul]umire la sf=r[it [i lui, [i lui M=]\ la Lu]oaia.
Preg\tirea unei noi edi]ii de Festival se `ncepea cu
aproape un an [i jum\tate `nainte. Exista un comandament din
care f\ceau parte speciali[ti [i oameni cu putere de decizie din
toate structurile de stat, condus de [eful Culturii Jude]ene [i
supervizat de secretarul cu propaganda. Preg\tirea
regulamentelor concursurilor revenea institu]iilor de
specialitate: Centrul Crea]iei Populare, Muzeului Jude]ean,
Bibliotecii Jude]ene. ~ntregul
Program `ncepea s\ prind\
contur cu aproape un an
`nainte, dup\ ce `n fiecare zi de
luni, la `nt=lnirea s\pt\m=nal\,
se prezentau [i se discutau
propunerile [i sarcinile
fiec\ruia.
Eu a trebuit s\ m\
integrez repede. Am lucrat la Regulamentele concursurilor de
interpretare cu directorul Centrulul - Nic. Ginghin\ [i cu
Gabriel Anicol\esei de la CJCES. Dar, mai ales, trebuia s\
urm\resc [i s\ asigur preg\tirea forma]iilor [i interpre]ilor de
Gh. G\zdaru, 1998
84
umor din jude]. Confruntarea artistic\ era mare, iar noi, `n
calitate de organizatori, trebuia s\ avem o participare
onorabil\. ~ncepusem s\ cunosc bine poten]ialul jude]ului.
Aveam c=teva forma]ii care puteau face fa]\ competi]iei, mai
ales de la sindicate: de la Mecanica Vaslui, de la
Intreprinderea de Rulmen]i B=rlad, de la PTTR (po[ta),
Textila, Confec]ii B=rlad, de la Casa de Cultur\ B=rlad, de la
Casele de Cultur\ Hu[i [i Negre[ti.
Mie `mi atr\sese aten]ia colectivul brig\zii artistice de
la Laza. Am lucrat cu ei mul]i ani, erau ni[te oameni
extraordinari: [i so]ii Guzu, [i so]ii Ilie, [i so]ii Popovici, [i
so]ii Vasiliu, [i doamna Baban, [i doamna Filip, [i Mitic\,
omul cu idei. Colaborarea cu ei a fost deosebit\. Mai `nt=i am
renun]at la genul de brigad\ artistic\ [i am trecut la grup
satiric. Am c\utat s\ le pun `n valoare calit\]ile lor native,
care existau, [i i-am convins s\ fie sinceri [i naturali. Iar
scenele realizate, cu adres\ critic\ precis\, cu putere de
generalizare, aveau consisten]\ [i umor. {i a venit [i
momentul lor de glorie - cucerirea medaliei de aur [i a
trofeului festivalului.
O colaborare fructuoas\ am avut [i cu trupa de teatru
de la C\minul cultural Fere[ti unde am pus `n scen\ o "Chiri]a
`n provincie" de Vasile Alecsandri, `n form\ scurt\, de 30',
care a cucerit aprecierile publicului [i juriului, mai ales datorit
rolului Chiri]ei `n interpretarea prof. Paul Ionescu. La edi]ia
urm\ttoare, acesta va c=[tiga medalia de aur [i trofeul ca
interpret individual cu rolul Chiri]a.
85
Evenimentele din decembrie '89 au cutremurat puternic
[i institu]ia cultural\ a umorului de la Vaslui. F\r\ `ndoial\ c\
se impunea reg=ndit profund festivalul dar nu desfiin]at.
Discu]iile dintre mine [i noul [ef al culturii vasluiene,
prietenul [i colegul meu Dan Ravaru, au fost lungi [i aprige.
{i, ca un mare om de cultur\ ce este, a `n]eles c\ Festivalul
Umorului "Constantin T\nase" este un bun al vasluienilor [i
al tuturor rom=nilor, de care trebuie s\ avem grij\, s\-l
perfec]ion\m permanent [i s\-l ducem mai departe. La fel de
bine a `n]eles [i dl. Vasile Donose, care ne-a sprijinit
necondi]ionat, accept=nd s\ fie pre[edintele festivalului, dar [i
`n calitate de director al Teatrului de Revist\ "Constantin
T\nase" Bucure[ti, asigur=ndu-ne dou\ spectacole, de la
deschiderea [i `nchiderea festivalului. A fost un moment
dificil peste care a reu[it s\ treac\, iar `n edi]iile urm\toare s-a
ridicat din nou la frumuse]ea [i grandoarea de care se
bucurase, cel pu]in p=n\ `n 2001, c=nd am plecat eu. {tiu `ns\,
c\ a r\mas pe m=ini bune. Ceea ce `nseamn\ un viitor frumos.
Le ur\m succes ! 4 Septembrie 2010, {tefan {erban
S\ ne `n]elegem:
C=[tigul cultural spiritual era al `ntregii na]ii rom=ne[ti
pentru c\ `n minivacan]ele lor scriitorii mari [i mici se
stimulau reciproc, `i stimulau pe cei de pe loc, [i prin
popularizare la radio, tv, ziare [i mai ales prin spectacolele `n
toat\ ]ara [i pompau s=ngele cald al crea]iei. Nu chiar
`nt=mpl\tor [i nici pentru vreun pahar de vin (damigenele
86
erau la mare putere) marii scriitori ai vremii formulau
expresiile cele mai laudative. Pentru un cronicar al acestor
decenii e mult mai u[or s\ nominalizeze absen]ele dec=t s\
aminteasc\ o list\ foarte lung\ de participan]i, crema culturii
(socialiste) na]ionale.
Ierarhiz=nd cumva:
a) dintre cei din afara jude]ului, Valentin Silvestru se
deta[eaz\ ([i) pentru c\ era autoritar, competent, era ([i)
selectiv, promova mari valori sau promisiuni de valoare.
{tefan Popa Popa's are merite indiscutabile mai ales
unde este, (credem), cel mai bun: caricatura. Pe cheltuiala sa
a organizat numeroase expozi]ii la Vaslui [i `n jude].
Ioan Massoff f\r\ de care AFIRMAREA nu era
posibil\. Acest teatrolog (3 volume de Istoria Teatrului),
secretar literar la Teatrul de revist\ "Constantin T\nase" a
trimis afi[e, invita]ii, scrisori de mul]umiri ([i pe mine
personal) la toate m\rimile vremii `ncep=nd cu Dumitru
Popescu - Dumnezeu, Radu Beligan [i l-a ambi]ionat pe
Valentin Silvestru. ~nceputurile f\r\ el n-ar fi dus la
AFIRMAREA rapid\ [i recunoscut\.
b) Dintre "localnici"
Se deta[eaz\ prin durata influen]ei ca [eful propagandei
de partid, ca pre[edinte (c=]iva ani) la Comitetul de Cultur\ [i
Educa]ie Socialist\ ("trimis de partid s\ asigure educa]ia
socialist\ a maselor" - 1974), un tractorist ajuns `n func]ie
important\ de partid, Dumitru Bran. Avea cel mai numeros
personal `n subordine [i nimeni nu-l `nfrunta f\r\ riscuri
87
maxime, `n primul r=nd s\-[i piard\ slujba. Asmu]ea `ns\,
caraliii care-i luau `n primire pe "sabotori" sau "reac]ionari".
~nalt, flegmatic, dezagreabil [i la vorb\ [i c=nd z=mbea,
cu un u[or defect de vorbire, era t\ios [i foarte exact. Era greu
de convins, dup\ care punea tot sufletul [i avea tot felul de
rela]ii pe vertical\ [i pe orizontal\. {ef al propagandei mul]i
ani era mai puternic dec=t cel de la cadre [i chiar dec=t
secretarul II iar cuv=ntul s\u conta (hot\r=tor).
La prima edi]ie n-a avut nici o contribu]ie.
La urm\toarele, birocrat din m\runtaiele partidului, din
umbr\, controla [i citea totul [i nici o cuv=ntare a cuiva nu se
rostea f\r\ s-o fi vizat "tovar\[ul Bran" consultat zilnic [i c=nd
m=nuia "cultura": Comitetul de Cultur\ (subordonat
Comitetului Jude]ean); Casa Crea]iei (subordonat\ CJCES),
sectorul cultur\ de la sindicate (Al. V\tafu), sectorul cultur\ [i
`nv\]\m=nt de la UTC, Direc]ia Cinematografic\, Libr\riile,
Teatrul, C\minele culturale, Bibliotecile [i numero[i "activi[ti
voluntari" (jum\tate din func]ion\rimea jude]ului).
Ca duritate l-a dep\[it doar efemera pre[edint\ Elena
Condrea - o veritabil\ unealt\ comunist\. Pentru c\ "aplica
neab\tut linia partidului", Elena Condrea i-a idiotizat pe
mul]i! Aceasta a schimbat multe destine at=t la cultur\ c=t [i
la `nv\]\m=nt chiar `n agricultur\ unde era men]inut\ [i din
interese oculte, nu numai c\ era foarte muncitoare.
Nu exista subordonat s-o simpatizeze [i chiar cu
Valentin Silvestru s-a certat [i l-a `ndep\rtat un timp. Dur\ [i
88
lipsit\ de delicate]ea feminin\ era teroarea Partidului
Comunist `n expresie managerial\.
Nu [tiu ce rezultate de crea]ie a `nregistrat [i nici c=]i
adulatori au mai c\utat-o, `n afar\ de "limbagii" [i delatori nu
[tim de aprecieri onorante, n-a rostit nici un cuv=nt despre
cultur\ `n ultimii 21 de ani.
Dup\ "detronare" a fost repede, repede uitat\!
Discu]ie
cu Theodor Pracsiu pe 11 septembrie 2010, ora 09:00
- Am citit serialul Dvs. din Meridianul, [i c=teva lucruri
nu-mi plac.
- Chiar sunt foarte interesat, coane Theo. Spre
exemplu, ce-i neadev\rat `n leg\tur\ cu `ntemeietorii ?
- Nu [tiu, eu am venit la Vaslui dup\ 1976, la Vremea
Nou\. Acolo cred c\ ave]i dreptate. N-am fost implicat am
privit din afar\.
- Cam 20 de ani, nu ? Ca ziarist [i apoi [ef la ziarul
Vremea Nou\, nu ? Martor de n\dejde...
- Exact [i …
- Atunci ce n-am tratat `n limitele adev\rului ?
- Bran era un tip de[tept [i ar da clas\ la mul]i
universitari, nu mai era de mult tractorist.
- Dar asta era calificarea lui de baz\ … {i n-am scris
dec=t c\ era dur [i... la puterea politic\ pe care o de]inea `[i
permitea s\ se joace cu destinele oamenilor. C=te talente sau
personalit\]i s-au afirmat sub m=na lui ? ~nainte de el scriau
89
Colo[enco, Marin, Necula, Stoian care-au [i f\cut ceva la
via]a lor.
- Cu Elena Condrea sunte]i nedrept ! P\i, pe timpul lor
se f\cea cultur\, nu altceva. {i era o persoan\ foarte activ\ [i
pasionat\.
- A]i lucrat cu Condrea, v-a promovat, domnule
Pracsiu. Dar v-a]i `ntrebat pe c=]i i-a nenorocit [i de ce
nimeni, (poate nu [tiu eu, dar nimeni dintre colaboratorii ei nu
figureaz\ `n Dic]ionarul personalit\]ilor vasluiene). Poate
cuscrul ei Apostolache …
- Fa]\ de ce se face acum, atunci erau m\re]ele realiz\ri
ale culturii. Iar duritatea ei era
necesar\.
- Da, domnule Teo,
pentru a se face cultur\ [i
educa]ie socialist\ cu parul.
Pe atunci era limbajul de
lemn, nu ?
- Era o atitudine
necesar\.
- Poate, dar eu, din
exterior, ca profesor de liceu,
asta am v\zut. {i am [i eu o
`ntrebare: de ce peste 2
decenii nimeni n-a
nominalizat-o pentru rolul ei … de promotor ?
- ?!
90
- Mai am o `ntrebare. ~n ace[ti ultimi 20 de ani,
jum\tate din perioada aniversat\, cine a popularizat, `ncurajat,
prin toat\ media, orice a fost `n leg\tur\ cu Festivalul
Umorului "Constantin T\nase" ?
- Aici Dvs. a]i dispus, ca manager [i om de cultur\, era
TVV-ul dvs., radioul dvs., ziarul dvs. Nu cred c\ a]i
beneficiat de vreun leu vreodat\, dar a]i avut subiecte.
- A mai f\cut vreodat\ cineva aceasta?
- Nu.
- Dvs. v-a]i sim]it confortabil la mijloacele mele de
media ?
- Presupun c\ toat\ lumea, mai pu]in politicienii.
- Ce prevede]i c\ va mai fi cu Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" ?
- E jale, dar m\ ab]in …
- Apropo, pe cine a]i eviden]ia `n mod deosebit din
Festival ?
- Sigur pe Ion Manca[ [i {tefan {erban, dar cel mai
mult i se datoreaz\ lui Valentin Silvestru.
Pentru c\ i-am cerut s\ reduc\ dintr-un material pentru
carte, presupun c\ Theodor Pracsiu s-a cam sup\rat pu]in.
Ca prieten de decenii, `l pre]uim [i-l `mbr\]i[\m !
O figur\ important\ a fost Ioan Manca[, care a muncit
o via]\ pentru cultura jude]ului Vaslui. A avut sub patronaj
c=teva edi]ii, dintre cele mai reu[ite [i a r\mas `n domeniu [i
dup\ Revolu]ie.
91
Probabil, foarte potrivit pentru "meseria" aceasta,
Manca[ a asigurat valoarea [i spectaculozitatea Festivalului
"Constantin T\nase" `ntre 1986-1988 [i un timp dup\ 1989.
PRE{EDIN}II:
~n 1970 era Gheorghe B\l\u]\ "slujitor credincios" al
socialismului [i comunismului schimbat cu prof. de istorie
Augustin Chiper (2 edi]ii) care era mult prea prudent, dar
muncitor, dup\ ce `i aproba planul de b\taie Bran, numit [i el
pre[edinte (1974) apoi Elena Condrea, 4 ani, Cristiana Stoian,
Ioan Manca[, Milu]\ Moga, Gelu Bichine] (4 edi]ii) [i...
anonimi!, adic\ politicio[i `ncasatori de salarii mari.
Dup\ cum se vede VREMURILE PROMOVAU {I
MIN}I MINUSCULE!
*
Cu "Salut\ri pl\cute … dac\ nu facem deranj"
deschidea conversa]ia
telefonic\ Valentin
Silvestru. Era un tip cu
umor, voce pl\cut\ [i
deosebit de amabil [i
curtenitor, dar fa]\ de
mine a devenit a[a doar
din `n aprilie - mai 1972
c=nd a acceptat
pre[edin]ia juriului [i
Festivalului cer=nd s\
aib\ ceva de spus pentru Valentin Silvestru - 1992, la TvV
92
asigurarea calit\]ii consider=nd c\ scheciurile de la edi]ia I [i
prezen]a familiei T\nase au avut efecte lacrimogene [i nu
umoristice. Cred c\ `n 1974 s-a impus aten]iei ca
spectaculozitate brigada artistic\ de agita]ie, adic\ un grup
vocal (se ajungea [i la 40 de persoane), acompaniat sau nu de
instrumente muzicale cu textele cele mai diverse, cuplete,
scheciuri, p\r]i corale sau dansante, neap\rat cu critic\ la
adresa unora dar nu la adresa
partidului [i a secretarului s\u
general. Edi]ia a III-a a fost o
reu[it\ deplin\.
Din 1976 manifestarea
s-a diversificat (ca [i umorul
propriu - zis), cenzura s-a
`n\sprit [i Valentin Silvestru a
avut ca prim ajutor pe {tefan
{erban de[i la conducerea Comitetului Jude]ean de Cultur\ [i
Educa]ie Socialist\ a venit biciul partidului, adic\ o persoan\
cam de genul feminin, f\r\ mam\, f\r\ tat\, f\r\ prieteni
convins\ c\ va d\inui c=t p\m=ntul ([i ce-i drept a biciuit [i
crava[at destul, inclusiv `n `nv\]\m=nt). S-a f\cut destul\
educa]ie socialist\ cu parul.
Elena Condrea:
Am fost dur\, aspr\, mi-am f\cut datoria …
Am realizat telefonic un interviu de aproape 50 de
minute pe 18 septembrie, dup\ ora 10:00. Suntem nevoi]i
doar s\ spicuim din el.
93
- S\rut m=na doamn\ … conform rug\min]ilor
anterioare… Pentru un adev\r istoric, nealterat de
subiectivism [i pentru c\ vreau s\ m\ simt confortabil `n
leg\tur\ cu afirma]iile din carte, sper c\ sunte]i de acord s\ v\
`nregistrez.
- Da, pofti]i.
- C=]i ani a]i lucrat `n func]ii de conducere [i de partid?
- P\i, la pionieri 7, la cultur\ 4, la `nv\]\m=nt 6, total
17. (1979 - 1984 la Comitetul de Cultur\).
- Consider c\ a]i fost cadru de n\dejde al partidului; a]i
fost foarte muncitoare … ce crede]i c\ a]i adus nou ?
- Primele trei edi]ii ale Festivalului Fanfarelor.
- Nu, primele edi]ii le-am f\cut eu `n 1971, 1972, 1973,
dvs. a]i `nceput iar de la prima edi]ie, ca [i al]ii, de p=n\
acum.
- Am contribuit la amploarea Festivalului Umorului
"Constantin T\nase", interna]ionalizarea lui. ~ntr-o edi]ie au
fost descoperi]i Popa Popa's, Doru Octavian Dumitru, Grupul
Divertis … ~nt=lniri cu scriitorii, brig\zi artistice.
- Era]i o[teanc\ foarte credincioas\ partidului, vestit\
pentru duritatea dvs.
- Da, am fost dur\, aspr\ dar corect\, mi-am f\cut
datoria …
- F\r\ sus]inere din m\runtaiele partidului n-a]i fi
procedat a[a. Bran v\ sus]inea ?
- P\i, pe el, l-am `nlocuit …
94
- Ce valori a]i descoperit la cultur\ ? ~n afar\ de Teo
Pracsiu, pe cine a]i promovat ?
- Pe cine `[i f\cea datoria …
- Cum, aplic=nd `ntocmai linia partidului ?
- {ti]i [i dvs. c\ altfel nu se putea. Eu propuneam …
- Dvs. [i hot\ra]i, era]i foarte tare `n Comitetul Jude]ean
de Partid, pe cine, m\car trei nume.
- Pe Temistocle Popa …
- Nu, Diaconu, Temistocle Diaconu, primar la
P\dureni.
- Pe Codreanu de la Hu[i, C=rj\, i-am semnat transferul
lui Crin Antonescu la interven]ia lui Amariei (fost
vicepre[edinte la Consiliul Jude]ean Vaslui) de la Tulcea.
- Codreanu … de ce nu l-a]i promovat inspector sau
altceva.
- A refuzat …
- Ca [i al]ii, func]ia fiind cronofag\ … (?!!)
- Ce-a]i mai f\cut pentru Festivalului Umorului
"Constantin T\nase" ? V-a]i certat [i cu Bran, pe Pieptu [i
{erban i-a]i trimis la agricultur\ …
- Aveam [i sector agricol `n r\spundere dar ei au r\mas
…
- Pute]i enumera cine v-a scris mul]umindu-v\ pentru
bun\tate, bun\voin]\, rezultate sau altceva ?
- Am scrisori de la Dinescu, B\canu, Tamara
Buciuceanu, care era panicat\ de textul modificat al lui Doru
Octavian Dumitru. Ne puteau aresta!
95
- {tiu episodul cu {tefan {erban. Nu cumva `n
activitatea dvs. era]i mai catolic\ dec=t Papa (cum se spune) [i
trecea]i mult peste indica]iile pre]ioase... ce v\ `ndemna ?
- Am fost foarte con[tiincioas\ [i creativ\.
- Era]i persoana cu o `nsemnat\ putere politic\, hot\ra]i
multe destine … La volumul dvs. de proz\ versificat\ i-a]i
cerut dvs. sau s-a oferit Teo Pracsiu s\ v\ fac\ introducerea ?
- Dar asta nu e oper\, e a[a … n-are vreo valoare …
- Ce p\rere ave]i despre Festivalului Umorului
"Constantin T\nase" azi ?
- A sl\bit mult, nu-l mai urm\resc …
Desigur, am mai abordat [i alte teme de via]\ la care
Elena Condrea a r\spuns, nu `nc=ntat\, dar amabil\.
F\r\ alte comentarii. 18 septembrie 2010
Edi]ia a VI-a, adic\ aniversar\, de 10 (zece) ani a
`nceput pe 8 septembrie 1980 [i s-a `ncheiat pe 28, av=nd
Gala teatrelor pentru copii [i tineret (`n diverse ora[e [i
comune), Gala teatrelor dramatice cu spectacole de comedie,
Zilele Filmului de comedie, Decada literaturii satirico -
umoristice, Gala teatrelor de estrad\ [i Concursul de
interpretare pe 24 - 27 septembrie 1980 (cu s\li pline ! de[i
erau amatori).
~n ziua a XXI-a, spectacol de gal\, numai al laurea]ilor
la Sala Sporturilor, cu scenografie deosebit\ [i elogiile cele
mai sincere omului nou [i m\re]ului reformator, fiul str\lucit
al poporului rom=n. ~nc\ nu era la prea mult\ vedere mama
96
poporului, Elena Ceau[escu dar era c=rma culturii jude]ene
Elena Condrea.
{i... 1989... !
Revolu]ia a schimbat mai ales pre[edin]ii [i obiceiurile.
La 5 decembrie
1990 se `nfiin]a Tv.V,
cu prima emisiune `n 24
decembrie 1990.
~ncep=nd din
1992, toate edi]iile
Festivalului Umorului
"Constantin T\nase", `n
integralitatea lor s-au
transmis la Tv.V. sau
Unison Radio. Mai pu]in unele spectacole ale teatrelor
profesioniste.
N-a lipsit (`ncep=nd cu
edi]ia a II-a, la prima fiind
doar o expozi]ie cu fotografii,
articole, texte de umor)
caricatura sau grafica satiric\
`ntr-un Salon na]ional, devenit
repede interna]ional considerat
semn de inteligen]\, de activ\
participare la propriul destin:
cel din 1994 avea 11 europeni,
un japonez, c=te unul din cele
La concursul de ob]inerea Licen]ei 001/93
97
dou\ Americi [i 54 de expozan]i rom=ni.
O revolu]ie sau o schimbare de regim implic\
importante modific\ri structurale, ideologice, culturale etc.
Nici cultura `n genere, deci nici Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" nu mai puteau stimula critica social\ de
tip comunist nici forma]iile artistice nu mai puteau fi acelea[i.
Adaptarea con]inutistic\ a fost dictat\ de cerin]ele
economico-politice iar democratizarea a inhibat critica `n
festivaluri, pentru c\ satira, umorul, divertismentul erau peste
tot `n mijloacele mass-media.
O edi]ie cu har a fost cea din 1992... Poate c\ s-a sim]it
din plin aportul (media) Tv.V. (Televiziunea Vaslui) [i nu
numai. Era [i libertatea deplin\ de expresie de dup\ 1989.
A XII-a edi]ie a Festivalului umorului "C. T\nase"
- V\zut\ de doi membri ai juriului [i doi laurea]i -
VALENTIN SILVESTRU, scriitor, critic de art\, de
mai multe ori pre[edinte al prestigioasei manifest\ri: "A fost o
edi]ie admirabil\, cu un program ambi]ios, amplu [i divers [i
care, `n cea mai mare parte, s-a [i realizat. S`nt `ntrebat adesea
care sunt inten]iile [i ]elurile acestui festival al umorului.
R\spund: s\ valorifice talentele existente, s\ se contituie
`ntr-un for de competi]ie `n stare s\ stimuleze posibilit\]ile
reale ale celor cu har [i propensiune spre nobila art\ a
umorului. Edi]ia din acest an, a XII-a departe de a fi... de
duzin\, [i re`nnod=nd originala tradi]ie, a demonstrat c\
Festivalul umorului de la Vaslui e cea mai importan]\ [i mi se
98
pare unic\ manifestare spiritual\ ce `mbog\]e[te umorul
rom=nesc, cultura na]ional\ `n general".
VASILE DONOSE, compozitor [i muzicolog,
directorul Teatrului de revist\
"C. T\nase" din Bucure[ti:
"Faptul c\ timp de 22 de ani,
cea mai `nsemnat\ manifestare
a umorului din ]ar\ tr\ie[te, ia
amploare cu fiecare edi]ie este
un semn foarte bun [i
indubitabil al inteligen]ei
poporului nostru, pune `n
eviden]\ `n acela[i timp valen]ele creatoare ale ora[ului unde
s-a n\scut Constantin T\nase, comicul `nc\ neegalat, al
`ntemeietorului teatrului rom=nesc de revist\. Cred c\ toate
popoarele au umor, dar rom=nii au inteligen]a, puterea moral\
[i talentul de a face haz de necaz. Iar edi]ia din acest an a fost,
prin cei mai buni creatori prezen]i `n concursurile na]ionale
de literatur\ satiric\ [i caricatur\, prin cele mai bune forma]ii
artistice [i interpre]i de umor, o reu[it\ manifestare a
umorului, un fel de r`su, pl`nsu..."
CONSTANTIN PAVEL, Foc[ani, premiul I, la
Concursul de caricatur\: "S`nt, bine`n]eles, foarte bucuros c\
`n acest an am fost distins cu premiul cel mare, medalia de
aur [i trofeul Festivalului. A fost un concurs foarte puternic la
care au participat importan]i creatori ai graficii satirice
rom=ne[ti. Chiar dac\ mi se pare c\ mul]i caricaturi[ti alearg\
heta [i insignele
Placheta [i insignele
99
dup\ premii mai `nsemnate, noi nu uit\m c\ Vasluiul ne-a
oferit, [i `n condi]iile neprielnice manifest\rilor de acest fel,
posibilitatea particip\rii [i exprim\rii a ceea ce voiam s\
spunem. O form\ a rezisten]ei antitotalitariste. {i acum,
concursul a fost la un nivel valoric remarcabil, demonstrat at`t
de lucr\rile premiate c`t [i de cele `n afara concursului.
Salonul caricaturii de la Vaslui este astfel nu numai de talie
na]ional\, ci [i interna]ional\"
PAUL BU}A, Tecuci, premiul I, la Sec]iunea cupluri [i
interpre]i de satir\ [i umor: "S\ v\
spun drept, nu exist\ `n activitatea
mea o bucurie mai mare ca acest
foarte pre]ios premiu de aur de la
prestigiosul Festival al umorului de
la Vaslui. Am participat pentru a
treia oar\ (am luat premiul II) [i
satisfac]ia e cu at`t mai mare cu c`t
am fost apreciat de un juriu
na]ional de incontestabil\ autoritate
artistic\. {i mai ales c\ s`nt originar
din acest jude], de la Murgeni. {i
[tiu c\ aceast\ manifestare [i acest premiu consacr\ pentru
totdeauna un interpret de umor. De altfel, p`n\ [i acum am
fost solicitat s\ apar `n fa]a publicului, s\ m\ angajez la teatre
de profil din Bucure[ti ori Gala]i. Dar am continuat [i
ambi]ionez s\ nu trec la profesionism, ci s\ r\m`n un umorist
amator. Adic\ un p\tima[ iubitor al umorului. Mul]umesc
heta [i insignele
100
pentru apreciere juriului festivalului [i mai ales publicului
vasluian, `n fa]a c\uia m\ simt... ca acas\". (Adev\rul, An III, nr. 301, p. 1, 4, 6-8 octombrie 1992)
~n 1994 nu era an electoral
[i Festivalul Na]ional al
Umorului "Constantin T\nase" a
dezl\n]uit un fel de petrecere
furioas\ `n municipiul Vaslui, cu
tot felul de libert\]i "auto-luate"
de tineret, mai ales. Anarhia [i
demagogia s-au strecurat `ns\
relativ pu]in `n cadrul
concursului de interpretare.
Despre Salon (ca organizare
intrinsec\) scria Valentin Ciuc\, reputat om de cultur\ [i critic
de art\ foarte frecvent `n jude]ul Vaslui.
"ANATOMIA UMORULUI
Dac\ exist\ o anatomie a suferin]ei de ce n-ar exista [i
una a umorului... ~ntr-un fel ele nici nu sunt antinomice ci
doar complementare. Cred c\ `n lipsa umorului se instaleaz\
suferin]a. A[adar, umorul pare a fi cel mai lesnicios antidot
pentru angoasele, vex\rile, traumele noastre personale dar [i
ale unei societ\]i marcat\ din ce `n ce mai mult de spectrul
frustr\rii.
S-a spus, cu oarecare `ndrept\]ire, c\ `n societatea
rom=neasc\ post-decembrist\ ne-ar fi sc\zut `ngrijor\tor
sim]ul umorului. C\, altfel spus, n-am mai avut motive sau
Pim, 1994
101
doar chef s\ mai spunem bancuri, s\ pigment\m [uetele
noastre cu c=te o vorb\ de spirit. O situa]ie pasager\ desigur,
semn al unei febrile a[tept\ri `n vederea unor necesare [i
spectaculoase schimb\ri. N-a fost s\ fie a[a [i, u[or-u[or, am
revenit la bunele [i constantele noastre sentimente fa]\ de
ceea ce am putea numi sim]ul `nn\scut al rom=nului, sim]ul
umorului. Semn de inteligen]\, de activ\ participare la
propriul s\u destin, reac]ia creatorilor din domeniu a
`nregistrat notabile contribu]ii la `ns\n\to[irea atmosferei
generale.
Al\turi de reuniunile scriitorilor umori[ti n-a fost deloc
de neglijat prezen]a caricaturi[tilor, capabili s\ adune `n
v=rful peni]ei suficient acid pentru a produce `n doze mai
mari sau mai mici nelini[ti puternicilor zilei. Ca totdeauna,
verva imaginativ\, spiritul pamfletar `mpins p=n\ la [ocul
vituperant au constituit atributele niciodat\ tr\date ale
genului. ~n plus, anecdota politic\, mult mai direct\ [i mai
precis orientat\ a creat cu siguran]\ un fel de confort marelui
public "r\zbunat" m\car par]ial `n raport cu ceea ce constituie
o autentic\ plag\ a unei democra]ii aflat\ [i ea `n tranzi]ie. S-a
spus, pe bun\ dreptate, c\ bolile democra]iei ar fi anarhia [i
demagogia. Ei bine, nici unul dintre simptomele acestei st\ri
nu au putut sc\pa caricaturi[tilor no[tri, reac]ia lor fiind mai
totdeauna imediat\ [i caustic\. E, fiindc\ vorbeam de semne,
un semn de intrare `n normalitate.
~ntr-o astfel de perspectiv\, SALONUL UMORULUI
de la Vaslui, aflat acum la cea de a XVII-a edi]ie, `[i poate
102
revendica un loc de merit `n cultura rom=neasc\ de azi.
Prestigiul autorilor,
confirmat de particip\rile
lor la reuniuni similare din
str\in\tate, invita]ii de
onoare ai actualului Salon,
expozi]iile personale ale
unor celebrit\]i ale
domeniului, nivelul
actualei sec]ii au, toate la
un loc [i fiecare `n parte,
meritul de a conferi
manifest\rii o dimensiune
cu adev\rat interna]ional\.
Ce-i r\m=ne de f\cut criticului de art\ `ntr-o asemenea
situa]ie dec=t s\-[i exprime solidaritatea intelectual\ fa]\ de
confra]i, s\ salute noua viziune de organizare a Salonului [i s\
cread\, a[a cum a f\cut-o totdeauna, c\ `n ora[ului lui
CONSTANTIN T|NASE prin cultur\, r=z=nd, `ndrept\m
moravuri..." Valentin Ciuc\ (din Catalogul de prezentare: Salonul Interna]ional de Grafic\, 1994)
Dintr-o discu]ie aprins\ cu Daniel Cernat Marin,
directorul postului Unison Radio, prezentator Tv.V.
Erau adu[i arti[tii prezen]i la Festivalul din 1994. Cum
ei veneau pe r=nd, dura mult, b\ie]ii erau sf=r[i]i, la regie
Lumini]a L\z\rescu chiar nu mai putea. Nervi, stress,
surescitare.
- B\, tat\, `mi mai aduci mul]i aici? Z\u...
103
- S\ fim bucuro[i c\ vin, c\ ne cre[te audien]a [i c\ nu
ne cer bani...
- Da, dar noi nu mai putem de la 8 diminea]a [i e ora 1
noaptea... [i mai e [i Cristina Stamate !
- P=n\ acum cine a fost?
- Valentin Ciuc\, Popa's, Tipsie,.... \[tia de la Urzica,
Matusca (Cehia), al]i
str\ini, P=nzaru Pim (\sta
era cel mai bun prieten cu
Dan). Z\u c\ nu mai pot.
Cred c\ mai erau
oameni la Casa de cultur\
dar nici ei nu mai puteau.
- M\car doamna
Cristina, poate, c\ [i ea e
obosit\ dar a avut r\bdare,
[i mai ales are vorbele cu
ea...
Dar Cristina Stamate ne-a `nveselit foarte. O ascultam
cu nesa] [i la ora 2 [i jum\tate din noapte. P\str\m [i ast\zi
caseta zero.
"MAJESTATEA UNEI TOAMNE VOIOASE
Ne afl\m iar, `mpreun\, la marea s\rb\toare a umorului
rom=nesc de la Vaslui, localnici din ora[e [i sate ale
districtului, oaspe]i din toat\ ]ara, musafiri din Europa [i
America de Sud, scriitori, arti[ti, al]i oameni de cultur\,
venind cu spectacolele lor, cu c\r]ile lor, cu tablourile lor de
104
grafic\ satiric\ [i cu c=ntecele lor; bine`n]eles, [i cu duhul lor
voios.
Ce-i adun\ `ntr-un num\r at=r de reprezentativ `n urbea,
at=t de recunoscut\ [i prin aceast\ institu]ie, creat\ acum 26
de ani [i d\inuind prin vremi bune, posomor=te, frumoase?
Faima locului, desigur...
Ne mai cheam\, poate, aici, `n inima Moldovei, [i
voio[ia at=t de natural\ [i at=t de `mbel[ugat\ a vasluienilor,
pe care n-o pot nici birui [i nici mic[ora grijile, necazurile ori
mizeriile ve[nice ale p\m=ntului [i vitregiile vremelnice ale
cerului. Ei, vasluienii, or\[eni [i ]\rani, juni [i mo[negi par a-l
fi inspirat pe ilustrul scriitor francez Jules Renard c=nd a
consemnat, `n "Jurnalul" s\u: "Ne afl\m pe lume ca s\ r=dem.
Nu vom mai putea r=de `n Purgatoriu sau `n Infern. Iar `n
Paradis ar fi necuviincios".
~n 1996, la a 14-a edi]ie a Festivalului, programul e
divers [i cu unele nout\]i: t=rg de carte, prezen]e rom=ne[ti [i
str\ine inedite, o Gal\ a comediei rom=ne[ti (competitiv\).
Sunt patru concursuri cu premii substan]iale. Vor fi [i
surprize...
~n ce prive[te pierderea memoriei, a[ avea unele dubii.
C\ci po]i uita, oare, vreo edi]ie a Festivalului "Constantin
T\nase" de la Vaslui petrecut\ `n taomn\ aurie, c=nd ies, cu
pocnet, din `nveli[urile lor verzi castanele ar\mii [i vinul
cap\t\ culoarea mierii, iar r=sul sincer, e st\p=n pe toate?" Valentin Silvestru
(cuv=nt de deschidere din Programul Festivalului Umorului, edi]ia a XIV-a, 1996)
Pentru Silvestu a fost ultima participare... p\m=nteasc\!
105
Edi]ia a XV-a (21 septembrie - 3 octombrie 1998) a
fost foarte bine preg\tit\, dar `n absen]a lui Valentin Silvestru
(accidentat mortal `n Bucure[ti, `n 1996). "Festivalul
Umorului de la Vaslui - dac\ `l iei `n serios - e de natur\ s\-]i
prelungeasc\ via]a [i s\ ]i-o fac\ `mbietoare ceea ce v-o
dorim, cu sinceritate, tuturor celor de fa]\ [i din viitor - care-l
ve]i mai apuca" ar fi testamentul lui Valentin Silvestru care `n
1993 l\sase pe o carte autograful "Cititorilor mei din Vaslui,
o p\rticic\ din inima mea de vasluian". Consilierul [ef
teritorial Milu]\ Moga considera c\ Festivalul Umorului e un
arc peste timp relev=nd [i contribu]ia maestrului caricaturist
{tefan Popa Popa's. Numai Salonul de caricatur\,
interna]ional, `ngloba peste 100 de expozan]i.
}in=nd cont, c=t\ lume participa la aceste manifest\ri
(cu zecile de mii), c=]i arti[ti consacra]i de toate felurile [i
specializ\rile (cu sutele, pentru c\ erau domenii variate), c=]i
amatori erau mobiliza]i (la unele edi]ii s-a trecut bine de o
mie), [i ce for]e organizatorice erau asigurate [i sus]inute de
un buget special [i tot putem spune c\ era cu adev\rat
FESTIVAL care nu implica neap\rat cheltuieli (cele mai
multe cu intr\ri gratuite) c\ existau [i grade de cultur\ ([i
interes) [i c\, chiar au fost r\scolite benefic mai toate
localit\]ile jude]ului [i multe, multe din ]ar\ [i nu numai.
AUTORITATE, deci !
106
De unde dracu gologani?
C=nd am r\mas cu to]i golani?
Cu ce?
Numai nevoi [i angarale
Cu ce le-astupi, m\ rog matale?
Cu ce?
Lef[oara ]i-o ia `napoi
{i statul cere biruri noi
Cu ce?
M\ mir, [i z\u casc ochii-n patru
Cum a]i putut veni la teatru?
Cu ce?
Sau \]i fi d-aia cu favoruri
{i-atuncea eu... pentru m=ncare...
Cu ce?
................................................
Eu m\ declar deci inamic
{i nu mai vreau s\ dau nimic...
C\ n-am cu ce!
{i nici pen'ce
{i nici de ce!
(din repertoriul lui Constantin
T\nase)
Din Regulamentul edi]iei a XV-a
I. Preciz\ri privind participarea la concurs 1. Concursul este deschis forma]iilor [i interpre]ilor din ]ar\
[i str\in\tate care abordeaz\ urm\toarele genuri artistice:
- teatrul de revist\ (estrad\);
- teatrul scurt de comedie;
- forma]ii de satir\ [i umor;
- grupuri de satir\ [i umor;
- cupluri de interpre]i cu
scenete, suite de miniaturi,
dialoguri, pantomim\, fabule
dramatizate etc;
- interpre]i individuali de
monolog, pantomim\, improviza]ii
muzicale cu specific satirico-
umoristic etc.;
- videoclipuri umoristice.
2. Fiecare jude] poate fi
reprezentat de c=te 1-2 forma]ii de
gen [i 1-2 interpre]i individuali, un
videoclip umoristic. ~n acest sens
solicit\m organizarea unor
vizion\ri sau miniconcursuri la
nivelul jude]elor care s\ desemneze pe cei ce vor participa la
Vaslui. De asemenea, invit\m laurea]ii edi]iilor precedente s\
onoreze prin prezen]a lor concursul de interpretare al celei de a
XV-a edi]ie a Festivalului interna]ional al umorului "C. T\nase".
107
3. Din Republica Moldova sunt invitate la concurs c=te 2
forma]ii de gen, 1-2 interpre]i individuali [i un videoclip din
comunit\]ile rom=ne[ti [i din alte zone din afara grani]elor ]\rii. ("Festivalul Interna]ional al Umorului Constantin T\nase, Edi]ia a XV-a,
Programul [i regulamentele, Vaslui 1998, p.20)
Edi]ia aniversar\ cu acest num\r a fost bine coordonat\
`n special de Milu]\ Moga (la butoane) [i s-a organizat `ntre
21 septembrie - 3 octombrie
1998. Prin prezen]a
compozitorului Vasile
Donose (pre[edintele
festivalului, directorul
Teatrului de revist\
"Constantin T\nase") a
academicianului F\nu[
Neagu, {tefan Cazimir,
Mihai Cimpoi (scriitor,
Chi[in\u), Radu Voinea [i a
c=torva mari nume din spiritualitatea na]ional\ [i european\
(Teatrul "Bacovia", Bac\u, Thé=tre de la Mauvais Téte din
Marvejols, Fran]a, Teatrul Na]ional "V. Alecsandri", Ia[i)
printre care Radu Beligan, Efim Tarlapan (Chi[in\u)... [i cu
vasluienii Gruia Novac, Dan Ravaru, Teodor Pracsiu, Ion
Enache (poet) [.a. `n planul activ s-a conferit edi]iei un plus
de valoare. Consilierul [ef de atunci n-a dorit s\ ]in\ cont de
`nainta[i sau valori anterioare ar\t=ndu-se mai novator dec=t
putea s\ fie.
Autograf F\nu[ Neagu
108
Dup\ o festivitate de
deschidere (cu tent\ politic\
destul\, s-au decernat premii
pentru concursul de literatur\
satirico-umoristic\ (A) [i
revistelor [i ziarelor cu pagin\ de
umor (B). Printre premia]i G.
Petrone - (Ia[i, N. Viziteu-
Vaslui, revista Urzica, Boruga
(Iugoslavia), }eapa (din
Chi[in\u).
Au urmat zilele caricaturii
[i literaturii satirico-umoristice, la c=rm\, {tefan Popa Popa's,
3 expozi]ii distincte, Gala comediei rom=ne[ti (cu: Teatrul
dramatic Gala]i - "Minciuni `n cimitir" de David Kane,
Teatrul "Bacovia" Bac\u - "Articolul 111" de {tefan
Haralamb, Thé=tre de la Mauvais Téte din Marvejols, Fran]a
- "Exercices de style" de R. Queneau, Teatrul Na]ional "V.
Alecsandri", Ia[i - "Chiri]a `n provincie" de Vasile
Alecsandri), Gala Teatrelor pentru copii, Gala filmului de
comedie, Concursul de interpretare (1-2 octombrie 1998) cu
transmisii `n direct la Televiziunea Vaslui [i Unison Radio
Vaslui, Gala laurea]ilor pe 3 octombrie transmis\ `n direct,
regizor de emisie Lumini]a L\z\rescu. Manifest\rile s-au
extins `n ora[e [i c=teva comune.
109
Prefa]a la catalogul Salonului
EDI}IA a XV-a (jubiliar\)
ARC PESTE TIMP Pe r\bojul timpului va
r\m=ne `nscris cu litere de aur
faptul c\ `n 1994, de la cea de a
XIII-a edi]ie, Festivalul de umor de
la Vaslui, ce poart\ numele
inegalabilului comic Constantin T\nase, a c\p\tat valen]e interna]ionale.
Aceste valen]e sunt date nu numai de participarea unor forma]ii [i
interpre]i individuali de peste hotare, ci, `n primul r=nd, de `ncet\]enirea
conceptului de globalizare a unui curent prin care umorul fin, exprimat
prin varii mijloace, trebuie s\ fie un panaceu universal.
Cel care avea s\ fie promotorul str\lucit al acestor idei
indr\zne]e poart\ deja un nume prestigios, {tefan Popa Popa's. H\r\zit
de Tat\l ceresc cu un talent des\v=r[it, cu nimic mai prejos dec=t al altor
virtuo[i ai neamului, a ]inut, cu tot dinadinsul, s\ fac\ din Vaslui un
nume rostit cu stim\ [i respect `n
`ntreaga lume.
Chintesen]a acestui prestigiu
se reg\se[te ast\zi pe simezele
mareului Salon interna]ional de
caricatur\, unde cele peste 2000 de
lucr\ri expuse `nsumeaz\ nume de
reverbera]ie din toate continentele
globului. Cu adev\rat ast\zi, la
Vaslui, sub bagheta magic\ a
maestrului {tefan Popa Popa's s-au
adunat, figurativ, popoarele lumii, oprindu-se, fie [i pentru c=teva clipe,
din zbaterile nebune[ti ale convulsiilor politice, sociale, economice [i
religioase, pentru a se bucura de umorul ce se degaj\ din lucr\rile
110
prezentate [i `mpreun\ s\ r=dem cu hohote `ntru sfidarea prezicerilor
nefaste ce ne tot sunt profe]ite de anul de gra]ie - 2000.
Fie ca aceast\ Expozi]ie "mamut", cum o define[te creatorul [i
realizatorul ei, s\ prezinte un arc peste timp, `n care Vasluiul s\ se
reg\seasc\ drept capital\ a graficii satirice mondiale. Prof. M. Moga, Consilier [ef teritorial al
Inspectoratului pentru cultur\ al jude]ului Vaslui
Ad\ug\m c\ din 1982 - 1984 Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" adunase participan]i din mai multe ]\ri.
{tefan Popa Popa's [tia de participarea a 20 de ]\ri.
111
Artist de valoare mondial\, caricaturistul
{TEFAN POPA POPA'S, are cuv=ntul !
Cu c=teva zile `nainte, am stabilit ca miercuri 15
septembrie 2010, ora 10:00 s\-mi acorde un interviu telefonic
`n timp ce se deplasa spre Bucure[ti, din ma[in\.
- Un `ntemeietor al Festivalului Umorului "Constantin
T\nase", la 40 de ani de la prima edi]ie afirm\ c\ v-a]i lansat
la Vaslui; corect ?
- Nu, c=nd am venit la Dvs. eram de mult consacrat. E
drept c\ am luat `n 1982 marele premiu [i tot atunci am
interna]ionalizat festivalul, `n sectorul meu cu prea pu]in\
contribu]ie a lui Silvestru.
- La Vaslui sunte]i [i a]i fost iubit …
- Oameni primitori [i calzi. E drept c\ am mai iubit [i
eu, dar eu am fost cel curtat, [i nu invers.
- Care a fost rela]ia cu Valentin Silvestru ?
- Foarte bun\, mai pu]in ultimul moment pentru c\ nu
mi-a pl\cut dictatura lui `n cadrul Asocia]iei Umori[tilor din
Rom=nia, chiar mi-a fost team\ s\ nu-l omoare ca pe
Ceau[escu la Revolu]ie.
- V\ aminti]i o `nt=mplare nostim\ ?
- La Hu[i to]i am primit vin. Termin=ndu-se al meu, am
`ntrebat cine mai are. N-a zis nimeni nimic, le-am sustras tot,
iar la Vaslui `ntrebau unde le e "butelia", cine le-a luat-o.
Le-am r\spuns c\ nimeni, devreme ce n-au avut vin.
-Apogeul Festivalului Umorului "Constantin T\nase" ?
- Sigur 1994, 1996, c=nd era [i Silvestru.
112
- ~n c=te ]\ri a]i expus ?
- Pe unde se poate circula cu degetul pe globul
p\m=ntesc, adic\ `n vreo 200 de ]\ri.
- Onoruri ?
- Da, peste tot, dar nu [i la Cotroceni. Caricatura
trebuie s\ fie totdeauna `n opozi]ie cu Puterea [i nu m\ pot
umili `n fa]a unor g\[ti de ho]i care au furat ]ara …
- "Peste" … (hotare …) cum ?
- La Vatican am fost nominalizat printre cei mai
importan]i 100 oameni ai planetei; pre[edintele Senegalului
m-a trimis `n ]ar\ cu avionul lui personal; Obama m-a primit
[i "l-am reprezentat", o s\-i vede]i caricatura inedit\ la Vaslui
pe 7 octombrie 2010. Vin din Ucraina [i nu pot sta mai mult
de 1/2 zi [i dup\ mas\ trebuie s\ ajung la Academia Rom=n\.
- Despre Grupul meu de Pres\, TV.V, Unison Radio [i
ziarul Meridianul v\ aminti]i ?
- Da, bravo vou\, a]i sprijinit Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" totdeauna [i la timp, mata mai p\strezi
caricatura pe care ]i-am f\cut-o ?
- Valoarea Festivalului Umorului "Constantin T\nase"?
- Fac eforturi s\ ajung la 26 de Festivaluri `n ]ar\ (!!).
Vasluiul a cedat inexplicabil, acum cei de la Gura Humorului
sunt cei mai tari, apoi Bistri]a, Craiova, Macea.
- Expune]i la Vaslui, ce ?
- Reprezentan]i din 200 de ]\ri; excep]ional\, dar numai
o jum\tate de zi, joi, 7 octombrie. Am o toamn\ foarte
aglomerat\ !
113
- V\ dorim drum bun [i v\ a[tept\m, v\ astept\m, v\
a[tept\m, totu[i, ce mesaj ave]i pentru ascult\tori, cititori …
- S\ [ti]i c\ m\ mir c\ rezista]i `ntr-o economie care nu
exist\. Tuturor, `ns\:
G+NDI}I-V| C| NUMAI PE NOI NE AVE}I ! ([i a
repetat)
Cu bine ! 15 septembrie 2010
ora 10:15
Desigur prezen]a lui {tefan Popa's este de excep]ie cu
totul valoroas\... [i definitorie: sub]iindu-se concursul de
interpretare (sarea [i piperul, p=n\ la urm\) sc\z=nd
stimularea financiar\ a teatrelor (care nu vor numai re]eta s\lii
ci diurne, deplas\ri, motorin\, mas\, cazare... [i
indemniza]ii... ca s\ aib\ motive serioase) [i diminu=ndu-se
substan]ial p=n\ la anulare premiile `n bani pentru produc]ia
literar\, rezult\ c\ cheltuiala, prestigiul [i valoarea
expozi]iilor lui Popa's se impun f\r\ greutate. B\ne[te omul
acesta nu este r\spl\tit c=tu[i de pu]in, de[i anim\ cu toat\
seriozitatea partea umoristic\ a manifest\rii. De[i se constat\
deplasarea c\tre "partidul valorilor" (autor: Popa's) per
ansamblu Salonul se adreseaz\ unei elite [i nu unei mul]imi
nec\jite care s\ r=d\, `ntr-o sal\, [i gratuit, cu gura p=n\ la
urechi (apropo de trofeul cu totul caricatural al lui T\nase).
Valoare, timp, ani succes f\r\ aplauze (din cauza ploii)
[i p\reri concluzive, autorizate sunt cele ale unui interlocutor
pre]uit (mai iubit nu se putea) Alexandru Ar[inel.
114
SUCCES F|R| APLAUZE
Interviu telefonic cu Alexandru Ar[inel, 17 septembrie,
8.25-8.50 (fragmente)
- Un `ntemeietor al Festivalului Umorului, mai precis
eu, de la Vaslui, la 40 de ani de la prima edi]ie, afirm\ c\ v-a]i
lansat la Vaslui. Comenta]i?
- N-a[ spune c\ m-am lansat la Vaslui, a[ spune c\
Vasluiul a constituit unul din momentele importante a
devenirii mele ca actor de revist\. Vasluiul a `nsemnat
`nt=lnirea cu lumea bun\ a umorului rom=nesc, a celor care
`ntr-un fel sau altul la vremea aceea, [i cred c\ nu numai la
vremea aceea, p\strau tradi]ia marelui actor, `ntemeietorul
revistei moderne rom=ne[ti, Constantin T\nase. {i asta se
datora mai multor factori: `n primul r=nd celui care a fost
mentorul acestui festival, regretatul critic [i scriitor Valentin
Silvestru, originar din jude]ul Vaslui. Cel care a pus mult
suflet, mult\ dragoste pentru aducerea `n prim planul
activit\]ii culturale rom=ne[ti a acestei mari personalit\]i
c\reia `i dator\m tradi]ia [i numele teatrului pe care am
onoarea s\-l conduc.
- A `nceput de la edi]ia a II-a, Valentin Silvestru.
- Cunosc lucrul \sta. Pe mine m-a]i `ntrebat de
persoana mea cum se pozi]ioneaz\ `n cadrul acestui festival.
O alt\ personalitate c\reia `i p\strez o amintire deosebit de
drag\ este cel care `n condi]iile de atunci a pus suflet [i a dat
gir din toate punctele de vedere ca acest festival s\ se
115
desf\[oare la cel mai `nalt nivel, m\ refer la primul secretar de
atunci, domnul T\nase.
- Gheorghe T\nase.
- Un om ata[at acestui moment [i d\ruit `n totalitate,
suport=nd toate chichi]ile marilor actori [i colectivelor care au
trecut de-a lungul anilor pe acolo. Era o manifestare pe care o
a[teptam cu emo]ie mai to]i cei care de-a lungul anilor am
fost implica]i `n acest festival.
- ~n jude]ul Vaslui a]i fost totdeauna iubit, a[teptat,
respectat. V\ pute]i explica?
- ~n general arti[tii au fost bine primi]i `n Moldova.
C=nd era foamea mare sau `]i era foame...
- A[a e...
- ... zona unde puteai s\ fii sigur de re]ete maxime era
Moldova. {i, sigur, c\ pe itinerariul nostru, [i datorat [i
tradi]iei care s-a creat `n ani de zile `n jurul ora[ului Vaslui,
Vasluiul era unul dintre cele mai vizitate jude]e `n perioada
aia. }in minte c\ f\ceam Vasluiul, f\ceam B=rladul, f\ceam
Hu[ul. Hu[i... unde era o persoan\ care ne iubea foarte mult,
m\ refer la regretatul inginer domnul Neam]u...
- Ion Neam]u.
- .... care totdeauna ne primea cu drag [i `[i punea...
- Zghihara la b\taie...
- ...toate la `ndem=na arti[tilor. A[ vorbi `ns\ de prima
mea participare, pentru c\ spunea]i la `nceput c\ acolo m-am
lansat. Acolo am f\cut `ntr-adev\r primul recital. Acest recital
`l datorez `n mare m\sur\ `ncuraj\rii pe care mi-a dat-o la
116
vremea aceea Aurel Storin. Invita]ia era trecut\ `n avizier
pentru to]i arti[tii care voiau s\ participe [i-atunci v\ da]i
seama c\... m\ tenta sau nu m\ tenta, aveam curajul sau nu-l
aveam pentru c\ [tiam cine particip\ la acel festival. {i Aurel
a zis: Tu ai posibilitatea s\ faci un recital foarte bine. Atunci,
cam timp de o s\pt\m=n\ mi-am `ncropit un recital...
- Chestia aia cu un cuier [i hainele schimbate, rolul
schimbat.
- {i mi-aduc aminte chiar de `nt=mpl\ri inedite, c\
mi-a]i pus [i aceast\ `ntrebare, a fost discursul primului
secretar Gheorghe T\nase care la `nt=lnirea cu to]i arti[tii a
spus la un moment dat: V\ mul]umesc c\ a]i participat [i anul
acesta la Festival, pentru noi este o mare onoare, [i mai ales
t=n\rului actor Alexandru Ar[inel, care [i el este moldovean
de-al nostru, [i care s-a v\zut c\ nu [i-a preg\tit recitalul `n
tren de la Bucure[ti p=n\ la Vaslui. Iar o alt\ poveste pe care
n-am s-o uit niciodat\ [i pe care mi-a relatat-o regretatul
gazetar [i om de televiziune Buhoiu...
- Aristide Buhoiu.
- Aristide... `mi spunea: }ii minte c\ eu am scris prima
cronic\ vis-a-vis de prezen]a ta la Vaslui? Zic: }in minte
Aristide. {i zice: S\-]i mai spun un lucru. C=nd ai intrat tu `n
scen\ eram `n fos\ cu regretatul mare actor Caragiu [i tocmai
voiam s\ ies [i ai atacat momentul respectiv cu un monolog [i
Caragiu a zis: Stai, m\, s\-l v\d pe \sta. Cine-i \sta? {i
Buhoiu a spus cine: {i-a stat Caragiu pe tot momentul meu
care a fost de vreo 25 de minute [i c=nd a plecat de-acolo a
117
spus: |sta o s-ajung\ un mare actor. |sta a fost un moment
care m-a tu[at [i m-a bucurat pentru tot restul vie]ii.
- M-a tu[at [i m-a bucurat, `mi place termenul. Teatrul
de revist\ a avut un rol, zicem noi, mare...
- Permanent p=n\ acum vreo 10 ani, c=nd direc]iile
acestui festival tradi]ional "Constantin T\nase" n-au mai
adunat `n jurul lui personalit\]i ale umorului rom=nesc.
- Cei de la butoane.
- Da. Cei de la butoane, din nefericire. Un festival care
se nume[te "Constantin T\nase" nu are prezen]a primului
teatru de revist\ care este urma[ul tradi]iei lansate [i inovate
de Constantin T\nase, nu particip\.
- Ei au motivat c\ le-a]i cerut bani mul]i.
- Nu, nu. Noi niciodat\ nu cerem bani mul]i. Noi cerem
re]eta s\lii, at=ta tot. {i, sigur, cazarea [i masa respectiv\
pentru oameni. E un festival. Un festival dispune de ni[te
bani. Nu, nu, nu le-am cerut bani mul]i. Ei nu s-au ]inut de
cuv=nt, sau nu au [tiut s\ se ]in\ de cuv=nt, pentru c\ la ultima
noastr\ participare la Vaslui a fost perfect [i i-am rugat, dac\
tot venim mai multe zile, s\ juc\m [i la B=rlad, iar c=nd am
ajuns la B=rlad acolo nici nu ajunseser\ afi[ele noastre. Deci
nu s-au interesat deloc, [i atunci le-am spus de la obraz ni[te
lucruri, pentru c\ `n clipa `n care eu m\ angajez cu o ac]iune,
eu nu mai dorm noaptea [i ziua ca s\ m\ pot ]ine de cuv=nt [i
s\ nu m\ fac de r=s.
118
- A[ vrea s\ rememora]i faptul c\ din 1982 p=n\-n
1996, 1998 a fost perioada cea mai intens\ [i valoroas\ a
festivalului...
- Da...
- ... dar din 1992 [i 1994, [i despre noi cei de la
Televiziunea Vaslui, a]i fost oaspetele meu `n repetate r=nduri
`n studiourile noastre...
- Da... a[a-i.
- ...singur [i `mpreun\ cu doamna Stela [i Cristina
Stamate, mai to]i arti[tii mari ai momentului a]i ref\cut
Festivalul Umorului la noi, `n studioul Televiziunii Vaslui.
P\stra]i vreo impresie?
- Mi-aduc aminte cu pl\cere [i probabil c\ memoria
peliculei o poate confirma.
- Oricum, sper c\ v-am f\cut o bun\ impresie, vreau
s\-mi trag un pic spuza pe turta mea, o bun\ impresie
primirea [i difuzarea pentru c\ atunci aveam o difuzare
1992, Vaslui, cu Stela Popescu [i Alexandru Ar[inel
119
excep]ional\, `n toat\ Moldova.
- Da, da, [tiu dom' profesor. Vorbeam despre sus]inerea
venirii colectivului Teatrului "Constantin T\nase".
- Domnul Popa Popa's ne spunea alalt\ieri, tot cam pe
la ora asta, tot telefonic: Eu am fost primit cu onoruri
pretutindeni `n ]\rile lumii, cam `n vreo 200, sintetizez, dar nu
[i la Cotroceni. Presupun c\ nu acela[i lucru s-a `nt=mplat cu
dumneavoastr\ care, nu v\ fac o flatare ca s\ zic a[a,
constat\m c\ sunte]i unul dintre cei mai mari arti[ti ai ]\rii.
Spune]i-mi din punctul \sta de vedere cum sta]i cu
comunicarea cu mass-media, o vedem c\ sunte]i prezent, dar
cu cei simpli care v\ aplaud\.
- Vreau s\ v\ spun c\ cei din mass-media m\ solicit\
tocmai datorit\ unui contact permanent pe care-l am cu
publicul, pentru c\ publicul este cel care, `n ultim\ instan]\, `]i
d\ notorietate, `]i d\ popularitate, iar din punctul \sta de
vedere cred c\ stau destul de bine. Faptul c\ `n ultimii 10 ani
am fost nominalizat de fiecare dat\ la "10 pentru Rom=nia",
am ie[it pe locul I o dat\, de dou\ ori pe locul 2. Faptul c\ `n
'95 `n sondajul Televiziunii Rom=ne am ie[it cel mai iubit
actor din Rom=nia, faptul c\ de-a lungul ultimilor ani `n
sondajul "cei mai credibili oameni din Rom=nia" am ie[it `n
primele 5 locuri iar anul trecut am ie[it pe locul 2,
demonstreaz\ c\ pl\titorii, spectatorii, cei care de fapt dau
aceste voturi, sondajele fiind f\cute nu cu cei din mass-media
ci cu cel care ne pune gradele pe um\r, se pare c\ am ie[it
destul de bine.
120
- ~n str\in\tate a]i fost destul de mult...
- De multe ori, de multe ori.
- ...oarecum suntem la curent...
- Din Canada p=n\-n America Latin\ p=n\-n Africa,
p=n\-n Australia, Asia, toat\ Europa. Am fost chema]i, am
avut aceast\ mare bucurie s\ fim invita]i de comunit\]ile
rom=ne[ti...
- Deci a]i vorbit tot `n rom=ne[te.
- Da. Este un gen care nu poate fi vorbit dec=t `n
rom=ne[te [i un gen care nu se poate adresa dec=t `n cea mai
mare m\sur\ publicului de origine rom=n\, public care ne
iube[te [i care ne-a solicitat, public care a sim]it c\ ne-am
d\ruit via]a aproape 50 de ani lui, cu sufletul deschis, f\r\
menajamente fa]\ de cei care `ntr-un fel sau altul se afl\ `n
colimatorul nostru, am reprezentat, `n ultim\ instan]\, oful
cet\]eanului pe scen\.
- Tot Popa Popa's zicea... zice: o propozi]ie, o fraz\ de
`ncheiere domnul Popa's. Dumnealui a zis a[a, [i a accentuat
de dou\-trei ori: G=ndi]i-v\ c\ nu ne ave]i dec=t pe noi,
g=ndi]i-v\ c\ numai pe noi ne ave]i, vorbea de caricatur\ [i
acuma vreau s\ contragem [i despre art\ [i umor.
- N-a[ pune punct `n ceea ce prive[te dezvoltarea
genului, perspectiva genului `n tara noastr\. Este un gen at=t
de popular izvor=t din dorin]a poporului rom=n, spiritului
rom=nesc `nc=t cred c\ este f\r\ sf=r[it...
- Trebuie s\ fie, totu[i, ar fi o modificare spre tent\
vulgar\ a umorului...
121
- Asta ne-a adus democra]ia, asta ne-a adus Revolu]ia,
dar ea nu s-a infiltrat [i pe scena Teatrului de Revist\
"Constantin T\nase". ~n condi]iile `n care mass-media a
mediatizat ani de zile forma]iile de amatori vulgare, arti[ti cu
o tent\ `n vorbire suburban\, Teatrul "T\nase" a reu[it s\-[i
men]in\ o anumit\ calitate tradi]ional\ [i iat\ c\ din ce `n ce
publicul a fost atras de aceast\ cur\]enie tradi]ional\ a
poporului rom=nesc care este un umor de spirit, un umor
educativ, un umor care intervine chirurgical `n aspectele
negative ale societ\]ii noastre f\r\ s\ fie nevoit s\ foloseasc\
vulgaritatea [i mitoc\nia.
- Mai [ti]i de alte festivaluri de umor domnule Ar[inel?
- ~n ]ar\?
- Da.
- ....
- V\ spun c\ mai sunt la Gura Humorului, la Aiud, la
Bistri]a, la Craiova...
- Am fost invitat la Gura Humorului, chiar anul trecut
am dat un spectacol, mi-aduc aminte, pe o ploaie toren]ial\ [i
c\ `n fa]a noastr\, ce n-am avut la acest festival - succes am
avut, n-am avut aplauze - toat\ lumea era cu umbrelele `n
m=n\, dar era o mare de umbrele, chiar m-a impresionat [i
n-am avut un aparat de fotografiat s\ v\d, umbrel\ l=ng\
umbrel\ cum s\reau `n sus `n semn de mul]umire a[a o ridicau
`n sus, o tremurau. A fost un moment deosebit acolo la Gura
Humorului.
122
- Am re]inut - succes f\r\ aplauze, o expresie care chiar
`mi place ca [i gazetar. Domnule Ar[inel a]i avut o deosebit\
bun\voin]\ s\ ne da]i [i prin telefon interviul de fa]\ dac\
totu[i vre]i s\ transmite]i un salut spectatorilor, auditorilor,
cititorilor mei [i-ai dumneavoastr\. Un cuv=nt de salut.
- Ascult\torii postului de...
- De televiziune, Tv.V on line [i Radio B=rlad, ziarul
Meridianul, pe astea le reprezint `n secunda asta.
- M\ bucur c\ am ocazia [i prilejul oferit de domnul
profesor doctor Dumitru V. Marin s\ transmit cititorilor
ziarului Meridianul, postului de radio Unison B=rlad-Vaslui [i
postului de televiziune on line din Vaslui, toat\ dragostea
mea personal\ [i dragostea [i prietenia colectivului de Teatru
"Constantin T\nase". Iubim Vasluiul, iubim spiritul marelui
actor Constantin T\nase al c\rui mo[tenitor suntem noi cei de
la Revista din Bucure[ti. 17 septembrie 2010
La cuv=nt,
CEL MAI VECHI slujitor al culturii vasluiene
[i FESTIVALULUI: Festivalul umorului ,,Constantin T\nase” – m\rturisiri
Iat\ c\ au trecut pe nesim]ite 40 de ani de când în târgul
Vasluiului, într-un început de var\ a anului 1970 se desf\[ura
în proasp\ta re[edin]\ de jude] manifestarea care avea s\
devin\ în timp cea mai important\ desf\[urare de for]e
umoristice Festivalul umorului ,,Constantin T\nase”.
123
Cei care au participat la prima edi]ie despre care noi nu
aveam cuno[tin]e prea solide au avut inspira]ia ca aceast\
prim\ manifestare, care a devenit bienal\ s\ aib\ loc în zilele
de 3,4,5 iulie (când pe 5 iulie fiind [i ziua de na[tere a
actorului Constantin T\nase care în anul 1970 ar fi împlinit
90 de ani). Au trecut de atunci 40 de ani, în acest an am
s\rb\torit 130 de ani de la na[terea marelui actor de revist\
român, n\scut la Vaslui, dar [i 65 de ani de la dispari]ia
acestuia, lucru care ar trebui s\ însemne pentru to]i, la cea de
a 21-a edi]ie o manifestare cu totul special\.
Dar condi]iile social-economice, a[a-zisa criz\ pe care
tot o parcurgem de când a început perioada de tranzi]ie, dup\
1989, face ca aceast\ mare s\rb\toare a jude]ului Vaslui s\ se
desf\[oare dup\ posibilit\]i.
Am f\cut cuno[tin]\ cu festivalul umorului când abia
ie[isem de pe b\ncile facult\]ii în 1974 [i când din întâmplare
ajuns la Vaslui se desf\[ura a treia edi]ie pentru ca în 1976 s\
fiu cooptat în calitate de salariat al Muzeului Jude]ean Vaslui
la organizarea unor manifest\ri complementare pentru care
împreun\ cu colegii mei am depus eforturi ca acestea s\ se
desf\[oare firesc. Conducerea de atunci a jude]ului a apreciat
munca noastr\ [i din 1978 nu am lipsit pân\ în prezent de la
nici o edi]ie care a însemnat un real câ[tig, experien]\,
specializare, practic\, rela]ii, aspecte care mi-au conferit în
timp imaginea unuia dintre organizatori. Pentru c\ am aceast\
posibilitate (în timp) s\ vorbesc despre Festivalul umorului
,,Constantin T\nase”, f\r\ ur\ [i p\rtinire, f\r\ înflorituri,
124
exager\ri sau abisuri, mai ales pentru perioada pe care o
cunosc cel mai bine dintre to]i cei prezen]i [i existen]i afirm
cu tot respectul [i consemnez numele celor care în perioada
1976-1997 au contribuit ca aceast\ manifestare s\ devin\ o
institu]ie de cultur\, o universitate de la care s-au inspirat [i
care a n\scut chiar [i [coli de gen: Dumitru Bran, Elena
Condrea, Cristiana Stoian, Constantin Pieptu, Petre Didilescu,
George Stoian, Gabriel Anicol\esei, {tefan {erban, Veniamin
Lasc\r, Sandu V\tafu, Ioan Mâ]\, Grigore Petcu, Mihai Luca,
Gheorghe Huiban, Emil R\[canu, Teodor Pracsiu, Vasile
M\linescu, Constantin Petrican, Vasile Cr\can\, Petric\
Toma, Petric\ Taragan, Marcel Cuco[, mul]i [i pu]ini la care
în perioada pentru care m\ refer au f\cut lucruri
nemaipomenite pentru ca acest festival s\ ajung\ la cote
inimaginabile pe care nici nu le-a mai atins vreun festival
mondial [i credem c\ nici nu le va mai atinge. Dac\ ar fi s\-l
cit\m pe mentorul manifest\rii, firesc cred c\ l-a]i recunoscut
[i dumneavoastr\, Valentin Silvestru, "Acest festival este cea
mai mare manifestare de gen din lume." (citez din memorie
adresându-se trupelor de teatru din Brazilia participante la
festival ,,unde este Vasluiul [i ce este Vasluiul, spunea
maestrul, este ora[ul cu cei mai veseli oameni din lume unde
{tefan cel Mare când î[i umezea musta]a în vinul de
,,Zghihar\” sau ,,Busuioac\ de Bohotin”, Cristofor Columb
c\uta sponsori s\ v\ descopere, distin[i invita]i”).
{i pentru c\ am amintit de Valentin Silvestru este
obligatoriu pentru mine care m-am bucurat de o mare
125
prietenie din partea acestui personaj realmente o
enciclopedie, ziarist, profesor universitar, critic de teatru s\
men]ionez c\ a fost omul, liantul, colaboratorul, ini]iatorul [i
cel care a pus în practic\ tot ce a însemnat acest festival care
a avut un început sinuos a traversat o perioad\ uluitoare [i
care sper\m s\ nu dispar\.
S-au tot men]ionat nume importante participante la
festival doresc s\ amintesc numai pre[edin]ii de jurii din
cadrul acestuia atât pentru partea de literatur\, caricatur\ [i
interpretare: Valentin Silvestru, Tamara Buciucianu-Botez,
Horia {erb\nescu, Vasile Donose, Mircea Radu Iacoban,
Dorel Vi[an, Tora Vasilescu, Valentin Ciuc\, {tefan Popa-
Popas, Cornel Udrea, {tefan M\r\scu, [.a. la care s-au ad\ugat
personalit\]i extraordinare ale scenei române[ti, literaturii [i
graficii satirice men]ion\m: Dumitru Solomon, Dumitru Radu
Popescu, Teodor Mazilu, Tudor Popescu, F\nu[ Neagu, Cezar
Iv\nescu, Nichita St\nescu, Vasile B\ran, Rodica Toth,
Niculae Stoian, Viorel Cacoveanu, Octavian Bour, Ovidiu
Pecican, {tefan Cazimir [i mul]i mul]i al]ii pe care îi rog dac\
vor citi aceste rânduri s\ m\ ierte c\ nu i-am men]ionat, mai
ales fiind la o dictare liber\ prin bun\voin]a unei colege.
Festivalul umorului ,,Constantin T\nase” a avut parte [i
de o alt\ denumire care a fost primit\ în 1982 când, pentru c\
exista Festivalul na]ional ,,Cântarea României”, nu s-a mai
permis s\ i se spun\ festival [i atunci un important scriitor [i
gazetar a g\sit solu]ia salvatoare el devenind Bienala
umorului ,,Constantin T\nase”. Acest al doilea botez a fost
126
ideea generoas\ în acea vreme a redactorului-[ef al revistei
,,Urzica”, Manole Auneanu.
Cum este [i firesc nu putem trece cu vederea într-o
perioad\ atât de lung\ de timp participarea teatrelor dramatice
din România, cu spectacole de comedie la s\rb\toarea
umorului românesc de la Vaslui, în care f\r\ a face o
enumerare a institu]iilor de spectacole, lua]i-le dumneavoastr\
în considera]ie pe cele mai reprezentative din România,
Fran]a, Anglia, Spania, Brazilia [i nu în ultimul rând din
Republica Moldova.
Gala teatrelor pentru copii [i tineret, Gala Comediei
Cinematografice, cu lans\ri [i prezent\ri de filme, Salonul de
Caricatur\ [i Concursul de Crea]ie literar\ sunt tot atâtea
elemente care au venit în timp s\ completeze ampla
manifestare de satir\ [i umor.
S-au lansat din acest festival nume importante pentru
cultura româneasc\ de la actori: Dan Puric, Doru Octavian-
Dumitru, Romic\ }ociu [i Cornel Palade, Grupul Divertis,
Teatrul Ludic, Paul Bu]a [i mul]i al]ii, caricaturi[ti de talia lui
Mihai St\nescu, Albert Poch, Leonte N\stase, {tefan Popa-
Popas, Constantin Paler, Fra]ii Barbu, Octavian Bour, Marin
Dinulescu, Constantin Pavel, Victoria Argint, to]i cei
men]iona]i [i înc\ mul]i al]ii creau s\rb\tori de neuitat pe
parcursul unei luni din toamnele cu so] în diversele col]uri ale
jude]ului Vaslui, sate, comune, ora[e [i municipii unde erau
a[tepta]i ca la adev\rate s\rb\tori ale spiritului.
127
A devenit festival interna]ional în 1982 prin salonul de
caricatur\ gra]ie scriitorului Manole Auneanu [i graficianului
Albert Poch amândoi de la revista ,,Urzica” personalit\]i care
sunt mai pu]in cunoscute pentru ceea ce au înf\ptuit în ace[ti
ani.
Firesc, nu putem uita contribu]ia deosebit\ pe care a
avut-o în toat\ aceast\ perioad\ privind emblemele
festivalului care în mare parte se p\streaz\ [i ast\zi ele fiind
opera urm\torilor: Cik Damadian, Albert Poch, Constantin
Costa, Atena Simionescu, Nicolae Grosu, Cristian Pântea [i
Paul Olaru.
Pentru edi]iile de dup\ 1996 lucrurile nu-mi sunt la fel
de la îndemân\ de a le prezenta pentru c\ din 1998 [i pân\ în
prezent m\ ocup numai de un segment din cadrul festivalului
care înseamn\ parte de crea]ie desenat\, satirico-umoristic\ pe
care le realizez sub egida Muzeului Jude]ean Vaslui. F\r\
preten]ia de a trage concluzii cred c\ festivalul a cunoscut
p\r]i ascendente [i descendente, este foarte important ca el s\
existe [i nu pot încheia f\r\ mul]umirile [i respectul cuvenit
celor care în timp au trudit pentru ca aceast\ manifestare s\
devin\ emblematic\. Tuturor celor din jude]ul Vaslui [i pentru
totdeauna mul]umirile noastre se vor îndrepta în mod cu totul
special c\tre profesorul universitar Valentin Silvestru [i
inginerul {tefan Popa-Popas. 12 septembrie 2010, Directorul Muzeul Jude]ean Vaslui,
Ioan Manca[
128
Prezent, `n diverse ipostaze la Vaslui, textier,
prezentator, prof. Gruia Novac r\spunde cu...
VAGI AMINTIRI JUBILIARE
(Iubilaeus annus) De pe creasta lui 2010, nu m\ mir c\, privind `napoi,
constat trecerea a 40 (patruzeci) ani de la prima edi]ie a
Festivalului Umorului "Constantin T\nase", Vaslui, octombrie,
1970.
Era o `ncercare temerar\, apoi a ajuns eveniment na]ional,
uneori [i cu deschidere interna]ional\, p\str=ndu-[i aura aceasta ani
buni, pentru a deveni, dup\ enigmaticul decembrie 1989, de pu]ini
bani, iar acum nici m\car at=t …
Suger=ndu-mi-se s\ scriu ni[te r=nduri despre Festivalul
ajuns, iat\, `n floarea v=rstei, mi se `nv=rtejesc `n cap imagini nu
prea semnificative, cr=mpeie de amintiri mai mult hilare dec=t …
serioase, chipuri cu fizionomii [terse [i nume; nume care [i acum
se amestec\ `n noianul edi]iilor.
Leg\tura mea cu Festivalul a fost sporadic\ [i, deci, inegal\.
~n rol de prezentator al c=torva edi]ii, am cunoscut lume de pe
lume, dar tot de brig\zile artistice (la mod\ [i de calitate, pe bune
!) mi-amintesc: Laza, Frigidere G\e[ti (ce fete frumoase erau !),
Divertis (cu Toni Grecu `n form\ [i nerv\) sau de "individualii"
Doru Octavian Dumitru, Paul Bu]a, Nicolae Taciu, Dan Puric [i
al]ii pe care mintea-i caut\, dar nu-i mai descoper\.
Parc\-l v\d [i parc\-l aud pe Paul Bu]a, b=rl\dean din
Tecuci (ori invers !), relat=nd scene dintr-o gospod\rie agricol\
colectiv\. Una: un tovar\[ de la raion, `n control fiind, `l `ntreab\
pe-un `ngrijitor de la … vaci: - De c=te ori da]i furaje `ntr-o zi ? -
129
Da' cin' ]i-o spus matale, domn' tovar\[, c\ le d\m `n fiecare zi !!!
(~n sal\ r=s s\n\tos [i la juriu `nghi]ituri `n sec …).
Fiindc\ a venit vorba de jurii, ele erau mai multe; pe
specialit\]i. {i-n toate, spuma-spumei din Bucure[ti, Ia[i [i nu
numai. Peste to]i, uneori [i peste toate, trona maestrul `n
teatrologie Valentin Silvestru. F\r\ avizul lui (motivat, fire[te !),
nimic nu se mi[ca `n scen\ [i-n afara ei. Pe unii dintre "grei" `i
chema Radu Beligan ori Tamara Buciuceanu - Botez, F\nu[
Neagu sau Draga Olteanu - Matei, Alexandru Ar[inel ori Rodica
Mandache, ori …, ori …, dar deasupra tuturora era tot Valentin
Silvestru. Nici primul-secretar (care printr-un joc al sor]ii `l chema
T\nase; Gheorghe `ns\ !) n-avea trecere la "[eful" Festivalului.
De ceilal]i "mici", de la partid, nici nu auzeai. Preg\teau
deplas\rile juriului (cam mereu pe la Hu[i), maistru fiind unul
Bran Dumitru, fitilist [i demagog.
Dup\ o asemenea, bine pus\ la punct, "deplasare" la
Dobrina - Casa Ralea, originalul autor al romanului "Frumo[ii
nebuni ai marilor ora[e" a declarat ritos c\ va semna, de-acum
`ncolo, F\nhu[ Neagu …
{i tot "acolo", la Casa Ralea, dar probabil la alt\ edi]ie sau
tot la aia, d-na Tamara Buciuceanu - Botez `l `ntreab\ pe
publicistul Teodor Pracsiu de la "Vremea Nou\": - Voi ce face]i
acolo ? - Uneltim. - Da ! Cu ce unelte ? Constat, o dat\ cu
dumneavoastr\, c\ Doamna avea umor. {i spontaneitate. Ca `n
scurtul dialog produs `ntre primarul Victor Cristea al Vasluiului [i
f\r\-de-egalul actor Hora]iu M\l\iele: - Face]i-mi [i mie un portret,
c\ m\ duc la o nunt\ [i poate dau mai pu]in … - De acord, zice H.
M\l\iele, dar diferen]a de bani ?! …
130
Mai vre]i ? Mai am. Unu' de la partidu' Vasluiului, oarecum
prieten cu ing. Ion Neam]u, gazda noastr\, `l `ntreab\ pe directorul
I.A.S. Hu[i (c\ func]ia asta o avea Neam]u): - Ce mai faci, m\i,
sect\ veninoas\ ? - Stau de vorb\ cu d\un\torii agricoli, tovule !
La replica asta, {tefan Oprea de la Ia[i face constatarea: - Ar fi un
om extraordinar dac\ n-ar fi director …
{i, dup\ feluri [i feluri, concomitent cu "degust\ri" dese [i
diverse, directorul a scos un ditamai c\r]oiul, dep\[ind `n
dimensiuni chiar [i Catedrala M=ntuirii Neamului, cu rug\mintea
ca simandicoasele fe]e aflate `n ospe]ie s\ scrie c=teva vorbe
`nainte de a-[i face efectul, cuv=ntul care rimeaz\ cu … "ospe]ie".
{i `ncerc=nd d-na Aneta Slivneanu, cea cu propaganda "jude]ian\",
s\ "c=nt\reasc\" opul, scap\ reflec]ia personal\: - Da-i grea tare !
Atent la orice, d-l Valentin Silvestru opineaz\ complice cu
subtilitate: - A[a-i, doamn\, cartea e grea ! … Dup\ clipe de
molcomire, cineva (chiar nu mai [tiu cine !) `i spune directorului
Neam]u, ]intind o fil\ din "c\r]oi": - Nu [tiu cine ]i-a scris pagina
asta, dar subscriu !
… Era un fel de omagiu `nchinat unui pahar cu Busuioac\
de Bohotin, vinul foarte c\utat de "oaspe]ii" Festivalului "T\nase".
Subscrie]i [i dumneavoastr\ c\ acest Festival trebuie s\
tr\iasc\. Revigorat. F\r\ regim de criz\.
Vorba ceea, dac\ nu dai, nu ai !
14 septembrie 2010
Solicitat, regizorul, scriitorul [i omul de calitate
Bogdan Ulmu, martor [i participant `n multiple ipostaze la
desf\[urarea ac]iunilor, (acesta) ne r\spunde:
131
Rela]ia mea special\ cu Vasluiul...
Am scris destul de mult, despre Vaslui. P\cat c\ trebuie s\
m\ repet.
Am venit în Vaslui, prima oar\, în 1975, la o [ez\toare a
umori[tilor, condus\ de infatigabilul Valentin Silvestru. Eram cel
mai t=n\r [i cel mai pu]in important, printre nume grele ca Marin
Sorescu, Dumitru Solomon, Vasile B\ran, Sorin Titel, Al.
Mirodan, Nicu]\ T\nase [.a. Atunci mi-a pl\cut teribil, la Vaslui:
fiindc\, ceea ce nu-n]eleg mul]i, î]i place un ora[ mic deoarece e[ti
într-un anturaj teribil; [i te sim]i stingher într-un ora[ mare, pentru
c\ nu ai pe nimeni drag, al\turi...
Atunci am citit, în trei (cu
George B\nic\ [i D. Dunea), un
fragment dintr-o pies\ a lui Dolfi
Solomon. L-am cunoscut pe primul-
secretar (Gh.T\nase), pe [eful Culturii
(Bran) [i am b\ut Zghihar\. Am pus
ochii pe o fat\ dintr-un grup folcloric
[i Silvestru a urlat la mine c\-s be]iv [i
afemeiat, drept pentru care m-a
surghiunit în ma[in\. Dar Silvestru era
mentorul meu, pe-atunci, [i-i
permiteam orice...
Au trecut ani, am venit iar în
jude], tot la un festival al umorului. Atunci i-am cunoscut pe
Cavadia [i Gagniuc, cei cu care, peste un deceniu, urma s\ public
epistolarul cel mai nonconformist al genului, Epistolar cu trei
pro[ti. La acea edi]ie era cu noi [i Varujan Vosganian, care c=nta,
132
la întrecere cu {t. Cazimir, frumoase melodii religioase, de pe
diverse continente.
Dup\ 1991 am fost, edi]ie de edi]ie, la Vaslui. Ba
participant, ba membru în juriu, ba regizor. Am luat c=teva premii.
{i mi-am f\cut prieteni: Nelu Manca[, F\nic\ {erban, Gigi Huiban,
Teodor Pracsiu, Ion Mî]\, Paul Olaru, M. Moga, N. Viziteu, Gelu
Bichine], Lucian Onciu...
M-am împrietenit aici cu Popas, Rodica Toth, Pim, Mihai
Frunz\, Costel P\tr\[can, Cornel Udrea, Aurel Storin, S.
Postolache, {tefan M\r\scu...
Nu [tiu ce va fi la actuala edi]ie. Dar [tiu c\ Festivalul
umorului de la Vaslui este cel mai longeviv din Europa – a
dep\[it trei decenii de via]\ (4, ad\ug\m noi). {i, pe l=ng\ el, tr\im
[i noi, ca umori[ti [i nu numai.
Vreau ca festivalul acesta, oric=t de scurtat [i pauperizat ar
fi el de criza economic\ mondial\, s\ fie ve[nic. {i noi s\ p\[im,
chisnovat, în trena lui. Bogdan ULMU, Ia[i, 9 septembrie, 2010
De la Radio Ia[i... prietenul nostru:
T|NASE OF CO
(fragmente dintr-un text de 14 pagini) Telefon. Surpriz\: Sunt dr. Marin. Clar. Cineva, pe ascuns, mi-a f\cut
analizele [i am probleme, disfunc]ii, c\ func]iile m-au cam neglijat `n ultimii
64 de ani. Sunt dr. Marin Dumitru din Vaslui [i am gata o carte despre
Festivalul Constantin T\nase, la 40 de ani de la `nfiin]are. Eu am fost `ntre cei
care l-au `nfiin]at ...” Clar. M\ confund\ cu popa [i face spovada prin telefon.
C-am auzit c\ [i pomenirile au ajuns de on-line-ul lumii. Cer prin semne un
pahar cu ap\ [i mi se d\ un wisky care e rachiu f\r\ damf [i dup\ o re]et\
special\ a sculptorului. Beau re]eta [i `mi revin. Ai de la 5 la 10 pagini cu tot
cu virgule, amintiri despre festival, o autoprezentare, rela]ii interna]ionale,
133
contacte, dac\ ai, [i m`ine `mi trimi]i materialul. {i-mi d\ o adres\ de e-mail,
marintvxxxx-ukv, ceva care-mi aminte[te de Bach [i ultimul concert de org\ la
care, din neaten]ie, mi-am pierdut dou\ dioptrii, semn indubitabil c\ pensia te
`ntinere[te; [i cum a[ putea s\-l refuz pe acest minunat coleg de breasl\, de
departe cel mai important mediatizator de festival pe plan local ...
La Festivalul propriu-zis aveam s\ ajung abia `n '74, la edi]ia a treia,
`nghesuit cu alte nou\ persoane [i cu [oferiul zece care-i [i petrece, `ntre alte
30. Nou\ persoane, nou\ pachete cu hran\ rece, cârcei pe locuri `n picioare [i
fuga colo [i dincolo de-a fugit evenimentul pe lâng\ noi aproape f\r\ saluturi.
M-am r\zbunat pe dezam\girea de a nu fi a[a [i pe dincolo scriind spectacolul
de revist\ mignon\ Pove[ti de pe pod, prima strad\ la stânga spre nord care
ne-a umplut de admiratori exact dou\ luni [i jumate, cât cenzura directoarei de
Ateneu era cu tot cu persoan\ `n concediu ...
~n '75, iarna, odat\ cu trecerea `n rândul radiofoni[tilor, aveam s\ primesc
din partea familiei primul trofeu T\nase din via]a mea: 4 discuri de ebonit\ cu
tot atâtea cuplete interpretate de persoana `n discu]ie. [i abia acum, drag\ dr.
D.V. Marin, d\ peste mine filoxera umorului ...
Dup\ '89, mai exact din '92, aveam s\ m\ las ademenit de voluntariatul
prietenos al rela]iei cu organizatorii. Ceva mai la rece dar cu beneficii
radiofonice de public sub guvernarea scrobit\ a prietenului Ion Manca[, mai pe
prisp\ cu Milu]\ Moga [i, `n sfâr[it, ceva mai copt `n meserie [i oper\, consilier
de idei pe ambele maluri ale evenimentului - preg\tire [i desf\[urare - cu Gelu
Voicu Bichine]. Dup\ necesare [i obligatorii drumuri la Bistri]a, Slatina, Gura
Humorului, Gala]i, Boto[ani sau Tg. Jiu, re`ntâlnirea cu Vasluiul devenea
cap\t dorit de caravan\ `n mers printr-o geografie cu rare oaze de bucurie. Tot
mai pu]ini [i mai nesemnificativi interpre]i la scen\, marea majoritate eroda]i
de stilul de favel\ al vacan]ei mari a spiritului [i, `n rela]ie invers\,
augmentarea, cre[terea frontului valoric al crea]iei literare satirice cu multiple
centre valorice, a comandourilor arti[tilor plastici consacra]i domeniului. {i
este momentul s\ reamintim un interviu acordat de mentorul recunoscut al
majorit\]ii edi]iilor de festival, criticul teatral, scriitorul de recunoscut\
valoare, publicistul, animatorul Valentin Silvestru. Vaslui, Edi]ia a XIII-a.
Venisem `mpreun\ de la Ia[i [i maestrul se rezema de peisaj ca de propria
copil\rie vasluian\.
134
"Sunt guri rele c\ exist\ o anume suprapunere oarecum pl\cut\, subiectiv\ a
`ntâlnirii in timp, iat\ 13 edi]ii, Constantin T\nase [i Valentin Silvestru la
Vaslui. V\ deranjeaz\ aceast\ apropiere."
Valentin Silvestru Dar asta este, cum s\-]i spun, o realitate. Nu [tiu cât
de rele sau bune sunt gurile care o rostesc dar adev\rul acesta este. Fiind unul
dintre cei care au `ntemeiat festivalul era de datoria mea s\ fiu prezent `n
permanen]\...
Sunte]i `nvinov\]it c\ v-a]i n\scut `n zona asta. Vi s-ar putea aranja de-un
proces.
VS: Ce vin\ e [i asta! Hm. Avem atâtea p\cate pentru care putem fi judeca]i,
reale [i imaginare `ncât s\ mai ad\ug\m unul pentru locul `n care ne-am
n\scut... Dar eu sunt recunosc\tor printre atâtea altele mamei mele pentru c\
m-a f\cut aici [i c\ `n acest ]inut care este atât de vesel [i atât de ospitalier [i
atât de plin de oameni de duh, m\ pot sim]i [i eu `ntr-un loc care `mi este cât se
poate de familiar. Vreau s\ v\ spun c\ na[terea festivalului aici nu este un fapt
aleatoriu [i nu ]ine numai de existen]a `n acest loc a lui T\nase ca fiu al
Vasluiului. El a fost un pretext, un pretext frumos pe care, dup\ cum vede]i, `l
p\str\m. {i pentru faptul c\ acest p\mânt a z\mislit oameni atât de veseli ca
T\nase [i c\ mai cre[te [i pe al]ii [i care a realizat c\ exist\ oameni cu o
percep]ie atât de sensibil\ la haz, a realizat cea dintâi institu]ie de humor din
]ara noastr\ la care s-au ad\ugat ulterior [i altele fiindc\ `n cadrul acestui
festival s-a n\scut biblioteca umorului din Vaslui, muzeul a deschis o sec]ie
Constantin T\nase [i acum s-a gândit s\ fac\ o sec]iune pentru Alexandru
Giugaru care s-a n\scut la Hu[i. Au fost botezate str\zi cu nume de mari arti[ti,
au fost lansate de-a lungul acestor ani c\r]i ale humori[tilor dintre care unele
au primit ulterior mari premii na]ionale, literare, au trecut pe aici aproape toate
teatrele rom=ne[ti care au avut comedii. S-au f\cut expozi]ii na]ionale [i
interna]ionale de caricatur\, unele dintre ele trime]ând sub bolta gloriei fel de
fel de tineri care pân\ atunci erau anonimi, deci dac\ am face bilan]ul, o s\-l
facem la edi]ia a 25-a, s\n\to[i s\ fim, se va vedea c\ el a fost foarte bogat. Nu
a fost totdeauna foarte bine mediatizat. Avem, cum spune]i dumneavoastr\,
guri rele, dar [ti]i de ce sunt guri rele? C\ au t\cut. Au stat aici, au mâncat
bucatele preg\tite cu atâta grij\, au beneficiat de atât de calda g\zduire, de
amfitronatul acesta care face o mare pl\cere la Vaslui... [i cu toate bunurile
care se pun la dispozi]ie oaspe]ilor, [i au plecat ca [i cum n-ar fi fost. Un
135
num\r relativ mic de ziare scriu despre ce se `ntâmpl\ la Vaslui, radioul este
ceva mai harnic, televiziunea face [i ea câte ceva dar cu zgârcenie. Ca dovad\
vede]i [i dumneavoastr\ c\ la actualit\]i - noi st\m aici de a treia s\pt\mân\ -
[i la actualit\]i nu a fost dat m\car un semn c\ exist\ acest festival, `n timp ce
dau fel de fel de aventuri nec\jite care au loc prin locuri ne[tiute... De aceea,
fiind mai pu]in mediatizat [i discutându-se `n cercurile de intelectualitate fin\
[i extrem de fin\ foarte rar despre umor [i despre c\r]ile umori[tilor, despre
spectacolele de comedie, nu exist\ `n jurul lui acea aur\ de notorietate pe care
o au `ntreprinderi mult mai modeste [i mai s\race care se numesc Concursul de
Poezie de la Pocreaca, manifestarea de balet de la Tânc\be[ti, et]etera, et]etera.
Sigur, se poate [i a[a. Cei care au trecut pe aici, cei care au cunoscut festivalul,
r\mân cu o impresie de ne[ters. A[ vrea s\ v\ spun ce a `nsemnat discu]ia cu
oaspe]ii brazilieni [i cu oaspe]ii englezi care au venit la prima edi]ie
interna]ional\ a galei de comedie. Au fost atât de impresiona]i, atât de
surprin[i de valoarea oamenilor români pe care i-au cunoscut, de aceast\
ospitalitate care este una dintre cele mai profunde [i mai sincere din câte
cunosc eu pe lume, [i-s om umblat, slava Domnului, c\ mi-au spus c\ ar mai fi
r\mas cu mult\ pl\cere `nc\ mult\ vreme aici dac\ ar fi avut posibilitatea
practic\ de timp. Un englez a spus: cunosc altfel ]ara dumneavoastr\ decât am
citit `n pres\ despre ea [i am v\zut la propria mea televiziune. Am `nv\]at s\ v\
stim\m. Iar conduc\toarea ambelor trupe care este [i vicepre[edinta
sindicatului arti[tilor [i tehnicienilor din `ntreaga Brazilie, mi-a spus: "Plec
iubindu-v\ [i am s\ m\ `ntorc de dorul dumneavoastr\! ..."
Aurel Brum\, Radio Ia[i, 18 septembrie 2010
"Mi-am cheltuit sufletul cu teatrul"
Aurel Storin, 6 septembrie 2010, Bucure[ti
-Domnule Aurel ne-am `n]eles bine primele 3 edi]ii,
ne-am cam uitat unul la altul un timp, acum, la revedere dup\
mul]i ani, m\ bucur s\ v\ rev\d.
- Domnule Marin, ce bine este s\ fii t=n\r! Mi-am
cheltuit sufletul cu Teatrul, dar mai p\strez ceva pentru voi.
- Suntem tot tineri, dar de mai mult\ vreme!
136
- ?!
- Ce mai scrie]i?
- Servesc o revist\ a comunit\]ii evreie[ti. Plec `n
Macedonia la o `nt=lnire organizat\ de Comisia European\. ~]i
trimit revista [i...
- Neap\rat ni[te amintiri.
- Aici am tolba plin\, inclusiv cu lansarea lui Ar[inel...
S\ [tii c\ eu l-am determinat s\ vin\ la voi.
- Dar cu familia T\nase...
- O odisee adev\rat\... `]i fac un material frumos.
~l mai a[tept deci pe textierul, epigramistul, regizorul [i
omul de spirit Aurel Storin. S\ vedem c=]i ani...
*
Am considerat c\ m\rturiile, con]inutul textelor sau
orice alte contribu]ii exprim\ spiritul momentului de
excep]ional\ autoritate a Festivalului... oricum, sf=r[itulul
secolului al XX-lea.
"C\lare" pe secole [i milenii, c=rmind-o u[or... (cam)
spre declin... Festivalul EXIST| !
137
III. REZISTEN}A
138
Vetri[oaia, 2001, cu Mircea Dinescu
D.V.Marin `n 2009, Viziteu
139
O revolu]ie sau o schimbare de regim produc
importante modific\ri structurale, ideologice, culturale etc.
Nici cultura `n genere, deci nici Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" nu mai puteau stimula critica social\ de
tip comunist, nici forma]iile artistice nu mai puteau fi
acelea[i.
Adaptarea continutistic\ a fost dictat\ de cerin]ele
economico-politice iar demarajul a inhibat critica `n
festivaluri pentru c\ era peste tot `n mijocul mass-media.
Am luat de baz\ considera]iile din "Meridianul".
Festivalul umorului
S-a deschis Festivalul, unic p=n\ mai ieri, al umorului
local. S-a vrut rom=nesc [i interna]ional. Deci, cu particip\ri
de pretutindeni.
Ca unul care am pus capul, umerii [i picioarele la
`nfiin]area acestui important act de cultur\ (numai regretatul
Massoff [tia c=t\ foame am f\cut ca s\ aducem lume c=t mai
bun\ la Vaslui) m\ bucur s\ ne afl\m la a XVI-a edi]ie, de[i
m\ `ntristez de anonimatul `n care se desf\[oar\. Am preten]ia
c\ sunt prieten cu {tefan {erban, administrator de cultur\,
cum pu]ini se vor mai g\si dup\ el. Prietenie sau colegialitate
ar fi [i cu ceilal]i!
~n numele prieteniei [i a sprijinului pentru o IDEE
pentru care am f\cut eforturi [i pentru c\ mediatizarea aceasta
n-ar fi costat nimic pe organizatori, `ntreb care-i grija voastr\,
fra]ilor, s\ face]i o ac]iune (pentru care cheltui]i ceva bani)
pentru c=]iva invita]i (care nu onoreaz\ cu prezen]a), pentru
140
participan]i (cu mediocrit\]ile sau valorile lor), pentru c=]iva
elevi (adu[i cam cu for]a) ori pentru lumea din jur?
Dac\ pentru n\p\stui]ii acestor locuri, de ce `mpiedica]i
accesul lor direct sau indirect la manifest\ri? ~nc\ o dat\
Festivalul e pentru voi sau pentru noi cei mul]i?
Altfel spus, `n loc s\ fie cu adev\rat un eveniment cultural
pentru vasluieni, e proprietatea cuiva? (Meridianul, nr.56, 19-20 septembrie 2000, Editorial)
Umor... 30
Umorul negru sau cel pu]in trist a fost prezent la Vaslui
anul acesta. Festivitatea de premiere s-a transformat, `n prima
ei parte, `n "mul]umim din inim\", suprasatur=nd asisten]a cu
mul]umiri, de la prefect p=n\ la [ofer (cam o or\ `ncheiat\),
apoi a venit r=ndul "parastaselor". S\ le r\spundem celor
enerva]i atunci c\ era un gest omenesc s\ se aminteasc\ de cei
disp\ru]i `ntre timp.
Am trudit la primele edi]ii cum n-a f\cut-o nimeni.
Poate George Stoian. Erau tot vremuri s\race, dar
concet\]enii no[tri au fost cu adev\rat l=ng\ noi.
Cred c\ [i acum ar fi fost dac\: 1) ar fi [tiut c\ trebuie
s\ fie (ca l=ng\ Andreea R\ducan); 2) dac\ frumo[ii din
fruntea culturii nu-[i iroseau zilele [i arti[tii prin Fran]a, chiar
atunci c=nd trebuiau s\ fie aici. Adic\ la roate [i la alerg\tur\.
Au prins [i ei o excursie `n str\in\tate, dar erau s\ piard\
Festivalul. S\-l distrug\. Am fost [i nedrep]i s\-i l\ud\m f\r\
s\ merite.
141
C\ ei sunt capabili s\ fac\ minuni, au dovedit-o `n
realizarea acestei a XVI-a edi]ii. ~n scurt [i anemic, dar au
reu[it.
A[a c\, dac\ n-a sucombat la 30 de ani (o `ntreag\
genera]ie), Festivalul Umorului sper\m s\ tr\iasc\... multe
genera]ii.
~n viitor s\-l realiz\m mai bine [i mai profesionist!
Vom reveni. (Meridianul, nr.61, 30 septembrie - 2 octombrie 2000, Editorial)
~ncep=nd cu 2002, Festivalul Umorului "Constantin T\nase" nu-[i mai reg\se[te caden]a, nu at=t din cauza banilor c=t [i pentru c\ nu s-a modernizat-adaptat [i nu i s-a schimbat adresabilitatea. ~n plus, prin evolu]ia subcultural\ a numeroaselor forma]ii preluate de televiziunile na]ionale devenea superflu ca orice "alc\tuire local\" indiferent cum s-ar fi chemat (care) nu putea avea at=ta vulgaritate c=t se difuza pe posturi. Au mai disp\rut vechii animatori, stimulentele materiale [i mai ales morale. Nu lipsa fondurilor a dus la diluarea manifest\rii la Festivalul Umorului "Constantin T\nase" ci "imposibila `ntoarcere" la ce a fost, la mediul [i momentul ini]ial. Lipse[te interdic]ia ideologic\ deci lipse[te inventivitatea [i competi]ia ideatic\!
- Exodul materiei cenu[ii (cam c=te milioane de
locuitori or fi `n toat\ ]ara, c\ `n jude]ul Vaslui cel pu]in 15%
au emigrat)
- Motiva]ia financiar\ - Lips\
- Deceniul Du[m\niei - ~nfloritor
142
- Ambi]ia auctorial\! Odat\ cu nerecunoa[terea vreunei
valori, m\run]eii scrib\l\i sau n\scu]i cu har, ori consacra]i au
n\zuit la dreptul de autor chiar dac\ [i-au pl\tit un num\r de
volume cu banii proprii. Fiecare s-a str\duit s\ rup\ o halc\
din posteritate a[ez=nd volumul `n calea uit\rii. C=[tigul este
al persoanei nu al INSTITU}IEI culturale, neinteresante prin
ce ofer\ la "cantitatea" de munc\ intelectual\.
Capitalismul rom=nesc, p=n\ `n prezent, nu cere dec=t
munc\ fizic\, minte speculativ\ pentru profit, dezintegrare
intelectual\ prin stress `n executarea unei comenzi patronale.
Spiritul, Biblioteca, Muzeul, spectacolul artistic (de orice fel)
devin elemente cu totul secundare c=nd foamea e mare [i doar
refugiul `n b\utur\ e mai la `ndem=n\... dec=t sexul
neprotejat ! De aici ho]ia, abuzul, neomenia etc!
Iat\ de ce men]inerea Festivalului Umorului
"Constantin T\nase" e un mare merit al Direc]iei jude]ene
pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional [i apoi
al Centrului jude]ean pentru Conservarea [i Promovarea
Culturii Tradi]ionale.
Imediat dup\ 1989 s-a ivit Curentul Cultural
Informa]ional marcat prin explozia tip\riturilor [i apari]ia
unor autori mai mult sau mai pu]in valoro[i.
DECENIUL DU{M|NIEI a stimulat serios produc]ia
spiritual\ cu tent\ umoristic\ de esen]\ popular\ sau
caragialian\. Forma]iunile satirice au sc\zut din ce `n ce (ca [i
interpre]ii) prin dispari]ia subven]iei [i starea de blazare
generat\ de neputin]\ sau lehamite. Imediat se poate observa
143
creativitatea unor pensionari (cu minimum de existen]\
asigurat) chiar [i a unor bugetari (tare-tare pu]ini) [i dispari]ia
din Forum a tineretului nevoit s\ alerge aiurea pentru cele
necesare trupului.
~n asemenea situa]ie cui `i mai ardea de Grup satiric?
Editorialele din ziarul "MERIDIANUL" (vezi [i cartea)
exprim\ starea de fapt a acestui deceniu din ce `n ce mai
negru, c=nd un festival `nfloritor se poate confrunta cu o
defilare a c=torva teatre tot ca o ac]iune cultural\
NECESAR|!
Percep]ia ca atare reiese din cercetarea casetelor [i
ARHIVEI studiourilor de televiziune [i radio, a colec]iei
ziarului, Grupul de pres\ CVINTET TE-RA fiind constant
al\turi de organizatori la bine [i la r\u. Toate au fost
transmise `n direct la Tv.V (Televiziunea Vaslui), Unison
Radio Vaslui sau chiar B=rlad, sute de ore de concursuri sau
spectacole de orice fel. Aproape 2 decenii de sprijin pentru
cultura local\, implicit Festivalul Umorului "Constantin
T\nase".
XVII-Fanaticii r=sului Valentin Ciuc\
Un celebru vasluian, Mihail Ralea, socotea c\ fanaticii sunt
aceia care continu\ o ac]iune [i dup\ ce i-au uitat scopul. Chiar a[a, de
ce continu\ de c=teva bune decenii Festivalul Umorului de la Vaslui
at=ta vreme c=t nici n-am reu[it s\ facem lumea mai bun\, s\ `ndrept\m
moravuri [i nici s\ se pr\bu[easc\ `n ridicol vreun politician sau
ministru, primar sau femeie de serviciu? Noi, rom=nii, r=dem [i at=t.
144
R=dem [i de r=sul nostru, s\ zicem en gros. Uneori r=sul nostru
`nseamn\ ca un pl=ns f\r\ lacrimi. ~ns\ zic [i eu ca `nsinguratul poet: ce
]ar\ trist\ plin\ de umor...
{i totu[i, c=nd vine toamna la Vaslui din doi `n doi ani - cohorta
umori[tilor (scriitori, actori, caricaturi[ti [i nu numai) `[i a[az\ tab\ra
`ntre spada lui {tefan cel Mare [i
nasul voinic al lui Constantin
T\nase. Unii spun lucruri tr\snite,
al]ii le deseneaz\. ~n fine, al]ii
regret\ c\ nu le-au spus [i desenat
ei. A[adar, toat\ lumea e
mul]umit\ dar nu [tie de ce. ~n
fond, nu Hamlet a fost convocat
aici la o [edin]\ de terapie prin
umor ci doar Poch, Popa's Gagniuc, Ulmu, Udrea, Brum\, Pim, Barbu,
Marcu, M\l\iele, M\laimare [i at=]ia al]i indivizi cataloga]i (`n glum\!)
nemuritori. Oricum, noi [tim una [i bun\ de la B\dia {tefan: umorul n-a
fost al meu, nu e al nostru, ci al urma[ilor urma[ilor vo[tri `n veacul
veacurilor (din regie se transmit tunete, petarde, pocnitori [i un suav
scr=[net d=mbovi]ean: - ... rea]i ai dracului cu umorul vostru cu tot). ~n
pia]a din Vaslui se aude `ns\... Bine a]i venit la o nou\ edi]ia a
Festivalului Umorului "Constantin T\nase". (Catalogul Festivalului Umorului, edi]ia a XVII-a, 23-29 IX 2002, p.6)
Festival, festival Ar fi o manifestare cultural\ mai mult sau mai pu]in
ampl\ (dup\ pung\) pentru public numeros, cu destule
elemente de pitoresc ...
145
“Const. T\nase” ar fi emblema cultural\ vasluian\,
dup\ ce s-a mai `ncercat ceva cu
Festivalul fanfarelor sau Hora din
str\buni ...
Pentru forurile jude]ene ar fi prob\
de foc [i de maturitate.
Personal, am trudit la `nceputurile
[i impunerea sa, cum nu-[i poate `nchipui
oricine. ~mi stau m\rturie benzile de
magnetofon, fotografiile, pentru c\ am
avut atunci interdic]ie de a fi mediatizat
sau acceptat `n edituri. (Fostul secretar cu
propaganda, Dumitru Bran, m-a scos din
planul editorial al “Junimii” cu Ob=r[ia
lucrurilor, folclor [i etnografie). Atunci
am adunat mult\, dar mult\ lume, din
ora[ [i din `mprejurimi. Era greu, dar
erau mul]i care beneficiau de actul
creativ-artistic.
S-au str\duit [i organizatorii ace[tia de ast\zi !
Dar nu pot dec=t s\ fiu profund dezam\git pentru c\
s=mb\t\ la concursul de interpretare erau `n sal\ 12-13
spectatori, iar pe scen\ "s-au produs” 11-16 interpret\ri `n cel
mult 2 ore de CONCURS.
Festivalul concurs din s\pt\m=na trecut\ are meritul c\
exist\. Dar ... aproape, numai at=t!
{i, trebuie s\ fie gloria noastr\ a tuturor ! (Meridianul, an III, nr 76 (313), 30 sept.-2 oct. 2002, editorial)
146
Festivalul umorului
- ca eveniment local – “Zilele culturale ale...” : “Festivalul berii ...”. “Festivalul
obiceiurilor” etc., etc. ar fi embleme culturale pentru
localit\]i, jude]e sau chiar o ]ar\ (Cerbul de Aur sau Festivalul
de la Mamaia).
Logic: toat\ lumea vrea s\ arate valoare spiritual\ ([i nu
numai), ce consum\ [i ce produce. Hrana pentru spirit ar
trebui s\ fie mai important\ dec=t cealalt\, `n vreme de pace.
Vasluienii [i-au lipit de frunte emblema lui T\nase,
patronimul unei suite de manifest\ri care ar trebui s\ atrag\
televiziuni centrale, ziare cu
difuzare interna]ional\ [i tot
ce poate produce cultur\.
Desigur, seriozitatea unei
asemenea intreprinderi nu e
dat\ de patronul spiritual ...
DIMENSIUNEA
festivalului e o chestiune de
orgoliu [i, mai ales, de bani, pe c=nd fiin]a (`n sens de
existen]\) este ... dup\ vreme ! M\ bucur c\ Direc]ia jude]ean\
pentru cultur\, culte [i patrimoniu cultural na]ional Vaslui
reu[e[te s\-l men]in\, interna]ionaliz=ndu-l pe ici pe colo, prin
p\r]ile neesen]iale. Un merit este [i al lui Gelu Bichine], dar [i
al celor care sprijin\ o manifestare consumatoare de fonduri.
Emo]ional, FESTIVALUL UMORULUI m\ implic\ mult
g=ndind c\, repet, primele 3 edi]ii sunt [i rezultatul muncii
Expozi]ie "T\nase" Muzeul Jude]ean
147
mele cu bun\ parte din sufletul meu. Regret, `ns\, c\
mediatizarea `n plan na]ional las\ mult de dorit. ~n peisajul
local se observ\ lesne c\ tot grupul de pres\ (TVV, Unison,
Meridianul) v\ “aduce” evenimentele de peste zi.
Ar mai fi ceva: c=t este de implicat\ spiritualitatea local\
`n produc]ia momentului; la “organizare” suntem buni, ce-ar
trebui s\ mai facem s\ se vad\ c\ [i la Vaslui se nasc valori
culturale ?
Oare institu]iile abilitate fac tot ce pot s\ se vad\ mi[carea
cultural\ de provincie ca o component\ a celei na]ionale ?
Pentru c\, altfel, Festivalul Umorului poate r\m=ne doar
un simplu eveniment local ! (Meridianul, an V, nr,76 (553) 30 sept.-3 oct. 2004)
Umor [i ... cules !
Ca manifestare curat omeneasc\, r=sul este parte a
existen]ei normale. F\r\ a r=de nu se poate [i, cu c=t r=de
cineva mai rar cu at=t pierde mai mult din via]a lui.
Imagina]i-v\ c\ cineva nu r=de
cu anii [i ce via]\ este l=ng\ un
posomor=t permanent !
Chestiunea ]ine [i de
“constitu]ia” fiec\ruia [i de via]a
social\.
Festivalul umorului de la
Vaslui ar fi un fel de pic\tur\ de r=s `ntr-un lac cu grele
mirosuri [i destule or\c\itoare. C=nd, el, festivalul, ar prilejui
148
momente autentice de umor ar fi clar benefic pentru p\lma[ii
din zon\ dar ...
Aici e aici: c=]i dintre AMATORII de umor ales au
acces la suita de manifest\ri care, `n esen]\, se reduce la “gala
teatrelor”, pentru c\ vestitul concurs de interpretare, pentru
care alt\dat\ nu ajungeau 3 zile, acum e un fel de [u[anea cu
sc\l=mb\ieli de toate genurile: un alt fel de tranzi]ie. {i nu e
vina lui Gelu Bichine] sau a Rodic\i Pop, directorii care fac [i
ei ce pot ! Important e c\ festivalul-concurs se men]ine [i c\
pe ici pe colo se descoper\ umor adev\rat sau chiar c=te un
talent [i c\ exist\ termeni de compara]ie cu marile talente.
C\, [i aici, vine fiecare cu steaua lui, poate vreunul cu
luceaf\rul lui !
Din 1970 c=nd am transpirat serios s\ aduc familia
T\nase, pe Antonescu C\r\bu[, apoi Aurel Storin, Radu
Zaharescu etc. etc. sau apoi c=nd Valentin Silvestru inaugura
“domnia” sa spiritual\ cu `nso]itori de prim-plan artistic, e un
timp `n care am urm\rit s\ fie MODELE [i ... ce se `nt=mpl\
pe scena Casei (caselor) de cultur\ ! Dar am urm\rit [i c\, din
cauza culesului `n vii [i `n lanuri de porumb, s\lile sunt goale,
iar la concursul de interpretare e ... pustiu !
Am zis adesea s\ se schimbe perioada pentru c\ umorul
nu ]ine de foame [i trebuie ca, acum la sf=r[it de septembrie,
s\ CULEGEM !
Umorul se `mpac\ bine cu culesul [i acolo ... pe c=mp ! (Meridianul, an V, nr.77 (554), 4-6 oct. 2004)
149
P\rerile din relat\rile [i editorialele noastre `n mare
parte au coincis cu cele din ziarele Vremea nou\, Monitorul,
Obiectiv.
Un intermezzo cultural a fost lansarea volumului de
558 de pagini consacrat anivers\rii Tv.V., aprilie 2006.
150
Ca un festival ce se respect\, cel din 2006 s-a
concentrat pe caricatur\ neav=nd mare succes la interpretare.
Avantajul e `ns\ minimal `n ceea ce prive[te co-
participarea (.... mai elevat, acest salon) [i maximal `n ceea ce
prive[te... tip\ritura.
Un album ca acesta impune respect (comparativ cu
ceea ce se realizeaz\ `n Europa) ca [i prezentarea multor
caricaturi[ti - graficieni de mare valoare, Leonte N\stase. Cei ce semneaz\ caricaturile `n cotidienele na]ionale: Puiu
G\zdaru, Costel P\tr\[can, Nicolae Ioni]\, Julian Pena-Pai, Aurel {tefan
Alexandrescu, Constantin Veluda, Cristian Topan, Dan Silviu Turcule],
Florian-Doru Crihan\ [i Gabi Rusu vor recunoa[te de asemenea
semn\turile a doi care [i-au f\cut din arta caricaturii o pasiune de-o
via]\: N. Viziteu [i Costel P\tr\[can.
Vor avea de asemenea pl\cerea s\ prospecteze modul de
exprimare a numero[i caricaturi[ti europeni sau din alte col]uri ale
lumii, invita]i de onoare ai Festivalului vasluian din care enumer\m pe
Jovan Prokopljevic din Iugoslavia, Rudi Schmuckele din Germania etc.
{i acum Vasluiul [i-a f\cut un crez din a promova talente pentru
viitor, pe simeze apar [i trei numere ce-[i merit\ pe deplin premiile de
juventute oferite de c\tre juriul salonului: Jenny St=ngaciu din
Constan]a, Sorin Manta din Medgidia [i Ramona-Diana Popliuc chiar
din Vaslui.
Edi]ia a XIX-a a Festivalului de Umor "C. T\nase" `nseamn\ [i
al 19-lea Salon de Caricatur\ la Vaslui.
Caricatura, acest gen de art\ modern\ plin de idei haioase, de
rezolv\ri inedite va cuceri [i `n acest an simezele Vasluiene, dar [i
inimile spectatorilor vasluieni [i al oaspe]ilor lor.
151
Fiindc\ nimeni nu-[i refuz\ ochiului o imagine metaforic\
n\stru[nic\, un dialog picant care sf=r[e[te `ntr-o moral\ constructiv\ ce
are darul s\ ne smulg\ din `ncr=ncenarea zilnic\, induc=ndu-ne acea
stare de bun\ dispozi]ie estetic\. Toate dup\ m\sura talentului [i a
muncii artistice pe care o `nglobeaz\
fiecare lucrare `n parte, ce poart\ `n
dreapta jos o semn\tur\.
Cei ce urm\resc `ndeaproape
fenomenul graficii umoristice vor
recunoa[te cele mai fecunde peni]e
ale momentului. Cele trei peni]e
tinere sunt o garan]ie `n plus c\ arta
graficii umoristice va d\inui, iar peste
doi ani, la edi]ia a XX-a, edi]ie
jubiliar\, organizatorii vor avea o
sarcin\ `n plus, aceea de a omagia
acele nume faimoase ale graficii
umoristice rom=ne[ti care au figurat
pe afi[ele primelor edi]ii, nume,
intrate `n legenda umorului
rom=nesc, care merit\ din plin toat\ recuno[tin]a noastr\: Nell Cobar,
GOPO, Eugen Taru, Matty Aslan, Gion Mihail, Cik Damanian,
Pompiliu Dumitrescu. Semneaz\ graficianul caricaturist,
Leonte N\stase, 2006
FESTIVALUL... de... r=s !
S\ convenim: a) c\ fiind unul dintre `ntemeitorii
FESTIVALULUI UMORULUI, el reprezint\ un element
afectiv asupra c\ruia m\ aplec [i ast\zi; b) devenit un fel de
institu]ie el ar fi o emblem\, nu a vasluienilor ca cet\]eni,
Lansarea c\r]ii "MERIDIANUL AX| CULTURAL
INFORMA}IONAL|" - pe ultima pagin\ Callatis 2009
152
pentru c\ mul]i nu pun nici bani, nici suflet, nici... participare,
ca s\ fie o emana]ie a popula]iei; c) c=t exist\, demonstreaz\
capacitatea de organizatori [i de inventivitate a unor
personaje-administratori care trebuie, m\car, s\ urm\reasc\ o
IDEE.
Perpetuarea acestui FESTIVAL este cel mai mare
merit al inspectoratului pentru
cultur\ [i al Centrului de
`ndrumare a crea]iei, deci al unor
oameni chema]i s\ fac\ ceva `n
domeniul culturii. Cu slabele
mijloace ale momentului, c=t se
face e bine !
Mai e ceva: cum se face,
pentru cine, ce rezultate...
Organizarea unei stagiuni
teatrale cu trupe din mai multe
ora[e, fie [i numai de o s\pt\m=n\,
]ine de normalitate, c=t timp
oamenii \[tia trebuie s\ mai fac\
ceva [i pentru mul]ime, cu bani
publici, cu inten]ii de a atrage aten]ia asupra fenomenului
cultural na]ional sau local.
P=n\ la urm\: at=tea [i at=tea localit\]i din lume
organizeaz\ festivalurile cele mai diverse: urcatul pe st=lpi,
t\iatul bu[tenilor, scuipat la distan]\ etc. etc. P=n\ la urm\,
Semiramis Ayoinlink - Germania - 2006
153
\sta de la Vaslui pare mai serios [i se adreseaz\ intelectului.
A-i face pe al]ii s\ r=d\ e treab\ serioas\.
*
Stau cu programul “Festivalului Interna]ional de Umor
<Constantin T\nase>” `n fa]\ [i, v\z=ndu-l costeliv, m\ `ntreb
ce se poate face `n plus, cu at=t de pu]ini bani. Ca idei:
organizarea concursului de interpretare pe mai multe sec]ii [i
mai multe zile (dar mai are cine... veni?); extindere `n ora[e [i
comune mai mari; preselec]ii cu premii (maturi [i copii) etc.
etc....Cine [i cu ce s\ le pl\teasc\ ?
C=nd sute [i sute de interpre]i fr\m=ntau jude]ul prin
1996, 1998, timp de s\pt\m=ni [i... mai aveam ceva de
criticat. Dar ast\zi !? Era atunci pentru c\ ERAU: Valentin
Silvestru, {tefan {erban, Ioan Manca[ [i “Asocia]ia
Umori[tilor Rom=ni”. Care PUTEAU s\ fac\.
Poate la edi]ia cu nr. 20 vor mai exista [i al]i
`mp\timi]i!
Poate vajnicii de la cultur\ vor face s\ fie cu adev\rat
FESTIVAL INTERNA}IONAL la Vaslui, adic\ s\ vin\ lume
de prin alte p\r]i, s\ nu mai fie s\li goale la trupe serioase [i
mai ales la concursul de interpretare.
{i... s\ participe [i mul]i vasluieni !
N\dejdi !
Laud deci pe cei ce reu[esc ast\zi c=te ceva [i `ndemn
toat\ popula]ia s\ vin\ la actul de cultur\ chiar dac\ e cu
linguri]a, chiar dac\ trebuie culeas\ poama [i porumbul, chiar
dac\ se ceart\ cu soacra.
154
A r=de `nseamn\ s\ nu po]i ]ine cu]itul `ntre din]i [i s\
folose[ti 21 de mu[chi, nu 41; s\ ui]i de rele [i de inamici.
A fi printre cei din lumea bun\ e, totu[i, ceva, c\ de
]igani [i purt\ri necivilizate suntem s\tui. Ca [i de spectacole
sexi-scabroase de pe la televiziuni.
Via]a nu e cea de pe scen\ dar ce vedem acolo ne ajut\
s\ fim mai buni, mai `n]elep]i.
S\ fim oameni !
Crede]i c\ merit\ s\ veni]i la FESTIVAL ?
*
De ce at=t de pu]ini localnici la manifest\ri ...? (Meridianul, an VIII, nr. 40 (666), 5 octombrie 2006)
FESTIVAL... KAPUT ?
Mult\ g\l\gie pentru un “festival”
gata s\-[i dea duhul! Asta ar fi
concluzia la ciclul de manifest\ri
intitulate pompos FESTIVALUL
UMORULUI !
Reamintesc (sau spun celor ce nu
[tiu) c\ am pus piatr\ de temelie la acest
festival menit s\ unicizeze o desf\[urare
de for]e creative `ntr-un domeniu cu
slabe [anse de reu[it\ `n arta literar\ [i scenic\ (adic\
text^joc). COMEDIA (ca gen dramatic) era [i atunci ca [i
ast\zi mai ales bulevardier\, menit\ s\ atrag\ pe gur\ casc\
sau un public cu intelectul redus.
alt festival, 2006, la Hu[i
155
Ideea Ridendo castigat mores, nou\ de vreo 2 mii de
ani, `nsemna p=n\ la urm\ un `ndemn la moralitate [i crea]ie.
Ar trebui ca s\ aib\ [i `n viitor acoperire dac\ nu vrem s\
pierdem rapid umanismul din noi !
Festivalul schilod de la Vaslui e opera lui Bichine].
El exprim\ dorin]a de A FACE `n opozi]ie cu neputin]a
financiar\, de[i ACUM, cei doi fra]i ar fi trebuit s\ arate ce
pot (vom reveni).
S\ mai `n]elegem c\ organizarea
unei STAGIUNI TEATRALE la
Vaslui (evolu]ii mizerabile), unde
lipse[te chiar teatrul din B=rlad nu
`nseamn\ Festivalul Umorului ci doar
cele mai pu]in de 5 (cinci) ore (!) cu 12
forma]ii [i 13 interpre]i individuali care
s-au produs `n fa]a unei s\li goale
(noroc de juriu!)... momentul fiind
extrem de slab mediatizat!
{i pe vremuri cu “indica]ii pre]ioase” se pl\teau cei de la
TVR, Radio, Radio Ia[i etc. Iar acum nici m\car conferin]e de
pres\, cu 2 biscui]i [i o ap\ mineral\ ! Sau `[i `nchipuie cineva
c\ presa (oricare) se n\puste[te s\ relateze despre actul
cultural care nu intereseaz\ nici pe cel de pe c=mp, nici pe cei
din c=rciumi ?
Noi, Tv.V [i Unison Radio, am fost singurii care am
transmis, `n rubrici speciale [i `n direct, concursul de
interpretare. De altfel PENIBIL ! Dovad\ c\ nu s-au acordat
Nicolae Viziteu, 2006
156
premiul I [i II ([i atunci, de ce unul de excelen]\?), iar jude]ul
Vaslui a fost salvat de copilul Mircea Trifan instruit de un
fost culturnic, Milu]\ Moga ! Iaca: “premiul de juventute” ! !
Ce s\ spunem de grupuri, forma]ii sau alte alc\tuiri pe
baz\ de talent [i preg\tire specific\ ? !
A[ fi nedrept s\ nu constat: 1)DEZINTERESUL total
al popula]iei din jud. Vaslui fa]\ de aceast\ desf\[urare de
for]e; 2) Declinul “mi[c\rii culturale” unde doar vreo c=]iva
mai v=rstnici se zbat iar tineretul lipse[te cu des\v=r[ire; 3)
Prioritatea oric\ror alte interese `n detrimentul culturii
administrate prin mass-media ca sex [i violen]\ !
A[ fi [i mai nedrept s\ nu observ aceast\ b\t\lie cu
morile de v=nt a celor de la cultur\ !
V\z=nd `ns\ schimonoselile unora de pe scen\, lipsa de
preg\tire [i talent a altora, consider=nd c\ stagiunea teatral\
nu `nseamn\ festival, c\ cheltuirea unor bani nu `nseamn\ [i
reu[it\, m\ `ntreb simplu:
Nu cumva, Festivalul Umorului... Kaput ? ! (Meridianul, an VIII, nr. 41 (667), joi 12 octombrie 2006)
FESTIVALUL UMORULUI Vaslui, 1970-2008 - un fel de amintire – Un num\r de ani de c=nd 3 inspectori, un vice [i un pre[edinte activist de partid am realizat prima edi]ie a acestui FESTIVAL-CONCURS pe care eu am avut norocul s\-l botez, amintind de Constantin T\nase care se putea reabilita `n 1970. M\ m=ndresc mult c\ am alergat pentru primele 3 edi]ii (1970, 1972, 1974) c=t to]i ceilal]i la un loc. Mi-a [i pl\cut pentru c\ intram `n leg\tur\ cu mari personalit\]i
157
culturale ale momentului [i poposeam des la Biblioteca Academiei Rom=ne al\turi de teatrologul [i istoriograful Ioan Massoff – secretar literar al Teatrului de revist\ "Constantin T\nase". De altfel, `ntr-o sear\ t=rziu, c=nd m-a invitat acas\ la el m-a `ntrebat intrigat: "Ce-alergi a[a, dom'le, c\ e[ti obosit parc\ vii de la manevre !". Oboseala venea dup\ numeroase vizite la institu]ii [i teatre pentru c\ to]i refuzau s\ vin\ la Vaslui, la un festival de care nu auziser\, cu pl\]i modice [i tot cu faim\ proast\. Am fost ales s\-i contactez pentru c\ aveam [i un titlu [tiin]ific [i cred c\-i puteam capacita pe mul]i. N-a fost u[or s\-l aduc pe Radu Beligan, vicepre[edinte al Uniunii teatrale din Europa [i nici nu se putea discuta cu el. L-am adus pe Alexandru Ar[inel care m-a v\zut discut=nd pe culoarul trenului cu Beligan [i `n loc s\ mearg\ la Dolhasca a poposit la Cinematograful I.C. Frimu, unde [i-a `nceput impresionanta-i carier\. Familia lui C. T\nase, adic\ so]ia [i cei doi fii erau vedetele primei edi]ii (de[i Aurel T\nase avusese opera]ie la corzile vocale [i nu putea vorbi, dar sem\na izbitor cu tat\l). Nae Roman [i Radu Zaharescu au fost prezen]i `n ambele zile ale primei edi]ii (1970).
158
Mai spun c\ am `nregistr\rile fono pentru primele 2 festivaluri `n care concursul era pentru interpre]i absolut necunoscu]i [i brig\zile artistice (de la a-2-a cu Valentin Silvestru). Devenit interna]ional, Festivalul Umorului a ajuns o adev\rat\ institu]ie de cultur\, din ce `n ce mai autoritar\ dar [i cu cobor=[uri. Desigur nu-mi propun s\ critic pe cei de azi care-au schilodit r\u o manifestare cultural\ unic\. Banii, b\tu-i-ar, nu existau nici atunci, dar existau mari ambi]ii [i dorin]a de o schimbare a unui Vaslui s\rac [i plin de venetici. Pot s\ nu fiu cu ochii pe ce va fi la edi]ia de acest an ? (Meridianul, an X, nr.38 (767), 2 octombrie 2008, p.10)
FESTIVALUL UMORULUI a ajuns de r=sul lumii ! Cu c=teva zile `nainte, cu insisten]\, am v\zut programul festivalului, fost interna]ional al umorului, pentru care am trudit c=]iva ani buni av=nd `n vedere c\ la primele 3 edi]ii, `ncep=nd cu 1970, am fost principalul organizator `n cadrul fostului Comitet de Art\ [i Cultur\. Am r\mas interzis dup\ ce am `n]eles c\ o gal\ a teatrului e transformat\ `n festival [i c\ un concurs de interpretare, [i mai ales de descoperire a talentelor, este cvasi-inexistent. Am mai `n]eles c\ ar fi un management serios [i destui bani s\ nu ne facem de r=s ! Reamintesc celor care mai sunt, faptul c\ la fosta [i actuala Sal\ a Poli]iei, pe o ploaie infernal\ erau o mie de spectatori la u[\ [i marea majoritate au stat `n picioare la CONCURSUL DE INTERPRETARE. Martor mi-e prof.
159
Guzu de la Laza c\ tocmai la amatori era mare aglomera]ie pentru c\ erau bilete ieftine [i mul]imea VENEA s\ r=d\! Venea lumea [i pentru c\ `mp=nzisem ora[ul cu afi[e, la sta]ia de radioficare `i mobilizam iar difuzorii voluntari distribuiau sute de bilete. Acum, cu televiziuni, radio, ziare [i locuri de afi[aj ce s-a f\cut? P\i, pentru ce s-a organizat CONCURSUL, dac\ `n sal\ nu era dec=t juriul [i 3-4 ziari[ti de la noi ? De ce s-au cheltuit at=]ia bani dac\ totul s-a desf\[urat pentru uz propriu [i nu pentru vasluian ? La un festival toat\ lumea ar trebui s\ aib\ acces. Dar dac\ oamenii n-au [tiut ? Nu c=t trebuie. C=nd [tiu ce-a fost [i ce este festivalul, m\ `ntreb: s\-l organiz\m numai s\ ne facem de r=s ? M\i, culturnicilor, m\i ! D.V. MARIN (Meridianul, an X, nr.40 (769), 16 octombrie 2008, p.3)
Trebuie s\ ad\ug\m c\ Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" datoreaz\ destul Grupului de pres\ [i
prof. Dumitru V. Marin. N-a existat edi]ie, din 1992, (dou\
decenii!) s\ nu se bucure de sprijinul Tv.V. [i a Unison
Radio, a ziarului Meridianul (Vaslui-B=rlad). Sute [i iar\[i
sute de interviuri, transmisiile `n direct f\r\ excep]ie, criticile
[i `ncuraj\rile pentru fiecare, interpretare sau personaj slujitor,
premiile speciale acordate de Societatea Cvintet Te-Ra, din
fonduri proprii, alte stimulente. Personal, prof. dr. D.V.
Marin care are cele mai multe mandate de consilier jude]ean,
5, din 1990 (primii 2 ani provizoriu ca [ef de partid), consilier
local [i jude]ean s-a acordat sprijin direct `n Consiliu, deci,
pentru ob]inerea fondurilor. Investi]ia de suflet a fost
160
permanent dublat\ [i de cea material\! Prin tot ce s-a transmis
prin mijloacele media la Vaslui, B=rlad, prin telecablu, prin
coresponden]e la posturi centrale.
FESTIVALUL UMORULUI ACAS| LA
CONSTANTIN T|NASE
Originea vasluian\ a celui care a fost Constantin
T\nase a determinat autorit\]ile culturale ale locului s\
ini]ieze un festival al umorului care, `n timp, a cuprins o arie
interna]ional\ binemeritat\.
Dac\ nu ar fi ap\rut la un moment dat aceast\ stea a
umorului, oare s-ar fi mai vorbit despre "extraordinara
aplecare a locuitorilor acestei zone spre un asemenea gen
artistic"?
Este adev\rat\ expresia "a face haz de necaz", dar
atunci c=nd necazurile sunt prea mari, precum cele prin care
au trecut [i continu\ s\ treac\ s\racii tr\itori ai acestor
meleaguri, cred c\ nu le-ar mai fi ars de r=s!
Cu toate acestea, pretextul Constantin T\nase a prins la
Vaslui.
S-a dovedit prin acest experiment al Festivalului
umorului c\ umoristul, dar [i consumatorul de umor, trebuie
s\ aib\ o anumit\ inteligen]\, dar [i un nivel de cultur\
corespunz\tor (vorbim acum de umorul adev\rat, subtil, [i nu
de cel de mahala) [i cred c\ am avut parte [i de unii [i de al]ii.
Privind `n timpul din urm\ [i `n special `n cel de p=n\
`n '90, constat\m c\ subiectele umoristice erau at=t de la
161
`ndem=n\, `nc=t nu era nevoie de prea multe investiga]ii
pentru a le g\si. Subiectele se constituiau astfel `n ni[te
"supape" prin care "consumatorii" `[i desc\rcau ofurile
timpului pe care-l tr\iau. Rareori acestea aveau [i alt subiect
dec=t cel al binefacerilor [i "m\re]elor realiz\ri".
Brig\zile artistice, la `nceput comandate de oficialit\]i,
s-au transformat cu timpul `n nevoia de a "desc\rca"
tensiunile sociale `n care tr\iam.
B=rladul, din c=teva institu]ii [i unit\]i puternice,
precum [i prin speciali[ti forma]i `n sau la umbra actorilor de
la Teatrul "V. I. Popa", au f\cut grupuri satirice de S\n\tate,
Comer], IEPAM [i chiar de la Rulmen]i, Confec]ii etc. s\
ridice `n picioare, prin con]inut [i interpretare, sute de
spectatori care populau s\lile Caselor de Cultur\ din Vaslui [i
B=rlad. Al\turi de aceast\ form\ artistic\ [i caricatura era
prezent\ prin implicarea mai multor pictori cu talent `n acest
domeniu din municipiul B=rlad (Constantin Chi]imu[, Gradu
Dionisie, Ovidiu Mastacan, etc.).
Dup\ anul 1990 s-a creat un vid din acest punct de
vedere, determinat de lipsa subiectelor de p=n\ atunci [i, de
ce nu, de a[a-zisa "seriozitate" ce i-a lovit pe cet\]eni,
preocupa]i mai mult pentru existen]a lor material\. S-a
renun]at la acea zicere, precum c\ "inteligen]a nu ar trece prin
stomac". {i chiar dac\ au trecut 20 de ani, tot nu ne-am
reg\sit drumul at=t de necesar al "bunei dispozi]ii".
162
O asemenea preocupare o manifest\ acum, `n primul
r=nd, profesioni[tii. Asta le este meseria! Dar trist este c\
spectatorii nu mai reac]ioneaz\ cu acela[i entuziasm!
Este drept c\ organizatorii fiec\rei edi]ii a Festivalului
Umorului se str\duiesc [i ne aduc pe scenele din jude],
inclusiv din B=rlad, trupe de teatru remarcabile. {i cu toate
acestea, s\lile nu mai sunt suprapopulate, reac]iile auditorului
sunt mult mai domoale. Oare a disp\rut sim]ul umorului care,
unii credeau c\ este specific doar rom=nului?
Sper\m ca timpul s\ a[eze tot ce este valoros `n art\ pe
treptele pe care merit\ fiecare gen artistic.
Probabil c\ abia atunci vom putea spune c\ am devenit
o societate normal\, mul]umit\ de tot ce, at=t societatea, c=t [i
fiecare membru al acesteia [i le ofer\ reciproc.
S\ tr\iasc\ `ntru mul]i ani Festivalul Umorului
"Constantin T\nase" de la Vaslui! Virgil Giu[c\, directorul Casei de Cultur\ B=rlad
B=rlad - 4 septembrie 2010
Dest\inuiri, pe sponci:
Ion Manca[
Ion e tare dificil de prins la dest\inuiri: poate boala,
poate firea lui, poate pruden]a …
- Ioane, te-ai n\scut `n 1951 (2 iulie), la B=rlad. De
c=nd activezi `n cultur\ ?
- Din 1974.
- P\i, po]i fi dep\[it doar de mine dac\ ve]i considera c\
am f\cut cultur\ `ntre 1974 - 1990 ca profesor de liceu,
conduc\tor de cenacluri literare, participant la tot felul de
163
manifest\ri culturale. Dar, [tii ce, tu ai primit salariu 36 de ani
numai de la institu]ii culturale. E[ti cel mai vechi din jude].
Cum explici longevitatea ?
- Poate-s mai de[tept ca al]ii, dar sigur nu fac lucruri de
prost gust.
- C=]i te `njur\ pentru firea ta ?
- Oho, ho, ho ! Dar fac totul cu [tiin]\ [i cu sufletul.
- Cu cine ai lucrat cel mai bine (afectiv) ?
- Cu Bran, Condrea, Stoian. Se deta[eaz\ {erban cu
care n-am dat nici un rateu. Era om de oper\ practic\, adaug
pe Gigi Ila[cu …
- Cum ai rezistat at=t ?
- M-am ap\rat cu ce-am f\cut, dar m-am uzat.
- Din afara jude]ului cei mai valoro[i prieteni ?
- Valentin Silvestru, {tefan Popa Popa's: planuri
diferite, dar oameni grei, grei tare !
- Ministrul Ion Caramitru `]i era foarte prieten [i te-a
dat afar\.
- S\ pun\ `n locul meu pe un idiot, Milu]\ Moga
(politic).
- A fost `n cump\n\ Festivalul Umorului "Constantin
T\nase".
- Da, da … da, chiar Ravaru, care se bucur\ de el a vrut
s\-l desfiin]eze.
- Despre colaborarea cu TV.V., Unison Radio,
Meridianul (ale mele) ce spui ?
164
- Nu se putea aduce un aport cultural mai complet,
variat, calificat, la timp. De altfel, eu [i Dvs. suntem oameni
care facem cu sufletul cultur\, nu juc\rie !
Prezen]a Dvs. a fost mereu distins\ [i distinct\ prin
transmisiuni `n direct, prin prezen]a dvs. [i a oamenilor dvs.
la marea majoritate a manifest\rilor. {i la Muzeu sunte]i cu
noi … De altfel, sunte]i etnolog [i ziarist adev\rat !
-}i-am dat statuia mea, ce faci cu ea ?
- Doar nu vre]i, acum, c=t sunte]i `n via]\ …
- Adaug\, ce-ai mai realizat `n ace[ti mul]i ani, o via]\
numai `n cultur\ …
- Hora din str\buni, Concursuri de tot felul, la Dijon, `n
Fran]a, marele premiu (m-a]i criticat), dar am `nv\]at foarte
mult [i `n primul r=nd ce trebuie s\ fac …
- C=te expozi]ii realizezi, `n Festivalul Umorului
"Constantin T\nase". ?
- Cinci, domnule. Dou\ Popa's + a lui + dou\ ale
Muzeului cu Viziteu `n prim - plan.
- Cum e cu tineretul la manifest\rile artistice ?
- E complicat … 17 septembrie 2010
La 20 de ani dup\ Revolu]ie [i la 38 de la lansare,
Festivalul Umorului "Constantin T\nase" este o manifestare
VIE {I PREZENT| `n realitatea urbei.
Ajuns la butoane prof. Gelu Voicu Bichine], f\r\ a mai
considera c\ l-am criticat destul de aspru, rememoreaz\:
165
T\nase [i ... iar\[i T\nase
Cât de diferite sunt lucrurile [i faptele când le prive[ti
din culise [i nu din sala de spectacol ! Omul obi[nuit vede
ceea ce i se prezint\ la ramp\, frumosul, partea hazlie [i f\r\
zbucium a festivalului, f\r\ a-[i imagina ce se afl\ dincolo, în
spatele cortinei, în cabine sau în s\lile de repeti]ii. {ocul este
cu atât mai mare, cu cât ani de-a rândul ai fost spectator, ai
savurat presta]ia arti[tilor, ai aplaudat frenetic [i ai citit cu
sufletul la gur\ crea]iile literare. {i, brusc, treci de partea
cealalt\ [i intri în rândul organizatorilor, începi s\ în]elegi
cât\ munc\ se afl\ în spatele unui spectacol de dou\ ore sau în
organizarea unei expozi]ii. Aceasta-i situa]ia în care m-am
aflat în anul 2001 când trebuia, cu o mân\ de oameni, angaja]i
ai Direc]iei pentru Cultur\, s\ organizez cea de-a XVII-a
edi]ie din anul 2002 a Festivalului Interna]ional de Umor
„Constantin T\nase”. F\r\ jen\, am cerut ajutor la to]i cei
care, pân\ atunci, lucraser\ în domeniul culturii [i, într-un fel
sau altul, se implicaser\ în organizarea edi]iilor anterioare.
Cel mai aproape mi-a fost {tefan {erban de la Centrul
Crea]iei Populare, care „prestase” al\turi de Ioan Manca[ la
organizarea multor evenimente culturale.
Circulau multe legende despre ini]iatorii festivalului,
primii organizatori, etc. Am verificat documentele de la
începutul anilor ' 70 [i ... ce s\ vezi ? Niciun „staroste” actual
al institu]iilor de cultur\ actuale nu figura în procesele verbale
sau printre organizatori, de[i, unii cu vehemen]\ sus]in c\ au
„mo[it” acest eveniment.
166
Apar, în schimb, regretata doamn\ Stoian, domnii
Petru Necula [i Dumitru Marin. La acea vreme nu se [tia de
Valentin Silvestru sau de Ioan Manca[ la timona festivalului.
Mai târziu, apare ca „vioara întâi” regretatul Valentin
Silvestru, care va reu[i s\-i dea evenimentului de la Vaslui
varietatea, suprafa]a na]ional\ [i importan]a cuvenit\.
Edi]ie dup\ edi]ie, Vasluiul î[i înt\re[te pozi]ia de
„capital\ a umorului” [i reprezint\ ramp\ de lansare pentru
cei care doreau s\ se afirme în arta interpretativ\ sau în
caricatur\.
Mai [tiam c\ de prin anii ' 96 - ' 98 la noi veneau [i
trupe de teatru bune [i interpre]i valoro[i [i caricaturi[ti de
renume, dar [i cete mari de ageamii [i cheflii care g\seau
în]elegere [i mediul propice pentru nesfâr[ite s\rb\tori bahice.
Erau [i ace[tia din urm\ accepta]i, tolera]i [i chiar stimula]i de
nimeni al]ii decât unii organizatori. Prin urmare, sarcina mea
era cu atât mai dificil\.
Cu telefonul [i agenda în fa]\, am contactat trupe de
teatru, interpre]i de umor, scriitori, caricaturi[ti [i chiar
fotografi. Am reu[it atunci s\-l avem al\turi, ca pre[edinte al
festivalului pe maestrul Radu Beligan, om de o înalt\ ]inut\,
un adev\rat cavaler al scenei [i un adev\rat model pentru to]i
slujitorii Thaliei. Au deschis festivalul cei de la Teatrul
Na]ional Bucure[ti cu „Tache, Ianke [i Cadâr”, având drept
protagoni[ti pe maestrul Radu Beligan, regretatul Gheorghe
Dinic\, Marin Moraru, Valentin Uritescu, Monica Davidescu
[i Mihai C\lin. S-au perindat pe scen\ apoi teatrele din Bac\u,
167
Bârlad, Chi[in\u, Pite[ti [i Teatrul de Revist\ „Majestic” din
Ploie[ti.
Concursul de literatur\, orchestrat de Cornel Udrea,
Bogdan Ulmu, George Corbu, a reprezentat un real succes,
adunând la Vaslui cele mai ascu]ite condeie [i cei mai acizi
creatori de umor din ]ar\: Mihai Batog-Bujeni]\, Elis
Râpeanu, Efim Tarpalan, George Zarafu, Ioan Todera[cu, G.
Petrone, Vasile Larco, etc.
Caricatura a avut un loc aparte [i a reunit pe simezele
S\lii „Arta” de la Muzeul Jude]ean Vaslui, cât [i în foaierul
Casei de Cultur\ pe Leonte N\stase, Gabriel Bratu, Viorel
Baciu, Valentin Chibrit, Aurel {tefan Alexandrescu, Florian
Crihan\, Cristian Vecerdea, Costel P\tr\[can, Nicolae
Viziteu, Paul Olaru [i mul]i al]ii. La Casa de Cultur\ s-a
organizat [i Expozi]ia Interna]ional\ de Portrete „Mari
personalit\]i ale secolului XX” cu sprijinul lui Nicolae Ioni]\
[i a Asocia]iei Cartoonists Rights Network, filiala România.
Începe s\ se simt\ dezinteresul fa]\ de grupurile
satirice, brig\zile artistice sau interpre]ii individuali de umor
din partea caselor de cultur\, unit\]ilor economice,
institu]iilor de înv\]\mânt, etc. Participare numeroas\ (peste
150 de interpre]i), îns\ programele slabe calitativ [i presta]ia
au fost neconving\toare din partea protagoni[tilor. Se remarc\
totu[i laurea]ii: Grupul „Arctic” G\ie[ti – premiul I, Teatrul
„Ludic” Ia[i – premiul al II-lea, Grupul „Anton Pann” G\ie[ti
– premiul al III-lea; la interpre]i individuali sau duete –
Vasile Pintilie, Narcisa Balaban, Radu Bobeic\; Marele
168
premiu [i trofeul festivalului intr\ în posesia ie[enilor Toni
Paraschiv [i Gabi Laz\r.
Premii stimulative, concurs „încrâncenat”, voie bun\ [i
în]ep\turi amicale timp de [apte zile într-un Vaslui însorit cu
frunze ruginii [i oameni binevoitori.
S-a încheiat cu succes, îns\ cu foarte, foarte mult\
munc\ o edi]ie ce st\tea sub semnul întreb\rii în momentul în
care greutatea a revenit Direc]iei pentru Cultur\, [i implicit
mie, abia instalat de un an la conducerea acestei institu]ii. Le-
am mul]umit atunci, le mul]umesc [i acum celor care m-au
sprijinit, cât [i celor care au manifestat neîncredere,
neîncredere care m-a ambi]ionat [i m-a stimulat. Nu mai
vorbesc de invidia celor care în trecut au avut roluri clare,
îns\, acum mult diluate ca însemn\tate [i care ar fi dorit (din
vanitate... probabil) s\ fie „ce au fost” sau „mai mult decât
atât”, îns\ nu reu[eau s\ se mai ridice la anvergura [i
actualitatea festivalului. Centrul de greutate se mutase deja
spre Salonul de literatur\ satirico-umoristic\ [i spre caricatur\
[i din ce în ce mai pu]in spre concursul de interpretare.
În 2004, anul Caragiale în calendarul UNESCO, tema
principal\ a festivalului nu putea fi alta decât „I.L.
Caragiale”. Mai mult decât atât, era aceast\ edi]ie
„majoratul” festivalului, moment al deplinei maturit\]i [i
consacr\ri în rândul manifest\rilor de gen din ]ar\ – edi]ia a
XVIII-a (2004).
Împreun\ cu ceilal]i organizatori am decis ca pre[edinte
al festivalului s\ fie doamna Tora Vasilescu. Am selectat
169
împreun\, cu aten]ie, trupele de teatru invitate la festival, am
gândit regulamentele pentru literatur\, caricatur\, art\
fotografic\ [i interpretare, [i, nu în ultimul rând, am încheiat
parteneriate media cu TVR, Studioul Teritorial de Radio Ia[i
[i cel din Cluj. Ne-au fost al\turi [i atunci profesioni[ti
oameni de o înalt\ ]inut\ ca {tefan M\r\scu, Valentin Ciuc\,
Cornel Udrea, Aurel Brum\, Aurel Storin, Bogdan Ulmu,
{tefan Cazimir, George Corbu, Mircea Ionescu Quintus,
Teodor Pracsiu, Dan Ravaru [i absolut to]i ziari[tii din presa
local\. Televiziunea Vaslui [i Unison Radio conduse de D.V.
Marin au transmis în direct numeroase spectacole [i zilnic au
realizat dezbateri pe marginea festivalului. Observa]iile
critice, sugestiile [i chiar ajutorul oamenilor de cultur\ [i al
presei au contribuit la reu[ita evenimentului [i au creat o stare
de spirit aparte. Tv.V. [i Unison Radio, veteranul prof. dr.
Dumitru V. Marin ne-au consiliat. Am realizat popularizare
prin transmisiunile `n direct [i dezbateri zilnice `n studio
special.
Am deschis festivalul în for]\ cu Teatrul „Constantin
T\nase” din Bucure[ti, avându-i în prim plan pe Alexandru
Ar[inel, Stela Popescu, Vasile Murar [i Nae L\z\rescu. Ne-au
fost al\turi Teatrul „Vasile Alecsandri” din Ia[i, Teatrul
„Bacovia” din Bac\u, Teatrul „Ion Creang\” din Chi[in\u,
Teatrul Na]ional din Târgu-Mure[ [i Teatrul „Victor Ion
Popa” din Bârlad.
Constantin T\nase a fost dedicat teatrului de revist\ [i,
prin urmare, nu puteam încheia f\r\ un spectacol de acest
170
gen. Au evoluat, prin urmare, actorii Teatrului „Majestic” din
Ploie[ti cu „Brodway... via Ploie[ti” de Cornel Udrea, o
presta]ie de excep]ie ce a electrizat întreaga sal\.
Concursul de literatur\ a adunat [i mai mul]i
competitori decât edi]iile anterioare, îngreunând sarcina
juriului pentru stabilirea ierarhiilor. Au participat în for]\
asocia]iile creatorilor de umor din Ia[i, Cluj, Bucure[ti,
Timi[oara [i Vaslui, fie cu lucr\ri de grup, fie cu lucr\ri
individuale ale membrilor, printre laurea]i num\rându-se
Mihai Batog-Bujeni]\ (premiul I), Eugen Albu (premiul al II-
lea), Mihai Frunz\ (premiul al III-lea), Aurel Brum\, Nicolae
Nicolae, Toni Paraschiv, Mihai S\lcu]an, Zamfir Claudiu Pop
(men]iuni).
Caricatura reune[te cei mai talenta]i concuren]i din ]ar\
[i str\in\tate. Câ[tig\tori au fost: premiul I – Gheorghi]\
Ghinea Uria[ul (Prahova), premiul al II-lea – Paula {alar
(Suceava), premiul al III-lea – Marian {erban (Gala]i) [i
multe men]iuni. Prin grija lui Nicolae Ioni]\, pre[edintele
Cartoonists Rights Network, filiala România, în foaierul
Casei de Cultur\ s-a vernisat Expozi]ia interna]ional\ de
caricatur\ cu tema „I.L. Caragiale”. Au expus autori din peste
patruzeci de ]\ri de pe toate continentele. Concursul propriu-
zis, expozi]ia lucr\rilor premiate [i lansarea catalogului au
avut loc la Muzeul Jude]ean Vaslui, institu]ie care, de altfel, a
fost co-organizatoare al\turi de Centrul de Crea]ie Popular\ [i
Direc]ia pentru Cultur\.
171
Reg\sim printre expozan]ii la Salonul de Caricatur\ pe
Mihai Pânzaru-Pim, Florian Crihan\, A. {t. Alexandrescu,
Cristian Vecerdea (cu expozi]ie personal\), C. P\tr\[can, etc.
Tot în cadrul acestui gen de manifest\ri men]ion\m Expozi]ia
de grafic\ satiric\ „In memoriam - Sorin Postolache”.
Din nou, concursul de interpretare se dovede[te
neatractiv, iar trupele insuficient preg\tite pentru un concurs
de o astfel de anvergur\. Grupurile satirice din G\ie[ti,
Bistri]a, Gura Humorului, Ia[i, Cluj, Timi[oara, Sibiu, etc. au
evoluat neconving\tor pe scen\ reliefând clar declinul acestei
forme de exprimare artistic\ [i lipsa de suport financiar în
vederea perfec]ion\rii artei interpretative.
În umbr\, dar în centrul aten]iei, Cornel Udrea [i
NASU' - supliment al ziarului Obiectiv de Vaslui. Zilnic,
interviuri, articole, opinii [i... Mircea Dascaliuc (Radio Ia[i)
cu spumoasele cronici de teatru. Nedrept ar fi s\ nu recunosc
spijinul primit de la hâtrul Cornel Udrea ce mi-a fost al\turi
înc\ din 2002. Ne-a legat o prietenie frumoas\, iar festivalul
reprezint\ doar un pretext pentru a ne revedea [i a gândi noi
evenimente.
Edi]ia din 2006 a avut aceia[i organizatori ca [i edi]iile
precedente, iar rolul de pre[edinte de onoare al festivalului i-a
revenit actorului Mircea Diaconu.
Printre teatrele participante la aceast\ edi]ie se num\r\:
Teatrul „Nottara” cu piesa „Scandal la oper\” de Ken
Ludwig, Teatrul Tineretului din Piatra Neam] cu piesa
„Volpone” de Ben Jonson, Teatrul pentru Copii „Luceaf\rul”
172
din Ia[i cu piesa „N\zdr\v\niile lui Prepeleac”, adaptare dup\
Ion Creang\, Teatrul „Al. Davila” din Pite[ti cu piesa
„Trendy” de Geo Iancu C\linescu, Teatrul pentru Copii [i
Tineret „Vasilache” din Boto[ani cu piesa „Povestiri de
buzunar”, Teatrul „Maria Filotti” din Br\ila cu piesa „Sosesc
desear\” de Tudor Mu[atescu, Teatrul de anima]ie din Bac\u
cu piesa „Frumoasa [i bestia”, Teatrul „George Bacovia” din
Bac\u cu piesa „Pro[tii sub clar de lun\” dup\ Teodor Mazilu,
Teatrul „GET” din Vaslui cu piesa „Mantaua” de N.V.
Gogol, Teatrul „Vasile Alecsandri” din B\l]i, Republica
Moldova, cu piesa „[i iar Chiri]a”, Teatrul de Revist\ din
Ploie[ti cu piesa „C\l\tori în voia sor]ii”.
Laurea]ii concursului de caricatur\ au fost: Puiu
G\zdaru – premiul I, Dan Silviu Turcule] – premiul al II-lea,
Horia Cri[an - premiul al III-lea, Gabriel Rusu, Nicolae
Viziteu, Iulian Pena-Pai, Nicolae Ioni]\. Juriul a fost alc\tuit
din Leonte N\stase (Constan]a), Costel P\r\[can (Br\ila) [i
Cristian Topan (Bucure[ti).
Salonul de literatur\ adun\ lume mult\, mult\ [i bun\.
Peste 75 de competitori, îns\ doar câ]iva premian]i - Carte
umoristic\: George Petrone – premiul special „Semper
Fidelis”, Alexandru Misiuga – premiul special „Dracula
Land”; Ridendo, Uniunea Epigrami[tilor din România cu:
premiul I – Ion Cepoi, premiul al II-lea – Efim Tarpalan,
Teodor Pracsiu, premiul al III-lea – Mihai Batog- Bujeni]\ [i
patru men]iuni. Pentru manuscris: premiul I – Valentin Darie,
premiul al II-lea – Vasile Vajoga, Grigore Marian Dobreanu,
173
premiul al III-lea – Vasile Larco, Ioan Todera[cu, Vlad
Cernea Jerea [i patru men]iuni.
Concursul de interpretare reune[te cam acelea[i
grupuri satirice care, spre lauda lor, reu[esc s\ se mai men]in\
îns\ nu progreseaz\, nu se [lefuiesc [i r\mân la stadiul
„brig\zilor artistice” formate din inimo[i oameni ai muncii [i
nicidecum din arti[ti. Câ]iva interpre]i cu ifose de vedete [i
grupurile satirice din G\ie[ti. Restul .... .
Interpretarea era în agonie, nu mai reprezenta pepinier\
pentru marile scene, iar festivalul [i-a pierdut alura de ramp\
de lansare pentru comicii no[tri. Texte slabe, limbaj suburban
copiat de la unele posturi de televiziune, teme politice
r\suflate [i aluzii sau expresii vulgare neao[e sunt notele
definitorii ale acestui „concurs”. O edi]ie grea, cu bani din ce
în ce mai pu]ini [i cu preten]ii din ce în ce mai mari din partea
invita]ilor.
Alte vremuri, alte personalit\]i, alte preferin]e, aceia[i
cârtitori, cândva cârmuitori ai destinelor creatoare ale
participan]ilor la festival. Nu m-am sup\rat pe cârcota[i
(pentru c\ la unii chiar ]in sincer), dar nu pot s\ nu remarc cu
triste]e cum se cufund\ lent [i sigur în banal [i se îmbat\ ... cu
amintiri („când eram eu...”, „pe vremea mea...”, etc.) [i uit\ s\
mai fac\ ceva concret pentru cultura acestui târg analizând
festivalul prin bodegi, prin prisma concursului de
interpretare, minimalizând celelalte sec]iuni [i chiar
evenimentul ca un tot. Se data[eaz\ D.V. Marin mereu cald [i
afectiv pentru Voicu Gelu Bichine].
174
Mi-au fost al\turi Lucian Onciu, Lucian Iacob de la
Centrul Crea]iei Populare [i bunii mei colegi de la Direc]ia
pentru Cultur\. Nu-i mul]umesc fostei directoare Rodica Pop,
care mai mult ne-a încurcat decât ne-a sprijinit.
Muzeului Jude]ean i-a revenit rolul de gazd\ pentru
concursul de caricatur\ [i depozitar al lucr\rilor. Nu
minimaliz\m munca angaja]ilor care au panotat expozi]ia [i le
mul]umesc pentru priceperea [i d\ruirea lor; sunt profesioni[ti
[i am constatat c\ se descurc\ [i singuri, f\r\ conduc\tor.
Edi]ia a XX-a din 2008 m\ reg\se[te printre
organizatori îns\, de data aceasta, doar la sec]iunea de
literatur\ satirico-umoristic\. Intr\ acum în sarcina Centrului
Crea]iei Populare coordonarea festivalului având la pupitru
pe doamna Rodica Pop. Biblioteca Jude]ean\ „Nicolae
Milescu Sp\tarul” Vaslui elaboreaz\ regulamentul
concursului de literatur\ pe care îl difuzeaz\ în toat\ ]ara [i
preg\te[te cu grij\ acest eveniment.
Al\turi de un juriu competent [i echidistant format din
Cornel Udrea, George Corbu, Bogdan Ulmu, Aurel Brum\,
Mihai Batog-Bujeni]\ [i Vasile Larco am trecut la evaluarea
celor aproape 80 de lucr\ri de la sec]iunea manuscris [i carte.
Munc\ grea, anevoioas\ din cauza diversit\]ii lucr\rilor [i
genurilor abordate. Dar iat\ c\, într-un final, se stabile[te o
ierarhie care se prezint\ astfel: Crea]ie literar\, manuscrise –
George Petrone (Ia[i) – Marele Premiu, Tincu]a Horonceanu
(Bac\u) – premiul I, Eugen Deutsch (Ia[i), Mihai S\lcu]an
(Buz\u) – premiul al II-lea, Ion Todera[cu (Vaslui), Vasile
175
Vajoga (Ia[i) – premiul al III-lea, Grig. M. Dobreanu (Târgu
Jiu), Ioan Puiu Marinescu (Cluj Napoca) – men]iuni; Crea]ie
literar\, carte de umor – Marele Premiu - „Antologia
epigramei române[ti” (Bucure[ti), premiul I – Mihai Frunz\
(Br\ila), premiul al II-lea – Lauren]iu Or\[anu (Bucure[ti),
premiul al III-lea - „Stirpea lui P\storel” (Culegere –
Academia Liber\ „P\storel”, Ia[i), Eugen Albu (Cluj-
Napoca), men]iuni – Constantin Gornea (Fete[ti), Vlad
Cernea-Jerca (Timi[oara), premii speciale – Elis Râpeanu
(Bucure[ti), George Zarafu (Bucure[ti), {tefan Cazimir
(Bucure[ti), George Corbu (Bucure[ti), Vasile Larco (Ia[i),
George Petrone (Ia[i), Constantin Iura[cu-Tataia (Ia[i), Costel
P\tr\[canu (Br\ila), Cornel Udrea (Cluj-Napoca).
C=t s-a transmis la Tv.V. numai prof. dr. Marin [tie.
Multe, multe ore, multe dezbateri, multe texte!
Nu mi-a fost u[or nici mie, nici colegilor mei, îns\ am
muncit cu drag, cu d\ruire [tiind importan]a Festivalului
„Constantin T\nase” [i dorind s\ aducem vasluienilor m\car o
dat\ la doi ani un zâmbet [i câteva clipe de bucurie. A fost
bine, a fost r\u (?!), nu-mi dau seama. Important este c\ am
pus suflet [i am încercat s\-i adun laolalt\ pe cei competen]i,
care au contribuit într-un fel sau altul, la men]inerea acestui
festival, la p\strarea unei tradi]ii de ani, cl\dind peste munca
depus\ de cei care au organizat edi]iile anterioare.
Încet-încet, edi]ie dup\ edi]ie, acest eveniment cre[te,
polarizeaz\ via]a cultural\ din urbea noastr\ [i î[i p\streaz\
respectul cuvenit printre manifest\rile de gen din ]ar\.
176
La cât mai multe [i valoroase edi]ii! 13 septembrie 2010, Voicu Gelu Bichine]
Adaug c\ directorul Bibliotecii jude]ene "N.M.
Sp\taru" de ast\zi e un tip `n floarea v=rstei, cu mintea
mobilat\ [i mobil\, un "spiritus rector" pentru un sector unde
spiritul zace `ntre rafturi.
Informatizarea institu]iei v\ permite [i dumneavoastr\
s\ citi]i [i prezenta carte `n format electronic, poate [i pe
celelalte (cu CD depuse). Gelu mai are multe de f\cut, de
spus, de comentat, de creat...
Chiar dac\, mai sus face... statistic\ !
... XXI...
Din program:
- Expozi]iile (5) [i cu Popa
Popa's;
- Spectacolele teatrale;
- Concursul de literatur\
`ncluz=nd [i lansarea prezentei
c\r]i, vineri, 8 octombrie 2010
[i cartea lui Lucian Lefter;
- Concursul de interpretare;
-S\rb\toare [i pentru Grupul de
pres\ Cvintet Te-Ra, adic\
TV.V. on line, Unison Radio
B=rlad [i ziarul Meridianul,
adic\ to]i slujitorii culturii
locale [i a Curentului Cultural Informa]ional.
177
Un ultim interlocutor, slujitor al
condeiului, al culturii, al adev\rului
istoric, autor al albumului:
40 de ani de umor la Vaslui.
O cronic\ a festivalului "Constantin
T\nase" (Album) Lucian Lefter
Lucian - Valeriu Lefter e
consacrat deja la cei 33 de ani ai s\i
prin c=teva lucr\ri de mare valoare
istoric\. Personal, cred c\ el este cel
care-mi va fi urma[ul `n AGORA de[i e foarte timid [i t\cut,
adic\ n-are aplombul care m-a caracterizat toat\ via]a.
- Luciane, vrei s\ te lauzi tu, sau te laud eu ?
- Nici a[a, nici a[a, fac istorie, istorie cultural\, cultur\
ca etnograf la Centrul … tradi]iilor, o roti]\, acolo [i eu …
- Te-ai bucurat c\ am scris cartea ?
- Da, de ce nu, ce face]i Dvs. nu intr\ nicicum `n
concuren]\ cu Prezentarea cronologic\ a tuturor edi]iilor p=n\
azi pe care o editez eu, cu postfa]a d-lui Dan Ravaru.
- Prin ce crezi c\ se completeaz\ cele dou\ opere care
vor ap\rea cam odat\, vor fi lansate `n ziua a II-a, deodat\,
[.a.m.d. ?
- Dvs. face]i altceva, v\ baza]i pe experien]\, A}I
FOST DEJA ACOLO deci vorbi]i din interiorul fenomenului,
sunte]i deja recunoscut ca o mare personalitate a Vasluiului,
personaj de dic]ionare … V-am descoperit `n multe procese -
178
verbale, din arhiva Direc]iei de cultur\, `n care se vede c\ a]i
fost cel mai activ `n primele trei edi]ii; ba, am fost martor [i la
mediatizarea ultimelor edi]ii.
- {i tu ai s-ajungi, pentru c\ ai cultul slovei, scrii bine.
Numai s\ te lase [i al]ii, s\ nu p\]e[ti ca mine. Iat\ ai
Z\podenii, Ia[i, 2004; Dume[tii Vasluiului, Ia[i, 2006, e[ti
coordonatorul a patru volume de studii (Monumentul, vol.
VIII-XI (2006-2010 [i autor a c=torva zeci de studii de istorie
[i etnografie; editor documente (Catagrafiile Vistieriei
Moldovei, vol. 1. }inutul Romanului (1820), Ia[i, 2008.
Ai v\zut (de fa]\) cartea Festivalul Na]ional al
Umorului "Constantin T\nase" `n ultima ei form\; ce-i bine,
ce-i r\u …?
- Nu ne putem b\ga `n tehnica auctorial\ nimeni, toate
dovezile sunt autentice, reale, respect\ adev\rul istoric pe
care-l confirm [i eu, chiar v\ pun xerocopii la dispozi]ie …
- Mul]umesc de considera]ie, pe ce te mai bazezi ?
- Cine a scris monogafia Tudor Pamfile [i Revista Ion
Creang\, [tie multe, multe, TVV - 15 sau Meridianul … e
contemporan informat, nu degeaba sunte]i liderul presei
vasluiene. A]i mai scris un roman, sunte]i doctor `n [tiin]e, `n
mai multe dic]ionare, mare politician, ceva propriet\]i, cum s\
nu v\ respect. C=]i mai pot avea CV-ul Dvs. ?
179
IV MEDALIOANE
180
2009
181
VALENTIN SILVESTRU:
PRINTRE STELE
Valentin Silvestru a fost indiscutabil cel mai important
personaj cultural al Festivalului umorului "Constantin
T\nase", o figur\ emblematic\ a teatrologiei [i umorului
rom=nesc dintr-o epoc\ extrem de complex\ [i contradictorie
a Rom=niei contemporane: 1944-1996. Primul este anul
debutului literar, iar cel de al doilea este anul fatidic al mor]ii.
Niciun alt critic teatral nu a dominat domeniul a[a cum a
f\cut-o cel ce a fost botezat, cu o formul\ memorabil\,
Domnul Teatru. Aflu ast\zi, cu totul `nt=mpl\tor (...!...), c\
doi-trei condeieri vasluieni exersa]i preg\tesc `n ritm alert
c\r]i consacrate festivalului umorului, caut\ documente
privind edi]ia inaugural\ (1970), scotocesc arhive,
chestioneaz\ martori oculari "defri[eaz\" colec]ii de periodice
(unele deja `ng\lbenite), `[i scruteaz\ memoria pentru a fixa
c=t mai fidel (sper!) clipa zero plus a faimosului festival. Este
plin\ de t=lc aceast\ obstina]ie de a fixa `nceputurile [i de a
`mp\r]i gloria `ntemeierii, c=nd mult mai de folos ar fi s\
stabilim care va fi viitorul (ast\zi destul de incert) al
festivalului. Demersul documentar este legitim, folositor [i
instructiv, dar... Obsedantul [i inevitabilul dar.
Festivalul vasluian a reprezentat `nainte de toate, `n
chip esen]ial, o stare de spirit, `ntr-o vreme (aceea a
totalitarismului... atotbiruitor) `n care voca]ia cultural\ nu se
putea manifesta f\r\ aprobare [i c=nd cenzuri multiple,
oficiale [i neoficiale, obturau perspectiva [i blocau ini]iativele
182
prea `ndr\zne]e. Un festival care dura c=ndva `ntre 24 [i 28 de
zile nu se putea realiza dec=t prin munc\ [i seriozitate,
aplica]ie [i devotament, disciplin\ [i ordine, rigoare [i
coeren]\, `ntr-o conjunc]ie obligatorie a for]elor [i energiilor,
`ntr-o colaborare institu]ional\ ce trebuia s\ evite accidentele
[i derapajele periculoase. Cum a fost posibil `ntr-o epoc\ at=t
de dificil\? De ce ast\zi festivalul s-a contractat bizar p=n\ la
dimensiuni caricaturale (4-5 zile improvizate [i eclectice)?
Nu vom risca `n aceste pagini o explica]ie, nu este locul
potrivit, dar avem convingerea c\ ini]ia]ii, cei care au
cunoscut evenimentele tr\indu-le direct, vor deslu[i `n cele
din urm\ resorturile `ntime [i motiva]iile subtile. Un singur
element al axiomei-cheie este edificator: partidul unic era
atotputernic [i dac\ decidea ceva, acel ceva este clar c\
trebuia s\ se fac\. {i corelativul era la fel de valabil: ceea ce
nu se aproba nu se f\cea oric=t s-ar fi zb\tut o armat\ de
entuzia[ti fanatici. Semi-e[ecurile de ast\zi se explic\ simplu
prin disolu]ia institu]ional\, incoeren]a, minciuna, dezbinarea
partinic\ [i cinismul agresiv al guvernan]ilor [i oamenilor
culturii.
~nainte de Revolu]ia din 1989, autoritatea cultural\ a
lui Valentin Silvestru era [i a r\mas intact\, recunoscut\
oficial [i neoficial `n mediul politic [i cultural vasluian, el
fiind socotit cu `ndrept\]ire moneda forte a festivalului.
Cincuagenarul, sexagenarul [i septuagenarul (c=nd l-am
cunoscut, Valentin Silvestru avea 52 de ani f\r\ o lun\)
de]ineau o rar\ for]\ de persuasiune, un calm proverbial [i o
183
st\p=nire de sine exemplar\. Maestrul (era gratulat adesea cu
aceast\ formul\ riguros m\gulitoare) - [i nu trep\du[ii ori
culturnici improviza]i - stabilea f\r\ ezitare ce spectacole
urmau s\ figureze pe afi[ul galei teatrelor de comedie (am
v\zut edi]ii la r=nd mont\ri admirabile, cu toat\ floarea regiei
[i actoriei rom=ne[ti, `n s\li totdeauna arhipline); tot maestrul
prezida concursul de interpretare al forma]iilor satirico-
umoristice, venite la Vaslui din `ntreaga ]ar\ [i tot el
"patrona" - catifelat, exigent [i distrins - `ntrecerea litera]ilor
umoris]i. ~ntr-o vreme num\rul aspiran]ilor bienali la gloria
literar-satiric\ dep\[ea bini[or cifra 100 - semn c\
popularitatea concursului era incontestabil\, juriul era serios
[i inspira `ncredere iar notorietatea c\p\tat\ pe aceast\ cale de
c\tre c=[tig\tori conta ulterior `n asediul obstinat asupra
editurilor, pu]ine [i extrem de selective. Cariera unor umori[ti
a `nceput la Vaslui.
~n economia festivalului un loc aparte `l ocupau
`nt=lnirile autorilor umori[ti cu publicul, denumite `n stilul
tradi]ional - neao[ist al epocii [ez\tori. Nimeni n-a `n]eles
probabil cu adev\rat ce for]\ magic\ de]inea Valentin
Silvestru `nc=t izbutea s\ aduc\ la festival zeci de autori -
scriitori veritabili, umori[ti, publici[ti, versificatori de toat\
m=na, epigrami[ti. ~i conducea aidoma unui om politic
francez (Talleyrand), cu o m=n\ de fier `ntr-o m\nu[\ de
catifea, pun=ndu-i `n valoarea inclusiv printr-o supralicitare
discret\, caracteriz=ndu-i succint [i pregnant `n fa]a publicului
[i - m\ gr\besc s\ spun - cu o civilitate des\v=r[it\. Valentin
184
Silvestru era un gentleman `n vremuri plebee, un aristrocrat
printre proletari. Mentorul lor ocazional era un domn `n
sensul nobil al termenului. De altfel charisma lui Valentin
Silvestru a r\mas p=n\ la urm\ ireductibil\ [i inefabil\. Adic\
exact p=n\ `n clipa c=nd un taximetrist funest l-a timis `n
ceruri... Formula - vector a c\rturarului scap\ etichet\rilor
conven]ionale. Omul era o structur\ intelectual\ special\, o
combina]ie de elegan]\ studiat\, eleva]ie autentic\, rigoare,
ironie fin\, sarcasm, spirit polemic bine strunit, savanterie
atent dozat\ [i distilat\ `n retortele unei inteligen]e vii,
neistovite.
Retorica lui Valentin Silvestru - opus\ categorie
improviza]iilor facile - avea ad=ncime, t=lc, umor [i spirit. Era
un vorbitor `nn\scut, cu o capacitate remarcabil\ de a-[i
adapta discursul cu flexibilitate la context [i la auditoriu. ~n
20 de ani c=t l-am avut sub ochi, minus sincopele inevitabile
(1976-1996), la festivaluri, la colocvii de teatru, la gale,
simpozioane, reuniuni mai mult sau mai pu]in festive, la mese
cu [i f\r\ [taif, n-a ratat niciodat\ un discurs, nu s-a poticnit,
n-a avut ezit\ri. Nu l-am v\zut niciodat\ sastisit sau blazat.
Nu-[i c\uta cuvintele; cuvintele veneau la el, cumin]i,
ordonate, expresive. Acorda fiec\rui cunoscut o clip\ de
aten]ie, schi]a rapid un compliment, o remarc\, o vorb\ de
duh, un cuv=nt de `ncurajare. D\dea replici, fie [i acide, dar
totdeauna decente. Valentin Silvestru nu [tia s\ jigneasc\, dar
avea voca]ia adev\rului [i nu o dat\ l-am admirat aplic=nd
f\r\ s\ clipeasc\ celebrul dicton latin Amicus Plato sed magis
185
amica veritas (Mi-e prieten Platon dar mai prieten `mi este
adev\rul).
Gra]ie lui Valentin Silvestru a fost posibil\ constituirea
unei biblioteci a umorului, cu autografele autorilor `n via]\ (`n
interiorul Bibliotecii jude]ene "Nicolae Milescu Sp\tarul") [i
a unei s\li speciale consacrate marelui artist Constantin
T\nase (`n incinta Muzeului jude]ean "{tefan cel Mare").
Ast\zi, unul dintre "paznicii de far" ai Vasluiului
contemporan este statuia din gr\dina lateral\ a Casei de
cultur\ a sindicatelor, purt=nd efigia de neuitat a lui Valentin
Silvestru, dezvelit\, `n prezen]a distinsei v\duve a
c\rturarului, doamna Zai]a Br=ndu[a Silvestru, la 20
octombrie 2009, exact `n ziua `n care - dac\ tr\ia - Domnul
Teatru ar fi s\rb\torit 85 de ani de la na[tere. A f\cut-o,
probabil, `n stilul lui inimitabil, printre stele... Neptun, 6 septembrie 2010 Teodor Pracsiu
VALENTIN SILVESTRU -prietenul TV.V. - prietenul nostru Pu]ini [tiu c=t de apropiat am fost cu binecunoscutul (atunci) [i aproape uitatul (acum) umorist, adoptat ca fiu al Vasluiului, n\scut `n 1924, la Sc=nteia. Foarte pu]ini [tiu c=t a contribuit la ceea ce a fost FESTIVALUL UMORULUI (`n gloria sa) [i, [i mai pu]ini cunosc partea de suflet r\mas\ `n TV.V. Cum at=tea edi]ii le-am sus]inut cu TELEVIZIUNEA Vaslui [i UNISON Radio, Valentin Silvestru nu putea lipsi ca invitat special, moderator sau actant pe scen\ sau pe micul nostru ecran. Pe noi ne privea cu condescenden]\ pentru s\r\cia "tehnic\" din care scoteam efecte culturale: "[i din coad\ de m\tur\ faci televiziune...". (Era lauda lui pentru mine.)
186
Mi-a d\ruit mai multe c\r]i cu autograful s\u, de regul\ datat, [tiind c\ nu e ve[nic ! Mi-a d\ruit din prietenia sa cu care m-a menajat [i c=nd eram subiect de schi]\ umoristic\. Timpul `mi tot lipse[te s\ scriu m\car c=t trebuie despre el. La evocarea [i expozi]ia "Valentin Silvestru [i umorul" de la Muzeul jude]ean ar trebui s\ fim mul]i, mul]i pentru c\ Valentin Silvestru a fost dintre aceia cum nu se mai afl\. Ca valoare [i ca om. (D.V. Marin, Editorial `nMERIDIANUL, An IV, nr.40 (718), joi, 11 octombrie 2007, pag.10)
* Cartea de fa]\ e un omagiu lui Valentin Silvestru.
*
Dumitru BRAN
Lipse[te din oricare dic]ionar al personalit\]ilor (locale)
poate pentru c\ n-are oper\ scris\, c\ a fost destul de detestat
o lung\ perioad\ (ceau[ist\), ca eminen]\ cenu[ie din tot
aparatul jude]ean de partid. Dup\ 1989 s-a mutat la Ia[i.
Avea spre m=nuire un aparat de partid [i administrativ
cu totul impun\tor [i drept de veto la numirea oric\rui
director sau angajat din sistem. Oficial decidea Gheorghe
T\nase, hot\ra de fapt cuplul Bran-}olescu.
Festivalul Umorului "Constantin T\nase" `i datoreaz\
implicarea [i sus]inerea acestuia `ntre 1972-1988, direct 1974-
1979. Nu vrem s\-i uit\m meritele dar nici politica de sp\lare
a creierelor specific\ dictaturii comuniste pe care a promovat-
o cu duritate. Oric=t am `ncerca s\ argument\m importan]a `n
timp, n-o putem face cu procesele-verbale de la partid.
Considera]iile anterioare nu pot fi dec=t adev\rate [i ne-am
187
str\duit s\ nu gre[im. Dumitru Bran s-a retras din via]a
public\ imediat dup\ 1989; decedat de cur=nd.
*
MARTORUL `nceputurilor, ziaristul care a promovat
cultura local\, t=n\r promi]\tor prin scrisul alert, densitatea
imaginii [i acurate]ea stilului [i mai ales prin adresabilitatea
articolelor din Vremea nou\ era:
Mircea COLO{ENCO
Azi, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom=nia [i
autor reputat al unei opere de `nalt\ valoare.
~n Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin
T\nase", calitatea principal\ OFICIAL|: martor !
Fiu de `nv\]\tori [i nepot de preot cre[tin - ortodox
basarabeni (n. 3 iunie 1938, `n aceea[i localitate cu poetul
Alexei Mateevici), licen]iat `n filologie, cu tinere]ea petrecut\
la B=rlad [i Vaslui (1944 - 1973), stabilit `n Bucure[ti.
Servicii transferate (profesor de limba rom=n\, gazetar,
func]ionar, muzeograf, consilier case memoriale Ministerul
Culturii, moderator televiziune etc.), plonjat `n editolog/ critic
de texte/ istoric literar (45 autori edita]i, prefa]a]i `n peste 75
volume); la cinci mari scriitori realizate edi]ii critice, sub
egida Academiei Rom=ne, ale operelor lui George Bacovia
(Buc., 2001, 1110 pag.), Ion Barbu (vol. I - II, Buc. 2000;
1152 + 1285 pag.), Alexandru Macedonski (I - III, Buc.,
2004, 2007; 2159 + 1921 + 1310 pag.), Liviu Rebreanu (I -
III, Buc., 2001; 1320 + 1014 + 1104 pag.), Nichita St\nescu
188
(I - VI, Buc., 2002, 2003, 2005; 8300 pag.), `nso]ite de aparat
critic (note, variante, comentarii).
Colaborator la presa scris\ literar\ din ]ar\ [i
str\in\tate, la radio [i tv. Autor de lucr\ri originale (biografii,
poezii, publicistic\). Premii: Academia Rom=n\, Ministerul
Culturii [i Cultelor, Festivaluri, Reviste [.a. 7 septembrie 2010, Bucure[ti
~l exemplific\m pentru c\ Mircea, ziarist mereu
constructiv care a slujit bine or=nduirea veche cu sprin]ar
condei de gazetar, a primit r\splata comunist\ ca [i destui
al]ii: afar\, c=t nu e prea t=rziu. Dup\ cum se vede [i-a g\sit
rostul adev\rat [i calea de a mai r\m=ne... dup\ !
*
Ioan MANCA{
Festivalul umorului de la Vaslui a avut de-a lungul
timpului mai multe feluri de truditori, pe care i-ar putea fixa
conven]ional într-o structur\ primordial\. În vârf se aflau –
conform uzan]elor vremii – pe de o parte, oaspe]ii speciali de
calibrul lui Valentin Silvestru, Radu Beligan, Tamara
Buciucianu, Horia {erb\nescu, Rodica Mandache, Mircea
Radu Iacoban, {tefan Cazimir, Vasile Baran [.a., pe de alta,
m\rimile politice ale jude]ului gazd\, preocupate prioritar de
buna organizare [i desf\[urare a competi]iei [i de ceea ce
urm\rim ast\zi imaginea lor public\. Festivalul a avut mai
mereu parte de o mediatizare intens\ [i pozitiv\, de unde [i
interesul special pentru imagine.
Pe ,,palierul” urm\tor se g\seau adev\ra]ii mari
muncitori, de la cultur\, muzeu, biblioteca jude]ean\, prin[i
189
într-un angrenaj complex timp de trei-patru s\pt\mâni [i care
uneori r\spundeau cu postul pentru orice disfunc]ie major\ ori
eveniment nedorit. Amintesc în treac\t câteva nume din
aceast\ categorie: Ioan Manca[, Nicolae Ginghin\, Gabriel
Anicol\esei, Ioan Mâ]\, Dan Ravaru [.a. – practicieni f\r\
team\ [i f\r\ prihan\, hâr[i]i în toate, persoane indispensabile
pentru ceea ce am putea numi cu o sintagm\ sugestiv\
culisele necesare ale festivalului.
Veneau la rând tehnicienii, specializa]i în munca de jos
trep\du[ii [i, desigur, nelipsi]ii ,,b\g\tori de seam\” , iar la
baza piramidei se cuvine s\ a[ez\m publicul spectator – fie
avizat, fie cel care casc\ gura – beneficiarul fericit al
întregului spectacol festivalier [i întâlnirile umori[tilor
notorii [i mai pu]in notorii, ale valorilor de toate calibrele
venite s\ le vad\ lumea în fosta cetate a lui {tefan cel Mare.
Am amintit mai sus numele lui Ioan Manca[, azi
director al Muzeului Jude]ean. Din 1976 încoace [i cu
deosebire începând cu edi]ia din 1978 [i pân\ în anii din
urm\, f\r\ a se ar\ta vreodat\ ostentativ în fa]\. Distinsul
nostru contemporan a urm\rit poate …. pe ,,meterezele”
riscante [i ,,alunecoase” ale festivalului, în perimetrul acela
organizatoric atât de important [i de stresant al unei
competi]ii de anvergur\ na]ional\ ([i câteodat\ inten]ional\):
deplasarea oaspe]ilor, cazarea, masa, miile de preten]ii [i
mofturi vedetiste, conexiunile cu publicul, primirile oficial-
festive, plec\rile planificate ori intempestive, biletele de tren,
ma[inile pentru transportul încolo [i încoace, mas\ pentru
190
toat\ lumea, recipiente cu b\utur\, flori, capricii, ur\ri, reac]ii
nea[teptate, ochiul vigilent [i atoatev\z\tor al partidului [i al
altor organe, medalii, distinc]ii, diplome, invita]ii, tip\rituri,
protocol, repro[uri, lacrimi – tot tacâmul.
Ioan Manca[ era mereu acolo, la datorie, dând sute [i
mii de telefoane [i încercând, împreun\ cu al]ii, s\ pun\
ordine într-o realitate ce p\rea în ochii profanilor haotic\,
ostil\ [i de nest\pânit. Omul acesta, întotdeauna modest în
fond, niciodat\ capricios, impulsiv ori imprevizibil, foarte
harnic, devotat muncii lui [i încrez\tor în reu[it\, a fost o
pies\ forte în angrenajul festivalului vasluian pe care au
contat mereu pre[edin]ii de la cultur\. Dup\ revolu]ie a
devenit el însu[i pre[edinte, dislocat apoi abuziv de un
oportunist f\r\ frontiere. Dar aceasta este o alt\ poveste ce
s-ar putea reg\si într-o epopee grotesc\ a marilor mizerii post-
decembriste.
I-am admirat mereu tenacitatea, înc\p\]ânarea
incredibil\ pe care o punea în îndeplinirea obliga]iilor din fi[a
postului. Dar Ioan Manca[ f\cea înc\ multe treburi [i pentru
al]ii [i în numele altora, dovedind un rar altruism [i o
remarcabil\ capacitate de a lucra în echip\.
Cine va vrea s\ urm\reasc\, s\ cunoasc\ imaginea
exact\ a festivalului, una f\r\ fond [i f\r\ linii [i tonuri false
ori tenden]ioase, are datoria elementar\ s\-l întrebe pe Ioan
Manca[ – omul care [tie adev\rurile netrucate. La mul]i ani
maestre! 11 sept. 2010, Teodor Pracsiu, Vaslui
191
*
D.V. Marin - CONTEMPORAN CU ORA{UL Vaslui
[i PRESA jude]ului
N\scut la 28 aprilie 1941 `n Podul - Turcului - Bac\u.
2 DECENII, ini]iatorul primului post de televiziune
privat din Moldova (Licen]a 001/ TV/ 1993) [i f\ptuitorul
primului ([i singurul) Grup de Pres\ din jude], `ncep=nd cu 5
decembrie 1990 (vezi TVV … 15). D.V.M. [i-a cl\dit propria
statuie [i propriul fundament s\ r\m=n\ `n istoria locurilor ca
un personaj deosebit. Edificiul pieritor care este televiziunea,
un fel de istoria clipei (uitate) la care se adaug\ Unison Radio
(Vaslui + B=rlad), "prietenul de care ai nevoie", cuprinde [i
s\pt\m=nalul Meridianul (doi ani la r=nd locul I pe ]ar\, `n
concursul organizat de Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti).
Profesor de voca]ie recunoscut, a activat la principalele
licee din Vaslui dup\ ce a fost director de [coal\ general\ la
M\c\re[ti - Ia[i [i inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ a
jude]ului Vaslui (1970 - 1974), a influen]at sculptura [i
instalat statuia lui {tefan cel Mare de la B\c\oani, a condus
cenacluri literare ([i echipe sportive), a fost martor [i actant `n
dezvoltarea municipiului [i jude]ului, cel pu]in `n ultimele 2
decenii fiind un lider de pres\ necontestat. Vicepre[edinte
Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti - pre[edinte filiala jude]ean\.
A fost diriginte de [antier la Casa de Cultur\ [i la
C\minul Cultural Berezeni (1972), `ntemeietor al Festivalului
de Umor "Constantin T\nase" (1970 - 1972 - 1974), a pus
um\rul la ridicarea Liceului de Construc]ii, azi "Ion Mincu"
192
([i cenaclul "Mugurel '74"), a `ntocmit singura monografie
consacrat\ Liceului "Mihail Kog\lniceanu", a `ncurajat
existen]a Festivalului Umorului "Constantin T\nase" `n
ultimii 20 de ani (prin transmisii directe la TVV, Unison
Radio [i prin Ziarul Meridianul), ca reporter st=nd fa]\ `n fa]\
cu 6 pre[edin]i de stat, 14 prim-mini[tri, zeci [i zeci de
mini[tri, politicieni etc. Toate marile personalit\]i prezente la
Vaslui au trecut prin studioul Tv Vaslui.
Pre[edinte de partid 18 ani, consilier jude]ean (cu 5
mandate), candidat la prim\rie ([i la 67 de ani), la Senat [i
Camera Deputa]ilor, a desf\[urat [i o activitate politic\
remarcabil\ `ntr-o perioad\ foarte fr\m=ntat\.
A `ntemeiat {coala de pres\ de pe l=ng\ TV.V. [i a
lansat Curentul Cultural - Informa]ional din jude]ul Vaslui.
Autor de carte valoroas\ …
*
George STOIAN
N\scut `n 1939 `n jude]ul Olt, so]ia educatoare, un
copil (Daniela), a f\cut studii universitare filologie [i
jurnalism.
Stabilit `n Slobozia, jude]ul Ialomi]a dup\ ce `n Vaslui
a activat la Casa Crea]iei populare (1968 -1974) [i ziarul
Vremea nou\ (1974-1982). ~ntemeietor al Festivalului
Umorului "Constantin T\nase" al\turi de P. Didilescu, C.
Peptu, D.V. Marin [i al]ii, a fot prezentator, textier,
coordonator [i conduc\tor al unor forma]ii artistice.
193
Instructor, autor de texte umoristice [i piese de teatru de
comedie, regizor de spectacole [i film.
Autor al Istoriei ora[ului Slobozia `n 5 volume:
"Slobozia cultural\", "Monografia general\ a ora[ului
Slobozia", "Almanahul Sloboziei", "Foto splendid Axinte",
"Nobilul farmacist" [i vechea comedioar\ "Logodna de
duminic\" (teatru).
*
{tefan {ERBAN
Absolvent al Facult\]ii de filologie Bucure[ti (1974),
c\s\torit, copii. Excelent organizator, calm, competent, mereu
pe faz\, gata s\-[i jertfeasc\ timpul personal, scenarist, textier,
conduc\tor de forma]ii teatrale, brig\zi artistice, recitatori.
Spirit ordonat [i concesiv era [i arhiva vie a Centrului
de `ndrumare (Casa crea]iei). Instructor [i apoi director al
acesteia "nea Fane" era pu]in `n centrul aten]iei, dar era mereu
"omul bun la toate", discret [i muncitor. De[i are [i ceva
crea]ie literar\ n-a editat nimic.
Exemplu de abnega]ie [i colegialitate este unul dintre
cei mai importan]i instructori [i organizatori ai Festivalului
Umorului "Constantin T\nase" - 25 de ANI ! (1976-2001).
P\lma[ modest [i adev\rat, {tefan {ERBAN a
contribuit hot\r=tor la rena[terea cultural\ a jude]ului Vaslui
`nainte [i dup\ Revolu]ie [i la lansarea Curentului Cultural
Informa]ional.
Opera sa practic\ de un sfert de secol i-ar asigura
statuia necesar\ unei personalit\]i de mare [i nepieritor merit.
194
*
Din c\r]ile autorului:
195
Se impun... concluzii ? ~n fapt concluziile se degaj\ din textele prezentate: c\
unele informa]ii sau expresii se suprapun... asta `nseamn\
confirmare. Adev\rul este o gr\din\ `nflorit\ (`nc\)
`mb\t\toare (prin amintiri) [i apetisant\ (pentru gloria ei). El,
ADEV|RUL despre acest moment prelungit, unic, poate fi
egalat numai de Curentul Cultural Informa]ional (mai scurt,
mai dens, mai spectaculos [i... cotidian) poate are [i alte fe]e
dec=t cele pe care le-am putut dezv\lui noi. Una din
complet\ri ar putea fi Albumul... Centrului jude]ean pentru
Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale (fost Casa
Crea]iei) azi condus de Lucian Onciu [i alc\tuit de Lucian
Lefter (acest t=n\r istoric [i etnograf deja de valoare la cei 33
de ani ai s\i; Z\podenii [.a.) cu postfa]\ de Dan Ravaru.
Ve]i putea completa [i dumneavoastr\ dac\ ve]i vrea [i
ve]i putea; r\m=ne s\ [ti]i.
OBSERVA}II DE FINAL:
- Mai to]i colaboratorii insera]i (ca martori, executan]i,
etc) au strecurat o not\ de concluzii.
Prin urmare noi, poate, reu[im s\ le sintetiz\m.
- Observa]i [i dumneavoastr\, termenul de alc\tuire a
fost scurt... Dar c=]i [i c=t de repede au r\spuns! Nu to]i,
fire[te, unii au refuzat [i discu]ia cu autorul!
- Num\rul `ntemeietorilor e... mic [i v=rsta mare. Pu]ini
[i valoro[i `ns\, pentru c\ doar foarte pu]ini tineri (angaja]i la
"cultur\") promi]\tori au ajuns [i autorit\]i recunoscute prin
196
OPER|, nu numai prin activitate practic\, de altfel de toat\
lauda, la mul]i.
- Nu merit\ recuno[tin]\ niciunul. NICIUNUL. {i eu [i
ei (ne-)am f\cut datoria, am produs intelectual sau ([i)
material, am F|CUT ceva... remunerat.
Surplusul de suflet, inteligen]\, perseveren]\, munc\,
talent ([i bani), chemare se observ\ dincolo de sarcinile de
serviciu. Nu-mi place s\-l amintesc pe Dumitru Bran,
deoarece a nenorocit sau izgonit din jude] pe mul]i (prof. dr.
Coriolan P\unescu, azi la Gala]i, e un exemplu) dar a avut o
putere imens\ at=]ia ani la Partidul unic [i iat\ c=]iva au
rezistat. Nu-mi place nicicum de biciul partidului `n forma lui
politic\ ("Doamne" nu....) dar au fost acolo [i au meritul de a
fi men]inut un mod de educare pentru conjude]enii no[tri:
Festivalul.
{i cei de azi (adic\, de dup\ '89) au cam acela[i merit.
Cu alte mijloace, alt\ ideologie, alt\ mediatizare (prompt\
prin TvV, Unison, Meridianul) [i ceva, ceva `n presa local\,
alte condi]ii. Ar fi destul s\-i `ncuraj\m `n continuare pentru
oric=t de pu]in pot face... dar, S| FAC|!
Oare Valentin Silvestru (dac\ tr\ia) ar fi reu[it s\ fac\
mai multe `n ace[ti ultimi 10 ani?
*
Pare hazardat s\-i zicem institu]ie cultural\ unei
manifest\ri periodice (la 2 ani) sus]inut\ oficial de o institu]ie
cultural\ de stat indiferent cum s-a numit ea de la Reforma
197
administrativ - teritorial\ (1968). Cum `ns\ mul]i au
denumit-o astfel, s\ argument\m suplimentar.
Pentru c\ devenise o stare de a[teptare de spirit, de
crea]ie:
a) Preg\tirea pentru Festivalul Umorului "Constantin
T\nase" era `ntrerupt\ doar aproximativ 1/2 an nu numai `n
jude], dar toate forma]iile premiate aveau (vechi sau nou)
repertoriu bine a[ezat, evolu]ie scenic\. ~nainte de '89
elementul de `mp\unare pentru un premiu, sau o analiz\ la
minister, sau `n forurile partidului era organizarea [i rezultatul
la acesta, la Vaslui.
b) Participarea. Mai `nt=i: la nivel de jude], partidul,
cultura, sindicatul, U.T.C., Cinematografia [.a. `[i afirmau
dreptul de co-organizatori. Cel pu]in un deceniu dup\ '89 s-a
consumat din AUTORITATEA ob]inut\.
Forma]iile locale aveau stimulentul maxim, selectarea
[i mai ales premii, la Vaslui.
Autoritatea concursului genera preg\tiri (ca pentru un
mare concurs, `n toat\ ]ara), dovad\ c\ se `ngr\m\deau
constant peste 20 de jude]e (prin institu]iile lor culturale).
C=nd a devenit interna]ional, nu numai CARICATURA
(grafica) i-au conferit acest caracter, ci participarea unor
forma]ii de estrad\ din Brazilia, Portugalia, Fran]a, Republica
Moldova etc., cu evolu]ii ceva mai altfel, dar cu tent\ satiric\.
Se spunea c\ are baz\ `n mase, [i era adev\rat. S\
socotim c\ la nivel de jude] participau (obligatoriu) interpre]i,
cupleti[ti, brig\zi sau grupuri satirice, adic\ mii de oameni.
198
Sigur, nu toate de calitate, dar existau. Chiar dac\ `n
]ar\ erau forma]ii mai pu]ine, dar aveau reprezentativitate iar
recunoa[terea prin premiu era AUTORITATE.
Subliniem: r\scolirea unei bune p\r]i din popula]ia ]\rii
era de notorietate iar lansarea, aici, a unor mari talente
(amintite adesea) era confirmare `n plan profesional mai
ales… sub "egida" lui Valentin Silvestru.
c) Organizarea [i desf\[urarea erau model [i ]ineau de
capacitatea localnicilor. Laudele nu par deloc nem\surate
ast\zi.
d) Rezultatele erau benefice [i foarte diverse:
- marii arti[ti stimula]i ([i mul]i prezen]i iar ne-pofti]ii
(de Silvestru) `mbufna]i [i nedrept\]i]i. {i partidul era `n
frunte!
e) Ecourile `n pres\ erau favorabile de[i nu lipseau [i
notele critice. De aceea `i afl\m `n trecere prin Vaslui [i pe
consacra]i [i neconsacra]i.
f) Valentin Silvestru avea o map\ cu men]iuni de pres\
din mai multe ]\ri din lume. Am v\zut cu ochii mei articole `n
limba rus\, limba englez\, francez\, portughez\. Dup\ ce au
participat cei din Sao Paolo (Brazilia) ori Vaslui n-a mai avut
energia, ori i s-a pus `n vedere "s\ termine cu capitali[tii \[tia"
care-i `nv\]au r\u pe rom=ni [i `n special ce e libertatea …
g) Repertoriul urm\rea s\ dezvolte con[tiin]a de clas\ [i
educa]ia socialist\. Am ascultat un comentariu la radio
Europa Liber\ `n mare b\taie de joc la adresa organizatorilor
vasluieni. Dar existau [i momente de slobozenie, de libertate
199
fie ea [i supravegheat\. Ce efective de poli]ie [i securitate se
concentrau la Vaslui …!
Sugerez c\ interna]ionalizarea urm\rit\ de Valentin
Silvestru `n limitele impuse nu era posibil\ datorit\ textelor
(care trebuiau avizate) [i a `ngr\dirii libert\]ii de exprimare.
h) Dup\ Revolu]ie, liberalizarea democratic\ a
expresiei a l\sat f\r\ suflu FORMA}IILE [i a sl\bit
interpretarea individual\. Afirm f\r\ grij\ dar responsabil c\
umorul slab [i "sexual" adesea pornografic promovat de trupe
ca Vacan]a Mare, Vou\ etc. la diverse posturi tv centrale este
sub valoarea premia]ilor de la Festivalul Umorului
"Constantin T\nase".
i) Festivalul Umorului "Constantin T\nase" `nc\ nu [i-a
g\sit noua formul\ definitorie [i nu a redescoperit obiectul
muncii, ceea ce duce la starea de instabilitate [i nesiguran]\.
~n anul 2010 s-au `mplinit 130 de ani de la na[terea lui
Constantin T\nase, 65 de ani a tr\it [i … 65 de ani de la
moartea sa, c=t este de necesar [i acum...!!!
Festivalul Umorului "Constantin T\nase" a `mplinit 40
de ani pe 3 iulie (deci [i 2 luni, la data apari]iei acestei c\r]i)
[i a fost rodul unor c\ut\ri pentru o emblem\ (cultural\)
cuprinz\toare [i reprezentativ\ a jude]ului Vaslui, care era
s\rac [i pr\p\dit [i atunci ca [i acum. Un fel de ironie a vie]ii,
ca un mare comic s\ fie ales patronim pentru fl\m=nzii de pe
aici. Marea c=nt\rea]\ Maria T\nase a fost patronim pentru un
mare festival de muzic\ popular\ la Craiova prin anii 1972,
200
1974 (la care am fost `n juriu, ca folclorist) [i reluat din c=nd
`n c=nd (T\nase era "nume de denumit pe s\raci").
Personal, cred c\ potrivirea de nume cu prim-secretarul
Gheorghe T\nase, grupul activ de la Comitetul de Cultur\ `n
care m\ aflam, influen]a [i competen]a noastr\ (George
Stoian, care era unul dintre frumo[ii nebuni ai micilor ora[e,
adic\ Vaslui, Slobozia), nevoia de a avea o EMBLEM|
CULTURAL|, al\turi de Concursul Na]ional de vinuri (la
Hu[i [i Vaslui, `n anii f\r\ so]), `ntr-un loc unde nu se
`nt=mpla nimic (s\-l credem pe M. Sadoveanu) [i trupa de
administratori `n cultur\, mereu `nnoit\ [i stimulat\ au
men]inut acest festival. S-a g\sit astfel o formul\ prin care
mari valori ale spiritualit\]ii na]ionale s\ poposeasc\ bl=nd pe
aici, s\ existe MODELUL, nu neap\rat al m\re]ului
conduc\tor (c\ruia i se aducea ofrand\ la deschideri, uneori
sc=rboase r\u) [i chiar arti[tii, scriitorii, conduc\torii din
teatre aveau nevoie de confrunt\ri artistico-vinicole (nu-i a[a,
c=te-o petrecere `n negur\ …) ca s\ nu mai vorbim de
aparatul de partid `n frunte cu D. Bran [i el `n mare nevoie de
… lume bun\; [i terenul (mul]imea) fertil au constituit
MEDIUL [i MOMENTUL propice. N-a[ zice c\ asta a
declan[at Curentul Cultural - Informa]ional, ci, doar o v=n\
puternic\ [i vie rezult\ de aici prin cenaclurile literare [i
destui autori de literatur\ satiric\, epigram\, caricatur\ etc.
din ultima perioad\. Cele peste 60 de publica]ii dinl\untrul
acestor ultime 2 decenii, cei aproape 150 de autori (`n
Dic]ionarul s\u, Ioan Baban g\se[te vreo 500 de persoane) [i
201
peste 300 de volume tip\rite ar fi argumentul pentru
sus]inerea localismului creator `n cadrul Curentului Cultural -
Informa]ional care s-a dezvoltat `n paralel cu Festivalul, dar
COTIDIAN!
A existat [i un trust de pres\ care a sus]inut constant tot
ce a fost mai valoros dintre autorii locali. Exist\ mari
personalit\]i locale care au rol de mentori, `ndrum\tori,
stimulan]i, aspect tratat `n volumul "Meridianul Vaslui -
B=rlad - Ax\ Cultural Informa]ional\, 2009 ): Gruia Novac,
relativ Marcel Guguianu (B=rlad), Avram D. Tudosie, Th.
Codreanu, Costin Clit (Hu[i), Ioan Manca[, Dumitru V.
Marin, Dan Ravaru (Vaslui) [.a. valori [i cu suprafa]\
na]ional\ nu numai local\ (`n dic]ionare, lucr\ri de sintez\,
site-uri etc.)
Cununa de academicieni [i foarte mari personalit\]i,
chiar f\r\ prea multe leg\turi cu localnicii, tot `nseamn\ ceva.
Festivalul Umorului "Constantin T\nase" permite [i dup\ 40
de ani vasluienilor s\-[i umple pieptul de m=ndrie [i s\ [i-l
doreasc\ `n continuare.
Festivalul de Umor "Constantin T\nase" este `n
desf\[urare...
Azi, adic\ `n 2010, Festivalul Umorului "Constantin
T\nase" se adreseaz\ `ndeosebi celor 171.474 locuitori din
zona Vaslui (component\ a unui jude] cu 469.508 locuitori la
31.08.2010) [i mai ales concitadinilor din Vaslui (cu tot cu
suburbii), deci 76.256, plus, prin televiziune [i TVV on-line
b=rl\denilor 75.329, hu[enilor 30.941, la care putem ad\uga
202
Negre[ti cu 7.529 [i Murgeni 4.499 suflete, adic\ popula]ia
urban\ din eviden]ele oficiale la 15 septembrie 2010. Prin
internet ajungem `n Canada (se afl\ Sergius Lucian Marin),
Australia (Benone), Portugalia, Germania etc. de unde avem
semnale prietene[ti.
Dac\ ne g=ndim iar\[i la c=]i arti[ti viziteaz\, expun sau
"joac\" … la c=]i spectatori [i telespectatori [i mai ales la
sutele de arti[ti amatori atra[i, aici ne g=ndim c\ Festivalul
Na]ional al Umorului "Constantin T\nase" `[i p\streaz\
importan]a [i rostul.
Mediatizarea prin TVV - on-line, Unison Radio B=rlad
[i ziarul Meridianul ]ine de normalitate [i de misiunea de
onoare pentru informarea, educa]ia [i deschiderea noilor
orizonturi de valorizare a poten]ialului creator al localnicilor.
Curentul Cultural Informa]ional mai are o supap\
suplimentar\ `n sectorul umoristic [i de divertisment,
recunoscut sau nu prin premiile acestei manifest\ri de
prestigiu (cu volume deja editate, `n special de epigrame).
Insist\m s\ v\ amintim c\ orice fel de manifestare
artistic\ are nevoie de public [i de mediatizare. ~n acest sens
activitatea grupului de pres\ nu va putea fi egalat\ vreodat\
pentru miile de ore de transmisii pentru telespectatori,
ascult\tori, sutelor de pagini din ziarul Meridianul [i mai ales
pentru rolul s\u de sus]in\tor [i promotor al Festivalului
Na]ional de Umor "Constantin T\nase". Cumulativ,
activitatea social - cultural\ - artistic\ a profesorului Dumitru
V. Marin e comparabil\ cu cea desf\[urat\ de Ioan Manca[,
203
ambii cu o vechime considerabil\ peste 3 decenii `n domeniu
(cea mai lung\ perioad\ servit\ `n aceast\ misiune).
TVV `nfiin]at\ la 5 decembrie 1990 (a -3-a pe ]ar\,
prima din Moldova) a intrat `n rol chiar de la preg\tirea
edi]iei din 1992, dar `n zilele dedicate, adic\ mai ales 1994,
1996, 1998 a existat un sprijin neprecupe]it. Aproximativ
3.000 de casete stau martore. De[i au existat [i animozit\]i,
aspectele defavorabile Festivalului Na]ional de Umor
"Constantin T\nase" n-au fost niciodat\ difuzate. Arhiva
TVV este un fond de imagine cu totul necercetat dar
important.
Cu mult `nainte de 15 iunie 1994 - inaugurarea oficial\
a postului Unison Radio Vaslui [i de 13 octombrie 1994 -
Unison Radio B=rlad, toate s-au aliniat pentru promovarea
constructiv\ a bienalelor.
~n noiembrie 1996 [i apoi din martie 2000 ziarul
Meridianul fost bis\pt\m=nal, cotidian, tris\pt\m=nal [i azi
s\pt\m=nal, a promovat institu]ia `n discu]ie.
Ca s\ nu spunem c\ [i pe internet (toate 3) duc pe alte
continente realiz\rile vasluienilor.
40 de ani `n 30 de m\rturii pentru 20 de edi]ii, iat\
rezultatul (sau concluziile) demersului nostru. C=]i ar mai
putea str=nge `ntr-o lun\ at=tea documente de calitatea asta ?
Putem afirma c\ Festivalul Umorului "Constantin
T\nase" e cea mai longeviv\ confruntare de amatori, c\ a
lansat mod\ [i metod\, c\ a `ncurajat talente, c\ a `mbog\]it
sectorul artistic numit divertisment.
204
Sine ira et studio: APORTUL cel mai `nsemnat prin
OPER| [i AC}IUNE PRACTIC|, prin perioada mai
`ndelungat\, prin influen]\ general - cultural\ [i personal\
confer\ IMPORTAN}| DECISIV| lui Valentin Silvestru,
Ioan Manca[, Dumitru V. Marin, George Stoian [i {tefan
{erban.
F\r\ ei Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin
T\nase" ar fi fost, absolut sigur, mai altfel [i mai s\rac.
Cupletele lui T\nase [i textele de la "C\r\bu[" sunt
al\turi de crea]iile lui Ion Luca Caragiale la fel de actuale [i
ast\zi. A[a cum au fost `n decursul celor 40 de ani de c=nd
exist\ aceast\ manifestare reprezentativ\ pentru `ntreg
poporul rom=n.
Lansare "Meridianul...", 2009, Vaslui Delegat la `nt=lnirea cu Ioscha Fischer , Germania
Un num\r aniversativ...
205
40 de ani
`n 30 m\rturii, pentru 20 de edi]ii
1. Alexandru Ar[inel - Bucure[ti
2. Gelu Voicu Bichine]
3. Aurel Brum\ - Radio Ia[i
4. Paul Bu]a - Gala]i
5. Mircea Colo[enco - Bucure[ti
6. Elena Condrea
7. Vasile Donose - Bucure[ti
8. Virgil Giu[c\ - B=rlad
9. Alexandru Guzu - Laza-Vaslui
10. George Ila[cu
11. Alexandru Jijie
12. Dumitru Jijie
13. Lucian Valeriu Lefter
14. Ion Manca[
15. Daniel Cernat Marin - Bucure[ti
16. Dumitru V. Marin
17. Vasile M\linescu - B=rlad
18. Gruia Novac - B=rlad
19. Emil Pascal - Hu[i
20. Constantin Pavel - Foc[ani
21. {tefan Popa Popa's - Timi[oara
22. Teodor Pracsiu
23. Emil R\[canu
24. Valentin Silvestru (†)
25. George Stoian - Slobozia-Ialomi]a
26. Aurel Storin-Bucure[ti
27. {tefan {erban - Ia[i
28. Avram D. Tudosie-Hu[i
29. Bogdan Ulmu - Ia[i
30. Nicolae Viziteu
206
BIBLIOGRAFIE - general\, selectiv\ - Colec]iile ziarelor semnalate, la Biblioteca Jude]ean\ Vaslui, Biblioteca Bârlad, Biblioteca Hu[i, Biblioteca Academiei - Marin, Dumitru V., Tudor Pamfile [i Revista Ion Creang\, Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag. - Marin, D. V., TV.V. – 15... explozia..., 2006, Ed. Tiparul, Bârlad, 556 p. - Marin, Dumitru V., MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) AX| CULTURAL-INFORMA}IONAL|, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 11-13 pag. - Necula, P., Ciobanu, M., Dic]ionarul Personalit\]ilor
Vasluiene, 2001, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 178 p.
- M\rghitan, L., Manca[, I., Membrii Academiei Române
originari din jude]ul Vaslui, ed. Multimedia Interna]ional,
Arad, 2006, 260 pag.
- Ion N. Oprea, Hu[ul... Ed. Moldova, Ia[i, 2007, 392 p.
- Ioan Baban, Univers cultural [i literar vasluian/ Dic]ionar,
Ed. Pim, Ia[i, 2008, 484 pag.
- Colec]ia ziarului MERIDIANUL.
207
Curriculum Vitae
Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V.
Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgiuoana, com. Podu Turcului,
jud. Bac\u
Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965),
Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974).
o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza “Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\", Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop)
Activitate didactic\:
o profesor de limba [i literatura rom=n\ la M\c\re[ti-Ia[i [i la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani
Activitate social\, editorial\ [i de pres\:
editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag.
editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi)
60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri, inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, parlamentari europeni, etc.
Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), s.a.
Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. A.D.Xenopol, an XVII, 1980 Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie
“A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est,
208
Revista "Baadul Literar", "13 PLUS", "Ecouri Literare". ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc.. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI
Liceul M. Kog\lniceanu, centenar, monografie, Vaslui, 1990
TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|, Ed. Cutia
Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag., "examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n. )la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu" (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p.65)
Z\pada pe flori de cire[, roman, Vaslui,1999, 274 p. "TV.V.-15... explozia...", Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556
pag.,"... atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului..."
"Meridianul (Vaslui – B=rlad) – ax\ cultural – informa]ional\" (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) "o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ..." (Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), "... carte dintr-o via]\ `n ac]iune ..." (Prof. dr. Marian Petcu – Bucure[ti).
FESTIVALUL NA}IONAL AL UMORULUI Vaslui-40- (Vaslui, 2010, 218 pag. - istorie cultural\)
Alte activit\]i:
a `nfiin]at primele posturi de radio si TV din Vaslui, B=rlad ([i Moldova);
candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean, pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;
VOLUME
209
DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;
Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;
Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, [i, `n Turcia (Istanbul [i Ankara);
Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR
ROM+NI din toate timpurile pentru c\ "deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu" revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile.
5 pozi]ii `n Dic]ionarul presei rom=ne[ti.
210
Vine... Edi]ia a XXI-a
-Timona Balmu[ - Redactor Unison B=rlad -
"Manifestare cu mare prestan]\ … o vom transmite ca [i p=n\
acum !"
- Emil Lupu - Redactor Unison B=rlad - "… noi
suntem la roate …"
- Iulia Marin - co-autoare - "Mi-ai m=ncat sufletul…
dar a meritat. Nu poate contesta nimeni"
- Lumini]a L\z\rescu - "Facem ce putem, suntem aici,
la munc\."
- Anca Moldoveanu - " … suntem aproape …"
-Mihai Biro - Ghime[ - muncitor - "nem tudom
romano"
- Cornel Horduna, 33 ani - "Cum s\ nu, abia a[tept s\
vedem edi]ia a XXI - a… Hai, Vasluiul !"
- Costic\ Mihoci - "… vom fi prezen]i ca `ntotdeauna"
- Sorin Anghelu]\, Gala]i - "am auzit [i eu, felicit\ri !"
- Val Andreescu - redactor [ef ziarul Meridianul - "Ca
unul care slujesc umorul vasluian cu posibilit\]ile mele
modeste de mai mult\ vreme (nu am de g=nd s\ scriu despre
sutele de pagini de umor din Meridianul, despre cele 5
volume de umor editate, locurile ob]inute la festival,
personale sau colective), nu pot dec=t s\ doresc via]\ lung\
Festivalului [i s\ felicit pe cei care au contribuit [i continu\ s\
contribuie la acest miracol de spirit [i cultur\".
211
-M\rturie pentru un om al Cet\]ii- Dumitru V. Marin
De mult nu m-am sim]it atât de bine [i de reconfortant ca în dup\-amiaza zilei de 4 septembrie a.c. la întâlnirea cu prof. dr. Dumitru V. Marin, în biroul s\u din Aleea cu cire[i (Frunzelor, nr.2). Ceva mai asprit de vreme. Cu p\rul s\u rebel ceva mai rar. Mai împ\cat cu sine [i mai molcom în mi[c\ri. Cu semnele vârstei înc\ pu]in vizibile, degaja în juru-i vigoare [i încredere. N-am fost un prea apropiat al profesorului D.V. Marin în cele trecute vremi. Întâlnirile noastre erau sporadice: la o lansare de carte, la un simpozion, un vernisaj [i mai ales în jurii la concursuri [i festivaluri. Apropierea noastr\ s-a întâmplat în timp [i lent, dar sincer [i trainic, dep\[ind prejudec\]i [i adversit\]i ce nu l-au ocolit deloc pe profesor care nu era chiar cel mai iubit dintre concitadini: unii îl vedeau prea plin de sine, prea îngâmfat, orgolios [i încrezut, suspectându-l [i de niscai superficialitate datorat\ unui doctorat început mai demult [i nefinalizat la timp; al]ii îl considerau mult prea conflictual [i, deci, greu de realizat o bun\ colaborare cu domnia sa. Pentru mine faptele au demonstrat, pe parcurs, exact contrariul. Acum îl priveam cu bucuria sincer\ c\ a r\mas acela[i bun prieten, printre pu]inii, poate, ce mi-a s\rit în ajutor când am avut nevoie. St\tea destins în fotoliul de lâng\ m\su]a rotund\ prea neînc\p\toare pentru gr\mada de manuscrise ce va s\ fie substan]a viitoarei sale c\r]i despre Festivalul Umorului “Constantin T\nase”. În jurul acestui subiect s-a învârtit, de altfel, [i discu]ia noastr\. Ne-am dep\nat amintiri despre oamenii pe care i-am cunoscut [i care au contribuit la realizarea acestei ample manifest\ri culturale na]ionale, încercând o timid\ [i nereu[it\, cred, ierarhizare a meritelor acestora. Domnul Marin [i-a amintit cu pasiune despre începuturile festivalului [i oamenii de-atunci,
212
domnia-sa fiind unul dintre cei care a pus o piatr\ la temelia acestui edificiu cultural. Îl priveam u[or mirat. Era acela[i domn impetuos, fire voluntar\ [i nonconformist\, care nu i-a f\cut via]a prea u[oar\, dar i-a dat totdeauna libertatea de op]iune. {i nici cei din jurul s\u n-au dus-o pe roze. Mereu “Gic\ contra”, nu chiar aduna aplauze, pe mul]i reu[ind s\-i sâcâie pân\ la disperare. Parc\ este într-o b\t\lie continu\ cu to]i [i cu toate din jur. Un ve[nic explorator, un nemul]umit, un om al cet\]ii gata oricând s\ contribuie la rezolvarea diverselor probleme, sau mai degrab\ s\ le suceasc\, s\ le învârteasc\ [i s\ le întoarc\ domnia-sa pe toate fe]ele spre a le g\si solu]ia optim\. Acum, când m\ întorc cu gândul la anii imediat dup\ '89, îmi dau seama cât\ dreptate a avut [i cât\ asumare [i-a luat înfiin]ând primul post de televiziune local. O provocare extraordinar\ pentru prof. D.V.Marin, dar [i pentru cei ce l-au înso]it în aceast\ temerar\ ac]iune: pentru Valeriu Ani]ei care a g\zduit studioul în birourile institu]iei sale de la ITA, pentru prof. Alexandru Poam\, pentru prof. Dan Cri[an cu o super-ureche muzical\, pentru arh. Agrigoroaie care a f\cut prima sigl\ a studioului, [i pentru mine, desigur, [i pentru operatorii Avram, D\r=ng\, L\z\rescu etc. care tremurau cu caseta la releul de pe dealul Tanacului [i pentru întreaga echip\ de entuzia[ti. Cât\ exuberan]\ [i cât\ pasiune în acele stâng\cii de început. Era la sfâr[it de decembrie 1990. Erau prímele s\rb\tori cu adev\rat libere. Eram în stare atunci s\ d\râm\m [i mun]i, dar\mite s\ nu-l sprijinim pe impetuosul D.V.Marin în realizarea unui studio de televiziune. {i u[or, u[or, cu trud\ [i multe greut\]i tehnice, emisiunea a c\p\tat contur [i personalitate. În timp, unii au renun]at, al]ii au r\mas colaboratori, unii au plecat pentru totdeauna s\ vegheze din înaltul cerurilor [i al]ii ne-au luat locul, iar cei cu oleac\ de har [i cu ceva munc\ au reu[it s\ deprind\ tainele acestei nobile, ingrate [i de loc u[oare meserii, unii ajungând la frumoase performan]e. {i dintre cei de pe la `nceput,
213
cam singurul D.V.Marin s-a-nvârto[at s\ r\mân\ pe baricade neobosit, ne`nduplecat [i de neclintit în a-[i urm\ri scopurile propuse, inclusiv cele materiale. O benefic\ înc\p\]ânare, cred eu, [i pentru familia sa, Dumnezeu s\ le dea s\n\tate, dar mai ales pentru conjude]enii s\i. {i-apoi cum s\-]i aju]i semenii dac\ un ai mijloacele necesare!? {i atunci le-a g\sit sau le-a creat. Cu insisten]\ [i cu sacrificii. {i al\turi de studioul TVV a înfiin]at Unison Radio, în iunie 1994. A înfiin]at filiale la Bârlad pentru a cuprinde întreg jude]ul. A editat ziarul “Meridianul”. Toate tribune pentru informa]ii, pentru dezbateri [i pentru opiniile tuturor vasluienilor. Iar la toate acestea trebuie s\ ad\ug\m [i contribu]ia domniei sale la rezolvarea treburilor cet\]ene[ti în calitate de consilier jude]ean 20 de ani. Am avut ocazia s\ asist de multe ori la [edin]ele acestui for (suprem) de conducere a treburilor jude]ului [i de fiecare dat\ am remarcat interven]ia deschis\, iscoditoare [i curajoas\ prin abordarea subiectelor. Venit de pe dealurile de la Podu Turcului, D.V. Marin a adoptat Vasluiul [i ]inutul vasluian cu toat\ fiin]a sa. A îndr\git locurile [i oamenii [i le-a d\ruit mare parte din munca sa. S-a zb\tut, s-a zbuciumat întorcând lucrurile pe toate fe]ele, mereu vocal, mereu atr\gând aten]ia, mereu prezent în mijlocul evenimentelor stringente ale comunit\]ilor vasluiene. Pentru c\ a fost mereu un om al cet\]ii. E clar, `n: TVV … 15, MERIDIANUL, ax\ cultural\, Revista Ion Creang\ [i Tudor Pamfile, Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin T\nase" ziarul Meridianul. Iar când timpul i-a permis, s-a ocupat un pic [i de sufletul s\u. {i a[a îi apare, în 1998, romanul “Z\pada pe flori de cire[ (în spa]iul pentru iubire)”, o delicat\ poveste a unei iubiri neconsumate în plenitudinea ei, cu încurc\turile, amân\rile [i tergivers\rile tomnatecului îndr\gostit, care nu are curajul faptelor simple, tran[ante, îndr\zne]e, prea marcat de precepte morale bine statuate, s\n\toase, desigur, [i de un bun sim] propriu spiritelor înalte. E o alt\ fa]\ a b\t\iosului profesor aflat singur în penumbra camerei sale de tain\.
214
A[adar, în ciuda opozan]ilor domniei-sale, nu pu]ini la num\r, nici foarte binevoitori, nici prea îng\duitori, D.V.Marin va r\mâne în con[tiin]a vasluienilor, avându-[i soclul s\u bine-meritat de pe care, chiar dac\ preopinen]ii ar dori, nu-l vor putea da jos.
* ... Faptele domniei voastre, stimate domnule prof.dr. D.V.Marin, [i-au pierdut calitatea de efemeride mu[când, f\r\ t\gad\, din clipa etern\ a timpului. C=]i [i c=nd vor putea s\ v\ egaleze ?
{tefan {erban miercuri, 22 septembrie 2010, Ia[i
215
REZUMAT
O carte consacrat\ unui Festival de 40 de ani `[i are farmecul s\u
generat de m\rturiile at=tor personalit\]i, de evoc\ri, texte, documente,
portrete,caricaturi…`ntr-un "comperaj" inspirat.
Reconstituind AFIRMAREA - AUTORITATEA {I
REZISTEN}A unei manifest\ri model care a r\scolit bi-anual mari
valori ale spiritualit\]ii rom=ne[ti, oferind MODELE din literatur\, art\,
caricatur\, teatru, umor, incluz=nd [i o desf\[urare TV sau radio,
volumul de fa]\ ca prim\ `ncercare, e o carte eveniment `n domeniul
abordat, umorul rom=nesc.
Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin T\nase" este o
expresie distinct\ a localismului creator `n cadrul CURENTULUI
CULTURAL INFORMA}IONAL, din ultimele decenii din jude]ul
Vaslui - Rom=nia.
Idei, r\d\cini, realiz\ri [i critici `ntr-un florilegiu de peste 200 de
pagini.
216
217
TABLA DE MATERII
Aviz............................................................................3
Preliminarii.................................................................7
I AFIRMARE............................................................13
II AUTORITATE.......................................................69
III REZISTEN}|.....................................................137
IV MEDALIOANE..................................................179
Se impun... concluzii?..............................................195
Lista "m\rturisitorilor" .............................................205
Bibliografie...............................................................206
CV.............................................................................207
Vine... Edi]ia a XXI-a................................................210
M\rturie pentru un om al Cet\]ii.............................211 Rezumat.................................................................215 Tabla de materii.........................................................217
218
Tehnoredactori:
Anca Moldoveanu
Lumini]a L\z\rescu