Carmen Dobre, Svetlana Cazanari, Biblioteca Academiei Române

Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşteriii: octombrie 2013

Potenţialul patrimonial

al Bibliotecii Academiei Române

în contextul societăţii cunoaşterii

Chişinău, 30 octombrie 2013

Svetlana CăzănaruCarmen Dobre

Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societatii cunoaşteriii: octombrie 2013

Biblioteca Academiei Române

Sediul: Calea Victoriei, nr. 125, Bucureşti

Cea mai veche bibliotecă cu statut naţional din România: 146 de ani de activitate neîntreruptă

Cea mai bogată bibliotecă din România şi din Europa de Sud-Est

Patrimoniu de excepţie: colecţii unice la nivel naţional şi european

Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societatii cunoaşteriii: octombrie 2013

Anul înfiinţării: 1867

Contextul înfiinţării: unirea principatelor şi constituirea statului român, lipsit la acel moment de instituţii cu forţă de iradiere naţională

Biblioteca Academiei Române

Instituţie cu misiune şi reprezentativitate naţională, menită să contribuie la progresul unui stat modern, prin contribuţia elitelor pentru care se constituie în furnizor de informaţie.


„Pentru Europa patrimoniul cultural este o resursă stategică ce poate juca rolul pe care îl are petrolul pentru ţările arabe.“[1]

(Gianni De Michelis)

[1] De Michelis, Gianni. VENIVA ESPRIT Project and the Cultural heritage as a natural resource in the 21st Century, apud Florin Filip, Societatea Informaţională – Societatea Cunoaşterii: concepte, soluţii şi strategii pentru România. Bucureşti: Editura Expert, 2001, p. 144.


Structura patrimoniului Bibliotecii Academiei Române, pe colecţii, introduse parţial în sistemul integrat de bibliotecă ALEPH 500.Cifrele datează de la începutul anului 2011


Domenii ale cunoaşterii acoperite de patrimoniul Bibliotecii Academiei Române

Zonele de interes cele mai importante, derivate în mod firesc din structura conţinutului documentar, se circumscriu cu deosebire domeniului cultural, de tip umanist, privind: istoria artele şi istoria artei folclorul istoria cărţii şi a tiparului literatura lingvistica geografiaîn spaţiul românesc, cu extindere către Balcani şi Orientul Apropiat, cât şi vest-european şi chiar extrem-oriental, până în Japonia


Eşantion de domenii de cercetare cu o bogată bază documentară în colecţiile Bibliotecii Academiei Române

Istoria românilor, cu multiple subdomenii, teme şi specializări Antichitate Istoria Balcanilor şi a popoarelor din Balcani: greci, bulgari, sârbi, albanezi etc. Legislaţie şi istoria legislaţiei româneşti Istoria învăţământului românesc Istoria tiparului şi a cărţii Istoria artelor plastice româneşti Istoria graficii occidentale


Exemplu 1Evul mediu românesc, întemeierea şi funcţionarea statelor române: colecţia de hrisoave şi documente domneşti (emise în cancelariile voievodale de la curtea lui Ştefan cel Mare, Matei Corvin, Constantin Brâncoveanu, Simion Movilă, Alexandru Scarlat Ghica etc.) colecţia de peceţi (http://www.biblacad.ro/galeriiBAR/ex02.html) colecţia de hărţi şi planuri de moşii (ex.: Plan geometricesc a[l] moşii Făcuţii din ţănutul Eşii a Domnului Spatarului Iorgu Harturar, 1842) colecţia de monede medievale din Ţara Românescă şi Moldova colecţia de stampe (Portretul lui Matei Basarab, de Willem Hondius, Călăreţ valah la 1606, de Abraham Bruin) colecţia de muzică (Tiberiu Brediceanu, Marşul lui Mihai eroul, G. Briaschi, Cântec ostăşesc atribuit lui Ştefan cel Mare

http://www.biblacad.ro/galeriiBAR/ex02.html


Exemplu 2Istoria cărţii rareColecţia de incunabule, valoroase atât prin ornamentaţia manuală, ilustraţiile xilogravate şi legăturile de artă, cât şi prin completitudine şi starea de conservare:

o italiene: Etymologicum magnum Graecum (1499, ediţie princeps Veneţia, tipărit de Zacharias Caliergis), Hypomnemata in Aristotelis categorias Graece (1499, ediţie princeps), Hypnerotomachia Poliphili de Columna Franciscus (1499, tipărit de Aldus Manutius Romanus, cu 170 de gravuri).o germane: Aeneas Sylvius Piccolomini, Epistolae familiares (1481), Liber Chronicorum (1493, cu peste 2000 de xilogravuri reprezentând ţări, oraşe, portrete) tipărite la Nürenberg, în tipografia lui Anton Koburger.


Exemplu 2 bIstoria cărţii rare

materiale preţioase pe care s-au tipărit: mătase, pergament, hârtie japoneză sau dimensiunilor excepţionale

ediţii liliput: -Sanders D., Konversationis-Lexikon – Berlin, 1896 (33x24/8mm, 465 p., 175.000 cuvinte), -Tudor Arghezi, Poezii – 1934-I.L. Caragiale, Versuri, 1935,-Mihai Eminescu, Luceafărul, 1933(toate ediţii format timbru poştal, editate la Mărţişor)


Exemplu 3Istoria graficii universale

Desenul italian - colecţia de stampe şi desen (Bandinelli, Tizian, Vasari, Guercino, Guardi, Salvator Rosa),

Din care, pe platforma European Library440 de desene italiene (sec. XV-XX) + 3010 de desene, gravuri și fotografii de artiști străiniprivitoare la Țările Române (sec. XVI – XX) + 300 de desene ale lui Nicolae Grigorescu(http://www.theeuropeanlibrary.org/tel4/)

http://www.theeuropeanlibrary.org/tel4/


Biblioteca Academiei face parte din: o platformă europeană: Europeana Library două platforme cu statut naţional:

- Biblioteca Digitală Naţională- Dacoromanica


Biblioteca Digitală Naţională

Iniţiativă: Ministerul Culturii, 2009 (pilon tematic „Biblioteci“– versiunea 01/30.10.2009[1]), parte componentă a bibliotecii digitale europene

Scop:- protejarea şi conservarea patrimoniului cultural naţional - promovarea colecţiilor- lărgirea accesului la informaţie

Principiu: partajarea digitizării resurselor - fiecare bibliotecă identifică materialul digitizat în funcţie de valoarea documentară, reprezentativitatea pentru un anumit domeniu, o anumite perioadă, regiune geografică gradul de interes şi adresabilitate.

[1] Biblioteca Naţională a României. Comisia de specialitate pentru digitizare - pilonul tematic "Biblioteci". Ghid de digitizare - pilonul tematic "Biblioteci" : versiunea 01/30.10.2009. [Citat: 20.10.2013]. Disponibil: http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Ghid%20de%20digitizare_Pilonul%20tematic_Biblioteci_versiunea01_25_11_2009.pdf.

http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Ghid%20de%20digitizare_Pilonul%20tematic_Biblioteci_versiunea01_25_11_2009.pdf

http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Ghid%20de%20digitizare_Pilonul%20tematic_Biblioteci_versiunea01_25_11_2009.pdf


Dacoromanica

1999 – 2002 – 2004 – 2007

Iniţiativă: Biblioteca Metropolitană, 1999Proiect preluat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2002

Componenţă: 4 biblioteci[1]: Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Centrală Universitară şi Biblioteca Naţională

Proiect stopat în 2004: lipsa finanţăriiReluat în 2007, ca demers instituţional independent în raport cu factorii guvernamentali. Parteneriat Biblioteca Metropolitană Bucureşti – Biblioteca Academiei

[1] Rotaru, Florin. Biblioteca virtuală a României: adaptare după "Gallica". [Citat: 20.10.2013]. Disponibil: http://www.bibmet.ro/Uploads//9_2010/114424.pdf

http://www.bibmet.ro/Uploads/9_2010/114424.pdf


Situaţia actuală:- acţiuni de tip individual sau de grup restrâns

Consecinţe-compromiterea realizării unei platforme unice, pe principii de eficienţă- contribuţia adusă de fondul patrimonial cultural românesc la Biblioteca Digitală Europeană este neomogenă - nu se urmăreşte gradul de interes al utilizatorilor pentru un domeniu de cercetare


Prezentare cibernetică a convergenţei IC (instituţii culturale) cu TIC (tehnologia informaţiei şi comunicării)


Societatea cunoaşterii -se defineşte în termeni de:

SCOPURIACŢIUNI CORPURI DE CUNOŞTINŢE

Cunoaşterea este privită drept capacitatea şi abilitatea oamenilor de a acţiona.


2003Acad. Mihai Drăgănescu:

„În studiul meu pentru ESEN I[1] din anul 1999 constatam starea de subdezvoltare informaţională a României şi lipsa de voinţă politică, nu de bună voinţă, în contextul unui declin economic periculos.“[2]

2 categorii de vectori Tehnologici: internetul şi cartea electronică Funcţionali: managementul cunoaşterii

- valenţă operaţională- valenţă morală

[1] ESEN: Evaluarea stării economiei naţionale, proiect al Academiei Române.[2] DRĂGĂNESCU, Mihai. De la Societatea informaţională la Societatea cunoaşterii. Bucureşti: Editura Tehnică, 2003, p. 2


Societatea industrialăÎnceput sec. XX - 1980 (1990)

Societatea informaţională1990-2000 (2005)

Societatea cunoaşterii2005-


„Pentru Europa patrimoniul cultural este o resursă stategică ce poate juca rolul pe care îl are petrolul pentru ţările arabe.“[1]

(Gianni De Michelis)

[1] De Michelis, Gianni. VENIVA ESPRIT Project and the Cultural heritage as a natural resource in the 21st Century, apud Florin Filip, Societatea Informaţională – Societatea Cunoaşterii: concepte, soluţii şi strategii pentru România. Bucureşti: Editura Expert, 2001, p. 144.


Svetlana CăzănaruBibliograf

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE

Calea Victoriei, 125, Bucuresti

tel. + 04.021.212.82.84 / 1141

e-mail: [email protected]

www.biblacad.ro

Carmen DobreBiroul Comunicare Media – Evenimente – Editorial

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE

Calea Victoriei, 125, Bucuresti

tel. + 04.021.212.82.84 / 1119

e-mail: [email protected]

www.biblacad.ro

Carmen Dobre, Svetlana Cazanari, Biblioteca Academiei Române

Education

Transcript of Carmen Dobre, Svetlana Cazanari, Biblioteca Academiei Române