Carol I-iu o

download Carol I-iu  o

If you can't read please download the document

  • date post

    01-Feb-2016
  • Category

    Documents

  • view

    221
  • download

    3

Embed Size (px)

Transcript of Carol I-iu o

  • 4B. INST.' ISTORIEA. R. S. R. N. IORGA

    CAROL Liu0 CARACTERISARE

    CONFERINTA TINUTA LA FUNDATIA CAROL

    a.,-1074EQ1

    :10E-ligr,

    pnat

    BLICURE*TI1932

    S'36'

    .-

    . .1

    -

    1%-

    I

    -

    N

    www.dacoromanica.ro

  • N.I ORGAi

    CAROL Liu0 CARACTERISARE

    CONFERINTA TINUTA LA FUNDATIA CAROL

    BLICURETI1932

    -

    -

    1 II

    og,L10fisol".10ENIEr

    MOS.11eiLkIt

    1:y A

    "

    www.dacoromanica.ro

  • Aqezamintul tipografic.Datina Romaneasce

    WaleniideMunte

    0.44 CailTRAIA UNIVEVBUC %..)REST -

    1ST

    tt-

    g)1

    larisconsiiiffitatal Attait

    ,...01wasaMt.lr-Zer;

    VtrECA IT.ventar

    .

    ,ory. ... " ..... ...

    .0... ..............

    www.dacoromanica.ro

  • IIIit 111AV\i-lkih._:, .,,W\_."s\%

    11111

    ---7.- a=h7 Ariat ; E

    N. IORGA

    .0 A R L0 caracterisare

    Conf erinta tinuta la Fundatia Carol, in ziva de 17 Februar 1932

    I.

    Onorat auditoriu,Multamind ea am lost invitat sa tin cea d'intaiu dintre

    conferintile inchinate fundatorilor Romaniei, m'am intrebat dece institutia aceasta s'a indreptat catre mine.

    Eu am cunoscut pe regele Carol, 1-am cunoscut din catevaaudiente, I-am cunoscut foarte tarziu. I-am lost foarte recu-noscator pentru acele audiente venite in anii din urmA ai vietiisale. slit, insa ca, la inceput, regele Carol, ceia ce era naturalla varsta sa, nu era cu totul in curent cu ceia ce se petreceain genera ,ia mai noua. rasfoind, acum in urmA, corespon-denta diplomatica austriaca, tiparita intreaga in 1929 si 1930,panA atunci total necunoscuta noun, am vazut i un pasagiucare este intrucatva desagreabil pentru mine, dar priveste ointreagA generatie si arata numai ca in momentul acela se pro-dusese o rupere de contact intre Regele i aspiratille unei noigenerakii. Este vorba de miscarea nationalista din 1908, pevremea .cand se trata chestia Bosniei si a Hertegovinei, careerau ocupate de Austriaci de la 1878 si Austria a profitat demomentul and Bulgaria si-a proclamat independenta si a de-clarat ca ocupatia o transforma intro posesiune de f apt. PentruAustria s'a pus atunci intrebarea ce atitudine ia Regatul RomanfatA cu chestia Bosniei si a Hertegovinel, care ducea la unrazboiu. Pentru ca a fost un moment teama de un razboiu siregele Carol credea cA din causa unor indemnuri care nu ve-niserA toate din Rusia, dar altii credeau cA Rusia este aceiacare sprijinA resistenta sarbeasca. Exista l atunci Liga Cultu-

    \ot

    al0'MO/ POPULkEt

    -

    1

    1' )t

    1

    ." :

    I4u.

    www.dacoromanica.ro

  • 4ralA : presedinte nu stiu cine era. Ministru-presedinte era inmomentul acela Dimitrie Sturdza, dar intre el si cei din aceastAgeneratie se tie cA nu putea sA fie nicio legAtura. Si este unraport austriac de la Bucuresti cu privire la asa-numitele agi-talii ale Ligii Culturale. VA asigur ca niciodatA nimeni nu aavut intentia sA demonstreze supt ferestile Legatiei austro-ungare; din potria, de ate ori la o intrunire s'a strigat : JosAustro-Ungaria", am oprit imcdiat pe acela care striga : Nneste vorba cine sA fie jos, ci este vorba ca interesul nostru sidrepturile noastre sA fie sus". InsA i s'a raportat Regelui Carolcu totul altfel. Si In raportul acela se vorbeste de GrAdisteanu,care nu mai era presedinte al Ligii Culturale i cred cAnu e vorba de d. Ion GrAdi$teanu, ci de Petru GrAdisteanu,pentru cA este un calificativ care nu se poate aplica d-lui IonGrAdisteanu. Pe urmA este vorba de mine mai tArziu, am avutmarea onoare i marea plAcere de a fi cunoscut personal deregele Carol: atunci eram cunoscut prin Dimitrie Sturza :toatA miscarea aceasta, zicea regele, nu are nicio importanta,cAci lorga este o persona ridiculA, iar, in ceia ce priveste pcaceia cari participa la aceste agitatii, sant des mauvais drles".Este destul ca sA se vadA cum era inselat Carol I-iu cu privirela o generatie intreaga pentru ca sA se InteleagA cA in mo-mentul acesta legAturile intre rege i eine se ridica erau inexis-tente. Pe urmA au devenit existente, fiindcA, totusi, peste toatedenunturile i intrigile, am gasit eu drumul acolo, sl cred cAnu mA fusel cAnd spun cA inteun anume moment am gAsitdrumul si pAnA la inima regelui Carol.

    Dar fArA indoialA cA nici cel judecat asa la 1908, nici omulcare s'a bucurat pe urmA de oarecare pretuire a Suveranuluinu ar fi avut dreptul sA vorbeascA astAzi despre un mareSuveran, despre, In adevAr, unul din fundatorii RomAniei, ci arfi trebuit sA se adreseze cineva la persoanele care au avutmarea cinste de a lucra cu regele Carol I-iu.

    Dar eu nu m'am mArgenit in studiile mete istorice la perioadacea mai depArtata a istoriei Romanilor, care atrage pe eruditi

    eruditli sant in stare sa se lupte ani intregi ca sa rectificeo data de lunA sau de zi sau eine stie ce amAnunt in carieraunui dregator ci pe mine m'a interesat t istoria contemporana.

    Candva, and puteam sA fiu de un oarecare serviciu nu stiucArui guvern, am avut curajul de a cere sa lucrez in ArhiveleMinisteriului de Afaceri StrAine asupra Domniei regelui Carol.Nu stiu bine dacA in momentul acela regele Carol trAia : mise pare cA nu mai trAia ; era simtitor inainte de razboiu. Si amcapAtat dreptul de a lucra acolo. Am vAzut corespondentadiplomaticA a Domniei lui Carol I-iu, corespondentA care segAseste acum, dacA se mai gAseste, la Moscova sau in cinestie ce pivnita uitatA din Petrograd, fiindcA a lost Incredintataunei Puteri neutre, care nici ea nu a mai avut legaturi diplo-matice cu noua Rusie, asa ca nu slim nimic despre soarta

    www.dacoromanica.ro

  • 5intregil noastre corespondente diplomatice. Mi-am luat notefoarte multe si am scris pe basa acestor note Politica externAa Regelui Carol pand la 1882", prin urmare partea cea maiinteresanta din activitatea Romniei, in ceia ce priveste lega-turile cu State le straine. 51 tot odata am dat, rau tiparitA,atunci se inventase masina de cules, care este nu numai onenorocire romAneasca, dar o nenorocire universalA , Cores-pondenja diplomaticA romaneasca supt Regele Carol I", panadincolo de anul 1880, documentele chiar care-mi permiseserAsa incerc a scrie politica externa a regelui Carol.

    Dar toate acestea sant numai incercari i inceputuri. Santlinii trase i cateva fapte esentiale puse id i colo.

    Trebuie s mai spun, la inceputul acestei conferinti, cu adandparere de rau, nu numai pentru mine, dar pentru toti istorio-grafil romani chiar pentru cine ar fi putut sA scrie istoriaacestei Domnii trebuie sA spun cd, pentru a avea o bunaistorie a intregii Domnii a lui Carol Hu, trebuie sa asteptAmsa se ocupe de acest subject un American. Fiindca in momentulacesta Americanii fac pentru Europeni ceia ce Europend nu facei 1ni1. Cea mai bund carte cu privire la Unirea Principatelorsi la Domnia lui Cuza-Voda este a unui American, care avazut toata corespondenta diplomaticA inedita din Europa: oimensa carte de vre-o sase sute de pagini, inaintea careiatrebuie sa se incline oricine. 51 nu este singur el care s'aocupat de istoria terii noastre in aceasta epoca : s'a mai ocupatsi cIte un Frances de istoria noastra contemporana d. PaulHenry 5i, pe langa el, acela care acum cajiva ani fAcea con-ferinje, cu privire la Franja, la Universitatea din Bucuresti, d.Emery. Asa incat istoria noastra contemporanA, pe care n'amscris-o noi, fiind ocupaji cu o multime de chestiuni, foarteestetice 5i foarte oneste, in randul cArora se aseaza politica,natural, istoria noastra contemporana au scris-o strAinii. Auscris-o foarte bine, dar fara suflet, fArA caldura ; fireste, nu sepoate cere nimanui sA puna tot sufletul sari in tratarea unuisublect care priveste o tart departatA 5i o natie deosebitA.Una este, and zici : Kogalniceanu, i simti pe Kogalniceanusau chiar In casul raposatului Dimitrie St, rza, ceia ce repre-sinta altceva , 5i alta este and pomenesti numele lui Kogal-niceanu sau numele celuilalt, fara sa fi cunosmt omul, fara sastii in ce mod a trait ; cazi in vid. Cartile sant foarte folosi-toare, chiar and nu sant insuflejite, dar cartile insuflejite santcele de care avem nevoie.

    latA explicatile cu cari m'am simtit &tor la inceput.In aceastA conferinja, fireste scurta, vor fi lacune, i aceasta se

    datoreste multor motive. Se datoreste, in randul intaiu, insuff-cientei vorbitorului, dar ie datoreste 1 faptului Ca vorbitorul aavut la indemana sa pujine mijloace de a se informa, iar mij-loacele interne, lui ca i oricui, Ii lipsesc cu desAvarsire. Seri-sorb particulate se gAsesc alurea in fulmar mare, la noi nu, si,

    -

    -

    :

    _

    www.dacoromanica.ro

  • - 6oricum, nu au fost publicate. Natural ca in felul acesta ajungecineva sA judece istoria unei lungi i Insemnate Domnii dupace se presinta intamplator. Mi se va spune si cu aceastavoiu 1ncheia acest capitol preliminar dar exista notele rege-lui Carol.

    Tin sa Instiintez persoanele care binevoiesc sa mA asculteca nu sant Memoriile Regelui Carol, cum crede toatA lumea ;sant acolo note foarte scurte, sant si documentele care se gAsiauIn stapanirea regelui Carol, anumite rapoarte care-i veniau numailui, flindcA el avea o corespondentA diplomatica personala, santdocumentele de la Afacerile Straine, care se aflau In dublu laIndemana Suveranului. Dar In ce priveste toatA aranjarea, toatAredactarea, toatA judecata, ele nu apartin regelui, ci unui pro-fesor german, anume adus pentru aceasta, si apartin d-neiMite Kremnitz, pe care anume persoane au cunoscut-o inainte derAzboiu, i tiu in ce mod plin de amabliitate a vorbit de noi intimpul razboiului ; zic plin de amabilitate, dar stie toata lu-mea care a cetit prosa d-nei Mite Kemnitz cum a fost tratatAnatia romaneascA in mijlocul cAreia ea a trait, nu prea nenoro-citA, atatia ani de zile. Prin urmare nu avem mArturisirile rege-lui Carol insusi. Aceasta este b