Carol I Al Rodsamâniei

4
Carol I al României Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independența țării, datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei), iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării. Neîmplinirea cea mai importantă a domniei regelui Carol I, ca și a succesorilor lui în perioada monarhică a istoriei moderne a țării, a fost eșecul rezolvării problemelor tipice unei țări a cărei economie era bazată pe agricultură și a cărei populație era reprezentată în covârșitoare majoritate de țărani. După suirea pe tron a lui Carol I, situația țărănimii române începe să se degradeze serios, pe măsură ce moșierimea, pentru a face față competiției pe piețele externe, ridică continuu nivelul de exploatare al țărănimii. Sistemul injust pentru covârșitoarea majoritate a populației României din acea perioadă era în plus aproape o excepție în regiune, fapt care totuși nu l-a stimulat pe suveran să inițieze un program de reformă agrară, situație care a condus la repetate explozii sociale în mediul rural la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Rezultatul a fost că principalul sector al economiei românești în

description

dsa

Transcript of Carol I Al Rodsamâniei

Carol I al RomnieiCarol I al Romniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele su complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele Romniei, care a condus Principatele Romne i apoi Romnia dup abdicarea forat de o lovitur de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Romne, iar ntre 1879 i 1914 a fost protector i preedinte de onoare al aceleiai instituii.n cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lung domnie din istoria statelor romneti), Carol I a obinut independena rii, datorit creia i-a i crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat Romnia cu o serie de instituii specifice statului modern i a pus bazele unei dinastii. A construit n munii Carpai castelul Pele, care a rmas i acum una dintre cele mai vizitate atracii turistice ale rii. Dup rzboiul ruso-turc (1877-1878), Romnia a ctigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei), iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunre, ntre Feteti i Cernavod, care s lege noua provincie de restul rii.Nemplinirea cea mai important a domniei regelui Carol I, ca i a succesorilor lui n perioada monarhic a istoriei moderne a rii, a fost eecul rezolvrii problemelor tipice unei ri a crei economie era bazat pe agricultur i a crei populaie era reprezentat n covritoare majoritate de rani. Dup suirea pe tron a lui Carol I, situaia rnimii romne ncepe s se degradeze serios, pe msur ce moierimea, pentru a face fa competiiei pe pieele externe, ridic continuu nivelul de exploatare al rnimii. Sistemul injust pentru covritoarea majoritate a populaiei Romniei din acea perioad era n plus aproape o excepie n regiune, fapt care totui nu l-a stimulat pe suveran s iniieze un program de reform agrar, situaie care a condus la repetate explozii sociale n mediul rural la finele secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea. Rezultatul a fost c principalul sector al economiei romneti n epoc, n care era antrenat majoritatea covritoare a populaiei, a rmas ntr-o stare primitiv.Dup exilarea lui Alexandru Ioan Cuza ara era n plin haos. Alegerea lui Cuza ca domnitor n ambele principate fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseser unirea principatelor Moldovei i rii Romneti, iar acum ara risca s ajung la dizolvarea acestei uniri. Tnrul Carol a trebuit s cltoreasc incognito (pe traseu a fost nevoit s apeleze la experiena dobndit de Brtianu i Rosetti pe parcursul revoluiei paoptiste; astfel el, practic, s-a deghizat), sub numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta Dsseldorf - Bonn - Freiburg - Zrich - Viena - Budapesta, datorit conflictului care exista ntre ara sa i Imperiul Austriac.Imediat dup sosirea n ar, parlamentul Romniei a adoptat la 29 iunie 1866 prima constituie a rii, una dintre cele mai avansate constituii ale timpului, aceasta fiind inspirat din constituia Belgiei, care dobndise independena din 1831. Aceasta era liberal, ns nu i democratic. Constituia a permis dezvoltarea i modernizarea rii. S-a decis ca aceasta s ignore dependena curent a rii de Imperiul Otoman (n practic acest fapt a fost transpus n omiterea constituionalizrii obligaiilor fa de Poart), aciune care s-a constituit ntr-un prim pas spre independen.Regele Carol a fost descris drept o persoan rece. Era permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o fondase. Soia sa, Regina Elisabeta, l caracteriza ca o persoan care i poart coroana i n somn. Era foarte meticulos i ncerca s i impun stilul fiecrei persoane care l nconjura. Dei era foarte devotat sarcinilor sale de rege al Romniei, niciodat nu i-a uitat rdcinile germane. n 1870, cu ocazia rzboiului franco-prusac, germanofilia lui Carol I a fost de altfel pe punctul de a-l costa coroana, preferinele romnilor n acel moment fiind n contradicie cu cele ale suveranuluin timpul domniei sale, ara a obinut independena deplin fa de Imperiul Otoman, dup un rzboi efectiv intens, modern i foarte eficace (cunoscut n istorie ca Rzboiul de Independen, dar i ca Rzboiul ruso-turc, 1877 - 1878), n care contribuia Romniei a fost decisiv.Articolul 82 specifica: Puterile conductorului sunt ereditare, pornind direct de la Majestatea Sa, prinul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie masculin prin dreptul de primogenitur (primului-nscut), excluznd femeile. Descendenii Majestii Sale vor fi crescui n spiritul religiei ortodoxe.Pentru consolidarea prestigiului personal i al rii, pe 9 septembrie 1878 a primit titlul de Alte regal. Pe 15 martie 1881, Constituia a fost modificat pentru a specifica, printre altele, faptul c din acel moment eful statului va fi numit rege. Ceremonia de ncoronare a avut loc pe 10 mai 1881.Ideea de baz a tuturor constituiilor regale din Romnia era aceea c regele domnete fr a guverna.Viaa politic intern, nc dominat de ctre familiile de mari proprietari de pmnt (categorie din care, ncepnd cu 1884, fcea parte i familia regal), organizat n jurul partidelor rivale, Liberal i Conservator, a fost lovit de dou rscoale ale ranilor mai importante, n sudul rii Romneti, n aprilie 1888 (care a cuprins 27 din cele 32 de judee ale rii) i n partea nordic a Moldovei, n februarie 1907, care a cuprins repede i sudul rii pn n martie. Aceste convulsii sociale majore au fost provocate de faptul ca ranii nu posedau pamntul pe care-l lucrau, ca i de exploatarea la care acetia erau supui de ctre coroan i clasa feudal (boiereasc) asociat acesteia, precum i de spolierea sistematic la care rnimea era supus din partea clasei comerciale strine active n domeniul comerului agricol. Rscoalele au fost reprimate n mod sngeros, fiind folosite armata i chiar artileria mpotriva ranilor revoltai. Represiunile s-au soldat cu aproximativ 10.000 de victime, dup unele surse. Alte surse vorbesc ns de o cifr probabil a morilor de 9000 de rani. Perpetuarea relaiilor feudale n agricultur au dat natere din acea epoc ncepnd la tendine republicane, partizanii acestor idei acuzndu-l pe rege pentru faptul c era cel mai mare proprietar de pmnt (boier) din ar.Regele a promis ranilor n toiul rscoalei din 1907 c va nfptui o reform agrar, n urma creia ranii s fie mproprietrii, ns suveranul - care n termeni practici era cel mai mare boier al rii - va uita repede de promisiunea fcut n proclamaie, de ndat ce criza va fi soluionat o dat cu trimiterea armatei contra ranilor, prin masacru, conform uzanelor monarhice ale vremii Regelui Carol I i vor scpa semnificaiile importante ale campaniei romneti din Bulgaria din timpul celui de-al doilea rzboi balcanic, cnd trupele romneti, formate n covritoare majoritate din rani, vor constata n timpul ocuprii teritoriilor bulgreti de la sud de Dunre c vecinii lor bulgari triesc decent i prosperi, fr feudalismul i exploatarea la care erau ei supui ei de ctre regimul feudal-monarhic romnesc.