CARTE FESTIVALUL UMORULUI CONSTANTIN...

$: CARTE FESTIVALUL UMORULUI CONSTANTIN TANASEtvv.ro/files/CARTE_FESTIVALUL_UMORULUI_CONSTANTIN_TANASE.pdf · 4 genera]ie (apus\), un moment cultural reprezentativ ilustrat prin ce "a$
prof. dr. Dumitru V. MARIN

FESTIVALUL NA}IONAL AL

UMORULUI

"CONSTANTIN T|NASE"

Vaslui

- 40 -

Vaslui, 2010

Editura Pim, Ia[i

2

"Nepo]ilor mei de 2 ani [i 2 luni {tefan Alexandru [i

Ana Ilinca Marin, spre amintire, cu toat\ dragostea."

3

Aviz: O carte despre un fel de institu]ie cultural\ periodic\ (la 2

ani) cu o afirmare rapid\ [i o autoritate de invidiat, dar [i un declin

de speriat e o silab\ din curgerea timpului (40 de ani, totu[i)

`ntr-un loc uitat de Dumnezeu ([i autorit\]i). "Mediul [i momentul"

(H. Taine) au permis un efort social-cultural-artistic-pasional al

unora `nzestra]i, sau nu, cu [tiin]a de a face, nu pentru oameni

(asta e teorie) ci pentru ei [i pentru istoria locurilor.

~nzestrat cu harul de A FACE prin ac]iune direct\ sau

reac]ie D. V. Marin a contribuit decisiv la crearea Festivalului

Umorului, dup\ ce director la {coala M\c\re[ti - Ia[i construise o

[coal\. Apoi a mai realizat "stadion" [i c\min cultural^[coal\ la

V\leni de Vaslui, a pus um\rul la Liceul de Construc]ii "Ion

Mincu" (zidind la propriu) a organizat 3 edi]ii din Festivalul

Fanfarelor, a scris Monografia Liceului "Mihail Kog\lniceanu" [i

mai ales a creat de la zero Grupul de pres\: TVV (20 de ani!),

Unison Radio 17 ani, Ziarul Meridianul 14 ani (din 1996), a fost [i

un om politic, c=teva c\r]i... [i ac]iune !

{i alc\tuirea de fa]\ e o realizare. Fie [i pentru c\ i-a r\scolit

pe to]i cei `n via]\, arhivele cu tainele lor, comentarii, dragoste sau

ur\ din partea contemporanilor care altfel vegetau...

<<Prin pricepere-nepricepere-pasiune i-am determinat pe

mul]i-mul]i la ac]iune [i g=ndire. Ca [i G. Ibr\ileanu odinioar\: "pe

mul]i i-am f\cut eu harnici"!>>

A creat [i prin spirit competitiv, de `ntrecere prin simpatie

sau aversiune a c=torva, drept care au `ndr\znit [i al]ii s\

demonstreze c=t pot [i ei.

Zv=cnire intelectual\ consemnativ\ cartea de fa]\ poate fi o

reconstituire, sau doar serie de m\rturii pentru o vreme, (de) o

4

genera]ie (apus\), un moment cultural reprezentativ ilustrat prin ce

"a fost" [i ce este `n jude]ul Vaslui, poate o r\d\cin\ pentru

CURENTUL CULTURAL INFORMA}IONAL, de dup\ 1989.

<<De-a lungul activit\]ii am avut "calitatea" de a st=rni

multe du[m\nii [i controverse. M-au denigrat mul]i dintre cei pe

care i-am f\cut oameni, m-au b\tut v=nturile vrajbei, neomeniei;

omisiunea din presa concurent\ a fost permanent\, tocmai pentru

c\ sunt liderul presei locale, peste 2 decenii.

N-am preten]ia dec=t c\ "am aruncat" denumirea

festivalului, am trudit din greu la AFIRMAREA lui `n primele 3

edi]ii [i am sus]inut [i popularizat 20 de ani (cu toate mijloacele

media) AUTORITATEA lui... `n total, 40 de ani.

"Colajul" intelectual (observa]i ce frumoase contribu]ii au

c=]iva intervenien]i) p\streaz\ opiniile care corespund cu ale mele.

Am intervenit doar pentru alte comentarii ca "audiatur altera

pars".>> dar n-am schimbat o virgul\ din textul lor.

Ca umor negru: cartea de fa]\ este despre mor]i [i poate fi

pentru mor]i dac\ nu cumva este n\scut\ moart\.

A r=de pentru ce [i cum au r=s al]ii nu prea e posibil.

AVERTISMENT... ! ... E o carte serioas\ pentru o institu]ie... de r=s.

... Cartea nu e a mea, nu e a semnatarilor de m\rturii (ca

documente), nu e chiar de c\p\t=i pentru Festivalul Umorului

"Constantin T\nase", dar e o posibilitate s\ `nv\]\m din cultura

trecutului [i mai ales poate fi a urma[ilor no[tri [i urma[ilor lor pe

unde s-or mai afla [i dac\ or mai apuca.

... N-am schimbat nimic din scrisa intervenien]ilor c\rora le

exprim cu asupr\ de m\sur\ toat\ gratitudinea mea.

5

... Stitul, tehnica [i noutatea mi s-au p\rut ca utile, acestea...

Se spune adesea c\ e treab\ foarte serioas\ pentru a-i face

pe al]ii s\ r=d\. Volumul de fa]\ parcurge calea invers\, de la umor

[i veselie la reconstituire istoric\ serioas\.

CEVA: Ceva despre organizarea materialului:

- A[a longeviv\, aceast\ MANIFESTARE spiritual\ nu

putea dec=t cu urcu[uri [i cobor=[uri, m\car 3 etape: ^; ^^, -

(sper\m nu... †).

- 30 de m\rturii pentru cele 20 de edi]ii, la 40 de ani au fost

"plasate" unde c\dea greutatea informa]iei. Pu]ini n-au sim]it

nevoia s\ concluzioneze [i oric=t ar fi de c=rcota[i festivali[tii (e

umor...) bog\]ia informa]iei (riguros real\) nu se poate `n vreun fel

contesta.

- Am girat cu autoritatea mea pe to]i [i tot ce e publicat aici;

ce nu [tiu nu `nseamn\ c\ nu exist\...

- Paradoxal: concluziile `ncep cu primele r=nduri tip\rite [i

nu se termin\ nicicum cu ultimele...

- Pornit din nevoia de model, Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" se dovede[te mereu necesar [i actual , nu?

- Partener media peste 2 decenii, [i Grupul de pres\ ESTE

`n FESTIVAL.

ADIC|: ~ntr-o lume unde moralitatea tradi]ional\ este `n disolu]ie

accentuat\;

Dragostea e afacere, sex s\lbatic sau bolnav, e manifestare

omeneasc\, dar nu iubire;

6

C=nd cea mai privit\ parte a corpului e fundul [i nu fa]a

(nicicum mintea);

C=nd s-a dezvoltat o industrie bazat\ pe cea mai veche

meserie din lume;

C=nd ho]ia, necinstea, rapacitatea sunt la rang de politic\ de

stat, [i cu lehamite oamenii `[i ap\r\ greu avutul;

Cum politicienii mint cu o neru[inare dus\ la extrem

cump\r=ndu-[i pozi]iile sociale;

iar: celularul, calculatorul [i televizorul (ca mijloace de

comunicare) distrug intimitatea, familia, dorin]a de crea]ie...

Spunem hot\r=t:

ATUNCI E NEVOIE DE FESTIVALUL UMORULUI.

De[i trebuie s\-[i redefineasc\ obiectul de activitate.

Ave]i `n carte: 40 de ani de istorie cultural\ `n 30 de

m\rturii pertinente pentru cele 20 de edi]ii ale FESTIVALULUI.

A r\scoli istoria cultural\ a locului, `n ce a avut mai valoros

timp de peste 4 decenii, ar putea fi meritul de c\petenie al

volumului de fa]\.

7

PRELIMINARII

Prin reforma administra]iei din 1968 s-a `nfiin]at [i

jude]ul Vaslui, urmare a interven]iei directe a lui Virgil

Trofin, atunci apropiat al lui Ceau[escu, `n detrimentul

B=rladului care avea o mult mai bogat\ tradi]ie cultural\ [i era

de aproape 3 ori cu mai mult\ popula]ie. Argumentul:

Vasluiul cu 17000 de locuitori era `n centrul jude]ului [i se

putea ajunge mai u[or, mai repede [i mai economic dec=t la

B=rlad.

T=rgul de case numit Vaslui n-avea niciun fel de baz\

logistic\, arhitectonic\ potrivit\, cl\diri pentru institu]ii [i nici

m\car speciali[ti antrena]i `n comer] [i agricultur\.

Marele istoric N. Iorga a scris `n notele sale de

c\l\torie publicate `n

1904: "Trecutul e aici

cu totul mort...

prezentul n-are nicio

`nsemn\tate vie [i nu

`ndreapt\ spre nici un

viitor. Cine ar putea

preface acest `ntins sat

vechi `ntr-un ora[

modern, c=nd lipse[te bog\]ia [i rostul de munc\ din care ea

izvor\[te?"

Casa Mavrocordat

8

Vechea a[ezare moldovean\ a fost p=n\ aproape de anii

no[tri t=rg ca oricare altul, important prin pozi]ia sa, prin

pr\v\liile sale [i mai ales pentru [colile sale, evident, mai

mult pentru popula]ia din apropiere.

~n perioada 1921-1944, ca unit\]i industriale mai

importante sunt men]ionate: Fabrica de ceramic\, Topitoria

de c=nep\, Fabrica de ulei "Moldoveanca".

La sf=r[itul anului 1944, existau 13 mici intreprinderi

(de fapt ateliere me[te[ug\re[ti) cu 124 salaria]i, dar 67

c=rciumi [i restaurante.

Peisajul industrial s-a `mbog\]it, `ncep=nd de prin

1967, c=nd au fost puse `n func]iune succesiv Intreprinderea

de prelucrare a lemnului, urmate de alte obiective industriale,

unit\]i economice [i ale coopera]iei me[te[ug\re[ti, `ntre care

Intreprinderea Mecanica, Intreprinderea de materiale

izolatoare, Intreprinderea de aparate de m\sur\ [i control,

Fabrica de Confec]ii, Intreprinderea Textila, Combinatul de

fire sintetice, Intreprinderea de industrializare a laptelui,

Intreprinderea Avicola, Centrala termic\ urban\,

Intreprinderea de industrializare a c\rnii, Intreprinderea de

vinifica]ie [i produse spirtoase [i altele. Popula]ia Vasluiului a

ajuns la peste 85 000 de locuitori, `n 1990. La aceast\ dat\,

re]eaua `nv\]\m=ntului cuprindea: 25 de gr\dini]e, 13 [coli

primare [i gimnaziale, 2 [coli speciale, 5 licee. ~n domeniul

culturii [i artei exista: o bibliotec\ jude]ean\ ([i biblioteci ale

institu]iilor) cu totul aproape 500 mii volume, un muzeu

jude]ean, un centru de crea]ie [i cultur\, 2 cinematografe cu

9

1159 locuri, Casa Artelor, Casa C\r]ii [i alte 4 libr\rii,

galeriile de art\, Clubul tineretului, Clubul elevilor (B=rlad,

Vaslui, Hu[i).

Re]eaua sanitar\ dispunea de 2 spitale, 2 policlinici, 5

dispensare urbane [i 5 dispensare pe l=ng\ intreprinderi, 3

farmacii - cu 176 medici [i 635 cadre medii sanitare.

(Fatalmente, trebuie s\ oprim enumerarea aici!).

"Vremurile de glorie de odinioar\ se reactualizeaz\

mereu `n [coli prin pana m\iastr\ a lui Vasile Alecsandri -

c\ruia ora[ul trebuie s\-i fie pururi recunosc\tor - care a

impus aten]iei publice t=rgul [i oamenii de isprav\". (D.V.

Marin, LICEUL MIHAIL KOG|LNICEANU, Monografie,

Vaslui 1990, p.3)

La 2 ani de la formarea jude]ului, Vaslui n-avea nici o

tradi]ie [i nici manifest\ri de anvergur\ na]ional\.

*

Maica Moldova cuprinde Vasluiul `n c\u[ul bra]elor

sale de ape: B=rladul,

Vasluie]ul, Racova,

Delea (mic\) iar ca

deget mare Crasna

dinspre Hu[i care "ar\

dealuri" din Podi[ul

Moldovenesc.

Dinspre nord,

noul cartier Moara

Grecilor cu vile noi [i

Palatul administrativ

10

somptuoase, urcu[ molcom dinspre Ia[i (la 70 km) printre

urma[ii Muntenilor (de Sus), dinspre sud al]i Munteni (de

Jos) vestesc dealul bl=nd p\strat cu urmele vechii cet\]i a lui

{tefan cel Mare [i cu biserica Sf. Ion. Blocurile de 4-8 etaje

str\juiesc o intrare str=mt\ p=n\ `n Crucea G\rii de unde se

merge la Centru sau la Gar\ dar [i spre Vest, adic\ pe str.

Traian spre {oseaua Bac\ului dup\ o barier\ spre Brodoc,

Rediu [i B\lteni. Pe toat\ latura drumului spre Negre[ti, vile,

vile [i sedii de[i circula]ia spre Negre[ti, Roman sau Ia[i e mai

slab\ prin comuna {tefan cel Mare. Estul `nseamn\ ie[ire

brusc\ din centrul civic cu statuia lui {tefan din fa]a Palatului

administrativ domin=nd pia]a [i... c=mpul. C=teva sute de

metri despart artera principal\ {tefan cel Mare de [esul pe

care, recent, s-a instalat un mall [i se construie[te altul; la

"r\d\cina" pantei fiind Stadionul, Sala Sporturilor, un teren

de fotbal, Bazarul, un parc [i... blocuri. Dup\ variant\, adic\

str. Decebal... loturi [i b\l\rii.

Imaginea din elicopter de acum dou\ decenii nu mai

corespunde deloc, `ntruc=t suprafa]a urbei s-a cvadruplat,

construc]iile moderne ca Tribunalul, BRD, chiar Prim\ria,

BCR [i numeroase sedii de unit\]i economice r\s\rind `ntr-o

"prim\var\ a dezvolt\rii ora[ului". Casa de cultur\, Muzeul,

Fosta Prim\rie (Judec\toria), Casa Mavrocordat, Monumentul

lui Pene[ Curcanul, Parcul Copou (cu urme ale postului de

radio din R\zboiul 1916-1918) [i doar alte pu]ine urme de

vechime se mai p\streaz\. Printre acestea [i cl\direa din Str.

Frunzelor 2, actuala redac]ie a Tv.V. – UNISON Radio –

11

Meridianul, care, `ncep=nd cu 1881, a fost Chestura poli]iei,

mul]i ani.

V=nturile slabe

alint\ mul]imea

pomilor, vegeta]ia [i

oamenii lini[ti]i [i

muncitori de pe

aceste meleaguri.

Prea lini[ti]i [i prea

nec\ji]i (ca, mai

`ntotdeauna) datorit\

lipsei de resurse naturale [i financiare: p\durile s-au dus,

apele n-au nici coad\ de pe[te, c=mpurile-s b\l\rii, iriga]ii, nu,

viile – aproape nu mai sunt, industria – c=t a fost c=ndva,

desfiin]at\ azi, doar c=teva fabrici de confec]ii mai rezist\ `n

Lohn, serviciile `nc\ mai dau de m=ncare la oameni.

Prin urmare c=[tiguri mici, patimi mari, ]igani destui,

probleme sociale a[i[derea.

S\ mai inser\m c\ "Primul ziar din jude]ul Vaslui a fost

SEM|N|TORUL, foaie s\pt\mânal\ (`ntre 27 sept. 1870 -

pân\ `n 1876), la Bârlad, cu o "trup\ regal\" prin redac]ie: I.C.

Codrescu, {t. Neagoe, I. Pop Florantin, Ion Popescu [.a. [i cu

un con]inut foarte variat, de invidiat [i ast\zi. Este meritul

des\vâr[it al `ntâiet\]ii. Pe 30 august 1873, apare VOCEA

HU{ULUI, publica]ie politic\ s\pt\mânal\ (pân\ la 13

decembrie 1873), iar la VASLUI, prima "publica]ie

s\pt\mânal\" este ALBINA VASLUIULUI (iunie -

Sediul din str. Frunzelor nr.2

12

decembrie 1875), urmat\ de Expunerea Situa]iunei Jude]ului

Vaslui pe 1874-1875, num\r unic, iar `n mai, 1876,

DE{TEPTAREA, gazet\ politic\.

Indiferent de consisten]a lor acestea reprezint\

~NCEPUTUL pentru fiecare dintre cele 3 jude]e care erau

atunci Tutova, F\lciu-Hu[i, Vaslui [i prin aceasta, ca [i prin

rolul jucat `n epoc\, ele sunt foarte importante. ~ncerc\m o

succint\ enumerare a titlurilor de publica]ii pentru Vaslui

pân\ la sfâr[itul secolului: Vocea Racovei (1878), Rezisten]a

(1881), Hygiena (1882), Monitorul jude]ului Vaslui, foaia

publica]iunilor administrative [i judiciare (1890), Vasluiul

(31 martie - 23 iunie 1886), Trompeta Racovei (1888), Liga

Cultural\ (1894) din nou, Vasluiul (3 s\pt\mâni, 1895)

Muncitorul (2 numere, august 1900), Speran]a (1900).

~n prima jum\tate de secol au ap\rut sub diverse titluri

tot felul de pulica]ii cu perioade [i influen]e variabile (Vezi,

"Meridianul (Vaslui-B=rlad) Ax\ Cultural Informa]ional\".

Singurul ziar din jude] `n perioada 1968-1989 a fost

Vremea nou\, organ al partidului. Dup\ 1989 evantaiul

publica]iilor s-a diversificat (Monitorul, Obiectiv, Vremea

nou\, Meridianul) iar mass-media a fost reprezentat\ ani buni

de Tv.V. [i Unison Radio apoi alte 2-3 studiouri locale.

Elemente de cultur\ [i civiliza]ie r\zbat `ns\ ca florile

de sub ghea]a acoperitoare [i... neprielnic\. ~nc\ !

13

I. AFIRMARE

14

Programe de sal\ din

anii c=nd Revista lui T\nase

era "en vogue" la Bucure[ti,

dar cu care a poposit [i la

Vaslui, condu[i cu fanfara de

la gar\ p=n\ `n centru, `n

1938!

15

"De vrei s\ r=zi, las\ pe mine,

~n grija mea ca (s\) te dai.

Nu te teme, c-o s\ fie bine

{i-o s\ cape]i iar gustul de trai" (din repertoriul lui Constantin T\nase)

Abia `n ultimele s\pt\m=ni "cultura" (ca institu]ie) a

fiert programul pentru noua perioad\ a Festivalului Umorului

"Constantin T\nase" Vaslui, din 7-10 octombrie 2010, a

XXI-a.

S-au `mplinit 40 de ani de la prima edi]ie a acestei

"ini]iative" pe care am botezat-o (chiar eu) cu numele lui

"Constantin T\nase" (la

aniversare, 90 de ani).

Pe 3 - 4 - 5 iulie

1970, pe scena de lemn a

cinematografului I.C. Frimu

fost Traian (unde-i blocul

de locuin]e, azi), cu balcon [i sc=r]=ieli `nfior\toare au evoluat

arti[ti de frunte ai ]\rii [i mul]i amatori. Se desprinsese cultura

(C.J.C.A.) de Inspectoratul {colar, Dumitru V. Marin fiind

singurul inspector metodist, promovat pe 3 martie, ceilal]i

av=nd func]ii politice. Numele [i primul proiect s-au vehiculat

la sf=r[itul lunii aprilie, aprobarea programului de c\tre Biroul

Jude]ean de partid cam pe 20 iunie, Oficiosul PCR, Vremea

Nou\ l-a publicat pe 24 iunie 1970 amintind [i c=]iva dintre

invita]i. Pentru c\ era singurul cu titlu [tiin]ific [i nu era din

grupul lor din Z\podeni, pre[edintele Gheorghe B\l\u]\ apoi

Augustin Chiper [i secretarul Comitetului jude]ean Aurel

}olescu, l-au `ntins pe metodist `n toat\ ]ara dup\ invita]i,

interpre]i, forma]ii.

16

Pe fiii lui T\nase (unul nu mai avea voce dar sem\na

izbitor cu tat\l) [i so]ia Virginia i-a convins (`n strada Plopii

f\r\ so], nr. 10 - 12) s\ vin\ la Vaslui [i a fost foarte bucuros

c\ l-au adus pe Nicolae Stroe [i Aurel Storin. N-a venit nici

Nicolae Dinescu (direc-

torul teatrului de

revist\), nici Radu

Beligan (vicepre[edinte

al Uniunii mondiale a

arti[tilor), nici Valentin

Silvestru, care avea la

radio Unda vesel\.

Teatrul bucure[tean a

editat un progr\mel

intitulat "Salut" [i a

trimis 3 balerine [i c=]iva

arti[ti `n vog\, dar n-au

venit m\car cu

spectacolul anun]at, "La gr\dina C\r\bu[" pentru c\ nu era

sal\ de spectacole.

A mobilizat atunci cu George Stoian mai multe brig\zi

artistice, cea de la Laza fiind apoi premiat\ (instructor Vasile

Ilie, azi director la {coala general\ Laza [i Alexandru Guzu,

profesor Laza).

Concluziile din oficios (V.N. 19 iulie). Ecouri la

Festivalul "Constantin T\nase" [i c=teva inadverten]e (pag.

2) ne erau favorabile p=n\ la urm\, de[i calul de b\taie era

Portretul de la Muzeul jude]ean

17

"cultura" care s\ educe omul nou socialist, iar executantul, nu

exista `n competi]ie cu "linia partidului". La c=teva luni a fost

vestita plenar\ a P.C.R. cu

directive pentru cultura [i omul

nou.

Se poate vorbi, astfel, de

c\ut\rile `nceputului [i ceva

efervescen]\ spiritual\ general\

de noul statut al ora[ului centru

de jude].

Era, `ns\, [i atunci ca [i

acum o acut\ lips\ de cadre iar

sectorul cultural [i de crea]ie era

`n mare suferin]\!

De altfel, `n acele

momente, pe plan jude]ean

(jude]ul Vaslui a fost `nfiin]at

datorit\ lui Virgil Trofin, odat\

cu reforma administrativ\ din

1968) se discuta "pe plan[\".

Adic\ se prevedea sistematizarea

ora[ului Vaslui `n raport de

actualul sediu al Poli]iei

jude]ene, respectiv construc]ia

Palatului administrativ (actual), construc]ia po[tei (azi,

p\r\sit\), a hotelului (azi, Racova), a Casei de Cultur\ [i…

blocuri, ora[ul fiind de case, care se d\r=mau masiv.

18

Dintre alte evenimente: Serbarea popular\ de la Movila

Lui Burcel pe 21 iunie (integral organizat\ de subsemnatul,

care a vorbit pentru prima dat\, la portavoce, la cca. 5000 de

persoane), un succes (vezi Vremea Nou\, miercuri 24 iunie

1970, pag. 2), Fanfara Valea Mare, locul I la Piatra Neam];

abia se vorbea despre "telefon f\r\ cablu", greu de 230 gr.

care s\ poat\ permite deplasarea prin camer\ sau al\turi.

El Mun-

dialul, din Mexico

era comentat la

radio [i presa

scris\ [i v\zut `n

jurnalul dinaintea

filmelor la

cinematograf sau

la foarte pu]inele

televizoare din

ora[.

A[a c\ `n

s\r\cia [i `napo-

ierea de la Vaslui,

bucure[tenii nu se `ngr\m\deau deloc, iar cei care veneau din

]ar\ descopereau un t=rg pr\p\dit. C=[tig\torul concursului de

umor (1970), Ion Dobra din Oradea nu s-a m=ndrit niciodat\

cu titlul de aici, unde, `n sport, Recolta Laza c=[tiga

campionatul jude]ean `n b\t\lie cu Metalul, iar deplasarea la

Ia[i, numai cu trenul `n 2 h [i 30'.

19

Totu[i, ideea a prins, patronimul Constantin T\nase

acceptat, cosmetizat, comunizat, actorul Alexandru Giugaru

`mp\m=ntenit, festivalul popularizat `n mai multe publica]ii [i

ora[e: Pite[ti, Bucure[ti, Craiova, Ia[i, Constan]a.

Precizez c\ `n acele momente (1970) printre ambi]io[ii

locului EXISTAU [i c=]iva tineri care `n decursul anilor s-au

afirmat `n mod

deosebit: Mircea

Colo[enco, fost ziarist

la Vremea Nou\, ca

activist `n domeniul

publicistic al Partidului,

dar cu o (alt\) viziune

mai larg\, Dumitru V.

Marin, ajuns reputat

profesor, inspector,

publicit [i recunoscut

etnolog [i om de [tiin]\,

lider al presei vasluiene

peste 20 de ani (prin

TV.V., Unison - radio,

ziarul Meridianul) cu un CV unic, George Stoian un tip

inventiv [i competent cu valoroase opere publicate [i unele

lucr\ri de referin]\, din Slobozia unde s-a stabilit, Petru

Necula, Coriolan P\unescu [.a.

Placheta [i insignele edi]iei

20

Lui Valentin Silvestru i-a p\rut r\u c\ n-a venit la

Vaslui (din desconsiderare), dar de la edi]ia a II-a a fost

pre[edinte mul]i ani, practic p=n\ `n

1996.

Edi]ia din 1972 care a avut `n

plus sec]ia de pantomim\ (pe l=ng\

brig\zi artistice [i interpre]i), s-a

desf\[urat pe 23 - 24 - 25 iunie 1972,

cu 23 de jude]e participante (cu

concurs de filme satirice, `n noua

cas\ de cultur\ terminat\ cu 2 luni

`nainte [i cu aport substan]ial al lui

Valentin Silvestru).

Atmosfer\ de s\rb\toare, pu-

blic destul de diferit dar entuziast,

mobilizare de c\tre Comitetul de cul-

tur\, [i intrarea `n rol a lui Bran care

mobilizeaz\ [i multe alte institu]ii.

Vremea Nou\ din 24 iunie

consemneaz\ c\ la deschidere au luat

cuv=ntul primul secretar T\nase,

Radu Beligan, Constantin Chiper,

Valentin Silvestru, Ioan Massoff.

Alerg\toristul de serviciu - recunoscut [i de du[manii

din pres\, Dumitru V. MARIN... om la toate! Criticul:

ziaristul Mircea Colo[enco, observator [i spectator; Mai erau

la ziar: M. Harea, Coriolan P\unescu (azi prof. univ. dr.) [.a.

u Alexandru

21

*

Festival: manifestare artistic\ muzical\, teatral\ etc.

cuprinz=nd o serie de reprezenta]ii [i av=nd caracter festiv;

ciclu de manifest\ri cultural - artistice cu program variat,

ocazional sau periodic …; se demonstreaz\ realizarea `ntr-un

domeniu artistic (DEX).

~n 1970 termenul [i sensul erau aproximativ tot la fel,

dar incluz=nd ideea de gratuitate a spectacolului [i concurs pe

monolog, scheci, brigad\ artistic\, grup satiric, recitatori, etc.

SEMNIFICA}IE:

Se discuta ap\sat de individualitatea neamului,

re`nnodarea tradi]iilor na]ionale, valorificarea mo[tenirii

culturale, chiar liberalizarea crea]iei artistice. Tendin]a a fost,

`ns\, rupt\ prin aplicarea hot\r=rilor Plenarei CC al P.C.R. din

3-5 noiembrie 1971, c=nd a `nceput [i cultul personalit\]ii lui

Ceau[escu iar cenzura a c\p\tat puteri sporite.

Noul jude] Vaslui (din 1968) nu prea avea nici tradi]ii

recunoscute (Vasile Ad\sc\li]ei public\ un volum de Teatru

popular, `n 1971), nici personalit\]i, `n special etnoculturale

reprezentative: lista era lung\ dar... Mihail Kog\lniceanu era

[i prea na]ional [i mo[ier, Nicolae Milescu - boier, de

politicieni "capitali[ti [i `mpotriva comunismului", nu, Emil

Racovi]\ la fel, nici vorb\, I.C. Frimu, nu mergea etc. Chiar [i

frumoasele construc]ii care s-au mai p\strat [i azi erau

def\imate.

~n [edin]a de 6 persoane la care am participat (Gh.

T\nase, D.V. Marin, Gh. B\l\u]\, Petrea Didilescu [i de la

22

UTC^sindicat) am aruncat oarecum nefondat numele lui

Constantin T\nase, aproape

necunoscut celorlal]i, [i chiar mie,

dar auzisem [i citisem despre

spectacolele de la Vaslui [i

Bucure[ti, [i de nasul lui mare. Din

criz\ de alte nume, "a prins" poate

[i pentru c\ primul secretar al

jude]ului se numea Gheorghe

T\nase.

Vasluiul era un t=rg de case

cu uli]e noroioase, cu piatr\ spart\

sau rotund\, `n pavaj, c=]iva kilometri. Avea aproximativ

17 600 de locuitori, dar o pozi]ie oarecum central\ [i Virgil

Trofin (din Lipov\] de loc), prim-secretar UTC [i-a f\cut

datoria, desemn=ndu-l centru de jude].

REALIZAREA:

Era a partidului prin organismele [i oamenii s\i; nimeni

nu putea fi angajat f\r\ acordul secretarului cu propagand\,

mai ales `n pres\ [i cultur\ [i nici un director de intreprindere

sau [coal\ f\r\ aprobarea Comitetului Jude]ean.

A.D.Tudosie este ast\zi valoare monumental\:

Bibliografie impresionant\ (c\r]i, articole), descoper\ BBH

(Busuioaca de Bohotin, la Hu[i), bogat\ activitate social-

cultural\-[tiin]ific\-didactic\.

23

N-am priceput niciodat\ cum un oenolog de mare

autoritate ca el nu este [i un b\utor `mp\timit. Pentru c\ pe

Avi (a[a e alintat `n intimitate) nu cred c\ l-a v\zut vreodat\

cineva beat de[i e un st=lp de petrecere [i bun pontagiu. Altfel

nu se explic\ de ce at=tea personalit\]i de suprafa]\ na]ional\

se arat\ impresiona]i [i cuceri]i de el.

Avi e o excep]ional\ "istorie vie"... care ne scrie:

Despre Festivalul Na]ional al Umorului Vaslui

Domnule Marin,

Ai deschis un serial despre

FESTIVALUL UMORULUI. E

grozav. {i pentru valorificarea

mo[tenirii cultural - literare `n jude]ul

Vaslui [i pentru dreapta cinstire a unora

care nu mai sunt. Felicit\ri [i tot

`nainte !

}in s\ fac unele preciz\ri

referitor la `nceputul, adic\ la primele

edi]ii, c=nd eu m\ lansasem `n cercetare

(avem multe articole publicate) [i eram

director coordonator la Liceul agricol din Hu[i, ast\zi,

Colegiul "Dimitrie Cantemir" (`n 12 iunie 1972, doctorat).

a) Dumneata erai nou la cultur\, doar c=teva luni. Dar

ai impresionat prin vitalitate, curaj [i spirit organizatoric.

Cei mai buni prieteni ai mei de atunci erau Emil Pascal

(directorul Casei de Cultur\ Hu[i), care nu te putea suferi,

"c\-l luai la `ntreb\ri" [i Ion Alexandru Anghelu[, poet,

24

profesor, ca frate cu mine. Dup\ o degustare la Hu[i cu el,

acesta era total de partea ta, spun=nd c\ ori ai s\-]i rupi g=tul,

ori ai s-ajungi mare, c\ e[ti prea ambi]ios.

b) La noi la [coal\ [i cram\ c\lcau mai to]i vizitatorii

jude]ului [i noi `i `mb\tam pe mul]i cu B.B.H (Busuioac\ de

Bohotin de la Hu[i), abia atunci lansat\ de mine [i Ioan

Neam]u, cel care `n 1973 a zis c\ "am produs 1 milion de litri,

dintre care numai la Vaslui am v=ndut 3 milioane de litri" (de

B.B.H).

A[a c\ familia lui T\nase, Virginia [i cei doi copii

`nso]i]i de Dumitru Marin [i Emil Pascal au vizitat vinoteca

noastr\ sosind cu un microbuz albastru cam rablagit. Nu s-a

consumat prea mult, dar esen]ial, [i ei au fost la noi, la Hu[i,

ca mai toat\ floarea inteligen]ei rom=ne[ti, c\ ai adus [i mul]i

scriitori consacra]i `n jude].

c) Nu-mi mai amintesc multe lucruri dar re]in c\ la u[a

scenei cinematografului "I.C. Frimu" `i controlai pe to]i, ca

inspector metodist [i d\deai locuri de favoare. {i eu am avut

unul.

d) M\rturisesc: nu te simpatizam prea mult pentru c\

nu te cuno[team bine. Anghelu[ te iubea cu adev\rat, Sban]u

te respecta, Pascal te aprecia.

e) Acum e[ti cel mai bun prieten al meu [i m\ bucur de

afec]iunea dumitale. Prietene[te, Avram D. Tudosie,

25 august 2010 (Meridianul, an XII, nr. 34, joi, 26 august 2010)

25

Munca era a c=torva alerg\tori, inspectori cic\, tot

jude]ul av=nd, `n total vreo 16 persoane dintre care la

Comitetul de Cultur\ [i

Art\ eram doar eu,

ceilal]i, cu particip\ri la

multele adun\ri de partid

din jude].

L\sat cam singur,

am reu[it la prima edi]ie

(3 - 4 - 5 iulie 1970) s\

aduc pe fiii [i so]ia lui

T\nase, pe cei mai `n

vog\ arti[ti, Nae Roman,

Nicolae Stroe, Horia

{erb\nescu [i tehnicieni

(Ion Vova) de la radio

Bucure[ti. Ie[enii ne-au

cam dat cu flit, din alte

ora[e au venit pu]ini. La Festival l-am "deturnat" s\ vin\ (din

tren) pe Alexandru Ar[inel care se ducea la Dolhasca lui [i

care a impresionat pe scen\. Am avut `n sprijin c=]iva

directori de c\mine care aveau nevoie de confirmarea vice-lui

Petrea Didilescu la ceea ce spuneam sau indicam eu.

George Stoian - era un om de linia I, asum=ndu-[i

responsabilit\]i [i ale altora. ~ndr\zne], b\rbat bine, `nalt,

corect `mbr\cat, cu tupeu, logic, `n argumentare, nu prea

iubitor de licori tari dar nedesp\r]it de chefuri, bazat pe

26

prietenia cu Dumitru Bran ([eful sec]iei de propagand\), bun

de condei [i inventiv, omul [tia s\ speculeze [i s\ selecteze

idei pe care s\ le pun\ `n practic\. Pentru c\ era muncitor era

[i pre]uit. Nu cunoa[tem c=t\ dreptate are `n ce spune mai jos

dar este, f\r\ `ndoial\, nu tat\l, nu mama ci un `ntemeietor,

care scrie bine [i care `mpreun\ cu noi ESTE !

"Aud acum, tocmai de aici, de la Slobozia, c\

Festivalul umorului “Constantin T\nase” de la Vaslui nu mai

are str\lucirea de alt\dat\.

Adic\ nu prea îi mai arde de

glum\. Sincer, eu chiar dac\

a[ vedea asta, n-a[ crede. În

anul 1982, când plecat-am

singur din Vaslui, l-am l\sat

voios [i viguros, ba chiar

terminase de cochetat cu

gloria [i se cam luaser\

amândoi din dragoste. {i

acum, ce aud? C\ Festivalul

este în suferin]\ fiindc\ nu

mai are materie prim\. C\

brig\zile artistice nu mai sunt la mod\ fiindc\ toat\ lumea s-a

f\cut cuminte, c\ grupurile satirice [i-au tocit s\ge]ile fiindc\

[opârlele politice nu mai au nici ]int\ [i nici haz, c\ interpre]ii

individuali nu mai au nici bani de tren, iar organizatorii au

ajuns pe timp de criz\ s\ se uite ca milogu-n traist\ – da, a[a

aud. Da, [i se mai spune c\ acestea toate, dar [i altele, par s\

27

explice o ie[ire a spectacolului de umor din acolada

interesului arti[tilor neprofesioni[ti. Dar publicul? A r\mas el

acela[i? Mai vrea el ce-a vrut odat\? Optimi[tii spun c\

aproape da, pesimi[tii spun c\ aproape nu. {i uite a[a, dar [i

altfel, c\ doar n-o s\ ne apuc\m noi acum s\ despic\m firul

sociologic în patru, un Festival de Umor, r\mas orfan de

mama lui „Cântarea României”, ajunge s\ fie trimis în cur\ de

sl\bire. Dar el nici nu moare, nici nu se pred\! Pân\ una-alta,

el se nume[te „Constantin T\nase” [i cât timp se hr\ne[te din

perenitatea marelui artist vasluian va d\inui.

În momentele sale jubiliare, Festivalul acesta pare a se

z\p\ci de tot [i nu mai [tie cine îi sunt mama [i tata. Ca o

carte frumoas\ pe care mul]i [i-ar dori s\ o fi scris, la fel [i el

este revendicat de diver[i declara]i

ini]iatori, dar pân\ la urm\ eu cred

c\ asta nu-i r\u, înseamn\ c\ e un

tort bun din care toat\ lumea vrea o

felie. Poate c\ nici nu este esen]ial

s\ [tim de unde [i cum a pornit

Festivalul – m\ rog, ar fi necesar

doar ca istorie -, dar mie mi se pare

c\ dac\ la începuturile lui mul]i au

dat o mân\ de ajutor, to]i aceia se

cred îndrept\]i]i s\ cread\ c\ ei i-au

pus [i temelia. [i chiar dac\ o s\ v\ vin\ s\ râde]i, v\ spun: tot

astfel sunt [i eu! Da, am [i eu varianta mea, [i eu cred c\ sunt

na[ul Festivalului [i nu m-a[ apuca s\ evoc evenimentele

28

începutului dac\ – a[a cum spuneam – nu a[ crede c\ mai este

nevoie de o contribu]ie (de înc\ una!) la stabilirea unui

adev\r într-un moment aniversar. Adic\ la 40 de ani de la

na[tere…

oooooo

Într-o dup\-amiaz\ (cred c\ era pe la începutul anului

1970), m-a vizitat acas\ (st\team într-un apartament la

parterul unui bloc de pe strada Donici) profesorul Petrea

Didilescu, vicepre[edinte al Comitetului jude]ean pentru

cultur\ [i art\, un tip foarte cumsecade, care a f\cut multe

pentru cultura vasluian\. Eu lucram atunci tot în domeniul

culturii, la Casa crea]iei populare, [i eram oarecum prieteni.

Venise la mine pentru „un [pri] de discu]ii”, noi având din

când în când astfel de întâlniri, care deseori se încheiau cu

proiectarea unor programe [i ini]iative culturale, jude]ul

Vaslui (care se înfiin]ase de abia vreo doi ani), fiind la ora

aceea destul de s\rac în evenimente de natur\ spiritual\. Eram

foarte relaxa]i [i foarte prin[i în discu]ia noastr\ despre de

toate, încât aproape c\ [i uitasem de vinul din paharele pe

care le aveam în fa]\. La un moment dat el a spus, probabil

chiar cu aceste cuvinte: „Bre, nea George (era un fel al lui de

a mi se adresa), hai domnule s\ ne gândim la o ac]iune

cultural\ serioas\, pentru a afirma [i Vasluiul acesta în lume.

A[a, ceva la nivel de ]ar\, s\ ie[im [i noi din anonimat”. I-am

spus c\ sunt de acord c\ trebuie f\cut ceva mai cu îndr\zneal\

[i mai de anvergur\. „Dar s\ nu fie tot de folclor, a zis el, s\

fie altceva, nu [tiu ce”. I-am propus atunci ca, pentru început,

29

înc\ de a doua zi s\ ne document\m mai bine despre

personalit\]ile jude]ului [i s\ g\sim ceva în leg\tur\ cu una

dintre ele. „Probabil c\ n-ar fi o idee rea s\ ne leg\m de a[a

ceva” – am zis eu. Atunci,

îmi amintesc bine, amicul

meu Didilescu a rostit

frazele hot\râtoare: „[tii c\

noi îl avem pe artistul de

comedie Constantin

T\nase, e n\scut aici. Anul

acesta se fac 90 de ani de la

na[terea lui, hai s\ facem o

ac]iune na]ional\ în

leg\tur\ cu el, s\-l cinstim

în vreun fel. Aducem ni[te

teatre de comedie, facem simpozioane cu personalit\]i, o

expozi]ie, lans\m c\r]i de umor, ni[te comici s\ mai aducem,

putem s-o ]inem dou\-trei zile [i o s\ ias\ ceva frumos. S\

vedem dac\ mai are [i urma[i, îi chem\m [i pe ei. Ce zici, ar

merge?”.

M-am gândit dup\ aceea mereu c\ ideea amicului

Didilescu nu se n\scuse chiar atunci [i în acel loc. El venise

întrucâtva preg\tit, probabil mai discutase cu cineva, poate

chiar cu colegii de serviciu (am aflat ulterior c\ profesorul

Dumitru V. Marin era foarte apropiat de aceast\ idee), dovad\

c\ [tia deja anul na[terii artistului. El venise la mine pur [i

simplu s\ verifice un gând pe care îl avea, s\ încerce s\ afle

Gh. Chiriac - 1972

30

de la mine dac\ proiec]ia în realitate a acestui gând era destul

de serioas\. El vedea atunci manifestarea aceasta ca pe o

ac]iune cultural\ de anvergur\ na]ional\, dar ocazional\ doar,

care ar fi trebuit s\ se sting\ dup\ zilele festivit\]ilor pe care

urma s\ i le dedic\m marelui T\nase la începutul lunii iulie

1970 (Constantin T\nase s-a n\scut la 5 iulie 1880). Mie mi-a

sunat teribil de bine propunerea lui. Am fost totdeauna un om

de spectacol [i m\ bucuram s\ putem omagia o personalitate a

scenei. [tiam multe despre T\nase, dar pân\ atunci nu

d\dusem importan]\ deosebit\ faptului c\ el era vasluian. Am

r\mas câteva momente pe gânduri, în timp ce el urm\rea cu

aten]ie [i ner\bdare

reac]ia mea, r\spunsul,

decizia mea. Ceva îns\

nu-mi suna deplin.

Lipsea ceva. Ideea, de[i

bun\, nu-mi p\rea a fi

suficient de rotund\. {i

atunci, deodat\, am avut

momentul de revela]ie.

Atunci s-a n\scut în

imagina]ia mea Festivalul!

Am început s\ vorbim cu precipitare, înc\lzi]i de

subiectul care începuse s\ ne plac\ din ce în ce mai mult. I-

am spus c\ m\ gândeam la un concurs na]ional de umor, care

s\ r\mân\ permanent, în fiecare an (aici el a f\cut imediat

observa]ia c\ era prea mult în fiecare an [i a propus formula

- 1972 N. Claudiu - 1972

31

bienal\), c\ trebuie s\ fie un spectacol complex, cu arti[ti

mul]i [i cu mult\ lume bun\. {i am tot în[irat idei, care

veneau mai multe pe m\sur\ ce ne adânceam în subiect. {i s-a

conturat atunci ceva, era îns\ cam amestecat, în multe locuri

nu se lega, materialul era

incongruent [i nu se sedimenta, nu

avea coeren]\, dar era bogat [i

expresiv. Seara s-a terminat cu

paharul sus [i cu urarea ce ne

f\ceam: „S\ avem succes [i s\ ne

tr\iasc\ Festivalul!”...

A r\mas stabilit ca eu s\

reiau toate ideile, s\ le ordonez [i

s\ mai adaug altele, s\ le pun pe

hârtie ca program de organizare [i

s\ le revedem dup\ câteva zile.

Dac\ este posibil, mi-a mai cerut

el, s\ schi]ez [i un regulament al

concursului. Am f\cut ce mi-a cerut, am f\cut cu grij\ [i cu

migal\, cu pl\cere [i cu entuziasm. I-am predat hârtiile,

discu]ia noastr\ despre ele a mai avut ulterior un caracter

trec\tor, dar am [tiut c\ totul intra în linie dreapt\ [i când am

aflat c\ [i la partid s-a aprobat (primul-secretar de atunci al

jude]enei de partid, Gheorghe T\nase, era un om foarte ata[at

de manifest\rile artistice), am [tiut c\ vom avea Festivalul de

umor.

Eugen Taru - 1972

32

Dar nu m-am gândit atunci nicio secund\ c\ voi ajunge

s\ vorbesc [i s\ scriu despre el chiar [i dup\… 40 de ani!

oooooo

Prima edi]ie a Festivalului (3, 4, 5 iulie 1970), s-a

desf\[urat într-o loca]ie absolut improprie, la vechiul

cinematograf „I.C. Frimu”, pe o scen\ care cu câteva zile

înainte g\zduise un g\l\gios festival de fanfare. Vasluiul

acela am\rât de atunci era uimit de ce i se întâmpla, iar

vasluienii încercau o mândrie nou\ [i exersau o arogan]\

naiv\, sim]indu-se pentru prima dat\ foarte importan]i c\ atâta

lume din România [i atâ]ia arti[ti veniser\ la ei. Ca

prezentator, îmi aduc aminte c\ am deschis primul spectacol

bântuit de o emo]ie ce m\ f\cea s\ cred c\ st\team pe dou\

picioare care nu erau ale mele [i rosteam cuvintele cu un glas

împrumutat. Am zis „Bine a]i venit la prima edi]ie a

Festivalului umorului Constantin T\nase de la Vaslui”, de[i

în culise pl\nuisem s\ deschid cu alte vorbe, s\ încep cu ceva

glume] adic\.

(În anii urm\tori, vreo zece la num\r, ca prezentator al

Festivalului, c\p\tasem un aplomb care se confunda cu

tupeul, devenisem sigur pe ce f\ceam [i când ie[eam pe scen\

îmi compuneam chiar [i o atitudine [ugubea]\, „ca s\ fie în

ton cu con]inutul” – îmi explicam eu. Organizam în culise

intr\rile forma]iilor de umor [i ale arti[tilor, încercam s\

nivelez emo]iile concuren]ilor, le mai d\deam [i indica]ii, mai

tr\geam [i cortina – f\ceam adic\ de toate cu un entuziasm pe

care mi-l alimentau tinere]ea mea de-atunci [i bucuria

33

general\ a Festivalului. M\ încuraja desigur [i faptul c\

vedeam cum atâ]ia oameni care lucrau atunci la cultur\

munceau, se agitau ca totul s\ mearg\ bine. Mai târziu, când

[efii mi-au ata[at o coleg\ de prezentare de la Teatrul „V.I.

Popa” din Bârlad, o actri]\ frumoas\ c\reia eu trebuia s\-i

scriu ce s\ spun\, nu prea am fost fericit. Sim]eam nevoia s\

spun doar eu totul, gândind c\ Festivalul era al meu).

Începând cu edi]ia a doua, fiindc\ Vasluiul cre[tea [i

inaugura mereu câte ceva, „ne-am mutat” la noua Cas\ de

cultur\ a sindicatelor, pe o scen\ mare [i generoas\, cu

posibilit\]i tehnice superioare, dominând o sal\ cu acustic\

bun\ [i totdeauna atât de plin\ de spectatori încât parc\ st\tea

s\ se rup\ în dou\. Au fost edi]ii

care [i la unu noaptea se derulau

în fa]a s\lii pline. Într-un an, pe

la zece seara, juriul a consultat

fi[ele de concurs [i a calculat c\

trebuia s\ st\m în spectacol pân\

pe la patru diminea]a. {i fiindc\

în ziua aceea era [i gala de

premiere, a fost nevoie s\ se

g\seasc\ o solu]ie. Jum\tate din

Festival [i din juriu s-au mutat la

cinematograful cel nou (cred c\ „Modern” îi spunea), la Casa

de cultur\ continuând restul spectacolului. Veneau

concuren]i din absolut toat\ ]ara, sute [i sute de arti[ti,

entuzia[ti [i plini de speran]e. Unii erau am\râ]i, vai de capul

C-tin Cazacu - 1972

34

lor, dar cei mai mul]i erau buni, buni de tot. Aveau haz [i

umorul lor proasp\t era absolut savuros. Uneori, profesioni[tii

hazului, personalit\]ile din juriu, sc\pau exclama]ii de

entuziasm [i râdeau în hohote. Scriitorul [i criticul de teatru

Valentin Silvestru, maestrul, magisterul Festivalului timp de

mul]i ani, avea grij\ s\-[i re]in\ râsul zgomotos, fiindc\ în

calitate de pre[edinte al juriului nu se c\dea s\ se hlizeasc\,

dar de multe ori nu-[i putea reprima pofta [i pornirea de a

râde s\n\tos [i desc\tu[at. Doamne, dar cum s\ nu râzi în

hohote când scena parc\ hohotea [i ea antrenat\ de ghidu[iile

unor arti[ti talenta]i pân\ la Dumnezeu. Veneau \ia de la ITB,

mam\ ce buni erau!, care se luptau la premii cu cei din G\e[ti;

mai erau unii dintr-o comun\ din jude]ul Alba, nu [tiu cum îi

spunea, al]ii de pe la Br\ila (era între ei una gras\ de un haz

absolut irezistibil), echipe studen]e[ti care d\deau clas\ chiar

[i profesioni[tilor, cum a fost [i „Divertis” (ei erau atunci

studen]i la Ia[i). {i-apoi, ce s\ mai vorbim? La Vaslui au

concurat [i s-au lansat Romic\ }ociu [i Cornel Palade,

renumitul Dan Puric, care era în vremea aceea student la Cluj

[i a uimit pe toat\ lumea cu un num\r artistic de pantomim\,

apoi Doru Octavian Dumitru, care a cucerit Trofeul

Festivalului cu interpretarea genial\ a unei parodii la balada

„Toma Alimo[”. Erau unii concuren]i care au venit cu

consecven]\ la Festival 15 – 20 de ani. Forma]ii de umor [i

interpre]i individuali se preg\teau în mod special un an de

zile pentru întrecerea de la Vaslui. Uneori, concursul începea

la 10 diminea]a [i se termina dup\ ora 1 noaptea [i imagina]i-

35

v\ c\ erau spectatori care st\teau în sal\ chiar atâtea ore.

Galele de premiere erau un inimaginabil triumf, spectacolele-

colaj care le marcau erau regaluri artistico-umoristice. Cred

c\ cine a tr\it Festivalul acelor ani a acumulat energie

pozitiv\ pentru tot restul vie]ii [i, cu siguran]\, va tr\i m\car

3-4 ani în plus!

oooooo

Festivalul umorului de la Vaslui a început ca o ac]iune

cultural\, ca un proiect artistic oarecare [i a continuat prin a

deveni un reper, o stare de spirit. Premerg\tor lui [i în zilele

în care se desf\[ura, ora[ul tr\ia intens [i fierbinte o mare

s\rb\toare. Pur [i simplu lumea de pe strad\ era mai voioas\.

Festivalul a dezvoltat [i ac]iuni adiacente care i-au sporit

consisten]a cultural\ [i, dac\ vre]i, educativ\. El a început s\

fie placat de mari spectacole de comedie ale celor mai

importante teatre din ]ar\, de ample expozi]ii de caricatur\, de

lans\ri [i prezent\ri de c\r]i ale genului, de proiec]ii de filme

circumscrise comediei, unele având chiar premiera la Vaslui,

de turnee ale teatrelor de revist\ din ]ar\, de emisiuni radio.

Festivalul de la Vaslui a n\scut [i un mare proiect cultural

na]ional – „Cenaclul umori[tilor”, condus de scriitorul

Valentin Silvestru [i reunind în manifest\ri publice în toat\

]ara corifeii umorului românesc. Acela[i Festival a n\scut în

]ar\ [i… „pui[ori”. Au ap\rut competi]ii de umor la B\ile[ti,

La Gura Humorului, la Fete[ti, la Urziceni [i câte-or mai fi

prin alte p\r]i.

36

O list\ a marilor personalit\]i ale artei scenice [i ale

scrisului românesc, pe care Festivalul vasluian le-a atras de-a

lungul anilor, va fi greu de f\cut în alc\tuire complet\.

Încerc\m m\car o schi]\ [i vrem s-o amintim mai întâi chiar

pe doamna Virginia T\nase, onorabila [i venerabila so]ie a

marelui artist. Au fost apoi, cum ziceam, Valentin Silvestru,

Tamara Buciuceanu – Botez, Dorel Vi[an, Tora Vasilescu,

Horia {erb\nescu, Rodica Popescu-Bit\nescu, Nichita

St\nescu, F\nu[ Neagu, Aurel Storin, Cornel Udrea, Ar[inel [i

Stela Popescu, marele caricaturist-portretist {tefan Popa-

Popa's, Tudor Popescu, Rodica Tott, Eugen Simion, Mircea

Radu Iacoban, Dumitru Solomon, Ion B\ie[u, Vasile B\ran,

Stelian Filip, George Lesnea, Horia Zilieru, Bogdan C\u[,

Vasile Donose, Ioan Masoff… o, Doamne, [i atâ]ia, atâ]ia

al]ii.

Aceast\ mare întâmplare artistic\ ne-a înv\]at c\ nu

trebuie s\ existe nicio zi din via]a omului în care acesta s\ nu

râd\, dac\ vrea s\ fie s\n\tos. El a influen]at în bine [i arta

spectacolului din jude]ul Vaslui. [i înc\ ceva: l-a re-

descoperit, pentru concet\]enii s\i, pe marele artist Constantin

T\nase, ale c\rui celebre cuplete pe care le spunea la

„C\r\bu[” au fost preluate de organizatorii vaslueni chiar din

arhiva teatrului de revist\ bucure[tean ce-i poart\ numele, în

form\ scris\ sau sonor\, [i au fost redate actualit\]ii artistice

prin intermediul Festivalului. {i înc\ s\ nu uit\m c\, în

prelungirea [i în ecoul s\u, la Muzeul jude]ean din Vaslui s-a

creat o valoroas\ sec]ie muzeal\ dedicat\ artistului [i

37

manifest\rii pe care o omagiem acum, gest spiritual care va

opri mereu în timpul celor ce vor veni un trecut care, chiar

dac\ nu a fost m\re], a fost m\car vesel. {i asta nu-i pu]in!

Din p\cate, Festivalul nu a avut un cronicar al s\u.

Sigur, m\rturie stau [i consemn\rile din ziarul „Vremea

nou\”, unde [i eu am scris despre acest eveniment, dar o

cronic\ mai aplicat\ ar fi fost acum, la 40 de ani, o carte de

mare succes. Ar fi fost, desigur, oglinda în care Vasluiul s-ar

fi v\zut mai tonic [i mai merituos, dar [i m\rturia c\ dac\

râsul [i voio[ia nu s-au inventat la Vaslui, aici [i-au stabilit

una dintre cele mai primitoare re[edin]e.

În context, str\dania profesorului Dumitru V. Marin -

vinovat [i bolnav [i el de acest Festival – de a ivi aceast\ carte

este un gest deosebit pentru azi [i important pentru istorie." GEORGE STOIAN, e-mail, 2 septembrie 2010

Cum spune George Stoian, [i el a dat o m=n\ de ajutor,

chiar foarte calificat\.

To]i, cred, care au r\spuns sau nu, au citit ce-am

publicat, `n serial, `n ziarul Meridianul. Prin urmare

complet\rile, p\rerile, faptele invocate arat\ dimensiunile

manifest\rii, continuitatea, valoare, importan]a [i chiar dac\

ar veni `n contradic]ie cu afirma]iile autorului, tot foarte

valoroase sunt. Se dovede[te c\ fiecare are dreptatea lui dar

adev\rul e doar unul: Festivalul de Umor "Constantin

T\nase" este o manifestare artistic\ NA}IONAL| cu ramuri

interna]ionale care a adunat [i str=ns, la doi ani, floarea

inteligen]ei [i creativit\]ii rom=ne[ti... Vasluiul dintre Racova,

38

B=rlad [i Vasluie], pe colinele dimprejur, adic\ sate [i ora[e...

cu dragoste [i competen]\, valoare [i

autoritate, deci.

Preciz\m c\ au fost discu]ii

foarte aprinse [i foarte serioase `n

[edin]ele de analiz\. Proiectul de

desf\[urat pe 2 sau 3 zile, invita]i,

cazare, spectatori, a fost definitivat

numai dup\ ce am avut acceptul

celor de la Bucure[ti dup\ care am

umblat eu. Au fost nepotriviri pentru

c\ pe baza promisiunii lor i-am

introdus `n program dar n-au mai

ajuns [i prin noroaiele noastre.

Dup\ comanda vremii

COLECTIVUL era autorul chiar dac\ era `n discu]ie proiectul

lui Marin, separat de al

lui Stoian. Repet,

ceilal]i, (veni]i t=rziu)

inclusiv Petru Necula

(directorul CCP) erau

cu sarcini politice.

De[i ne erau

subordona]i, cei de la

Casele de cultur\ nu

prea erau angrena]i.

S\-i lu\m `n calcul, lui George, amintirile... roman]ate!

39

Edi]ia II:

23 - 24 - 25 iunie 1972. Cu dou\ luni `nainte s-a

inaugurat Casa de Cultur\

"Constantin T\nase", a

sindicatelor, cu dirigin]i de

[antier Sandu V\tafu [i Dumitru

Marin, responsabil UTC, Emil

R\[canu, ajuns director dup\

1989.

Rememorare fulger cu:

George Ila[cu

- Haiducule, m\ bucur s\

te v\d, ar\]i bine, sper c\ sari tot

a[a de bine la dansuri populare

(pentru cine nu [tie, "haiducul"

Ila[cu e un b\rbat falnic de 72

ani, instructor de dansuri [i forma]ii, foarte apreciat [i c\utat).

-{i Dvs. ar\ta]i foarte bine, la c=]i ani ave]i …

-Gigi, ce f\ceai `n 1970 ?

-Eram coregraf la Consiliul Jude]ean al Sindicatelor, cu

Sandu V\tafu.

- Mai [tii ceva de prima edi]ie a Festivalului Umorului

"Constantin T\nase" ?

- Aia de la cinematograful vechi ? Noi nu prea eram pe

acolo, dar c=nd a venit ploaia aia grozav\, m-a]i ]inut nu,

ne-a]i ]inut, pe vreo 500 de oameni la u[\.

- Era ordinul lui B\l\u]\.

40

- Din 1972 am lucrat adesea `mpreun\. Dvs. la texte,

brig\zi, teatru, literatur\, eu la dansuri, regie. C=te spectacole

am f\cut noi, cine le mai [tie.

- Mai [tii cine a participat ?

- Eram spectator convocat … cred c\ familia T\nase,

pe care o `nso]ea]i peste tot, Aurel Storin, Nicolae Stroe.

- Dintre interpre]i ?

- P\i, cred, fra]ii Jijie … [i la a-II-a Sandu a luat

premiu.

- De {erban ce mai [tii ?

- P\i, cu el am lucrat cel mai bine zeci de ani …

- Tu, Gigi, ce p\rere ai despre fosta mea televiziune ?

- Tot respectul, ce-a]i reu[it Dvs. nu va mai reu[i

nimeni. Nu exagerez …

- Nici ce-ai reu[it tu (s\-mi dai cartea despre tine cu

autograf …), nu va mai reu[i nimeni, niciodat\. De asta mi-

e[ti drag. Oric=nd, te `mbr\]i[ez cu sufletul ! cu George Ila[cu, 17 septembrie 2010

La edi]ia a II-a a venit ca "dirijor" Valentin Silvestru

care intra `n biroul primului secretar T\nase f\r\ s\ bat\ la

u[\. S\ hot\rasc\ juriul, a b\tut cu pumnul `n mas\, [i, to]i

invita]ii erau de el aproba]i (pentru c\ primeau [i ceva bani [i

premii) iar concuren]ii erau verifica]i de securitate. Eu [i

Stoian aveam sarcina s\ verific\m textele [i s\ `nchidem

cortina dac\ \[tia ar fi luat-o razna.

41

"Revista are cuv=ntul" sub conducerea lui Sergiu

Malagamba (incluz=nd [i pe t=n\rul Nae L\z\rescu) a fost

primul spectacol adev\rat de

revist\ dup\ destule decenii (vezi

Vremea Nou\, an V, nr. 1346,

s=mb\t\, 24 iunie 1972, pag. 1)

iar spectacolul de gal\ a cuprins

pe cei mai buni dintre cei peste

200 de arti[ti (n-am mai auzit de

Pa[ca [i Sele[i), din 23 de jude]e

(cu Vaslui pe locul II, Taciu [i

Jijie) [i s-a `ncheiat cu Estrada din Pite[ti.

Am `nregistrat c=t am putut cu un

magnetofon portabil Tesla (mare realizare,

mare !!!). La pantomim\ n-aveam cum, dar

textele sunt interesante.

Oficiosul partidului, Vremea Nou\ a

comentat realiz\ri (nu [i muncitorul,

inspectorul) [i ceva ne`mpliniri !

Convorbire telefonic\ cu Mircea Colo[enco

- Mircea, felicit\ri, `n cartea mea - gata, te numesc

veteran al presei vasluiene [i om de cultur\.

- Ba, tu e[ti veteran, `n cultur\ eu muncesc din greu,

`nc\.

Insigna

Insigna

Placheta

42

- Dup\ ce m-ai criticat `n oficios, ca om al partidului …

crezi c\, ai contribuit cu ceva la Festivalul Umorului


- Da' ce, nu discutai cu mine oficial [i neoficial

programe, ac]iuni, atitudini … [i c=nd te criticam `]i spuneam.

- Ba, ne-am mai sf\tuit, dar... tu d\deai cu parul.

}i-aduci aminte de prima edi]ie (3 - 5 iulie 1970), la cinema

"I.C. Frimu", m-ai luat `n furculi]\ c\-s l=ng\ balerinele de la

Bucure[ti dar eu `nso]eam [i p\zeam familia T\nase, pe

Antonescu-C\r\bu[, N. Stroe, Ioan Massoff [.a.

- M\i, da' la furtuna ceea, de ce n-ai dat mai din timp

drumul oamenilor (la Sala mili]iei n.n.) c\ turna [i fulgera !

- M-a durut tare inima, dar era ordinul lui B\l\u]\.

- Mircea, ]i-aduci aminte pentru ce m-ai criticat ?

- Pentru c\ era ordin de la }olescu. Tot el m-a dat [i pe

mine afar\, nu [tiu de ce.

- Ai ajuns om de [tiin]\, o valoare pentru jude] …

- Dac\ sco]i cartea, te felicit. Ai avut atunci mari

contribu]ii ca `ntemeietor (trei edi]ii), ai mediatizat ca un

adev\rat om de cultur\ Festivalul `n ultimii 21 de ani [i acum

sco]i [i o carte. Activitate complet\ !

- Sper s\ fie bun\ ?!

- Ai f\cut tu [i r\u cu politica ta, dar c\r]ile ]i-s bune.

- Vii la Vaslui, `ntre 7 - 10 octombrie 2010 ?

- Sigur ! Joi, 9 septembrie, ora 18.00

43

O manifestare artistic\ na]ional\ la Vaslui are harul s\u

[i a fost darul unei genera]ii pentru o popula]ie mereu urgisit\

c=nd s-au `ntors ochii `ntregii ]\ri c\ la Vaslui se face umor [i

vin. La `nfiin]area jude]ului prin reforma administrativ -

teritorial\ din 1968 aici nu erau nici de unele, fostul raion

Vaslui fiind aspru neglijat `n regiunea Ia[i. Cultural, `n jude],

B=rladul era mult deasupra [i ca num\r [i ca tradi]ii [i ca

autoritate moral\, Hu[ul p\rea mai vizibil prin vinurile sale,

Negre[tiul era ora[ inventat (mai dezvoltate erau Cod\e[ti -

44

fost centru de raion [i Puie[ti ori Murgeni). Cum, toat\ cultura

local\ trecea prin "revalorificare", mai niciuna dintre

personalit\]i nu se plia pe chipul omului nou sau al

creatorului pus `n slujba form\rii profilului comunist.

Directiva partidului: fiecare jude], fiecare localitate s\

aib\ personalitate tutelar\, manifestare artistic\ specific\.

{i chiar s-a n\scut un entuziasm de aceast\ natur\ care

cam submina sloganul general: cincinalul `n 4 ani [i jum\tate.

S\ re]inem c\ `n toate jude]ele s-au ini]iat festivaluri

(menite s\ atrag\ mult\ lume la "ora de educa]ie socialist\")

dar `n foarte pu]ine locuri acestea au prins. Era nevoie de bani

destui, de personal muncitor - competent, de adev\ra]i

administratori `n cultur\ (p=n\ la urm\ cam asta eram to]i) un

fel de management de loissir (organizarea timpului liber).

Mai era nevoie de primi-secretari destupa]i la minte [i

pricepu]i, care s\ aib\ [i persoane pasionate de astfel de

evenimente. Hora de la Prislop (Maramure[), Festivalul

obiceiurilor (Ia[i, Boto[ani, Suceava, Vaslui, Bac\u), Hora

Dobrogean\ [i alte c=teva au avut perioade de existen]\

cultural\ diferit\.

Cultul era al modelului local [i Ceau[escu model

general.

Dumitru Jijie era atunci angajat la Casa de cultur\;

rememoreaz\, pe 14 septembrie 2010:

Prima edi]ie de Festival al Umorului are ceva aparte:

pornea dintr-un ora[ s\rac, populat de oameni care au

`nfruntat greut\]ile timpului cu c=te un z=mbet scr=[nit sau cu

45

c=teva vorbe agere [i acide. De aceea un festival `n care

s\ge]ile ascu]ite ale cuvintelor se sim]eau `n largul lor a fost

imediat acceptat [i sprijinit de vasluieni [i nu numai de ei …

Vasluiul dispunea de un mic teatru (devenit [i

cinematograf) pe scena c\ruia Constantin T\nase a d\ruit

concitadinilor s\i cupletul [i revista. Era firesc s\ se bucure de

re`nt=lnirea cu fo[ti membri sau colaboratori ai companiei

teatrale C\r\bu[.

Dup\ lansarea ideii de Festival, Comitetul de Cultur\

[i-a mobilizat activi[tii [i le-a distribuit sarcini: Dumitru V.

Marin, cam ]an]o[, conducea un grup de invita]i de onoare [i

la urcarea pe sc\rile de intrare `n teatru era aten]ionat de d-na

Virginia T\nase, so]ia actorului: "… dar eu cunosc locul, am

mai fost aici !..." ~n acela[i grup, Antonescu - C\r\bu[ punea

o pat\ de culoare cu silueta [i verva lui; Petric\ Didilescu

slobozea molcom pe sub must\cioara lui cuvinte sim]ite care

bine dispuneau oaspe]ii; Costic\ Peptu `nv=rtea h=rtii [i

programe. Cei de la Casa de

Cultur\ (Ghi]\ P=rc\labu,

Ovidiu Constantiniu, Dumitru

Jijie etc.) aveau sarcini mai

modeste. La primele trei

edi]ii, campion la "alerg\tur\"

era Ticu Marin, cel mai t=n\r.

De remarcat faptul c\ tot el

avut inspira]ia s\ `nregistreze pe band\ magnetic\ aproape

integral edi]iile a II-a [i a III-a.

46

Implicarea mea ca actant `n edi]iile Festivalului

Umorului cuprinde urm\toarele momente:

- Membru al juriului la dou\ edi]ii;

- Interpret `ntr-un cuplu satiric, al\turi de fratele meu

Alexandru Jijie, chiar la edi]ia I, 3 - 5 iulie 1970;

- Premiul I la sec]iunea Estrad\ `n anul 1988 (edi]ia a

X-a);

- Premiul III [i Men]iune `n calitate de compozitor (este

vorba de dou\ c=ntece satirice pe versuri de Aurel Brum\).

Surpriza pl\cut\ pentru vasluieni la edi]ia a X-a a fost

forma]ia de estrad\ a Intreprinderii Mecanica Vaslui. Aceasta

avea `n componen]\ o orchestr\ valoroas\ pe care [i-ar fi

dorit-o [i teatre de estrad\ (sec]ie ritmic\, 4 saxofoane, 3

trompete, 1 trug - trombon), un corp de balet `n care 4

perechi de tineri frumo[i [i talenta]i evoluau `nc=nt\tor, un

grup de proz\, `n fapt componen]ii brig\zii artistice de la

Mecanica `n care str\luceau Lucian }iplea [i Gabi Sp\taru,

soli[ti de calitate. Premiul I a fost ob]inut cu un fragment din

spectacolul "T\nase la el acas\", conducerea muzical\ -

Dumitru Jijie, coregrafia - Mircea Codreanu, libret - Bogdan

C\u[. Dumitru Jijie, 14 septembrie 2010

Toate manifest\rile erau conduse de Partid (`n

generalitatea lui), toate urm\reau profilul omului nou, tot

ceea ce `nsemna crea]ie (`ncep=nd cu Uniunea Scriitorilor)

era mobilizat pentru construc]ia socialist\. Activi[tii [i

inspectorii de la cultur\ n-aveau voie `n pres\.

47

Acum, alt martor [i concurent care auzind c\ scriu

carte, n-a venit singur, ci cu un text, din care extrag:

"Harul cu care m-a `nzestrat DUMNEZEU, m-a f\cut

s\ bat la poarta festivalului `nc\ de la prima edi]ie.

Goana dup\ texte era teribil\, Bogdan C\u[

monopolizase aceast\ latur\ [i a adus pentru mine [i prietenul

meu Nicu Taciu, un text care la prima citire ne-a f\cut s\

vomit\m …

}in minte faza `n care la trei diminea]a (concursul s-a

terminat la ora 04:30) a st=rnit ropote de aplauze...

Festivalul `n sine era [i folositor pentru binele urbei

natale. Asist=nd la spectacol, primul secretar Gheorghe

T\nase a avut la ora 22:00 surpriza, nepl\cerea de a auzi cu

urechile lui, din vocile membrilor brig\zii Casei de Cultur\,

pe post de "nunta[i" despre ceea ce lipsea de vreo dou\ luni

din ora[: Alba lux, Dero [i to]i detergen]ii la un loc.

Alaiul nunta[ilor, cu l\utari cu tot, a plecat la

"magazinul din col]", unde, a doua zi diminea]\, chiar au

g\sit, ca peste tot de altfel `n ora[, mult doritul

DETERGENT !

Detergentul ne-a adus pe piept medaliile de aur !

Noroc cu D.V. Marin (Marinic\ al nostru) care

devenise un adev\rat magician `n a scoate din piatr\ seac\

ceea ce visa noaptea "[eful cel mare" !

Una tare: Cum la ora 22:00 se d\dea stingerea `n

localuri, un "organ cu grade" a venit la actorii care f\ceau

48

larm\ `n fa]a cinematografului, spun=ndu-le s\ termine

imediat sindrofia !

Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace, marele comic Nicu

Constantin a avut parte de un monolog care ar fi meritat

medalie de aur: "Am tr\it s-o v\d [i pe asta. ~n ora[ul lui

T\nase, la festivalul lui T\nase, unde primar este T\nase, noi,

actorii lui T\nase s\ fim lua]i de sub bustul lui T\nase !"

Duc=nd m=inile `mpreunate `n fa]\, to]i actorii au spus

la unison: "LUA}I-NE" !

O TEMPORA ! Sandu Jijie, 16 septembrie 2010

Brig\zile artistice erau arme ideologice prin care se

urm\rea mobilizarea unei p\r]i c=t mai mari din popula]ie. Un

capitol adev\rat au scris cei din Laza `n frunte cu inimosul

profesor Alexandru Guzu, participant

la toate edi]iile Festivalului p=n\ `n

prezent. Textierilor Vasile Ilie, Vasile

Popovici [i Sandu Guzu le d\dea gir

Bogdan C\u[ (Bucure[ti), George

Stoian sau {tefan {erban iar forma]ia

lor era mereu dinamic\ [i proasp\t\.

Grupul satiric din comuna Laza

dovad\ de umor autentic

Marele scriitor, eseist [i critic

de art\, regretatul Valentin Silvestru

la Festivalul Umorului de la Vaslui, `n

anul 1984 (vezi Vremea Nou\ din 18 septembrie acela[i an)

49

spunea: "umorul este dovad\ de inteligen]\, de superioritate,

`ndreapt\ moravurile prin r=s".

Pu]ini dintre noi `[i mai amintesc, poate cei care au

lucrat `n sistem, s\ fac\ vreun fel de excep]ie, c\ prin 1954 un

grup de tineri din Laza, mobiliza]i de Gheorghe Vasiliu,

asistent medical [i Costic\ Bos=nceanu, profesor, doi tineri

inimo[i [i dornici de afirmare au `nchegat `n sat, `n centrul de

comun\ o forma]ie artistic\ numit\ brigad\ artistic\ de

agita]ie, urm\rind s\ prezinte `n programele ei aspecte reale

din via]a satului cu bunele [i relele lui, s\ popularizeze

realiz\rile, s\ ia atitudine `mpotriva lipsurilor, s\ fie opinia

public\ a comunei.

Interpre]ii ei, cadre didactice, salaria]i, ]\rani, reu[eau

de multe ori ca prin programele prezentate s\ fac\ educa]ie

cet\]eneasc\, patriotic\, s\ lupte `mpotriva risipei, neglijen]ei,

furtului, contribuind la `nfrumuse]area satului, [colarizarea

elevilor, buna aprovizionare a comunei [.a.

Prin 1970 folosind formule simple ale genului,

adres=ndu-se direct spectatorilor pe scena C\minului Cultural

de pe platforma unei remorci, sau direct pe tarla la secere, la

pr\[it porumb sau `n alte locuri de munc\ `ncepe s\-[i

contureze personalitatea. Al\tur=ndu-se celor doi lideri,

Victor [i Antonica Cozma, Iulia Vasiliu, Ion Aprodu, Elena

Baban [.a. particip\ la diferite concursuri jude]ene [i ob]in

primele premii. Cresc=nd preten]iile, forma]ia cap\t\ de acum

un nume pe plan jude]ean. Prin calitatea programelor [i a

interpret\rii, `n 1962 se transform\ `n grup satiric, devenind

50

`ntr-o scurt\ perioad\ forma]ie etalon a jude]ului, una dintre

cele mai bune din ]ar\ reu[ind s\ aduc\ jude]ului Vaslui,

comunei Laza peste zece premii I [i II pe ]ar\, prin

participarea la fazele finale ale tuturor concursurilor [i

festivalurilor organizate at=t pe plan jude]ean c=t [i na]ional,

televiziune, `n cadrul festivalului C=ntarea Rom=niei, cum era

atunci, sau Festivalului Umorului "Constantin T\nase" bine

organizat de distin[ii prof. Dumitru Marin [i George Stoian,

activi[ti de seam\ `n cultura vasluian\ sau alte concursuri de

gen. Perfec]ion=ndu-[i mereu programele, modalitatea de

exprimare, membrii colectivului l\zean fac din grupul din

Laza o forma]ie satirico - umoristic\ cu un deosebit impact

asupra spectatorului, cu un umor c=teodat\ irezistibil, plin de

naturale]e [i inspira]ie, cu modalit\]i de expresie [i resurse

inepuizabile de exprimare, cum spunea `n 1982, la a VII-a

edi]ie pre[edintele juriului de la Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" de la Vaslui, marele si regretatul actor

Horia {erb\nescu, citez: "experien]a scenic\ a interpre]ilor,

aplombul lor, greutatea poantelor exprimate `n scen\, fac, din

nou, din grupul satiric din Laza o forma]ie etalon pentru

umorul rom=nesc, una din cele mai bune din ]ar\", (Vremea

Nou\ din 8 octombrie 1982).

La o alt\ edi]ie, mai t=rziu, referindu-se la comuna

Laza, regretatul scriitor si critic de art\ Valentin Silvestru,

mul]i ani pre[edintele juriului acestui mare festival, spunea

c\: "Vasluiul este capitala na]ional\ a umorului iar Laza cea

51

"~n ]ara asta, ]ara p=inii,

S\ aib\ p=ine p=n' [i c=inii,

Guvernul nostru ne oblig\

S-avem o zi de m\m\lig\.

Lor ce le pas\ cum e traiul,

Scumpir\ trenul [i tramvaiul.

Scumpir\ tot, la cataram\,

P=n\ [i p=inea [i tutunul

{i c=nd `njuri pe [leau de mam\,

Ei cic\ eu fac pe nebunul..." (din repertoriul lui Constantin T\nase)

jude]ean\" `ncheind cu aprecierea: "Aici la voi, chiar [i `n

Vaslui/ Pe drum, `n case/ Oricare om e un T\nase."

Noi adesea spuneam atunci c\ este o mare bucurie

pentru noi c=nd vedem `n

jurul nostru oameni care r=d,

bucuro[i [i veseli.

Merit\ deci, s\ ne

amintim cu `nalt\ stim\ [i

respect de cei care `n acea

perioad\ a istoriei, c=nd

critica avea o anumit\

culoare ne `nveseleau prin

glumele lor prezentate,

descre]indu-ne frun]ile m\car pentru o clip\. S\ plec\m deci

fruntea cu respect `n fa]a regreta]ilor profesor Costic\

Bos=nceanu, educatoarei Nu]a Ilie, Mitic\ Asavei - cizmarul,

care nu mai sunt printre noi [i c\rora le purt\m o `nalt\ [i

ve[nic\ recuno[tin]\, acelor care `nc\ mai sunt, Gheorghe [i

Iulia Vasiliu, Vasile Ilie, Aurora Guzu, Ion Pu[ca[u, Vasile

Popovici, Lucia Maftei, Elena Filip, Gheorghe Flocea [.a.

arti[ti amatori talenta]i de la Laza [i din partea jude]ului

George Stoian [i prof. Dumitru Marin, datorit\ c\rora a

existat [i s-a desf\[urat acest m\re] festival `n condi]ii bune [i

chiar foarte bune.

Prin ceea ce a f\cut grupul satiric din Laza a determinat

comuna Laza s\ devin\ un important punct de referin]\

cultural\ [i spiritual\ pe harta jude]ului [i a ]\rii iar numele

52

Vasluiului s\ fie cunoscut `n ]ar\ [i s\ devin\ o vatr\ de

cultur\ rom=neasc\ `n care au rodit mari talente ale artei

profesioniste [i amatoare. prof. Alexandru Guzu, instructor al grupului satiric din Laza

8 septembrie 2010

Edi]ia a II -a (23 - 24 - 25 iunie 1972) trebuia s\-[i

adapteze con]inutul la hot\r=rea Plenarei din 1971 ([i textul

meu de la Movil\ a fost verificat). Eforturile economice erau

mari [i trebuiau servite de instrumentul ideologic.

Cultura chiar devenise o prioritate educa]ional\

ilustrat\ chiar [i de ziarele jude]ene care aveau rubrica, mereu

ciuntit\ de cuv=nt\ri, cultura [i via]a cu profile de ]\rani [i

muncitori frunta[i, cu crea]ii mai mult sau mai pu]in

muncitore[ti. Era perioada form\rii noii intelectualit\]i cu

hamuri aspre pentru orice fel de creatori. P=n\ [i caricaturile

erau "poeme" pentru autorit\]i.

Articolul "Satira [i umorul `n haine de gal\" (Mihail

Harea [i Mircea Colo[enco) trecea `n revist\ `n (Vremea nou\,

1348, 27 iunie 1972) rezultatele la Brig\zi artistice

V. Silvestru I. Vov\ S. Georgescu A. P=rvu B. C\u[ A. Chiper

53

(forma]iile: Uzina Autoturisme Pite[ti, Ceamurlia, G\e[ti) [i

premian]ii individuali (Pasca + Sele[i, Nicolae Taciu + Alexandru Jijie, Alexandru Guzu) [i exprima exact pozi]ia

Comitetului jude]ean de Partid.

A fost interesant\ Foaia volant\ a Festivalului ziua I,

23 iunie, printre altele cu programul zilei: 10:00 - Cuv=nt de

deschidere; 10:15 - 11:30 - Centenarul revistei rom=ne[ti,

(1872 - 1972) expunere Ioan Massoff; 11:30 - Vernisajul

expozi]iei "S\ glumim din v=rful creionului"; 16:30 - Concurs

Cine [tie c=[tig\ "T\nase - C\r\bu[ul [i critica cet\]eneasc\";

18:00 - 19:30 - ~nt=lnire a instructorilor brig\zii artistice de

54

Album cuprinz=nd

autograful [i caricatura pentru

D.V. Marin a lui Cik Damadian.

Biblioteca Negre[ti, iunie, 1972

agita]ie cu membrii juriului; 20:00 - 22:30 "REVISTA ARE

CUV+NTUL" - spectacolul de deschidere, a Teatrului satiric

muzical "Constantin T\nase".

Conform Directivelor,

abaterile de la program erau

minime, abaterile la texte, excluse,

umorul combativ, o necesitate. Se

crea cultur\ politizat\ [i se `nf\ptuia

`n toate centrele urbanizate cu

mobilizare (semi-obligatorie) a

spectatorilor de toate v=rstele. Nu

existau s\li goale.

*

Insist asupra momentului de

AFIRMARE - edi]ia a II-a din 1972.

Cu c=teva s\pt\m=ni `nainte

"organele partidului" `l considerau

cam ineficient educativ, dar…

aten]ionat Valentin Silvestru, care

regreta absen]a din 1970, l-a sprijinit cu autoritate. Au contat

[i cele c=teva scrisori care `ntrebau, c=nd se mai ]ine

concursul [i de condi]iile de participare. ~n final: 23 jude]e cu

peste 2000 de arti[ti amatori [i o mult mai bun\ mediatizare.

Pe l=ng\ Casa de Cultur\ se inaugura [i Cinematograful

"Modern", unde s-a planificat concursul pentru interpre]i

individuali + brig\zi artistice.

55

Numai concursul edi]iei a III-a a `nsemnat 18 ore [i 42

minute `n dou\ s\li care gemeau de lume, de[i era campanie

agricol\. Bucure[tenii sc\pau "cu sarcin\ de partid" din

fierberea zilnic\ [i-[i luau tot felul de libert\]i prin ora[ele sau

comunele din jude] pe banii Comitetului de Cultur\ [i Art\

care asigura cazare, mas\, diurn\ [i ma[ini pentru deplas\ri.

La individual premiul I a fost ob]inut de Nelu Norocea, de 9

ani, din Vetri[oaia (am `n]eles c\ nu

s-a ales nimic de capul lui) iar la

brig\zi artistice au rezultat

spectacole adev\rate, cu

Intreprinderea de Transporturi

Bucure[ti (ITB) prima clasat\. ~n

competi]ie au fost 423 de arti[ti

amatori, din 27 de jude]e,

pre[edintele juriului Valentin

Silvestru care nu s-a dezlipit de

scen\ … imprim=nd o not\ de

seriozitate f\r\ precedent. Tudor Gheorghe, cunoscut

menestrel, a avut un concert special iar evolu]iile teatrelor

invitate au provocat mult\ emula]ie.

Concursul de caricatur\ n-a lipsit, prezen]i fiind cei mai

cunoscu]i caricaturi[ti din ]ar\ (mai ales cei de la "Urzica" [i

Nicolae Viziteu, vasluianul nostru, cu un premiu).

Au fost manifest\ri premerg\toare `n mai multe ora[e [i

comune incluz=nd [i un ciclu de filme, expozi]ii (itinerante),

spectacole cu teatrul "}\nd\ric\" [i "~nt=lniri cu epigrama".

Expozi]ie "T\nase" din Muzeu

56

De mare succes s-au bucurat dezbaterea "Umorul `n literatura

rom=n\", recitalul lui Nicolae Stroe [i expozi]ia de desene [i

gravuri (deplasat\ la "Confec]ii" [i alte locuri). Elita umorului

rom=nesc [i a scriitorilor a fost prezent\ [i purtat\ prin jude],

ar\tat\, comentat\.

F\r\ `ndoial\ a fost o realizare la marea ambi]ie, foarte

dens\ [i spectaculoas\. "Culturnicii" de atunci au alergat, nu

glum\, biciui]i de Valentin Silvestru care mi se dest\inuia (pe

dealul de la Gura Bustei) c\ e foarte obosit, extenuat dar a

vrut s\ demonstreze ce se poate face la un Festival pe care-l

va interna]ionaliza (se referea la Republica Federativ\

Iugoslavia).

Nicolae Viziteu e premiant la edi]ia a II-a. Iat\-l ce

scrie, `n 2010, `n bun\ condi]ie de crea]ie (adic\ jumi/juma

treaz):

- Culi]\, c=t e o p=ine ?

- E mai ieftin\ ca o ]igar\ …

- {i, de ce fumezi ?

- P\i, m\n=nci p=inea da' nu

iese fum!

- De ce bei ?

-S\ suport inep]iile

prietenilor [i prostiile mele.

Domnule, prof. dr. Dumitru V.

Marin, la un pahar de vin m\

`mpac pe mine... destinul... suf\r

[i-mi `nnec amarul...

57

- La olecu]\ de Taifas … (numele unei cr=[me)

- Ascult pe al]ii dar [i ideile mele pe care le adun `n

caricatur\, `ntr-un pahar de vin ieftin.

- Ce visezi ?

- Expozi]ii, expozi]ii. La b\utur\ am interdic]ie, nici

m\car la "una mic\, de la F\nic\".

- D\-mi scris ce [tii de Festivalul Umorului "Constantin

T\nase".

- Iaca, scriu:

"{tiu c\ am fost premiat la edi]ia a-II-a [i eram tare

m=ndru. Dvs. nu v\ ocupa]i cu caricatura a[a c\ nu m-a]i

remarcat. V-am v\zut cum `i instruia]i pe participan]ii cam

be]i `ntr-o sear\, la edi]ia I sau II [i v-am socotit curajos, c\

putea]i lua o b\taie bun\.

Festivalul Umorului "Constantin T\nase" a `nsemnat

mult pentru vasluieni [i pentru mine, particip=nd la 20 de

edi]ii. A[a s-a n\scut [i grupul de la Lu]oaia care l-a dat [i pe

revolu]ionarul Marian Enache. N-a[ garanta c\ v-a]i bucurat

de multe laude.

Doar de c=nd a]i `nfiin]at Grupul de Pres\ i-a]i uimit pe

to]i. De 20 de ani sunte]i `n frunte. V\ doresc succes !" Nicolae Viziteu

15 septembrie 2010

Edi]iile din 1976 [i 1978 au fost aproximativ la acela[i

nivel, dar edi]ia de 10 ani (a VI-a, unii i-au spus jubiliar\) din

1980 s-a `ntins pe parcursul a 3 (trei) s\pt\m=ni, cu 4 (patru)

zile concurs de interpretare [i spectacol de gal\, duminic\, 27

septembrie 1980.

58

Edi]ie aniversativ\, aceasta, a avut [i Gala teatrelor

pentru copii [i tineret (Sala Sporturilor, Casa de Cultur\

B=rlad, Hu[i, Vaslui etc.), Gala teatrelor dramatice

("B\d\ranii" - Br\ila, a prins mult), Zilele filmului de

comedie, Decada literaturii satirico - umoristice, Gala

teatrelor de estrad\, expozi]ii `n s\li din ora[e [i la c=teva

c\mine culturale (Cod\e[ti, {uletea, Murgeni, Tutova …).

Concursul de interpretare era cam `ntre 08:30 - 21:00, `n cele

4 zile !

C=t\ cultur\ era, c=t\ politic\

… dar era o mi[care cultural\

local\, cu pu]ine valori locale dar

stimulativ\ prin personalit\]ile

aduse pe diurn\, distrac]ie, be]ii,

cuceriri … ceva libertate. Pentru c\

nu lipseau deloc b\ie]ii cu ochi

alba[tri pe care-i cuno[team `n cea

mai mare parte.

Era `ns\ autocenzura, era

frica de a gre[i contra partidului, era spionajul [i dela]iunea

reciproc\. Fiecare se temea de ceilal]i, iar Valentin Silvestru

nu era tandru [i "mai liber" dec=t `n apropierea Rodic\i

Mandache [i cel mult 3 dintre zecile pe care, el `i aducea !

Tocmai pentru c\ fusese peste hotare, era `ndeaproape

supravegheat [i el [tia asta !

Beneficiul cultural era al popula]iei [i mai ales al

elevilor de liceu adu[i organizat s\ umple s\lile; la teatru

A. Clenciu, 1994

59

venea lumea cea mai bun\ … [i securitatea. {i adesea umorul

era chiar de calitate ! Dup\ vremi …

Cu Emilian … Pascal !

- B\di]\ Emil, `mpline[te 40 de ani,

Festivalul Umorului de la Vaslui…

- Umorul era la Hu[i, nu la Vaslui.

- ??

- Pe scen\ sau cu secu' al\turi

oamenii f\ceau glume acoperite, uneori

frumoase dar adesea moarte.

- ?!!

- Nu te mira, limbile se dezlegau

dup\ un pahar cu vin [i nici ochii alba[tri

nu erau mul]i. Atunci, pur [i simplu invita]ii sc=nteiau. ~i mai

stimulam [i eu …

- Adev\ratul umor, deci, la Hu[i … cu cine ?

- P\i, tot ce-ai adus mata `n jude], ca inspector la

CJCA, i-ai v\rsat la Casa de Cultur\, mai precis la Pascal,

care-i purta prin vii, comune, prin crame … ce, nu [tii, nu erai

cu mine ?

- Ba, da, eu eram oficialul.

- Au venit mul]i, chiar mul]i, Virginia T\nase [i fiii,

Nae Roman, Stroe, Storin, Silvestru, apoi F. Neagu,

Constantin Chiri]\, M. Preda … mul]i !

- Continu\!

60

- {tii ce, mai repede `]i spun cine n-a venit. A trecut pe

aici floarea umorului, caricaturii, crea]iei, [tiin]ei rom=ne[ti.

~]i poate spune [i Avram D. Tudosie.

- Pe la Crama lui semnau condica?

- Nu, numai, era `n s\rb\toare neoficial\ tot Hu[ul.

- Nu exagera …

- Ad\-]i aminte c\ aveam cercuri artistice, f\ceam filme

(`n 1970 !), veneam de la un ansamblu profesionist [i …

- Doamna Eliza Pascal, so]ia, era la Bibliotec\.

- Aveam corul \la vestit, cu Lisellote V=rn\ …

- Dar, despre `nceputurile Festivalului Umorului


- Nu-mi pl\ceai atunci, c\ erai prea insistent (cu tupeu)

[i nu erai bun la b\utur\, erai prea t=n\r [i perseverent. Ca

proces - verbal de inspec]ie, mi-ai f\cut …

- Despre `nceputuri … b\die (nu uit c\ ai 78 de ani !) ?

- P\i, familia T\nase … familia T\nase … T\nase …

era cu unul din b\ie]ii lui care n-avea voce (fusese operat la

g=t, n.n.), sem\na perfect cu Constantin T\nase, al doilea era

mai brunet, doamna, doamna era `nc\ frumoas\, se ]inea bine

… I-ai adus la Hu[i, dar nu mai ]in minte c=nd. Chiar la vreo

3 edi]ii … aha, cu microbuz parc\, nu prea beau ei. Erau

oameni serio[i !

- Ce-]i mai aduci aminte ?

- Mai, las\-m\ … Parc\ la vechiul cinematograf eram

`n juriu, iar voi, mata, Pieptu, Didilescu `i organiza]i [i pe

invita]i [i concuren]i. N-au fost prea mul]i, p=n\-n 20!

61

- {i ?

- Care [i cum, nu mai [tii …! Am [i trofee … acordate

pe scen\, nu … altfel.

- Ce ai ?

- Uite [i oala asta cu dou\ fe]e …

Emilian Pascal s-a dezl\n]uit. Se mai repet\ pe ici pe

colo, dar e logic [i sf\tos: 45 de ani la cultur\. Nu degeaba

l-am numit eu seniorul culturii vasluiene ! interviu filmat, 2 septembrie 2010, acas\, dup\ amiaz\

(Meridianul, an XII, nr. 36 (855), joi, 9 septembrie 2010, p. 10)

Credem c\ Festivalul Interna]ional al Umorului

"Constantin T\nase" a avut 3 etape distincte: a) Afirmarea,

`ntre 1970 - 1976, AUTORITATEA, 1978 - 1998 [i

Rezisten]a, dac\ nu Dec\derea lent\ din ace[ti ultimi ani, c=nd

au disp\rut forma]iunile mari (brig\zi artistice) [i critica se

face pe sponci. Probabil c\ trebuie reg=ndit profilul, tematica

[i adresabilitatea !

C\ el trebuie men]inut, e de la sine `n]eles.

Stimate d-le profesor [i drag\ prietene Marin,

Ne cunoa[tem de-o via]\ [i m-am str\duit s\ scriu `n

grab\ aceste aduceri-aminte. Dac\ e prea lung, se poate scurta

dup\ voia Dvs., eu "n-am avut timp s\ scriu mai pu]in", vorba

lui Iorga.

~n rest, mult succes la editarea c\r]ii [i a[tept apari]ia. Cu prietenie, V. M\linescu

2 septembrie 2010

62

Amintiri despre Festivalul de Umor

audien]\ [i valoare cultural artistic\ la Vaslui Acum patruzeci de ani `n urm\, `n zilele de 3, 4 [i 5 iulie

1970 se desf\[ura la Vaslui, `ntr-o modest\ sal\ de cinematograf,

prima edi]ie a Festivalului Umorului "Constantin T\nase" [i prima

manifestare de acest gen `n Europa, dar e posibil s\ fi fost [i

PRIMA pe `ntregul mapamond prin specificul [i valoarea sa

artistic\.

Av=nd `n vedere c\ la conducerea

jude]ului Vaslui se afla un prim-secretar

ambi]ios cu numele de Gheorghe T\nase,

ini]iatorilor de la Comitetul de Cultur\ [i Art\

- Vaslui, le-a fost lesne s\ ob]in\ aprobarea

inaugur\rii acestui Festival care coincidea, `n

mod fericit [i cu numele tovar\[ului

Gheorghe T\nase, cel care a fost `nc=ntat de

aceast\ coinciden]\ de nume. Semnifica]ia

`ns\ era alta: Constantin T\nase - marele

actor [i conduc\tor al Teatrului satiric -

muzical "C\r\bu[", din Bucure[ti, fiind n\scut la Vaslui, c=]iva

intelectuali de frunte de la Comitetul de cultur\ s-au g=ndit s\-l

venereze pentru ce a `nsemnat Teatrul de revist\ `n ]ar\ [i

str\in\tate `n prima jum\tate a secolului XX, prin munca [i os=rdia

acestui mare actor de comedie, care devenise o personalitate

proeminent\ `n ]ar\ [i str\in\tate, prin marile spectacole de revist\

pe care le-a realizat ca actor, regizor, compozitor [i textier [i ca

organizator de mari turnee peste grani]ele ]\rii.

63

Printre cei ce s-au zb\tut s\ realizeze acest festival -

ini]iatorul [i organizatorul neobosit

al manifest\rii, s-a num\rat actualul

prof. dr. Dumitru Marin, care `n

vremea aceea era inspector -

metodist la Comitetul Jude]ean de

Cultur\ [i Art\. Al\turi de domnia

sa se aflau [i al]ii: C. Pieptu,

George Stoian precum [i al]ii de la

Casa Jude]ean\ de crea]ie etc. ~mi

aduc aminte de toate acestea,

deoarece `n prima edi]ie a

Festivalului, am fost invitat `n juriu

ca membru onorific din partea Teatrului "Victor Ion Popa" `n

calitate de secretar literar. Am avut onarea s\ fiu al\turi de N.

Stroe, marele actor cupletist

de la Bucure[ti care fusese

numit pre[edintele juriului,

adus la Vaslui de fosta so]ie

a lui Constantin T\nase care

venise `mpreun\ cu cei 2 fii

Radu [i Aurel; de asemenea,

`n juriu au mai fost Aurel

Storin - secretar literar -

muzical de la Teatrul satiric

- "Constantin T\nase" din

Bucure[ti, dou\ balerine zglobii [i s\lt\re]e, N. Kanner - tot din

Bucure[ti, Nae Roman, [.a.

Fred Ghen\descu - 1972

64

"A[a-i via]a

Via]\-i asta, m\i b\die?

Fir-ar mama ei s\ fie!

Nu po]i m\, oricum o dregi,

Dou\ capete s\ legi.

Nu se poate m\, [i basta!

Via]\-i asta?!

C=nd ]i-e poft\ de-o g\in\,

Te ui]i la ea din vitrin\,

C=nd ]i-e poft\ de salam

Jinduie[ti la el prin geam

{i te saturi cu fereastra...

P\i... Via]\-i asta?!

Nu g\se[ti s\ te-mprumu]i,

Peste trei zile te mu]i,

Nici un ban `n buzunar.

N-ai pl\tit nici la l\ptar,

E[ti dator v=ndut pe pia]\,

Asta-i via]\?!

N-ai bani ca s\-]i iei un ac,

S-a spart geamul la iatac,

Mi]ii i s-au rupt pantofii,

Iar s-au ispr\vit cartofii,

Vasilic\ [i-a spart ]easta

Via]\-i asta?!

Vii acas\ la m=ncare,

Parc\-i la `nmorm=ntare,

To]i sunt albi parc\-s pe p=nz\,

Fiindc\ n-au nimic la r=nz\

Tu le-aduci de-un leu verdea]\!

Asta-i via]\?!" (din repertoriul lui Constantin T\nase)

De la Hu[i fusese

invitat `n juriu dl. Emil Pascal

- directorul Casei de Cultur\.

Au lipsit de la

inaugurarea primei edi]ii

unele personalit\]i culturale

bucure[tene printre care [i

Valentin Silvestru - marele

critic teatral de la

Contemporanul [i Rom=nia

Literar\ care abia de la a

doua edi]ie [i-a intrat `n rol, `n

calitate de co-organizator

al\turi de dl. prof. Dumitru

Marin [i al]ii.

Prima edi]ie, a demarat

mai modest cu mai pu]ini

participan]i [i cu un public

destul de redus ca prezen]\,

majoritatea fiind sceptici [i

ne`ncrez\tori `n efectul

terapeutic al umorului. Unii

se [i `ntrebau cui [i la ce

folose[te UMORUL ? Se

afirm\ uneori [i azi, c\ sursa

principal\ a umorului [i a

comicului ar fi contrastul

dintre aparen]\ [i esen]\; oare

nu e comic\ situa]ia unui

65

imbecil, a unui prost\nac `n aparen]\ ca [i `n esen]\ ? {i se mai

r=de uneori de prostie. Cel mai adesea `ns\, inteligen]a uman\ ne

face s\ r=dem copios atunci c=nd `i citim pe I. L. Caragiale, Aurel

Baranga, Paul Everac, Marin Sorescu, Ion B\ie[u etc. sau pe

Shakespeare, N.V. Gogol, Moliere, Rabelais, Cehov, Twain,

Ha[ek, B. Shaw ca s\ nu pomenesc doar de c=]iva autori de

comedie [i umor din literatura rom=n\ [i universal\, care prin

personajele create st=rnesc hazul pentru prostia manifest\rii lor.

Mai exist\ [i prejudecata c\ umorul i-ar `ndrepta pe oameni.

Posibil. Se potrive[te `ns\ de minune axioma c\ omenirea se

desparte de trecutul ei r=z=nd ! E adev\rat, cu c=t\ satisfac]ie ne

aducem aminte de perioada dictaturii absurde dinaintea lui '89.

Dar nu cumva am intrat `ntr-o democra]ie [i o libertate la fel de

absurd\ dup\ revolu]ie ? Suntem liberi s\ medit\m … Poate c\ azi,

o critic\ public\, o sanc]iune administrativ\ sau penal\ pot fi

`ncomparabil mai eficiente educativ [i social, dec=t umorul. Ce

facem `ns\ cu spiritul ? Nu cumva umorul folose[te la

`ns\n\to[irea st\rii de spirit a spectatorilor [i `n acest caz devenim

mai buni [i mai optimi[ti fa]\ de starea social\ a unei na]iuni ? Din

nou, subiect de medita]ie !

Ceea ce e sigur, este faptul c\ Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" de la Vaslui s-a dovedit nobil, util [i deosebit

de a[teptat de la o edi]ie la alta, iar efectul curativ al r=sului [i-a

dob=ndit o adeziune [i o satisfac]ie general\. Edi]iile care au

urmat, au fost preg\tite cu mult\ pricepere [i autoritate de c\tre

Valentin Silvestru [i organizatorii din Vaslui, Comitetul de Cultu\

[i al]i pasiona]i de art\ [i cultur\ din mijlocul c\rora n-a lipsit dl.

prof. Dumitru Marin, Dumitru Bran, profesorul [i ziaristul Teodor

Pracsiu `n c=teva edi]ii, `n juriu am fost al\turi de actri]a Tamara

66

Buciuceanu - Botez, muzicologul Vasile Donose, de origine

vasluian\, iar din Teatrul "Victor Ion Popa" au mai fost invita]i `n

juriu Constantin Petrican, regizorul Constantin Nacu [i Bogdan

Ulmu, iar co-prezentatori actorii Dana Tomi]\ [i Constantin

Av\danei. Printre cei ce au ajutat la buna organizare s-au mai

al\turat regizorul Bogdan C\u[, dirijorul prof. Nicu Balan,

coregraful George Ila[cu, directorul Casei de Cultur\ Vaslui, Emil

R\[canu [i al Casei de Cultur\ B=rlad, Nicu Bor[, apoi Virgiul

Giu[c\ iar ca prezentatori [i-au adus o contribu]ie deosebit\ G.

Stoian din Vaslui [i prof. Gruia Novac din B=rlad.

Ulterior manifest\rile s-au `mbog\]it prin concursurile de

caricatur\, grupuri de satir\ [i umor ale amatorilor, gale ale

spectacolelor de comedie [i organiz\ri ale galelor finale ale

laurea]ilor cu distribuiri de premii [i men]iuni care stimulau `n cel

mai `nalt grad, particip\rile la urm\toarele edi]ii care, `n cei 40 de

ani de la ini]iere s-au desf\[urat aproape cu regularitate, din doi `n

doi ani, `n alternan]\ cu colocviul na]ional de regie de teatru care

s-a desf\[urat la Teatrul "Victor Ion Popa" ini]iat `n anul 1976 tot

cu animatorul activit\]ilor culturale din ]ar\, Valentin Silvestru pe

care `l regret\m cu to]ii, pentru prematura (plecare) `n lini[tea

etern\.

Festivalul Umorului "Constantin T\nase" a ridicat enorm

prestigiul jude]ului [i al ora[ului Vaslui intr=nd `n tradi]ie, fapt de

care sunt m=ndri at=t vasluienii c=t [i ]ara, care se poate l\uda cu o

asemenea manifestare de cultur\ [i art\ c\reia `i doresc s\

d\inuiasc\ `nc\ vreo 40 de ani de acum `nainte. V. M\linescu - veteran al teatrului, B=rlad, septembrie 2010

67

Impunerea sigur\ `n arealul na]ional s-a `nf\ptuit

`ncep=nd cu edi]ia a III-a, din 1974 [i

autoritar\ din 1976, cel t=rziu 1978.

40 de ani, ca INSTITU}IE

CULTURAL|, alintat\ de v=nturile de

libertate de prin 1970 (ce-a urmat dup\

1971…!!!) botezat\ FESTIVAL, [i-a onorat

datoria de a r\sp=ndi cultura (mai veche sau

mai nou\, mai partinic\, ori mai liber\) pe

meleagurile de unde a plecat marele actor Constantin T\nase,

dar [i a desena o f\r=m\ de spiritualitate specific\ pe cerul

Rom=niei.

C=]i, c=t, cum au aplicat hot\r=rile partidului (a fost o

pre[edint\ [i `ncrezut\, fudul\ [i cu totul incompetent\, dar

hot\r=t\) [i pe l=ng\ limbajul de lemn c=t s-au produs

intelectual … vom vedea, poate, `n cadrul Curentului

Cultural Informa]ional de dup\ 1989.

Dreptul la posteritate `l au `ns\ to]i. Evident, `n m\suri

diferite ! Cel pu]in pentru cei lega]i de Festivalul Umorului,

Bienala Umorului, Festivalul Interna]ional al Umorului la

cea de-a 21 edi]ie, deci … dup\ 40 de ani !

O reunire de c=teva sute de oameni implic\ ac]iunea

direct\ a unei echipe supuse unui (deget) ar\t\tor.

Poate, George are dreptatea lui, pentru c\ Petrea

Didilescu chiar `n analizele Comitetului de Cultur\ [i Art\,

devenit [i de educa]ie socialist\ (C.J.C.E.S.) spunea adesea

"s\-l consult\m [i pe tovar\[ul G. Stoian" (D. Marin [i Lucian

D.V. Marin 1974

68

Popa `l pi[cau mereu c\ nu poate f\r\ el, [i r\spundea: e omul

lui Bran, ce s\ fac?). S-a dovedit totdeauna c\ George Stoian,

apoi {tefan {erban [i Ioan Manca[ erau "esen]a mi[c\rii"

oric=t ar fi clocotit ceilal]i. De altfel, dup\ 1974 rolul CJCES

a sc\zut semnificativ pentru c\ a devenit de "control [i

`ndrumare" [i mai ales de educa]ie socialist\, deci de

concep]ie. Dar [i aici era urm\toarea diviziune: pre[edin]ii (`n

ordine B\l\u]\-Chiper-Bran-Condrea-Stoian) erau angrena]i

`n sarcini de partid, vicepre[edinte era "viceprimarul" cel gata

s\ `ncaseze criticile [i, mul]i ani, Constantin Pieptu omul cu

h=rtiile, sforarul, limba de lemn, deci necriticabil dar

important. Inspectorii metodi[ti - la munc\ [i alerg\tur\.

Despre ace[tia nu se vorbea nicicum dar erau critica]i `n

oficios c=nd li se preg\tea cele 3 cizme, adic\ erau da]i afar\.

Vremea nou\ a fost barometrul aprecierilor [i cobea jude]ului

`nainte de 1989.

Cercet=nd ziarele [i arhivele (n-am dat de procesele

verbale ale [edin]elor) nu se prea `nt=lnesc numele

inspectorilor dar care apar pe statele de plat\, delega]ii [i `n

procesele verbale de inspec]ie la comune-biblioteci-case de

cultur\ pe care le `ntocmeau ei. Era o interdic]ie dus\ la

maximum de un fel de pre[edint\ numit\ Condrea [i ridicat\

doar... de revolu]ie!

69

II. AUTORITATEA

70

AUTOGRAFE:

Dem R\dulescu

prof. univ. actor

Alexandru Tocilescu

regizor

Doru Octavian Dumitru

interpret

71

Festivalul vasluian (na]ional [i interna]ional) dob=ndise

un prestigiu excep]ional, greu de contestat [i avea for]e

artistice pe m\sur\. Bun\oar\, la edi]ia a X-a din 1988,

compozitorul vasluian Dumitru Jijie a reu[it incredibilul:

Estrada de la "Mecanica", un ansamblu mai puternic dec=t

orice forma]ie de estrad\ din ]ar\, `mpun=ndu-se `ntr-o

concuren]\ cu totul deosebit\ (m\ rog, locul I) care a `ncheiat

spectacolul de gal\ cu o evolu]ie impresionant\. (vezi [i

Vremea Nou\, 4 octombrie 1988).

{i … 1989 … !

Filmul nu s-a rupt la revolu]ie, temporarii pre[edin]i,

politicieni, activi[ti [i angaja]i `n]eleg=nd rostul unei

manifest\ri de prestigiu. Profesorul [i etnologul Dan Ravaru

opta `mpotriva continu\rii, dar mai apoi a avut un rol

important `n calitatea Festivalului.

~n 1990, `nc\ mai era normal\ prezen]a grupurilor

satirice, a scheciurilor, interpre]ilor individuali [i mai ales

Salonul caricaturii [i concursul de literatur\ umoristic\.

La a XII-a edi]ie (1992) cu Valentin Silvestru la c=rm\,

sus]inut de Ioan Manca[, {tefan {erban [i trupele lor, s-au

perindat la Vaslui [i `n ora[e, aproape to]i marii arti[ti ai

momentului, de data aceasta cu o exprimare liber\ [i avizi de

o nou\ imagine.

~ncep=nd cu acest moment Tv.V. a fost al\turi de

organizatorii principali, [i a captat [i ea interesul maxim.

72

Curiozitatea era excep]ional\ pentru c\ `n toat\ Moldova nu

exista alt post TV liber [i mai erau doar 3 `n ]ar\.

Datorit\ nout\]ii `n peisaj, a disponibilit\]ii grupului de

reporteri, practic a existat o dublur\ a Festivalului pe micul

ecran care transmitea imagini (prin DRTV Ia[i) `n toat\

Moldova [i o parte din Basarabia (14 sta]ii de emisie). ~n

direct (la Casa Armatei) au fost aproape to]i participan]ii [i

concuren]ii cu evolu]iile cele mai nea[teptate [i … libere de

Regulament.

Printre invita]i: Al. Ar[inel + Stela Popescu, Irina

Loghin, Cristina Stamate [i toat\ trupa de scriitori, arti[ti [i

caricaturi[ti venit\ cu Valentin Silvestru. Ce n-a `nc\put `n

programul de emisie, am difuzat ulterior. Am conlucrat foarte

bine [i cu oganizatorii.

Popularizarea Festivalului Umorului "Constantin

T\nase" a avut f\r\ `ndoial\ efecte benefice `n r=ndul

popula]iei (emula]ie creatoare) [i s-au constituit `n momente

educative de mare efect.

Pentru arti[ti era surplusul de imagine (pozitiv\).

Pentru noi erau subiectele. Simbioza s-a prelungit p=n\ ast\zi.

Edi]ie cu har a fost caracterizat\ de "dirijor" drept

"edi]ie admirabil\ cu un program ambi]ios, amplu [i divers

care `n mare parte s-a [i realizat" cu ]elurile "s\ valorifice

talentele existente, s\ se constituie `ntr-un for de

competi]ie…" consider=nd-o "cea mai important\ [i mi se

pare unic\ manifestare spiritual\ ce `mbog\]este umorul

rom=nesc, cultura na]ional\ `n general".

73

Compozitorul [i muzicologul Vasile Donose (vasluian

la origine), directorul Teatrului de Revist\ "Constantin

T\nase" Bucure[ti considera c\ manifestarea ia amploare cu

fiecare edi]ie [i "este un semn foarte bun [i indubitabil al

inteligen]ei popula]iei vasluiene", concluzion=nd c\ "`n edi]ia

din acest an a fost prin cei mai buni creatori prezen]i …, prin

cele mai bune forma]ii artistice [i interpre]i de umor, o reu[it\

manifestare a umorului …" Urmau [i alte p\reri (Adev\rul,

III, nr. 301, p. 1+4, 6 - 8 octombrie 1992).

Era de a[teptat ca `ntre timp s\ se g\seasc\ noi formule

de concurs, elemente noi de stimulare [i orice altceva c=t de

c=t netradi]ional. Edi]iile urm\toare (p=n\ `n anul 2000) au

mers cam pe acela[i calapod [i, firesc, s-au `nregistrat regrese

din ce `n ce mai evidente, mai ales la concursul de

interpretare.

Prin interven]ia [i prezen]a lui {tefan Popa Popa's

caricatura [i grafica au devenit cu accentuat\

reprezentativitate interna]ional\ (`nceput\ din 1982). Dac\

atunci au concurat arti[ti din 20 de ]\ri, s-a ajuns la expozi]ii

cuprinz=nd 80 de ]\ri din toat\ lumea. ~ntr-un interviu

telefonic, pe 15 septembrie 2010, ora 10:16 marele nostru

artist promitea c\ la edi]ia a XXI-a vor fi prezente 200 de ]\ri.

{tefan Popa Popa's a considerat [i el c\ apogeul valoric

al Festivalului Umorului "Constantin T\nase" a fost atins `n

1994 - 1996, ca [i Ioan Manca[, {tefan {erban; D.V. Marin

crede c\ `n 1998. (Meridianul, an. XII, nr. 37 (856), joi, 16 septembrie, Editorial)

74

De la gazda de 38 de ani a Festivalului, am primit o

precizare laconic\, deosebit de concis\ [i necuprinz\toare

pentru importan]a aportului `n timp, pentru energia depus\ de

slujitorul l\ca[ului.

Preciz\m c\ f\r\ Emil R\[canu,

oricum nicio edi]ie din Festival n-ar fi

dob=ndit calitatea a[teptat\.

"Casa de Cultur\ a Sindicatelor

Vaslui [i-a `nceput activitatea `n 1972, ca

institu]ie de utilitate public\ acreditat\, cu

activitate permanent\ [i complex\,

desf\[urat\ la sediu, `n jude] [i `n ]ar\ de

c\tre personalul salariat, `ndrumat de un

Consiliu de administra]ie.

Pentru a asigura succesul numeroaselor [i variatelor

activit\]i, conducerea Casei de Cultur\ a acordat o aten]ie

deosebit\ preg\tirii exigente [i responsabile a acestora,

colabor\rii cu alte institu]ii, asocia]ii [i personalit\]i din ]ar\.

Prin colaboratorii permanen]i ai institu]iei noastre,

dorim s\ men]ion\m pe regizorul [i textierul George Stoian,

prof. dr. Dumitru V. Marin, regizorul {tefan {erban, prof.

Ioan Manca[, prof. Gabriel Anicol\esei, prof. Elena Condrea,

coregrafii Gigi Ila[cu [i Mircea Codreanu, instructorul

Nicolae Taciu.

Emil R\[canu, 2008

75

Ne m=ndrim cu faptul c\ salaria]ii no[tri s-au remarcat

prin contribu]ii esen]iale la organizarea [i reu[ita tuturor

edi]iilor Festivalui Interna]ional al Umorului "C. T\nase".

A[tept\m cu ner\bdare [i mari emo]ii, cea de a XXI-a

edi]ie la a 40-a aniversare a Festivalului Umorului "C.

T\nase". Fie ca [i urm\toarele edi]ii ale acestei prestigioase

manifest\ri s\ dea consisten]a [i continuitatea mi[c\rii

culturale vasluiene. Emil R\[canu,

Director Casa de Cultur\ a Sindicatelor Vaslui, 7 septembrie 2010

Unul dintre p\lma[ii adev\ra]i a fost F\nic\ {ERBAN

(foto): Prezentabil, `nalt, sub]ire, pl\cut la vorb\ [i la port,

deferent fa]\ de [efi, extraordinar organizator (p=n\ la mare

risc !), prietenos [i mai ales COMPETENT

el era cheia de bolt\ pentru edificiul

structural al "bienalei" ! Credem c\

niciunul dintre directori (au fost [i destui

nechema]i pe acolo), n-a dat drumul m\car

la vreo h=rtie f\r\ s\-l `ntrebe.

Iat\-l rememor=nd:

"Institu]ia cultural\ a umorului

de la Vaslui

Prima mea participare la Festivalul

Umorului "Constantin T\nase" Vaslui s-a `nt=mplat la edi]ia

din 1976. Eram instructor la Centrul jude]ean al Crea]iei

Populare [i Mi[c\rii Artistice de Mas\, de peste un an [i

jum\tate, o institu]ie cu o denumire at=t de pompoas\ c\ pu]in

din cei ce au lucrat sau lucreaz\ pe aici, `i [tiau corect

Vetri[oaia, 2001

76

titulatura, toat\ lumea [tiind de Centrul Crea]iei Populare.

Pre[edinte al Comitetului Jude]ean pentru Cultur\ [i Educa]ie

Socialist\ Vaslui era Dumitru Bran, un [ef cu prestan]\ [i cu o

bun\ capacitate organizatoric\. {tia s\ mobilizeze puterea de

munc\ a oamenilor din toate institu]iile subordonate: muzee,

biblioteci, c\mine culturale, Centrul Crea]iei Populare,

intreprinderea cinematografic\, Centrul de libr\rii, Teatrul

"Victor Ion Popa", Ansamblul Folcloric "Trandafir de la

Moldova", mai ales la treburile brute. Pentru cele mai delicate

- de concep]ie [i crea]ie, folosea speciali[ti recunoscu]i,

colaboratori externi. Mai degrab\ pl\tea dec=t s\-[i asume

riscuri. ~n rela]iile cu noi era cum se spune, "m=n\ de fier",

chiar u[or exagerat. Nu avea nici o re]inere s\ te cheme la

serviciu la unu noaptea.

Era, cred, la edi]ia din 1980, c=nd am fost convoca]i la

[edin]\ la 23:30, la Casa de Cultur\, sala de la bibliotec\. Nu

erau clare toate treburile. Timpul trecea [i atmosfera era din

ce `n ce mai tensionat\ pentru c\ nu ajunsese directorul

Muzeului Jude]ean, C-tin. Popescu [i Petre Didilescu,

directorul Intreprinderii Cinematografice. {i deodat\ din

fundul s\lii se scoal\ amicul nostru, Ion M=]\, `nalt [i alb, [i

`nainteaz\, cu un frumos trandafir `n m=n\, rupt din fa]a Casei

de Cultur\, p=n\ la domnul Bran.

- Stimate tovar\[e Pre[edinte, v\ rug\m s\ ne permite]i

s\ fim primii care v\ ureaz\ La Mul]i Ani, cu ocazia zilei

Dvs. aniversare.

77

"Nu se schimb\, m\i, nimic.

Toate merg dup\ tipic.

Unii vin [i al]ii pleac\,

To]i se laud\ c-o s\ fac\

{i la urm\, neic\... clei

Ca de-obicei!" (din repertoriul lui Constantin T\nase)

Trecuse de miezul nop]ii. Toat\ masca aceea de om

autoritar s-a topit. De fapt, Dumitru Bran era un om sensibil,

un suflet nobil [i s\ritor la nevoie. Nu te l\sa la greu. ~n plus,

avea [i multe real]ii. {tia s\ [i le fac\ [i s\ le cultive.

La acea dat\, Festivalul Umorului "Constantin T\nase",

era deja statuat ca o bienal\, `n anii cu so], [i era cunoscut ca

cel mai mare festival de gen din Europa. Mai exista un

Festival al umorului la Gabrovo, `n Bulgaria, specializat doar

pe crea]ie: literatur\, grafic\

satiric\ [i fotografie.

Festivalul de umor de

la Vaslui devenea, cu fiecare

edi]ie, mai diversificat, mai

cuprinz\tor [i mai bogat `n

manifest\ri. Pornise, `n

1970, de la o `ntrecere `ntre c=]iva interpre]i [i ajunsese, `n

1976, la 1200 de participan]i. ~n cadrul sec]iunii de

interpretare a forma]iilot de satir\ [i umor (brig\zilor artistice)

[i cuplurilor [i interpre]ilor individuali, se contureaz\ tot mai

distinct grupurile de satir\ [i umor, cu un atac mult mai

profund [i mai virulent la adresa societ\]ii [i care vor scoate la

ramp\ creatori de texte [i interpre]i de mare valoare, precum:

Doru Octavian Dumitru, Cornel Palade, Romic\ }ociu, Paul

Bu]a, Margareta R\duna, George C\lug\ru, Constantin F\rt\i[

[i mul]i al]ii.

Confrunt\rile scenice dintre brig\zile artistice

consacrate: ITB, Frigidere G\e[ti, Sanitas Br\ila, Navrom

78

Gala]i, Antibiotice Ia[i, Mecanica Vaslui, [i multe altele [i

mai noii concuren]i, grupurile satirice de la Baia Mare,

Boto[ani, Cluj, Bac\u, "Proparodia" Craiova, "Vox" One[ti,

Experiment '77 Hunedoara, Divertis, Laza, Vaslui [.a. au

constituit deliciul publicului.

Pe parcurs, la sec]iunea de interpretare s-au ad\ugat:

concursul teatrelor de

revist\ (estradelor) [i

teatrului scurt de comedie,

iar din 1998 [i cel al

videoclipului umoristic.

Apar concursurile

de crea]ie: de literatur\

satirico - umoristic\, iar

din '98 [i a revistelor [i

ziarelor cu pagin\ de

umor; concursul de grafic\ satiric\ devenit ulterior "Salonul

interna]ional de caricatur\" cu dou\ sec]iuni - a) grafic\

satiric\ (caricatur\) [i b) portrete - sarj\; concursul de

fotografie.

Se instituie galele: "Gala teatrelor de comedie" cu

participarea celor mai prestigioase teatre din ]ar\, mai t=rziu

[i cu participare interna]ional\; "Gala teatrelor de p\pu[i" [i

ulterior "Gala teatrelor pentru copii [i tineret", "Gala filmului

de comedie".

Dincolo de spectacolele `n sine [i de concursuri, se

organizeaz\ expozi]ii de art\ plastic\ [i fotografii; au loc

1998

79

`nt=lniri, mese rotunde, simpozioane ale regizorilor, actorilor,

scriitorilor, criticilor, arti[tilor plastici [i interpre]ilor cu

publicul din ora[ele [i comunele jude]ului. Se dezbat teme

majore ale culturii [i artei contemporane [i `n perspectiv\.

Timpul acordat Festivalului cre[te de la c=teva zile, la

3 [i apoi 4 s\pt\m=ni.

Festivalul Umorului "Constantin T\nase" nu mai era o

simpl\ manifestare cultural\. Devenise, practic, o adev\rat\

institu]ie, cu un program bine definit pentru `ndeplinirea

c\ruia trudeau un num\r `nsemnat de oameni. Un port - drapel

pentru acest gen artistic, cu o benefic\ influen]\ asupra

culturii [i artei na]ionale. A creat o puternic\ emula]ie

creatoare, care a f\cut, ca `n multe zone ale ]\rii, s\ apar\ noi

festivaluri de umor, s\ creasc\ num\rul de cercuri [i cenacluri

de satir\ [i umor [i s\ apar\ crea]iile acestora `n volume

semnificative, aproape `n toate jude]ele ]\rii. Sunt mai dese

saloanele de grafic\ satiric\.

Dincolo de febra confrunt\rii artistice, to]i granzii

umorului veneau la Vaslui [i pentru c\ sim]eau c\ pot s\-[i

spun\ liber [i public frustr\rile contra regimului comunist.

Erau spectacole foarte acide, care cu greu ar fi trecut de vreo

cenzur\. Dar participarea la festival nu era chiar a[a de u[oar\

p=n\ `n 1990.

Conform Regulamentului, fiecare jude] putea participa

cu 1 - 2 forma]ii de gen, 1 - 2 cupluri de interpre]i [i 2 - 3

interpre]i individuali, iar evolu]iile scenice trebuiau s\ se

`ncadreze `ntr-un barem de timp. ~nscrierea la festival se f\cea

80

pe baza Fi[ei de `nscriere care cuprindea toate datele

necesare, folosite [i pentru alc\tuirea [i tip\rirea Programului

Festivalului pe zile [i ore. Fi[ele purtau [tampila [i semn\tura

celor care i-au selectat [i trimis. La sosirea, la Vaslui,

concuren]ii trebuiau s\ depun\ la comandamentul Festivalului

de la gar\, sau de la Casa de Cultur\, textele spectacolelor, [i

acestea [tampilate [i semnate.

Sigur c\, `n general, se respectau toate aceste prevederi,

dar se mai f\ceau [i compromisuri. Mai ales cu timpul de

concurs. Se ajunsese ca s\ se desf\[oare concursul [i p=n\

dup\ miezul nop]ii, [i rar se `nt=mpla s\ nu fie sala plin\.

Ei, bine, la edi]ia din 1984, cred, colegii de la Bac\u

i-au respins participarea lui Doru Octavian Dumitru din cauza

incisivit\]ii textelor. Acesta m-a sunat [i m-a rugat s\-i

favorizez participarea.

- Dorule, zic, nu promit, dar vino `ncoace [i vedem noi

cum facem.

~n calitate de regizor de scen\, mi-am organizat `n a[a

fel programul de concurs, `nc=t am introdus [i c=]iva

interpre]i, a[a mai stingheri, care nu aveu nici un fel de Fi[\.

Am cerut aprobarea pre[edintelui juriului, domnul Valentin

Silvestru, mai `nt=i personal, apoi prin intermediul telefonului

direct de la scen\ - la juriu. Pe Doru l-am am=nat spre sear\,

dup\ ora 21:00. Am cerut aprobarea pre[edintelui juriului pe

firul scurt, care mi-a replicat oarecum iritat: - V\ rog, s\ fie

ultimul `n aceast\ situa]ie.

81

De fapt, nu cred c\ ar fi deranjat prea mult acest lucru,

dar, c=nd auzeau "Se adaug\ la pozi]ia 28, verde", sup\ra,

pentru c\ fiecare membru al juriului trebuia s\ adauge la

sf=r[itul Fi[ei de concurs `nc\ un nume cu toate datele.

"Verde" era culoare din col]ul drept - sus al Fi[ei cu interpre]i

individuali [i cupluri de interpre]i. Pentru brig\zi era ro[u,

pentru grupuri satirice - albastru …

Momentul lui Doru Octavian Dumitru a fost o nebunie.

Spre final, c=nd a `nceput s\ strige la un telefon imaginar:

"- Opri]i recoltatul ! A]i dep\[it grani]ele ]\rii !", publicul din

sala Casei de Cultur\ era `n delir. Observatorii, `ns\, se

f\cuser\ foarte mici. De fapt, am [i fost interpelat a doua zi de

diminea]\ de "prietenii no[tri" [i somat s\ le dau textele.

"- Regret, nu sunt la mine (de[i erau). S\ v\d pe unde-s

[i am s\ vi le dau." Am mers imediat la doamna Elena

Condrea, pre[edintele CJCES VS.

"- Deocamdat\ zici c\ nu le ai. Sunt la mine, iar eu nu

sunt la birou. Oricum, s\ mi le aduci toate aici. Trebuie s\

vorbesc urgent cu tovar\[a R=nceanu (secretara cu

propagand\)."

Am mers [i l-am c\utat pe Bogdan C\u[ de la

Ministerul Culturii, maestrul nostru `n brig\zi artistice.

"- Sta]i lini[ti]i, zice, nu v\ mai face]i at=tea probleme.

Eu am vorbit deja cu domnul Valentin Silvestru. Mai bine hai

s\ definitiv\m spectacolul de gal\. Doru Octavian Dumitru va

`ncheia, cu momentele astea tari ale lui, prima parte a

spectacolului - gala laurea]ilor, apoi vii tu cu invita]ii de

82

onoare." {i erau invita]i, ca totdeauna, mari actori ai scenei

rom=ne[ti. ~mi amintesc c\ al\turi de Dem R\dulescu, Tamara

Buciuceanu, Silviu St\nculescu, {tefan Mih\ilescu - Br\ila

[.a. participa pentru prima dat\ [i Mitic\ Popescu (care era)

[ocat de evolu]ia lui Doru Octavian Dumitru.

La spectacol au participat to]i [efii jude]ului, `n frunte

cu Primul - secretar. Sala Sporturilor era arhiplin\. Gala

laurea]ilor a fost o `nc=ntare. Bogdan C\u[ a ales cu mult

curaj cele mai incisive [i critice momente. Secretara cu

propaganda, [eful securit\]ii, [eful Mili]iei r=deau tr\g=nd cu

ochiul la Primul - secretar. Acesta r=dea cu toat\ inima

degajat, cu gura p=n' la urechi, cum se spune.

Punctul critic trecuse. Traian [i Li]oiu (de la secu') m\

priveau sur=z\tori [i condescendent.

Ecourile Festivalului s-au dus p=n\ h\t, departe, iar mie

nu mi-a mai cerut nimeni textele.

Deocamdat\. Pentru c\ nu a trecut prea mult timp [i,

din nevoia de autofinan]are, am organizat un spectacol `n

localit\]ile B\ce[ti, ora 17:00, [i Negre[ti, ora 20:00, av=ndu-l

drept cap de afi[ pe Doru Octavian Dumitru. Spectacolele au

fost o reu[it\. Numai c\, pe str\zile Negre[tiului, se fredona

deja "Asear\ la telejurnal / Am v\zut o bucat\ de ca[caval".

A doua zi mi-a fost greu s\ justific de ce l-am l\sat pe

Doru Octavian Dumitru cu asemenea momente pe scen\.

Le-am ar\tat textul cu "Ileana Cos=nzeana se m\rit\", care nu

are nimic indecent `n el, iar eu nu aveam de unde s\ [tiu c\

F\t - Frumos este b=lb=it. C=t despre faptul c\ Ileana mai

83

fusese m\ritat\ [i avea [i un copil, \sta e un lucru banal [i care

se poate `nt=mpla oricui.

~n final, am fost pus `n discu]ie `n fa]a organiza]iei de

partid, unde mi-am luat toate angajamentele necesare, iar

prietenul meu, Nelu Manca[ a propus sanc]ionarea mea cu un

vot de blam, fapt executat pe loc [i cu o votc\ drept

mul]umire la sf=r[it [i lui, [i lui M=]\ la Lu]oaia.

Preg\tirea unei noi edi]ii de Festival se `ncepea cu

aproape un an [i jum\tate `nainte. Exista un comandament din

care f\ceau parte speciali[ti [i oameni cu putere de decizie din

toate structurile de stat, condus de [eful Culturii Jude]ene [i

supervizat de secretarul cu propaganda. Preg\tirea

regulamentelor concursurilor revenea institu]iilor de

specialitate: Centrul Crea]iei Populare, Muzeului Jude]ean,

Bibliotecii Jude]ene. ~ntregul

Program `ncepea s\ prind\

contur cu aproape un an

`nainte, dup\ ce `n fiecare zi de

luni, la `nt=lnirea s\pt\m=nal\,

se prezentau [i se discutau

propunerile [i sarcinile

fiec\ruia.

Eu a trebuit s\ m\

integrez repede. Am lucrat la Regulamentele concursurilor de

interpretare cu directorul Centrulul - Nic. Ginghin\ [i cu

Gabriel Anicol\esei de la CJCES. Dar, mai ales, trebuia s\

urm\resc [i s\ asigur preg\tirea forma]iilor [i interpre]ilor de

Gh. G\zdaru, 1998

84

umor din jude]. Confruntarea artistic\ era mare, iar noi, `n

calitate de organizatori, trebuia s\ avem o participare

onorabil\. ~ncepusem s\ cunosc bine poten]ialul jude]ului.

Aveam c=teva forma]ii care puteau face fa]\ competi]iei, mai

ales de la sindicate: de la Mecanica Vaslui, de la

Intreprinderea de Rulmen]i B=rlad, de la PTTR (po[ta),

Textila, Confec]ii B=rlad, de la Casa de Cultur\ B=rlad, de la

Casele de Cultur\ Hu[i [i Negre[ti.

Mie `mi atr\sese aten]ia colectivul brig\zii artistice de

la Laza. Am lucrat cu ei mul]i ani, erau ni[te oameni

extraordinari: [i so]ii Guzu, [i so]ii Ilie, [i so]ii Popovici, [i

so]ii Vasiliu, [i doamna Baban, [i doamna Filip, [i Mitic\,

omul cu idei. Colaborarea cu ei a fost deosebit\. Mai `nt=i am

renun]at la genul de brigad\ artistic\ [i am trecut la grup

satiric. Am c\utat s\ le pun `n valoare calit\]ile lor native,

care existau, [i i-am convins s\ fie sinceri [i naturali. Iar

scenele realizate, cu adres\ critic\ precis\, cu putere de

generalizare, aveau consisten]\ [i umor. {i a venit [i

momentul lor de glorie - cucerirea medaliei de aur [i a

trofeului festivalului.

O colaborare fructuoas\ am avut [i cu trupa de teatru

de la C\minul cultural Fere[ti unde am pus `n scen\ o "Chiri]a

`n provincie" de Vasile Alecsandri, `n form\ scurt\, de 30',

care a cucerit aprecierile publicului [i juriului, mai ales datorit

rolului Chiri]ei `n interpretarea prof. Paul Ionescu. La edi]ia

urm\ttoare, acesta va c=[tiga medalia de aur [i trofeul ca

interpret individual cu rolul Chiri]a.

85

Evenimentele din decembrie '89 au cutremurat puternic

[i institu]ia cultural\ a umorului de la Vaslui. F\r\ `ndoial\ c\

se impunea reg=ndit profund festivalul dar nu desfiin]at.

Discu]iile dintre mine [i noul [ef al culturii vasluiene,

prietenul [i colegul meu Dan Ravaru, au fost lungi [i aprige.

{i, ca un mare om de cultur\ ce este, a `n]eles c\ Festivalul

Umorului "Constantin T\nase" este un bun al vasluienilor [i

al tuturor rom=nilor, de care trebuie s\ avem grij\, s\-l

perfec]ion\m permanent [i s\-l ducem mai departe. La fel de

bine a `n]eles [i dl. Vasile Donose, care ne-a sprijinit

necondi]ionat, accept=nd s\ fie pre[edintele festivalului, dar [i

`n calitate de director al Teatrului de Revist\ "Constantin

T\nase" Bucure[ti, asigur=ndu-ne dou\ spectacole, de la

deschiderea [i `nchiderea festivalului. A fost un moment

dificil peste care a reu[it s\ treac\, iar `n edi]iile urm\toare s-a

ridicat din nou la frumuse]ea [i grandoarea de care se

bucurase, cel pu]in p=n\ `n 2001, c=nd am plecat eu. {tiu `ns\,

c\ a r\mas pe m=ini bune. Ceea ce `nseamn\ un viitor frumos.

Le ur\m succes ! 4 Septembrie 2010, {tefan {erban

S\ ne `n]elegem:

C=[tigul cultural spiritual era al `ntregii na]ii rom=ne[ti

pentru c\ `n minivacan]ele lor scriitorii mari [i mici se

stimulau reciproc, `i stimulau pe cei de pe loc, [i prin

popularizare la radio, tv, ziare [i mai ales prin spectacolele `n

toat\ ]ara [i pompau s=ngele cald al crea]iei. Nu chiar

`nt=mpl\tor [i nici pentru vreun pahar de vin (damigenele

86

erau la mare putere) marii scriitori ai vremii formulau

expresiile cele mai laudative. Pentru un cronicar al acestor

decenii e mult mai u[or s\ nominalizeze absen]ele dec=t s\

aminteasc\ o list\ foarte lung\ de participan]i, crema culturii

(socialiste) na]ionale.

Ierarhiz=nd cumva:

a) dintre cei din afara jude]ului, Valentin Silvestru se

deta[eaz\ ([i) pentru c\ era autoritar, competent, era ([i)

selectiv, promova mari valori sau promisiuni de valoare.

{tefan Popa Popa's are merite indiscutabile mai ales

unde este, (credem), cel mai bun: caricatura. Pe cheltuiala sa

a organizat numeroase expozi]ii la Vaslui [i `n jude].

Ioan Massoff f\r\ de care AFIRMAREA nu era

posibil\. Acest teatrolog (3 volume de Istoria Teatrului),

secretar literar la Teatrul de revist\ "Constantin T\nase" a

trimis afi[e, invita]ii, scrisori de mul]umiri ([i pe mine

personal) la toate m\rimile vremii `ncep=nd cu Dumitru

Popescu - Dumnezeu, Radu Beligan [i l-a ambi]ionat pe

Valentin Silvestru. ~nceputurile f\r\ el n-ar fi dus la

AFIRMAREA rapid\ [i recunoscut\.

b) Dintre "localnici"

Se deta[eaz\ prin durata influen]ei ca [eful propagandei

de partid, ca pre[edinte (c=]iva ani) la Comitetul de Cultur\ [i

Educa]ie Socialist\ ("trimis de partid s\ asigure educa]ia

socialist\ a maselor" - 1974), un tractorist ajuns `n func]ie

important\ de partid, Dumitru Bran. Avea cel mai numeros

personal `n subordine [i nimeni nu-l `nfrunta f\r\ riscuri

87

maxime, `n primul r=nd s\-[i piard\ slujba. Asmu]ea `ns\,

caraliii care-i luau `n primire pe "sabotori" sau "reac]ionari".

~nalt, flegmatic, dezagreabil [i la vorb\ [i c=nd z=mbea,

cu un u[or defect de vorbire, era t\ios [i foarte exact. Era greu

de convins, dup\ care punea tot sufletul [i avea tot felul de

rela]ii pe vertical\ [i pe orizontal\. {ef al propagandei mul]i

ani era mai puternic dec=t cel de la cadre [i chiar dec=t

secretarul II iar cuv=ntul s\u conta (hot\r=tor).

La prima edi]ie n-a avut nici o contribu]ie.

La urm\toarele, birocrat din m\runtaiele partidului, din

umbr\, controla [i citea totul [i nici o cuv=ntare a cuiva nu se

rostea f\r\ s-o fi vizat "tovar\[ul Bran" consultat zilnic [i c=nd

m=nuia "cultura": Comitetul de Cultur\ (subordonat

Comitetului Jude]ean); Casa Crea]iei (subordonat\ CJCES),

sectorul cultur\ de la sindicate (Al. V\tafu), sectorul cultur\ [i

`nv\]\m=nt de la UTC, Direc]ia Cinematografic\, Libr\riile,

Teatrul, C\minele culturale, Bibliotecile [i numero[i "activi[ti

voluntari" (jum\tate din func]ion\rimea jude]ului).

Ca duritate l-a dep\[it doar efemera pre[edint\ Elena

Condrea - o veritabil\ unealt\ comunist\. Pentru c\ "aplica

neab\tut linia partidului", Elena Condrea i-a idiotizat pe

mul]i! Aceasta a schimbat multe destine at=t la cultur\ c=t [i

la `nv\]\m=nt chiar `n agricultur\ unde era men]inut\ [i din

interese oculte, nu numai c\ era foarte muncitoare.

Nu exista subordonat s-o simpatizeze [i chiar cu

Valentin Silvestru s-a certat [i l-a `ndep\rtat un timp. Dur\ [i

88

lipsit\ de delicate]ea feminin\ era teroarea Partidului

Comunist `n expresie managerial\.

Nu [tiu ce rezultate de crea]ie a `nregistrat [i nici c=]i

adulatori au mai c\utat-o, `n afar\ de "limbagii" [i delatori nu

[tim de aprecieri onorante, n-a rostit nici un cuv=nt despre

cultur\ `n ultimii 21 de ani.

Dup\ "detronare" a fost repede, repede uitat\!

Discu]ie

cu Theodor Pracsiu pe 11 septembrie 2010, ora 09:00

- Am citit serialul Dvs. din Meridianul, [i c=teva lucruri

nu-mi plac.

- Chiar sunt foarte interesat, coane Theo. Spre

exemplu, ce-i neadev\rat `n leg\tur\ cu `ntemeietorii ?

- Nu [tiu, eu am venit la Vaslui dup\ 1976, la Vremea

Nou\. Acolo cred c\ ave]i dreptate. N-am fost implicat am

privit din afar\.

- Cam 20 de ani, nu ? Ca ziarist [i apoi [ef la ziarul

Vremea Nou\, nu ? Martor de n\dejde...

- Exact [i …

- Atunci ce n-am tratat `n limitele adev\rului ?

- Bran era un tip de[tept [i ar da clas\ la mul]i

universitari, nu mai era de mult tractorist.

- Dar asta era calificarea lui de baz\ … {i n-am scris

dec=t c\ era dur [i... la puterea politic\ pe care o de]inea `[i

permitea s\ se joace cu destinele oamenilor. C=te talente sau

personalit\]i s-au afirmat sub m=na lui ? ~nainte de el scriau

89

Colo[enco, Marin, Necula, Stoian care-au [i f\cut ceva la

via]a lor.

- Cu Elena Condrea sunte]i nedrept ! P\i, pe timpul lor

se f\cea cultur\, nu altceva. {i era o persoan\ foarte activ\ [i

pasionat\.

- A]i lucrat cu Condrea, v-a promovat, domnule

Pracsiu. Dar v-a]i `ntrebat pe c=]i i-a nenorocit [i de ce

nimeni, (poate nu [tiu eu, dar nimeni dintre colaboratorii ei nu

figureaz\ `n Dic]ionarul personalit\]ilor vasluiene). Poate

cuscrul ei Apostolache …

- Fa]\ de ce se face acum, atunci erau m\re]ele realiz\ri

ale culturii. Iar duritatea ei era

necesar\.

- Da, domnule Teo,

pentru a se face cultur\ [i

educa]ie socialist\ cu parul.

Pe atunci era limbajul de

lemn, nu ?

- Era o atitudine

necesar\.

- Poate, dar eu, din

exterior, ca profesor de liceu,

asta am v\zut. {i am [i eu o

`ntrebare: de ce peste 2

decenii nimeni n-a

nominalizat-o pentru rolul ei … de promotor ?

- ?!

90

- Mai am o `ntrebare. ~n ace[ti ultimi 20 de ani,

jum\tate din perioada aniversat\, cine a popularizat, `ncurajat,

prin toat\ media, orice a fost `n leg\tur\ cu Festivalul

Umorului "Constantin T\nase" ?

- Aici Dvs. a]i dispus, ca manager [i om de cultur\, era

TVV-ul dvs., radioul dvs., ziarul dvs. Nu cred c\ a]i

beneficiat de vreun leu vreodat\, dar a]i avut subiecte.

- A mai f\cut vreodat\ cineva aceasta?

- Nu.

- Dvs. v-a]i sim]it confortabil la mijloacele mele de

media ?

- Presupun c\ toat\ lumea, mai pu]in politicienii.

- Ce prevede]i c\ va mai fi cu Festivalul Umorului


- E jale, dar m\ ab]in …

- Apropo, pe cine a]i eviden]ia `n mod deosebit din

Festival ?

- Sigur pe Ion Manca[ [i {tefan {erban, dar cel mai

mult i se datoreaz\ lui Valentin Silvestru.

Pentru c\ i-am cerut s\ reduc\ dintr-un material pentru

carte, presupun c\ Theodor Pracsiu s-a cam sup\rat pu]in.

Ca prieten de decenii, `l pre]uim [i-l `mbr\]i[\m !

O figur\ important\ a fost Ioan Manca[, care a muncit

o via]\ pentru cultura jude]ului Vaslui. A avut sub patronaj

c=teva edi]ii, dintre cele mai reu[ite [i a r\mas `n domeniu [i

dup\ Revolu]ie.

91

Probabil, foarte potrivit pentru "meseria" aceasta,

Manca[ a asigurat valoarea [i spectaculozitatea Festivalului

"Constantin T\nase" `ntre 1986-1988 [i un timp dup\ 1989.

PRE{EDIN}II:

~n 1970 era Gheorghe B\l\u]\ "slujitor credincios" al

socialismului [i comunismului schimbat cu prof. de istorie

Augustin Chiper (2 edi]ii) care era mult prea prudent, dar

muncitor, dup\ ce `i aproba planul de b\taie Bran, numit [i el

pre[edinte (1974) apoi Elena Condrea, 4 ani, Cristiana Stoian,

Ioan Manca[, Milu]\ Moga, Gelu Bichine] (4 edi]ii) [i...

anonimi!, adic\ politicio[i `ncasatori de salarii mari.

Dup\ cum se vede VREMURILE PROMOVAU {I

MIN}I MINUSCULE!

*

Cu "Salut\ri pl\cute … dac\ nu facem deranj"

deschidea conversa]ia

telefonic\ Valentin

Silvestru. Era un tip cu

umor, voce pl\cut\ [i

deosebit de amabil [i

curtenitor, dar fa]\ de

mine a devenit a[a doar

din `n aprilie - mai 1972

c=nd a acceptat

pre[edin]ia juriului [i

Festivalului cer=nd s\

aib\ ceva de spus pentru Valentin Silvestru - 1992, la TvV

92

asigurarea calit\]ii consider=nd c\ scheciurile de la edi]ia I [i

prezen]a familiei T\nase au avut efecte lacrimogene [i nu

umoristice. Cred c\ `n 1974 s-a impus aten]iei ca

spectaculozitate brigada artistic\ de agita]ie, adic\ un grup

vocal (se ajungea [i la 40 de persoane), acompaniat sau nu de

instrumente muzicale cu textele cele mai diverse, cuplete,

scheciuri, p\r]i corale sau dansante, neap\rat cu critic\ la

adresa unora dar nu la adresa

partidului [i a secretarului s\u

general. Edi]ia a III-a a fost o

reu[it\ deplin\.

Din 1976 manifestarea

s-a diversificat (ca [i umorul

propriu - zis), cenzura s-a

`n\sprit [i Valentin Silvestru a

avut ca prim ajutor pe {tefan

{erban de[i la conducerea Comitetului Jude]ean de Cultur\ [i

Educa]ie Socialist\ a venit biciul partidului, adic\ o persoan\

cam de genul feminin, f\r\ mam\, f\r\ tat\, f\r\ prieteni

convins\ c\ va d\inui c=t p\m=ntul ([i ce-i drept a biciuit [i

crava[at destul, inclusiv `n `nv\]\m=nt). S-a f\cut destul\

educa]ie socialist\ cu parul.

Elena Condrea:

Am fost dur\, aspr\, mi-am f\cut datoria …

Am realizat telefonic un interviu de aproape 50 de

minute pe 18 septembrie, dup\ ora 10:00. Suntem nevoi]i

doar s\ spicuim din el.

93

- S\rut m=na doamn\ … conform rug\min]ilor

anterioare… Pentru un adev\r istoric, nealterat de

subiectivism [i pentru c\ vreau s\ m\ simt confortabil `n

leg\tur\ cu afirma]iile din carte, sper c\ sunte]i de acord s\ v\

`nregistrez.

- Da, pofti]i.

- C=]i ani a]i lucrat `n func]ii de conducere [i de partid?

- P\i, la pionieri 7, la cultur\ 4, la `nv\]\m=nt 6, total

17. (1979 - 1984 la Comitetul de Cultur\).

- Consider c\ a]i fost cadru de n\dejde al partidului; a]i

fost foarte muncitoare … ce crede]i c\ a]i adus nou ?

- Primele trei edi]ii ale Festivalului Fanfarelor.

- Nu, primele edi]ii le-am f\cut eu `n 1971, 1972, 1973,

dvs. a]i `nceput iar de la prima edi]ie, ca [i al]ii, de p=n\

acum.

- Am contribuit la amploarea Festivalului Umorului

"Constantin T\nase", interna]ionalizarea lui. ~ntr-o edi]ie au

fost descoperi]i Popa Popa's, Doru Octavian Dumitru, Grupul

Divertis … ~nt=lniri cu scriitorii, brig\zi artistice.

- Era]i o[teanc\ foarte credincioas\ partidului, vestit\

pentru duritatea dvs.

- Da, am fost dur\, aspr\ dar corect\, mi-am f\cut

datoria …

- F\r\ sus]inere din m\runtaiele partidului n-a]i fi

procedat a[a. Bran v\ sus]inea ?

- P\i, pe el, l-am `nlocuit …

94

- Ce valori a]i descoperit la cultur\ ? ~n afar\ de Teo

Pracsiu, pe cine a]i promovat ?

- Pe cine `[i f\cea datoria …

- Cum, aplic=nd `ntocmai linia partidului ?

- {ti]i [i dvs. c\ altfel nu se putea. Eu propuneam …

- Dvs. [i hot\ra]i, era]i foarte tare `n Comitetul Jude]ean

de Partid, pe cine, m\car trei nume.

- Pe Temistocle Popa …

- Nu, Diaconu, Temistocle Diaconu, primar la

P\dureni.

- Pe Codreanu de la Hu[i, C=rj\, i-am semnat transferul

lui Crin Antonescu la interven]ia lui Amariei (fost

vicepre[edinte la Consiliul Jude]ean Vaslui) de la Tulcea.

- Codreanu … de ce nu l-a]i promovat inspector sau

altceva.

- A refuzat …

- Ca [i al]ii, func]ia fiind cronofag\ … (?!!)

- Ce-a]i mai f\cut pentru Festivalului Umorului

"Constantin T\nase" ? V-a]i certat [i cu Bran, pe Pieptu [i

{erban i-a]i trimis la agricultur\ …

- Aveam [i sector agricol `n r\spundere dar ei au r\mas

…

- Pute]i enumera cine v-a scris mul]umindu-v\ pentru

bun\tate, bun\voin]\, rezultate sau altceva ?

- Am scrisori de la Dinescu, B\canu, Tamara

Buciuceanu, care era panicat\ de textul modificat al lui Doru

Octavian Dumitru. Ne puteau aresta!

95

- {tiu episodul cu {tefan {erban. Nu cumva `n

activitatea dvs. era]i mai catolic\ dec=t Papa (cum se spune) [i

trecea]i mult peste indica]iile pre]ioase... ce v\ `ndemna ?

- Am fost foarte con[tiincioas\ [i creativ\.

- Era]i persoana cu o `nsemnat\ putere politic\, hot\ra]i

multe destine … La volumul dvs. de proz\ versificat\ i-a]i

cerut dvs. sau s-a oferit Teo Pracsiu s\ v\ fac\ introducerea ?

- Dar asta nu e oper\, e a[a … n-are vreo valoare …

- Ce p\rere ave]i despre Festivalului Umorului

"Constantin T\nase" azi ?

- A sl\bit mult, nu-l mai urm\resc …

Desigur, am mai abordat [i alte teme de via]\ la care

Elena Condrea a r\spuns, nu `nc=ntat\, dar amabil\.

F\r\ alte comentarii. 18 septembrie 2010

Edi]ia a VI-a, adic\ aniversar\, de 10 (zece) ani a

`nceput pe 8 septembrie 1980 [i s-a `ncheiat pe 28, av=nd

Gala teatrelor pentru copii [i tineret (`n diverse ora[e [i

comune), Gala teatrelor dramatice cu spectacole de comedie,

Zilele Filmului de comedie, Decada literaturii satirico -

umoristice, Gala teatrelor de estrad\ [i Concursul de

interpretare pe 24 - 27 septembrie 1980 (cu s\li pline ! de[i

erau amatori).

~n ziua a XXI-a, spectacol de gal\, numai al laurea]ilor

la Sala Sporturilor, cu scenografie deosebit\ [i elogiile cele

mai sincere omului nou [i m\re]ului reformator, fiul str\lucit

al poporului rom=n. ~nc\ nu era la prea mult\ vedere mama

96

poporului, Elena Ceau[escu dar era c=rma culturii jude]ene

Elena Condrea.

{i... 1989... !

Revolu]ia a schimbat mai ales pre[edin]ii [i obiceiurile.

La 5 decembrie

1990 se `nfiin]a Tv.V,

cu prima emisiune `n 24

decembrie 1990.

~ncep=nd din

1992, toate edi]iile

Festivalului Umorului

"Constantin T\nase", `n

integralitatea lor s-au

transmis la Tv.V. sau

Unison Radio. Mai pu]in unele spectacole ale teatrelor

profesioniste.

N-a lipsit (`ncep=nd cu

edi]ia a II-a, la prima fiind

doar o expozi]ie cu fotografii,

articole, texte de umor)

caricatura sau grafica satiric\

`ntr-un Salon na]ional, devenit

repede interna]ional considerat

semn de inteligen]\, de activ\

participare la propriul destin:

cel din 1994 avea 11 europeni,

un japonez, c=te unul din cele

La concursul de ob]inerea Licen]ei 001/93

97

dou\ Americi [i 54 de expozan]i rom=ni.

O revolu]ie sau o schimbare de regim implic\

importante modific\ri structurale, ideologice, culturale etc.

Nici cultura `n genere, deci nici Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" nu mai puteau stimula critica social\ de

tip comunist nici forma]iile artistice nu mai puteau fi acelea[i.

Adaptarea con]inutistic\ a fost dictat\ de cerin]ele

economico-politice iar democratizarea a inhibat critica `n

festivaluri, pentru c\ satira, umorul, divertismentul erau peste

tot `n mijloacele mass-media.

O edi]ie cu har a fost cea din 1992... Poate c\ s-a sim]it

din plin aportul (media) Tv.V. (Televiziunea Vaslui) [i nu

numai. Era [i libertatea deplin\ de expresie de dup\ 1989.

A XII-a edi]ie a Festivalului umorului "C. T\nase"

- V\zut\ de doi membri ai juriului [i doi laurea]i -

VALENTIN SILVESTRU, scriitor, critic de art\, de

mai multe ori pre[edinte al prestigioasei manifest\ri: "A fost o

edi]ie admirabil\, cu un program ambi]ios, amplu [i divers [i

care, `n cea mai mare parte, s-a [i realizat. S`nt `ntrebat adesea

care sunt inten]iile [i ]elurile acestui festival al umorului.

R\spund: s\ valorifice talentele existente, s\ se contituie

`ntr-un for de competi]ie `n stare s\ stimuleze posibilit\]ile

reale ale celor cu har [i propensiune spre nobila art\ a

umorului. Edi]ia din acest an, a XII-a departe de a fi... de

duzin\, [i re`nnod=nd originala tradi]ie, a demonstrat c\

Festivalul umorului de la Vaslui e cea mai importan]\ [i mi se

98

pare unic\ manifestare spiritual\ ce `mbog\]e[te umorul

rom=nesc, cultura na]ional\ `n general".

VASILE DONOSE, compozitor [i muzicolog,

directorul Teatrului de revist\

"C. T\nase" din Bucure[ti:

"Faptul c\ timp de 22 de ani,

cea mai `nsemnat\ manifestare

a umorului din ]ar\ tr\ie[te, ia

amploare cu fiecare edi]ie este

un semn foarte bun [i

indubitabil al inteligen]ei

poporului nostru, pune `n

eviden]\ `n acela[i timp valen]ele creatoare ale ora[ului unde

s-a n\scut Constantin T\nase, comicul `nc\ neegalat, al

`ntemeietorului teatrului rom=nesc de revist\. Cred c\ toate

popoarele au umor, dar rom=nii au inteligen]a, puterea moral\

[i talentul de a face haz de necaz. Iar edi]ia din acest an a fost,

prin cei mai buni creatori prezen]i `n concursurile na]ionale

de literatur\ satiric\ [i caricatur\, prin cele mai bune forma]ii

artistice [i interpre]i de umor, o reu[it\ manifestare a

umorului, un fel de r`su, pl`nsu..."

CONSTANTIN PAVEL, Foc[ani, premiul I, la

Concursul de caricatur\: "S`nt, bine`n]eles, foarte bucuros c\

`n acest an am fost distins cu premiul cel mare, medalia de

aur [i trofeul Festivalului. A fost un concurs foarte puternic la

care au participat importan]i creatori ai graficii satirice

rom=ne[ti. Chiar dac\ mi se pare c\ mul]i caricaturi[ti alearg\

heta [i insignele

Placheta [i insignele

99

dup\ premii mai `nsemnate, noi nu uit\m c\ Vasluiul ne-a

oferit, [i `n condi]iile neprielnice manifest\rilor de acest fel,

posibilitatea particip\rii [i exprim\rii a ceea ce voiam s\

spunem. O form\ a rezisten]ei antitotalitariste. {i acum,

concursul a fost la un nivel valoric remarcabil, demonstrat at`t

de lucr\rile premiate c`t [i de cele `n afara concursului.

Salonul caricaturii de la Vaslui este astfel nu numai de talie

na]ional\, ci [i interna]ional\"

PAUL BU}A, Tecuci, premiul I, la Sec]iunea cupluri [i

interpre]i de satir\ [i umor: "S\ v\

spun drept, nu exist\ `n activitatea

mea o bucurie mai mare ca acest

foarte pre]ios premiu de aur de la

prestigiosul Festival al umorului de

la Vaslui. Am participat pentru a

treia oar\ (am luat premiul II) [i

satisfac]ia e cu at`t mai mare cu c`t

am fost apreciat de un juriu

na]ional de incontestabil\ autoritate

artistic\. {i mai ales c\ s`nt originar

din acest jude], de la Murgeni. {i

[tiu c\ aceast\ manifestare [i acest premiu consacr\ pentru

totdeauna un interpret de umor. De altfel, p`n\ [i acum am

fost solicitat s\ apar `n fa]a publicului, s\ m\ angajez la teatre

de profil din Bucure[ti ori Gala]i. Dar am continuat [i

ambi]ionez s\ nu trec la profesionism, ci s\ r\m`n un umorist

amator. Adic\ un p\tima[ iubitor al umorului. Mul]umesc

heta [i insignele

100

pentru apreciere juriului festivalului [i mai ales publicului

vasluian, `n fa]a c\uia m\ simt... ca acas\". (Adev\rul, An III, nr. 301, p. 1, 4, 6-8 octombrie 1992)

~n 1994 nu era an electoral

[i Festivalul Na]ional al

Umorului "Constantin T\nase" a

dezl\n]uit un fel de petrecere

furioas\ `n municipiul Vaslui, cu

tot felul de libert\]i "auto-luate"

de tineret, mai ales. Anarhia [i

demagogia s-au strecurat `ns\

relativ pu]in `n cadrul

concursului de interpretare.

Despre Salon (ca organizare

intrinsec\) scria Valentin Ciuc\, reputat om de cultur\ [i critic

de art\ foarte frecvent `n jude]ul Vaslui.

"ANATOMIA UMORULUI

Dac\ exist\ o anatomie a suferin]ei de ce n-ar exista [i

una a umorului... ~ntr-un fel ele nici nu sunt antinomice ci

doar complementare. Cred c\ `n lipsa umorului se instaleaz\

suferin]a. A[adar, umorul pare a fi cel mai lesnicios antidot

pentru angoasele, vex\rile, traumele noastre personale dar [i

ale unei societ\]i marcat\ din ce `n ce mai mult de spectrul

frustr\rii.

S-a spus, cu oarecare `ndrept\]ire, c\ `n societatea

rom=neasc\ post-decembrist\ ne-ar fi sc\zut `ngrijor\tor

sim]ul umorului. C\, altfel spus, n-am mai avut motive sau

Pim, 1994

101

doar chef s\ mai spunem bancuri, s\ pigment\m [uetele

noastre cu c=te o vorb\ de spirit. O situa]ie pasager\ desigur,

semn al unei febrile a[tept\ri `n vederea unor necesare [i

spectaculoase schimb\ri. N-a fost s\ fie a[a [i, u[or-u[or, am

revenit la bunele [i constantele noastre sentimente fa]\ de

ceea ce am putea numi sim]ul `nn\scut al rom=nului, sim]ul

umorului. Semn de inteligen]\, de activ\ participare la

propriul s\u destin, reac]ia creatorilor din domeniu a

`nregistrat notabile contribu]ii la `ns\n\to[irea atmosferei

generale.

Al\turi de reuniunile scriitorilor umori[ti n-a fost deloc

de neglijat prezen]a caricaturi[tilor, capabili s\ adune `n

v=rful peni]ei suficient acid pentru a produce `n doze mai

mari sau mai mici nelini[ti puternicilor zilei. Ca totdeauna,

verva imaginativ\, spiritul pamfletar `mpins p=n\ la [ocul

vituperant au constituit atributele niciodat\ tr\date ale

genului. ~n plus, anecdota politic\, mult mai direct\ [i mai

precis orientat\ a creat cu siguran]\ un fel de confort marelui

public "r\zbunat" m\car par]ial `n raport cu ceea ce constituie

o autentic\ plag\ a unei democra]ii aflat\ [i ea `n tranzi]ie. S-a

spus, pe bun\ dreptate, c\ bolile democra]iei ar fi anarhia [i

demagogia. Ei bine, nici unul dintre simptomele acestei st\ri

nu au putut sc\pa caricaturi[tilor no[tri, reac]ia lor fiind mai

totdeauna imediat\ [i caustic\. E, fiindc\ vorbeam de semne,

un semn de intrare `n normalitate.

~ntr-o astfel de perspectiv\, SALONUL UMORULUI

de la Vaslui, aflat acum la cea de a XVII-a edi]ie, `[i poate

102

revendica un loc de merit `n cultura rom=neasc\ de azi.

Prestigiul autorilor,

confirmat de particip\rile

lor la reuniuni similare din

str\in\tate, invita]ii de

onoare ai actualului Salon,

expozi]iile personale ale

unor celebrit\]i ale

domeniului, nivelul

actualei sec]ii au, toate la

un loc [i fiecare `n parte,

meritul de a conferi

manifest\rii o dimensiune

cu adev\rat interna]ional\.

Ce-i r\m=ne de f\cut criticului de art\ `ntr-o asemenea

situa]ie dec=t s\-[i exprime solidaritatea intelectual\ fa]\ de

confra]i, s\ salute noua viziune de organizare a Salonului [i s\

cread\, a[a cum a f\cut-o totdeauna, c\ `n ora[ului lui

CONSTANTIN T|NASE prin cultur\, r=z=nd, `ndrept\m

moravuri..." Valentin Ciuc\ (din Catalogul de prezentare: Salonul Interna]ional de Grafic\, 1994)

Dintr-o discu]ie aprins\ cu Daniel Cernat Marin,

directorul postului Unison Radio, prezentator Tv.V.

Erau adu[i arti[tii prezen]i la Festivalul din 1994. Cum

ei veneau pe r=nd, dura mult, b\ie]ii erau sf=r[i]i, la regie

Lumini]a L\z\rescu chiar nu mai putea. Nervi, stress,

surescitare.

- B\, tat\, `mi mai aduci mul]i aici? Z\u...

103

- S\ fim bucuro[i c\ vin, c\ ne cre[te audien]a [i c\ nu

ne cer bani...

- Da, dar noi nu mai putem de la 8 diminea]a [i e ora 1

noaptea... [i mai e [i Cristina Stamate !

- P=n\ acum cine a fost?

- Valentin Ciuc\, Popa's, Tipsie,.... \[tia de la Urzica,

Matusca (Cehia), al]i

str\ini, P=nzaru Pim (\sta

era cel mai bun prieten cu

Dan). Z\u c\ nu mai pot.

Cred c\ mai erau

oameni la Casa de cultur\

dar nici ei nu mai puteau.

- M\car doamna

Cristina, poate, c\ [i ea e

obosit\ dar a avut r\bdare,

[i mai ales are vorbele cu

ea...

Dar Cristina Stamate ne-a `nveselit foarte. O ascultam

cu nesa] [i la ora 2 [i jum\tate din noapte. P\str\m [i ast\zi

caseta zero.

"MAJESTATEA UNEI TOAMNE VOIOASE

Ne afl\m iar, `mpreun\, la marea s\rb\toare a umorului

rom=nesc de la Vaslui, localnici din ora[e [i sate ale

districtului, oaspe]i din toat\ ]ara, musafiri din Europa [i

America de Sud, scriitori, arti[ti, al]i oameni de cultur\,

venind cu spectacolele lor, cu c\r]ile lor, cu tablourile lor de

104

grafic\ satiric\ [i cu c=ntecele lor; bine`n]eles, [i cu duhul lor

voios.

Ce-i adun\ `ntr-un num\r at=r de reprezentativ `n urbea,

at=t de recunoscut\ [i prin aceast\ institu]ie, creat\ acum 26

de ani [i d\inuind prin vremi bune, posomor=te, frumoase?

Faima locului, desigur...

Ne mai cheam\, poate, aici, `n inima Moldovei, [i

voio[ia at=t de natural\ [i at=t de `mbel[ugat\ a vasluienilor,

pe care n-o pot nici birui [i nici mic[ora grijile, necazurile ori

mizeriile ve[nice ale p\m=ntului [i vitregiile vremelnice ale

cerului. Ei, vasluienii, or\[eni [i ]\rani, juni [i mo[negi par a-l

fi inspirat pe ilustrul scriitor francez Jules Renard c=nd a

consemnat, `n "Jurnalul" s\u: "Ne afl\m pe lume ca s\ r=dem.

Nu vom mai putea r=de `n Purgatoriu sau `n Infern. Iar `n

Paradis ar fi necuviincios".

~n 1996, la a 14-a edi]ie a Festivalului, programul e

divers [i cu unele nout\]i: t=rg de carte, prezen]e rom=ne[ti [i

str\ine inedite, o Gal\ a comediei rom=ne[ti (competitiv\).

Sunt patru concursuri cu premii substan]iale. Vor fi [i

surprize...

~n ce prive[te pierderea memoriei, a[ avea unele dubii.

C\ci po]i uita, oare, vreo edi]ie a Festivalului "Constantin

T\nase" de la Vaslui petrecut\ `n taomn\ aurie, c=nd ies, cu

pocnet, din `nveli[urile lor verzi castanele ar\mii [i vinul

cap\t\ culoarea mierii, iar r=sul sincer, e st\p=n pe toate?" Valentin Silvestru

(cuv=nt de deschidere din Programul Festivalului Umorului, edi]ia a XIV-a, 1996)

Pentru Silvestu a fost ultima participare... p\m=nteasc\!

105

Edi]ia a XV-a (21 septembrie - 3 octombrie 1998) a

fost foarte bine preg\tit\, dar `n absen]a lui Valentin Silvestru

(accidentat mortal `n Bucure[ti, `n 1996). "Festivalul

Umorului de la Vaslui - dac\ `l iei `n serios - e de natur\ s\-]i

prelungeasc\ via]a [i s\ ]i-o fac\ `mbietoare ceea ce v-o

dorim, cu sinceritate, tuturor celor de fa]\ [i din viitor - care-l

ve]i mai apuca" ar fi testamentul lui Valentin Silvestru care `n

1993 l\sase pe o carte autograful "Cititorilor mei din Vaslui,

o p\rticic\ din inima mea de vasluian". Consilierul [ef

teritorial Milu]\ Moga considera c\ Festivalul Umorului e un

arc peste timp relev=nd [i contribu]ia maestrului caricaturist

{tefan Popa Popa's. Numai Salonul de caricatur\,

interna]ional, `ngloba peste 100 de expozan]i.

}in=nd cont, c=t\ lume participa la aceste manifest\ri

(cu zecile de mii), c=]i arti[ti consacra]i de toate felurile [i

specializ\rile (cu sutele, pentru c\ erau domenii variate), c=]i

amatori erau mobiliza]i (la unele edi]ii s-a trecut bine de o

mie), [i ce for]e organizatorice erau asigurate [i sus]inute de

un buget special [i tot putem spune c\ era cu adev\rat

FESTIVAL care nu implica neap\rat cheltuieli (cele mai

multe cu intr\ri gratuite) c\ existau [i grade de cultur\ ([i

interes) [i c\, chiar au fost r\scolite benefic mai toate

localit\]ile jude]ului [i multe, multe din ]ar\ [i nu numai.

AUTORITATE, deci !

106

De unde dracu gologani?

C=nd am r\mas cu to]i golani?

Cu ce?

Numai nevoi [i angarale

Cu ce le-astupi, m\ rog matale?

Cu ce?

Lef[oara ]i-o ia `napoi

{i statul cere biruri noi

Cu ce?

M\ mir, [i z\u casc ochii-n patru

Cum a]i putut veni la teatru?

Cu ce?

Sau \]i fi d-aia cu favoruri

{i-atuncea eu... pentru m=ncare...

Cu ce?

................................................

Eu m\ declar deci inamic

{i nu mai vreau s\ dau nimic...

C\ n-am cu ce!

{i nici pen'ce

{i nici de ce!

(din repertoriul lui Constantin

T\nase)

Din Regulamentul edi]iei a XV-a

I. Preciz\ri privind participarea la concurs 1. Concursul este deschis forma]iilor [i interpre]ilor din ]ar\

[i str\in\tate care abordeaz\ urm\toarele genuri artistice:

- teatrul de revist\ (estrad\);

- teatrul scurt de comedie;

- forma]ii de satir\ [i umor;

- grupuri de satir\ [i umor;

- cupluri de interpre]i cu

scenete, suite de miniaturi,

dialoguri, pantomim\, fabule

dramatizate etc;

- interpre]i individuali de

monolog, pantomim\, improviza]ii

muzicale cu specific satirico-

umoristic etc.;

- videoclipuri umoristice.

2. Fiecare jude] poate fi

reprezentat de c=te 1-2 forma]ii de

gen [i 1-2 interpre]i individuali, un

videoclip umoristic. ~n acest sens

solicit\m organizarea unor

vizion\ri sau miniconcursuri la

nivelul jude]elor care s\ desemneze pe cei ce vor participa la

Vaslui. De asemenea, invit\m laurea]ii edi]iilor precedente s\

onoreze prin prezen]a lor concursul de interpretare al celei de a

XV-a edi]ie a Festivalului interna]ional al umorului "C. T\nase".

107

3. Din Republica Moldova sunt invitate la concurs c=te 2

forma]ii de gen, 1-2 interpre]i individuali [i un videoclip din

comunit\]ile rom=ne[ti [i din alte zone din afara grani]elor ]\rii. ("Festivalul Interna]ional al Umorului Constantin T\nase, Edi]ia a XV-a,

Programul [i regulamentele, Vaslui 1998, p.20)

Edi]ia aniversar\ cu acest num\r a fost bine coordonat\

`n special de Milu]\ Moga (la butoane) [i s-a organizat `ntre

21 septembrie - 3 octombrie

1998. Prin prezen]a

compozitorului Vasile

Donose (pre[edintele

festivalului, directorul

Teatrului de revist\

"Constantin T\nase") a

academicianului F\nu[

Neagu, {tefan Cazimir,

Mihai Cimpoi (scriitor,

Chi[in\u), Radu Voinea [i a

c=torva mari nume din spiritualitatea na]ional\ [i european\

(Teatrul "Bacovia", Bac\u, Thé=tre de la Mauvais Téte din

Marvejols, Fran]a, Teatrul Na]ional "V. Alecsandri", Ia[i)

printre care Radu Beligan, Efim Tarlapan (Chi[in\u)... [i cu

vasluienii Gruia Novac, Dan Ravaru, Teodor Pracsiu, Ion

Enache (poet) [.a. `n planul activ s-a conferit edi]iei un plus

de valoare. Consilierul [ef de atunci n-a dorit s\ ]in\ cont de

`nainta[i sau valori anterioare ar\t=ndu-se mai novator dec=t

putea s\ fie.

Autograf F\nu[ Neagu

108

Dup\ o festivitate de

deschidere (cu tent\ politic\

destul\, s-au decernat premii

pentru concursul de literatur\

satirico-umoristic\ (A) [i

revistelor [i ziarelor cu pagin\ de

umor (B). Printre premia]i G.

Petrone - (Ia[i, N. Viziteu-

Vaslui, revista Urzica, Boruga

(Iugoslavia), }eapa (din

Chi[in\u).

Au urmat zilele caricaturii

[i literaturii satirico-umoristice, la c=rm\, {tefan Popa Popa's,

3 expozi]ii distincte, Gala comediei rom=ne[ti (cu: Teatrul

dramatic Gala]i - "Minciuni `n cimitir" de David Kane,

Teatrul "Bacovia" Bac\u - "Articolul 111" de {tefan

Haralamb, Thé=tre de la Mauvais Téte din Marvejols, Fran]a

- "Exercices de style" de R. Queneau, Teatrul Na]ional "V.

Alecsandri", Ia[i - "Chiri]a `n provincie" de Vasile

Alecsandri), Gala Teatrelor pentru copii, Gala filmului de

comedie, Concursul de interpretare (1-2 octombrie 1998) cu

transmisii `n direct la Televiziunea Vaslui [i Unison Radio

Vaslui, Gala laurea]ilor pe 3 octombrie transmis\ `n direct,

regizor de emisie Lumini]a L\z\rescu. Manifest\rile s-au

extins `n ora[e [i c=teva comune.

109

Prefa]a la catalogul Salonului

EDI}IA a XV-a (jubiliar\)

ARC PESTE TIMP Pe r\bojul timpului va

r\m=ne `nscris cu litere de aur

faptul c\ `n 1994, de la cea de a

XIII-a edi]ie, Festivalul de umor de

la Vaslui, ce poart\ numele

inegalabilului comic Constantin T\nase, a c\p\tat valen]e interna]ionale.

Aceste valen]e sunt date nu numai de participarea unor forma]ii [i

interpre]i individuali de peste hotare, ci, `n primul r=nd, de `ncet\]enirea

conceptului de globalizare a unui curent prin care umorul fin, exprimat

prin varii mijloace, trebuie s\ fie un panaceu universal.

Cel care avea s\ fie promotorul str\lucit al acestor idei

indr\zne]e poart\ deja un nume prestigios, {tefan Popa Popa's. H\r\zit

de Tat\l ceresc cu un talent des\v=r[it, cu nimic mai prejos dec=t al altor

virtuo[i ai neamului, a ]inut, cu tot dinadinsul, s\ fac\ din Vaslui un

nume rostit cu stim\ [i respect `n

`ntreaga lume.

Chintesen]a acestui prestigiu

se reg\se[te ast\zi pe simezele

mareului Salon interna]ional de

caricatur\, unde cele peste 2000 de

lucr\ri expuse `nsumeaz\ nume de

reverbera]ie din toate continentele

globului. Cu adev\rat ast\zi, la

Vaslui, sub bagheta magic\ a

maestrului {tefan Popa Popa's s-au

adunat, figurativ, popoarele lumii, oprindu-se, fie [i pentru c=teva clipe,

din zbaterile nebune[ti ale convulsiilor politice, sociale, economice [i

religioase, pentru a se bucura de umorul ce se degaj\ din lucr\rile

110

prezentate [i `mpreun\ s\ r=dem cu hohote `ntru sfidarea prezicerilor

nefaste ce ne tot sunt profe]ite de anul de gra]ie - 2000.

Fie ca aceast\ Expozi]ie "mamut", cum o define[te creatorul [i

realizatorul ei, s\ prezinte un arc peste timp, `n care Vasluiul s\ se

reg\seasc\ drept capital\ a graficii satirice mondiale. Prof. M. Moga, Consilier [ef teritorial al

Inspectoratului pentru cultur\ al jude]ului Vaslui

Ad\ug\m c\ din 1982 - 1984 Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" adunase participan]i din mai multe ]\ri.

{tefan Popa Popa's [tia de participarea a 20 de ]\ri.

111

Artist de valoare mondial\, caricaturistul

{TEFAN POPA POPA'S, are cuv=ntul !

Cu c=teva zile `nainte, am stabilit ca miercuri 15

septembrie 2010, ora 10:00 s\-mi acorde un interviu telefonic

`n timp ce se deplasa spre Bucure[ti, din ma[in\.

- Un `ntemeietor al Festivalului Umorului "Constantin

T\nase", la 40 de ani de la prima edi]ie afirm\ c\ v-a]i lansat

la Vaslui; corect ?

- Nu, c=nd am venit la Dvs. eram de mult consacrat. E

drept c\ am luat `n 1982 marele premiu [i tot atunci am

interna]ionalizat festivalul, `n sectorul meu cu prea pu]in\

contribu]ie a lui Silvestru.

- La Vaslui sunte]i [i a]i fost iubit …

- Oameni primitori [i calzi. E drept c\ am mai iubit [i

eu, dar eu am fost cel curtat, [i nu invers.

- Care a fost rela]ia cu Valentin Silvestru ?

- Foarte bun\, mai pu]in ultimul moment pentru c\ nu

mi-a pl\cut dictatura lui `n cadrul Asocia]iei Umori[tilor din

Rom=nia, chiar mi-a fost team\ s\ nu-l omoare ca pe

Ceau[escu la Revolu]ie.

- V\ aminti]i o `nt=mplare nostim\ ?

- La Hu[i to]i am primit vin. Termin=ndu-se al meu, am

`ntrebat cine mai are. N-a zis nimeni nimic, le-am sustras tot,

iar la Vaslui `ntrebau unde le e "butelia", cine le-a luat-o.

Le-am r\spuns c\ nimeni, devreme ce n-au avut vin.

-Apogeul Festivalului Umorului "Constantin T\nase" ?

- Sigur 1994, 1996, c=nd era [i Silvestru.

112

- ~n c=te ]\ri a]i expus ?

- Pe unde se poate circula cu degetul pe globul

p\m=ntesc, adic\ `n vreo 200 de ]\ri.

- Onoruri ?

- Da, peste tot, dar nu [i la Cotroceni. Caricatura

trebuie s\ fie totdeauna `n opozi]ie cu Puterea [i nu m\ pot

umili `n fa]a unor g\[ti de ho]i care au furat ]ara …

- "Peste" … (hotare …) cum ?

- La Vatican am fost nominalizat printre cei mai

importan]i 100 oameni ai planetei; pre[edintele Senegalului

m-a trimis `n ]ar\ cu avionul lui personal; Obama m-a primit

[i "l-am reprezentat", o s\-i vede]i caricatura inedit\ la Vaslui

pe 7 octombrie 2010. Vin din Ucraina [i nu pot sta mai mult

de 1/2 zi [i dup\ mas\ trebuie s\ ajung la Academia Rom=n\.

- Despre Grupul meu de Pres\, TV.V, Unison Radio [i

ziarul Meridianul v\ aminti]i ?

- Da, bravo vou\, a]i sprijinit Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" totdeauna [i la timp, mata mai p\strezi

caricatura pe care ]i-am f\cut-o ?

- Valoarea Festivalului Umorului "Constantin T\nase"?

- Fac eforturi s\ ajung la 26 de Festivaluri `n ]ar\ (!!).

Vasluiul a cedat inexplicabil, acum cei de la Gura Humorului

sunt cei mai tari, apoi Bistri]a, Craiova, Macea.

- Expune]i la Vaslui, ce ?

- Reprezentan]i din 200 de ]\ri; excep]ional\, dar numai

o jum\tate de zi, joi, 7 octombrie. Am o toamn\ foarte

aglomerat\ !

113

- V\ dorim drum bun [i v\ a[tept\m, v\ astept\m, v\

a[tept\m, totu[i, ce mesaj ave]i pentru ascult\tori, cititori …

- S\ [ti]i c\ m\ mir c\ rezista]i `ntr-o economie care nu

exist\. Tuturor, `ns\:

G+NDI}I-V| C| NUMAI PE NOI NE AVE}I ! ([i a

repetat)

Cu bine ! 15 septembrie 2010

ora 10:15

Desigur prezen]a lui {tefan Popa's este de excep]ie cu

totul valoroas\... [i definitorie: sub]iindu-se concursul de

interpretare (sarea [i piperul, p=n\ la urm\) sc\z=nd

stimularea financiar\ a teatrelor (care nu vor numai re]eta s\lii

ci diurne, deplas\ri, motorin\, mas\, cazare... [i

indemniza]ii... ca s\ aib\ motive serioase) [i diminu=ndu-se

substan]ial p=n\ la anulare premiile `n bani pentru produc]ia

literar\, rezult\ c\ cheltuiala, prestigiul [i valoarea

expozi]iilor lui Popa's se impun f\r\ greutate. B\ne[te omul

acesta nu este r\spl\tit c=tu[i de pu]in, de[i anim\ cu toat\

seriozitatea partea umoristic\ a manifest\rii. De[i se constat\

deplasarea c\tre "partidul valorilor" (autor: Popa's) per

ansamblu Salonul se adreseaz\ unei elite [i nu unei mul]imi

nec\jite care s\ r=d\, `ntr-o sal\, [i gratuit, cu gura p=n\ la

urechi (apropo de trofeul cu totul caricatural al lui T\nase).

Valoare, timp, ani succes f\r\ aplauze (din cauza ploii)

[i p\reri concluzive, autorizate sunt cele ale unui interlocutor

pre]uit (mai iubit nu se putea) Alexandru Ar[inel.

114

SUCCES F|R| APLAUZE

Interviu telefonic cu Alexandru Ar[inel, 17 septembrie,

8.25-8.50 (fragmente)

- Un `ntemeietor al Festivalului Umorului, mai precis

eu, de la Vaslui, la 40 de ani de la prima edi]ie, afirm\ c\ v-a]i

lansat la Vaslui. Comenta]i?

- N-a[ spune c\ m-am lansat la Vaslui, a[ spune c\

Vasluiul a constituit unul din momentele importante a

devenirii mele ca actor de revist\. Vasluiul a `nsemnat

`nt=lnirea cu lumea bun\ a umorului rom=nesc, a celor care

`ntr-un fel sau altul la vremea aceea, [i cred c\ nu numai la

vremea aceea, p\strau tradi]ia marelui actor, `ntemeietorul

revistei moderne rom=ne[ti, Constantin T\nase. {i asta se

datora mai multor factori: `n primul r=nd celui care a fost

mentorul acestui festival, regretatul critic [i scriitor Valentin

Silvestru, originar din jude]ul Vaslui. Cel care a pus mult

suflet, mult\ dragoste pentru aducerea `n prim planul

activit\]ii culturale rom=ne[ti a acestei mari personalit\]i

c\reia `i dator\m tradi]ia [i numele teatrului pe care am

onoarea s\-l conduc.

- A `nceput de la edi]ia a II-a, Valentin Silvestru.

- Cunosc lucrul \sta. Pe mine m-a]i `ntrebat de

persoana mea cum se pozi]ioneaz\ `n cadrul acestui festival.

O alt\ personalitate c\reia `i p\strez o amintire deosebit de

drag\ este cel care `n condi]iile de atunci a pus suflet [i a dat

gir din toate punctele de vedere ca acest festival s\ se

115

desf\[oare la cel mai `nalt nivel, m\ refer la primul secretar de

atunci, domnul T\nase.

- Gheorghe T\nase.

- Un om ata[at acestui moment [i d\ruit `n totalitate,

suport=nd toate chichi]ile marilor actori [i colectivelor care au

trecut de-a lungul anilor pe acolo. Era o manifestare pe care o

a[teptam cu emo]ie mai to]i cei care de-a lungul anilor am

fost implica]i `n acest festival.

- ~n jude]ul Vaslui a]i fost totdeauna iubit, a[teptat,

respectat. V\ pute]i explica?

- ~n general arti[tii au fost bine primi]i `n Moldova.

C=nd era foamea mare sau `]i era foame...

- A[a e...

- ... zona unde puteai s\ fii sigur de re]ete maxime era

Moldova. {i, sigur, c\ pe itinerariul nostru, [i datorat [i

tradi]iei care s-a creat `n ani de zile `n jurul ora[ului Vaslui,

Vasluiul era unul dintre cele mai vizitate jude]e `n perioada

aia. }in minte c\ f\ceam Vasluiul, f\ceam B=rladul, f\ceam

Hu[ul. Hu[i... unde era o persoan\ care ne iubea foarte mult,

m\ refer la regretatul inginer domnul Neam]u...

- Ion Neam]u.

- .... care totdeauna ne primea cu drag [i `[i punea...

- Zghihara la b\taie...

- ...toate la `ndem=na arti[tilor. A[ vorbi `ns\ de prima

mea participare, pentru c\ spunea]i la `nceput c\ acolo m-am

lansat. Acolo am f\cut `ntr-adev\r primul recital. Acest recital

`l datorez `n mare m\sur\ `ncuraj\rii pe care mi-a dat-o la

116

vremea aceea Aurel Storin. Invita]ia era trecut\ `n avizier

pentru to]i arti[tii care voiau s\ participe [i-atunci v\ da]i

seama c\... m\ tenta sau nu m\ tenta, aveam curajul sau nu-l

aveam pentru c\ [tiam cine particip\ la acel festival. {i Aurel

a zis: Tu ai posibilitatea s\ faci un recital foarte bine. Atunci,

cam timp de o s\pt\m=n\ mi-am `ncropit un recital...

- Chestia aia cu un cuier [i hainele schimbate, rolul

schimbat.

- {i mi-aduc aminte chiar de `nt=mpl\ri inedite, c\

mi-a]i pus [i aceast\ `ntrebare, a fost discursul primului

secretar Gheorghe T\nase care la `nt=lnirea cu to]i arti[tii a

spus la un moment dat: V\ mul]umesc c\ a]i participat [i anul

acesta la Festival, pentru noi este o mare onoare, [i mai ales

t=n\rului actor Alexandru Ar[inel, care [i el este moldovean

de-al nostru, [i care s-a v\zut c\ nu [i-a preg\tit recitalul `n

tren de la Bucure[ti p=n\ la Vaslui. Iar o alt\ poveste pe care

n-am s-o uit niciodat\ [i pe care mi-a relatat-o regretatul

gazetar [i om de televiziune Buhoiu...

- Aristide Buhoiu.

- Aristide... `mi spunea: }ii minte c\ eu am scris prima

cronic\ vis-a-vis de prezen]a ta la Vaslui? Zic: }in minte

Aristide. {i zice: S\-]i mai spun un lucru. C=nd ai intrat tu `n

scen\ eram `n fos\ cu regretatul mare actor Caragiu [i tocmai

voiam s\ ies [i ai atacat momentul respectiv cu un monolog [i

Caragiu a zis: Stai, m\, s\-l v\d pe \sta. Cine-i \sta? {i

Buhoiu a spus cine: {i-a stat Caragiu pe tot momentul meu

care a fost de vreo 25 de minute [i c=nd a plecat de-acolo a

117

spus: |sta o s-ajung\ un mare actor. |sta a fost un moment

care m-a tu[at [i m-a bucurat pentru tot restul vie]ii.

- M-a tu[at [i m-a bucurat, `mi place termenul. Teatrul

de revist\ a avut un rol, zicem noi, mare...

- Permanent p=n\ acum vreo 10 ani, c=nd direc]iile

acestui festival tradi]ional "Constantin T\nase" n-au mai

adunat `n jurul lui personalit\]i ale umorului rom=nesc.

- Cei de la butoane.

- Da. Cei de la butoane, din nefericire. Un festival care

se nume[te "Constantin T\nase" nu are prezen]a primului

teatru de revist\ care este urma[ul tradi]iei lansate [i inovate

de Constantin T\nase, nu particip\.

- Ei au motivat c\ le-a]i cerut bani mul]i.

- Nu, nu. Noi niciodat\ nu cerem bani mul]i. Noi cerem

re]eta s\lii, at=ta tot. {i, sigur, cazarea [i masa respectiv\

pentru oameni. E un festival. Un festival dispune de ni[te

bani. Nu, nu, nu le-am cerut bani mul]i. Ei nu s-au ]inut de

cuv=nt, sau nu au [tiut s\ se ]in\ de cuv=nt, pentru c\ la ultima

noastr\ participare la Vaslui a fost perfect [i i-am rugat, dac\

tot venim mai multe zile, s\ juc\m [i la B=rlad, iar c=nd am

ajuns la B=rlad acolo nici nu ajunseser\ afi[ele noastre. Deci

nu s-au interesat deloc, [i atunci le-am spus de la obraz ni[te

lucruri, pentru c\ `n clipa `n care eu m\ angajez cu o ac]iune,

eu nu mai dorm noaptea [i ziua ca s\ m\ pot ]ine de cuv=nt [i

s\ nu m\ fac de r=s.

118

- A[ vrea s\ rememora]i faptul c\ din 1982 p=n\-n

1996, 1998 a fost perioada cea mai intens\ [i valoroas\ a

festivalului...

- Da...

- ... dar din 1992 [i 1994, [i despre noi cei de la

Televiziunea Vaslui, a]i fost oaspetele meu `n repetate r=nduri

`n studiourile noastre...

- Da... a[a-i.

- ...singur [i `mpreun\ cu doamna Stela [i Cristina

Stamate, mai to]i arti[tii mari ai momentului a]i ref\cut

Festivalul Umorului la noi, `n studioul Televiziunii Vaslui.

P\stra]i vreo impresie?

- Mi-aduc aminte cu pl\cere [i probabil c\ memoria

peliculei o poate confirma.

- Oricum, sper c\ v-am f\cut o bun\ impresie, vreau

s\-mi trag un pic spuza pe turta mea, o bun\ impresie

primirea [i difuzarea pentru c\ atunci aveam o difuzare

1992, Vaslui, cu Stela Popescu [i Alexandru Ar[inel

119

excep]ional\, `n toat\ Moldova.

- Da, da, [tiu dom' profesor. Vorbeam despre sus]inerea

venirii colectivului Teatrului "Constantin T\nase".

- Domnul Popa Popa's ne spunea alalt\ieri, tot cam pe

la ora asta, tot telefonic: Eu am fost primit cu onoruri

pretutindeni `n ]\rile lumii, cam `n vreo 200, sintetizez, dar nu

[i la Cotroceni. Presupun c\ nu acela[i lucru s-a `nt=mplat cu

dumneavoastr\ care, nu v\ fac o flatare ca s\ zic a[a,

constat\m c\ sunte]i unul dintre cei mai mari arti[ti ai ]\rii.

Spune]i-mi din punctul \sta de vedere cum sta]i cu

comunicarea cu mass-media, o vedem c\ sunte]i prezent, dar

cu cei simpli care v\ aplaud\.

- Vreau s\ v\ spun c\ cei din mass-media m\ solicit\

tocmai datorit\ unui contact permanent pe care-l am cu

publicul, pentru c\ publicul este cel care, `n ultim\ instan]\, `]i

d\ notorietate, `]i d\ popularitate, iar din punctul \sta de

vedere cred c\ stau destul de bine. Faptul c\ `n ultimii 10 ani

am fost nominalizat de fiecare dat\ la "10 pentru Rom=nia",

am ie[it pe locul I o dat\, de dou\ ori pe locul 2. Faptul c\ `n

'95 `n sondajul Televiziunii Rom=ne am ie[it cel mai iubit

actor din Rom=nia, faptul c\ de-a lungul ultimilor ani `n

sondajul "cei mai credibili oameni din Rom=nia" am ie[it `n

primele 5 locuri iar anul trecut am ie[it pe locul 2,

demonstreaz\ c\ pl\titorii, spectatorii, cei care de fapt dau

aceste voturi, sondajele fiind f\cute nu cu cei din mass-media

ci cu cel care ne pune gradele pe um\r, se pare c\ am ie[it

destul de bine.

120

- ~n str\in\tate a]i fost destul de mult...

- De multe ori, de multe ori.

- ...oarecum suntem la curent...

- Din Canada p=n\-n America Latin\ p=n\-n Africa,

p=n\-n Australia, Asia, toat\ Europa. Am fost chema]i, am

avut aceast\ mare bucurie s\ fim invita]i de comunit\]ile

rom=ne[ti...

- Deci a]i vorbit tot `n rom=ne[te.

- Da. Este un gen care nu poate fi vorbit dec=t `n

rom=ne[te [i un gen care nu se poate adresa dec=t `n cea mai

mare m\sur\ publicului de origine rom=n\, public care ne

iube[te [i care ne-a solicitat, public care a sim]it c\ ne-am

d\ruit via]a aproape 50 de ani lui, cu sufletul deschis, f\r\

menajamente fa]\ de cei care `ntr-un fel sau altul se afl\ `n

colimatorul nostru, am reprezentat, `n ultim\ instan]\, oful

cet\]eanului pe scen\.

- Tot Popa Popa's zicea... zice: o propozi]ie, o fraz\ de

`ncheiere domnul Popa's. Dumnealui a zis a[a, [i a accentuat

de dou\-trei ori: G=ndi]i-v\ c\ nu ne ave]i dec=t pe noi,

g=ndi]i-v\ c\ numai pe noi ne ave]i, vorbea de caricatur\ [i

acuma vreau s\ contragem [i despre art\ [i umor.

- N-a[ pune punct `n ceea ce prive[te dezvoltarea

genului, perspectiva genului `n tara noastr\. Este un gen at=t

de popular izvor=t din dorin]a poporului rom=n, spiritului

rom=nesc `nc=t cred c\ este f\r\ sf=r[it...

- Trebuie s\ fie, totu[i, ar fi o modificare spre tent\

vulgar\ a umorului...

121

- Asta ne-a adus democra]ia, asta ne-a adus Revolu]ia,

dar ea nu s-a infiltrat [i pe scena Teatrului de Revist\

"Constantin T\nase". ~n condi]iile `n care mass-media a

mediatizat ani de zile forma]iile de amatori vulgare, arti[ti cu

o tent\ `n vorbire suburban\, Teatrul "T\nase" a reu[it s\-[i

men]in\ o anumit\ calitate tradi]ional\ [i iat\ c\ din ce `n ce

publicul a fost atras de aceast\ cur\]enie tradi]ional\ a

poporului rom=nesc care este un umor de spirit, un umor

educativ, un umor care intervine chirurgical `n aspectele

negative ale societ\]ii noastre f\r\ s\ fie nevoit s\ foloseasc\

vulgaritatea [i mitoc\nia.

- Mai [ti]i de alte festivaluri de umor domnule Ar[inel?

- ~n ]ar\?

- Da.

- ....

- V\ spun c\ mai sunt la Gura Humorului, la Aiud, la

Bistri]a, la Craiova...

- Am fost invitat la Gura Humorului, chiar anul trecut

am dat un spectacol, mi-aduc aminte, pe o ploaie toren]ial\ [i

c\ `n fa]a noastr\, ce n-am avut la acest festival - succes am

avut, n-am avut aplauze - toat\ lumea era cu umbrelele `n

m=n\, dar era o mare de umbrele, chiar m-a impresionat [i

n-am avut un aparat de fotografiat s\ v\d, umbrel\ l=ng\

umbrel\ cum s\reau `n sus `n semn de mul]umire a[a o ridicau

`n sus, o tremurau. A fost un moment deosebit acolo la Gura

Humorului.

122

- Am re]inut - succes f\r\ aplauze, o expresie care chiar

`mi place ca [i gazetar. Domnule Ar[inel a]i avut o deosebit\

bun\voin]\ s\ ne da]i [i prin telefon interviul de fa]\ dac\

totu[i vre]i s\ transmite]i un salut spectatorilor, auditorilor,

cititorilor mei [i-ai dumneavoastr\. Un cuv=nt de salut.

- Ascult\torii postului de...

- De televiziune, Tv.V on line [i Radio B=rlad, ziarul

Meridianul, pe astea le reprezint `n secunda asta.

- M\ bucur c\ am ocazia [i prilejul oferit de domnul

profesor doctor Dumitru V. Marin s\ transmit cititorilor

ziarului Meridianul, postului de radio Unison B=rlad-Vaslui [i

postului de televiziune on line din Vaslui, toat\ dragostea

mea personal\ [i dragostea [i prietenia colectivului de Teatru

"Constantin T\nase". Iubim Vasluiul, iubim spiritul marelui

actor Constantin T\nase al c\rui mo[tenitor suntem noi cei de

la Revista din Bucure[ti. 17 septembrie 2010

La cuv=nt,

CEL MAI VECHI slujitor al culturii vasluiene

[i FESTIVALULUI: Festivalul umorului ,,Constantin T\nase” – m\rturisiri

Iat\ c\ au trecut pe nesim]ite 40 de ani de când în târgul

Vasluiului, într-un început de var\ a anului 1970 se desf\[ura

în proasp\ta re[edin]\ de jude] manifestarea care avea s\

devin\ în timp cea mai important\ desf\[urare de for]e

umoristice Festivalul umorului ,,Constantin T\nase”.

123

Cei care au participat la prima edi]ie despre care noi nu

aveam cuno[tin]e prea solide au avut inspira]ia ca aceast\

prim\ manifestare, care a devenit bienal\ s\ aib\ loc în zilele

de 3,4,5 iulie (când pe 5 iulie fiind [i ziua de na[tere a

actorului Constantin T\nase care în anul 1970 ar fi împlinit

90 de ani). Au trecut de atunci 40 de ani, în acest an am

s\rb\torit 130 de ani de la na[terea marelui actor de revist\

român, n\scut la Vaslui, dar [i 65 de ani de la dispari]ia

acestuia, lucru care ar trebui s\ însemne pentru to]i, la cea de

a 21-a edi]ie o manifestare cu totul special\.

Dar condi]iile social-economice, a[a-zisa criz\ pe care

tot o parcurgem de când a început perioada de tranzi]ie, dup\

1989, face ca aceast\ mare s\rb\toare a jude]ului Vaslui s\ se

desf\[oare dup\ posibilit\]i.

Am f\cut cuno[tin]\ cu festivalul umorului când abia

ie[isem de pe b\ncile facult\]ii în 1974 [i când din întâmplare

ajuns la Vaslui se desf\[ura a treia edi]ie pentru ca în 1976 s\

fiu cooptat în calitate de salariat al Muzeului Jude]ean Vaslui

la organizarea unor manifest\ri complementare pentru care

împreun\ cu colegii mei am depus eforturi ca acestea s\ se

desf\[oare firesc. Conducerea de atunci a jude]ului a apreciat

munca noastr\ [i din 1978 nu am lipsit pân\ în prezent de la

nici o edi]ie care a însemnat un real câ[tig, experien]\,

specializare, practic\, rela]ii, aspecte care mi-au conferit în

timp imaginea unuia dintre organizatori. Pentru c\ am aceast\

posibilitate (în timp) s\ vorbesc despre Festivalul umorului

,,Constantin T\nase”, f\r\ ur\ [i p\rtinire, f\r\ înflorituri,

124

exager\ri sau abisuri, mai ales pentru perioada pe care o

cunosc cel mai bine dintre to]i cei prezen]i [i existen]i afirm

cu tot respectul [i consemnez numele celor care în perioada

1976-1997 au contribuit ca aceast\ manifestare s\ devin\ o

institu]ie de cultur\, o universitate de la care s-au inspirat [i

care a n\scut chiar [i [coli de gen: Dumitru Bran, Elena

Condrea, Cristiana Stoian, Constantin Pieptu, Petre Didilescu,

George Stoian, Gabriel Anicol\esei, {tefan {erban, Veniamin

Lasc\r, Sandu V\tafu, Ioan Mâ]\, Grigore Petcu, Mihai Luca,

Gheorghe Huiban, Emil R\[canu, Teodor Pracsiu, Vasile

M\linescu, Constantin Petrican, Vasile Cr\can\, Petric\

Toma, Petric\ Taragan, Marcel Cuco[, mul]i [i pu]ini la care

în perioada pentru care m\ refer au f\cut lucruri

nemaipomenite pentru ca acest festival s\ ajung\ la cote

inimaginabile pe care nici nu le-a mai atins vreun festival

mondial [i credem c\ nici nu le va mai atinge. Dac\ ar fi s\-l

cit\m pe mentorul manifest\rii, firesc cred c\ l-a]i recunoscut

[i dumneavoastr\, Valentin Silvestru, "Acest festival este cea

mai mare manifestare de gen din lume." (citez din memorie

adresându-se trupelor de teatru din Brazilia participante la

festival ,,unde este Vasluiul [i ce este Vasluiul, spunea

maestrul, este ora[ul cu cei mai veseli oameni din lume unde

{tefan cel Mare când î[i umezea musta]a în vinul de

,,Zghihar\” sau ,,Busuioac\ de Bohotin”, Cristofor Columb

c\uta sponsori s\ v\ descopere, distin[i invita]i”).

{i pentru c\ am amintit de Valentin Silvestru este

obligatoriu pentru mine care m-am bucurat de o mare

125

prietenie din partea acestui personaj realmente o

enciclopedie, ziarist, profesor universitar, critic de teatru s\

men]ionez c\ a fost omul, liantul, colaboratorul, ini]iatorul [i

cel care a pus în practic\ tot ce a însemnat acest festival care

a avut un început sinuos a traversat o perioad\ uluitoare [i

care sper\m s\ nu dispar\.

S-au tot men]ionat nume importante participante la

festival doresc s\ amintesc numai pre[edin]ii de jurii din

cadrul acestuia atât pentru partea de literatur\, caricatur\ [i

interpretare: Valentin Silvestru, Tamara Buciucianu-Botez,

Horia {erb\nescu, Vasile Donose, Mircea Radu Iacoban,

Dorel Vi[an, Tora Vasilescu, Valentin Ciuc\, {tefan Popa-

Popas, Cornel Udrea, {tefan M\r\scu, [.a. la care s-au ad\ugat

personalit\]i extraordinare ale scenei române[ti, literaturii [i

graficii satirice men]ion\m: Dumitru Solomon, Dumitru Radu

Popescu, Teodor Mazilu, Tudor Popescu, F\nu[ Neagu, Cezar

Iv\nescu, Nichita St\nescu, Vasile B\ran, Rodica Toth,

Niculae Stoian, Viorel Cacoveanu, Octavian Bour, Ovidiu

Pecican, {tefan Cazimir [i mul]i mul]i al]ii pe care îi rog dac\

vor citi aceste rânduri s\ m\ ierte c\ nu i-am men]ionat, mai

ales fiind la o dictare liber\ prin bun\voin]a unei colege.

Festivalul umorului ,,Constantin T\nase” a avut parte [i

de o alt\ denumire care a fost primit\ în 1982 când, pentru c\

exista Festivalul na]ional ,,Cântarea României”, nu s-a mai

permis s\ i se spun\ festival [i atunci un important scriitor [i

gazetar a g\sit solu]ia salvatoare el devenind Bienala

umorului ,,Constantin T\nase”. Acest al doilea botez a fost

126

ideea generoas\ în acea vreme a redactorului-[ef al revistei

,,Urzica”, Manole Auneanu.

Cum este [i firesc nu putem trece cu vederea într-o

perioad\ atât de lung\ de timp participarea teatrelor dramatice

din România, cu spectacole de comedie la s\rb\toarea

umorului românesc de la Vaslui, în care f\r\ a face o

enumerare a institu]iilor de spectacole, lua]i-le dumneavoastr\

în considera]ie pe cele mai reprezentative din România,

Fran]a, Anglia, Spania, Brazilia [i nu în ultimul rând din

Republica Moldova.

Gala teatrelor pentru copii [i tineret, Gala Comediei

Cinematografice, cu lans\ri [i prezent\ri de filme, Salonul de

Caricatur\ [i Concursul de Crea]ie literar\ sunt tot atâtea

elemente care au venit în timp s\ completeze ampla

manifestare de satir\ [i umor.

S-au lansat din acest festival nume importante pentru

cultura româneasc\ de la actori: Dan Puric, Doru Octavian-

Dumitru, Romic\ }ociu [i Cornel Palade, Grupul Divertis,

Teatrul Ludic, Paul Bu]a [i mul]i al]ii, caricaturi[ti de talia lui

Mihai St\nescu, Albert Poch, Leonte N\stase, {tefan Popa-

Popas, Constantin Paler, Fra]ii Barbu, Octavian Bour, Marin

Dinulescu, Constantin Pavel, Victoria Argint, to]i cei

men]iona]i [i înc\ mul]i al]ii creau s\rb\tori de neuitat pe

parcursul unei luni din toamnele cu so] în diversele col]uri ale

jude]ului Vaslui, sate, comune, ora[e [i municipii unde erau

a[tepta]i ca la adev\rate s\rb\tori ale spiritului.

127

A devenit festival interna]ional în 1982 prin salonul de

caricatur\ gra]ie scriitorului Manole Auneanu [i graficianului

Albert Poch amândoi de la revista ,,Urzica” personalit\]i care

sunt mai pu]in cunoscute pentru ceea ce au înf\ptuit în ace[ti

ani.

Firesc, nu putem uita contribu]ia deosebit\ pe care a

avut-o în toat\ aceast\ perioad\ privind emblemele

festivalului care în mare parte se p\streaz\ [i ast\zi ele fiind

opera urm\torilor: Cik Damadian, Albert Poch, Constantin

Costa, Atena Simionescu, Nicolae Grosu, Cristian Pântea [i

Paul Olaru.

Pentru edi]iile de dup\ 1996 lucrurile nu-mi sunt la fel

de la îndemân\ de a le prezenta pentru c\ din 1998 [i pân\ în

prezent m\ ocup numai de un segment din cadrul festivalului

care înseamn\ parte de crea]ie desenat\, satirico-umoristic\ pe

care le realizez sub egida Muzeului Jude]ean Vaslui. F\r\

preten]ia de a trage concluzii cred c\ festivalul a cunoscut

p\r]i ascendente [i descendente, este foarte important ca el s\

existe [i nu pot încheia f\r\ mul]umirile [i respectul cuvenit

celor care în timp au trudit pentru ca aceast\ manifestare s\

devin\ emblematic\. Tuturor celor din jude]ul Vaslui [i pentru

totdeauna mul]umirile noastre se vor îndrepta în mod cu totul

special c\tre profesorul universitar Valentin Silvestru [i

inginerul {tefan Popa-Popas. 12 septembrie 2010, Directorul Muzeul Jude]ean Vaslui,

Ioan Manca[

128

Prezent, `n diverse ipostaze la Vaslui, textier,

prezentator, prof. Gruia Novac r\spunde cu...

VAGI AMINTIRI JUBILIARE

(Iubilaeus annus) De pe creasta lui 2010, nu m\ mir c\, privind `napoi,

constat trecerea a 40 (patruzeci) ani de la prima edi]ie a

Festivalului Umorului "Constantin T\nase", Vaslui, octombrie,

1970.

Era o `ncercare temerar\, apoi a ajuns eveniment na]ional,

uneori [i cu deschidere interna]ional\, p\str=ndu-[i aura aceasta ani

buni, pentru a deveni, dup\ enigmaticul decembrie 1989, de pu]ini

bani, iar acum nici m\car at=t …

Suger=ndu-mi-se s\ scriu ni[te r=nduri despre Festivalul

ajuns, iat\, `n floarea v=rstei, mi se `nv=rtejesc `n cap imagini nu

prea semnificative, cr=mpeie de amintiri mai mult hilare dec=t …

serioase, chipuri cu fizionomii [terse [i nume; nume care [i acum

se amestec\ `n noianul edi]iilor.

Leg\tura mea cu Festivalul a fost sporadic\ [i, deci, inegal\.

~n rol de prezentator al c=torva edi]ii, am cunoscut lume de pe

lume, dar tot de brig\zile artistice (la mod\ [i de calitate, pe bune

!) mi-amintesc: Laza, Frigidere G\e[ti (ce fete frumoase erau !),

Divertis (cu Toni Grecu `n form\ [i nerv\) sau de "individualii"

Doru Octavian Dumitru, Paul Bu]a, Nicolae Taciu, Dan Puric [i

al]ii pe care mintea-i caut\, dar nu-i mai descoper\.

Parc\-l v\d [i parc\-l aud pe Paul Bu]a, b=rl\dean din

Tecuci (ori invers !), relat=nd scene dintr-o gospod\rie agricol\

colectiv\. Una: un tovar\[ de la raion, `n control fiind, `l `ntreab\

pe-un `ngrijitor de la … vaci: - De c=te ori da]i furaje `ntr-o zi ? -

129

Da' cin' ]i-o spus matale, domn' tovar\[, c\ le d\m `n fiecare zi !!!

(~n sal\ r=s s\n\tos [i la juriu `nghi]ituri `n sec …).

Fiindc\ a venit vorba de jurii, ele erau mai multe; pe

specialit\]i. {i-n toate, spuma-spumei din Bucure[ti, Ia[i [i nu

numai. Peste to]i, uneori [i peste toate, trona maestrul `n

teatrologie Valentin Silvestru. F\r\ avizul lui (motivat, fire[te !),

nimic nu se mi[ca `n scen\ [i-n afara ei. Pe unii dintre "grei" `i

chema Radu Beligan ori Tamara Buciuceanu - Botez, F\nu[

Neagu sau Draga Olteanu - Matei, Alexandru Ar[inel ori Rodica

Mandache, ori …, ori …, dar deasupra tuturora era tot Valentin

Silvestru. Nici primul-secretar (care printr-un joc al sor]ii `l chema

T\nase; Gheorghe `ns\ !) n-avea trecere la "[eful" Festivalului.

De ceilal]i "mici", de la partid, nici nu auzeai. Preg\teau

deplas\rile juriului (cam mereu pe la Hu[i), maistru fiind unul

Bran Dumitru, fitilist [i demagog.

Dup\ o asemenea, bine pus\ la punct, "deplasare" la

Dobrina - Casa Ralea, originalul autor al romanului "Frumo[ii

nebuni ai marilor ora[e" a declarat ritos c\ va semna, de-acum

`ncolo, F\nhu[ Neagu …

{i tot "acolo", la Casa Ralea, dar probabil la alt\ edi]ie sau

tot la aia, d-na Tamara Buciuceanu - Botez `l `ntreab\ pe

publicistul Teodor Pracsiu de la "Vremea Nou\": - Voi ce face]i

acolo ? - Uneltim. - Da ! Cu ce unelte ? Constat, o dat\ cu

dumneavoastr\, c\ Doamna avea umor. {i spontaneitate. Ca `n

scurtul dialog produs `ntre primarul Victor Cristea al Vasluiului [i

f\r\-de-egalul actor Hora]iu M\l\iele: - Face]i-mi [i mie un portret,

c\ m\ duc la o nunt\ [i poate dau mai pu]in … - De acord, zice H.

M\l\iele, dar diferen]a de bani ?! …

130

Mai vre]i ? Mai am. Unu' de la partidu' Vasluiului, oarecum

prieten cu ing. Ion Neam]u, gazda noastr\, `l `ntreab\ pe directorul

I.A.S. Hu[i (c\ func]ia asta o avea Neam]u): - Ce mai faci, m\i,

sect\ veninoas\ ? - Stau de vorb\ cu d\un\torii agricoli, tovule !

La replica asta, {tefan Oprea de la Ia[i face constatarea: - Ar fi un

om extraordinar dac\ n-ar fi director …

{i, dup\ feluri [i feluri, concomitent cu "degust\ri" dese [i

diverse, directorul a scos un ditamai c\r]oiul, dep\[ind `n

dimensiuni chiar [i Catedrala M=ntuirii Neamului, cu rug\mintea

ca simandicoasele fe]e aflate `n ospe]ie s\ scrie c=teva vorbe

`nainte de a-[i face efectul, cuv=ntul care rimeaz\ cu … "ospe]ie".

{i `ncerc=nd d-na Aneta Slivneanu, cea cu propaganda "jude]ian\",

s\ "c=nt\reasc\" opul, scap\ reflec]ia personal\: - Da-i grea tare !

Atent la orice, d-l Valentin Silvestru opineaz\ complice cu

subtilitate: - A[a-i, doamn\, cartea e grea ! … Dup\ clipe de

molcomire, cineva (chiar nu mai [tiu cine !) `i spune directorului

Neam]u, ]intind o fil\ din "c\r]oi": - Nu [tiu cine ]i-a scris pagina

asta, dar subscriu !

… Era un fel de omagiu `nchinat unui pahar cu Busuioac\

de Bohotin, vinul foarte c\utat de "oaspe]ii" Festivalului "T\nase".

Subscrie]i [i dumneavoastr\ c\ acest Festival trebuie s\

tr\iasc\. Revigorat. F\r\ regim de criz\.

Vorba ceea, dac\ nu dai, nu ai !

14 septembrie 2010

Solicitat, regizorul, scriitorul [i omul de calitate

Bogdan Ulmu, martor [i participant `n multiple ipostaze la

desf\[urarea ac]iunilor, (acesta) ne r\spunde:

131

Rela]ia mea special\ cu Vasluiul...

Am scris destul de mult, despre Vaslui. P\cat c\ trebuie s\

m\ repet.

Am venit în Vaslui, prima oar\, în 1975, la o [ez\toare a

umori[tilor, condus\ de infatigabilul Valentin Silvestru. Eram cel

mai t=n\r [i cel mai pu]in important, printre nume grele ca Marin

Sorescu, Dumitru Solomon, Vasile B\ran, Sorin Titel, Al.

Mirodan, Nicu]\ T\nase [.a. Atunci mi-a pl\cut teribil, la Vaslui:

fiindc\, ceea ce nu-n]eleg mul]i, î]i place un ora[ mic deoarece e[ti

într-un anturaj teribil; [i te sim]i stingher într-un ora[ mare, pentru

c\ nu ai pe nimeni drag, al\turi...

Atunci am citit, în trei (cu

George B\nic\ [i D. Dunea), un

fragment dintr-o pies\ a lui Dolfi

Solomon. L-am cunoscut pe primul-

secretar (Gh.T\nase), pe [eful Culturii

(Bran) [i am b\ut Zghihar\. Am pus

ochii pe o fat\ dintr-un grup folcloric

[i Silvestru a urlat la mine c\-s be]iv [i

afemeiat, drept pentru care m-a

surghiunit în ma[in\. Dar Silvestru era

mentorul meu, pe-atunci, [i-i

permiteam orice...

Au trecut ani, am venit iar în

jude], tot la un festival al umorului. Atunci i-am cunoscut pe

Cavadia [i Gagniuc, cei cu care, peste un deceniu, urma s\ public

epistolarul cel mai nonconformist al genului, Epistolar cu trei

pro[ti. La acea edi]ie era cu noi [i Varujan Vosganian, care c=nta,

132

la întrecere cu {t. Cazimir, frumoase melodii religioase, de pe

diverse continente.

Dup\ 1991 am fost, edi]ie de edi]ie, la Vaslui. Ba

participant, ba membru în juriu, ba regizor. Am luat c=teva premii.

{i mi-am f\cut prieteni: Nelu Manca[, F\nic\ {erban, Gigi Huiban,

Teodor Pracsiu, Ion Mî]\, Paul Olaru, M. Moga, N. Viziteu, Gelu

Bichine], Lucian Onciu...

M-am împrietenit aici cu Popas, Rodica Toth, Pim, Mihai

Frunz\, Costel P\tr\[can, Cornel Udrea, Aurel Storin, S.

Postolache, {tefan M\r\scu...

Nu [tiu ce va fi la actuala edi]ie. Dar [tiu c\ Festivalul

umorului de la Vaslui este cel mai longeviv din Europa – a

dep\[it trei decenii de via]\ (4, ad\ug\m noi). {i, pe l=ng\ el, tr\im

[i noi, ca umori[ti [i nu numai.

Vreau ca festivalul acesta, oric=t de scurtat [i pauperizat ar

fi el de criza economic\ mondial\, s\ fie ve[nic. {i noi s\ p\[im,

chisnovat, în trena lui. Bogdan ULMU, Ia[i, 9 septembrie, 2010

De la Radio Ia[i... prietenul nostru:

T|NASE OF CO

(fragmente dintr-un text de 14 pagini) Telefon. Surpriz\: Sunt dr. Marin. Clar. Cineva, pe ascuns, mi-a f\cut

analizele [i am probleme, disfunc]ii, c\ func]iile m-au cam neglijat `n ultimii

64 de ani. Sunt dr. Marin Dumitru din Vaslui [i am gata o carte despre

Festivalul Constantin T\nase, la 40 de ani de la `nfiin]are. Eu am fost `ntre cei

care l-au `nfiin]at ...” Clar. M\ confund\ cu popa [i face spovada prin telefon.

C-am auzit c\ [i pomenirile au ajuns de on-line-ul lumii. Cer prin semne un

pahar cu ap\ [i mi se d\ un wisky care e rachiu f\r\ damf [i dup\ o re]et\

special\ a sculptorului. Beau re]eta [i `mi revin. Ai de la 5 la 10 pagini cu tot

cu virgule, amintiri despre festival, o autoprezentare, rela]ii interna]ionale,

133

contacte, dac\ ai, [i m`ine `mi trimi]i materialul. {i-mi d\ o adres\ de e-mail,

marintvxxxx-ukv, ceva care-mi aminte[te de Bach [i ultimul concert de org\ la

care, din neaten]ie, mi-am pierdut dou\ dioptrii, semn indubitabil c\ pensia te

`ntinere[te; [i cum a[ putea s\-l refuz pe acest minunat coleg de breasl\, de

departe cel mai important mediatizator de festival pe plan local ...

La Festivalul propriu-zis aveam s\ ajung abia `n '74, la edi]ia a treia,

`nghesuit cu alte nou\ persoane [i cu [oferiul zece care-i [i petrece, `ntre alte

30. Nou\ persoane, nou\ pachete cu hran\ rece, cârcei pe locuri `n picioare [i

fuga colo [i dincolo de-a fugit evenimentul pe lâng\ noi aproape f\r\ saluturi.

M-am r\zbunat pe dezam\girea de a nu fi a[a [i pe dincolo scriind spectacolul

de revist\ mignon\ Pove[ti de pe pod, prima strad\ la stânga spre nord care

ne-a umplut de admiratori exact dou\ luni [i jumate, cât cenzura directoarei de

Ateneu era cu tot cu persoan\ `n concediu ...

~n '75, iarna, odat\ cu trecerea `n rândul radiofoni[tilor, aveam s\ primesc

din partea familiei primul trofeu T\nase din via]a mea: 4 discuri de ebonit\ cu

tot atâtea cuplete interpretate de persoana `n discu]ie. [i abia acum, drag\ dr.

D.V. Marin, d\ peste mine filoxera umorului ...

Dup\ '89, mai exact din '92, aveam s\ m\ las ademenit de voluntariatul

prietenos al rela]iei cu organizatorii. Ceva mai la rece dar cu beneficii

radiofonice de public sub guvernarea scrobit\ a prietenului Ion Manca[, mai pe

prisp\ cu Milu]\ Moga [i, `n sfâr[it, ceva mai copt `n meserie [i oper\, consilier

de idei pe ambele maluri ale evenimentului - preg\tire [i desf\[urare - cu Gelu

Voicu Bichine]. Dup\ necesare [i obligatorii drumuri la Bistri]a, Slatina, Gura

Humorului, Gala]i, Boto[ani sau Tg. Jiu, re`ntâlnirea cu Vasluiul devenea

cap\t dorit de caravan\ `n mers printr-o geografie cu rare oaze de bucurie. Tot

mai pu]ini [i mai nesemnificativi interpre]i la scen\, marea majoritate eroda]i

de stilul de favel\ al vacan]ei mari a spiritului [i, `n rela]ie invers\,

augmentarea, cre[terea frontului valoric al crea]iei literare satirice cu multiple

centre valorice, a comandourilor arti[tilor plastici consacra]i domeniului. {i

este momentul s\ reamintim un interviu acordat de mentorul recunoscut al

majorit\]ii edi]iilor de festival, criticul teatral, scriitorul de recunoscut\

valoare, publicistul, animatorul Valentin Silvestru. Vaslui, Edi]ia a XIII-a.

Venisem `mpreun\ de la Ia[i [i maestrul se rezema de peisaj ca de propria

copil\rie vasluian\.

134

"Sunt guri rele c\ exist\ o anume suprapunere oarecum pl\cut\, subiectiv\ a

`ntâlnirii in timp, iat\ 13 edi]ii, Constantin T\nase [i Valentin Silvestru la

Vaslui. V\ deranjeaz\ aceast\ apropiere."

Valentin Silvestru Dar asta este, cum s\-]i spun, o realitate. Nu [tiu cât

de rele sau bune sunt gurile care o rostesc dar adev\rul acesta este. Fiind unul

dintre cei care au `ntemeiat festivalul era de datoria mea s\ fiu prezent `n

permanen]\...

Sunte]i `nvinov\]it c\ v-a]i n\scut `n zona asta. Vi s-ar putea aranja de-un

proces.

VS: Ce vin\ e [i asta! Hm. Avem atâtea p\cate pentru care putem fi judeca]i,

reale [i imaginare `ncât s\ mai ad\ug\m unul pentru locul `n care ne-am

n\scut... Dar eu sunt recunosc\tor printre atâtea altele mamei mele pentru c\

m-a f\cut aici [i c\ `n acest ]inut care este atât de vesel [i atât de ospitalier [i

atât de plin de oameni de duh, m\ pot sim]i [i eu `ntr-un loc care `mi este cât se

poate de familiar. Vreau s\ v\ spun c\ na[terea festivalului aici nu este un fapt

aleatoriu [i nu ]ine numai de existen]a `n acest loc a lui T\nase ca fiu al

Vasluiului. El a fost un pretext, un pretext frumos pe care, dup\ cum vede]i, `l

p\str\m. {i pentru faptul c\ acest p\mânt a z\mislit oameni atât de veseli ca

T\nase [i c\ mai cre[te [i pe al]ii [i care a realizat c\ exist\ oameni cu o

percep]ie atât de sensibil\ la haz, a realizat cea dintâi institu]ie de humor din

]ara noastr\ la care s-au ad\ugat ulterior [i altele fiindc\ `n cadrul acestui

festival s-a n\scut biblioteca umorului din Vaslui, muzeul a deschis o sec]ie

Constantin T\nase [i acum s-a gândit s\ fac\ o sec]iune pentru Alexandru

Giugaru care s-a n\scut la Hu[i. Au fost botezate str\zi cu nume de mari arti[ti,

au fost lansate de-a lungul acestor ani c\r]i ale humori[tilor dintre care unele

au primit ulterior mari premii na]ionale, literare, au trecut pe aici aproape toate

teatrele rom=ne[ti care au avut comedii. S-au f\cut expozi]ii na]ionale [i

interna]ionale de caricatur\, unele dintre ele trime]ând sub bolta gloriei fel de

fel de tineri care pân\ atunci erau anonimi, deci dac\ am face bilan]ul, o s\-l

facem la edi]ia a 25-a, s\n\to[i s\ fim, se va vedea c\ el a fost foarte bogat. Nu

a fost totdeauna foarte bine mediatizat. Avem, cum spune]i dumneavoastr\,

guri rele, dar [ti]i de ce sunt guri rele? C\ au t\cut. Au stat aici, au mâncat

bucatele preg\tite cu atâta grij\, au beneficiat de atât de calda g\zduire, de

amfitronatul acesta care face o mare pl\cere la Vaslui... [i cu toate bunurile

care se pun la dispozi]ie oaspe]ilor, [i au plecat ca [i cum n-ar fi fost. Un

135

num\r relativ mic de ziare scriu despre ce se `ntâmpl\ la Vaslui, radioul este

ceva mai harnic, televiziunea face [i ea câte ceva dar cu zgârcenie. Ca dovad\

vede]i [i dumneavoastr\ c\ la actualit\]i - noi st\m aici de a treia s\pt\mân\ -

[i la actualit\]i nu a fost dat m\car un semn c\ exist\ acest festival, `n timp ce

dau fel de fel de aventuri nec\jite care au loc prin locuri ne[tiute... De aceea,

fiind mai pu]in mediatizat [i discutându-se `n cercurile de intelectualitate fin\

[i extrem de fin\ foarte rar despre umor [i despre c\r]ile umori[tilor, despre

spectacolele de comedie, nu exist\ `n jurul lui acea aur\ de notorietate pe care

o au `ntreprinderi mult mai modeste [i mai s\race care se numesc Concursul de

Poezie de la Pocreaca, manifestarea de balet de la Tânc\be[ti, et]etera, et]etera.

Sigur, se poate [i a[a. Cei care au trecut pe aici, cei care au cunoscut festivalul,

r\mân cu o impresie de ne[ters. A[ vrea s\ v\ spun ce a `nsemnat discu]ia cu

oaspe]ii brazilieni [i cu oaspe]ii englezi care au venit la prima edi]ie

interna]ional\ a galei de comedie. Au fost atât de impresiona]i, atât de

surprin[i de valoarea oamenilor români pe care i-au cunoscut, de aceast\

ospitalitate care este una dintre cele mai profunde [i mai sincere din câte

cunosc eu pe lume, [i-s om umblat, slava Domnului, c\ mi-au spus c\ ar mai fi

r\mas cu mult\ pl\cere `nc\ mult\ vreme aici dac\ ar fi avut posibilitatea

practic\ de timp. Un englez a spus: cunosc altfel ]ara dumneavoastr\ decât am

citit `n pres\ despre ea [i am v\zut la propria mea televiziune. Am `nv\]at s\ v\

stim\m. Iar conduc\toarea ambelor trupe care este [i vicepre[edinta

sindicatului arti[tilor [i tehnicienilor din `ntreaga Brazilie, mi-a spus: "Plec

iubindu-v\ [i am s\ m\ `ntorc de dorul dumneavoastr\! ..."

Aurel Brum\, Radio Ia[i, 18 septembrie 2010

"Mi-am cheltuit sufletul cu teatrul"

Aurel Storin, 6 septembrie 2010, Bucure[ti

-Domnule Aurel ne-am `n]eles bine primele 3 edi]ii,

ne-am cam uitat unul la altul un timp, acum, la revedere dup\

mul]i ani, m\ bucur s\ v\ rev\d.

- Domnule Marin, ce bine este s\ fii t=n\r! Mi-am

cheltuit sufletul cu Teatrul, dar mai p\strez ceva pentru voi.

- Suntem tot tineri, dar de mai mult\ vreme!

136

- ?!

- Ce mai scrie]i?

- Servesc o revist\ a comunit\]ii evreie[ti. Plec `n

Macedonia la o `nt=lnire organizat\ de Comisia European\. ~]i

trimit revista [i...

- Neap\rat ni[te amintiri.

- Aici am tolba plin\, inclusiv cu lansarea lui Ar[inel...

S\ [tii c\ eu l-am determinat s\ vin\ la voi.

- Dar cu familia T\nase...

- O odisee adev\rat\... `]i fac un material frumos.

~l mai a[tept deci pe textierul, epigramistul, regizorul [i

omul de spirit Aurel Storin. S\ vedem c=]i ani...

*

Am considerat c\ m\rturiile, con]inutul textelor sau

orice alte contribu]ii exprim\ spiritul momentului de

excep]ional\ autoritate a Festivalului... oricum, sf=r[itulul

secolului al XX-lea.

"C\lare" pe secole [i milenii, c=rmind-o u[or... (cam)

spre declin... Festivalul EXIST| !

137

III. REZISTEN}A

138

Vetri[oaia, 2001, cu Mircea Dinescu

D.V.Marin `n 2009, Viziteu

139

O revolu]ie sau o schimbare de regim produc

importante modific\ri structurale, ideologice, culturale etc.

Nici cultura `n genere, deci nici Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" nu mai puteau stimula critica social\ de

tip comunist, nici forma]iile artistice nu mai puteau fi

acelea[i.

Adaptarea continutistic\ a fost dictat\ de cerin]ele

economico-politice iar demarajul a inhibat critica `n

festivaluri pentru c\ era peste tot `n mijocul mass-media.

Am luat de baz\ considera]iile din "Meridianul".

Festivalul umorului

S-a deschis Festivalul, unic p=n\ mai ieri, al umorului

local. S-a vrut rom=nesc [i interna]ional. Deci, cu particip\ri

de pretutindeni.

Ca unul care am pus capul, umerii [i picioarele la

`nfiin]area acestui important act de cultur\ (numai regretatul

Massoff [tia c=t\ foame am f\cut ca s\ aducem lume c=t mai

bun\ la Vaslui) m\ bucur s\ ne afl\m la a XVI-a edi]ie, de[i

m\ `ntristez de anonimatul `n care se desf\[oar\. Am preten]ia

c\ sunt prieten cu {tefan {erban, administrator de cultur\,

cum pu]ini se vor mai g\si dup\ el. Prietenie sau colegialitate

ar fi [i cu ceilal]i!

~n numele prieteniei [i a sprijinului pentru o IDEE

pentru care am f\cut eforturi [i pentru c\ mediatizarea aceasta

n-ar fi costat nimic pe organizatori, `ntreb care-i grija voastr\,

fra]ilor, s\ face]i o ac]iune (pentru care cheltui]i ceva bani)

pentru c=]iva invita]i (care nu onoreaz\ cu prezen]a), pentru

140

participan]i (cu mediocrit\]ile sau valorile lor), pentru c=]iva

elevi (adu[i cam cu for]a) ori pentru lumea din jur?

Dac\ pentru n\p\stui]ii acestor locuri, de ce `mpiedica]i

accesul lor direct sau indirect la manifest\ri? ~nc\ o dat\

Festivalul e pentru voi sau pentru noi cei mul]i?

Altfel spus, `n loc s\ fie cu adev\rat un eveniment cultural

pentru vasluieni, e proprietatea cuiva? (Meridianul, nr.56, 19-20 septembrie 2000, Editorial)

Umor... 30

Umorul negru sau cel pu]in trist a fost prezent la Vaslui

anul acesta. Festivitatea de premiere s-a transformat, `n prima

ei parte, `n "mul]umim din inim\", suprasatur=nd asisten]a cu

mul]umiri, de la prefect p=n\ la [ofer (cam o or\ `ncheiat\),

apoi a venit r=ndul "parastaselor". S\ le r\spundem celor

enerva]i atunci c\ era un gest omenesc s\ se aminteasc\ de cei

disp\ru]i `ntre timp.

Am trudit la primele edi]ii cum n-a f\cut-o nimeni.

Poate George Stoian. Erau tot vremuri s\race, dar

concet\]enii no[tri au fost cu adev\rat l=ng\ noi.

Cred c\ [i acum ar fi fost dac\: 1) ar fi [tiut c\ trebuie

s\ fie (ca l=ng\ Andreea R\ducan); 2) dac\ frumo[ii din

fruntea culturii nu-[i iroseau zilele [i arti[tii prin Fran]a, chiar

atunci c=nd trebuiau s\ fie aici. Adic\ la roate [i la alerg\tur\.

Au prins [i ei o excursie `n str\in\tate, dar erau s\ piard\

Festivalul. S\-l distrug\. Am fost [i nedrep]i s\-i l\ud\m f\r\

s\ merite.

141

C\ ei sunt capabili s\ fac\ minuni, au dovedit-o `n

realizarea acestei a XVI-a edi]ii. ~n scurt [i anemic, dar au

reu[it.

A[a c\, dac\ n-a sucombat la 30 de ani (o `ntreag\

genera]ie), Festivalul Umorului sper\m s\ tr\iasc\... multe

genera]ii.

~n viitor s\-l realiz\m mai bine [i mai profesionist!

Vom reveni. (Meridianul, nr.61, 30 septembrie - 2 octombrie 2000, Editorial)

~ncep=nd cu 2002, Festivalul Umorului "Constantin T\nase" nu-[i mai reg\se[te caden]a, nu at=t din cauza banilor c=t [i pentru c\ nu s-a modernizat-adaptat [i nu i s-a schimbat adresabilitatea. ~n plus, prin evolu]ia subcultural\ a numeroaselor forma]ii preluate de televiziunile na]ionale devenea superflu ca orice "alc\tuire local\" indiferent cum s-ar fi chemat (care) nu putea avea at=ta vulgaritate c=t se difuza pe posturi. Au mai disp\rut vechii animatori, stimulentele materiale [i mai ales morale. Nu lipsa fondurilor a dus la diluarea manifest\rii la Festivalul Umorului "Constantin T\nase" ci "imposibila `ntoarcere" la ce a fost, la mediul [i momentul ini]ial. Lipse[te interdic]ia ideologic\ deci lipse[te inventivitatea [i competi]ia ideatic\!

- Exodul materiei cenu[ii (cam c=te milioane de

locuitori or fi `n toat\ ]ara, c\ `n jude]ul Vaslui cel pu]in 15%

au emigrat)

- Motiva]ia financiar\ - Lips\

- Deceniul Du[m\niei - ~nfloritor

142

- Ambi]ia auctorial\! Odat\ cu nerecunoa[terea vreunei

valori, m\run]eii scrib\l\i sau n\scu]i cu har, ori consacra]i au

n\zuit la dreptul de autor chiar dac\ [i-au pl\tit un num\r de

volume cu banii proprii. Fiecare s-a str\duit s\ rup\ o halc\

din posteritate a[ez=nd volumul `n calea uit\rii. C=[tigul este

al persoanei nu al INSTITU}IEI culturale, neinteresante prin

ce ofer\ la "cantitatea" de munc\ intelectual\.

Capitalismul rom=nesc, p=n\ `n prezent, nu cere dec=t

munc\ fizic\, minte speculativ\ pentru profit, dezintegrare

intelectual\ prin stress `n executarea unei comenzi patronale.

Spiritul, Biblioteca, Muzeul, spectacolul artistic (de orice fel)

devin elemente cu totul secundare c=nd foamea e mare [i doar

refugiul `n b\utur\ e mai la `ndem=n\... dec=t sexul

neprotejat ! De aici ho]ia, abuzul, neomenia etc!

Iat\ de ce men]inerea Festivalului Umorului

"Constantin T\nase" e un mare merit al Direc]iei jude]ene

pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional [i apoi

al Centrului jude]ean pentru Conservarea [i Promovarea

Culturii Tradi]ionale.

Imediat dup\ 1989 s-a ivit Curentul Cultural

Informa]ional marcat prin explozia tip\riturilor [i apari]ia

unor autori mai mult sau mai pu]in valoro[i.

DECENIUL DU{M|NIEI a stimulat serios produc]ia

spiritual\ cu tent\ umoristic\ de esen]\ popular\ sau

caragialian\. Forma]iunile satirice au sc\zut din ce `n ce (ca [i

interpre]ii) prin dispari]ia subven]iei [i starea de blazare

generat\ de neputin]\ sau lehamite. Imediat se poate observa

143

creativitatea unor pensionari (cu minimum de existen]\

asigurat) chiar [i a unor bugetari (tare-tare pu]ini) [i dispari]ia

din Forum a tineretului nevoit s\ alerge aiurea pentru cele

necesare trupului.

~n asemenea situa]ie cui `i mai ardea de Grup satiric?

Editorialele din ziarul "MERIDIANUL" (vezi [i cartea)

exprim\ starea de fapt a acestui deceniu din ce `n ce mai

negru, c=nd un festival `nfloritor se poate confrunta cu o

defilare a c=torva teatre tot ca o ac]iune cultural\

NECESAR|!

Percep]ia ca atare reiese din cercetarea casetelor [i

ARHIVEI studiourilor de televiziune [i radio, a colec]iei

ziarului, Grupul de pres\ CVINTET TE-RA fiind constant

al\turi de organizatori la bine [i la r\u. Toate au fost

transmise `n direct la Tv.V (Televiziunea Vaslui), Unison

Radio Vaslui sau chiar B=rlad, sute de ore de concursuri sau

spectacole de orice fel. Aproape 2 decenii de sprijin pentru

cultura local\, implicit Festivalul Umorului "Constantin

T\nase".

XVII-Fanaticii r=sului Valentin Ciuc\

Un celebru vasluian, Mihail Ralea, socotea c\ fanaticii sunt

aceia care continu\ o ac]iune [i dup\ ce i-au uitat scopul. Chiar a[a, de

ce continu\ de c=teva bune decenii Festivalul Umorului de la Vaslui

at=ta vreme c=t nici n-am reu[it s\ facem lumea mai bun\, s\ `ndrept\m

moravuri [i nici s\ se pr\bu[easc\ `n ridicol vreun politician sau

ministru, primar sau femeie de serviciu? Noi, rom=nii, r=dem [i at=t.

144

R=dem [i de r=sul nostru, s\ zicem en gros. Uneori r=sul nostru

`nseamn\ ca un pl=ns f\r\ lacrimi. ~ns\ zic [i eu ca `nsinguratul poet: ce

]ar\ trist\ plin\ de umor...

{i totu[i, c=nd vine toamna la Vaslui din doi `n doi ani - cohorta

umori[tilor (scriitori, actori, caricaturi[ti [i nu numai) `[i a[az\ tab\ra

`ntre spada lui {tefan cel Mare [i

nasul voinic al lui Constantin

T\nase. Unii spun lucruri tr\snite,

al]ii le deseneaz\. ~n fine, al]ii

regret\ c\ nu le-au spus [i desenat

ei. A[adar, toat\ lumea e

mul]umit\ dar nu [tie de ce. ~n

fond, nu Hamlet a fost convocat

aici la o [edin]\ de terapie prin

umor ci doar Poch, Popa's Gagniuc, Ulmu, Udrea, Brum\, Pim, Barbu,

Marcu, M\l\iele, M\laimare [i at=]ia al]i indivizi cataloga]i (`n glum\!)

nemuritori. Oricum, noi [tim una [i bun\ de la B\dia {tefan: umorul n-a

fost al meu, nu e al nostru, ci al urma[ilor urma[ilor vo[tri `n veacul

veacurilor (din regie se transmit tunete, petarde, pocnitori [i un suav

scr=[net d=mbovi]ean: - ... rea]i ai dracului cu umorul vostru cu tot). ~n

pia]a din Vaslui se aude `ns\... Bine a]i venit la o nou\ edi]ia a

Festivalului Umorului "Constantin T\nase". (Catalogul Festivalului Umorului, edi]ia a XVII-a, 23-29 IX 2002, p.6)

Festival, festival Ar fi o manifestare cultural\ mai mult sau mai pu]in

ampl\ (dup\ pung\) pentru public numeros, cu destule

elemente de pitoresc ...

145

“Const. T\nase” ar fi emblema cultural\ vasluian\,

dup\ ce s-a mai `ncercat ceva cu

Festivalul fanfarelor sau Hora din

str\buni ...

Pentru forurile jude]ene ar fi prob\

de foc [i de maturitate.

Personal, am trudit la `nceputurile

[i impunerea sa, cum nu-[i poate `nchipui

oricine. ~mi stau m\rturie benzile de

magnetofon, fotografiile, pentru c\ am

avut atunci interdic]ie de a fi mediatizat

sau acceptat `n edituri. (Fostul secretar cu

propaganda, Dumitru Bran, m-a scos din

planul editorial al “Junimii” cu Ob=r[ia

lucrurilor, folclor [i etnografie). Atunci

am adunat mult\, dar mult\ lume, din

ora[ [i din `mprejurimi. Era greu, dar

erau mul]i care beneficiau de actul

creativ-artistic.

S-au str\duit [i organizatorii ace[tia de ast\zi !

Dar nu pot dec=t s\ fiu profund dezam\git pentru c\

s=mb\t\ la concursul de interpretare erau `n sal\ 12-13

spectatori, iar pe scen\ "s-au produs” 11-16 interpret\ri `n cel

mult 2 ore de CONCURS.

Festivalul concurs din s\pt\m=na trecut\ are meritul c\

exist\. Dar ... aproape, numai at=t!

{i, trebuie s\ fie gloria noastr\ a tuturor ! (Meridianul, an III, nr 76 (313), 30 sept.-2 oct. 2002, editorial)

146

Festivalul umorului

- ca eveniment local – “Zilele culturale ale...” : “Festivalul berii ...”. “Festivalul

obiceiurilor” etc., etc. ar fi embleme culturale pentru

localit\]i, jude]e sau chiar o ]ar\ (Cerbul de Aur sau Festivalul

de la Mamaia).

Logic: toat\ lumea vrea s\ arate valoare spiritual\ ([i nu

numai), ce consum\ [i ce produce. Hrana pentru spirit ar

trebui s\ fie mai important\ dec=t cealalt\, `n vreme de pace.

Vasluienii [i-au lipit de frunte emblema lui T\nase,

patronimul unei suite de manifest\ri care ar trebui s\ atrag\

televiziuni centrale, ziare cu

difuzare interna]ional\ [i tot

ce poate produce cultur\.

Desigur, seriozitatea unei

asemenea intreprinderi nu e

dat\ de patronul spiritual ...

DIMENSIUNEA

festivalului e o chestiune de

orgoliu [i, mai ales, de bani, pe c=nd fiin]a (`n sens de

existen]\) este ... dup\ vreme ! M\ bucur c\ Direc]ia jude]ean\

pentru cultur\, culte [i patrimoniu cultural na]ional Vaslui

reu[e[te s\-l men]in\, interna]ionaliz=ndu-l pe ici pe colo, prin

p\r]ile neesen]iale. Un merit este [i al lui Gelu Bichine], dar [i

al celor care sprijin\ o manifestare consumatoare de fonduri.

Emo]ional, FESTIVALUL UMORULUI m\ implic\ mult

g=ndind c\, repet, primele 3 edi]ii sunt [i rezultatul muncii

Expozi]ie "T\nase" Muzeul Jude]ean

147

mele cu bun\ parte din sufletul meu. Regret, `ns\, c\

mediatizarea `n plan na]ional las\ mult de dorit. ~n peisajul

local se observ\ lesne c\ tot grupul de pres\ (TVV, Unison,

Meridianul) v\ “aduce” evenimentele de peste zi.

Ar mai fi ceva: c=t este de implicat\ spiritualitatea local\

`n produc]ia momentului; la “organizare” suntem buni, ce-ar

trebui s\ mai facem s\ se vad\ c\ [i la Vaslui se nasc valori

culturale ?

Oare institu]iile abilitate fac tot ce pot s\ se vad\ mi[carea

cultural\ de provincie ca o component\ a celei na]ionale ?

Pentru c\, altfel, Festivalul Umorului poate r\m=ne doar

un simplu eveniment local ! (Meridianul, an V, nr,76 (553) 30 sept.-3 oct. 2004)

Umor [i ... cules !

Ca manifestare curat omeneasc\, r=sul este parte a

existen]ei normale. F\r\ a r=de nu se poate [i, cu c=t r=de

cineva mai rar cu at=t pierde mai mult din via]a lui.

Imagina]i-v\ c\ cineva nu r=de

cu anii [i ce via]\ este l=ng\ un

posomor=t permanent !

Chestiunea ]ine [i de

“constitu]ia” fiec\ruia [i de via]a

social\.

Festivalul umorului de la

Vaslui ar fi un fel de pic\tur\ de r=s `ntr-un lac cu grele

mirosuri [i destule or\c\itoare. C=nd, el, festivalul, ar prilejui

148

momente autentice de umor ar fi clar benefic pentru p\lma[ii

din zon\ dar ...

Aici e aici: c=]i dintre AMATORII de umor ales au

acces la suita de manifest\ri care, `n esen]\, se reduce la “gala

teatrelor”, pentru c\ vestitul concurs de interpretare, pentru

care alt\dat\ nu ajungeau 3 zile, acum e un fel de [u[anea cu

sc\l=mb\ieli de toate genurile: un alt fel de tranzi]ie. {i nu e

vina lui Gelu Bichine] sau a Rodic\i Pop, directorii care fac [i

ei ce pot ! Important e c\ festivalul-concurs se men]ine [i c\

pe ici pe colo se descoper\ umor adev\rat sau chiar c=te un

talent [i c\ exist\ termeni de compara]ie cu marile talente.

C\, [i aici, vine fiecare cu steaua lui, poate vreunul cu

luceaf\rul lui !

Din 1970 c=nd am transpirat serios s\ aduc familia

T\nase, pe Antonescu C\r\bu[, apoi Aurel Storin, Radu

Zaharescu etc. etc. sau apoi c=nd Valentin Silvestru inaugura

“domnia” sa spiritual\ cu `nso]itori de prim-plan artistic, e un

timp `n care am urm\rit s\ fie MODELE [i ... ce se `nt=mpl\

pe scena Casei (caselor) de cultur\ ! Dar am urm\rit [i c\, din

cauza culesului `n vii [i `n lanuri de porumb, s\lile sunt goale,

iar la concursul de interpretare e ... pustiu !

Am zis adesea s\ se schimbe perioada pentru c\ umorul

nu ]ine de foame [i trebuie ca, acum la sf=r[it de septembrie,

s\ CULEGEM !

Umorul se `mpac\ bine cu culesul [i acolo ... pe c=mp ! (Meridianul, an V, nr.77 (554), 4-6 oct. 2004)

149

P\rerile din relat\rile [i editorialele noastre `n mare

parte au coincis cu cele din ziarele Vremea nou\, Monitorul,

Obiectiv.

Un intermezzo cultural a fost lansarea volumului de

558 de pagini consacrat anivers\rii Tv.V., aprilie 2006.

150

Ca un festival ce se respect\, cel din 2006 s-a

concentrat pe caricatur\ neav=nd mare succes la interpretare.

Avantajul e `ns\ minimal `n ceea ce prive[te co-

participarea (.... mai elevat, acest salon) [i maximal `n ceea ce

prive[te... tip\ritura.

Un album ca acesta impune respect (comparativ cu

ceea ce se realizeaz\ `n Europa) ca [i prezentarea multor

caricaturi[ti - graficieni de mare valoare, Leonte N\stase. Cei ce semneaz\ caricaturile `n cotidienele na]ionale: Puiu

G\zdaru, Costel P\tr\[can, Nicolae Ioni]\, Julian Pena-Pai, Aurel {tefan

Alexandrescu, Constantin Veluda, Cristian Topan, Dan Silviu Turcule],

Florian-Doru Crihan\ [i Gabi Rusu vor recunoa[te de asemenea

semn\turile a doi care [i-au f\cut din arta caricaturii o pasiune de-o

via]\: N. Viziteu [i Costel P\tr\[can.

Vor avea de asemenea pl\cerea s\ prospecteze modul de

exprimare a numero[i caricaturi[ti europeni sau din alte col]uri ale

lumii, invita]i de onoare ai Festivalului vasluian din care enumer\m pe

Jovan Prokopljevic din Iugoslavia, Rudi Schmuckele din Germania etc.

{i acum Vasluiul [i-a f\cut un crez din a promova talente pentru

viitor, pe simeze apar [i trei numere ce-[i merit\ pe deplin premiile de

juventute oferite de c\tre juriul salonului: Jenny St=ngaciu din

Constan]a, Sorin Manta din Medgidia [i Ramona-Diana Popliuc chiar

din Vaslui.

Edi]ia a XIX-a a Festivalului de Umor "C. T\nase" `nseamn\ [i

al 19-lea Salon de Caricatur\ la Vaslui.

Caricatura, acest gen de art\ modern\ plin de idei haioase, de

rezolv\ri inedite va cuceri [i `n acest an simezele Vasluiene, dar [i

inimile spectatorilor vasluieni [i al oaspe]ilor lor.

151

Fiindc\ nimeni nu-[i refuz\ ochiului o imagine metaforic\

n\stru[nic\, un dialog picant care sf=r[e[te `ntr-o moral\ constructiv\ ce

are darul s\ ne smulg\ din `ncr=ncenarea zilnic\, induc=ndu-ne acea

stare de bun\ dispozi]ie estetic\. Toate dup\ m\sura talentului [i a

muncii artistice pe care o `nglobeaz\

fiecare lucrare `n parte, ce poart\ `n

dreapta jos o semn\tur\.

Cei ce urm\resc `ndeaproape

fenomenul graficii umoristice vor

recunoa[te cele mai fecunde peni]e

ale momentului. Cele trei peni]e

tinere sunt o garan]ie `n plus c\ arta

graficii umoristice va d\inui, iar peste

doi ani, la edi]ia a XX-a, edi]ie

jubiliar\, organizatorii vor avea o

sarcin\ `n plus, aceea de a omagia

acele nume faimoase ale graficii

umoristice rom=ne[ti care au figurat

pe afi[ele primelor edi]ii, nume,

intrate `n legenda umorului

rom=nesc, care merit\ din plin toat\ recuno[tin]a noastr\: Nell Cobar,

GOPO, Eugen Taru, Matty Aslan, Gion Mihail, Cik Damanian,

Pompiliu Dumitrescu. Semneaz\ graficianul caricaturist,

Leonte N\stase, 2006

FESTIVALUL... de... r=s !

S\ convenim: a) c\ fiind unul dintre `ntemeitorii

FESTIVALULUI UMORULUI, el reprezint\ un element

afectiv asupra c\ruia m\ aplec [i ast\zi; b) devenit un fel de

institu]ie el ar fi o emblem\, nu a vasluienilor ca cet\]eni,

Lansarea c\r]ii "MERIDIANUL AX| CULTURAL

INFORMA}IONAL|" - pe ultima pagin\ Callatis 2009

152

pentru c\ mul]i nu pun nici bani, nici suflet, nici... participare,

ca s\ fie o emana]ie a popula]iei; c) c=t exist\, demonstreaz\

capacitatea de organizatori [i de inventivitate a unor

personaje-administratori care trebuie, m\car, s\ urm\reasc\ o

IDEE.

Perpetuarea acestui FESTIVAL este cel mai mare

merit al inspectoratului pentru

cultur\ [i al Centrului de

`ndrumare a crea]iei, deci al unor

oameni chema]i s\ fac\ ceva `n

domeniul culturii. Cu slabele

mijloace ale momentului, c=t se

face e bine !

Mai e ceva: cum se face,

pentru cine, ce rezultate...

Organizarea unei stagiuni

teatrale cu trupe din mai multe

ora[e, fie [i numai de o s\pt\m=n\,

]ine de normalitate, c=t timp

oamenii \[tia trebuie s\ mai fac\

ceva [i pentru mul]ime, cu bani

publici, cu inten]ii de a atrage aten]ia asupra fenomenului

cultural na]ional sau local.

P=n\ la urm\: at=tea [i at=tea localit\]i din lume

organizeaz\ festivalurile cele mai diverse: urcatul pe st=lpi,

t\iatul bu[tenilor, scuipat la distan]\ etc. etc. P=n\ la urm\,

Semiramis Ayoinlink - Germania - 2006

153

\sta de la Vaslui pare mai serios [i se adreseaz\ intelectului.

A-i face pe al]ii s\ r=d\ e treab\ serioas\.

*

Stau cu programul “Festivalului Interna]ional de Umor

<Constantin T\nase>” `n fa]\ [i, v\z=ndu-l costeliv, m\ `ntreb

ce se poate face `n plus, cu at=t de pu]ini bani. Ca idei:

organizarea concursului de interpretare pe mai multe sec]ii [i

mai multe zile (dar mai are cine... veni?); extindere `n ora[e [i

comune mai mari; preselec]ii cu premii (maturi [i copii) etc.

etc....Cine [i cu ce s\ le pl\teasc\ ?

C=nd sute [i sute de interpre]i fr\m=ntau jude]ul prin

1996, 1998, timp de s\pt\m=ni [i... mai aveam ceva de

criticat. Dar ast\zi !? Era atunci pentru c\ ERAU: Valentin

Silvestru, {tefan {erban, Ioan Manca[ [i “Asocia]ia

Umori[tilor Rom=ni”. Care PUTEAU s\ fac\.

Poate la edi]ia cu nr. 20 vor mai exista [i al]i

`mp\timi]i!

Poate vajnicii de la cultur\ vor face s\ fie cu adev\rat

FESTIVAL INTERNA}IONAL la Vaslui, adic\ s\ vin\ lume

de prin alte p\r]i, s\ nu mai fie s\li goale la trupe serioase [i

mai ales la concursul de interpretare.

{i... s\ participe [i mul]i vasluieni !

N\dejdi !

Laud deci pe cei ce reu[esc ast\zi c=te ceva [i `ndemn

toat\ popula]ia s\ vin\ la actul de cultur\ chiar dac\ e cu

linguri]a, chiar dac\ trebuie culeas\ poama [i porumbul, chiar

dac\ se ceart\ cu soacra.

154

A r=de `nseamn\ s\ nu po]i ]ine cu]itul `ntre din]i [i s\

folose[ti 21 de mu[chi, nu 41; s\ ui]i de rele [i de inamici.

A fi printre cei din lumea bun\ e, totu[i, ceva, c\ de

]igani [i purt\ri necivilizate suntem s\tui. Ca [i de spectacole

sexi-scabroase de pe la televiziuni.

Via]a nu e cea de pe scen\ dar ce vedem acolo ne ajut\

s\ fim mai buni, mai `n]elep]i.

S\ fim oameni !

Crede]i c\ merit\ s\ veni]i la FESTIVAL ?

*

De ce at=t de pu]ini localnici la manifest\ri ...? (Meridianul, an VIII, nr. 40 (666), 5 octombrie 2006)

FESTIVAL... KAPUT ?

Mult\ g\l\gie pentru un “festival”

gata s\-[i dea duhul! Asta ar fi

concluzia la ciclul de manifest\ri

intitulate pompos FESTIVALUL

UMORULUI !

Reamintesc (sau spun celor ce nu

[tiu) c\ am pus piatr\ de temelie la acest

festival menit s\ unicizeze o desf\[urare

de for]e creative `ntr-un domeniu cu

slabe [anse de reu[it\ `n arta literar\ [i scenic\ (adic\

text^joc). COMEDIA (ca gen dramatic) era [i atunci ca [i

ast\zi mai ales bulevardier\, menit\ s\ atrag\ pe gur\ casc\

sau un public cu intelectul redus.

alt festival, 2006, la Hu[i

155

Ideea Ridendo castigat mores, nou\ de vreo 2 mii de

ani, `nsemna p=n\ la urm\ un `ndemn la moralitate [i crea]ie.

Ar trebui ca s\ aib\ [i `n viitor acoperire dac\ nu vrem s\

pierdem rapid umanismul din noi !

Festivalul schilod de la Vaslui e opera lui Bichine].

El exprim\ dorin]a de A FACE `n opozi]ie cu neputin]a

financiar\, de[i ACUM, cei doi fra]i ar fi trebuit s\ arate ce

pot (vom reveni).

S\ mai `n]elegem c\ organizarea

unei STAGIUNI TEATRALE la

Vaslui (evolu]ii mizerabile), unde

lipse[te chiar teatrul din B=rlad nu

`nseamn\ Festivalul Umorului ci doar

cele mai pu]in de 5 (cinci) ore (!) cu 12

forma]ii [i 13 interpre]i individuali care

s-au produs `n fa]a unei s\li goale

(noroc de juriu!)... momentul fiind

extrem de slab mediatizat!

{i pe vremuri cu “indica]ii pre]ioase” se pl\teau cei de la

TVR, Radio, Radio Ia[i etc. Iar acum nici m\car conferin]e de

pres\, cu 2 biscui]i [i o ap\ mineral\ ! Sau `[i `nchipuie cineva

c\ presa (oricare) se n\puste[te s\ relateze despre actul

cultural care nu intereseaz\ nici pe cel de pe c=mp, nici pe cei

din c=rciumi ?

Noi, Tv.V [i Unison Radio, am fost singurii care am

transmis, `n rubrici speciale [i `n direct, concursul de

interpretare. De altfel PENIBIL ! Dovad\ c\ nu s-au acordat

Nicolae Viziteu, 2006

156

premiul I [i II ([i atunci, de ce unul de excelen]\?), iar jude]ul

Vaslui a fost salvat de copilul Mircea Trifan instruit de un

fost culturnic, Milu]\ Moga ! Iaca: “premiul de juventute” ! !

Ce s\ spunem de grupuri, forma]ii sau alte alc\tuiri pe

baz\ de talent [i preg\tire specific\ ? !

A[ fi nedrept s\ nu constat: 1)DEZINTERESUL total

al popula]iei din jud. Vaslui fa]\ de aceast\ desf\[urare de

for]e; 2) Declinul “mi[c\rii culturale” unde doar vreo c=]iva

mai v=rstnici se zbat iar tineretul lipse[te cu des\v=r[ire; 3)

Prioritatea oric\ror alte interese `n detrimentul culturii

administrate prin mass-media ca sex [i violen]\ !

A[ fi [i mai nedrept s\ nu observ aceast\ b\t\lie cu

morile de v=nt a celor de la cultur\ !

V\z=nd `ns\ schimonoselile unora de pe scen\, lipsa de

preg\tire [i talent a altora, consider=nd c\ stagiunea teatral\

nu `nseamn\ festival, c\ cheltuirea unor bani nu `nseamn\ [i

reu[it\, m\ `ntreb simplu:

Nu cumva, Festivalul Umorului... Kaput ? ! (Meridianul, an VIII, nr. 41 (667), joi 12 octombrie 2006)

FESTIVALUL UMORULUI Vaslui, 1970-2008 - un fel de amintire – Un num\r de ani de c=nd 3 inspectori, un vice [i un pre[edinte activist de partid am realizat prima edi]ie a acestui FESTIVAL-CONCURS pe care eu am avut norocul s\-l botez, amintind de Constantin T\nase care se putea reabilita `n 1970. M\ m=ndresc mult c\ am alergat pentru primele 3 edi]ii (1970, 1972, 1974) c=t to]i ceilal]i la un loc. Mi-a [i pl\cut pentru c\ intram `n leg\tur\ cu mari personalit\]i

157

culturale ale momentului [i poposeam des la Biblioteca Academiei Rom=ne al\turi de teatrologul [i istoriograful Ioan Massoff – secretar literar al Teatrului de revist\ "Constantin T\nase". De altfel, `ntr-o sear\ t=rziu, c=nd m-a invitat acas\ la el m-a `ntrebat intrigat: "Ce-alergi a[a, dom'le, c\ e[ti obosit parc\ vii de la manevre !". Oboseala venea dup\ numeroase vizite la institu]ii [i teatre pentru c\ to]i refuzau s\ vin\ la Vaslui, la un festival de care nu auziser\, cu pl\]i modice [i tot cu faim\ proast\. Am fost ales s\-i contactez pentru c\ aveam [i un titlu [tiin]ific [i cred c\-i puteam capacita pe mul]i. N-a fost u[or s\-l aduc pe Radu Beligan, vicepre[edinte al Uniunii teatrale din Europa [i nici nu se putea discuta cu el. L-am adus pe Alexandru Ar[inel care m-a v\zut discut=nd pe culoarul trenului cu Beligan [i `n loc s\ mearg\ la Dolhasca a poposit la Cinematograful I.C. Frimu, unde [i-a `nceput impresionanta-i carier\. Familia lui C. T\nase, adic\ so]ia [i cei doi fii erau vedetele primei edi]ii (de[i Aurel T\nase avusese opera]ie la corzile vocale [i nu putea vorbi, dar sem\na izbitor cu tat\l). Nae Roman [i Radu Zaharescu au fost prezen]i `n ambele zile ale primei edi]ii (1970).

158

Mai spun c\ am `nregistr\rile fono pentru primele 2 festivaluri `n care concursul era pentru interpre]i absolut necunoscu]i [i brig\zile artistice (de la a-2-a cu Valentin Silvestru). Devenit interna]ional, Festivalul Umorului a ajuns o adev\rat\ institu]ie de cultur\, din ce `n ce mai autoritar\ dar [i cu cobor=[uri. Desigur nu-mi propun s\ critic pe cei de azi care-au schilodit r\u o manifestare cultural\ unic\. Banii, b\tu-i-ar, nu existau nici atunci, dar existau mari ambi]ii [i dorin]a de o schimbare a unui Vaslui s\rac [i plin de venetici. Pot s\ nu fiu cu ochii pe ce va fi la edi]ia de acest an ? (Meridianul, an X, nr.38 (767), 2 octombrie 2008, p.10)

FESTIVALUL UMORULUI a ajuns de r=sul lumii ! Cu c=teva zile `nainte, cu insisten]\, am v\zut programul festivalului, fost interna]ional al umorului, pentru care am trudit c=]iva ani buni av=nd `n vedere c\ la primele 3 edi]ii, `ncep=nd cu 1970, am fost principalul organizator `n cadrul fostului Comitet de Art\ [i Cultur\. Am r\mas interzis dup\ ce am `n]eles c\ o gal\ a teatrului e transformat\ `n festival [i c\ un concurs de interpretare, [i mai ales de descoperire a talentelor, este cvasi-inexistent. Am mai `n]eles c\ ar fi un management serios [i destui bani s\ nu ne facem de r=s ! Reamintesc celor care mai sunt, faptul c\ la fosta [i actuala Sal\ a Poli]iei, pe o ploaie infernal\ erau o mie de spectatori la u[\ [i marea majoritate au stat `n picioare la CONCURSUL DE INTERPRETARE. Martor mi-e prof.

159

Guzu de la Laza c\ tocmai la amatori era mare aglomera]ie pentru c\ erau bilete ieftine [i mul]imea VENEA s\ r=d\! Venea lumea [i pentru c\ `mp=nzisem ora[ul cu afi[e, la sta]ia de radioficare `i mobilizam iar difuzorii voluntari distribuiau sute de bilete. Acum, cu televiziuni, radio, ziare [i locuri de afi[aj ce s-a f\cut? P\i, pentru ce s-a organizat CONCURSUL, dac\ `n sal\ nu era dec=t juriul [i 3-4 ziari[ti de la noi ? De ce s-au cheltuit at=]ia bani dac\ totul s-a desf\[urat pentru uz propriu [i nu pentru vasluian ? La un festival toat\ lumea ar trebui s\ aib\ acces. Dar dac\ oamenii n-au [tiut ? Nu c=t trebuie. C=nd [tiu ce-a fost [i ce este festivalul, m\ `ntreb: s\-l organiz\m numai s\ ne facem de r=s ? M\i, culturnicilor, m\i ! D.V. MARIN (Meridianul, an X, nr.40 (769), 16 octombrie 2008, p.3)

Trebuie s\ ad\ug\m c\ Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" datoreaz\ destul Grupului de pres\ [i

prof. Dumitru V. Marin. N-a existat edi]ie, din 1992, (dou\

decenii!) s\ nu se bucure de sprijinul Tv.V. [i a Unison

Radio, a ziarului Meridianul (Vaslui-B=rlad). Sute [i iar\[i

sute de interviuri, transmisiile `n direct f\r\ excep]ie, criticile

[i `ncuraj\rile pentru fiecare, interpretare sau personaj slujitor,

premiile speciale acordate de Societatea Cvintet Te-Ra, din

fonduri proprii, alte stimulente. Personal, prof. dr. D.V.

Marin care are cele mai multe mandate de consilier jude]ean,

5, din 1990 (primii 2 ani provizoriu ca [ef de partid), consilier

local [i jude]ean s-a acordat sprijin direct `n Consiliu, deci,

pentru ob]inerea fondurilor. Investi]ia de suflet a fost

160

permanent dublat\ [i de cea material\! Prin tot ce s-a transmis

prin mijloacele media la Vaslui, B=rlad, prin telecablu, prin

coresponden]e la posturi centrale.

FESTIVALUL UMORULUI ACAS| LA

CONSTANTIN T|NASE

Originea vasluian\ a celui care a fost Constantin

T\nase a determinat autorit\]ile culturale ale locului s\

ini]ieze un festival al umorului care, `n timp, a cuprins o arie

interna]ional\ binemeritat\.

Dac\ nu ar fi ap\rut la un moment dat aceast\ stea a

umorului, oare s-ar fi mai vorbit despre "extraordinara

aplecare a locuitorilor acestei zone spre un asemenea gen

artistic"?

Este adev\rat\ expresia "a face haz de necaz", dar

atunci c=nd necazurile sunt prea mari, precum cele prin care

au trecut [i continu\ s\ treac\ s\racii tr\itori ai acestor

meleaguri, cred c\ nu le-ar mai fi ars de r=s!

Cu toate acestea, pretextul Constantin T\nase a prins la

Vaslui.

S-a dovedit prin acest experiment al Festivalului

umorului c\ umoristul, dar [i consumatorul de umor, trebuie

s\ aib\ o anumit\ inteligen]\, dar [i un nivel de cultur\

corespunz\tor (vorbim acum de umorul adev\rat, subtil, [i nu

de cel de mahala) [i cred c\ am avut parte [i de unii [i de al]ii.

Privind `n timpul din urm\ [i `n special `n cel de p=n\

`n '90, constat\m c\ subiectele umoristice erau at=t de la

161

`ndem=n\, `nc=t nu era nevoie de prea multe investiga]ii

pentru a le g\si. Subiectele se constituiau astfel `n ni[te

"supape" prin care "consumatorii" `[i desc\rcau ofurile

timpului pe care-l tr\iau. Rareori acestea aveau [i alt subiect

dec=t cel al binefacerilor [i "m\re]elor realiz\ri".

Brig\zile artistice, la `nceput comandate de oficialit\]i,

s-au transformat cu timpul `n nevoia de a "desc\rca"

tensiunile sociale `n care tr\iam.

B=rladul, din c=teva institu]ii [i unit\]i puternice,

precum [i prin speciali[ti forma]i `n sau la umbra actorilor de

la Teatrul "V. I. Popa", au f\cut grupuri satirice de S\n\tate,

Comer], IEPAM [i chiar de la Rulmen]i, Confec]ii etc. s\

ridice `n picioare, prin con]inut [i interpretare, sute de

spectatori care populau s\lile Caselor de Cultur\ din Vaslui [i

B=rlad. Al\turi de aceast\ form\ artistic\ [i caricatura era

prezent\ prin implicarea mai multor pictori cu talent `n acest

domeniu din municipiul B=rlad (Constantin Chi]imu[, Gradu

Dionisie, Ovidiu Mastacan, etc.).

Dup\ anul 1990 s-a creat un vid din acest punct de

vedere, determinat de lipsa subiectelor de p=n\ atunci [i, de

ce nu, de a[a-zisa "seriozitate" ce i-a lovit pe cet\]eni,

preocupa]i mai mult pentru existen]a lor material\. S-a

renun]at la acea zicere, precum c\ "inteligen]a nu ar trece prin

stomac". {i chiar dac\ au trecut 20 de ani, tot nu ne-am

reg\sit drumul at=t de necesar al "bunei dispozi]ii".

162

O asemenea preocupare o manifest\ acum, `n primul

r=nd, profesioni[tii. Asta le este meseria! Dar trist este c\

spectatorii nu mai reac]ioneaz\ cu acela[i entuziasm!

Este drept c\ organizatorii fiec\rei edi]ii a Festivalului

Umorului se str\duiesc [i ne aduc pe scenele din jude],

inclusiv din B=rlad, trupe de teatru remarcabile. {i cu toate

acestea, s\lile nu mai sunt suprapopulate, reac]iile auditorului

sunt mult mai domoale. Oare a disp\rut sim]ul umorului care,

unii credeau c\ este specific doar rom=nului?

Sper\m ca timpul s\ a[eze tot ce este valoros `n art\ pe

treptele pe care merit\ fiecare gen artistic.

Probabil c\ abia atunci vom putea spune c\ am devenit

o societate normal\, mul]umit\ de tot ce, at=t societatea, c=t [i

fiecare membru al acesteia [i le ofer\ reciproc.

S\ tr\iasc\ `ntru mul]i ani Festivalul Umorului

"Constantin T\nase" de la Vaslui! Virgil Giu[c\, directorul Casei de Cultur\ B=rlad

B=rlad - 4 septembrie 2010

Dest\inuiri, pe sponci:

Ion Manca[

Ion e tare dificil de prins la dest\inuiri: poate boala,

poate firea lui, poate pruden]a …

- Ioane, te-ai n\scut `n 1951 (2 iulie), la B=rlad. De

c=nd activezi `n cultur\ ?

- Din 1974.

- P\i, po]i fi dep\[it doar de mine dac\ ve]i considera c\

am f\cut cultur\ `ntre 1974 - 1990 ca profesor de liceu,

conduc\tor de cenacluri literare, participant la tot felul de

163

manifest\ri culturale. Dar, [tii ce, tu ai primit salariu 36 de ani

numai de la institu]ii culturale. E[ti cel mai vechi din jude].

Cum explici longevitatea ?

- Poate-s mai de[tept ca al]ii, dar sigur nu fac lucruri de

prost gust.

- C=]i te `njur\ pentru firea ta ?

- Oho, ho, ho ! Dar fac totul cu [tiin]\ [i cu sufletul.

- Cu cine ai lucrat cel mai bine (afectiv) ?

- Cu Bran, Condrea, Stoian. Se deta[eaz\ {erban cu

care n-am dat nici un rateu. Era om de oper\ practic\, adaug

pe Gigi Ila[cu …

- Cum ai rezistat at=t ?

- M-am ap\rat cu ce-am f\cut, dar m-am uzat.

- Din afara jude]ului cei mai valoro[i prieteni ?

- Valentin Silvestru, {tefan Popa Popa's: planuri

diferite, dar oameni grei, grei tare !

- Ministrul Ion Caramitru `]i era foarte prieten [i te-a

dat afar\.

- S\ pun\ `n locul meu pe un idiot, Milu]\ Moga

(politic).

- A fost `n cump\n\ Festivalul Umorului "Constantin

T\nase".

- Da, da … da, chiar Ravaru, care se bucur\ de el a vrut

s\-l desfiin]eze.

- Despre colaborarea cu TV.V., Unison Radio,

Meridianul (ale mele) ce spui ?

164

- Nu se putea aduce un aport cultural mai complet,

variat, calificat, la timp. De altfel, eu [i Dvs. suntem oameni

care facem cu sufletul cultur\, nu juc\rie !

Prezen]a Dvs. a fost mereu distins\ [i distinct\ prin

transmisiuni `n direct, prin prezen]a dvs. [i a oamenilor dvs.

la marea majoritate a manifest\rilor. {i la Muzeu sunte]i cu

noi … De altfel, sunte]i etnolog [i ziarist adev\rat !

-}i-am dat statuia mea, ce faci cu ea ?

- Doar nu vre]i, acum, c=t sunte]i `n via]\ …

- Adaug\, ce-ai mai realizat `n ace[ti mul]i ani, o via]\

numai `n cultur\ …

- Hora din str\buni, Concursuri de tot felul, la Dijon, `n

Fran]a, marele premiu (m-a]i criticat), dar am `nv\]at foarte

mult [i `n primul r=nd ce trebuie s\ fac …

- C=te expozi]ii realizezi, `n Festivalul Umorului

"Constantin T\nase". ?

- Cinci, domnule. Dou\ Popa's + a lui + dou\ ale

Muzeului cu Viziteu `n prim - plan.

- Cum e cu tineretul la manifest\rile artistice ?

- E complicat … 17 septembrie 2010

La 20 de ani dup\ Revolu]ie [i la 38 de la lansare,

Festivalul Umorului "Constantin T\nase" este o manifestare

VIE {I PREZENT| `n realitatea urbei.

Ajuns la butoane prof. Gelu Voicu Bichine], f\r\ a mai

considera c\ l-am criticat destul de aspru, rememoreaz\:

165

T\nase [i ... iar\[i T\nase

Cât de diferite sunt lucrurile [i faptele când le prive[ti

din culise [i nu din sala de spectacol ! Omul obi[nuit vede

ceea ce i se prezint\ la ramp\, frumosul, partea hazlie [i f\r\

zbucium a festivalului, f\r\ a-[i imagina ce se afl\ dincolo, în

spatele cortinei, în cabine sau în s\lile de repeti]ii. {ocul este

cu atât mai mare, cu cât ani de-a rândul ai fost spectator, ai

savurat presta]ia arti[tilor, ai aplaudat frenetic [i ai citit cu

sufletul la gur\ crea]iile literare. {i, brusc, treci de partea

cealalt\ [i intri în rândul organizatorilor, începi s\ în]elegi

cât\ munc\ se afl\ în spatele unui spectacol de dou\ ore sau în

organizarea unei expozi]ii. Aceasta-i situa]ia în care m-am

aflat în anul 2001 când trebuia, cu o mân\ de oameni, angaja]i

ai Direc]iei pentru Cultur\, s\ organizez cea de-a XVII-a

edi]ie din anul 2002 a Festivalului Interna]ional de Umor

„Constantin T\nase”. F\r\ jen\, am cerut ajutor la to]i cei

care, pân\ atunci, lucraser\ în domeniul culturii [i, într-un fel

sau altul, se implicaser\ în organizarea edi]iilor anterioare.

Cel mai aproape mi-a fost {tefan {erban de la Centrul

Crea]iei Populare, care „prestase” al\turi de Ioan Manca[ la

organizarea multor evenimente culturale.

Circulau multe legende despre ini]iatorii festivalului,

primii organizatori, etc. Am verificat documentele de la

începutul anilor ' 70 [i ... ce s\ vezi ? Niciun „staroste” actual

al institu]iilor de cultur\ actuale nu figura în procesele verbale

sau printre organizatori, de[i, unii cu vehemen]\ sus]in c\ au

„mo[it” acest eveniment.

166

Apar, în schimb, regretata doamn\ Stoian, domnii

Petru Necula [i Dumitru Marin. La acea vreme nu se [tia de

Valentin Silvestru sau de Ioan Manca[ la timona festivalului.

Mai târziu, apare ca „vioara întâi” regretatul Valentin

Silvestru, care va reu[i s\-i dea evenimentului de la Vaslui

varietatea, suprafa]a na]ional\ [i importan]a cuvenit\.

Edi]ie dup\ edi]ie, Vasluiul î[i înt\re[te pozi]ia de

„capital\ a umorului” [i reprezint\ ramp\ de lansare pentru

cei care doreau s\ se afirme în arta interpretativ\ sau în

caricatur\.

Mai [tiam c\ de prin anii ' 96 - ' 98 la noi veneau [i

trupe de teatru bune [i interpre]i valoro[i [i caricaturi[ti de

renume, dar [i cete mari de ageamii [i cheflii care g\seau

în]elegere [i mediul propice pentru nesfâr[ite s\rb\tori bahice.

Erau [i ace[tia din urm\ accepta]i, tolera]i [i chiar stimula]i de

nimeni al]ii decât unii organizatori. Prin urmare, sarcina mea

era cu atât mai dificil\.

Cu telefonul [i agenda în fa]\, am contactat trupe de

teatru, interpre]i de umor, scriitori, caricaturi[ti [i chiar

fotografi. Am reu[it atunci s\-l avem al\turi, ca pre[edinte al

festivalului pe maestrul Radu Beligan, om de o înalt\ ]inut\,

un adev\rat cavaler al scenei [i un adev\rat model pentru to]i

slujitorii Thaliei. Au deschis festivalul cei de la Teatrul

Na]ional Bucure[ti cu „Tache, Ianke [i Cadâr”, având drept

protagoni[ti pe maestrul Radu Beligan, regretatul Gheorghe

Dinic\, Marin Moraru, Valentin Uritescu, Monica Davidescu

[i Mihai C\lin. S-au perindat pe scen\ apoi teatrele din Bac\u,

167

Bârlad, Chi[in\u, Pite[ti [i Teatrul de Revist\ „Majestic” din

Ploie[ti.

Concursul de literatur\, orchestrat de Cornel Udrea,

Bogdan Ulmu, George Corbu, a reprezentat un real succes,

adunând la Vaslui cele mai ascu]ite condeie [i cei mai acizi

creatori de umor din ]ar\: Mihai Batog-Bujeni]\, Elis

Râpeanu, Efim Tarpalan, George Zarafu, Ioan Todera[cu, G.

Petrone, Vasile Larco, etc.

Caricatura a avut un loc aparte [i a reunit pe simezele

S\lii „Arta” de la Muzeul Jude]ean Vaslui, cât [i în foaierul

Casei de Cultur\ pe Leonte N\stase, Gabriel Bratu, Viorel

Baciu, Valentin Chibrit, Aurel {tefan Alexandrescu, Florian

Crihan\, Cristian Vecerdea, Costel P\tr\[can, Nicolae

Viziteu, Paul Olaru [i mul]i al]ii. La Casa de Cultur\ s-a

organizat [i Expozi]ia Interna]ional\ de Portrete „Mari

personalit\]i ale secolului XX” cu sprijinul lui Nicolae Ioni]\

[i a Asocia]iei Cartoonists Rights Network, filiala România.

Începe s\ se simt\ dezinteresul fa]\ de grupurile

satirice, brig\zile artistice sau interpre]ii individuali de umor

din partea caselor de cultur\, unit\]ilor economice,

institu]iilor de înv\]\mânt, etc. Participare numeroas\ (peste

150 de interpre]i), îns\ programele slabe calitativ [i presta]ia

au fost neconving\toare din partea protagoni[tilor. Se remarc\

totu[i laurea]ii: Grupul „Arctic” G\ie[ti – premiul I, Teatrul

„Ludic” Ia[i – premiul al II-lea, Grupul „Anton Pann” G\ie[ti

– premiul al III-lea; la interpre]i individuali sau duete –

Vasile Pintilie, Narcisa Balaban, Radu Bobeic\; Marele

168

premiu [i trofeul festivalului intr\ în posesia ie[enilor Toni

Paraschiv [i Gabi Laz\r.

Premii stimulative, concurs „încrâncenat”, voie bun\ [i

în]ep\turi amicale timp de [apte zile într-un Vaslui însorit cu

frunze ruginii [i oameni binevoitori.

S-a încheiat cu succes, îns\ cu foarte, foarte mult\

munc\ o edi]ie ce st\tea sub semnul întreb\rii în momentul în

care greutatea a revenit Direc]iei pentru Cultur\, [i implicit

mie, abia instalat de un an la conducerea acestei institu]ii. Le-

am mul]umit atunci, le mul]umesc [i acum celor care m-au

sprijinit, cât [i celor care au manifestat neîncredere,

neîncredere care m-a ambi]ionat [i m-a stimulat. Nu mai

vorbesc de invidia celor care în trecut au avut roluri clare,

îns\, acum mult diluate ca însemn\tate [i care ar fi dorit (din

vanitate... probabil) s\ fie „ce au fost” sau „mai mult decât

atât”, îns\ nu reu[eau s\ se mai ridice la anvergura [i

actualitatea festivalului. Centrul de greutate se mutase deja

spre Salonul de literatur\ satirico-umoristic\ [i spre caricatur\

[i din ce în ce mai pu]in spre concursul de interpretare.

În 2004, anul Caragiale în calendarul UNESCO, tema

principal\ a festivalului nu putea fi alta decât „I.L.

Caragiale”. Mai mult decât atât, era aceast\ edi]ie

„majoratul” festivalului, moment al deplinei maturit\]i [i

consacr\ri în rândul manifest\rilor de gen din ]ar\ – edi]ia a

XVIII-a (2004).

Împreun\ cu ceilal]i organizatori am decis ca pre[edinte

al festivalului s\ fie doamna Tora Vasilescu. Am selectat

169

împreun\, cu aten]ie, trupele de teatru invitate la festival, am

gândit regulamentele pentru literatur\, caricatur\, art\

fotografic\ [i interpretare, [i, nu în ultimul rând, am încheiat

parteneriate media cu TVR, Studioul Teritorial de Radio Ia[i

[i cel din Cluj. Ne-au fost al\turi [i atunci profesioni[ti

oameni de o înalt\ ]inut\ ca {tefan M\r\scu, Valentin Ciuc\,

Cornel Udrea, Aurel Brum\, Aurel Storin, Bogdan Ulmu,

{tefan Cazimir, George Corbu, Mircea Ionescu Quintus,

Teodor Pracsiu, Dan Ravaru [i absolut to]i ziari[tii din presa

local\. Televiziunea Vaslui [i Unison Radio conduse de D.V.

Marin au transmis în direct numeroase spectacole [i zilnic au

realizat dezbateri pe marginea festivalului. Observa]iile

critice, sugestiile [i chiar ajutorul oamenilor de cultur\ [i al

presei au contribuit la reu[ita evenimentului [i au creat o stare

de spirit aparte. Tv.V. [i Unison Radio, veteranul prof. dr.

Dumitru V. Marin ne-au consiliat. Am realizat popularizare

prin transmisiunile `n direct [i dezbateri zilnice `n studio

special.

Am deschis festivalul în for]\ cu Teatrul „Constantin

T\nase” din Bucure[ti, avându-i în prim plan pe Alexandru

Ar[inel, Stela Popescu, Vasile Murar [i Nae L\z\rescu. Ne-au

fost al\turi Teatrul „Vasile Alecsandri” din Ia[i, Teatrul

„Bacovia” din Bac\u, Teatrul „Ion Creang\” din Chi[in\u,

Teatrul Na]ional din Târgu-Mure[ [i Teatrul „Victor Ion

Popa” din Bârlad.

Constantin T\nase a fost dedicat teatrului de revist\ [i,

prin urmare, nu puteam încheia f\r\ un spectacol de acest

170

gen. Au evoluat, prin urmare, actorii Teatrului „Majestic” din

Ploie[ti cu „Brodway... via Ploie[ti” de Cornel Udrea, o

presta]ie de excep]ie ce a electrizat întreaga sal\.

Concursul de literatur\ a adunat [i mai mul]i

competitori decât edi]iile anterioare, îngreunând sarcina

juriului pentru stabilirea ierarhiilor. Au participat în for]\

asocia]iile creatorilor de umor din Ia[i, Cluj, Bucure[ti,

Timi[oara [i Vaslui, fie cu lucr\ri de grup, fie cu lucr\ri

individuale ale membrilor, printre laurea]i num\rându-se

Mihai Batog-Bujeni]\ (premiul I), Eugen Albu (premiul al II-

lea), Mihai Frunz\ (premiul al III-lea), Aurel Brum\, Nicolae

Nicolae, Toni Paraschiv, Mihai S\lcu]an, Zamfir Claudiu Pop

(men]iuni).

Caricatura reune[te cei mai talenta]i concuren]i din ]ar\

[i str\in\tate. Câ[tig\tori au fost: premiul I – Gheorghi]\

Ghinea Uria[ul (Prahova), premiul al II-lea – Paula {alar

(Suceava), premiul al III-lea – Marian {erban (Gala]i) [i

multe men]iuni. Prin grija lui Nicolae Ioni]\, pre[edintele

Cartoonists Rights Network, filiala România, în foaierul

Casei de Cultur\ s-a vernisat Expozi]ia interna]ional\ de

caricatur\ cu tema „I.L. Caragiale”. Au expus autori din peste

patruzeci de ]\ri de pe toate continentele. Concursul propriu-

zis, expozi]ia lucr\rilor premiate [i lansarea catalogului au

avut loc la Muzeul Jude]ean Vaslui, institu]ie care, de altfel, a

fost co-organizatoare al\turi de Centrul de Crea]ie Popular\ [i

Direc]ia pentru Cultur\.

171

Reg\sim printre expozan]ii la Salonul de Caricatur\ pe

Mihai Pânzaru-Pim, Florian Crihan\, A. {t. Alexandrescu,

Cristian Vecerdea (cu expozi]ie personal\), C. P\tr\[can, etc.

Tot în cadrul acestui gen de manifest\ri men]ion\m Expozi]ia

de grafic\ satiric\ „In memoriam - Sorin Postolache”.

Din nou, concursul de interpretare se dovede[te

neatractiv, iar trupele insuficient preg\tite pentru un concurs

de o astfel de anvergur\. Grupurile satirice din G\ie[ti,

Bistri]a, Gura Humorului, Ia[i, Cluj, Timi[oara, Sibiu, etc. au

evoluat neconving\tor pe scen\ reliefând clar declinul acestei

forme de exprimare artistic\ [i lipsa de suport financiar în

vederea perfec]ion\rii artei interpretative.

În umbr\, dar în centrul aten]iei, Cornel Udrea [i

NASU' - supliment al ziarului Obiectiv de Vaslui. Zilnic,

interviuri, articole, opinii [i... Mircea Dascaliuc (Radio Ia[i)

cu spumoasele cronici de teatru. Nedrept ar fi s\ nu recunosc

spijinul primit de la hâtrul Cornel Udrea ce mi-a fost al\turi

înc\ din 2002. Ne-a legat o prietenie frumoas\, iar festivalul

reprezint\ doar un pretext pentru a ne revedea [i a gândi noi

evenimente.

Edi]ia din 2006 a avut aceia[i organizatori ca [i edi]iile

precedente, iar rolul de pre[edinte de onoare al festivalului i-a

revenit actorului Mircea Diaconu.

Printre teatrele participante la aceast\ edi]ie se num\r\:

Teatrul „Nottara” cu piesa „Scandal la oper\” de Ken

Ludwig, Teatrul Tineretului din Piatra Neam] cu piesa

„Volpone” de Ben Jonson, Teatrul pentru Copii „Luceaf\rul”

172

din Ia[i cu piesa „N\zdr\v\niile lui Prepeleac”, adaptare dup\

Ion Creang\, Teatrul „Al. Davila” din Pite[ti cu piesa

„Trendy” de Geo Iancu C\linescu, Teatrul pentru Copii [i

Tineret „Vasilache” din Boto[ani cu piesa „Povestiri de

buzunar”, Teatrul „Maria Filotti” din Br\ila cu piesa „Sosesc

desear\” de Tudor Mu[atescu, Teatrul de anima]ie din Bac\u

cu piesa „Frumoasa [i bestia”, Teatrul „George Bacovia” din

Bac\u cu piesa „Pro[tii sub clar de lun\” dup\ Teodor Mazilu,

Teatrul „GET” din Vaslui cu piesa „Mantaua” de N.V.

Gogol, Teatrul „Vasile Alecsandri” din B\l]i, Republica

Moldova, cu piesa „[i iar Chiri]a”, Teatrul de Revist\ din

Ploie[ti cu piesa „C\l\tori în voia sor]ii”.

Laurea]ii concursului de caricatur\ au fost: Puiu

G\zdaru – premiul I, Dan Silviu Turcule] – premiul al II-lea,

Horia Cri[an - premiul al III-lea, Gabriel Rusu, Nicolae

Viziteu, Iulian Pena-Pai, Nicolae Ioni]\. Juriul a fost alc\tuit

din Leonte N\stase (Constan]a), Costel P\r\[can (Br\ila) [i

Cristian Topan (Bucure[ti).

Salonul de literatur\ adun\ lume mult\, mult\ [i bun\.

Peste 75 de competitori, îns\ doar câ]iva premian]i - Carte

umoristic\: George Petrone – premiul special „Semper

Fidelis”, Alexandru Misiuga – premiul special „Dracula

Land”; Ridendo, Uniunea Epigrami[tilor din România cu:

premiul I – Ion Cepoi, premiul al II-lea – Efim Tarpalan,

Teodor Pracsiu, premiul al III-lea – Mihai Batog- Bujeni]\ [i

patru men]iuni. Pentru manuscris: premiul I – Valentin Darie,

premiul al II-lea – Vasile Vajoga, Grigore Marian Dobreanu,

173

premiul al III-lea – Vasile Larco, Ioan Todera[cu, Vlad

Cernea Jerea [i patru men]iuni.

Concursul de interpretare reune[te cam acelea[i

grupuri satirice care, spre lauda lor, reu[esc s\ se mai men]in\

îns\ nu progreseaz\, nu se [lefuiesc [i r\mân la stadiul

„brig\zilor artistice” formate din inimo[i oameni ai muncii [i

nicidecum din arti[ti. Câ]iva interpre]i cu ifose de vedete [i

grupurile satirice din G\ie[ti. Restul .... .

Interpretarea era în agonie, nu mai reprezenta pepinier\

pentru marile scene, iar festivalul [i-a pierdut alura de ramp\

de lansare pentru comicii no[tri. Texte slabe, limbaj suburban

copiat de la unele posturi de televiziune, teme politice

r\suflate [i aluzii sau expresii vulgare neao[e sunt notele

definitorii ale acestui „concurs”. O edi]ie grea, cu bani din ce

în ce mai pu]ini [i cu preten]ii din ce în ce mai mari din partea

invita]ilor.

Alte vremuri, alte personalit\]i, alte preferin]e, aceia[i

cârtitori, cândva cârmuitori ai destinelor creatoare ale

participan]ilor la festival. Nu m-am sup\rat pe cârcota[i

(pentru c\ la unii chiar ]in sincer), dar nu pot s\ nu remarc cu

triste]e cum se cufund\ lent [i sigur în banal [i se îmbat\ ... cu

amintiri („când eram eu...”, „pe vremea mea...”, etc.) [i uit\ s\

mai fac\ ceva concret pentru cultura acestui târg analizând

festivalul prin bodegi, prin prisma concursului de

interpretare, minimalizând celelalte sec]iuni [i chiar

evenimentul ca un tot. Se data[eaz\ D.V. Marin mereu cald [i

afectiv pentru Voicu Gelu Bichine].

174

Mi-au fost al\turi Lucian Onciu, Lucian Iacob de la

Centrul Crea]iei Populare [i bunii mei colegi de la Direc]ia

pentru Cultur\. Nu-i mul]umesc fostei directoare Rodica Pop,

care mai mult ne-a încurcat decât ne-a sprijinit.

Muzeului Jude]ean i-a revenit rolul de gazd\ pentru

concursul de caricatur\ [i depozitar al lucr\rilor. Nu

minimaliz\m munca angaja]ilor care au panotat expozi]ia [i le

mul]umesc pentru priceperea [i d\ruirea lor; sunt profesioni[ti

[i am constatat c\ se descurc\ [i singuri, f\r\ conduc\tor.

Edi]ia a XX-a din 2008 m\ reg\se[te printre

organizatori îns\, de data aceasta, doar la sec]iunea de

literatur\ satirico-umoristic\. Intr\ acum în sarcina Centrului

Crea]iei Populare coordonarea festivalului având la pupitru

pe doamna Rodica Pop. Biblioteca Jude]ean\ „Nicolae

Milescu Sp\tarul” Vaslui elaboreaz\ regulamentul

concursului de literatur\ pe care îl difuzeaz\ în toat\ ]ara [i

preg\te[te cu grij\ acest eveniment.

Al\turi de un juriu competent [i echidistant format din

Cornel Udrea, George Corbu, Bogdan Ulmu, Aurel Brum\,

Mihai Batog-Bujeni]\ [i Vasile Larco am trecut la evaluarea

celor aproape 80 de lucr\ri de la sec]iunea manuscris [i carte.

Munc\ grea, anevoioas\ din cauza diversit\]ii lucr\rilor [i

genurilor abordate. Dar iat\ c\, într-un final, se stabile[te o

ierarhie care se prezint\ astfel: Crea]ie literar\, manuscrise –

George Petrone (Ia[i) – Marele Premiu, Tincu]a Horonceanu

(Bac\u) – premiul I, Eugen Deutsch (Ia[i), Mihai S\lcu]an

(Buz\u) – premiul al II-lea, Ion Todera[cu (Vaslui), Vasile

175

Vajoga (Ia[i) – premiul al III-lea, Grig. M. Dobreanu (Târgu

Jiu), Ioan Puiu Marinescu (Cluj Napoca) – men]iuni; Crea]ie

literar\, carte de umor – Marele Premiu - „Antologia

epigramei române[ti” (Bucure[ti), premiul I – Mihai Frunz\

(Br\ila), premiul al II-lea – Lauren]iu Or\[anu (Bucure[ti),

premiul al III-lea - „Stirpea lui P\storel” (Culegere –

Academia Liber\ „P\storel”, Ia[i), Eugen Albu (Cluj-

Napoca), men]iuni – Constantin Gornea (Fete[ti), Vlad

Cernea-Jerca (Timi[oara), premii speciale – Elis Râpeanu

(Bucure[ti), George Zarafu (Bucure[ti), {tefan Cazimir

(Bucure[ti), George Corbu (Bucure[ti), Vasile Larco (Ia[i),

George Petrone (Ia[i), Constantin Iura[cu-Tataia (Ia[i), Costel

P\tr\[canu (Br\ila), Cornel Udrea (Cluj-Napoca).

C=t s-a transmis la Tv.V. numai prof. dr. Marin [tie.

Multe, multe ore, multe dezbateri, multe texte!

Nu mi-a fost u[or nici mie, nici colegilor mei, îns\ am

muncit cu drag, cu d\ruire [tiind importan]a Festivalului

„Constantin T\nase” [i dorind s\ aducem vasluienilor m\car o

dat\ la doi ani un zâmbet [i câteva clipe de bucurie. A fost

bine, a fost r\u (?!), nu-mi dau seama. Important este c\ am

pus suflet [i am încercat s\-i adun laolalt\ pe cei competen]i,

care au contribuit într-un fel sau altul, la men]inerea acestui

festival, la p\strarea unei tradi]ii de ani, cl\dind peste munca

depus\ de cei care au organizat edi]iile anterioare.

Încet-încet, edi]ie dup\ edi]ie, acest eveniment cre[te,

polarizeaz\ via]a cultural\ din urbea noastr\ [i î[i p\streaz\

respectul cuvenit printre manifest\rile de gen din ]ar\.

176

La cât mai multe [i valoroase edi]ii! 13 septembrie 2010, Voicu Gelu Bichine]

Adaug c\ directorul Bibliotecii jude]ene "N.M.

Sp\taru" de ast\zi e un tip `n floarea v=rstei, cu mintea

mobilat\ [i mobil\, un "spiritus rector" pentru un sector unde

spiritul zace `ntre rafturi.

Informatizarea institu]iei v\ permite [i dumneavoastr\

s\ citi]i [i prezenta carte `n format electronic, poate [i pe

celelalte (cu CD depuse). Gelu mai are multe de f\cut, de

spus, de comentat, de creat...

Chiar dac\, mai sus face... statistic\ !

... XXI...

Din program:

- Expozi]iile (5) [i cu Popa

Popa's;

- Spectacolele teatrale;

- Concursul de literatur\

`ncluz=nd [i lansarea prezentei

c\r]i, vineri, 8 octombrie 2010

[i cartea lui Lucian Lefter;

- Concursul de interpretare;

-S\rb\toare [i pentru Grupul de

pres\ Cvintet Te-Ra, adic\

TV.V. on line, Unison Radio

B=rlad [i ziarul Meridianul,

adic\ to]i slujitorii culturii

locale [i a Curentului Cultural Informa]ional.

177

Un ultim interlocutor, slujitor al

condeiului, al culturii, al adev\rului

istoric, autor al albumului:

40 de ani de umor la Vaslui.

O cronic\ a festivalului "Constantin

T\nase" (Album) Lucian Lefter

Lucian - Valeriu Lefter e

consacrat deja la cei 33 de ani ai s\i

prin c=teva lucr\ri de mare valoare

istoric\. Personal, cred c\ el este cel

care-mi va fi urma[ul `n AGORA de[i e foarte timid [i t\cut,

adic\ n-are aplombul care m-a caracterizat toat\ via]a.

- Luciane, vrei s\ te lauzi tu, sau te laud eu ?

- Nici a[a, nici a[a, fac istorie, istorie cultural\, cultur\

ca etnograf la Centrul … tradi]iilor, o roti]\, acolo [i eu …

- Te-ai bucurat c\ am scris cartea ?

- Da, de ce nu, ce face]i Dvs. nu intr\ nicicum `n

concuren]\ cu Prezentarea cronologic\ a tuturor edi]iilor p=n\

azi pe care o editez eu, cu postfa]a d-lui Dan Ravaru.

- Prin ce crezi c\ se completeaz\ cele dou\ opere care

vor ap\rea cam odat\, vor fi lansate `n ziua a II-a, deodat\,

[.a.m.d. ?

- Dvs. face]i altceva, v\ baza]i pe experien]\, A}I

FOST DEJA ACOLO deci vorbi]i din interiorul fenomenului,

sunte]i deja recunoscut ca o mare personalitate a Vasluiului,

personaj de dic]ionare … V-am descoperit `n multe procese -

178

verbale, din arhiva Direc]iei de cultur\, `n care se vede c\ a]i

fost cel mai activ `n primele trei edi]ii; ba, am fost martor [i la

mediatizarea ultimelor edi]ii.

- {i tu ai s-ajungi, pentru c\ ai cultul slovei, scrii bine.

Numai s\ te lase [i al]ii, s\ nu p\]e[ti ca mine. Iat\ ai

Z\podenii, Ia[i, 2004; Dume[tii Vasluiului, Ia[i, 2006, e[ti

coordonatorul a patru volume de studii (Monumentul, vol.

VIII-XI (2006-2010 [i autor a c=torva zeci de studii de istorie

[i etnografie; editor documente (Catagrafiile Vistieriei

Moldovei, vol. 1. }inutul Romanului (1820), Ia[i, 2008.

Ai v\zut (de fa]\) cartea Festivalul Na]ional al

Umorului "Constantin T\nase" `n ultima ei form\; ce-i bine,

ce-i r\u …?

- Nu ne putem b\ga `n tehnica auctorial\ nimeni, toate

dovezile sunt autentice, reale, respect\ adev\rul istoric pe

care-l confirm [i eu, chiar v\ pun xerocopii la dispozi]ie …

- Mul]umesc de considera]ie, pe ce te mai bazezi ?

- Cine a scris monogafia Tudor Pamfile [i Revista Ion

Creang\, [tie multe, multe, TVV - 15 sau Meridianul … e

contemporan informat, nu degeaba sunte]i liderul presei

vasluiene. A]i mai scris un roman, sunte]i doctor `n [tiin]e, `n

mai multe dic]ionare, mare politician, ceva propriet\]i, cum s\

nu v\ respect. C=]i mai pot avea CV-ul Dvs. ?

179

IV MEDALIOANE

180

2009

181

VALENTIN SILVESTRU:

PRINTRE STELE

Valentin Silvestru a fost indiscutabil cel mai important

personaj cultural al Festivalului umorului "Constantin

T\nase", o figur\ emblematic\ a teatrologiei [i umorului

rom=nesc dintr-o epoc\ extrem de complex\ [i contradictorie

a Rom=niei contemporane: 1944-1996. Primul este anul

debutului literar, iar cel de al doilea este anul fatidic al mor]ii.

Niciun alt critic teatral nu a dominat domeniul a[a cum a

f\cut-o cel ce a fost botezat, cu o formul\ memorabil\,

Domnul Teatru. Aflu ast\zi, cu totul `nt=mpl\tor (...!...), c\

doi-trei condeieri vasluieni exersa]i preg\tesc `n ritm alert

c\r]i consacrate festivalului umorului, caut\ documente

privind edi]ia inaugural\ (1970), scotocesc arhive,

chestioneaz\ martori oculari "defri[eaz\" colec]ii de periodice

(unele deja `ng\lbenite), `[i scruteaz\ memoria pentru a fixa

c=t mai fidel (sper!) clipa zero plus a faimosului festival. Este

plin\ de t=lc aceast\ obstina]ie de a fixa `nceputurile [i de a

`mp\r]i gloria `ntemeierii, c=nd mult mai de folos ar fi s\

stabilim care va fi viitorul (ast\zi destul de incert) al

festivalului. Demersul documentar este legitim, folositor [i

instructiv, dar... Obsedantul [i inevitabilul dar.

Festivalul vasluian a reprezentat `nainte de toate, `n

chip esen]ial, o stare de spirit, `ntr-o vreme (aceea a

totalitarismului... atotbiruitor) `n care voca]ia cultural\ nu se

putea manifesta f\r\ aprobare [i c=nd cenzuri multiple,

oficiale [i neoficiale, obturau perspectiva [i blocau ini]iativele

182

prea `ndr\zne]e. Un festival care dura c=ndva `ntre 24 [i 28 de

zile nu se putea realiza dec=t prin munc\ [i seriozitate,

aplica]ie [i devotament, disciplin\ [i ordine, rigoare [i

coeren]\, `ntr-o conjunc]ie obligatorie a for]elor [i energiilor,

`ntr-o colaborare institu]ional\ ce trebuia s\ evite accidentele

[i derapajele periculoase. Cum a fost posibil `ntr-o epoc\ at=t

de dificil\? De ce ast\zi festivalul s-a contractat bizar p=n\ la

dimensiuni caricaturale (4-5 zile improvizate [i eclectice)?

Nu vom risca `n aceste pagini o explica]ie, nu este locul

potrivit, dar avem convingerea c\ ini]ia]ii, cei care au

cunoscut evenimentele tr\indu-le direct, vor deslu[i `n cele

din urm\ resorturile `ntime [i motiva]iile subtile. Un singur

element al axiomei-cheie este edificator: partidul unic era

atotputernic [i dac\ decidea ceva, acel ceva este clar c\

trebuia s\ se fac\. {i corelativul era la fel de valabil: ceea ce

nu se aproba nu se f\cea oric=t s-ar fi zb\tut o armat\ de

entuzia[ti fanatici. Semi-e[ecurile de ast\zi se explic\ simplu

prin disolu]ia institu]ional\, incoeren]a, minciuna, dezbinarea

partinic\ [i cinismul agresiv al guvernan]ilor [i oamenilor

culturii.

~nainte de Revolu]ia din 1989, autoritatea cultural\ a

lui Valentin Silvestru era [i a r\mas intact\, recunoscut\

oficial [i neoficial `n mediul politic [i cultural vasluian, el

fiind socotit cu `ndrept\]ire moneda forte a festivalului.

Cincuagenarul, sexagenarul [i septuagenarul (c=nd l-am

cunoscut, Valentin Silvestru avea 52 de ani f\r\ o lun\)

de]ineau o rar\ for]\ de persuasiune, un calm proverbial [i o

183

st\p=nire de sine exemplar\. Maestrul (era gratulat adesea cu

aceast\ formul\ riguros m\gulitoare) - [i nu trep\du[ii ori

culturnici improviza]i - stabilea f\r\ ezitare ce spectacole

urmau s\ figureze pe afi[ul galei teatrelor de comedie (am

v\zut edi]ii la r=nd mont\ri admirabile, cu toat\ floarea regiei

[i actoriei rom=ne[ti, `n s\li totdeauna arhipline); tot maestrul

prezida concursul de interpretare al forma]iilor satirico-

umoristice, venite la Vaslui din `ntreaga ]ar\ [i tot el

"patrona" - catifelat, exigent [i distrins - `ntrecerea litera]ilor

umoris]i. ~ntr-o vreme num\rul aspiran]ilor bienali la gloria

literar-satiric\ dep\[ea bini[or cifra 100 - semn c\

popularitatea concursului era incontestabil\, juriul era serios

[i inspira `ncredere iar notorietatea c\p\tat\ pe aceast\ cale de

c\tre c=[tig\tori conta ulterior `n asediul obstinat asupra

editurilor, pu]ine [i extrem de selective. Cariera unor umori[ti

a `nceput la Vaslui.

~n economia festivalului un loc aparte `l ocupau

`nt=lnirile autorilor umori[ti cu publicul, denumite `n stilul

tradi]ional - neao[ist al epocii [ez\tori. Nimeni n-a `n]eles

probabil cu adev\rat ce for]\ magic\ de]inea Valentin

Silvestru `nc=t izbutea s\ aduc\ la festival zeci de autori -

scriitori veritabili, umori[ti, publici[ti, versificatori de toat\

m=na, epigrami[ti. ~i conducea aidoma unui om politic

francez (Talleyrand), cu o m=n\ de fier `ntr-o m\nu[\ de

catifea, pun=ndu-i `n valoarea inclusiv printr-o supralicitare

discret\, caracteriz=ndu-i succint [i pregnant `n fa]a publicului

[i - m\ gr\besc s\ spun - cu o civilitate des\v=r[it\. Valentin

184

Silvestru era un gentleman `n vremuri plebee, un aristrocrat

printre proletari. Mentorul lor ocazional era un domn `n

sensul nobil al termenului. De altfel charisma lui Valentin

Silvestru a r\mas p=n\ la urm\ ireductibil\ [i inefabil\. Adic\

exact p=n\ `n clipa c=nd un taximetrist funest l-a timis `n

ceruri... Formula - vector a c\rturarului scap\ etichet\rilor

conven]ionale. Omul era o structur\ intelectual\ special\, o

combina]ie de elegan]\ studiat\, eleva]ie autentic\, rigoare,

ironie fin\, sarcasm, spirit polemic bine strunit, savanterie

atent dozat\ [i distilat\ `n retortele unei inteligen]e vii,

neistovite.

Retorica lui Valentin Silvestru - opus\ categorie

improviza]iilor facile - avea ad=ncime, t=lc, umor [i spirit. Era

un vorbitor `nn\scut, cu o capacitate remarcabil\ de a-[i

adapta discursul cu flexibilitate la context [i la auditoriu. ~n

20 de ani c=t l-am avut sub ochi, minus sincopele inevitabile

(1976-1996), la festivaluri, la colocvii de teatru, la gale,

simpozioane, reuniuni mai mult sau mai pu]in festive, la mese

cu [i f\r\ [taif, n-a ratat niciodat\ un discurs, nu s-a poticnit,

n-a avut ezit\ri. Nu l-am v\zut niciodat\ sastisit sau blazat.

Nu-[i c\uta cuvintele; cuvintele veneau la el, cumin]i,

ordonate, expresive. Acorda fiec\rui cunoscut o clip\ de

aten]ie, schi]a rapid un compliment, o remarc\, o vorb\ de

duh, un cuv=nt de `ncurajare. D\dea replici, fie [i acide, dar

totdeauna decente. Valentin Silvestru nu [tia s\ jigneasc\, dar

avea voca]ia adev\rului [i nu o dat\ l-am admirat aplic=nd

f\r\ s\ clipeasc\ celebrul dicton latin Amicus Plato sed magis

185

amica veritas (Mi-e prieten Platon dar mai prieten `mi este

adev\rul).

Gra]ie lui Valentin Silvestru a fost posibil\ constituirea

unei biblioteci a umorului, cu autografele autorilor `n via]\ (`n

interiorul Bibliotecii jude]ene "Nicolae Milescu Sp\tarul") [i

a unei s\li speciale consacrate marelui artist Constantin

T\nase (`n incinta Muzeului jude]ean "{tefan cel Mare").

Ast\zi, unul dintre "paznicii de far" ai Vasluiului

contemporan este statuia din gr\dina lateral\ a Casei de

cultur\ a sindicatelor, purt=nd efigia de neuitat a lui Valentin

Silvestru, dezvelit\, `n prezen]a distinsei v\duve a

c\rturarului, doamna Zai]a Br=ndu[a Silvestru, la 20

octombrie 2009, exact `n ziua `n care - dac\ tr\ia - Domnul

Teatru ar fi s\rb\torit 85 de ani de la na[tere. A f\cut-o,

probabil, `n stilul lui inimitabil, printre stele... Neptun, 6 septembrie 2010 Teodor Pracsiu

VALENTIN SILVESTRU -prietenul TV.V. - prietenul nostru Pu]ini [tiu c=t de apropiat am fost cu binecunoscutul (atunci) [i aproape uitatul (acum) umorist, adoptat ca fiu al Vasluiului, n\scut `n 1924, la Sc=nteia. Foarte pu]ini [tiu c=t a contribuit la ceea ce a fost FESTIVALUL UMORULUI (`n gloria sa) [i, [i mai pu]ini cunosc partea de suflet r\mas\ `n TV.V. Cum at=tea edi]ii le-am sus]inut cu TELEVIZIUNEA Vaslui [i UNISON Radio, Valentin Silvestru nu putea lipsi ca invitat special, moderator sau actant pe scen\ sau pe micul nostru ecran. Pe noi ne privea cu condescenden]\ pentru s\r\cia "tehnic\" din care scoteam efecte culturale: "[i din coad\ de m\tur\ faci televiziune...". (Era lauda lui pentru mine.)

186

Mi-a d\ruit mai multe c\r]i cu autograful s\u, de regul\ datat, [tiind c\ nu e ve[nic ! Mi-a d\ruit din prietenia sa cu care m-a menajat [i c=nd eram subiect de schi]\ umoristic\. Timpul `mi tot lipse[te s\ scriu m\car c=t trebuie despre el. La evocarea [i expozi]ia "Valentin Silvestru [i umorul" de la Muzeul jude]ean ar trebui s\ fim mul]i, mul]i pentru c\ Valentin Silvestru a fost dintre aceia cum nu se mai afl\. Ca valoare [i ca om. (D.V. Marin, Editorial `nMERIDIANUL, An IV, nr.40 (718), joi, 11 octombrie 2007, pag.10)

* Cartea de fa]\ e un omagiu lui Valentin Silvestru.

*

Dumitru BRAN

Lipse[te din oricare dic]ionar al personalit\]ilor (locale)

poate pentru c\ n-are oper\ scris\, c\ a fost destul de detestat

o lung\ perioad\ (ceau[ist\), ca eminen]\ cenu[ie din tot

aparatul jude]ean de partid. Dup\ 1989 s-a mutat la Ia[i.

Avea spre m=nuire un aparat de partid [i administrativ

cu totul impun\tor [i drept de veto la numirea oric\rui

director sau angajat din sistem. Oficial decidea Gheorghe

T\nase, hot\ra de fapt cuplul Bran-}olescu.

Festivalul Umorului "Constantin T\nase" `i datoreaz\

implicarea [i sus]inerea acestuia `ntre 1972-1988, direct 1974-

1979. Nu vrem s\-i uit\m meritele dar nici politica de sp\lare

a creierelor specific\ dictaturii comuniste pe care a promovat-

o cu duritate. Oric=t am `ncerca s\ argument\m importan]a `n

timp, n-o putem face cu procesele-verbale de la partid.

Considera]iile anterioare nu pot fi dec=t adev\rate [i ne-am

187

str\duit s\ nu gre[im. Dumitru Bran s-a retras din via]a

public\ imediat dup\ 1989; decedat de cur=nd.

*

MARTORUL `nceputurilor, ziaristul care a promovat

cultura local\, t=n\r promi]\tor prin scrisul alert, densitatea

imaginii [i acurate]ea stilului [i mai ales prin adresabilitatea

articolelor din Vremea nou\ era:

Mircea COLO{ENCO

Azi, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom=nia [i

autor reputat al unei opere de `nalt\ valoare.

~n Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin

T\nase", calitatea principal\ OFICIAL|: martor !

Fiu de `nv\]\tori [i nepot de preot cre[tin - ortodox

basarabeni (n. 3 iunie 1938, `n aceea[i localitate cu poetul

Alexei Mateevici), licen]iat `n filologie, cu tinere]ea petrecut\

la B=rlad [i Vaslui (1944 - 1973), stabilit `n Bucure[ti.

Servicii transferate (profesor de limba rom=n\, gazetar,

func]ionar, muzeograf, consilier case memoriale Ministerul

Culturii, moderator televiziune etc.), plonjat `n editolog/ critic

de texte/ istoric literar (45 autori edita]i, prefa]a]i `n peste 75

volume); la cinci mari scriitori realizate edi]ii critice, sub

egida Academiei Rom=ne, ale operelor lui George Bacovia

(Buc., 2001, 1110 pag.), Ion Barbu (vol. I - II, Buc. 2000;

1152 + 1285 pag.), Alexandru Macedonski (I - III, Buc.,

2004, 2007; 2159 + 1921 + 1310 pag.), Liviu Rebreanu (I -

III, Buc., 2001; 1320 + 1014 + 1104 pag.), Nichita St\nescu

188

(I - VI, Buc., 2002, 2003, 2005; 8300 pag.), `nso]ite de aparat

critic (note, variante, comentarii).

Colaborator la presa scris\ literar\ din ]ar\ [i

str\in\tate, la radio [i tv. Autor de lucr\ri originale (biografii,

poezii, publicistic\). Premii: Academia Rom=n\, Ministerul

Culturii [i Cultelor, Festivaluri, Reviste [.a. 7 septembrie 2010, Bucure[ti

~l exemplific\m pentru c\ Mircea, ziarist mereu

constructiv care a slujit bine or=nduirea veche cu sprin]ar

condei de gazetar, a primit r\splata comunist\ ca [i destui

al]ii: afar\, c=t nu e prea t=rziu. Dup\ cum se vede [i-a g\sit

rostul adev\rat [i calea de a mai r\m=ne... dup\ !

*

Ioan MANCA{

Festivalul umorului de la Vaslui a avut de-a lungul

timpului mai multe feluri de truditori, pe care i-ar putea fixa

conven]ional într-o structur\ primordial\. În vârf se aflau –

conform uzan]elor vremii – pe de o parte, oaspe]ii speciali de

calibrul lui Valentin Silvestru, Radu Beligan, Tamara

Buciucianu, Horia {erb\nescu, Rodica Mandache, Mircea

Radu Iacoban, {tefan Cazimir, Vasile Baran [.a., pe de alta,

m\rimile politice ale jude]ului gazd\, preocupate prioritar de

buna organizare [i desf\[urare a competi]iei [i de ceea ce

urm\rim ast\zi imaginea lor public\. Festivalul a avut mai

mereu parte de o mediatizare intens\ [i pozitiv\, de unde [i

interesul special pentru imagine.

Pe ,,palierul” urm\tor se g\seau adev\ra]ii mari

muncitori, de la cultur\, muzeu, biblioteca jude]ean\, prin[i

189

într-un angrenaj complex timp de trei-patru s\pt\mâni [i care

uneori r\spundeau cu postul pentru orice disfunc]ie major\ ori

eveniment nedorit. Amintesc în treac\t câteva nume din

aceast\ categorie: Ioan Manca[, Nicolae Ginghin\, Gabriel

Anicol\esei, Ioan Mâ]\, Dan Ravaru [.a. – practicieni f\r\

team\ [i f\r\ prihan\, hâr[i]i în toate, persoane indispensabile

pentru ceea ce am putea numi cu o sintagm\ sugestiv\

culisele necesare ale festivalului.

Veneau la rând tehnicienii, specializa]i în munca de jos

trep\du[ii [i, desigur, nelipsi]ii ,,b\g\tori de seam\” , iar la

baza piramidei se cuvine s\ a[ez\m publicul spectator – fie

avizat, fie cel care casc\ gura – beneficiarul fericit al

întregului spectacol festivalier [i întâlnirile umori[tilor

notorii [i mai pu]in notorii, ale valorilor de toate calibrele

venite s\ le vad\ lumea în fosta cetate a lui {tefan cel Mare.

Am amintit mai sus numele lui Ioan Manca[, azi

director al Muzeului Jude]ean. Din 1976 încoace [i cu

deosebire începând cu edi]ia din 1978 [i pân\ în anii din

urm\, f\r\ a se ar\ta vreodat\ ostentativ în fa]\. Distinsul

nostru contemporan a urm\rit poate …. pe ,,meterezele”

riscante [i ,,alunecoase” ale festivalului, în perimetrul acela

organizatoric atât de important [i de stresant al unei

competi]ii de anvergur\ na]ional\ ([i câteodat\ inten]ional\):

deplasarea oaspe]ilor, cazarea, masa, miile de preten]ii [i

mofturi vedetiste, conexiunile cu publicul, primirile oficial-

festive, plec\rile planificate ori intempestive, biletele de tren,

ma[inile pentru transportul încolo [i încoace, mas\ pentru

190

toat\ lumea, recipiente cu b\utur\, flori, capricii, ur\ri, reac]ii

nea[teptate, ochiul vigilent [i atoatev\z\tor al partidului [i al

altor organe, medalii, distinc]ii, diplome, invita]ii, tip\rituri,

protocol, repro[uri, lacrimi – tot tacâmul.

Ioan Manca[ era mereu acolo, la datorie, dând sute [i

mii de telefoane [i încercând, împreun\ cu al]ii, s\ pun\

ordine într-o realitate ce p\rea în ochii profanilor haotic\,

ostil\ [i de nest\pânit. Omul acesta, întotdeauna modest în

fond, niciodat\ capricios, impulsiv ori imprevizibil, foarte

harnic, devotat muncii lui [i încrez\tor în reu[it\, a fost o

pies\ forte în angrenajul festivalului vasluian pe care au

contat mereu pre[edin]ii de la cultur\. Dup\ revolu]ie a

devenit el însu[i pre[edinte, dislocat apoi abuziv de un

oportunist f\r\ frontiere. Dar aceasta este o alt\ poveste ce

s-ar putea reg\si într-o epopee grotesc\ a marilor mizerii post-

decembriste.

I-am admirat mereu tenacitatea, înc\p\]ânarea

incredibil\ pe care o punea în îndeplinirea obliga]iilor din fi[a

postului. Dar Ioan Manca[ f\cea înc\ multe treburi [i pentru

al]ii [i în numele altora, dovedind un rar altruism [i o

remarcabil\ capacitate de a lucra în echip\.

Cine va vrea s\ urm\reasc\, s\ cunoasc\ imaginea

exact\ a festivalului, una f\r\ fond [i f\r\ linii [i tonuri false

ori tenden]ioase, are datoria elementar\ s\-l întrebe pe Ioan

Manca[ – omul care [tie adev\rurile netrucate. La mul]i ani

maestre! 11 sept. 2010, Teodor Pracsiu, Vaslui

191

*

D.V. Marin - CONTEMPORAN CU ORA{UL Vaslui

[i PRESA jude]ului

N\scut la 28 aprilie 1941 `n Podul - Turcului - Bac\u.

2 DECENII, ini]iatorul primului post de televiziune

privat din Moldova (Licen]a 001/ TV/ 1993) [i f\ptuitorul

primului ([i singurul) Grup de Pres\ din jude], `ncep=nd cu 5

decembrie 1990 (vezi TVV … 15). D.V.M. [i-a cl\dit propria

statuie [i propriul fundament s\ r\m=n\ `n istoria locurilor ca

un personaj deosebit. Edificiul pieritor care este televiziunea,

un fel de istoria clipei (uitate) la care se adaug\ Unison Radio

(Vaslui + B=rlad), "prietenul de care ai nevoie", cuprinde [i

s\pt\m=nalul Meridianul (doi ani la r=nd locul I pe ]ar\, `n

concursul organizat de Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti).

Profesor de voca]ie recunoscut, a activat la principalele

licee din Vaslui dup\ ce a fost director de [coal\ general\ la

M\c\re[ti - Ia[i [i inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ a

jude]ului Vaslui (1970 - 1974), a influen]at sculptura [i

instalat statuia lui {tefan cel Mare de la B\c\oani, a condus

cenacluri literare ([i echipe sportive), a fost martor [i actant `n

dezvoltarea municipiului [i jude]ului, cel pu]in `n ultimele 2

decenii fiind un lider de pres\ necontestat. Vicepre[edinte

Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti - pre[edinte filiala jude]ean\.

A fost diriginte de [antier la Casa de Cultur\ [i la

C\minul Cultural Berezeni (1972), `ntemeietor al Festivalului

de Umor "Constantin T\nase" (1970 - 1972 - 1974), a pus

um\rul la ridicarea Liceului de Construc]ii, azi "Ion Mincu"

192

([i cenaclul "Mugurel '74"), a `ntocmit singura monografie

consacrat\ Liceului "Mihail Kog\lniceanu", a `ncurajat

existen]a Festivalului Umorului "Constantin T\nase" `n

ultimii 20 de ani (prin transmisii directe la TVV, Unison

Radio [i prin Ziarul Meridianul), ca reporter st=nd fa]\ `n fa]\

cu 6 pre[edin]i de stat, 14 prim-mini[tri, zeci [i zeci de

mini[tri, politicieni etc. Toate marile personalit\]i prezente la

Vaslui au trecut prin studioul Tv Vaslui.

Pre[edinte de partid 18 ani, consilier jude]ean (cu 5

mandate), candidat la prim\rie ([i la 67 de ani), la Senat [i

Camera Deputa]ilor, a desf\[urat [i o activitate politic\

remarcabil\ `ntr-o perioad\ foarte fr\m=ntat\.

A `ntemeiat {coala de pres\ de pe l=ng\ TV.V. [i a

lansat Curentul Cultural - Informa]ional din jude]ul Vaslui.

Autor de carte valoroas\ …

*

George STOIAN

N\scut `n 1939 `n jude]ul Olt, so]ia educatoare, un

copil (Daniela), a f\cut studii universitare filologie [i

jurnalism.

Stabilit `n Slobozia, jude]ul Ialomi]a dup\ ce `n Vaslui

a activat la Casa Crea]iei populare (1968 -1974) [i ziarul

Vremea nou\ (1974-1982). ~ntemeietor al Festivalului

Umorului "Constantin T\nase" al\turi de P. Didilescu, C.

Peptu, D.V. Marin [i al]ii, a fot prezentator, textier,

coordonator [i conduc\tor al unor forma]ii artistice.

193

Instructor, autor de texte umoristice [i piese de teatru de

comedie, regizor de spectacole [i film.

Autor al Istoriei ora[ului Slobozia `n 5 volume:

"Slobozia cultural\", "Monografia general\ a ora[ului

Slobozia", "Almanahul Sloboziei", "Foto splendid Axinte",

"Nobilul farmacist" [i vechea comedioar\ "Logodna de

duminic\" (teatru).

*

{tefan {ERBAN

Absolvent al Facult\]ii de filologie Bucure[ti (1974),

c\s\torit, copii. Excelent organizator, calm, competent, mereu

pe faz\, gata s\-[i jertfeasc\ timpul personal, scenarist, textier,

conduc\tor de forma]ii teatrale, brig\zi artistice, recitatori.

Spirit ordonat [i concesiv era [i arhiva vie a Centrului

de `ndrumare (Casa crea]iei). Instructor [i apoi director al

acesteia "nea Fane" era pu]in `n centrul aten]iei, dar era mereu

"omul bun la toate", discret [i muncitor. De[i are [i ceva

crea]ie literar\ n-a editat nimic.

Exemplu de abnega]ie [i colegialitate este unul dintre

cei mai importan]i instructori [i organizatori ai Festivalului

Umorului "Constantin T\nase" - 25 de ANI ! (1976-2001).

P\lma[ modest [i adev\rat, {tefan {ERBAN a

contribuit hot\r=tor la rena[terea cultural\ a jude]ului Vaslui

`nainte [i dup\ Revolu]ie [i la lansarea Curentului Cultural

Informa]ional.

Opera sa practic\ de un sfert de secol i-ar asigura

statuia necesar\ unei personalit\]i de mare [i nepieritor merit.

194

*

Din c\r]ile autorului:

195

Se impun... concluzii ? ~n fapt concluziile se degaj\ din textele prezentate: c\

unele informa]ii sau expresii se suprapun... asta `nseamn\

confirmare. Adev\rul este o gr\din\ `nflorit\ (`nc\)

`mb\t\toare (prin amintiri) [i apetisant\ (pentru gloria ei). El,

ADEV|RUL despre acest moment prelungit, unic, poate fi

egalat numai de Curentul Cultural Informa]ional (mai scurt,

mai dens, mai spectaculos [i... cotidian) poate are [i alte fe]e

dec=t cele pe care le-am putut dezv\lui noi. Una din

complet\ri ar putea fi Albumul... Centrului jude]ean pentru

Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale (fost Casa

Crea]iei) azi condus de Lucian Onciu [i alc\tuit de Lucian

Lefter (acest t=n\r istoric [i etnograf deja de valoare la cei 33

de ani ai s\i; Z\podenii [.a.) cu postfa]\ de Dan Ravaru.

Ve]i putea completa [i dumneavoastr\ dac\ ve]i vrea [i

ve]i putea; r\m=ne s\ [ti]i.

OBSERVA}II DE FINAL:

- Mai to]i colaboratorii insera]i (ca martori, executan]i,

etc) au strecurat o not\ de concluzii.

Prin urmare noi, poate, reu[im s\ le sintetiz\m.

- Observa]i [i dumneavoastr\, termenul de alc\tuire a

fost scurt... Dar c=]i [i c=t de repede au r\spuns! Nu to]i,

fire[te, unii au refuzat [i discu]ia cu autorul!

- Num\rul `ntemeietorilor e... mic [i v=rsta mare. Pu]ini

[i valoro[i `ns\, pentru c\ doar foarte pu]ini tineri (angaja]i la

"cultur\") promi]\tori au ajuns [i autorit\]i recunoscute prin

196

OPER|, nu numai prin activitate practic\, de altfel de toat\

lauda, la mul]i.

- Nu merit\ recuno[tin]\ niciunul. NICIUNUL. {i eu [i

ei (ne-)am f\cut datoria, am produs intelectual sau ([i)

material, am F|CUT ceva... remunerat.

Surplusul de suflet, inteligen]\, perseveren]\, munc\,

talent ([i bani), chemare se observ\ dincolo de sarcinile de

serviciu. Nu-mi place s\-l amintesc pe Dumitru Bran,

deoarece a nenorocit sau izgonit din jude] pe mul]i (prof. dr.

Coriolan P\unescu, azi la Gala]i, e un exemplu) dar a avut o

putere imens\ at=]ia ani la Partidul unic [i iat\ c=]iva au

rezistat. Nu-mi place nicicum de biciul partidului `n forma lui

politic\ ("Doamne" nu....) dar au fost acolo [i au meritul de a

fi men]inut un mod de educare pentru conjude]enii no[tri:

Festivalul.

{i cei de azi (adic\, de dup\ '89) au cam acela[i merit.

Cu alte mijloace, alt\ ideologie, alt\ mediatizare (prompt\

prin TvV, Unison, Meridianul) [i ceva, ceva `n presa local\,

alte condi]ii. Ar fi destul s\-i `ncuraj\m `n continuare pentru

oric=t de pu]in pot face... dar, S| FAC|!

Oare Valentin Silvestru (dac\ tr\ia) ar fi reu[it s\ fac\

mai multe `n ace[ti ultimi 10 ani?

*

Pare hazardat s\-i zicem institu]ie cultural\ unei

manifest\ri periodice (la 2 ani) sus]inut\ oficial de o institu]ie

cultural\ de stat indiferent cum s-a numit ea de la Reforma

197

administrativ - teritorial\ (1968). Cum `ns\ mul]i au

denumit-o astfel, s\ argument\m suplimentar.

Pentru c\ devenise o stare de a[teptare de spirit, de

crea]ie:

a) Preg\tirea pentru Festivalul Umorului "Constantin

T\nase" era `ntrerupt\ doar aproximativ 1/2 an nu numai `n

jude], dar toate forma]iile premiate aveau (vechi sau nou)

repertoriu bine a[ezat, evolu]ie scenic\. ~nainte de '89

elementul de `mp\unare pentru un premiu, sau o analiz\ la

minister, sau `n forurile partidului era organizarea [i rezultatul

la acesta, la Vaslui.

b) Participarea. Mai `nt=i: la nivel de jude], partidul,

cultura, sindicatul, U.T.C., Cinematografia [.a. `[i afirmau

dreptul de co-organizatori. Cel pu]in un deceniu dup\ '89 s-a

consumat din AUTORITATEA ob]inut\.

Forma]iile locale aveau stimulentul maxim, selectarea

[i mai ales premii, la Vaslui.

Autoritatea concursului genera preg\tiri (ca pentru un

mare concurs, `n toat\ ]ara), dovad\ c\ se `ngr\m\deau

constant peste 20 de jude]e (prin institu]iile lor culturale).

C=nd a devenit interna]ional, nu numai CARICATURA

(grafica) i-au conferit acest caracter, ci participarea unor

forma]ii de estrad\ din Brazilia, Portugalia, Fran]a, Republica

Moldova etc., cu evolu]ii ceva mai altfel, dar cu tent\ satiric\.

Se spunea c\ are baz\ `n mase, [i era adev\rat. S\

socotim c\ la nivel de jude] participau (obligatoriu) interpre]i,

cupleti[ti, brig\zi sau grupuri satirice, adic\ mii de oameni.

198

Sigur, nu toate de calitate, dar existau. Chiar dac\ `n

]ar\ erau forma]ii mai pu]ine, dar aveau reprezentativitate iar

recunoa[terea prin premiu era AUTORITATE.

Subliniem: r\scolirea unei bune p\r]i din popula]ia ]\rii

era de notorietate iar lansarea, aici, a unor mari talente

(amintite adesea) era confirmare `n plan profesional mai

ales… sub "egida" lui Valentin Silvestru.

c) Organizarea [i desf\[urarea erau model [i ]ineau de

capacitatea localnicilor. Laudele nu par deloc nem\surate

ast\zi.

d) Rezultatele erau benefice [i foarte diverse:

- marii arti[ti stimula]i ([i mul]i prezen]i iar ne-pofti]ii

(de Silvestru) `mbufna]i [i nedrept\]i]i. {i partidul era `n

frunte!

e) Ecourile `n pres\ erau favorabile de[i nu lipseau [i

notele critice. De aceea `i afl\m `n trecere prin Vaslui [i pe

consacra]i [i neconsacra]i.

f) Valentin Silvestru avea o map\ cu men]iuni de pres\

din mai multe ]\ri din lume. Am v\zut cu ochii mei articole `n

limba rus\, limba englez\, francez\, portughez\. Dup\ ce au

participat cei din Sao Paolo (Brazilia) ori Vaslui n-a mai avut

energia, ori i s-a pus `n vedere "s\ termine cu capitali[tii \[tia"

care-i `nv\]au r\u pe rom=ni [i `n special ce e libertatea …

g) Repertoriul urm\rea s\ dezvolte con[tiin]a de clas\ [i

educa]ia socialist\. Am ascultat un comentariu la radio

Europa Liber\ `n mare b\taie de joc la adresa organizatorilor

vasluieni. Dar existau [i momente de slobozenie, de libertate

199

fie ea [i supravegheat\. Ce efective de poli]ie [i securitate se

concentrau la Vaslui …!

Sugerez c\ interna]ionalizarea urm\rit\ de Valentin

Silvestru `n limitele impuse nu era posibil\ datorit\ textelor

(care trebuiau avizate) [i a `ngr\dirii libert\]ii de exprimare.

h) Dup\ Revolu]ie, liberalizarea democratic\ a

expresiei a l\sat f\r\ suflu FORMA}IILE [i a sl\bit

interpretarea individual\. Afirm f\r\ grij\ dar responsabil c\

umorul slab [i "sexual" adesea pornografic promovat de trupe

ca Vacan]a Mare, Vou\ etc. la diverse posturi tv centrale este

sub valoarea premia]ilor de la Festivalul Umorului

"Constantin T\nase".

i) Festivalul Umorului "Constantin T\nase" `nc\ nu [i-a

g\sit noua formul\ definitorie [i nu a redescoperit obiectul

muncii, ceea ce duce la starea de instabilitate [i nesiguran]\.

~n anul 2010 s-au `mplinit 130 de ani de la na[terea lui

Constantin T\nase, 65 de ani a tr\it [i … 65 de ani de la

moartea sa, c=t este de necesar [i acum...!!!

Festivalul Umorului "Constantin T\nase" a `mplinit 40

de ani pe 3 iulie (deci [i 2 luni, la data apari]iei acestei c\r]i)

[i a fost rodul unor c\ut\ri pentru o emblem\ (cultural\)

cuprinz\toare [i reprezentativ\ a jude]ului Vaslui, care era

s\rac [i pr\p\dit [i atunci ca [i acum. Un fel de ironie a vie]ii,

ca un mare comic s\ fie ales patronim pentru fl\m=nzii de pe

aici. Marea c=nt\rea]\ Maria T\nase a fost patronim pentru un

mare festival de muzic\ popular\ la Craiova prin anii 1972,

200

1974 (la care am fost `n juriu, ca folclorist) [i reluat din c=nd

`n c=nd (T\nase era "nume de denumit pe s\raci").

Personal, cred c\ potrivirea de nume cu prim-secretarul

Gheorghe T\nase, grupul activ de la Comitetul de Cultur\ `n

care m\ aflam, influen]a [i competen]a noastr\ (George

Stoian, care era unul dintre frumo[ii nebuni ai micilor ora[e,

adic\ Vaslui, Slobozia), nevoia de a avea o EMBLEM|

CULTURAL|, al\turi de Concursul Na]ional de vinuri (la

Hu[i [i Vaslui, `n anii f\r\ so]), `ntr-un loc unde nu se

`nt=mpla nimic (s\-l credem pe M. Sadoveanu) [i trupa de

administratori `n cultur\, mereu `nnoit\ [i stimulat\ au

men]inut acest festival. S-a g\sit astfel o formul\ prin care

mari valori ale spiritualit\]ii na]ionale s\ poposeasc\ bl=nd pe

aici, s\ existe MODELUL, nu neap\rat al m\re]ului

conduc\tor (c\ruia i se aducea ofrand\ la deschideri, uneori

sc=rboase r\u) [i chiar arti[tii, scriitorii, conduc\torii din

teatre aveau nevoie de confrunt\ri artistico-vinicole (nu-i a[a,

c=te-o petrecere `n negur\ …) ca s\ nu mai vorbim de

aparatul de partid `n frunte cu D. Bran [i el `n mare nevoie de

… lume bun\; [i terenul (mul]imea) fertil au constituit

MEDIUL [i MOMENTUL propice. N-a[ zice c\ asta a

declan[at Curentul Cultural - Informa]ional, ci, doar o v=n\

puternic\ [i vie rezult\ de aici prin cenaclurile literare [i

destui autori de literatur\ satiric\, epigram\, caricatur\ etc.

din ultima perioad\. Cele peste 60 de publica]ii dinl\untrul

acestor ultime 2 decenii, cei aproape 150 de autori (`n

Dic]ionarul s\u, Ioan Baban g\se[te vreo 500 de persoane) [i

201

peste 300 de volume tip\rite ar fi argumentul pentru

sus]inerea localismului creator `n cadrul Curentului Cultural -

Informa]ional care s-a dezvoltat `n paralel cu Festivalul, dar

COTIDIAN!

A existat [i un trust de pres\ care a sus]inut constant tot

ce a fost mai valoros dintre autorii locali. Exist\ mari

personalit\]i locale care au rol de mentori, `ndrum\tori,

stimulan]i, aspect tratat `n volumul "Meridianul Vaslui -

B=rlad - Ax\ Cultural Informa]ional\, 2009 ): Gruia Novac,

relativ Marcel Guguianu (B=rlad), Avram D. Tudosie, Th.

Codreanu, Costin Clit (Hu[i), Ioan Manca[, Dumitru V.

Marin, Dan Ravaru (Vaslui) [.a. valori [i cu suprafa]\

na]ional\ nu numai local\ (`n dic]ionare, lucr\ri de sintez\,

site-uri etc.)

Cununa de academicieni [i foarte mari personalit\]i,

chiar f\r\ prea multe leg\turi cu localnicii, tot `nseamn\ ceva.

Festivalul Umorului "Constantin T\nase" permite [i dup\ 40

de ani vasluienilor s\-[i umple pieptul de m=ndrie [i s\ [i-l

doreasc\ `n continuare.

Festivalul de Umor "Constantin T\nase" este `n

desf\[urare...

Azi, adic\ `n 2010, Festivalul Umorului "Constantin

T\nase" se adreseaz\ `ndeosebi celor 171.474 locuitori din

zona Vaslui (component\ a unui jude] cu 469.508 locuitori la

31.08.2010) [i mai ales concitadinilor din Vaslui (cu tot cu

suburbii), deci 76.256, plus, prin televiziune [i TVV on-line

b=rl\denilor 75.329, hu[enilor 30.941, la care putem ad\uga

202

Negre[ti cu 7.529 [i Murgeni 4.499 suflete, adic\ popula]ia

urban\ din eviden]ele oficiale la 15 septembrie 2010. Prin

internet ajungem `n Canada (se afl\ Sergius Lucian Marin),

Australia (Benone), Portugalia, Germania etc. de unde avem

semnale prietene[ti.

Dac\ ne g=ndim iar\[i la c=]i arti[ti viziteaz\, expun sau

"joac\" … la c=]i spectatori [i telespectatori [i mai ales la

sutele de arti[ti amatori atra[i, aici ne g=ndim c\ Festivalul

Na]ional al Umorului "Constantin T\nase" `[i p\streaz\

importan]a [i rostul.

Mediatizarea prin TVV - on-line, Unison Radio B=rlad

[i ziarul Meridianul ]ine de normalitate [i de misiunea de

onoare pentru informarea, educa]ia [i deschiderea noilor

orizonturi de valorizare a poten]ialului creator al localnicilor.

Curentul Cultural Informa]ional mai are o supap\

suplimentar\ `n sectorul umoristic [i de divertisment,

recunoscut sau nu prin premiile acestei manifest\ri de

prestigiu (cu volume deja editate, `n special de epigrame).

Insist\m s\ v\ amintim c\ orice fel de manifestare

artistic\ are nevoie de public [i de mediatizare. ~n acest sens

activitatea grupului de pres\ nu va putea fi egalat\ vreodat\

pentru miile de ore de transmisii pentru telespectatori,

ascult\tori, sutelor de pagini din ziarul Meridianul [i mai ales

pentru rolul s\u de sus]in\tor [i promotor al Festivalului

Na]ional de Umor "Constantin T\nase". Cumulativ,

activitatea social - cultural\ - artistic\ a profesorului Dumitru

V. Marin e comparabil\ cu cea desf\[urat\ de Ioan Manca[,

203

ambii cu o vechime considerabil\ peste 3 decenii `n domeniu

(cea mai lung\ perioad\ servit\ `n aceast\ misiune).

TVV `nfiin]at\ la 5 decembrie 1990 (a -3-a pe ]ar\,

prima din Moldova) a intrat `n rol chiar de la preg\tirea

edi]iei din 1992, dar `n zilele dedicate, adic\ mai ales 1994,

1996, 1998 a existat un sprijin neprecupe]it. Aproximativ

3.000 de casete stau martore. De[i au existat [i animozit\]i,

aspectele defavorabile Festivalului Na]ional de Umor

"Constantin T\nase" n-au fost niciodat\ difuzate. Arhiva

TVV este un fond de imagine cu totul necercetat dar

important.

Cu mult `nainte de 15 iunie 1994 - inaugurarea oficial\

a postului Unison Radio Vaslui [i de 13 octombrie 1994 -

Unison Radio B=rlad, toate s-au aliniat pentru promovarea

constructiv\ a bienalelor.

~n noiembrie 1996 [i apoi din martie 2000 ziarul

Meridianul fost bis\pt\m=nal, cotidian, tris\pt\m=nal [i azi

s\pt\m=nal, a promovat institu]ia `n discu]ie.

Ca s\ nu spunem c\ [i pe internet (toate 3) duc pe alte

continente realiz\rile vasluienilor.

40 de ani `n 30 de m\rturii pentru 20 de edi]ii, iat\

rezultatul (sau concluziile) demersului nostru. C=]i ar mai

putea str=nge `ntr-o lun\ at=tea documente de calitatea asta ?

Putem afirma c\ Festivalul Umorului "Constantin

T\nase" e cea mai longeviv\ confruntare de amatori, c\ a

lansat mod\ [i metod\, c\ a `ncurajat talente, c\ a `mbog\]it

sectorul artistic numit divertisment.

204

Sine ira et studio: APORTUL cel mai `nsemnat prin

OPER| [i AC}IUNE PRACTIC|, prin perioada mai

`ndelungat\, prin influen]\ general - cultural\ [i personal\

confer\ IMPORTAN}| DECISIV| lui Valentin Silvestru,

Ioan Manca[, Dumitru V. Marin, George Stoian [i {tefan

{erban.

F\r\ ei Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin

T\nase" ar fi fost, absolut sigur, mai altfel [i mai s\rac.

Cupletele lui T\nase [i textele de la "C\r\bu[" sunt

al\turi de crea]iile lui Ion Luca Caragiale la fel de actuale [i

ast\zi. A[a cum au fost `n decursul celor 40 de ani de c=nd

exist\ aceast\ manifestare reprezentativ\ pentru `ntreg

poporul rom=n.

Lansare "Meridianul...", 2009, Vaslui Delegat la `nt=lnirea cu Ioscha Fischer , Germania

Un num\r aniversativ...

205

40 de ani

`n 30 m\rturii, pentru 20 de edi]ii

1. Alexandru Ar[inel - Bucure[ti

2. Gelu Voicu Bichine]

3. Aurel Brum\ - Radio Ia[i

4. Paul Bu]a - Gala]i

5. Mircea Colo[enco - Bucure[ti

6. Elena Condrea

7. Vasile Donose - Bucure[ti

8. Virgil Giu[c\ - B=rlad

9. Alexandru Guzu - Laza-Vaslui

10. George Ila[cu

11. Alexandru Jijie

12. Dumitru Jijie

13. Lucian Valeriu Lefter

14. Ion Manca[

15. Daniel Cernat Marin - Bucure[ti

16. Dumitru V. Marin

17. Vasile M\linescu - B=rlad

18. Gruia Novac - B=rlad

19. Emil Pascal - Hu[i

20. Constantin Pavel - Foc[ani

21. {tefan Popa Popa's - Timi[oara

22. Teodor Pracsiu

23. Emil R\[canu

24. Valentin Silvestru (†)

25. George Stoian - Slobozia-Ialomi]a

26. Aurel Storin-Bucure[ti

27. {tefan {erban - Ia[i

28. Avram D. Tudosie-Hu[i

29. Bogdan Ulmu - Ia[i

30. Nicolae Viziteu

206

BIBLIOGRAFIE - general\, selectiv\ - Colec]iile ziarelor semnalate, la Biblioteca Jude]ean\ Vaslui, Biblioteca Bârlad, Biblioteca Hu[i, Biblioteca Academiei - Marin, Dumitru V., Tudor Pamfile [i Revista Ion Creang\, Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag. - Marin, D. V., TV.V. – 15... explozia..., 2006, Ed. Tiparul, Bârlad, 556 p. - Marin, Dumitru V., MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) AX| CULTURAL-INFORMA}IONAL|, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 11-13 pag. - Necula, P., Ciobanu, M., Dic]ionarul Personalit\]ilor

Vasluiene, 2001, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 178 p.

- M\rghitan, L., Manca[, I., Membrii Academiei Române

originari din jude]ul Vaslui, ed. Multimedia Interna]ional,

Arad, 2006, 260 pag.

- Ion N. Oprea, Hu[ul... Ed. Moldova, Ia[i, 2007, 392 p.

- Ioan Baban, Univers cultural [i literar vasluian/ Dic]ionar,

Ed. Pim, Ia[i, 2008, 484 pag.

- Colec]ia ziarului MERIDIANUL.

207

Curriculum Vitae

Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V.

Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgiuoana, com. Podu Turcului,

jud. Bac\u

Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965),

Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974).

o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza “Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\", Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop)

Activitate didactic\:

o profesor de limba [i literatura rom=n\ la M\c\re[ti-Ia[i [i la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani

Activitate social\, editorial\ [i de pres\:

editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag.

editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi)

60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri, inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, parlamentari europeni, etc.

Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), s.a.

Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. A.D.Xenopol, an XVII, 1980 Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie

“A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est,

208

Revista "Baadul Literar", "13 PLUS", "Ecouri Literare". ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc.. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

Liceul M. Kog\lniceanu, centenar, monografie, Vaslui, 1990

TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|, Ed. Cutia

Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag., "examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n. )la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu" (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p.65)

Z\pada pe flori de cire[, roman, Vaslui,1999, 274 p. "TV.V.-15... explozia...", Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556

pag.,"... atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului..."

"Meridianul (Vaslui – B=rlad) – ax\ cultural – informa]ional\" (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) "o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ..." (Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), "... carte dintr-o via]\ `n ac]iune ..." (Prof. dr. Marian Petcu – Bucure[ti).

FESTIVALUL NA}IONAL AL UMORULUI Vaslui-40- (Vaslui, 2010, 218 pag. - istorie cultural\)

Alte activit\]i:

a `nfiin]at primele posturi de radio si TV din Vaslui, B=rlad ([i Moldova);

candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean, pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;

VOLUME

209

DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;

Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;

Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, [i, `n Turcia (Istanbul [i Ankara);

Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR

ROM+NI din toate timpurile pentru c\ "deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu" revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile.

5 pozi]ii `n Dic]ionarul presei rom=ne[ti.

210

Vine... Edi]ia a XXI-a

-Timona Balmu[ - Redactor Unison B=rlad -

"Manifestare cu mare prestan]\ … o vom transmite ca [i p=n\

acum !"

- Emil Lupu - Redactor Unison B=rlad - "… noi

suntem la roate …"

- Iulia Marin - co-autoare - "Mi-ai m=ncat sufletul…

dar a meritat. Nu poate contesta nimeni"

- Lumini]a L\z\rescu - "Facem ce putem, suntem aici,

la munc\."

- Anca Moldoveanu - " … suntem aproape …"

-Mihai Biro - Ghime[ - muncitor - "nem tudom

romano"

- Cornel Horduna, 33 ani - "Cum s\ nu, abia a[tept s\

vedem edi]ia a XXI - a… Hai, Vasluiul !"

- Costic\ Mihoci - "… vom fi prezen]i ca `ntotdeauna"

- Sorin Anghelu]\, Gala]i - "am auzit [i eu, felicit\ri !"

- Val Andreescu - redactor [ef ziarul Meridianul - "Ca

unul care slujesc umorul vasluian cu posibilit\]ile mele

modeste de mai mult\ vreme (nu am de g=nd s\ scriu despre

sutele de pagini de umor din Meridianul, despre cele 5

volume de umor editate, locurile ob]inute la festival,

personale sau colective), nu pot dec=t s\ doresc via]\ lung\

Festivalului [i s\ felicit pe cei care au contribuit [i continu\ s\

contribuie la acest miracol de spirit [i cultur\".

211

-M\rturie pentru un om al Cet\]ii- Dumitru V. Marin

De mult nu m-am sim]it atât de bine [i de reconfortant ca în dup\-amiaza zilei de 4 septembrie a.c. la întâlnirea cu prof. dr. Dumitru V. Marin, în biroul s\u din Aleea cu cire[i (Frunzelor, nr.2). Ceva mai asprit de vreme. Cu p\rul s\u rebel ceva mai rar. Mai împ\cat cu sine [i mai molcom în mi[c\ri. Cu semnele vârstei înc\ pu]in vizibile, degaja în juru-i vigoare [i încredere. N-am fost un prea apropiat al profesorului D.V. Marin în cele trecute vremi. Întâlnirile noastre erau sporadice: la o lansare de carte, la un simpozion, un vernisaj [i mai ales în jurii la concursuri [i festivaluri. Apropierea noastr\ s-a întâmplat în timp [i lent, dar sincer [i trainic, dep\[ind prejudec\]i [i adversit\]i ce nu l-au ocolit deloc pe profesor care nu era chiar cel mai iubit dintre concitadini: unii îl vedeau prea plin de sine, prea îngâmfat, orgolios [i încrezut, suspectându-l [i de niscai superficialitate datorat\ unui doctorat început mai demult [i nefinalizat la timp; al]ii îl considerau mult prea conflictual [i, deci, greu de realizat o bun\ colaborare cu domnia sa. Pentru mine faptele au demonstrat, pe parcurs, exact contrariul. Acum îl priveam cu bucuria sincer\ c\ a r\mas acela[i bun prieten, printre pu]inii, poate, ce mi-a s\rit în ajutor când am avut nevoie. St\tea destins în fotoliul de lâng\ m\su]a rotund\ prea neînc\p\toare pentru gr\mada de manuscrise ce va s\ fie substan]a viitoarei sale c\r]i despre Festivalul Umorului “Constantin T\nase”. În jurul acestui subiect s-a învârtit, de altfel, [i discu]ia noastr\. Ne-am dep\nat amintiri despre oamenii pe care i-am cunoscut [i care au contribuit la realizarea acestei ample manifest\ri culturale na]ionale, încercând o timid\ [i nereu[it\, cred, ierarhizare a meritelor acestora. Domnul Marin [i-a amintit cu pasiune despre începuturile festivalului [i oamenii de-atunci,

212

domnia-sa fiind unul dintre cei care a pus o piatr\ la temelia acestui edificiu cultural. Îl priveam u[or mirat. Era acela[i domn impetuos, fire voluntar\ [i nonconformist\, care nu i-a f\cut via]a prea u[oar\, dar i-a dat totdeauna libertatea de op]iune. {i nici cei din jurul s\u n-au dus-o pe roze. Mereu “Gic\ contra”, nu chiar aduna aplauze, pe mul]i reu[ind s\-i sâcâie pân\ la disperare. Parc\ este într-o b\t\lie continu\ cu to]i [i cu toate din jur. Un ve[nic explorator, un nemul]umit, un om al cet\]ii gata oricând s\ contribuie la rezolvarea diverselor probleme, sau mai degrab\ s\ le suceasc\, s\ le învârteasc\ [i s\ le întoarc\ domnia-sa pe toate fe]ele spre a le g\si solu]ia optim\. Acum, când m\ întorc cu gândul la anii imediat dup\ '89, îmi dau seama cât\ dreptate a avut [i cât\ asumare [i-a luat înfiin]ând primul post de televiziune local. O provocare extraordinar\ pentru prof. D.V.Marin, dar [i pentru cei ce l-au înso]it în aceast\ temerar\ ac]iune: pentru Valeriu Ani]ei care a g\zduit studioul în birourile institu]iei sale de la ITA, pentru prof. Alexandru Poam\, pentru prof. Dan Cri[an cu o super-ureche muzical\, pentru arh. Agrigoroaie care a f\cut prima sigl\ a studioului, [i pentru mine, desigur, [i pentru operatorii Avram, D\r=ng\, L\z\rescu etc. care tremurau cu caseta la releul de pe dealul Tanacului [i pentru întreaga echip\ de entuzia[ti. Cât\ exuberan]\ [i cât\ pasiune în acele stâng\cii de început. Era la sfâr[it de decembrie 1990. Erau prímele s\rb\tori cu adev\rat libere. Eram în stare atunci s\ d\râm\m [i mun]i, dar\mite s\ nu-l sprijinim pe impetuosul D.V.Marin în realizarea unui studio de televiziune. {i u[or, u[or, cu trud\ [i multe greut\]i tehnice, emisiunea a c\p\tat contur [i personalitate. În timp, unii au renun]at, al]ii au r\mas colaboratori, unii au plecat pentru totdeauna s\ vegheze din înaltul cerurilor [i al]ii ne-au luat locul, iar cei cu oleac\ de har [i cu ceva munc\ au reu[it s\ deprind\ tainele acestei nobile, ingrate [i de loc u[oare meserii, unii ajungând la frumoase performan]e. {i dintre cei de pe la `nceput,

213

cam singurul D.V.Marin s-a-nvârto[at s\ r\mân\ pe baricade neobosit, ne`nduplecat [i de neclintit în a-[i urm\ri scopurile propuse, inclusiv cele materiale. O benefic\ înc\p\]ânare, cred eu, [i pentru familia sa, Dumnezeu s\ le dea s\n\tate, dar mai ales pentru conjude]enii s\i. {i-apoi cum s\-]i aju]i semenii dac\ un ai mijloacele necesare!? {i atunci le-a g\sit sau le-a creat. Cu insisten]\ [i cu sacrificii. {i al\turi de studioul TVV a înfiin]at Unison Radio, în iunie 1994. A înfiin]at filiale la Bârlad pentru a cuprinde întreg jude]ul. A editat ziarul “Meridianul”. Toate tribune pentru informa]ii, pentru dezbateri [i pentru opiniile tuturor vasluienilor. Iar la toate acestea trebuie s\ ad\ug\m [i contribu]ia domniei sale la rezolvarea treburilor cet\]ene[ti în calitate de consilier jude]ean 20 de ani. Am avut ocazia s\ asist de multe ori la [edin]ele acestui for (suprem) de conducere a treburilor jude]ului [i de fiecare dat\ am remarcat interven]ia deschis\, iscoditoare [i curajoas\ prin abordarea subiectelor. Venit de pe dealurile de la Podu Turcului, D.V. Marin a adoptat Vasluiul [i ]inutul vasluian cu toat\ fiin]a sa. A îndr\git locurile [i oamenii [i le-a d\ruit mare parte din munca sa. S-a zb\tut, s-a zbuciumat întorcând lucrurile pe toate fe]ele, mereu vocal, mereu atr\gând aten]ia, mereu prezent în mijlocul evenimentelor stringente ale comunit\]ilor vasluiene. Pentru c\ a fost mereu un om al cet\]ii. E clar, `n: TVV … 15, MERIDIANUL, ax\ cultural\, Revista Ion Creang\ [i Tudor Pamfile, Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin T\nase" ziarul Meridianul. Iar când timpul i-a permis, s-a ocupat un pic [i de sufletul s\u. {i a[a îi apare, în 1998, romanul “Z\pada pe flori de cire[ (în spa]iul pentru iubire)”, o delicat\ poveste a unei iubiri neconsumate în plenitudinea ei, cu încurc\turile, amân\rile [i tergivers\rile tomnatecului îndr\gostit, care nu are curajul faptelor simple, tran[ante, îndr\zne]e, prea marcat de precepte morale bine statuate, s\n\toase, desigur, [i de un bun sim] propriu spiritelor înalte. E o alt\ fa]\ a b\t\iosului profesor aflat singur în penumbra camerei sale de tain\.

214

A[adar, în ciuda opozan]ilor domniei-sale, nu pu]ini la num\r, nici foarte binevoitori, nici prea îng\duitori, D.V.Marin va r\mâne în con[tiin]a vasluienilor, avându-[i soclul s\u bine-meritat de pe care, chiar dac\ preopinen]ii ar dori, nu-l vor putea da jos.

* ... Faptele domniei voastre, stimate domnule prof.dr. D.V.Marin, [i-au pierdut calitatea de efemeride mu[când, f\r\ t\gad\, din clipa etern\ a timpului. C=]i [i c=nd vor putea s\ v\ egaleze ?

{tefan {erban miercuri, 22 septembrie 2010, Ia[i

215

REZUMAT

O carte consacrat\ unui Festival de 40 de ani `[i are farmecul s\u

generat de m\rturiile at=tor personalit\]i, de evoc\ri, texte, documente,

portrete,caricaturi…`ntr-un "comperaj" inspirat.

Reconstituind AFIRMAREA - AUTORITATEA {I

REZISTEN}A unei manifest\ri model care a r\scolit bi-anual mari

valori ale spiritualit\]ii rom=ne[ti, oferind MODELE din literatur\, art\,

caricatur\, teatru, umor, incluz=nd [i o desf\[urare TV sau radio,

volumul de fa]\ ca prim\ `ncercare, e o carte eveniment `n domeniul

abordat, umorul rom=nesc.

Festivalul Na]ional al Umorului "Constantin T\nase" este o

expresie distinct\ a localismului creator `n cadrul CURENTULUI

CULTURAL INFORMA}IONAL, din ultimele decenii din jude]ul

Vaslui - Rom=nia.

Idei, r\d\cini, realiz\ri [i critici `ntr-un florilegiu de peste 200 de

pagini.

216

217

TABLA DE MATERII

Aviz............................................................................3

Preliminarii.................................................................7

I AFIRMARE............................................................13

II AUTORITATE.......................................................69

III REZISTEN}|.....................................................137

IV MEDALIOANE..................................................179

Se impun... concluzii?..............................................195

Lista "m\rturisitorilor" .............................................205

Bibliografie...............................................................206

CV.............................................................................207

Vine... Edi]ia a XXI-a................................................210

M\rturie pentru un om al Cet\]ii.............................211 Rezumat.................................................................215 Tabla de materii.........................................................217

218

Tehnoredactori:

Anca Moldoveanu

Lumini]a L\z\rescu

CARTE FESTIVALUL UMORULUI CONSTANTIN...

Documents

Transcript of CARTE FESTIVALUL UMORULUI CONSTANTIN...