MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRIIBIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) „ANDREI LUPAN”

INSTITUTUL DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ „VLADIMIR ANDRUNACHIEVICI”

M E M BRU COR E SPON DE N T

Biobibliografie

Biblioteca Științifică Secția editorial-poligrafică

Chișinău, 2018

Svetlana Cojocaru

Lucrarea a fost recomandată spre editare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”

a AȘM, proces-verbal nr. 8 din 5 iunie 2018

Editor: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Consultant științific: m.c. Constantin GaindricCoordonator: dr. Ion Valer XenofontovBibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi

Corector: Elena PistruiCopertă: Vitaliu Pogolșa Paginare digitală: Nicoleta BogdanFotografii: Arhiva personală a m.c. Svetlana Cojocaru, Eugenia Tofan

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Membru corespondent Svetlana Cojocaru: Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. de Matematică şi Informatică „Vladimir Andrunachevici” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; consultant şt.: Constantin Gaindric ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 280 p.

Texte : lb. rom., engl., rusă.ISBN 978-9975-3283-1-9.

016:[004+929(478)]=135.1=111=161.1M 57

Lucrarea este consacrată membrului corespondent al AȘM Svetlana Cojocaru, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în dome niul interfețelor inteligente. Se prezintă portretul protagonistei în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială etc. Bibliografia însumează peste 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv trei monografii, zece culegeri de articole știin țifice, note de curs, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Redactor-șef adjunct al revistei „Computer Science Journal of Moldova”.

Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteran-zilor și studenților.

© Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018

– 3 –

CUPRINS

PREFAȚĂ (acad. Mitrofan CIOBAN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6CURRICULUM VITAE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Partea I. RECUNOAȘTERE NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ . . . . . . . . . . . . . . 19Unele aspecte din activitatea de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Oratio gratitudis cu ocazia decernării premiului „Academician Constantin Sibirschi” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Constantin GAINDRIC, Ion TIGHINEANU: „Doamna calculelor performante” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27CSJM. We are proud to be side by side . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30CSJM. Svetlana COJOCARU (in honour of her 60th anniversary) . . . . . . . . 32Director of IMCS – National Prize Laureate of Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Opinii expuse în scrisori de recomandare

Scrisoare de susţinere (Acad. G. PĂUN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Letter of recommendation for Svetlana Cojocaru (J.E. ROOS) . . . . . . . . 36Scrisoare de susținere (Acad. Dan TUFIȘ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Recomandare pentru decernarea Premiului Național (M.c. C. GAINDRIC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Recomandare pentru decernarea Premiului Național (Acad. P. SOLTAN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Partea 2. INTERVIURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Нежелезная леди (Елена РОЙТБУРД) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Informatica e ca un virus, dacă te molipseşti, e pentru totdeauna (R. ROGAC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Matematic vorbind (Stan LIPCANU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Два вопроса четырем модаванкам(Борис МАРИАН, Феридун ТЮФЕКЧИ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Problema lui Jezek şi Kepka face mai mult decât un milion de lei(Tatiana ROTARU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Interviu Academia radio (Tatiana FIȘER) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Spațiu public. Dezbateri și opinii (Tatiana FIȘER) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Prima femeie directoare a Institutului de Matematică și Informatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Moldova a premiat femeile care fac istorie în Republica Moldova . . . . . . . . . . . 90Lacrima Anei mai doare (Tatiana ROTARU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

– 4 –

Partea III. DESPRE CERCETARE, INSTITUT, COLEGI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Tradiții și contemporantietate în cercetare. Institutul de Matematică și Informatică la 50 de ani (Svetlana COJOCARU, Constantin GAINDRIC) . . . 98Introducere la placheta “Institutul de Matematică și Informatică” (Svetlana COJOCARU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Poetul din miraculoasa lume a cifrelor (Svetlana COJOCARU) . . . . . . . . . 109Conferința Societății Matematice din Moldova – un omagiu academicianului Vladimir Andrunachievici (Alexei CAȘU, Svetlana COJOCARU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112Descoperiri şi inovaţii ale savanţilor moldoveni. Algebrele Sibirschi în studiul sistemelor dinamice (Svetlana COJOCARU, Gheorghe DUCA) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Mitrofan CIOBAN: matematician, pedagog, personalitate (Svetlana COJOCARU, Constantin GAINDRIC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Strategul societății informaționale: membrul corespondent al AȘM Constantin Gaindirc la 75 de ani (Svetlana COJOCARU, Mitrofan CIOBAN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123130 de ani de zbucium pentru soluţionarea problemei lui Poincare (M. CIOBAN, S. COJOCARU, A. ȘUBĂ, T. ROTARU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Portret de savant. Sub semnul îngemănării a trei teorii problema lui Poincare îşi găseşte soluţie la Chişinău (M. CIOBAN, C. GAINDRIC, S. COJOCARU, T. ROTARU). . . . . . . . . . . . 133Petru SOLTAN, o ilustră personalitate de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Scrisoare deschisă, adresată dlui Andrian Candu, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147Sistem analitic informaţional pentru managementul activităţii de cercetare (A. CIOBANU, S. COJOCARU, C. GAINDRIC, G. MAGARIU, H.N. TEODORESCU, T. VERLAN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Instrumentar pentru digitizarea și transliterarea textelor tipărite în limba română cu caractere chirilice (Svetlana COJOCARU, Constantin CIUBOTARU, Alexandru COLESNICOV, Ludmila MALAHOV, Tudor BUMBU) . . . . . . . 159Calculul biologic - o paradigmă a informaticii contemporane (Constantin CIUBOTARU, Svetlana COJOCARU, Galina MAGARIU, Iurie ROGOJIN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169De la ABAC la MEC (Svetlana COJOCARU) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

– 5 –

Partea IV. LUCRĂRI DE POPULARIZARE A ŞTIINŢEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179O sută de informaticieni români (Gheorghe PĂUN) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180Îmblânzirea infinitului (fragment) (Alexandru GROMOV) . . . . . . . . . . . . . 183

Partea V. DISTINCȚII ȘI ONORURI (SELECTIV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185

Partea VI. BIBLIOGRAFIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Autoreferate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Monografii, lucrări didactice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Capitole în monografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Editor, redactor ştiinţific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196Articole ştiinţifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200Materialele congreselor, conferinţelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Programe pentru calculator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232Certificat de înregistrare a obiectelor dreptuluide autor și drepturilor conexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232Lucrări de popularizare a ştiinţei, interviuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233Svetlana Cojocaru – conducător/consultant științific, recenzent . . . . . 236Rapoarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238Personalia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239

Partea VII. VIAȚA ÎN IMAGINI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245

– 6 –

PREFAȚĂ

Svetlana Cojocaru, doctor habilitat în informatică, profesor cercetător, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, laureat al Pre-miului Național, director al Institutului de Matematică și Informatică, președinte al Consiliului directorilor institutelor de cercetare... Lista titlurilor, funcțiilor, distincțiilor ar putea fi continuată, dar mă voi limita la o singură formulă: Svetlana Cojocaru este o persoană dotată cu un talent deosebit, și nu numai în domeniile științei informației și a tehnologiilor informaționale. Însă talentul, aidoma unui diamant, obține strălucire și valoare doar în urma unei munci perseverente și asidue. Anume despre unele episoade ale efortu-lui depus de însăși dna Cojocaru, precum și de cei care au îndrumat-o și au susținut-o, aș vrea să vorbim în această prefață.

Dumneaei mărturisește că le poartă respect și profundă recunoștință profesorilor din școală, care i-au apreciat și dezvoltat abilitățile matematice: Glicheria Afteniuc, profesoara de matematică din școala de opt ani din satul Stroești, raionul Râbnița, care prin devotamentul său față de obiectul ce-l preda merită să intre în analele pedagogiei din Moldova; Alexei Cozacenco, groaza elevilor școlii Nr.1 din orașul Râbnița, unde Svetlana și-a continuat studiile. Dl. Cozacenco susținea cu plăcere legenda că la obiectul lui nime-ni nu primește nota „cinci” – maxima de atunci – și când a fost nevoit să contureze în registru un 5 în dreptul numelui „Mamei Svetlana” (Cojocaru fiindu-i numele de căsătorie) a zâmbit și a spus, că i-a ieșit c-am gârbovit, căci dânsul nu e obișnuit să pună astfel de note. La serata de absolvire i-a găsit pe părinții Svetlanei și le-a spus cu fermitate: fata trebuie să meargă la matematică.

A susținut admiterea la Universitatea de Stat din Moldova, cu note maxime la toate examenele, și acest „excelent” i-a fost aprecierea permanentă absolut pe tot parcursul anilor de studiu la facultate. După anul II trebuia să aleagă catedra la care urma să continue cursurile. Îi plăcea mult algebra, simțea în acest obiect o armonie asemănătoare cu muzica, o frumusețe deosebită. Dar exista și marea noutate: știința calculatoarelor. Catedra încă în curs de formare, calculatoarele mai performante – doar în perspectivă. Dar în perioada anilor ‘70, când încă nici termenul „informatică” nu prea era în uz (Facultatea de Fizică și Matematică, la care își făcea studiile dna

– 7 –

Cojocaru, în 1972 fusese divizată în două: cea de fizică și cea de matematică și cibernetică, ultimul termen fiind substituit prin „informatică” abia în 1996) exista un entuziasm măreț și o convingere că anume prin aceste tehnologii pot fi soluționate probleme de anvergură. Cu un optimism, poate naiv, dar plini de dârzenie, informaticienii de atunci își puneau în față probleme care nici astăzi nu și-au găsit soluția completă, cum ar fi, spre exemplu, tradu-cerea automată. Așadar, tentată de aceste perspective, Svetlana alege Catedra de limbaje algoritmice și programare. Doar o mică remarcă: metodele alge-brice sunt deosebit de importante în studiul limbajelor algoritmice și, prin urmare, muzica expresiilor algebrice și-a găsit o nouă formă de expunere a fenomenelor gramaticii limbajelor abstracte (formale).

Notele obținute pe parcursul anilor de studii au plasat-o în fruntea listei de repartiție la locul de lucru după absolvirea Universității – fapt ce-i dădea dreptul să aleagă orice post din ofertele existente pentru acea promoție. A pledat, fără ezitare, pentru Institutul de Matematică al Academia de Științe – institut la care venea din anul III de facultate, fiind invitată de profesorul său Mihail Gonța să frecventeze ședințele seminarului laboratorului de automa-tizare a programării, pe care dânsul îl conducea. Adresa „Strada Academiei, 5” este unica trecută în carnetul ei de muncă: de la absolvirea universității și până în prezent lucrează în Institutul de Matematică și Informatică (IMI). Aici și-a început cariera în calitate de inginer programator, și-a făcut doc-toratul, a parcurs toate treptele intermediare până la postul de director al IMI, pe care îl deține din 2010.

Talentul matematic i-a fost rafinat de către conducătorul științific, profe-sorul Eduard Trahtengerț, șef laborator la Institutul Problemelor de Control al Academiei de Științe a URSS. Cu toate că nu exista Internetul, colabo-rarea între doctoranda din Moldova și conducătorul din Moscova a fost una de succes, încununată prin susținerea în anul 1982 a tezei de doctor (can-didat în științe, dacă să operăm cu terminologia de atunci) la Institutul de Cibernetică din Kiev. În acest institut lucra acad. Ecaterina Iușcenko, per-soana care a contribuit la promovarea mai multor cercetători din Institutul de Matematică din Moldova și care, pe bună dreptate, mai târziu a fost aleasă Membru de Onoare al Academiei noastre. Dumneaei a fost referent oficial la teza dnei Cojocaru, a ajutat-o prin mai multe sfaturi, apreciind înalt rezul-tatele obținute în teză: o clasă nouă de gramatici cu context dispersat, care extindea posibilitățile controlului static în procesul de compilare (deci avea

– 8 –

posibilitatea să verifice mai riguros corectitudinea programelor înainte ca acestea să meargă la executare, unde procesul de identificare a erorilor era cu mult mai anevoios, cu riscuri chiar ca acestea să nu fie observate la timp și să cauzeze ulterior eșecuri ale procesului de calcul), oferea posibilitate de proi-ectare a compilatoarelor paralele – o premieră absolută pentru acea perioadă.

În mod firesc interesele științifice față de limbajele formale au evoluat în direcția procesării limbajului natural. Am utilizat cuvântul firesc din două considerente: pe de o parte, mai mulți cercetători preocupați de gramatici formale au „migrat” de la limbaje formale la cele naturale (într-adevăr, un lucru firesc, căci gramaticile formale au apărut anume în mediul cercetărilor lingvistice), pe de alta, în orientarea intereselor științifice ale dnei Svetlana Cojocaru către acest domeniu a existat și o solicitare din partea societății. Adoptarea Legii despre funcționarea limbilor a readus în uz grafia latină. Presupun că existau pe atunci mai multe persoane care citeau cu ușurință în această grafie, mai greu însă era cu scrisul, normele ortografice în multe ca-zuri fiind diferite. Se cerea un program de corecție ortografică pentru limba română. Microsoft Word era deja răspândit în țară, dar la acea vreme încă nu avea un suport și pentru limba română. În baza unui acord cu Minis-terul Informaticii, Informației și Telecomunicațiilor echipa condusă de dna Svetlana Cojocaru a elaborat corectorul ortografic RomSP, care pe parcursul a mai mulți ani a servit necesitățile tehnoredactării textelor românești, și, concomitent, a creat un lexicon computațional de o acoperire majoră pentru limba română, care ulterior a fost utilizat și pentru alte aplicații lingvistice.

Acest rezultat își are mica sa istorie. Reputatul lingvist-romanist Raj-mund Piotrowski, luând cunoștință de preocupările colegilor din Chișinău, le-a spus că nu vor avea un rezultat palpabil până când nu vor dispune de un lexicon de cel puțin un milion de cuvinte. Dar de unde să iei milionul? Ediția DEX-ului din 1980, cu care opera echipa, avea vreo 70 mii de intrări – leme, care în textele supuse corectării se întâlneau mai des în formă flexionată. Și atunci dna Cojocaru veni cu ideea elaborării unui algoritm de flexionare, pentru a genera milionul necesar în mod automat. Gramaticile cu context dispersat, propuse de dumneaei anterior, s-au dovedit a fi potrivite și pentru descrierea regulilor de flexionare. Astfel, a fost elaborată o gramatică de flex-ionare pentru limba română, care, împreună cu setul respectiv de algoritmi, a condus la soluționarea completă a problemei flexionării automate, această abordare fiind aplicabilă și pentru alte limbi.

– 9 –

În anul 1994, dna Svetlana Cojocaru a întreprins prima sa vizită la Uni-versitatea din Stockholm, unde a făcut cunoștință cu membrul Academiei Regale Suedeze, prof. Jan Erik Roos. Prof. Roos era un matematician cu re-nume în domeniul algebrelor omologice. Utiliza pentru cercetările sale un program de calcul simbolic intitulat BERGMAN, elaborat de către colegul său Jörgen Backelin. Programul trebuia dezvoltat în continuare și prof. Roos a solicitat în acest scop un suport financiar din partea Academiei Regale Suedeze, inițiind astfel primul proiect de colaborare cu echipa din Moldo-va, condusă de Svetlana Cojocaru. Această conlucrare a durat circa 15 ani, sistemul BERGMAN fiind dezvoltat substanțial prin extinderea capacităților sale matematice (adăugându-i-se noi algoritmi, în mod special pentru in-ele necomutative și module) și prin elaborarea unei interfețe grafice, care l-a făcut accesibil pentru o clasă largă de utilizatori. Această serie de proiecte i-a oferit Svetlanei Cojocaru posibilitatea fericită să îmbine două domenii, care au pasionat-o din primii ani de studiu la universitate: algebra și informatica. Tot aceste proiecte au pus și baza tezei de doctor habilitat, în care au fost studiate interfețele inteligente pentru sisteme de calcul simbolic, BERGMAN fiind acel „poligon” pe care au fost dezvoltate aplicațiile practice. Numele „BERGMAN” a răsunat solemn de pe scena Palatului Național, atunci când dnei dr. hab. Svetlana Cojocaru i-a fost decernat Premiul Național, înmânân-du-i-se legitimația de laureat cu numărul 3. Acest premiu a fost instituit în 2011, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a țării noastre, iar matematicianul și informaticianul Svetlana Cojocaru a fost printre primii zece cetățeni ai Republicii Moldova care s-au învrednicit de această distincție.

Ulterior, fiind atrasă de ideea calculelor biologice, a dezvoltat abor-dări bazate pe aceste principii (în mod special – pe calcule cu membrane numite și P sisteme, propuse de acad. Gheorghe Păun, România) pentru soluționarea unor probleme din procesarea limbajului natural și al algebrei computaționale – două domenii la care dna prof. Cojocaru ține deosebit de mult.

Pasiunea de ultimă oră este tot din arealul limbajului natural, însă de această dată în vizorul dumneaei sunt textele din patrimoniul românesc, scrise cu grafie chirilică. A inițiat cercetările în acest domeniu, împreună cu echipa din Institutul de Matematică și Informatică, elaborând un instrumen-tar capabil să proceseze textele de limbă română tipărite cu caractere chiri-lice în secolele 17-20, care generează în consecință un format editabil atât în

– 10 –

caracterele originale, cât și transliterat în grafie latină. E o adevărată magie să ții în mână o carte veche, în care nu înțelegi aproape nimic și să obții în câteva clipe versiunea ei transliterată, pe care o citești cu ușurință. Și dacă cu vreo două-trei decenii în urmă într-un document al Uniunii Europene s-a declarat că valorile culturale pentru Europa sunt la fel de prețioase ca și pe-trolul pentru țările din Orientul Mijlociu, astăzi noi, grație acestor lucrări, ne putem mândri cu contribuția noastră în domeniul conservării și valorificării patrimoniului cultural-istoric european.

Nu în zadar Organizația Națiunilor Unite, în cadrul unui program de promovare a femeilor, a nominalizat-o pe dna m.c. Svetlana Cojocaru prin-tre cele zece femei care fac istorie, căci istoria țării cu adevărat o clădesc astfel de oameni: devotați, perseverenți, gata să-și aducă contribuția pentru soluționarea problemelor stringente.

Există anumiți parametri în descrierea activității unui cercetător, pe care îi vom enumera și noi: recunoaștere internațională, regăsită în nouă proiecte la care a fost conducător și alte 13 unde a participat în calitate de executant (proiectele menționate având diferite surse de finanțare: Comisia Europeană, NATO, STCU, MRDA etc.), editor și autor de lucrări în edituri de prestigiu (Springer, IOS Press, Birkhäuser Verlag și altele), membru al colegiilor de redacție a șase reviste științifice, dintre care trei cotate ISI, editor invitat la prestigioasa revistă Fundamenta Informaticae, membru al mai multor comi-tete de program pentru conferințe internaționale din diferite țări, membru al Comisiei pentru informatizarea limbii române, care activează sub auspiciul Academiei Române, conducător al Programului de Stat „Dezvoltarea e-In-frastructurii de date din sfera cercetării, dezvoltării și inovării din Republica Moldova”, conducător a zece proiecte naționale și bilaterale, conducător de doctorat, președinte al Comisiei de experți în informatică pe parcursul mai multor ani, membru de onoare al senatului Universității Oradea, laureat al Premiului „Academicianul Constantin Sibirschi”, vicepreședinte al Societății Matematice din Moldova, membru al colegiului de redacție a revistei de cul-tură „Curtea de la Argeș” și multe alte preocupări, care, luate în ansamblu, i-au adus dnei membru corespondent al AȘM profesoarei Svetlana Cojocaru notorietate și respect.

Acad. Mitrofan CIOBAN,Chișinău, august 2018

– 11 –

CURRICULUM VITAEI. DATE PERSONALE

Nume: CojocaruPrenume: SvetlanaNăscută la 26 iulie 1952, Republica Moldova, Butuceni, Râbniţa

II. AFILIEREA: Director al Institutului de Matematică și Informatică Tel: +373 22 72-84-14, fax: +373 22 73-80-27; e-mail: svetlana.cojocaru@math.md

III. STUDII, GRADE, TITLURI: ■ Facultatea de matematică și cibernetică a Universităţii de Stat din

Moldova, 1974 ■ Doctor în ştiinţe fizico-matematice, Institutul de cibernetică din Kiev,

Academia de Ştiinţe a Ucrainei, 1982 ■ Doctor habilitat în informatică, Institutul de Matematică şi Informatică

A.Ş.M., 2007 ■ Conferenţiar cercetător, CNAA, 1993 ■ Profesor cercetător, CNAA, 2014 ■ Membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova, 2017

IV. CARIERA PROFESIONALĂ:1974-1976 – inginer-programator, Institutul de Matematică și Informa-tică A.Ș.M.1976-1980 – doctorand, Institutul de Matematică și Informatică A.Ș.M.1978-1984 – inginer-programator superior, Institutul de Matematică și Informatică A.Ș.M.1984-1991 – cercetător superior, Institutul de Matematică și Informatică A.Ș.M.1992-1999 – cercetător coordonator, Institutul de Matematică și Infor-matică A.Ș.M.1999-2006 – secretar știinţific, Institutul de Matematică și Informatică A.Ș.M.2006-2010 – vicedirector pentru știinţă, Institutul de Matematică și Informatică A.Ș.M.2010 – prezent – director Institutul de Matematică și Informatică

– 12 –

V. DOMENII DE CERCETARE: ■ Gramatici și limbaje formale ■ Programarea paralelă ■ Procesarea limbajului natural ■ Algebra computaţională ■ Calcule moleculare ■ Interfeţe inteligente ■ Tehnologiile Societăţii Informaţionale

VI. VIZITE DE CERCETARE (PRINCIPALE):1. Institutul de Cercetări în Informatică, Bucureşti, România, laboratorul

de procesare a limbajului natural, Institutul de Inteligenţă artificială al Academiei Române (vizite multiple pe parcursul ultimilor 10 ani).

2. Institutul de Matematică al Universităţii Stockholm, Institutul de Matematică al Universităţii Lund, Suedia (vizite multiple, cu durată de 1-2 luni fiecare pe parcursul ultimilor 15 ani).

3. Universitatea Leeds, Marea Britanie, departamentul de matematică (2 luni, 1997).

4. Universitatea Metz, Franţa, laboratorul de informatică (2 săptămâni, 2001).

5. Universitatea Paris XII şi Universitatea Marsilia, Franţa (câte 2 săptămâni în 2007 şi 2008).

VII. LUCRĂRI PUBLICATE: Peste 200, inclusiv 3 monografii, co-editor a trei culegeri în edituri internaționale (Springer, IOS press), o culegere editată de Academia Română și 6 culegeri naționale, 6 capitole din monografii (două dintre care au fost repetat reeditate), și anume:

■ С.К. Кожокарь, М.В. Евстюнин, А.Н. Терехов, В.А Уфнаровский. Как Паскаль и Оберон попадают на Самсон или искусство построения трансляторов. Кишинев, Штиинца, 1991, 304 с.

■ S. Cojocaru, C. Gaindric. Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Moldova. Chişinău, I.M.I., 2003, 95 p.

■ S. Cojocaru, G. Pfister, V. Ufnarovski (eds.). Computational Com-mutative and Non-Commutative Algebraic Geometry. NATO Sciene Series. SeriesIII: Computer and Systems Sciences – Vol. 196, IOS Press, 2005, 325 p.

■ J. Backelin, S. Cojocaru, V. Ufnarovski. Mathematical computations using Bergman. Lund University, Sweden, 2005. - ISBN 91-631-7203-8, 206 p.

– 13 –

■ S. Cojocaru, A. Podoplelov, V. Ufnarovski. Non-Commutative Grö-bner Bases and Anick’s resolution. In: Progress in Mathematics, vol. 173, Chapter 7, Birkhäuser Verlag, 1999, p. 139-159.

■ S. Cojocaru, J. Backelin, V. Ufnarovski. BERGMAN. In: Comput-er Algebra Handbook. J. Grabmeier, E. Kaltofen, V. Weispfenning (Eds.). Springer, 2003, pp. 349-352.

■ L. Burţeva, S. Cojocaru, C. Gaindric, G. Magariu, T. Verlan. Digital divide: Introduction to the problem. In: Information technologies commu-nication and human development:Opportunities and challenges, Idea group Inc.2006, Hershey, London, Melbourne, Singapore, pp. 57-76.

(Reeditat în: 1.Information Communication Technologies: Concepts, Methodologies, Tools and Applications, (6 Volumes). Edited by Craig Van Slyke, University of Central Florida, IGI Global, Hershey, New York, USA, 2008 ,Volume I, Chapter 1.6, pp. 74-90. 2. Selected Readings on Global In-formation technology. Contemporary Applications, Section I, Fundamental Concepts and Theories, Chapter II, Edited by Rahman Hakikur, ISBN: 9781605661162, pp. 21-36).

■ L.Burţeva, S. Cojocaru, C. Gaindric, G. Magariu, T. Verlan. Digital divide: A glance at the problem in Moldova. In: Information technologies communication and human development: Opportunities and challenges, Idea group Inc.2006 , Hershey, London, Melbourne, Singapore, pp. 77-115

(Reeditat în: Information Communication Technologies: Concepts, Methodologies, Tools and Applications, IGI global, (6 Volumes). Edited by Craig Van Slyke, University of Central Florida, IGI Global, Hershey, New York, USA, 2008, Volume IV, Chapter 5.21, pp. 2531-2565).

■ S. Cojocaru. Interfeţe inteligente. Subcapitolul 4.4.4.3 în monografia F.G. Filip „Sisteme suport pentru decizii”, Editura tehnică, Bucureşti, 2007, pp. 213-215.

VIII. PARTICIPĂRI LA PROIECTE INTERNAŢIONALE: 1. Proiect bilateral Dezvoltarea instrumentarului pentru modelarea

strategiilor de atenuare a dezastrelor sociale cauzate de catastrofe și terorism (AȘM – Ucraina), 2017-2018 (conducător).

2. NATO the Science for Peace and Security (SPS) Programme, Project NUKR.SFPP 984877 - “Modeling and Mitigation of Social Disasters Caused by Catastrophes and Terrorism”, 2014-2016 (conducător).

3. Project INTAS Nr 05-104-7553. “Interface generating toolkit for sym-bolic computation systems”, 2006-2008 (conducător).

– 14 –

4. NATO Public Diplomacy Division, Science Programme „Advanced Research Workshop: Computational commutative and non-commutative al-gebraic geometry”, 2004 (conducător).

5. Grant of the Swedish Royal Academy of Sciences, “Cooperation in Mathematics, related to commutative and non-commutative computer alge-bra”, 1994-1997 (conducător).

6. Grant Nr1502, Swedish Royal Academy of Sciences, “Computational homological algebra”, 1997 – 2000 (conducător).

7. Grant Nr 12642, Swedish Royal Academy of Sciences, „Noncommuta-tive interactive computer algebra and its aplications”, 2001-2003 (conducător).

8. Grant Nr 1023505, Swedish Royal Academy of Sciences, “Gener-alised Groebner basis calculation and algebraic applications”, 2003-2006 (conducător).

9. Grant Nr. FDS 06-127, Swedish Royal Academy of Sciences, “Non-commutative aplications of Computer Algebra Systems”, 2007 (conducător).

10. Project INTAS 93-0030 “Computer algebra, symbolic and combina-torial tools in differential algebra and differential equations, with impact in fundamental physics and control theory”, 1993-1995 (executant).

11. Grant Fundaţia SOROS “Lexicon computaţional: instrumentar, im-plementare şi aplicare”, 1996 (executant).

12. Project PII UNESCO “Crearea Centrului de Cercetare şi Pregătire a Cadrelor în Informatică”, 1997 (executant).

13. Project INTAS № 97-1259 “Frontier and limitations in the Com-puter Science: formal models of Computers and computations”, 1998-2001 (executant).

14. Project INTAS Nr 05-104-7633. “RoLTech.Platform for Roma-nian language technology: resources, tools and interfaces“, 2006-2008 (executant).

15. Project CRDF-MRDA MM2-3034 „Biocomputing – new computa-tional possibilities“, 2003 – 2005 (executant).

16. Project CRDF-MRDA MM2-3042 “Reusable resources for natural language technology”, 2003-2005 (executant).

17. The IST programme No. IST-2001-32008 (FP5) „MolCoNet – A Thematic Network on Molecular Computing“, 2001-2004 (executant).

18. Project NATO PST.CLG.976912 “Basic of Molecular Computing”, 2000 – 2003 (executant).

– 15 –

19. Proiect PNUD “Electronic Services in Public Administration (e-gov-ernance); Privacy and Freedom of Information” din cadrul grantului PNUD MOL/03/004 „Elaborarea strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”, 2004 (executant).

20. Proiect PNUD “Connectivity and public access to the Information Society technologies at the community level (on the basis of models of public-private partnership and successful practiciesof local governance)” din cadrul grantului PNUD MOL/03/004 „Elaborarea strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”, 2004 (executant).

21. Project STCU N 4035 „Informationnal tools for assistance of sono-graphic examination”, 2007-2010 (executant).

22. Project STCU N 4032 „Power and efficiency of natural computing: neural-like P (membrane) systems”, 2007-2010 (executant).

IX. CONDUCĂTOR DE PROIECTE NAŢIONALE: 1. Comanda de stat „Sistem integrat de prelucrare a textelor”, 1992. 2. Comanda de stat „Sistem integrat de prelucrare a textelor și convertor

multifuncţional de informaţie textuală și grafică”, 1993. 3. Comanda de stat „Medii de prelucrare morfologică a limbajelor na-

turale”, 1998.4. Comanda de stat „Instrumentar pentru automatizarea elaborării tex-

telor multimedia”, 1999.5. Grant CSŞDT „Aplicaţii de limbaj natural: interfeţe inteligente şi sis-

teme de instruire”, 2001-2003.6. Grant CSŞDT „Instrumentar multimedia pentru facilitarea promovării

artei moldoveneşti”, 2008-20097. Proiect bilateral AŞM&ANCS România „Managementul resurselor

Informaţionale şiAsistarea Cooperărilor Ştiinţifice inter-Academice şi a Managementului

cooperărilor între Academia de Știinţe a Republicii Moldova și Academia Română” (MI-

ACSAM), 2010-2012.8. Proiect din cadrul Programului de Stat „Sistem Informațional pentru

cercetare, tratament, recuperare și reabilitare în accidentele vasculare cere-brale” (2015-2016).

9. Proiect din cadrul Programului de Stat „Modelarea matematică a fac-torilor de risc și clusterizarea pacienților pentru managementul preventiv al AVC”, 2017-2018.

– 16 –

10. Program de Stat „Dezvoltarea e-Infrastructurii de date din sfera cer-cetării, dezvoltării și inovării din Republica Moldova” (2018-2021).

11. Proiect din cadrul Programului de Stat „Tehnologii și resurse informaționale pentru digitizarea patrimoniului românesc istorico-literar din secolele 17-20 tipărit cu alfabetul chirilic” (2018-2019).

X. CONDUCERE DE DOCTORAT: Șase persoane au susţinut teza de doctor (A. Colesnicov, O. Burlaca,

M. Petic, N. Curteanu, V. Albu, V. Popukaylo)

XI. ALTE ACTIVITĂŢI: ■ din 1993 până în prezent ‒ editor adjunct al revistei „Computer Sci-

ence Journal of Moldova” (înregistrată în Web of Science) ■ membru al colegiului de redacție al revistei „BRAIN. Broad Resear-

ch in Artificial Intelligence and Neuroscience” (Bacău, înregistrată în Web of Science)

■ membru al colegiului de redacție al revistei „Revista Română de Au-tomatică „(ICI, București),

■ membru al colegiului de redacție al revistei „Bulletin of the Interna-tional Membrane Computing Society”

■ membru al colegiului de redacție al revistei „International Journal of Computers Communications & Control” (IF=1.374)

■ Editor invitat al revistelor internaționale: “Fundamenta Informa-ticae” (IOS Press, IF=0.687)și „Revista de inventică: Romanian journal for creativity in engineering and technology” (Iași)

■ membru al colegiului de redacție al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

■ din 1993 până în 2007 – secretar știinţific al consiliului știinţific spe-cializat DH 01-01.05.04-03 din cadrul Institutului de Matematică și Infor-matică

■ din 2007 până în 2012 – conducător al seminarului de profil, speci-alităţile 01.05.01 și 01.05.04.

■ din 2013-2018 – președinte al comisiei de experți CNAA în dome-niul informaticii

■ Vicepreședinte al Societăţii matematice din Moldova ■ Membru de Onoare al Senatului Universității Agora, Oradea, Ro-

mânia

XII. MENŢIUNI ■ Premiul Institutului de Matematică şi Informatică A.Ş.M. pentru

cele mai bune lucrări ştiinţifice – 2003, 2007 ■ Diploma de onoare a Prezidiului A.Ş.M. – 2002, 2004, 2012 ■ Diploma Secţiei de Ştiinţe Economice şi Matematice - 2006 ■ Premiul Național al Republicii Moldova, 2011 ■ Premiul Academicianul Constantin Sibirschi, 2015 ■ Medalia jubiliară „70 de ani de la crearea primelor instituţii de cer-

cetare care au stat la baza fondării Academiei de Ştiinţe a Moldovei” (2016) ■ Medalia “Nicolae Milescu Spătaru” (2018)

XII. LIMBI STRĂINE: rusa, engleza – fluent, germana – mediu, suedeza – puţin.

Partea I

RECUNOAȘTERE NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

– 20 –

UNELE ASPECTE DIN ACTIVITATEA DE CERCETARE

Fiecare generație de oameni își trăiește propria revoluție tehnologi-că. Cea pe care o trăim noi incontestabil este marcată de tehnologiile

informaționale, care au pătruns absolut în toate domeniile, devenind elemen-tul-cheie în progresul economic, schimbând modul de viață al fiecărui om, de la mic la mare. Calculatorul dintr-un instrument de calcul a devenit mai mult unul de comunicare, în spatele căruia oricum se află tot procese de calcul, care nu întotdeauna sunt conștientizate grație interfețelor inteligente, ce fac parte din dotarea produselor program respective. Anume ele facilitează comunicarea „om‒calculator”, oferindu-i fiecărei persoane posibilitatea de aplicare masivă a tehnologiilor informaționale atât în activitatea sa profesională, cât și în realiza-rea drepturilor civile, serviciilor, educaţiei, ocrotirii sănătăţii etc. În conformitate cu una din definițiile cunoscute, interacțiunea om–calculator este o disciplină ce se preocupă de designul, evaluarea și implementarea sistemelor computaționale interactive destinate utilizării umane, precum și de studiul fenomenelor majore adiacente, obiectivul de bază al acestor cercetări fiind cel de a contribui la folosi-rea mai largă a sistemelor informaționale, a le face mai utile, a-l dota pe utilizator cu experiența potrivită cunoștințelor și obiectivelor sale specifice.

Deoarece atât noțiunea de calculator, cât și cea de utilizator pot avea tra-tări diferite (în primul caz, în afara tradiționalului calculator putem vorbi și de cele incorporate în diverse utilaje: automobile, telefoane etc., iar în cel de al doilea – în rol de utilizator poate apare o singură persoană, un grup sau o instituție) în cercetarea domeniului de interacțiune om–calculator obținem o varietate de aspecte. Vom remarca, de asemenea, că interacțiunea poate avea loc atât prin intermediul unei interfețe (bazate pe comenzi sau meni-uri), cât și utilizând alte dispozitive sau tehnici (scriere manuală, semnal vo-cal, gesturi, mișcarea ochilor sau alte semnale biologice utilizate în calitate de informație de intrare; afișare 3D, sunet, mișcare etc. pentru datele de ieșire).

Din punct de vedere cronologic, primele cercetări și elaborări au fost efectuate, în raport cu aspectul general al interfețelor, ele fiind urmate de probleme ale înțelegerii, explicării, justificării și argumentării acțiunilor utilizatorului. Evoluția interfețelor este caracterizată printr-un traiect de la cele bazate pe tastatură până la interfețe invizibile, un rol revoluționar aparținând celor grafice. Deci putem conclude că interfețele, pe parcursul evoluției lor, tind, pe de o parte, spre înglobarea a noi calități, iar pe de alta –

– 21 –

spre contopirea, în ideal, cu sistemele și dispozitivele de calcul pentru a acționa ca o unitate integră.

Procesarea limbajului natural și interfețele inteligente sunt două do-menii strâns legate între ele. Comunicarea în limbaj natural are avantajele și dezavantajele sale. Printre avantaje se numără disponibilitatea unui vo-cabular firesc, imediat accesibil pentru a comunica cu calculatorul, izolarea utilizatorului de la limbajul formal, cu care operează în realitate sistemul și utilizarea fără o învățare preliminară. Pe de altă parte, este destul de dificilă stabilirea univocă a corespondenței între informația parvenită de la utilizator și inevitabila reprezentare formală computațională. Atât ambiguitatea expre-siilor lingvistice, cât și necesitatea analizei contextului, adesea îndepărtat și raportat la un anumit domeniu, fac ca comunicarea om‒calculator în limbaj natural să rămână o problemă de anvergură, pentru care, în pofida succeselor spectaculoase din ultimii ani, este conștientizat că încă o perioadă îndelun-gată ne vom putea doar apropia de soluţionarea ei completă.

Una din primele noastre contribuții la soluționarea acestei probleme con-stă în crearea lexicoanelor computaționale pentru limba română, care consti-tuie componente necesare oricărei aplicaţii lingvistice. Pornind de la cercetări în domeniul limbajelor formale, a fost propusă o clasă de gramatici cu context dispersat (GCD), care permiteau atât procesare secvenţială, cât și paralelă, an-ticipându-se astfel tendinţele actuale de utilizare pe scară largă a sistemelor cu multe procesoare pentru efectuarea calculelor de înaltă performanță. Gramati-cile menționate, fiind echivalente cu cele dependente de context, posedă capa-citatea de a descrie nu doar aspectele sintactice ale limbajelor de programare, ci și o serie din cele semantice, formalizând astfel de acțiuni precum controlul tipurilor variabilelor din punctul de vedere al compatibilității etc.

Ulterior formalismul gramaticilor cu context dispersat a fost adaptat și utilizat pentru soluţionarea unor probleme de procesare a limbajului natural. Aplicând mecanismul GCD a fost elaborată o gramatică formală pentru de-scrierea procesului de flexionare în limba română, care constă din 866 de re-guli gramaticale și 320 seturi de flective. Ele au fost aplicate la obținerea unui vocabular morfologic de circa 30000 cuvinte-lemă pentru care era cunoscut grupul de flexionare. În baza gramaticii de flexionare a fost elaborată metoda statică de flexionare. A fost elaborat algoritmul de determinare a modelu-lui de flexionare. Algoritmul menționat a fost utilizat la elaborarea metodei dinamice de flexionare. În consecință s-a obținut soluționarea completă a problemei flexionării automate pentru limbajele flective. În baza metodelor

– 22 –

propuse (statică și dinamică) a fost elaborat un lexicon computațional, care a servit la dezvoltarea unei serii de aplicații: lexicon morfologic computaţional pentru limba română cu circa un milion de cuvinte (afișat pentru acces pu-blic pe site-ul www.math.md/elrr), sistem de instruire asistată pentru studiul limbii române, sistem de corecţie ortografică etc. Setul de programe de fle-xionare, după părerea membrului corespondent al Academiei Române Dan Cristea (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași), a obţinut „o anumită notorietate”. Acest aspect a făcut ca corectorul ortografic, dezvoltat în Institutul de Mate-matică și Informatică, să fie considerat de către specialiști (acad. al Academi-ei Române Dan Tufiș, membru cor. al Academiei Române Dan Cristea) cu mult mai bun decât cel încorporat în prezent în pachetul MS Office. Astfel a fost făcut un pas important în tehnologizarea limbii române.

Aceste rezultate au pus baza cercetărilor în ţara noastră a interfeţelor in-teligente, urmărindu-se scopul creării unui mediu confortabil pentru orice utilizator, indiferent de aria de activitate, nivelul de calificare etc. Un aspect important al acestor interfeţe îl constituie posibilitatea de comunicare în limbaj natural (sau într-o submulţime a lui). Drept domeniu de aplicație a fost ales cel al sistemelor de calcul simbolic. Grație faptului că vocabularul fiecărui sistem de acest fel este limitat la operarea cu termeni matematici, pentru analiza și interpretarea cererilor de calcul exprimate în limbaj natural putem aplica o procedură bazată pe analiza sintactică a propoziției (cererii de calcul) cu sta-bilirea ulterioară a corespondenței dintre expresiile (conjunctiv-disjunctive) formate din cuvinte-cheie și funcțiile sistemului. Desigur, o astfel de abordare este posibilă doar la respectarea unor restricții: în vocabularul sistemului nu sunt prezente ambiguități, sintaxa admisibilă se reduce la propoziții simple etc.

O aplicație concretă a acestor rezultate a constituit o dezvoltare a siste-mului de calcul simbolic Bergman. Sistemul a fost elaborat în cadrul unui proiect bilateral cu Universitatea Stockholm în baza a cinci granturi con-secutive ale Academiei Regale Suedeze, eu fiind conducătorul proiectului din partea I.M.I. Rezultatele personale în acest domeniu ţin de dezvoltarea performanţelor matematice ale sistemului și elaborarea procedurilor de in-terfaţă. Au fost elaborate procedurile de calcul ale bazei Gröbner, rezoluției Anick și seriei Hilbert pentru module necomutative. În măsura capacităţilor oferite de limbajul utilizat în sistem, a fost elaborată interfaţa procedurilor de calcul, urmărindu-se tendinţa apropierii ei de limbajul profesionist al ma-tematicianului. În scopul ridicării nivelului de inteligenţă a interfeţei a fost elaborată o versiune de interfaţă grafică a sistemului, în cadrul căreia comu-

– 23 –

nicarea cu sistemul se efectuează într-un limbaj, care operează cu noţiuni-le specifice domeniului și problemelor, propuse pentru rezolvare. În cadrul acestei interfețe au fost implementate o serie de metode:

■ preluarea problemei de către sistem, ■ adaptarea la preferințele utilizatorului, ■ prevenirea erorilor (verificarea corectitudinii datelor iniţiale, con-

trolul compatibilităţii parametrilor de calcul etc.).A fost propus algoritmul de generare a mediului de calcul bazat pe

inferențe din acțiunile utilizatorului, care ia în considerare criteriile acțiunilor recente și ale celor frecvente.

Continuând această direcţie de cercetare a fost iniţiat un proiect de asis-tenţă computerizată pentru medicii ecografiști. Sistemul SonaRes are menirea să ghideze procesul de investigare ultrasonografică, contribuind astfel la ridica-rea calităţii diagnosticului medical, și, în ultimă instanţă, la fortificarea sănătăţii cetăţenilor. Acest sistem se înscrie perfect în programele de e-Sănătate, speci-fice Societăţii Informaţionale. Aplicarea lui are o importanţă deosebită pentru ţara noastră, unde metoda diagnosticului ultrasonografic este cea mai răspân-dită (fiind și cea mai puţin costisitoare în comparaţie cu alte metode imagisti-ce, precum tomografia, rezonanţa magnetică etc.). O importanţă deosebită a fost acordată proiectării interfeţei sistemului. Aspectele de bază sunt aceleași ca și în cazul sistemelor de calcul simbolic: comunicare în limbajul profesionist, controlul compatibilităţii opţiunilor (în funcţie de valoarea cărora procesul de investigare este ghidat pe o cale sau alta), prevenirea erorilor utilizatorului etc.

Vom nota, că sistemul SonaRes a fost menţionat cu medalie de aur la ex-poziţia „Fabricat în Moldova” (2011). Pe de altă parte, specialiștii din dome-niul ecografiei, la prezentarea lucrării în cadrul Congresului XX European al Societăţilor de ultrasonografie medicală (Timișoara, 2008), au apreciat-o drept „o realizare a viitorului”.

Dezvoltarea vertiginoasă a cerinţelor faţă de tehnologiile informatice se confruntă cu epuizarea posibilităţilor calculatoarelor tradiţionale. De aceea în ultimii ani au început cercetări spre a găsi posibilităţi de mărire a perfor-manţelor calculatoarelor aplicând abordări noi, netradiţionale. Începând cu anul 1994, s-a conturat domeniul calculelor biologice. Acestui subiect i-am dedicat un șir de lucrări, în care se argumentează posibilitatea utilizării efi-ciente a calculelor moleculare în sistemele necomutative de calcul simbo-lic și cele de procesare a limbajului natural, propunându-se în acest scop o serie de algoritmi (determinarea finitudinii dimensiunii algebrei; calculul

– 24 –

permanentului, flexionarea cuvintelor și derivarea cuvintelor etc.) bazaţi pe operaţii inspirate din biologie.

O altă problemă ce ține de procesarea limbajului natural o constituie di-gitizarea și conservarea patrimoniului istorico-lingvistic, problemă ce repre-zintă un domeniu prioritar din agenda digitală pentru Europa. Dezideratele principale ale politicii culturale pentru spațiile unde se vorbește limba româ-nă țin de studierea, valorificarea și digitizarea acestui patrimoniu. Procesul de digitizare necesită soluţionarea unui șir de probleme legate de recunoaș-terea, editarea, traducerea, interpretarea, circularea și recepționarea textelor tipărite atât în limba română, cât și în alte limbi moderne.

Soluționarea acestor probleme pentru patrimoniul istorico-lingvistic ro-mânesc se confruntă cu dificultăți și aspecte specifice: un număr mare de pe-rioade în evoluția limbii, un volum mic de resurse depozitate foarte dispersat, o mare diversitate de alfabete folosite la tipărirea lor, în particular câteva „alfa-bete de tranziție” chirilico-latine, lipsa instrumentarului pentru recunoașterea corectă a literelor chirilice din diferite perioade istorice, precum și inexistența unui lexicon computațional adecvat perioadei de tipărire a resursei.

În cadrul colectivului I.M.I. a fost elaborat un instrumentar, care in-tegrează o serie de componente software, atât existente, cât și dezvoltate de autori, construindu-se astfel o platformă pentru procesarea preliminară a imaginii, recunoașterea textului și transliterarea lui în grafie latină modernă.

În evoluția sa, alfabetele utilizate pentru tipăriturile de limbă română în România și pe teritoriul actual al Republicii Moldova, au înregistrat câteva mo-dele distincte: alfabet chirilic românesc vechi (ACR), alfabete mixte (AM), al-fabet chirilic contemporan moldovenesc (ACM – doar pe teritoriul Republicii Moldova) și alfabet bazat pe grafia latină (ALR). O particularitate importantă a alfabetelor menționate o constituie existența aplicației univoce într-o direcție, anume: ACR → AM → ACM → ALR. Aceasta permite aducerea tuturor cuvinte-lor la alfabetul modern, folosindu-l drept o reprezentare generală a literelor din diferite epoci, precum și utilizarea mijloacelor existente de procesare a limbaju-lui natural și (într-o anumită măsură) a resurselor lingvistice moderne.

Instrumentarul propus a fost validat pe texte din sec. XVII-XX, de-monstrându-se posibilitatea aplicării lui la digitizarea și transliterarea tex-telor chirilice românești din diferite perioade istorice. După cum e și firesc, cele mai dificile pentru recunoaștere sunt tipăriturile vechi, unde gradul de corectitudine este mai redus și intervenția manuală este mai solicitată. Mai puțin laborioase sunt textele din sec. XX. Lucrarea a fost distinsă cu medalie de aur la expoziția internațională „INFOINVENT- 2017.”

– 25 –

ORATIO GRATITUDIS CU OCAZIA DECERNĂRII PREMIULUI

„ACADEMICIAN CONSTANTIN SIBIRSCHI”

Sunt cu adevărat onorată de conferirea înaltei distincții, care poar-tă numele academicianului Constantin Sibirschi. Pentru mine acest

premiu, cu un caracter tot mai pronunțat internațional, este nu doar o apre-ciere a rezultatelor mele, ci și o apropiere de celebra școală științifică fondată de academicianul Sibirschi.

De fiecare dată când facem o prezentare a Institutului, afirmăm că mân-dria noastră sunt școlile științifice. Ca și orice organism viu, fiecare din ele își are propria sa cale de dezvoltare și propria soartă. Astăzi este un moment foarte oportun să menționăm, ca școala academicianului Sibirschi este cea mai viabilă, cu o continuitate permanentă, cu ramificări în Canada, Franța, Spania, Brazilia, China, Marea Britanie și multe alte țări.

Am avut mari emoții când mi-am prezentat ciclul de lucrări în fața cole-gilor de la seminarul laboratoarelor de informatică și în fața juriului, desem-nat de către Consiliul Științific al Institutului de Matematică și Informatică. Punând titlurile lucrărilor pe listă, mi-am dat seama că ele formează, de fapt, trei segmente de dreaptă, capetele cărora le putem marca cu noțiunile de gra-matici formale, procesarea limbajului natural și interfețe inteligente.

Gramaticile formale au fost prima mea dragoste în cercetare. Le-am în-drăgit nu doar pentru aceea că prezentau un frumos și elegant formalism ma-tematic, dar și pentru faptul, că în acest domeniu se poziționau într-un așa loc, de unde întindeai mână și puteai să atingi fascinanta lume a calculatoarelor. Fiecare epocă își are profesiile sale râvnite. De la exploratorii de tărâmuri noi se trecea la actori de cinema, succedați apoi de aviatori și astronauți. Eroii vremii noastre erau programatorii, oamenii care aveau acces în enorma sală de calcu-latoare, unde operând la misterioasa mașină cu zeci de butoane și becușoare, o făceau nu doar să rezolve probleme de calcul, și în glumă – să cânte și să dese-neze, dar principalul – să efectueze raționamente, deducții logice. Îmi amintesc cu cât respect academicianul Andrunachievici vorbea despre teza doamnei Danilcenco, o lucrare din logica matematică, în care rezultatele au fost obținute cu utilizarea calculatorului – un lucru obișnuit acum și inedit atunci.

Clasa de elită a programatorilor o reprezentau autorii de compilatoare – cei, care i-au eliberat pe utilizatorii de calculatoare din robia zerourilor și

– 26 –

unităților, oferindu-le posibilitatea de comunicare cu calculatorul într-un limbaj inteligibil și partea frumoasă a lucrurilor consta în gramaticile forma-le, care stăteau la baza construirii compilatoarelor.

Când veni timpul să-mi iau tema de doctorat, lumea informaticii era bulversată de o pasiune nouă: cea a paralelismului. Se paraleliza tot ce era posibil și imposibil, în mod sincronic și asincronic, vectorial și asociativ, soluționând probleme de analiză numerică și cele de procesare a textelor. Și, desigur, nu putea fi dat uitării și magnificul compilator, care se dorea a fi și el paralel. Mi s-a propus în calitate de subiect pentru doctorat găsirea unei clase de gramatici formale care ar fi asigurat funcționarea paralelă a compilatoa-relor. Am reușit să definesc un astfel de formalism, care ulterior s-a dovedit a fi util și pentru aplicații de limbaj natural. Rezultatele noastre în acest domeniu au fost un adevărat succes, reușindu-se crearea unui instrumentar cu ajutorul căruia au fost create mai multe aplicații pentru limba română.

Dna Rada Mihalcea, un notoriu specialist din SUA, spunea într-un dis-curs că în domeniul procesării limbajului natural 98% de eforturi se alocă pentru crearea de algoritmi, și doar 2% pentru crearea de resurse lingvistice, pe când cerințele sunt exact în proporții inverse. Noi am reușit să elaborăm algoritmi care generează resurse, grație lor cu ușurință am obținut un lexicon dintr-un milion de cuvinte, afișat pentru acces public.

Deoarece este subiectul meu preferat, as putea vorbi ore în șir despre probleme, rezultate, planuri. Dar mă voi opri aici, în loc de concluzie in-vocând o frază a renumitului savant finlandez Arto Salomaa, autor de mai multe cărți din domeniul gramaticilor și limbajelor formale, inclusiv și a uneia, cu care m-am format ca cercetător, intitulată „Bijuterii ale limbajelor formale.” Dumnealui spunea că deseori căutarea unei pietricele de pe malul oceanului infinit al cunoașterii îți aduce mai multe bucurii, decât găsirea ei. Îi mulțumesc Providenței și tuturor celor, care m-au susținut pe parcursul anilor, oferindu-mi posibilitatea să caut minunatele pietricele ale științei ma-tematice și aplicațiilor ei, să reușesc să găsesc câteva din ele, apreciate astăzi atât de onorant.

– 27 –

CONSTANTIN GAINDRIC, ION TIGHINEANU: „DOAMNA CALCULELOR PERFORMANTE”

Matematician, informatician, domeniul știinţific: teoria gramatici-lor și limbajelor, procesarea limbajului natural, interfeţe inteligente, algebra computaţională.Conferenţiar cercetător (1993). Doctor habilitat în informatică (2007).

Directorul Institutului de Matematică și Informatica al AȘM, dr. hab. Svetlana Cojocaru s-a născut la 26 iulie 1952, în satul Butuceni,

raionul Râbniţa. A absolvit Școala medie nr. 1 din orașul Râbniţa în 1969. În 1974 a absolvit cu menţiune Facultatea de Matematică și Cibernetică (actu-almente: matematică și informatică) a Universităţii de Stat din Moldova. Din același an lucrează la Institutul de Matematică și Informatică (IMI) al AȘM. În anul 1982 i-a fost conferit titlul de doctor în știinţe fizico-matematice în urma susţinerii tezei la Institutul de Cibernetică din Kiev. Teza de doctor habilitat în informatică a susţinut-o în 2007 la Institutul de Matematică și Informatică al AȘM. Din 1993 deţine titlul de conferenţiar cercetător.

Savant notoriu, dr. hab. Svetlana Cojocaru a obţinut rezultate remarca-bile în domeniul informaticii, materializate nu doar în publicaţii știinţifice de valoare, ci și într-o serie de aplicaţii. Pornind pe calea cercetării de la te-oria limbajelor formale, Domnia sa a propus o clasă de gramatici cu context dispersat (GCD), care permiteau atât procesare secvenţială, cât și paralelă, anticipând astfel tendinţele actuale de utilizare pe scară largă a sistemelor cu multe procesoare pentru efectuarea calculelor performante. Ulterior, for-malismul gramaticilor cu context dispersat a fost adaptat și utilizat pentru soluţionarea unor probleme de procesare a limbajului natural. Aplicând me-canismul GCD, dr. hab. Svetlana Cojocaru a elaborat o gramatică formală pentru descrierea procesului de flexionare în limba română, ajungând astfel la soluţionarea completă a problemei flexionării automate pentru limbajele flective. Sub conducerea sa a fost dezvoltat un produs program, care efec-tuează flexionarea automată. Cu ajutorul acestui program, ulterior, au fost elaborate o serie de aplicaţii: lexicon morfologic computaţional pentru limba română cu circa un milion de cuvinte, sistem de instruire asistată pentru studiul limbii române, sistem de corecţie ortografică etc. Astfel, a fost făcut

– 28 –

un pas important în tehnologizarea limbii române – fapt ce ne permite să ne apropiem de soluţionarea unei probleme de anvergură – interacţiunea om‒calculator în limbaj natural. Graţie rezultatelor obţinute, dr. hab. Svetlana Cojocaru a fost inclusă în calitate de membru al Comisiei Academiei Româ-ne pentru informatizarea limbii române.

Rezultatele sale au pus baza cercetărilor interfeţelor inteligente în ţara noastră, urmărindu-se scopul creării unui mediu confortabil pentru orice utilizator, indiferent de aria de activitate, nivelul de calificare etc. În cadrul unei serii de proiecte bilaterale cu Universitatea Stockholm (dr. hab. Svetlana Cojocaru, fiind conducătorul acestora din partea IMI), a fost dezvoltat un sistem de calcul simbolic cu interfaţă inteligentă. Rezultatele cercetărilor s-au soldat cu publicarea unei culegeri de articole (Editura IOS Press, Olanda), la care dr. hab. Svetlana Cojocaru a fost unul din redactori și autori, precum și a unei monografii editate în Suedia (coautori: J. Backelin, V. Ufnarovski).

Dr. hab. Svetlana Cojocaru a iniţiat un proiect de asistenţă computeriza-tă pentru medicii ecografiști. Sistemul SonaRes, dezvoltat cu participarea și sub conducerea ei știinţifică, are menirea să ghideze procesul de investigare ultrasonografică, contribuind astfel la ridicarea calităţii diagnosticului medi-cal și, în ultimă instanţă, la fortificarea sănătăţii cetăţenilor.

Rezultatele dr. hab. Svetlana Cojocaru sunt recunoscute de către comu-nitatea știinţifică internaţională. În susţinerea acestei afirmaţii vine o listă de lucrări (articole, monografii și capitole în monografii), publicate în edituri de prestigiu, precum: Springer, Kluwer, Birkhäuser Verlag, IOS Press etc.

Pe parcursul ultimilor 20 de ani, dumneaei a beneficiat de invitaţii multiple pentru vizite de cercetare în Suedia (Universităţile Stockholm și Lund, unde, însumând toate vizitele, a lucrat circa trei ani), Marea Brita-nie, Franţa, Germania, România. Tematica importantă și rezultatele per-formante au contribuit la obţinerea și executarea a 20 de granturi inter-naţionale (NATO, MRDA, INTAS, STCU, ale Academiei Regale Suedeze); la 7 din ele dr. hab. Svetlana Cojocaru fiind conducător, iar în celelalte – executant. Promovarea rezultatelor știinţifice, obţinute în ţară, a fost și rămâne una din preocupările sale importante. Domnia sa a făcut parte din grupul de iniţiativă, care, în 1993, a fondat revista „Computer Science Journal of Moldova”, fiind editor executiv, apoi editor șef adjunct. De ase-menea, a fost editor invitat al „Revistei de inventică” (Iași), este membru al colegiilor de redacţie ale revistelor „BRAIN. Broad Research in Artificial

– 29 –

Intelligence and Neuroscience” (Bacău), „Revista Română de Automatică” (București).

O dimensiune aparte constituie activitatea sa în calitate de membru al colegiului redacţional al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”. Graţie efor-turilor dumneaei, prin intermediul acestei reviste au fost făcute cunoscute în întreg spaţiul românesc (inclusiv diaspora din diferite ţări) lucrările unor distinși savanţi și oameni de cultură din Republica Moldova.

Un alt aspect important îl constituie activitatea didactică și cea de pre-gătire a doctoranzilor. Din 1993 până în 2007 dr. hab. Svetlana Cojocaru a fost secretar știinţific al consiliului știinţific specializat DH 01-01.05.04-03 din cadrul Institutului de Matematică și Informatică al AȘM, iar din 2007 până în iunie 2012 a condus seminarul de profil și a fost membru al Comisiei de experţi CNAA în domeniul informaticii, actualmente fiind președinte al acesteia.

Pe parcursul mai multor ani, a ţinut cursuri la Universitatea de Stat din Moldova, a fost în repetate ori președinte al comisiei de stat de examinare la Universitatea Tehnică a Moldovei, în prezent fiind încadrată (prin cumul) pe post de profesor interimar la Universitatea Academiei de Știinţe a Moldovei. Sub conducerea sa trei persoane au susţinut teza de doctor (A. Colesnicov, O. Burlaca, M. Petic), patru persoane își continuă studiile de doctorat. În calitate de vicepreședinte al Societăţii Matematice din Moldova contribuie la organizarea și consolidarea cercetărilor în domeniul matematicii și informa-ticii în ţara noastră.

Pentru realizările remarcabile în domeniul știinţei, în anul 2011 dr. hab. Svetlana Cojocaru a devenit Laureat al Premiului Naţional.

Respect și admiraţie, distinsă Doamnă, pentru activitatea Dvs. valoroasă!

Akademos, nr. 4 (27), 2012

– 30 –

CSJM. WE ARE PROUD TO BE SIDE BY SIDE

It is very difficult to speak about Svetlana Cojocaru. We don’t think that each evocation is sufficiently appropriate to her real nature, cha-

racter and activity.Let us try to represent point by point some traits which characterize her

personality.In the first place is fidelity. Let us bring only one example. Starting with

the third year at the University she activates with Institute of Mathematics and Computer Science (IMCS).

Don’t forget that she is a lady with all the ensuing consequences. Being faithful she at the same time likes everything that is new, she wishes chang-es and diversity. Being directed at post graduate study she didn’t accept the proposed theme but had chosen the theme to her taste. Her first researches were in the domain of formal grammars. Natural language processing was her choice in the framework of collaboration with Romanian Academy of Sciences. From 1990 she successfully continues to obtain theresults which are highly appreciated by specialists in corresponding domain.

It is natural that Romanian language is the object of these researches funded by national and international projects. In a few years, not abandon-ing natural language she joins in the project on computational algebra in the framework of the program with Sweden Royal Academy. The projects lasted consecutively for 12 years.

From these researches the interest in intelligent interfaces came out. It became the theme of her second (doctor in habilitation) theses. She has the gift to inspire colleagues (including the youth) with her interests. She leads several post graduates trying to explore new directions and domains toge- ther with them. Now she takes part in the researches concerning Decision Support System development in ultrasonography.

Along with the publications in prestigious publishers as Springer, Thom-son, Elsevier etc she has 3 monographs, and they are from different domains: compiler construction, problems of informational society creation, compu-tational algebra.

We want to make the unbiassed representation and not the panegyric, so let us go on with purely human qualities. Her sense of beauty is so pro-

– 31 –

nounced, that it is felt by any visitor of IMCS (the hall, offices, conference hall, library are finally the products of her delicate taste). In academic circles the IMI is well-known not only for scientific results of its researchers, but for various expositions of pictures and photography art as well, and S.Cojocaru being one of the organizers of these vernissages. Many initiatives promoted in IMCS are the products of insistency of our colleague.

Nobody can tell that holding the official posts in IMCS (scientific sec-retary from 1999 and vice director from 2005) she gained the authority by something else than by her competency and ability to convince those who didn’t feel from the very beginning the reason for which some idea is pro-moted. Each of us benefited from her help and useful advices. Her vision is always characterized by lucidity and competence. We think that she also will be amazed when reading, that risk is inherent in herself, the risk which has its origin in intuition or, better to say, in correct appreciation of the situation.

Whether consciously or not (and consciously nevertheless) she is as-sociated with a cat with its remarkable traits of tenderness and insistency in achieving the goal. The evidence is her collection of cats-souvenirs each of which has its own temper and something which is similar to the proprietress.

We see our colleague in the prime of life with plans for new achieve-ments, with insistency in their implementation, with kindness in relations with colleagues. The editorial board of CSJM knows the broad activity of Svetlana Cojocaru in publishing the journal the initiator of which she was and the promoter of which she is from 1993, being its editor and the author as well.

We wish ourselves continuous activity together with herself, and we wish her heartily many long years, happiness and new achievements.

Editorial board of “Computer Science Journal of Moldova’’

Computer Science Journal of Moldova, Nr. 2, 2007

– 32 –

CSJM. SVETLANA COJOCARU (IN HONOUR OF HER 60TH ANNIVERSARY)

Our colleague, Vice Editor-in-Chief of the Computer Science Jour-nal of Moldova and director of the Institute of Mathematics and

Computer Science of Academy of Sciences of Moldova, dr.hab. Svetlana Co-jocaru accomplishes in July a beautiful age. All her career is linked to the Institute, where she came after graduating from State University of Moldova, reaching today the head of the institute. She is known as a profound scientist, with extensive interests in computer science and mathematics.

Even at the first steps of research she achieved important results, which find their application today too. She is an honest person, friendly and well-wishing. We are confident that these qualities have helped her to become a recognized leader in the domains that she professes.

At editorial board’ call several colleagues from different countries pre-sented papers to form an edition dedicated to Mrs.dr.hab. Svetlana Cojocaru. To our gladness, there have been so many papers and they are so good, that we decided to publish them in two consecutive numbers (N2 and N3, V.20, 2012).

We address cordial greetings to our colleague and wish her new achieve-ments and successes.

– 33 –

DIRECTOR OF IMCS – NATIONAL PRIZE LAUREATE OF MOLDOVA

Director of the Institute ofMathematics and ComputerScience, Vice Editor-in-Chiefof CSJM, and our colleague, D.Hab. Svetlana Cojo-

caru, in 2011 became the NationalPrize Laureate of Moldova. In accordance with Governmentdecision, this distinction is givenfor “outstanding achieve-mentswhose results have substantiallyenriched science, culture and art, had a considerable contribution to promoting a positive image of the country in the international arena, a significantimpact on the development ofsocio-economic, scientific andtechnical progress, national andworld culture.”

D.Hab. Svetlana Cojocaru contributed to the development andpromo-tion of information systems capable of dealing with various Information Society issues, including facilitating “human-computer” interaction both by developing intelligent interfaces in general and in particular, by using natu-ral language, computer applications developmentfor medicine, art, etc. She solved the problem of automatic morphological inflection for Romanian, which permitted to create a large lexicaldata base with a lot of useful applica-tions.

Our congratulations and all the best wishes for the future!

Editorial board of the “Computer Science Journal of Moldova”

Computer Science Journal of Moldova, vol. 19, no. 3 (57), 2011

– 34 –

OPINII EXPUSE ÎN SCRISORI DE RECOMANDARE

SCRISOARE DE SUSŢINERE

Către Consiliul Știinţific al Institutului de Matematică și Informatică al Academiei de Știinţe a MoldoveiScrisoare de susţinere a propunerii ca dna Svetlana Cojocaru să fie primită ca membru corespondent al AȘM, specialitatea „Bazele teo-retice ale informaticii”

Am primit cu mare bucurie vestea că Institutul de Matematică și In-formatică al AȘM o propune pe dna Svetlana Cojocaru spre a fi

primită în Academia de Știinţe a Moldovei, specialitatea „Bazele teoretice ale informaticii”.

Ţinând seama de palmaresul știinţific al dnei Cojocaru, de opera și, în același timp, de activitatea sa, nimic mai firesc decât această propunere, ni-mic mai firesc decât primirea în înaltul for cultural și știinţific care este AȘM. Dna Cojocaru merită această recunoaștere, AȘM va fi în mare câștig având-o printre membrii săi.

Insist pe remarcabilul echilibru între operă și activitate, ca și pe înaltul nivel al amândurora.

O operă nu numai de mare anvergură, prin variatele domeniile în care dna Cojocaru are contribuţii importante, atât la nivel teoretic cât și aplica-tiv (de la ramuri fundamentale ale informaticii teoretice la domenii recente ale bio-informaticii și de aici la aplicaţii lingvistice și sociale, unde rezultatele teoretice își găsesc utilizarea: Gramatici și limbaje formale, Construirea com-pilatoarelor, Programarea paralelă, Procesarea limbajului natural, Algebra computaţională, Calcul molecular, Interfeţe inteligente, Tehnologiile Societă-ţii Informaţionale), dar și cu un impresionant impact în comunitatea de profil (articole în reviste și comunicări la conferinţe de prestigiu, citări, multe pro-iecte de cercetare, colaborări internaţionale, doctoranzi). Am urmărit la nivel tehnic mai ales cercetările dnei Cojocaru în direcţia teoriei limbajelor formale și a calculului membranar, domenii care-mi sunt (mai) familiare și pot certifi-ca înaltul nivel al rezultatelor teoretice și încorporarea noţiunilor introduse și a rezultatelor obţinute în modele și produse software, deci în aplicaţii directe, mai ales în procesarea limbajului natural și algebra computaţională.

Apoi, un aspect nu foarte frecvent întâlnit printre cercetătorii teoretici-eni de vârf, este impresionanta activitate organizatorică (includ aici iniţierea și organizarea de conferinţe internaţionale), editorială (pornind de la iniţie-rea de reviste sau participarea în colective de redacţie), proiectele interne și internaţionale, lucrări de popularizare.

O personalitate de anvergură, complexă și de mare prestigiu, nu numai a informaticii din Republica Moldova, ci a informaticii în general.

Primirea dnei Svetlana Cojocaru ca membru al Academiei de Știinţe a Moldovei, specialitatea „Bazele teoretice ale informaticii”, are întreaga și căl-duroasa mea susţinere.

Acad. Gheorghe PĂUN,Membru titular al Academiei Române,

Membru al Academiei Europei,2 aprilie 2017

– 36 –

LETTER OF RECOMMENDATION FOR SVETLANA COJOCARU

In the 1980-90:s JÖrgen Backelin at the Department of Mathematics of Stockholm University initiated and started programming in LISP a

very useful programme which he called BERGMAN. He used his programme e.g. in joint publications with Ralf FrÖberg at the same department. It soon turned out that BERGMAN was very efficient for calculations of e.g. Hilbert series in the non-commutative setting. This was very useful for me and I used that in several publications of mine. I also had several wishes about the extension of the capabilities of BERGMAN. Later Victor Ufnarovski from Lund University entered the collaboration and I also managed to get eco-nomical support from the Royal Academy of Sciences in Stockholm for a col-laboration with programmers and mathematicians from Moldova. Svetlana Cojocaru was the head of the Moldavian part in this collaborations, which during 14 years consisted of 5 joint projects, supported by the RoyalSwedish Academy, namely:

1. Grant of the Swedish Royal Academy of Sciences, Cooperation in Mathematics, related to commutative and non-commutative computer alge-bra, 1994-1997;

2. Grant Nr1502, Swedish Royal Academy of Sciences, Computational homological algebra, 1997 2000;

3. Grant Nr 12642, Swedish Royal Academy of Sciences, Noncommuta-tive interactive computer algebra and its aplications, 2001-2003;

4. Grant Nr 1023505, Swedish Royal Academy of Sciences, Generalised Groebner basis calculation and algebraic applications, 2003-2006;

5. Grant Nr. FDS 06-127, Swedish Royal Academy of Sciences, Non-commutative aplications of Computer Algebra Systems, 2007.

The programme BERGMAN has led to several publications. I just mentionJÖrgen Backelin, Svetlana Cojocaru, Victor Ufnarovski. Bergman. Chap-

ter in: Computer Algebra Handbook, Springer, 2003, pp. 349-352and Svetlana Cojocaru, Alexander Podoplelov, Victor Ufnarovski. Non-

Commutative GrÖbner Bases and Anicks Resolution. Chapter in: Computa-tional methods for representations of groups and algebras. Birkhäuser Ver-lag, 1999, pp. 139-159

Later Svetlana Cojocaru has also led several other Computer Algebra collaborations supported by European Commission in the frame of INTAS programme.

Summing up, our collaboration (and in particular the additions to the capabilities of BERGMAN) was very useful and I strongly recommend Svet-lana Cojocaru.

Stockholm, April 11, 2017

Jan-Erik ROOS

Professor in Mathematics at the University of Stockholm,Member of the Mathematical class of the Royal Swedish

Academy of Sciences in Stockholm

– 38 –

SCRISOARE DE SUSȚINERE

Către: Consiliul Științific al Institutului de Matematică și Informatică Ref: Susținerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea „Bazele teoretice ale informaticii”, a doamnei Prof. Dr. hab. Svetlana Cojocaru

Am avut plăcerea și satisfacția profesională să colaborez de multă vre-me cu dna Prof. Dr. hab. Svetlana Cojocaru în proiecte și colaborări

bilaterale ale Institutului de Matematică și Informatică din Chișinău și Institu-tul de Cercetări pentru Inteligență Artificială din București, respectiv Faculta-tea de Informatică a Universității ”A. I. Cuza” din Iași unde am fost și sunt pro-fesor asociat. Colaborarea a acoperit o mare paletă a preocupărilor științifice internaționale în domeniile vaste ale lingvisticii computaționale și inteligenței artificiale. De la aplicații concrete de prelucrare și corectare a textelor și până la formalizarea unor aspect teoretice ale modelelor lingvistice, contribuția dnei Prof. Dr. hab. Svetlana Cojocaru a fost remarcabilă și apreciată în mod deosebit. Din peisajul științific al Republicii Moldova, dna Prof. Dr. hab. Svetlana Cojo-caru este una dintre personalitățile cele mai vizibile având o consistentă operă științifică materializată în peste 200 de publicații științifice, numeroase parti-cipări cu lucrări valoroase la conferințe și simpozioane științifice de prestigiu. Domnia sa a fost de multe ori invitată să participe la proiecte internaționale în echipe prestigioase din Suedia, Marea Britanie, Franța, Germania, România. Și-a adus contribuția științifică în 22 de granturi internaționale internaţiona-le (NATO, MRDA, INTAS, STCU, ale Academiei Regale Suedeze etc.), la 9 dintre acestea fiind coordonator (principal investigator) Cu o solidă pregătire și experiență in bazele teoretice/matematice ale informaticii, dna Cojocaru a dezvoltat concepte avansate (de pildă gramaticile cu context dispersat, calculul biologic, generarea automată pe baza unui model formal a tuturor variantelor flexionate pentru cuvintele unei limbi naturale flective, s.a) care au deschis ca-lea unor aplicații informatice remarcabile. De pildă sistemul SonaRes, menit a susține și ghida medicii în investigația ultrasonografică a obținut medalia de aur la expoziţia „Fabricat în Moldova” (2011). Acesta este doar un exemplu de conjugare a contribuțiilor științifice teoretice cu realizările informatice. Nu am

– 39 –

să reiau aici enumerarea meritelor (ele sunt ilustrate de memoriul de activitate al candidatului) ci am să adaug faptul că dna Prof. Dr. hab. Svetlana Cojocaru, prin probitatea sa știinţifică a fost iniţiatoarea unor proiecte de cercetare și co-laborare știinţifică ale institutului de Matematică și Informatică din Chișinău cu institute similare din Romania. Aceste colaborări și proiecte de cercetare, în care domnia sa s-a implicat direct, au creat legături durabile între cercetătorii din cele două ţări, întemeiate pe respect știinţific reciproc și materializate cu rezultate foarte bine apreciate.

Pentru meritele sale științifice, dna Prof. Dr. hab. Svetlana Cojocaru a fost distinsă cu numeroase premii naționale, a fost aleasă în diferite societăți savante și colective editoriale din țară și străinătate. Conduce doctorate și a finalizat cu succes coordonarea programelor de cercetare și a tezei de docto-rat pentru 5 meritorii cercetători.

Activitatea știinţifică, didactică si managerială sunt desigur criterii foar-te importante de apreciere a unei personalităţi candidate la onoarea de a fi primită într-o Academie naţională dar nu sunt și suficiente. Calitatea morală a candidatului este la fel de importantă și ea trebuie să fie ireproșabilă. Cu-noscându-o pe doamna Svetlana Cojocaru de aproape 30 de ani, pot afirma că și din acest punct de vedere, domnia sa reprezintă o foarte bună candidată pentru primirea ca membru corespondent al Academiei de Știinţe a Republi-cii Moldova în specialitatea „Bazele teoretice ale informaticii.”

Nu am să reiau aici enumerarea meritelor (ele sunt ilustrate de memo-riul de activitate al candidatului), ci am să adaug faptul că dna Prof. Dr. hab. Svetlana Cojocaru, prin probitatea sa știinţifică a fost iniţiatoarea unor pro-iecte de cercetare și colaborare știinţifică ale institutului de Matematică și In-formatică din Chișinău cu institute similare din Romania. Aceste colaborări și proiecte de cercetare, în care domnia sa s-a implicat direct, au creat legături durabile între cercetătorii din cele două ţări, întemeiate pe respect știinţific reciproc și materializate cu rezultate foarte bine apreciate.

Pentru meritele sale științifice, dna Prof. Dr. hab. Svetlana Cojocaru a fost distinsă cu numeroase premii naționale, a fost aleasă în diferite societăți savante și colective editoriale din țară și străinătate. Conduce doctorate și a finalizat cu succes coordonarea programelor de cercetare și a tezei de docto-rat pentru 5 meritorii cercetători.

Activitatea știinţifică, didactică si managerială sunt desigur criterii foar-te importante de apreciere a unei personalităţi candidate la onoarea de a fi

primită într-o Academie naţională dar nu sunt și suficiente. Calitatea morală a candidatului este la fel de importantă și ea trebuie să fie ireproșabilă. Cu-noscându-o pe doamna Svetlana Cojocaru de aproape 30 de ani, pot afirma că și din acest punct de vedere, domnia sa reprezintă o foarte bună candidată pentru primirea ca membru corespondent al Academiei de Știinţe a Republi-cii Moldova în specialitatea „Bazele teoretice ale informaticii.”

Academician Prof. Dr. Dan TUFIȘ, Directorul Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială,

Academia Română

– 41 –

RECOMANDARE PENTRU DECERNAREA PREMIULUI NAȚIONAL

Urmăresc activitatea doamnei dr. hab. Svetlana Cojocaru din 1977. Sub ochii mei dumneaei a trecut cu demnitate toate treptele unei

cariere știinţifice de succes, fiind de obicei caracterizată cu calificativul „pri-ma”: prima doamnă doctor habilitat în IMI, prima doctor habilitat în infor-matică în Republica Moldova, etc..

Este cunoscută în comunitatea cercetătorilor informaticieni prin rezul-tate serioase, materializate în 140 publicaţii știinţifice de valoare (3 mono-grafii, 5 capitole din monografii, 2 reeditate) la edituri prestigioase, dar și în aplicaţii utile .

Domeniile de cercetare, în care dr. hab. S. Cojocaru s-a remarcat prin realizări importante, sunt: gramaticile și limbajele formale, construirea com-pilatoarelor, programarea paralelă, procesarea limbajului natural, algebra computaţională, calcule moleculare, interfeţe inteligente și tehnologiile So-cietăţii Informaţionale.

Încă în primii ani de cercetare dna S. Cojocaru a propus o clasă de gra-matici cu context dispersat, care permiteau atât procesare secvenţială, cât și paralelă. Era un rezultat teoretic frumos care de abia după un timp a devenit extrem de actual, deoarece corespunde necesităţilor de utilizare pe scară largă a sistemelor cu multe procesoare pentru efectuarea calculelor performante. Peste un timp formalismul gramaticilor cu context dispersat și-a găsit aplicaţii și la procesarea limbajului natural. S. Cojocaru a elaborat o gramatică formală pentru descrierea procesului de flexionare în limba română, ajungând pentru prima dată în lume la soluţionarea completă a problemei flexionării automate pentru limbajele flective. Sub conducerea dumneaei au fost elaborate o serie de aplicaţii necesare: lexicon morfologic computaţional pentru limba română cu circa un milion de cuvinte (afișat pentru acces public pe site-ul www.math.md/elrr), sistem de instruire asistată pentru studiul limbii române, sistem de corecţie ortografică etc. Aceste lucrări au un rol important în tehnologizarea limbii române - fapt, ce permite un prim pas spre soluţionarea unei probleme de anvergură - interacţiunea om-calculator în limbaj natural.

Rezultatele dr. hab. S. Cojocaru au pus baza cercetărilor în ţara noastră a interfeţelor inteligente, urmărindu-se scopul creării unui mediu confortabil pentru utilizatori din diverse arii de activitate și nivele de calificare. Aceste

– 42 –

interfeţe oferă posibilităţi de comunicare într-o submulţime a limbajului na-tural din domeniul profesionist de activitate a utilizatorului. Merită să men-ţionez, că comunicarea inteligentă în sistemele informatice este un domeniu de actualitate sporită, solicitată în programele europene de cercetare.

Dr. hab. S. Cojocaru a fost conducătorul din partea I.M.I. a unui proiect orientat la dezvoltarea sistemului de calcul simbolic Bergman cu interfaţă inteligentă, realizat în cadrul a 5 granturi ale Academiei Regale Suedeze pe parcursul a 15 ani. Rezultatele dr. h. S. Cojocaru în acest domeniu ţin de dezvoltarea performanţelor matematice ale sistemului și elaborarea proce-durilor de interfaţă. Au fost elaborate procedurile de calcul a bazei Gröbner, rezoluţiei Anick și seriei Hilbert pentru module necomutative. Comunicarea cu sistemul se efectuează într-un limbaj, care operează cu noţiunile specifice domeniului și problemelor, propuse pentru rezolvare. Rezultatele cercetări-lor în acest domeniu au finalizat cu publicarea unui culegeri de articole în editura IOS Press, Olanda (dna S. Cojocaru fiind unul din redactori și au-tori), precum și a unei monografii editate în Suedia (coautori: J. Backelin, V. Ufnarovski).

În componenţa unui grup de cercetători din IMI, a studiat problemele edificării Societăţii Informaţionale în ţara noastră și a contribuit la dezvol-tarea și promovarea sistemelor informatice, capabile să rezolve diverse pro-bleme specifice Societăţii Informaţionale. Raportul efectuat în cadrul unui proiect PNUD (2004) a fost prima abordare în ţara noastră a problemei ser-viciilor electronice în administraţia publică (e-guvernare). Concomitent s-a pus și problema atât de discutată acum a confidenţialităţii și a accesului la informare la nivelul comunităţilor în baza modelului public-privat .

Dr. hab. S. Cojocaru a participat în cercetările din cadrul a peste 20 pro-iecte internaţionale la 7 din ele fiind conducătorul echipei. Printre ultimele cercetări se evidenţiază câteva ce au și un caracter pronunţat practic. Am în vedere proiectele de promovare a culturii muzicale a Moldovei, managemen-tul știinţei, sistemul suport pentru decizii SonaRes, destinat medicilor, care ghidează procesul de investigare ultrasonografică. Aplicarea ultimului sistem este foarte importantă pentru ţara noastră, metoda diagnosticului ultraso-nografic fiind cea mai răspândită. O importanţă deosebită a fost acordată proiectării interfeţei sistemului. Aspectele de bază sunt aceleași ca și în cazul sistemelor de calcul simbolic: comunicare în limbajul profesionist, controlul compatibilităţii opţiunilor (în funcţie de valoarea cărora procesul de inves-

– 43 –

tigare este ghidat pe o cale sau alta), prevenirea erorilor utilizatorului etc. Sistemul SonaRes a fost menţionat cu medalia de aur la expoziţia „Fabricat în Moldova”.

La începuturile aplicaţiilor informaticii, când erau prea puţini cunos-cători, dna S. Cojocaru a fost cea ce a iniţiat un grup de profesori umaniști de la USM în „tainele informaticii”, ţinându-le un curs foarte inspirat. Tot în acele timpuri a publicat un ciclu de articole în revista ”Femeia Moldovei” în care a familiarizat cititoarele cu primele noţiuni de informatică prin exemple din practica lor. Această activitate de promovare a informaticii, începută cu mulţi ani în urmă, dr. hab. S.Cojocaru o continuă cu succes extinzând aria pe toată Terra, concomitent promovând și imaginea ţării și a știinţei Moldovei - actualmente fiind editor șef adjunct al revistei “Computer Science Journal of Moldova”, distribuită în peste 150 de centre știinţifice din 42 de ţări.

În același făgaș (însă cu subiecte mai specifice și pentru mine destul de surprinzător) se înscrie și activitatea doamnei S. Cojocaru în calitate de membru al colegiului redacţional al revistei de cultură “Curtea de la Argeș” prin care a făcut cunoscute lucrările unor distinși savanţi și oameni de cultu-ră din Republica Moldova în întreg spaţiul românesc.

Cele expuse mă fac să cred că dr. hab. S. Cojocaru, care, prin activitatea sa, a contribuit substanţial la dezvoltarea informaticii în Republica Moldo-va, la afirmarea Institutului de Matematică și Informatică drept un centru de excelenţă cu recunoaștere internaţională, la promovarea imaginii știinţei moldovenești pe plan internaţional, este un candidat destoinic pentru decer-narea Premiului Naţional în domeniul știinţei.

Constantin GAINDRIC, dr. hab. în informatică, membru corespondent al AȘM,

12 august 2011, Chișinău

– 44 –

RECOMANDARE PENTRU DECERNAREA PREMIULUI NAȚIONAL

Pe doamna Svetlana Cojocaru o cunosc din anii 1970, pe când era studentă la facultatea de matematică și cibernetică (în prezent – ma-

tematică și informatică) a Universităţii de Stat. Le-am ţinut cursul de teorie a grafurilor, un obiect nou pe atunci, și am remarcat calităţile dumneaei de a înţelege lucrurile foarte profund, dând dovadă de excelente capacităţi ana-litice. Studentă eminentă, cu note maxime absolut la toate obiectele, a fost invitată de mai multe catedre matematice pentru a-și urma specializarea, dar dumneaei a preferat știinţa calculatoarelor – un domeniu care abia se afir-ma în Republica noastră. Pe parcursul anilor am urmărit cu atenţie evoluţia dumneaei în calitate de cercetător și sunt bucuros să constat, că fosta mea studentă nu m-a dezamăgit.

Teza de doctor habilitat a prezentat-o la seminarul săptămânal, pe care am onoarea să-l conduc, și am rămas foarte impresionat de îmbinarea neaș-teptată a metodelor informatice cu subiecte din lingvistică și algebră neco-mutativă. Dar anume această îmbinare, făcută cu talent de adevărat matema-tician, a și permis obţinerea unor rezultate de excelenţă.

Genericul cercetărilor dumneaei îl constituie sistemele informatice in-teligente. A abordat problema comunicării cu sistemele informatice în lim-baj natural din mai multe puncte de vedere: creând un instrumentar pentru construirea lexicoanelor computaţionale, elaborând și aplicând metode de proiectare a interfeţelor inteligente pentru diverse domenii – calcul simbolic, medicină, artă. Ţin să remarc în mod deosebit contribuţia dumneaei la solu-ţionarea problemei de flexionare automată, în care un elegant formalism ma-tematic (numit gramatici cu context dispersat), definit și studiat de dumnea-ei, a pus baza teoretică a unor elaborări, ce au condus spre aplicaţii deosebit de utile: lexicoane computaţionale, dicţionare, instruire asistată. Cercetările în acest domeniu colectivul, condus de doamna Svetlana Cojocaru, le-a în-ceput imediat după adoptarea Legii despre funcţionarea limbilor, oferindu-le cetăţenilor Republicii Moldova chiar la începutul anilor ’90 un instrument, ce le-a facilitat trecerea la grafia latină.

Un alt aspect, care în opinia mea este deosebit de important în cercetă-rile dr. hab. Svetlana Cojocaru, este cel de a fi în pas cu cele mai noi și îndrăz-neţe direcţii ale informaticii. În acest sens mă refer la calculul cu membrane

– 45 –

(sau P sisteme), propus de către membrul Academiei Române si al Academi-ilor Europene Gheorghe Păun. P sistemele sunt un model de calcul inspirat din structura și funcţionarea celulelor vii. Or, confruntându-se cu limitele tehnologiilor electronice, omenirea caută alte modalităţi de a efectua calcule performante și aici vine paradigma genială, că însuși viaţa, organismele vii și elementele lor sunt un mecanism de calcul. Abordând această paradigmă, doamna Svetlana Cojocaru și-a adus aportul său la conceperea calculatoare-lor viitorului, cercetând posibilităţile de soluţionare a unor probleme dificile din punct de vedere computaţional prin aplicarea calculelor cu membrane.

Cea mai bună evaluare a rezultatelor obţinute de către un cercetător o poţi face analizându-i lucrările. La acest capitol putem constata, că doamna Svetlana Cojocaru are o listă impunătoare de lucrări, impunătoare nu prin cantitate (140 fiind o cifră foarte bună pentru un matematician sau informa-tician), ci prin calitatea lor, prin autoritatea ediţiilor, în care sunt publicate. Iar aici putem invoca denumiri din cele mai prestigioase: Springer, Birkhäu-ser Verlag, Kluwer, IOS Press; IGI global etc.

Consider că cercetările doamnei dr. hab. Svetlana Cojocaru au adus un aport substanţial la dezvoltarea informaticii în Republica Moldova, au con-tribuit la afirmarea Institutului de Matematică și Informatică, condus în pre-zent de către dumneaei, drept un centru de excelenţă, cu recunoaștere inter-naţională. Susţin cu toată căldura candidatura dumneaei pentru decernarea Premiului Naţional în domeniul știinţei.

Sunt de părerea că actul de decernare a Premiului Naţional pentru ştiinţă contribuie iminent şi substanţial la ridicarea prestigiului domeniului respectiv. În cazul de faţă acest lucru se va reflecta asupra matematicilor şi informaticii, conjugate organic şi care sunt de prim rang pentru progresul umanităţii.

Petru SOLTAN,membru titular al Academiei de Știinţe din Republica Moldova,

membru de onoare al Academiei Române,laureat al Premiului de Stat pentru știinţă și tehnică,

15 august 2011, Chișinău

Partea II

INTERVIURI

– 48 –

НЕЖЕЛЕЗНАЯ ЛЕДИ

Если встретиться с этой обаятельной элегантной женщиной случайно, совершенно невозможно догадаться, что перед

вами крупный руководитель. Негромкий голос, располагающая мане-ра общения, внимательный взгляд – все это, согласитесь, мало связа-но с расхожими представлениями о начальнике. Между тем Светлана КОЖОКАРУ – доктор хабилитат в информатике, директор Института математики и информатики Академии наук. Она – одна из немногих женщин, возглавляющих сегодня академический институт. И инсти-тут этот в академии считается лучшим. А сама Светлана Кирилловна – успешный исследователь, первая женщина в республике, защитившая диссертацию на звание доктора хабилитат в области информатики. На ее счету не один десяток опубликованных научных работ. Подобное сочетание в наше время – большая редкость.

Как удается с успехом везти такой «воз» представительнице той половины человечества, которую принято называть слабой? Об этом и о многом другом в канун Международного женского дня корреспон-дент «КН» побеседовала со Светланой Кирилловной:

- Откуда у девочки Светы такая тяга к знаниям?- Я выросла в семье педагогов: мама была учительницей начальных

классов, папа – директором школы и преподавателем географии. Ро-дители учительствовали в селах Дрокиевского и Рыбницкого районов. Мое детство прошло среди карт, глобусов, географических журналов. И всю программу начальных классов я знала задолго до поступления в школу. А читать начала года в четыре, причем дедушка уже тогда обу-чил меня латинице, на которой когда-то сам учился. Это очень помогло потом в освоении иностранных языков. Собственно, я и с немецким познакомилась рано, практически самостоятельно. В те времена еще была возможность, и отец выписывал немецкие, польские, румынские газеты и журналы.

Папа был очень мудрым человеком, и хотя я знала всю программу, не отдал меня учиться раньше времени. А когда подошел срок, посчи-тал неэтичным, чтобы я занималась у мамы. Меня записали в парал-лельный класс, к другому учителю. Тот терпел одну четверть, а потом сказал родителям: «Заберите свое чудо!». Мне нечего было делать на

– 49 –

уроках, преподаватель должен был постоянно придумывать для меня какие-то новые задания. Комиссия из райцентра даже предложила отцу устроить мне официальный экзамен и «перескочить» через не-сколько классов. Но он отказался, рассудив: окончит дочка школу не в семнадцать, а в четырнадцать лет, пойдет учиться дальше и будет ис-пытывать сильный психологический дискомфорт. Тогда я обиделась, а теперь понимаю, что папа был прав, и очень благодарна, что вундер-кинда из меня делать не стали.

- А как случился Ваш роман с математикой?- До девятого класса у меня особых пристрастий не было. Я всегда

очень хорошо занималась по всем предметам. Но не потому что была дочерью директора школы. Ни родители, ни другие педагоги никаких поблажек мне не делали. Все получалось естественно.

В селе была только восьмилетка, и среднюю школу я заканчивала в Рыбнице. Молодая учительница математики ушла в декрет, а заменить ее пригласили учителя-пенсионера Алексея Исидоровича Козаченко. Он так замечательно преподавал, что я полюбила красоту, логику этой науки. До сих пор помню картинку на доске – доказательство теоремы, не такое, как в учебнике, и очень красивое. Благодарна судьбе за встре-чу с этим педагогом, он и определил мой выбор: я решила поступать на математический. И математика меня не разочаровала.

- Когда пришло решение заняться научной работой?- Как дочь педагогов, я видела себя тоже педагогом. Но, поскольку

выросла в глубинке, не знала, что тогда уже была развита вычислительная техника, на факультете появилась специальность «прикладная математи-ка», выпустили даже первых программистов. Это мне показалось очень увлекательным, и когда нужно было выбирать специализацию, остано-вилась на новом направлении. Некоторые курсы нам читали сотрудники института. Заведующий лабораторией автоматизации программирова-ния Михаил Георгиевич Гонца стал научным руководителем моих кур-совой и дипломной работ, здесь я проходила практику. В этот институт и пришла на работу, поскольку как Ленинская стипендиатка имела пре-имущественное право выбора. Хотя предлагали место и на кафедре, и в открывшемся к тому времени Вычислительном центре университета. В общем, с 1 августа 1974 года я в штате института, и других записей в моей трудовой книжке нет. Тут окончила аспирантуру, стала кандидатом наук, написала несколько книг, участвовала в международных проектах.

– 50 –

- Научная карьера, выходит, складывалась удачно. Почему же Вы решились сменить ее на административную?

- У меня не было и нет таких амбиций. Впервые тогдашний дирек-тор Константин Викторович Гайндрик предложил мне должность уче-ного секретаря в 1996 году. Я отказалась: жаль было отрывать время от занятий наукой. Через три года он предложение повторил. На этот раз я его приняла. Не потому, что хотела продвинуться по административ-ной лестнице. Просто понимала, что директору нужен помощник. Не боюсь показаться нескромной: знала, что буду хорошим помощником. Эту должность занимала до 2006 года, потом коллектив избрал меня заместителем директора. А в 2009-м были объявлены выборы дирек-тора, и коллектив лаборатории, где я выросла, и К.В. Гайндрик пред-ложили мне выдвинуть свою кандидатуру на конкурс. Я согласилась, и это был осознанный выбор. Убедили аргументы коллег и понимание того, что в тот момент, человека, более преданного институту, готового сделать все, чтобы институт выжил, нет.

- Я слышала, что весь коллектив на выборах горой встал за Вас, хотя высшее руководство поддерживало другого кандидата.

- До сих пор горжусь тем, что на собрании коллектива я получи-ла большинство голосов. Это дало уверенность в своих силах для про-должения предвыборной борьбы и понимание, что в случае победы у меня будет крепкий тыл. А это очень много значит. Однако по реше-нию Высшего совета по науке и технологическому развитию те выборы приостановили. Из-за экономического кризиса кандидаты в директора должны были пересмотреть свои программы в сторону сокращения расходов. И когда выборы объявили вновь, я оказалась единственным претендентом.

- Задачу «Как выжить в трудных условиях» каждая женщина ре-шает у себя дома, когда ведет семейный бюджет. А мужчины, даже с высшим экономическим образованием, умеют это далеко не всегда. И как Вы себя чувствуете в роли руководителя, ведь в нашей стране традиционно первенство отдается мужчинам?

- В мире вообще много говорят о роли женщины во всех сферах жизни. Возьмем науку. По официальной статистике у нас женщин – докторов наук примерно 15%, а докторов хабилитат – около 2%. Жен-щинам труднее не оттого, что они хуже мыслят, просто на них ложится

– 51 –

большая нагрузка, им сложнее совмещать работу с семейными, домаш-ними делами, и это не позволяет полностью раскрепоститься. Тут про-блема социальная и менталитета общества в целом.

- А есть женский и мужской стиль руководства?- Есть замечательный пример женщины-руководителя – Маргарет

Тэтчер. Я ею искренне восхищаюсь, но я не железная леди. Думаю, все дело в оттенках. Женщины мягче.

- Сотрудники института говорят, что если Вы повышаете голос, - значит, случилось что-то экстраординарное.

- Я действительно никогда не кричу, не стучу кулаком по столу. За все годы своей административной работы могу вспомнить лишь один случай, когда повысила голос и резко сказала сотруднику: «Идите и выполняйте!». Но когда нужно принять жесткое решение, вплоть до увольнения человека, я это делаю. Хотя переживаю тяжело. Когда при-шлось делать это впервые, испытывала чувство, какое, наверное, ис-пытывает врач, у которого умер больной. Но до того, как предложить сотруднику уйти, я всеми возможными способами пытаюсь ситуацию выровнять (может быть, в этом и состоит отличие женского и муж-ского стиля руководства). Стараюсь предложить человеку очередной шанс, подсказать – как им воспользоваться, пойти, может быть, еще на какие-то уступки. Уж если это оказывается бесполезным, приходится принимать болезненное решение. Я и сейчас переживаю, но острота сглаживается: понимаю, что несу ответственность за институт в целом и за результаты работы. Но думаю все же, что речь надо вести не о мужчинах и женщинах, а о разнице человеческих характеров. К тому же, повторюсь, мне очень повезло с коллективом. И молодые сотруд-ники, и люди, проработавшие в институте всю жизнь, отмечают хоро-шую, дружескую атмосферу. Ее создал еще первый директор академик Андрунакевич, и все его преемники стараются такой добрый психоло-гический климат поддерживать.

- Что значит быть хорошим руководителем?- На эту тему написано много книг. Думаю, руководитель должен

видеть перспективу. Сиюминутных задач очень много, но надо уметь смотреть хотя бы на несколько шагов вперед. У хорошего руководите-ля всегда должен быть запасной вариант развития событий, и не один. И это, наверное, одна из основных сложностей руководящей работы.

– 52 –

А если брать наш институт, ситуация еще сложнее: нужно видеть пер-спективу не только в финансовом, но и в научном плане. У нас занима-ются теоретической математикой, прикладной математикой и инфор-матикой. Я не могу считать себя специалистом во всех этих областях, но должна в каждой из них ориентироваться и понимать, какое имен-но направление следует поддерживать. Еще хороший руководитель должен уметь понять каждого своего сотрудника, будь их десять или сто. Надо понимать – куда стремится каждый, чего он хочет, считаться с его личными, семейными проблемами. И добиться при этом, чтобы не страдало дело, что совсем непросто. Но я стараюсь.

- Наверное, и Вам лично приходится отрывать время и от соб-ственной научной работы, и от семьи?

- Конечно, на научные интересы остается значительно меньше вре-мени, приходится работать по вечерам, дома, в выходные. Но той от-дачи, какая была раньше, не получается. Идей много, а реализовать все не удается. Следующие выборы через три года. Буду рада, если к тому времени найдутся и другие кандидаты на эту должность, а я с удоволь-ствием вернулась бы к науке. А что касается семьи… К тому времени, когда я стала руководителем, сын был уже взрослым. А муж (мы с ним вместе учились в университете и поженились на пятом курсе) отно-сится к ситуации с пониманием, многие хозяйственные заботы взял на себя. Хотя, если есть время, люблю сама поимпровизировать на кухне. Но вот с шестилетней внучкой хотелось бы общаться больше.

- Боюсь спрашивать, остается ли время на какие-то увлечения. Но если бы можно было ничего не делать, что бы Вы делали?

- Читала бы. За новинками следить, к сожалению, не успеваю, но с большим удовольствием перечитываю многократно читанное. К при-меру, Франсуазу Саган, Джейн Остин. А еще открываю для себя ру-мынскую литературу, которую практически не знала, нахожу много интересного и в прозе, и в поэзии. То, что мы в Молдове говорим на двух языках, - большое преимущество.

- В общем, институту повезло с директором. А есть ли у Светланы Кирилловны Кожокару главный принцип, которым она руководствуется?

- Он такой же, как у медиков: «Не навреди!».

Елена РОЙТБУРД. Кишиневские новости, 04 martie 2011(Versiunea în limba română: Curtea de la Argeş, iulie 2012)

– 53 –

INFORMATICA E CA UN VIRUS, DACĂ TE MOLIPSEŞTI, E PENTRU TOTDEAUNA

Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii, reabilitează conceptele de abstract şi de for-mal şi împacă arta cu ştiinţa nu doar în sufletul omului de ştiinţă, unde erau dintotdeauna împăcate...

Grigore Moisil

BREVIAR

S-a născut la 26 iulie 1952 în satul Butuceni, raionul Râbnița. A absol-vit Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universităţii de Stat din

Moldova. Doctor in știinţe fizico-matematice, doctor habilitat în informati-că. Activează pe post de programator și cercetător la Institutul de Matemati-că și Informatică. Din 2010 este directorul acestei instituții.

A publicat peste 160 de lucrări știinţifice, inclusiv 3 monografii. A efectuat numeroase vizite de cercetare în România, Suedia, Marea Britanie, Franţa etc. A condus o serie de proiecte de cercetare, atât naţionale, cât și internaţionale.

Este vicepreședinta Societăţii matematicienilor din Moldova, președinta comisiei de experţi în domeniul informaticii din cadrul Consiliului Naţional pentru Acreditare și Atestare, membru al Comisiei Academiei Române pen-tru informatizarea limbii române, membru al colegiilor de redacţie a câtorva reviste de specialitate, precum și a revistei de cultură „Curtea de la Argeș”.

Este Laureată a Premiului Naţional (2011).

Raia ROGAC: - Din discuţiile pe care le-am avut cu dumneavoastră anterior, am înţeles că anume „şcoala de pe cuptor” şi cea a bunelului Mat-vei au fost determinante în formarea unei gândiri analitice, stăpânite de curiozitate şi invenţie...

Svetlana COJOCARU: - Mă duceţi cu gândul spre copilărie... Georges Simenon, născut în orașul Liège, unde plouă 200 de zile pe an, scria că își amintește copilăria doar plină de soare. La fel de însorite îmi sunt și amintiri-le mele. Părinţii, pedagogi, originari dintr-un sat frumos din stânga Nistrului („Un colţișor de rai”, așa 1-a catalogat pictoriţa Valentina Brâncoveanu, care

– 54 –

a fost cu șevaletul ei și pe acolo), au fost repartizaţi să lucreze la școala din satul Ţarigrad (pe atunci se numea Glavan) din raionul Drochia. Ei, preo-cupaţi de dimineaţă până seara cu serviciul, mă lăsau pe mine în grija „dă-dacelor și bonelor”, adică cineva dintre rude sau prieteni ai părinţilor. Intr-o iarnă a venit să stea cu mine bunelul și, ca să nu ne plictisim, a hotărât să mă înveţe carte: mai întâi literele chirilice, că așa se cuvenea, apoi cele latine, că așa învăţase el pe vremuri. În scurt timp am început să citesc în ambele grafii deodată. Spre primăvară bunelul a plecat, iar eu mi-am continuat „studiile”, asistând la orele din școală... de pe cuptor. Clădirea școlii din sat era destul de mare, dar totuși neîncăpătoare pentru toţi elevii, și clasele primare făceau lec-ţii în obișnuitele case ţărănești. Într-o jumătate de astfel de casă locuia familia noastră, iar cealaltă aparţinea școlii, unde era plasată chiar clasa cu mama mea învăţătoare. O ferestruică de pe cuptorul bucătăriei dădea în clasă, și eu aveam permisiunea să stau acolo și să ascult lecţiile, fără să scot vreo vorbă. Odată nu am rezistat: când la ora de gramatică un băiat se cam încurcase la identificarea părţilor de vorbire într-o propoziţie, am deschis fereastra și am exclamat, spre bucuria clasei:,,Este un adjectiv!. Mi-am încasat pedeapsa, desigur...

R.R.: - Părinţii v-au supravegheat învăţătura pas cu pas?S.C.: - Mi-au fost alături, dar nu se punea problema să-mi verifice te-

mele. Era o stare firească in familie, când toţi se pregăteau de lecţii pentru a doua zi. Chiar și matură fiind, eram surprinsă că tatăl meu, care patruzeci de ani a predat geografia, se pregătea temeinic de orele ce avea să le ţină în ziua următoare. Mă gândeam că nu mai ai ce să adaugi la un obiect, pe care în atâţia ani 1-ai învăţat pe dinafară, dar tata găsea alte și alte materiale noi pentru a face ca obiectul său să fie îndrăgit de către elevi. Cred că simţul res-ponsabilităţii (poate, chiar un pic exagerat) pentru ceea ce faci în viaţă 1-am moștenit de la el.

R.R.: - Chiar dacă ați fi putut, având toate calitățile, să deveniți „wun-derkind’, părinții au preferat să perseveraţi în condiții normale, însă ați menţinut poziția de vârf la toate etapele, până în prezent...

S.C.: - „Școala de pe cuptor”, plus faptul că am început să citesc de la vreo patru ani, m-au făcut să cunosc programa claselor primare înainte de a fi înscrisă la școală. O inspecţie de la secţia raională de învăţământ, descope-rind acest „fenomen”, le-a propus părinţilor să organizeze un examen oficial, după susţinerea căruia aș fi putut să trec peste câteva clase. Părinţii nu au fost de acord, considerând că „studentul cu cravată de pionier” este un titlu bun

– 55 –

pentru presă, or, un astfel de copil incontestabil va suferi un disconfort psi-hologic, afișându-se în mediul unor colegi cu 3-4 ani mai în vârstă. În mintea mea copilărească ideea de a „sări” din clasa întâi cel puţin în a patra îmi părea foarte atractivă și nu înţelegeam decizia părinţilor. Mai târziu însă le-am fost extrem de recunoscătoare că mi-au asigurat o copilărie și o viaţă normală.

Într-adevăr, am fost prima în clasă (schimbând pe parcurs vreo patru școli, în urma transferului părinţilor cu serviciul), prima în promoţia de la facultate, cu note maxime la toate obiectele, cu diploma „roșie”. Nu mi-am pus niciodată scopul că trebuie neapărat să deţin întâietatea, totul decurgea în mod firesc, din dorinţa mea de a înţelege temele în profunzime.

R.R.: - Care este rolul profesorului, sfătuitorului, îndrumătorului în alegerea şi formarea profesională?

S.C.: - Extrem de mare și important. Dacă nu aș fi avut acel profesor de matematică, pe nume Alexei Cozacenco, care ne-a predat obiectele respecti-ve (algebra și geometria) în ultimii doi ani de școală, la sigur, alegeam un alt domeniu. Dânsul a reușit, chiar de la primele lecţii, să mă fascineze cu fru-museţea matematicii. Dar, precum pentru a profesa în muzică trebuie să ai un perfect auz muzical, cred că și pentru matematică trebuie să ai o percepţie deosebită, casă-i simţi armonia. Îi mulţumesc Providenţei că m-a înzestrat cu această calitate.

R.R.: - E foarte greu să te menții pe primul loc, când bărbații mereu îşi dispută şi revendică dreptul de conducători? Sunteți primul doctor în informatică (acum sunt mai mulți), primul director-femeie al Institutului de Matematică şi informatică, primul...

S.C.: - La forurile internaţionale de matematică se discută în continuare statutul femeilor în acest domeniu. Un exemplu proaspăt de la Congresul Eu-ropean din acest an: dezbateri cu genericul „Redresarea disbalanţei de gen în matematică: strategii și rezultate”. Mă simt flatată la gândul că am contribuit la această redresare (glumesc, desigur). De fapt, statisticile atestă o situaţie paradoxală: la nivel de școală o reușită mai bună la matematici manifestă anume fetele, ca apoi, mergând la facultate, să prefere alte domenii. Mai per-sistă încă prejudecata că matematica este o preocupare pur masculină. În cazul meu, m-am bizuit întotdeauna pe susţinerea colectivului (inclusiv a bărbaţilor din acest colectiv), dacă nu era ea, această susţinere, nici nu aș fi candidat la postul de director. În Institutul de Matematică și Informatică al AȘM lucrez de la absolvirea universităţii. Fondatorul Institutului și director

– 56 –

pe parcursul a 30 de ani a fost academicianul Vladimir Andrunachievici - un talentat matematician și un nu mai puţin talentat organizator. Dintr-un anu-mit punct de vedere, formarea și menţinerea unui colectiv este o artă. Aș ase-mui-o cu cea de creare a vitraliilor, căci în ambele cazuri nu este necesar doar să potrivești piesele una cu alta, ci și să le unești cu un fir de plumb, care le va ţine strâns împreună. Academicianul Andrunachievici a posedat această artă la perfecţie, reușind să stabilească în Institut o atmosferă de devotament pentru cercetarea matematică, de colegialitate - o atmosferă propice pentru dezvoltarea aptitudinilor tinerilor cercetători. Ne străduim să păstrăm acest climat și în zilele de azi, în care, trebuie să recunoaștem, angajarea într-o in-stituţie de cercetare devine tot mai puţin atractivă. Cauze sunt diferite: subfi-nanţarea domeniului,diminuarea prestigiului social... Deci, în acest context, faptul că in Institut, din numărul total de angajaţi, circa o treime o constituie tinerii, este deja un succes. Ei nu încetează să ne uimească cu rezultate fru-moase și aș vrea să aduc câteva exemple. Un criteriu de apreciere a impor-tanţei rezultatelor cercetării îl constituie publicarea acestora în revistele cu factor de impact. Întâietatea după numărul de astfel de articole în Institutul nostru îi aparţine anume unui tânăr, doctorului în știinţe Artiom Alhazov, care se ocupă de cercetarea modelelor formale de calcul, ceea ce constituie baza teoretică a calculatoarelor viitorului - calculatoare ce vor funcţiona nu pe elemente electronice, ci pe unele biologice. Nimeni încă nu poate spune cum va arăta un astfel de calculator, când îl vom avea în birourile noastre, iar tânărul coleg deja îl modelează și îi cercetează proprietăţile și capacităţile. De fapt, aceasta și este destinaţia știinţei - să meargă cu câţiva pași înain-tea prezentului. Un alt exemplu la care aș vrea să mă refer este cel al tinerei doamne Elena Guţuleac, care în timpul apropiat va susţine doctoratul. Dânsa a elaborat un model matematic, cu ajutorul căruia pe monitorul calculato-rului putem vedea ca într-un film, ce se va întâmpla în fiecare fragment de secundă: dacă un container cu lichide toxice sau inflamabile va fi supus unei lovituri, cum ar fi, de pildă, în cazul unui cutremur. Modelul ne spune, dacă există sau nu riscul avarierii, fapt ce ne permite să luăm măsuri adecvate din timp, pentru a evita producerea catastrofei. Lista acestor exemple aș putea-o continua pe mai multe pagini.

R.R.: - Povestiți-ne despre perioada de cercetare care, am impresia, nu conteneşte niciodată. Să folosesc şi eu câteva cuvinte-cheie, cum ar fi: gramatici formale, lexicon morfologic, limbaj natural etc., - toate sunt

– 57 –

expresii care parcă te-ar duce cu gândul către domeniul limbii, literaturii, nu al informaticii...

S.C.: - Chiar nu mi-aș dori ca în biografia mea să existe o delimitare de genul „până aici a fost cercetare, de aici încolo este muncă administrativă”. Este adevărat că activitatea managerială îţi răpește mai tot timpul, venind adesea cu solicitări departe de cele știinţifice, dar nu am abandonat niciodată cercetarea, doar atât că, deseori, pentru aceasta îmi rămân numai orele în afară de program. Termenii ce i-aţi utilizat fac parte dintr-un domeniu foarte atractiv: procesarea limbajului natural. De la apariţia primelor calculatoare și până în prezent ome-nirea are un vis încă nerealizat complet: să comunice cu calculatorul - atât ver-bal, cât și în scris - în limbajul uman. În ultimul deceniu s-au făcut pași enormi în această direcţie, dar abia ne apropiem de soluţionarea problemei. Împreună cu colegii am adus și noi o modestă contribuţie în dezvoltarea respectivelor aplicaţii pentru limba română: graţie cercetărilor noastre, astăzi calculatorul declină și conjugă mai bine decât un lingvist, păstrează în memoria sa circa un milion de cuvinte românești cu toate atributele lor morfologice, cu sinonime și traduceri, face adnotarea morfologică a cuvintelor într-o propoziţie, creează cuvinte noi prin derivare cu prefixe și sufixe. Academia Română are o comisie pentru informatizarea limbii române și mă mândresc că fac parte din ea.

R.R.: - Informatica a devenit un virus pentru întreaga familie, cu ex-cepţia, poate, a nepoatei din clasa a doua... Cu soțul Vitalie ați învățat într-o grupă la Universitatea de Stat, fiul Cristian, de asemenea, a devenit informatician.

S.C.: - Nu aș fi atât de categorică în privinţa nepoatei... La doar trei ani, fără să cunoască alfabetul, se descurca foarte bine cu laptopul de acasă, pen-tru a-și găsi filmele preferate și m-a surprins când, văzând o altă configurare pe calculatorul meu, a întrebat: ,,Unde se află discul D în calculatorul tău?”. Accentuez, aceasta se întâmpla înainte ca ea să înveţe barem literele. Crește o nouă generaţie, pentru care calculatorul nu mai este„informatică”, ci o uneal-tă cotidiană de informare și comunicare. Acest domeniu se dezvoltă atât de vertiginos, că mi-ar fi greu să fac o predicţie ce va fi informatica și, în special, în cercetarea informatică, pe când Sabina va crește mare.

R.R.: - Ştiu că ați avut o colaborare fructuoasă cu Suedia (mă refer la AŞM) şi nu numai. Care sunt avantajele, rezultatele?

S.C.: - Am avut mai multe vizite de cercetare în diferite ţări europe-ne, Suedia fiind pe primul loc după durata lor. Însumând toate vizitele, aș

– 58 –

număra vreo trei ani petrecuţi în universităţile din Stockholm și Lund. Le sunt foarte recunoscătoare profesorilor Jan-Erik Roos și Jörgen Backelin pentru această colaborare, care a deschis pentru noi un domeniu nou - cel al algebrei computaţionale. Am lucrat împreună cu specialiștii suedezi la dezvoltarea unui sistem, ce vine în ajutorul matematicienilor (și nu numai) pentru a le oferi asistenţă în soluţionarea anumitor probleme, preponderent din algebră. Rezultatele s-au materializat într-un program pe calculator, pus în distribuţie gratuită, precum și într-o serie de lucrări comune, publicate în ediţii de prestigiu.

R.R.: - Mi-ați spus că Francoise Sagan e una din scriitoarele dumnea-voastră preferate. Presupun că pentru dumneavoastră e mai uşor să scrieți programe decât versuri, dar am înțeles că sunteți şi în grația muzei Calio-pe, mă refer la darul de a aşterne pe hârtie versuri.

S.C.: - Întrebarea despre biblioteca personală ţine deja de secolul trecut. Într-adevăr, avem acasă o colecţie bună de cărţi, cu Francoise Sagan inclusiv - tot ce am putut găsi în traduceri rusești și românești, după cum aţi menţio-nat și dumneavoastră. Să învăţ limba franceză așa a și rămas un vis... Astăzi însă cantitatea cărţilor se măsoară nu în numărul de volume pe raft, ci în Megabaiţi: au apărut cărţile electronice și în poșetă port cu ușurinţă vreo două sute de titluri. Oricum, nu am încetat să cumpăr cărţi tipărite pe hârtie. Într-o monografie de-a mea și a colegilor mei am folosit drept moto un citat din scriitorul american John Wyndham: Cartea rămâne carte, chiar daca ni-meni în afară de autor si soţia sa nu o vor citi. Cartea rămâne ceva, ce dăinuie în timp. Îmi place poezia. Cu ce te poţi consola mai bine la un moment de răscruce, decât cu aceste rânduri: Nu spera şi nu ai teamă, / Ce e val ca va-lul trece? Și în anumite stări sufletești ţi se pare că, exprimându-ţi trăirile în formă de versuri, o faci mai grăitor și totodată mai armonios și mai laconic.

R.R.: - Astăzi nimeni nu-şi mai poate imagina o activitate de orice natură fără calculator: acesta a pătruns în casă, pe masă, în geantă, în buzunar... practic, este indispensabil. Cum vedeți viitorul apropiat al in-formaticii la noi în republică?

S.C.: - Cu mai mulţi ani în urmă un grup de colegi de la Institut (din care făceam parte și eu), la comanda PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) a efectuat un studiu asupra edificării Societăţii Informaţionale în ţara noastră, analizând starea lucrurilor, atuurile și dezavantajele, încercând să stabilească, cât de adâncă este „prăpastia digitală” între persoane cu diferi-

– 59 –

te studii, între zona rurală și cea urbană etc. Comparând situaţia din Republi-ca Moldova cu cea din alte ţări, ajunsesem la concluzia că avem indubitabile șanse de succes, la baza căruia ar sta o infrastructură din cele mai moderne (o rețea de fibre optice acoperind, practic, toată ţara) și o populație cu un nivel înalt de studii (așa spuneau datele ONU și cred că nu dădeau greș). La acel moment lipsea un lucru: voinţa politică pentru înfăptuirea transfor-mărilor radicale, bazate pe tehnologiile informaţionale. Astăzi avem și aceas-tă voinţă politică: sub egida guvernului activează centrul „e-Guvernare”, care în primăvara anului trecut a lansat deja portalul cu servicii, de care cetăţea-nul poate beneficia prin Internet, fără să meargă la ghișeu (sau ceea ce este și mai rău - să facă cozi la o sumedenie de ghișee, oficii etc. pentru perfectarea unui act, spre exemplu). Sunt încă puţine servicii, poate sub așteptările noas-tre, dar, vorba lui Mihail Gorbaciov, - procesul a pornit

R.R.: - Aş dori sa încheiem convorbirea cu ceva amuzant, evident, din domeniul informaticii...

S.C.: - Poate, nu e prea amuzant și nu prea din domeniul informaticii, dar, deoarece în ultimul timp au loc dezbateri furtunoase cu subiectul „Ce a făcut știinţa noastră pentru economia naţională?”, aș vrea să reamintesc isto-ria maternaticianului englez George Boole. Pe la mijlocul secolului XIX dân-sul a pariat că va crea o știinţă complet detașată de realitate, fără nici o posi-bilitate de aplicare practică. A elaborat algebra, ce-i poartă numele (Algebra booleană), o adevărată bijuterie matematică cu doar două elemente: 0 și 1, și cu patru operații elementare asupra lor. Atât. Aproape un secol mai târziu anume algebrele booleene au constituit baza funcționării calculatoarelor. Și, după cum ați menționat anterior, deoarece nu ne mai putem imagina nicio activitate umană fără calculator, putem doar constata că algebrele booleene sunt cele mai răspândite aplicaţii practice. George Boole a pierdut pariul. Și cine poate spune ce vor da omenirii - și economiei noastre naționale! - rezultatele cercetărilor de astăzi? Ar trebui să conștientizăm că în această muncă și în fructificarea rezultatelor ei trebuie să dai dovadă de perseverență și răbdare.

R.R.: - Vă mulţumesc pentru interviu.

Raia ROGAC. Revista Moldova, mai-iunie 2013

– 60 –

MATEMATIC VORBIND

Svetlana Cojocaru: „Vreau ceea ce vor toți: stabilitate economică și socială, securitate și bună-cuviință”

- Doamna Cojocaru, doar câteva întrebări. Chiar de mic copil ați vi-sat să deveniți matematician?

- Eu am fost un copil ca toți copiii. Țin minte, în ultimele clase de școală aveam de ales una din două opțiuni – matematica sau literatura. În clasa a 9-a, la noi în școală a venit un profesor în vârstă, domnul Alexei Cozacenco, care m-a făcut să cred că matematica totuși e frumoasă. Mult înseamnă când cineva te călăuzește, îți arată drumul potrivit.

- Cum e să conduceți o instituție cu greutate academică? Pe scurt, un CV al IMI.

- De curând, am sărbătorit 50 de ani de la Fondarea Institutului de Ma-tematică și Informatică, instituția care s-a afirmat ca un centru de cercetare avansată, cu specialiști recunoscuți în țară și peste hotare, cu tradiții și școli, cu un colectiv frumos. Mă refer la cei 16 doctori habilitați și 30 de doctori, adică 50 la sută din colectivul nostru. Apropo, institutul nostru a fost cel care a procurat prima mașină electronică de calcul din Moldova, a instalat prima rețea locală din AȘM și primul nod grid în baza unui cluster cu 48 de noduri. O istorie a acestui domeniu se găsește în muzeul recent deschis în incinta In-stitutului de Matematică și Informatică. Mă bucur să spun că suntem lideri în domeniul cercetării, fapt recunoscut și atribuit, inclusiv la nivel internațional, la ultimele acreditări. Cu alte cuvinte, intrăm în categoria A, ceea ce ar însem-na performanță și rezultate, fundamentale și aplicative. Vrem ca cel puțin o treime să fi e tineri, unde mai pui că unele proiecte condiționează censul de vârstă, dar aici e o problemă și înţelegeți ce vreau să spun. Putem angaja, de exemplu, un tânăr care a absolvit universitatea, la început pe post de inginer, cu un salariu de 1160 de lei. Bine, anual, leafa poate crește puțin, dar acest spor este suficient doar pentru a acoperi inflația. Iată de ce, unii cercetători sunt puși în situația de a-și găsi surse suplimentare pentru a supraviețui, fie prin cumularea unor altor activități, fie prin îngrijirea unor parcele de pă-mânt. Asta de-acu nu-i nici cercetare, nici agricultură.

- De ce cele mai mici concursuri la universități sunt la matematică, fizică, chimie?

– 61 –

- Trist este faptul că matematicianul, deocamdată, nu se regăsește în so-cietate. Întrebarea e simplă – unde va munci după absolvire? Pedagog sau om de știință? Dacă om de știință, iarăși sunt nevoită să amintesc de acei 1160 de lei. Altceva este informatica, un domeniu care, în ultima perioadă, cunoaște o ascensiune economică, iar lefurile depășesc media de 8000 de lei pe țară. Tinerii aleg IT pentru că e pe placul lor, dar și motivarea e pe potrivă.

- Cine sunt acei care muncesc la Institutul de Matematică și Infor-matică?

- Cu privire la vârstă, constatăm că, în ultimii 10 ani, a crescut de 5 ori numărul persoanelor în vârstă, adică după 65 de ani. Numărul celor de până la 35 de ani se menține oarecum constant, dar, totuși, fluctuația cadrelor pe acest segment rămâne mare. Totodată, tot mai mic este numărul colaborato-rilor cu vârstă cuprinsă între 45 și 54 de ani, care, de regulă, sunt cercetători formați, cu o bună productivitate științifică. Dat fiind faptul că am amintit de productivitate științifică, vreau să menționez un studiu care reflectă rodul muncii noastre - rapoartele Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvolta-re Tehnologică pentru anii 2009-2013. Analizând datele din aceste rapoarte, putem constata că numărul de lucrări publicate de către cercetătorii IMI este cu mult mai mare în comparație cu cele publicate de către angajații din patru universități prestigioase din țară luate împreună.

- În Occident, cercetările, în mare parte, sunt finanțate din industrie. Noi industrie nu prea avem, și atunci?

- Din start trebuie să spunem că nu este corect să ne comparăm cu țările dezvoltate ale Uniunii Europene. În Germania, bunăoară, 30 la sută din finanțarea renumitelor Institute Fraunhofer se face de la stat, restul de la diferiți agenți economici. Corect, se face multă cercetare în universități, nu-mai că la ei cadrele didactice nu au 1000 de ore de predare, cum se întâmplă la noi. De laboratoare moderne și bine dotate nici nu mai amintesc. Trebuie să înțelegem că și Occidentul este foarte diferit, mă refer la domeniul cerce-tării, în special la organizare. Important e să avem productivitate, să generăm idei, să mișcăm lucrurile înainte. Sunt încă atâtea și atâtea de exploatat.

- Cum vedeți viitorul apropiat și ce așteptări aveți de la clasa politică?- Ca cetățean simplu, vreau ceea ce vor, probabil, toți cetățenii – stabi-

litate economică și socială, securitate și bună-cuviință, adică civilizație. În ziua alegerilor, eram în Germania, acolo am votat. Și am votat pentru un viitor mai bun, european, firește. Drept că, între timp, au apărut și decepțiile

– 62 –

de rigoare, dar cred că, încetul cu încetul, vom face ordine în propria noas-tră casă. Prin urmare, încerc să fiu optimistă. O soluție poate ar fi să avem cât mai multe femei la conducere și mă bazez pe atâtea exemple reușite din toată lumea, cum ar fi, bunăoară, Margaret Thatcher, Benazir Phutto, Indira Gandhi, Angela Merkel și multe-multe altele. La ziua mea de naștere, una dintre tinerele noastre colaboratoare mi-a dorit să trăiesc într-o țară prospe-ră. Vedeți cât de simplu e, dar, totodată, atât de complicat!

Din 2010, Svetlana Cojocaru ocupă funcţia de director al Institutului de Matematică şi Informatică al Academiei de Știinţe a Moldovei. Este doamna care inspiră nu doar la cifre şi ecuaţii, aşa cum obişnuim să credem despre un cercetător-matematician consacrat. Suntem atât de departe de nişte noţiuni care, de fapt, ne sunt de un real folos la fiecare pas. Marea noastră majori-tate consideră că nu are treabă cu gramaticile formale şi limbaje, cu algebra computaţională, cu aşa-numitele calcule moleculare, interfeţe inteligente sau tehnologiile societăţii informaţionale. Nu conştientizăm, dar, în realitate, sun-tem permanent uniţi prin conexiune la aceste materii înalte, fie şi prin acelaşi simplu telefon mobil, pe care îl purtăm în buzunar.

Doamna Svetlana Cojocaru a urcat, treaptă cu treaptă, în ierarhia profe-sională, de la inginer-programator, în 1974, până la vicedirector şi director al Institutului de Matematică şi Informatică. Este doctor habilitat în informatică, profesor cercetător. Soțul dumneaei, Vitalie Cojocaru, munceşte şef de echipă la una dintre marile companii de telefonie mobilă din Moldova. Au un fiu care activează tot în domeniul tehnologiilor informaționale la Universitatea de Medicină şi Farmacie, cu alte cuvinte, întreaga familie este conectată la IT. La rubrica pasiuni şi timp liber, doamna Cojocaru a spus că îi plac lecturile, dar şi figurinele de pisici, colecție alcătuită din câteva sute de exemplare.

Acest articol este publicat în cadrul Programului ONU „Femeile în poli-tică”, implementat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Națiunilor Unite pentru Dez-voltare (PNUD), în parteneriat cu Fundația Est-Europeană şi Centrul „Parte-neriat pentru Dezvoltare”, finanțat de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția Programului.

Stan LIPCANU. Săptămâna, 14 august 2015

– 63 –

ДВА ВОПРОСА ЧЕТЫРЕМ МОДАВАНКАМ

Светлана Кожокару, директор Института математики и информа-тики АН Молдовы

Посетив Институт математики и информатики, нетрудно до-гадаться, что начальник здесь – женщина. Везде – идеаль-

ная чистота и домашний уют. Сама хозяйка – строгая, подтянутая женщина средних лет. Светлана Кирилловна Кожокару – доктор наук в области информатики, лауреат Национальнойпремии. Мате-матический талант открыл в ней школьный учитель. А спустя много лет коллеги обнаружили в старшем научном сотруднике, прорабо-тавшем в родном институте около чет верти века, организаторские способности и выдвинули Светлану в директоры. Под ее началом трудятся более ста человек, в основном мужчины. Основная задача - не снижать научного уровня и престижа молдавской математиче-ской школы. Еепрославленные мэтры Андрунакиевич, Сибирский, Белоусов,Чобану, Гохберг, Кузнецов и другие приобрели всемирную известность. В институте издаются три научных журнала (один – в сотрудничестве с родственным польским университетом), которые распространяются в 40 странах Евразии и Америки. «Скажите, ка-кое еще молдавское предприятие экспортирует свою продукцию в 40 стран?» – риторически спросила нас Светлана Кирилловна.

1. Как вы оцениваете роль женщины в общественно-государ-ственной жизни, деловой и профессиональной деятельности в Мол-давии?

Процент женщин среди людей, занимающихся точными науками, в особенности математикой, невелик и отражает устарелую пропор-цию так называемых женских и неженских профессий, установленную, между прочим, мужчинами. Согласно этой классификации, женщинам в математике не место. Хотя ряд блистательных женщин-математиков – Софья Ковалевская, Эмми Нетер, Джулия Робинсон и многие другие, давно опровергли эту теорию. Однако стереотипы живучи – и вот ре-зультат: среди ученых-математиков женщин не более 10%. Но даже такой скромный показатель можно считать достижением в сравнении с

– 64 –

ситуацией тридцатилетней давности. Мне кажется, у нынешних девушек есть шансы феминизировать в недалеком будущем математическую науку.

2. Что, по-вашему, мешает более полному и активному участию женщин в этих процессах?

Расширению списка «женских» профессий в общественном со-знании мешает вредный стереотип – не женское это дело! По-моему, бороться с ним должны в первую очередь СМИ. Вторая проблема – се-мья, дети, быт. При всех обстоятельствах женщина стремится и долж-на быть хранительницей семейного очага, растить детей, заботиться о муже. Даже если она большой ученый или министр. Но именно хра-нительницей, а не рабыней и не жертвой устаревших представлений и традиций. Поэтому ее нужно постоянно поддерживать, помогать в уходе за детьми, в других семейных заботах, особенно если она плодот-ворно трудится в науке или искусстве. Прежде всего необходимы хо-рошо обустроенные детские сады. Конечно, потребуется специальная государственная программа и огромные затраты, но другого пути нет.

Борис МАРИАН, Феридун ТЮФЕКЧИ. Журнал DA – Diyalog Avrasia, nr. 36, 2012

– 65 –

PROBLEMA LUI JEZEK ŞI KEPKA FACE MAI MULT DECÂT UN MILION DE LEI

– Dna doctor Svetlana Cojocaru, la 4 martie curent va avea loc Sesi-unea a XII-a a Asambleei AȘM cu privire la activitatea știinţifică din anul 2009. Făcând o retrospectivă în anul trecut, marcat de recesiunea mondi-ală, v-aș întreba cum a fost 2009 pentru matematicieni?

– În pofida faptului că a fost un an mai dificil din punct de vedere fi-nanciar, am reușit să-l finalizăm cu rezultate frumoase: colaboratorul IMI, prof. Dumitru Lozovanu, a cucerit Premiul Concursului Naţional „Savantul anului”, dr. hab. Victor Șcerbacov a soluţionat o problemă, formulată cu mai mulţi ani în urmă de către matematicienii cehi Jezek și Kepka. Vă imaginaţi care-i fericirea pentru un confrate de al nostru: cineva se va bucura enorm astăzi, când va câștiga în business primul milion de lei, iar un matematician că a rezolvat o problemă foarte dificilă, asupra căreia și-au frământat minţile ani de zile mai mulţi savanţi de pe Terra. Soluţia a fost găsită la Chișinău. Să nu te bucuri din tot sufletul?! Cu atât mai mult, că rezultatele soluţionării acestei probleme au perspective reale de aplicare în criptografie (secretizarea informaţiei în baza unui cod – în cazul dat elaborat cu utilizarea teoriei qua-sigrupurilor).

Totodată, dacă ne referim la succese, nu vom trece cu vederea faptul că tânărul cercetător Vladimir Rogojin a susţinut teza de doctor în informatică la Universitatea Turku din Finlanda. E o performanţă, de ce nu, să obţii un titlu știinţific recunoscut deja în Europa? Lista acestor realizări ar putea fi continuată și chiar mi-ar face o deosebită plăcere să fac acest lucru, dar spa-ţiul unui material de ziar nu ne permite să abuzăm de exemple.

– Dar dacă ne referim la istoricul IMI: ce a fost, ce este și care-i per-spectiva de dezvoltare a institutului?

– În cei 46 de ani de existenţă Institutul de Matematică și Informatică s-a afirmat ca un centru de cercetări avansate, cu specialiști recunoscuţi în ţară și peste hotare, cu tradiţii și școli, cu un colectiv bine conturat. Institutul deţine o poziţie de lider în astfel de domenii, precum este alge-bra, logica matematică, geometria, topologia, ecuaţii diferenţiale, mode-lare matematică și optimizare, metode numerice, programare, tehnologii informaţionale.

– 66 –

Nu am vrea, însă, să se creeze impresia că am ancorat într-un golf li-niștit, ferit de furtuni și valuri. Din contra, institutul nostru se confruntă cu o serie de probleme, dintre care aș vrea să menţionez doar două: tematica cercetărilor și continuitatea generaţiilor.

Referitor la prima chestiune voi menţiona că în 2010 finalizăm teme-le instituţionale și în acest sens este oportun să decidem: încotro mergem? Un imperativ al timpului îl constituie asigurarea consecutivităţii: cercetare fundamentală – aplicativă – implementare. Aceasta înseamnă o îmbinare armonioasă a cercetării propriu-zise cu propunerea unor soluţii practice, orientarea tematicii știinţifice spre un impact mai accentuat asupra soluţi-onării problemelor ţării. Un alt obiectiv ţine de asigurarea competitivităţii pe plan internaţional. Deci, trebuie să luăm o decizie, care ar îmbina toate aceste doleanţe, aspiraţii și ar satisface concomitent o serie de criterii – de regulă, contradictorii. Nu în ultimul rând, trebuie să ne gândim și la posibili-tatea obţinerii finanţării din surse extrabugetare. Cunoaștem, că în Occident cercetările în mare parte sunt finanţate de industrie. Ce putem face noi, în condiţiile ţării noastre, unde sectorul real al economiei a degradat și nu este capabil să investească în produse știinţifice? O soluţie ar putea fi cooperarea la toate nivelurile: intrainstituţional, interdepartamental, internaţional.

Cea de a doua problemă, una din cele mai acute, ţine de asigurarea in-stitutului nostru cu tineri cercetători. Analizând repartiţia personalului după vârstă în IMI (și nu numai) constatăm că avem doar 4 colaboratori cu vârsta între 36 și 45 de ani. Această “gaură” s-a format în urma reducerilor și plecă-rilor masive, care au avut loc în 1999. S-au făcut încercări pe toate căile po-sibile de a ameliora situaţia, angajând masiv tineri, studenţi, încât astăzi am atins nivelul de 32 de colaboratori cu vârsta sub 35 de ani. Spre regret, nu toţi acești băieţi și fete vor rămâne în continuare să muncească în institut. După ce vor acumula o anumită experienţă de lucru și vor susţine tezele de doctor vor pleca în străinătate, așa cum au procedat deja mulţi tineri talentaţi. Acolo li se propun condiţii mult mai bune decât le putem oferi noi la Chișinău. Dacă nu vom reuși să redresăm urgent situaţia, în primul rând, e vorba de lipsa unui acoperiș ca să nu zic de apartament, este iminentă într-un viitor apropiat o gravă criză de cadre. Cauzele, care au creat o astfel de situaţie, poartă un caracter atât global, cât și la nivel de ţară. În multe state cercetarea în domeniul matematicii și informaticii este mai puţin atractivă pentru tineri decât munca în companii profitabile. Acest fapt a fost constatat și la reuniunea

– 67 –

Societăţilor Matematice Europene din 2001 (Berlingen, Elveţia). Având un caracter global, această tendinţă se manifestă deosebit de acut în Republi-ca Moldova: salarii derizorii pentru începători, posibilităţi mai mari de a-și câștiga existenţa în companii, bănci sau alte instituţii private, imposibilitatea de a-și procura o locuinţă. Într-adevăr, dacă un tânăr absolvent se va angaja la noi la institut și va economisi integral salariul său pe parcursul unui an, această sumă îi va ajunge să-și procure ... 1 metru pătrat de locuinţă. Situaţia aceasta este discriminatorie, în special, faţă de absolvenţii de la ţară, care din lipsuri de ordin material nu-și pot valorifica potenţialul de cercetător. Legăm anumite speranţe în acest sens de liceul și Universitatea AȘM.

– În prezent în culoarele puterii, dar și în mass-media se discută activ despre „decentralizarea” cercetărilor. Care e opinia dvs. în acest sens?

– În calitatea mea de informatician mă conduc de următorul principiu – dacă un sistem este operaţional, e bine să-l lași să funcţioneze în continua-re. Or, cei 5 ani, care au trecut de la adoptarea Codului cu privire la știinţă și inovare, au demonstrat că sistemul construit în baza lui funcţionează și funcţionează bine. Aș vrea să aduc un singur exemplu: în institutul nostru în anul 2009 am avut în derulare 22 de proiecte. O bună parte din ele au fost executate de colective create ad-hoc (art. 132 din Cod), în colaborare cu colegii de la USM, Universitatea de Medicină și Farmacie „N. Testemiţanu”, UTM, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în Chișinău).

În aceste dezbateri se fac referinţe la anumite „standarde europene” în managementul cercetării. Dar astfel de standarde, pur și simplu, nu există! În ţările Uniunii Europene găsim diverse modele de gestionare a acestui do-meniu. Republica Moldova și-l are pe al său, care s-a dovedit a fi unul viabil. Putem continua analogia cu un sistem informatic: implementarea lui întot-deauna este însoţită de modificări, cauzate de necesitatea perfecţionării lui, de necesitatea adaptării la anumite condiţii noi. Să stabilim, deci, ce anume trebuie de perfecţionat și să lucrăm în această direcţie.

– Vă mulţumesc pentru interviu!

Tatiana ROTARU, 2 martie 2010http://www.asm.md/index.php?go=noutati_detalii&n=2836&new_language=0

– 68 –

INTERVIU ACADEMIA RADIO

Bună ziua, Silvia Ilarionov în regie, Tatiana Fișer la microfon. Ne salutăm publicul interesat de felul cum evoluează științele la noi și

de studiile multidisciplinare, care se întreprind în vederea soluționării di-verselor probleme existențiale pornind, de exemplu, de la limbaj - cel dintâi atribut al speciei umane. Trebuie să vă spunem că acesta la moment con-stituie obiectul de studiu al diverselor discipline, fiecare definind propriul set de probleme. Lingvistica, de exemplu, studiază structura limbajului brut punând întrebări de genul: „De ce anumite combinații de cuvinte formează propoziții, iar altele nu, de ce o propoziție poate avea înțeles, iar altele nu.”

Psiholingviștii, pe de altă parte, studiază procesele producerii și înțelegerii limbii naturale luând în considerație întrebări cum ar fi: „Cum identifică oamenii structura corectă a unei propoziții sau când se decide înțelesul corect al cuvintelor.”

Filosofii își îndreaptă atenția asupra modului în care cuvintele ajung să semnifice obiecte și cum sunt identificate obiectele prin cuvinte. Mai nou, a fost creată lingvistica matematică și ea este cea care dezvoltă teoria computațională a limbajului, folosind elemente ale informaticii, algoritmi și structuri de date etc. Bineînțeles, în construcția unui model computațional trebuie folosit în mod eficient ceea se știe deja de la celelalte discipline.

Despre procesarea limbajului natural - o tehnologie care creează și implementează modalități de a executa diferite sarcini referitoare la limba-jul natural, cum ar fi, de exemplu, construcția unor interfețe bazate pe lim-baj natural cu baze de date, traducere automată și altele, vorbim în debutul acestei emisiuni cu un cercetător al domeniului, anume cu doamna Svetlana Cojocaru, directorul institutului de Matematică și Informatică al Academiei de Științe:

– Noi cunoaștem o preocupare a dumneavoastră ca și cercetător, ca și informatician, referitoare la procesarea limbajului natural. Dacă nu greșesc Dvs. chiar ați și dezvoltat un program de stat în această privință. Spuneți-mi, vă rog, cercetările s-au stopat sau continuă și ce se mai aude la acest capitol anume în domeniul procesării limbajului natural?

– Nu, nu am renunțat, cercetările continuă, acesta este un subiect foarte interesant și nu dorim nicidecum să-l abandonăm. O etapă semnificativă în

– 69 –

aceste cercetări ale noastre a fost crearea unei baze de date cu informații lexi-cale. Aplicația a fost făcută pentru cuvintele din limba română; în această bază de date pe lângă cuvântul propriu-zis se păstrează și informația morfologică: partea de vorbire, formele flexionate, sinonime, traduceri la nivel de cu-vânt din română în engleză și din română în rusă. Am acumulat cu ajutorul programelor dezvoltate de noi, care au învățat în mod automat să decline substantivele și adjectivele limbii române și să conjuge verbele, un lexicon computațional de circa un milion de cuvinte. Acest lexicon a fost afișat pentru acces public pe serverul Institutului de matematică și informatică. Orice cetățean din țara noastră sau de peste hotare, căci Internetul ne asigură vizibilitate mondială, poate utiliza aceste resurse pentru a consulta orto-grafierea unui cuvânt, a găsi o traducere sau un sinonim. Cunoscând cuvân-tul, spre exemplu un substantiv la nominativ singular, utilizatorul poate să-i vadă genitivul sau pluralul, chiar și vorbitori nativi uneori au dubii în acest sens. La fel și conjugarea unor verbe prezintă dificultăți

– Și lingviștii, îi implicați și pe ei în această afacere?– Mai puțin, este o cercetare pe care noi am dezvoltat-o de sine stătător.

Da, am fost nevoiți să pătrundem în toate adâncurile gramaticii. Odată, după ce am avut o discuție cu un regretat lingvist de la noi din țară, dumnealui a încercat să se informeze la o cunoștință comună, ce facultate de Filologie a absolvit doamna Cojocaru, Nu, nu am absolvit filologie, dar Matematică și Informatică. Însă pentru a face un astfel de produs într-adevăr am avut ne-voie de cunoștințe lingvistice substanțiale.

– Chiar ați plonjat, ați pătruns în adâncurile științei lingvistice?!– Desigur, fiindcă altfel nu poți realiza astfel de lucrări. Această cercetare

a continuat cu încercarea de a automatiza procesul de derivare cu prefixe și sufixe. Un - deja fost doctorand al meu, fiindcă nu de mult a susținut teza, domnul Mircea Petic, a realizat această lucrare creând cu ajutorul calcula-torului circa 500 de mii de cuvinte noi care nu le-am avut în acel dicționar despre care vorbeam de un milion de cuvinte care conțineau cuvintele lemă, adică cuvintele de bază și formele lor flexionate. Este un rezultat nou, un rezultat bun, fiindcă diverse aplicații pentru procesarea limbajului natural în ultimă instanță se bazează pe existența unui lexicon cu adnotarea cuvinte-lor din el, adică cu o caracteristică a cuvintelor, și acest rezultat al tânărului doctor Mircea Petic aduce o contribuție substanțială la soluționarea acestei probleme de crearea acelei baze pe care deja se clădesc alte aplicații de limbaj.

– 70 –

– Ce mai rămâne pentru viitor?– Pentru viitor în acest domeniu încă sunt foarte multe lucruri de fă-

cut. Desigur noi toți ne dorim să avem un suport calitativ pentru traducere automată, cred că fiecare din noi încercând programe afișate, spre exemplu de către motoarele de căutare gen Google sau alte programe care sunt reali-zate, s-a ciocnit de faptul că la o propoziție mai complicată, unde cuvintele au sensuri ambigue, se obține o traducere că îți trezește și râsul și plânsul. Mai rămâne și problema procesării semnalului vocal, adică, a recepționării vocii. Și ea în anumită măsură este rezolvată, dar încă mai sunt multe de făcut. O altă problemă (eu o s-o numesc la general, în realitate ea are și la rândul său destul de multe componente) este cea de înțelegere a textului.

Volumul de informații, inclusiv cel în format electronic crește enorm, Spre exemplu, ne punem problema să facem cu o căutare de informații la un anumit subiect, precum ar fi toate articolele care există în Internet referitoare la încălcarea drepturilor omului. Da, am putea da o căutare doar la îmbina-rea de cuvinte „drepturile omului” și ceva vom obține. În primul rând vom obține foarte mult și însăși selectarea a ceea ce dorim noi ar fi un proces dificil, în al doilea rând am putea pierde o sumedenie de informație în care cuvintele „drepturile omului” pur și simplu nu există într-un anumit articol, dar se vorbește despre tratarea unor persoane, nerespectarea procedurii de judeca-tă etc., etc. Trebuie să învățăm calculatorul să înțeleagă textul, să ne selecteze în mod inteligent ceea ce noi dorim să aflăm. Există proiecte internaționale în acest domeniu. Un fost doctorand de-al nostru, deja de vreo cinci ani doctor în științe, domnul Oleg Burlaca se ocupă cu această problemă.

– Despre studii, aplicări și probleme încă nerezolvate din domeniul procesării limbajului natural am discutat cu doamna Svetlana Cojocaru, directorul institutului de Matematică și Informatică. Ascultați Academia radio, program de știință, continuăm interviul cu doamna Svetlana Co-jocaru, interviu din care se afla despre cele mai importante realizări ale matematicienilor și informaticienilor în 2012. Există o tradiție în mediul Academic pe sfârșit de an să se pună pe tapet rezultatele muncii științifice. Doamna Svetlana Cojocaru, dacă urmăm această tradiție și vom dori să facem niște totaluri, niște bilanțuri, ce puteți spune despre echipa de la Institutul de Matematică și Informatică pe care îl conduceți?

– Desigur, suntem finanțați din bani publici, este firesc contribuabilii să cunoască pentru ce au fost cheltuiți acești bani, cu ce rezultate am venit.

– 71 –

Aș dori ca din start să se conștientizeze că ceea ce producem noi în ultimă instanță nu sunt niște obiecte materiale palpabile care le poți pune pe raft. Materializarea rezultatelor cercetărilor noastre constă în articole publicate, monografii, prezentări, comunicări făcute la diverse foruri științifice. În cazul Institutului de Matematică și Informatică poate suntem din acest punct de ve-dere într-o situație chiar un pic mai dificilă, fiindcă e greu să informezi publi-cul larg despre teoremele care au fost demonstrate, importanța lor, dar totuși, vom încerca să facem și să depășim chiar și acest impediment. De la fondare și până în prezent în institut se efectuează cercetări în trei domenii: matematică pură, matematică aplicată și informatică. Am plăcerea să menționez, că chiar și în acest an, când am lucrat cu finanțare deja redusă,la sfârșit de an venim cu re-zultate frumoase în fiecare din aceste trei domenii. Să începem cu matematică teoretică, numită și matematică pură. Aici în primul rând aș vrea să menționez rezultatele obținute de colegii din laboratorul de ecuații diferențiale, condus de domnul profesor Nicolae Vulpe rezultatele domnului Nicolae Vulpe în par-ticular. Recent dumnealui a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Profit de această ocazie pentru a-i transmite încă o dată cele mai cordiale felicitări, este un titlu care îl merită din plin.

Mai mulți ani la rând, și chiar și acum, noi afirmăm că în diferite dome-nii, nu doar în cercetare, trebuie să ne aliniem la standardele internaționale, că trebuie să producem ceva la nivel mondial. Iată, în cazul domnului membru corespondent Vulpe, situația este exact inversă: colegii din centrele științifice de peste hotare se aliniază la rezultatele obținute de domnul Vulpe. Termenul „aliniază” l-am spus în ghilimele, având în vedere că dânșii folosesc metodele elaborate de dumnealui, își dezvoltă propriile cercetări bazându-se pe rezul-tatele obținute de dumnealui. Și nu va fi o exagerare dacă voi spune că aceste metode, aceste rezultate acum sunt aplicate în centre științifice de pe toate continentele populate pe glob. O colaborare foarte bună și productivă o are cu cercetătorii din Canada, din Brazilia. Am enumerat deja două continente americane, adăugăm Australia, China și desigur țările europene: Marea Bri-tanie, Slovenia, Franța, nu o să mai consum timp cu denumiri geografice, dar chiar și ceea ce am spus, cred că deja vorbește de la sine despre valoarea și importanța acestor rezultate.

– Da, sunt rezultate teoretice. Chiar dacă este o matematică pură ceea ce face domnul Vulpe, ce ne puteți spune, spre ce ar conduce rezultatele muncii dumnealui?

– 72 –

– În primul rând, acestea ne oferă o recunoaștere internațională și o afirmare a țării noastre în plan mondial în domeniul cercetării. Noi nu pu-nem problema spre ce conduce o medalie obținută de un sportiv la olimpi-adă, înțelegând că ea conduce spre recunoașterea acestei țări. Exact această situație o avem și în domeniul științei. Aici aș vrea să mai menționez că rezul-tatele domnului Vulpe au fost publicate în o serie de reviste cu recunoaștere internațională foarte largă. În domeniul științei există noțiunea de factor de impact al revistei. Factorul de impact este dependent de domeniu, în mate-matică nu este foarte înalt. Dacă colegii noștri de la fizică vorbesc de reviste cu factor de impact 30, în matematică dacă e 3 deja este extraordinar de mult. Așa sunt regulile jocului. Domnul Vulpe pe parcursul ultimilor patru ani a publicat articole, în sumă ar fi peste 500 de pagini, în reviste cu factorul de impact mai mare ca unu, 1 și acestea sunt rezultate foarte bune. Eu personal mi-aș dori ca toate aceste rezultate să fi colectate împreună și prezentate într-o carte, care sunt convinsă că ar fi o ediție de succes.

– Mergem mai departe spre matematica aplicată...– Da, desigur, dar totuși n-aș vrea să trec peste rezultatele colegilor

din laboratorul de algebră și topologie. Aici, fiind un pic mai aproape de aplicații, ne trasăm un pod spre matematică aplicată. Vreau să menționez rezultatele care le-au obținut dumnealor în domeniul criptografiei utilizând metode algebrice, mai exact metode din teoria quasigrupurilor, cercetările în acest domeniu fiind inițiate cu mai mulți ani în urmă de reputatul profesor Valentin Belousov. Utilizând metode din teoria quasigrupurilor, dumnealor au reușit să soluționeze două probleme destul de dificile din acest dome-niu, care au permis crearea de noi metode de criptare a informației. Testarea acestor metode în rezistență la spargere a demonstrat, că acești algoritmi din punct de vedere ale unor criterii sunt mai rezistenți, mai buni decât algorit-mii utilizați astăzi pe larg. Este un exemplu, din punctul meu de vedere, fo-arte frumos, care vorbește despre faptul că chiar și cercetarea din matemat-ica pură își poate aduce atribuția la soluționarea unor probleme practice. Mergând spre matematica aplicată, în primul rând, aș vrea să menționez rezultatul obținut de un grup de cercetători, din acest grup făcând parte și o tânără doamnă care sperăm că în anul care vine, 2013, va susține teza de doctor, mă refer la doamna Elena Guțuleac. Acest rezultat constă în elabo-rarea unui model matematic care descrie procesul de interacțiune a unor containere cu lichide toxice sau inflamabile, lichide, care prezintă anumite

– 73 –

riscuri. Modelul matematic descrie riscul de avariere, adică probabilitatea de avariere a acestor containere. Avarierea poate să se producă, să zicem, în urma unei lovituri, în urma unui seism, a unei explozii sau al unui incendiu, cauzele pot fi diferite. Dânșii au elaborat de asemenea și un produs program și astăzi, cunoscând parametrii respectivului lichid, parametrii containeru-lui, spre exemplu, din ce material este făcut, care este uzura acestui material, etc., la ecranul calculatorului putem vedea ca într-un film, ce se întâmplă cu respectivul container, cum are loc deformarea, în care secundă se va produce impactul, se va produce sau nu o fisură, o explozie etc. Este un rezultat proas-păt, încă nu putem vorbi că este implementat într-un un anumit loc, dar noi vedem perspective de aplicare a lui și îl putem propune Ministerului mediu-lui, Departamentului situații excepționale, acelor întreprinderi care au sto-curi de astfel de lichide. Avem o sumedenie de benzinării, depozite de petrol, eventual niște lichide toxice în producere, sunt niște reziduuri ale industriei vinicole, vedem diverse domenii de aplicare a acestui rezultat.

– Și informatica, da?– Și informatica, desigur. Aici avem mai multe realizări. Voi începe cu

o lucrare mai cunoscută, care este o lucrare în dezvoltare, ea nu se oprește într-un anumit an, ca să putem declara, că e gata, am finalizat-o. Mă refer la sistemul suport decizii în diagnosticul ultrasonografic. Se are în vedere următoarele: mulți din cei care ascultă această emisiune, au făcut în viața lor o investigație ultrasonografică. Această metodă din domeniul imagisticii medicale este cea mai răspândită și nu numai la noi în țară. Există o anumită explicație, de ce anume ultrasonografia. În comparație cu alte metode din imagistica medicală precum tomografia, rezonanța magnetică, ea nu este in-vazivă. Ultrasonografie poți face, dacă este necesar, chiar și de câteva ori pe zi, nici pacientul, nici medicul nu sunt afectați de acest semnal sonor, pe care îl emite respectiva sondă. Un aparat de diagnostic ultrasonografic este substanțial mai ieftin decât un tomograf. Chiar și pentru cele mai sofisticate aparate, costul lor ar constitui vreo 80-100 de mii de euro, pe când la tomo-grafe prețul este substanțial mai mare. De aceea, anume această metodă de investigare este unul din cele mai răspândite și cele mai solicitate în lume și în particular în țara noastră. Partea opusă a medaliei constă în faptul că această metodă de investigare este foarte și foarte dependentă de operator, de calificarea respectivului medic, de faptul cum dânsul vede și cum inter-pretează imaginea. Ca să fiu un pic mai explicită, aș vrea să menționez că

– 74 –

imaginea care se vede pe monitorul aparatului respectiv, nu este acea care noi am vedea-o cu ochiul liber, de fapt este o imagine construită, construită prin metode matematice și desigur la construirea imaginii aplicându-se anu-mite formule, se construiește cu anumită aproximație. Fiecare medic în felul său interpretează această imagine. Din nou pot apare anumite inexactități la interpretare, iar apoi ceea ce a văzut omul cu ochiul trebuie să fie descris și modul în care se descrie imaginea din nou este o pierdere de exactitate. Noi ne uităm la un tablou și după aceasta îi facem descrierea fie verbală sau text, nu contează. Evident, că anumite detalii, anumite nuanțe în acest proces se pierd. Și din această cauză și apare subiectivitatea în interpretare, fapt care și explică, de ce gradul de dependență de operator la acest mod de inves-tigare este foarte mare. Imaginea ultrasonografică este dinamica, ea este în mișcare permanentă, pe când cele obținute de la tomografia computerizată sunt imagini statice. Am făcut o fotografie, după aceasta putem s-o exami-năm. Fotografia care ni se dă după investigare ultrasonografică în realitate nu descrie complet procesul, trebuie să vezi mișcarea în dinamică. De aici apare și complexitatea problemei, asta și este explicația de ce am ales anume do-meniul ultrasonografiei. Noi ne-am pus ca scop să creăm un instrument pe calculator care i-ar ajuta medicului ultrasonografist, l-ar ghida în procesul de investigare. Nu calculatorul stabilește diagnosticul, în ultimă instanță o face medicul, dar este ajutat de către calculator să nu omită nimic, având careva alternative, în primul rând să cunoască aceste alternative, apoi să o aleagă pe cea corectă. Dacă are dubii ce anume trebuie să aleagă, sistemul vine cu niște explicații, cu niște ajutoare în acest domeniu și în ultimă instanță îi ajutăm la crearea acelui raport de investigare, care finalizează procesul. Sistemul, din punctul nostru de vedere, este util pentru toate categoriile de medici, de ase-menea este util nu doar în procesul de investigare propriu zis dar și pentru instruirea medicilor, atât a studenților de la medicină, cât și a medicilor deja cu practică, care periodic trec cursurile de reciclare.

– Credeți că va fi ușor de implementat un astfel de sistem, nu prezintă dificultăți?

– Noi am încercat deja, s-au făcut niște testări clinice, mai receptivi, după cum și era de așteptat, sunt persoanele mai tinere și de fapt mai util acest instrument este anume pentru dumnealor, cei care sunt în proces de acumulare a experienței. Testele s-au făcut în câteva centre medicale. Am dedus unele concluzii în rezultatul acestor testări, dar în general aprecierea

– 75 –

a fost bună. Colaborăm cu societatea medicilor ultrasonografiști, în parti-cular cu doi specialiști, doctorul în medicină Vasile Țurcanu și doctorandul Sergiu Puiu lucrează cu noi deja de vreo 5-6 ani. Desigur, fără contribuția dumnealor, numai noi informaticienii, n-am fi putut face nimic. Pentru în-ceput, ne-am propus să includem în acest sistem descrierea organelor din zona hepato-pancreato-biliară, precum colecistul, pancreasul, ficatul. Am spus de la bun început referindu-mă la acest subiect, că este o lucrare în con-tinuare, ne putem opri la zona hepato-biliară, dar putem merge mai departe și intenționăm să mergem mai departe. În anul 2011 am prezentat aceas-tă lucrare la expoziția „Fabricat în Moldova” și am obținut medalia de aur. Din cele douăsprezece instituții de cercetare, care au fost prezente la aceas-tă expoziție, noi am fost unica instituție medaliată cu o astfel de distincție și, desigur, ne mândrim cu acest fapt. Mai importantă pentru noi este și o apreciere care ni s-a făcut când am prezentat lucrarea la unul din congresele europene de ultrasonografie. Le-am prezentat nu cercetătorilor informaticii, am prezentat medicilor și calificativul a fost următorul: „Ceea ce s-a prezen-tat la acest congres în alte comunicări a descris prezentul, Dumneavoastră ne-ați prezentat viitorul.”

– A fost Academia radio, o emisiune cu participarea doamnei Svetla-na Cojocaru, directorul institutului de Matematică și Informatică, ediție din care am aflat despre cele mai importante realizări ale matematicii in-formaticienilor în 2012. Silvia Ilarionov, regizor, și Tatiana Fișer, redactor. Vă mulțumesc, o zi bună.

Tatiana FIȘER. Academia radio, 18 decembrie 2012

– 76 –

SPAȚIU PUBLIC. DEZBATERI ȘI OPINII

Astăzi în vizorul nostru vor fi cercetările științifice și felul în care acestea se corelează cu necesitățile țării și ale cetățenilor. Invitata

programului este doamna Svetlana Cojocaru, directorul Institutului de Ma-tematică și Informatică al Academiei de Științe, un manager de top dar și o cercetătoare valoroasă pasionată de gramaticile formale, procesarea limbaju-lui natural, algebra computațională, calculele moleculare.

– Doamna Cojocaru, bine ați revenit la radio Moldova.– Vă mulțumesc pentru invitație bine v-am găsit.– Ne pare bine și vă salutăm. Ne-a împins curiozitatea să vă facem

o nouă invitație, am citit nu prea demult în presă precum că matemati-cienii și informaticienii primesc o sumă mare de bani din partea NATO pentru desfășurarea unor cercetări importante din punctul de vedere al securității. Vorba e de un proiect care va modela și va încerca să atenue-ze dezastrele sociale și cele naturale, calamitățile, mai multe detalii dați-ne dumneavoastră pentru că s-ar putea să nu fie înțeles bine toate esența acestui program.

– Ba da, ați înțeles practic așa cum este în realitate, proiectul este în derulare al doilea an, este un proiect internațional, se execută împreună cu echipe din Ucraina, Institutul de Analiză Sistemică a Universității Politehni-ce din Kiev, echipa este condusă de doamna profesor Natalia Pankratova și Institutul de Informatică Teoretică, filiala Iași a Academiei Române. Echi-pa este condusă de membru corespondent al Academiei Române profesorul Horia Nicolai Teodorescu.

– Deci este un proiect regional...– De fapt, aceste proiecte NATO solicită ca în cadrul proiectului o echi-

pă neapărat să fie dintr-o țară NATO, celelalte pot fi de oriunde, dar natura acestui proiect, conținutul lui este astfel, că a fost bine să ne unim anume regional, fiindcă sunt mai multe momente care ne unesc și cer o colaborare.

– Ce vor face cercetătorii noștri în acest caz, probabil este o divizare a muncii științifice și aici în acest caz?

– Da, desigur, este și o divizare, și o cooperare. Esența proiectului, dacă s-o explic un pic mai popular, este următoarea: ne-am propus să monitori-zăm rețelele informaționale, Internetul, rețele sociale, pentru a depista, iden-

– 77 –

tifica anumite semnale că undeva ceva s-a produs, ceva care poate să afecteze un grup mai mult sau mai puțin larg al populației, pot fi dezastre de diferită natură, cum ați menționat și dumneavoastră, calamități naturale, tehnogene etc. Suntem cu toții într-o regiune seismică, se pot întâmpla inundații, in-cendii, pot fi catastrofe tehnogene cauzate de explozii, scurgeri de gaze sau alte substanțe toxice, pot fi și anumite evenimente cu caracter pur social, spre exemplu: acte de terorism care, spre regret, devin destul de frecvente. Studiile făcute înainte de a începe proiectul nostru au arătat, că foarte des primele semnale apar anume în Internet, înainte ca cineva să ne prevină, noi din rețelele informaționale putem afla despre un eveniment care se pregătește sau care deja se produce. Un exemplu simplu, cineva stă la birou conectat la contul său într-o rețea socială și scrie: „Vai, ce se întâmplă? Mi se clatină masa”. Este un semnal că s-a produs un seism sau ceva se întâmplă cu edifi-ciul, cu clădirea respectivă în care se află persoana. Deci, se cere monitori-zarea unui spațiu informațional foarte vast, depistarea și procesarea rapidă a informațiilor care apar acolo. Și acum putem explica, de ce anume în acest proiect sunt Moldova, Ucraina, România - fiindcă în Republica Moldova în România se vorbește aceeași limbă, deci, trebuie să procesăm textele de lim-bă română. Este și o regiune destul de mare în Ucraina, unde se vorbește de asemenea limba română, limba română este una din cele 4 luate în conside-rare în proiect. În spațiul vizat se vorbește limba ucraineană, se vorbește și limba rusă, se utilizează de asemenea și limba engleză, deoarece chiar fiind doi vorbitori nativi de limbă română, cei din generația tânără pe rețelele so-ciale poate să comunice în limba engleză. Deci, avem texte în patru limbi cu un spațiu informațional, repet, foarte vast. Acest spațiu informațional trebuie analizat, din el trebuie depistate acele texte care ne vorbesc despre produ-cerea unui eveniment, unui dezastru din cele care le-am enumerat. Textul imediat merge la procesare, ceea ce înseamnă că noi l-am identificat că este din categoria care ne interesează, apoi îi facem...

– Localizarea? Stabilim de unde vine, da?– Desigur, evenimentul se leagă de punctul geografic. Urmează încă o

procesare de către calculator, evident prin programele, softul elaborat de noi - așa numită analiza a sentimentelor, fiindcă și încărcătură emoțională a aces-tui text tot poate fi diferită, dar dacă se vorbește doar că s-a produs un incen-diu, este una, când se scrie însă că este un incendiu, sunt morți, sunt răniți, cantitatea de informație negativă, să-i spunem așa, crește și atunci astfel de

– 78 –

texte trebuie procesate în regim prioritar în mod diferit de cele în care, spre exemplu, cineva spune că din neatenție și-a ars fața de masă.

– Deja îmi imaginez cine ar putea întrebuința astfel de softuri.– Departamentul de situații excepționale, spre exemplu. În Kiev în cadrul

acestui proiect este în proces de montare un așa numit centrul situațional. La instalațiile de acolo trebuie cineva să facă un serviciu permanent și atunci când în urmă procesării textelor, despre care am vorbit până acum, se depis-tează un semnal, apare respectiva alarmă pe monitor și deja este datoria ope-ratorului să analizeze acest semnal și să decidă, cum procedează mai departe. În ultimă instanță decizia nu o ia calculatorul, o ia persoana.

– Puteți fi de folos cu asemenea softuri și pentru Serviciul de informații și securitate bănuiesc?

– Desigur, desigur…– Care este angajat în combaterea terorismului.– Da, și pentru Ministerul mediului, spre exemplu, deci domenii de

aplicație sunt diferite. Am vrut să mai adaug că acest proiect în afară de iden-tificarea textelor și generarea acestor semnale de alarmă, mai conține și a doua parte, nu mai puțin de importantă și anume, elaborarea unor scenarii, unor modele cum trebuie de reacționat la o anumită situație. Am menționat, că situațiile sunt diferite, am început cu exemplu incendiilor, rămân pe acest exemplu. Proporțiile dezastrului pot fi diferite și reacțiile pot fi diferite. În special, asupra acestor modele lucrează colegii din Kiev, aplicând metode matematice, aplicând inteligență artificială, aplicând diferite instrumente pe care știința ni le pune la dispoziție. Dar participăm și noi, elaborăm și noi anumite modele care sunt bazate pe un formalism ce se numește rețele Petri. Spre exemplu, ceea ce am luat deja în vizorul nostru și suntem pe parcurs de finalizarea modelului, este evacuarea persoanelor dintr-o clădire care este în pericol. În fiecare edificiu avem afișate pe pereți planuri de evacuare, nu știu le studiază cineva sau nu, dar afișându-le serviciul de securitate a muncii își face datoria. Aceste planuri însă nu iau în considerație mai mulți factori: numărul de persoane care sunt într-un birou, cum este amplasat mobilierul în acest bi-rou, căci uneori ai doar secunde, maximum minute pentru a evacua persoa-nele. Este important să fie cunoscut cum trebuie direcționate fluxurile de oa-meni, dacă sunt mai multe ieșiri-intrări, în funcție de faptul ce s-a întâmplat poate fi necesar de deschis geamul sau, din contră, de blocat geamurile ca să nu vină un nor toxic din afară. Deci situații pot fi foarte diferite și în schemele

– 79 –

de evacuare existente nu se prevede așa ceva. Încercăm să facem niște modele mai rafinate, mai aprofundate care iau în considerare mai mulți parametri.

– Vă pot sugera un titlu, asta ar fi „paza bună”.– Da, paza bună și centrul situațional în funcția căruia în intră monito-

rizarea situațiilor de dezastru. Sistemul elaborat în cadrul acestui proiect ofe-ră anumite scenarii. Omul ia decizia, care scenariu să-l folosească sau poate merge complet pe altă cale, dar o sugestie în momentul critic este. Deci, iată aceasta este conținutul, destinația acestui proiect.

– Doamna Cojocaru, câtă lume este angajată în elaborarea acestor modele, aveți forțe destule, forțe intelectuale la Institut?

– Ceea ce mă bucură pe mine, este faptul că în cadrul acestui proiect avem o echipă tânără. Avem studenți, avem și persoane care nu demult au susținut de teza de doctorat, avem doctoranzi, tineri cercetători, în total sun-tem șapte la număr, nu e prea numeroasă echipă, dar este suficient ca noi să ne îndeplinim acea sarcină care ne revine nouă. După cum am spus, ne revine sarcina de procesare a textelor de limbă română, este bazată pe niște cercetări anterioare care noi le-am făcut întru-n domeniu numit procesarea limbajului natural, a fost și pentru noi o surpriză că ceea ce am făcut complet cu alte scopuri și-a găsit aplicația destul de neașteptată.

– Doamna Cojocaru, am realizat un interviu în 2012 sau în 2013 timp la care dumneavoastră ne spuneați că echipa dumneavoastră pasionată de procesarea limbajului natural se gândește și la o aplicare pentru o traducere mai reușită, pentru o traducere mai bună, ziceați dumneavoastră atunci. Vreau să vă întreb dacă ați lucrat pe acest domeniu și aveți vreun rezultat?

– Nu, am mers un pic în altă direcție, dar ceea ce am realizat noi poate contribui la îmbunătățirea traducerilor. Pe noi ne-a pasionat altceva, și acest altceva este digitizarea textelor de limbă română scrise cu grafie chirilică. Avem colecții destul de bune la Biblioteca Națională, la Biblioteca Academi-ei, mă refer la ceea ce avem în Republica Moldova. La Sankt Petersburg sunt multe cărți în limba română scrise cu grafie chirilică, evident sunt colecții bogate în România, astfel de cărți se găsesc și în Germania. Ele nu sunt ac-cesibile pentru publicul larg, nu toate sunt accesibile nici chiar pentru cer-cetători. Noi am vrea să le dăm o nouă viață acestor tipărituri, făcându-le procesabile și o să explic ce înseamnă aceasta. Încercări de digitizare a tex-telor inclusiv a cărților vechi și rare s-au făcut, dar ele se reduceau la faptul că se lua pagina de carte, se scana și ca o imagine se depozita sau se afișa.

– 80 –

Într-o astfel de imagine nu putem, spre exemplu, face căutări, ne interesează un cuvânt, o noțiune, un nume, un loc unde s-au produs niște evenimente, dar pentru a-l găsi trebuie să parcurgem întreg textul. Deci textul trebuie să fie nu imagine, el trebuie să fie recunoscut literă cu literă și atunci el de-vine procesabil, atunci putem defini niște funcții de căutare, de comparare a textelor etc. Și iată ne-am propus această lucrare. Grafia chirilică care a fost folosită pe parcursul veacurilor, a fost foarte diferită, cei din generația mea au crescut cu grafia chirilică din Republica Sovietică Socialistă Moldo-venească, care practic era identică cu alfabetul contemporan rus excluzând trei litere și adăugând acel „ж” cu căciulă. Deci noi am început de la această perioadă urmărind principiul “de la contemporaneitate în adâncul veacu-rilor.” Mergând pe acest principiu suntem acum la procesarea textelor din secolul 17. Pentru lucrările, care noi le facem ne-au livrat o colecție bună de carte deja scanată, adică sub formă de imagini, colegii din România, am găsit câte ceva și de la noi. Dacă să vorbim despre perioada după anii 40 și până în 1989, avem colecții bogate chiar și în bibliotecile personale, dar deja alfabetele de tranziție, care au precedat grafia latină s-au dovedit a fi un lucru extrem de interesant. Pentru noi, care nu suntem din domeniul paleografiei, acest amestec de litere chirilice, latine, grecești, niște litere speciale pe care nu le-am cunoscut până când nu ne-am confruntat cu aceste texte, au fost o surpriză. În secolul 17,18 și, parțial, 19 sunt doar litere chirilice, dar deosebi-te pentru fiecare perioadă.

– Aici fără un bun cunoscător al grafiei respective nu va-ți descurcat…– Ne-am descurcat, pentru ce suntem matematicieni. Datoria matemati-

cianului este să se descurce în toate celea. Nu-i atât de simplă această lucrare, cu cât mergem mai adânc, cu atât calitatea tipăriturilor este mai proastă, mai afectată de veacuri. Deci, s-a cerut să aplicăm niște proceduri de îmbunătățire a imaginii, apoi programele de recunoaștere a caracterelor trebuiau și ele să fie învățate să recunoască aceste caractere, deci, ca să le învățăm am fost nevoiți să creăm niște dicționare pentru epoca respectivă și să dotăm programele de recunoaștere digitală a caracterelor cu astfel de dicționare. În afară de aceas-ta, noi ne propunem nu doar să facem recunoașterea textelor, dar să facem și transliterarea lor. Adică, din acele caractere să obținem obișnuite caractere ale alfabetului latin, sa păstrăm și textul original ca imagine, să obținem tex-tul recunoscut păstrând caracterele de epocă, precum și textul transliterat în grafie latină care deja fiecare îl poate citi. Da, chiar și în textul transliterat

– 81 –

rămâne o diferență de vocabular, de ortografiere, limba este un organism viu, ea evoluează, ea se schimbă, dar cel puțin orișicine poate citi deja.

– Doamna Cojocaru, am zis că numaidecât dacă o să am ocazia să vă mai intervievez încă odată, să vă întreb despre o necesitate de-a noastră, a celor care lucrează la radio. Deseori avem nevoie ca interviurile înre-gistrate să fie transpuse textual și vreau să vă întreb dacă există în general asemenea programe pentru că am întrebat lume și așa dă din umeri?

– Da, există astfel de programe și asta face parte din domeniul procesării limbajului natural, în cazul de față suntem în compartimentul procesarea semnalului vocal. În procesarea limbajului natural în general, majoritatea lu-crărilor s-au făcut pentru limba engleză, acolo sunt cele mai mari succese…

– Deci, pentru română încă nu avem?– Ba da, avem și pentru română, dar vreau să zic că nu e atât de dezvoltat

ca pentru limba engleză, dar avem deja altfel de aplicații chiar și în telefoane-le mobile mai performante. Nimeni nu garantează calitatea, depinde de mai mulți factori, începând cu dicția vorbitorului, dar astfel de programe există. Nu este domeniul preocupărilor noastre, nu aș putea să comentez prea detailat.

– Da, aici noi avem o industrie mediatică, avem și texte audio și am vrea să fie și textele scrise…făcute îndată.

– Eu însumi mi-aș dori în loc să culeg la calculator ceva, doar să dictez. Da, astfel de programe au apărut, cel puțin eu am încercat unul probabil cu vreo 20 de ani în urmă, era pentru limba engleză. Unii colegi au încercat pe atunci să-i substituie baza de cunoștințe care o avea acel program, înlocuind dicționarul de limbă engleză cu unul de limbă română. A mers cât de cât, dar adeseori se comiteau destul de multe erori, dar cine consideră că e mai ușor de corectat erorile decât să stai cu căștile și să culegi la calculator, poate utiliza aceste aplicații. Nu există la moment programe foarte performante de acest gen pentru limba română, dar cu certitudine sunt, și asupra lor se lucrează, mai așteptăm un pic.

– Și noi așteptăm un pic, un astfel de program ne-ar fi de mare folos nouă!

Ascultați emisiunea spațiul public, invitata programului e doamna Svetlana Cojocaru, directorul Institutului de Matematică și Informatică al Academiei de Științe. Vorbim în continuare despre elaborările din ultima perioadă ale angajaților acestui institut, inclusiv despre felul cum reușesc și cât reușesc cercetătorii în matematică și informatică.

– 82 –

– Vroiam să vă întreb numaidecât despre niște rezultate ale muncii științifice ale colegilor dumneavoastră realizate pe parcursul anului 2015 anticipând Asambleea care va avea loc pe 10 martie.

– Da, pe 10 martie vom avea Asambleea, este forul unde vor fi prezen-tate cele mai performante rezultate obținute pe parcursul anului precedent, vom asculta cu interes prezentarea prim-vicepreședintelui acad. Ion Tighi-neanu, care va face o trecere în revista a tuturor rezultatelor. Noi am avut un pic mai înainte adunarea secției de Științe ale Naturii și Exacte, unde am prezentat rezultatele noastre, deci a fost o prezentare din partea institutului, apoi la o ședință a Consiliului Suprem, coordonatorii secțiilor au prezentat o viziune generală asupra rezultatelor secției. Din cadrul institutului nostru în această prezentare generală pe secție au fost menționate două rezultate: cel cu digitizarea, despre care am vorbit acum, și încă un rezultat care aparține profesorului Dumitru Lozovanu și ține de teoria jocurilor. Convențional do-meniul a fost numit teoria jocurilor, convențional se operează cu termenul de adversari, dar această teorie studiază anumite situații reale, care se în-tâmplă în viață, în economie, în diverse situații și soluțiile obținute în cadrul acestei teorii a jocurilor contribuie la luarea anumitor decizii. Spre exemplu, această teorie a jocurilor poate fi aplicată pe aeroporturi pentru a dirija zbo-rul avioanelor. Două avioane pretind la aceeași pistă, deci, pot fi tratate în teoria jocurilor ca doi adversari care luptă pentru o resursă.

– De fapt este teoria jocurilor serioase…– Da, sunt jocuri serioase, însă acest termen mai este folosit și pentru alt-

ceva, mă bucur că ați fi utilizat această noțiune fiindcă acum avem un grup de tineri care în cadrul acestui domeniu - jocuri serioase - dezvoltă niște aplicații pentru elevii claselor gimnaziale care i-ar ajuta la studiul matematicii, deci co-pilul se joacă cu telefonul mobil, cu tableta, ceea ce toți îs pasionați, în loc de...

– Deja nici la tablele interactive nu se mai uită.– Bun, se duce copilul de la școală acasă, scoate telefonul mobil cât mer-

ge în troleibuz, ar vrea să se mai joace, deci o să încercăm să oferim un set de jocuri care ar contribui la învățarea matematicii. Desigur, sunt jocuri, dar sunt jocuri serioase, cu un anumit scop didactic. Aceste lucrări abia le-am inițiat, avem niște tineri cărora le-a plăcut ideea, încearcă să facă ceva, eu sper că la sfârșitul anului să venim cu o contribuție, care i-ar ajuta un pic pe elevii noștri într-un mod mai distractiv să-și consolideze cunoștințele mate-matice.

– 83 –

– Câți dintre colegii dumneavoastră au apărut cu materiale publicate în presa de specialitate internațională? Știu că ăsta e un indice al eficienței muncii științifice.

– Există noțiunea de publicație cu factor de impact. În Institutul nostru numărul de articole publicate în ediții cu factori de impact este în creștere. Nu suntem un institut mare de asta când o să spun că în 2015 noi am publicat 27 de articole în reviste cu factor de impact, parcă nu impresionează. Lider este Institutul de Fizică Aplicată – vecinii noștri, nici nu pot să le spun doar vecini, căci suntem într-un fel gemeni, deoarece cu 55 de ani în urmă, când a fost fondată Academia de Științe, a fost fondat Institutul de fizică și matema-tică, apoi în 1964 s-au format două unități de cercetare distincte: Institutul de Matematică cu Centrul de calcul, cum se numea atunci și Institutul de fizică aplicată. În prezent numărul de cercetători la Institutul de Fizică Aplicată este de 3 ori mai mare decât cel din Institutul de Matematică și Informatică, prin urmare dacă luăm raportul numărului de publicații la numărul de cer-cetători, suntem la egal cu liderii în Academia de Științe.

– Doamna Svetlana Cojocaru, pentru că suntem în ajun de 8 Martie, iar în ajun de 8 Martie noi, jurnaliștii, căutăm modele feminine, căutăm doamne care au realizat ceva numaidecât important în pofida faptului că ar fi o profesie masculină. Deci, vreau să vă întreb, câte femei cercetătoare sunt la Institutul de Matematică și Informatică?

– Cam în jumătate...– Cum reușesc ele, întotdeauna domeniul matematic, informatic, s-a

considerat un domeniu al bărbaților?– Da, este o problemă care se ia în considerare chiar la nivelul

internațional. Odată la patru ani din se organizează congresele mondiale ale matematicienilor și în alți odată la 4 ani, congresele europene matematice și în cadrul acestor congrese, pe lângă secțiile din anumite domenii matema-tice, fie ecuații diferențiale, topologie sau altceva, este în ultimele, probabil, două decenii, dacă nu mai mult, o secție permanentă - femeile în matematică. Am fost întrebată cândva, tot într-un interviu, să dau niște nume de femei - matematicieni celebri. Trei nume: Emmy Noether, Sofia Kovalevskaia, Julia Robinson le-am spus cu ușurință, mai departe m-am oprit și am început să mă gândesc, constatând că în realitate nu sunt chiar atât de multe.

– Poate ar fi fost mai multe, dar probabil nu le-a promovat nimeni, nu le-a ridicat nimeni pe piedestal.

– 84 –

– Este greu de spus, am citit un studiu realizat de un grup de cercetători în Statele Unite ale Americii, dânșii au studiat reușita la matematică în liceu. S-a dovedit că lideri sunt fetele, cea mai bună reușită și în proporții mai mari o au fetele.

– Chiar și la matematică?– Da, studiul a fost anume pentru matematică. Când se ajunge la faculta-

te, numărul de fete scade. Nu apuc să dau explicație de ce se întâmplă, poate mai funcționează stereotipul că este o profesie masculină și mai bine mă duc fie la biologie, medicină, ceva care, nemaivorbind de domeniile umanitare, se percepe mai feminin. Poate sunt alte cauze, oricum este ceva care e sem-nalizat, ceva care comunitatea mondială a matematicienilor ține în vizorul său și încearcă să studieze situația. Promovarea femeilor în matematică se face, spre exemplu, anunțând anumite concursuri pentru posturi vacante în special pentru femei, s-a întâmplat să particip și eu la un astfel de concurs, recunosc că nu am avut intenții serioase să dețin acest post, dar am încercat și au venit protestele bărbaților că este încălcare de drepturi, că nu se poate trata astfel problemă dând priorități din start și concursul a fost anulat.

– Dar în cazul institutului dumneavoastră e paritate, câți bărbați, atâtea și femei cercetătoare...

– Da, dar femeile sunt preponderent la partea de informatică, la ma-tematică pură avem foarte puține, nu ieșim din stereotipul care s-a creat în lume. Da, repet, sunt abordări care încearcă să stimuleze doamnele să vină și în acest domeniu.

– Despre tineri: spuneți-ne, câți au venit în ultimul timp la Institutul de Matematică și informatică, bănuiesc că aveți nevoie și de forțe tinere noi?

– Desigur, noi ne străduim să menținem numărul tinerilor angajați la o treime, adică 30 de procente din numărul total de angajați și până ce ne reușește.

– E o proporție bună, da? – Desigur. Cifra variază, într-un an avem 28 de procente, în altul 32,

nu contează, media este aceasta. Dar marea problemă pe acest segment este fluctuația cadrelor, tinerii au interes față de cercetare, tinerii vin în cercetare, dar se confruntă de salarizarea proastă. Un tânăr care a absolvit universi-tatea, fie licență, fie masterat, nu sunt categorii distincte de salarizare, este angajat pe post de inginer cu 1290 lei pe lună. Are nevoie de locuință. Dacă îl poate ajuta cineva să își procure o locuință, e bine, dar dacă trebuie să se

– 85 –

descurce de unul singur? Cunoașteți cât costă un metru pătrat de spațiu loca-tiv, și eu ca matematician am calculat, că dacă acest tânăr ar economisi inte-gral salariul său de un an, nu ar cheltui absolut nimic, n-ar mânca de loc, nu s-ar îmbrăca, nu s-ar distra, i-ar ajunge pentru un metru pătrat de locuință. Deci, câți ani trebuie să lucreze acest tânăr într-o instituție de cercetare (căci situația este aceeași în toate institutele) ca să-și poată procura un apartament, să-și construiască propria viață, să-și întemeieze propria familie? Da, în Aca-demia de Științe lucrurile s-au mișcat din loc, chiar în imediata vecinătate a Institutului nostru se ridică un bloc de locuit, destinat preponderent tinerilor cercetători, prețurile au fost pentru ei un pic mai mici decât cele pe piața spațiului locativ din la oraș, dar totuși destul de mari ca să poată rezolva această problemă. Și din această cauză tinerii vin, încep cercetarea, uneori chiar își fac doctoratele și pleacă.

– Îi pregătiți dumneavoastră și după asta pleacă...– Și după asta pleacă. Vin alții, procesul se repetă, 30 de procente despre

care am vorbit le avem, le păstrăm, prin muncă perpetuă a noastră pregătim cadre noi. Cei care pleacă în cercetare în centrele de peste hotare, în ultimul instanță, fac și ei cercetare matematică. În ansamblu global poate n-am pier-dut atât de mult, dar noi ca instituție…

– Câștigăm mapamondul… – Asta e, recent am fost la deschiderea celei de-a 60-a olimpiade repub-

licane la matematică. Deoarece a fost o ediție aniversară s-a prezentat isto-ria participării echipei din Republica Moldova la olimpiadele internaționale. Aici vreau să menționez că practic nu a fost nici o ediție, în care la pregătirea lotului olimpic sau conducerea lui să nu fi fost implicați angajați ai insti-tutului nostru deci și acesta un efort care noi îl depunem, obținând rezul-tate frumoase, cu care noi, o țară nu prea mare, ne putem mândri. În 2006 echipă Republicii Moldova, din aproape 100 de țări a ocupat locul nouă. O performanță, de la care într-adevăr ți se umple inima de bucurie. În acel an echipa a fost condusă de un angajat al Institutul nostru doctorul Vladimir Izbaș, ne mândrim cu aceasta în mod special. La deschiderea Olimpiadei au parvenit felicitări din partea foștilor olimpici – studenți și doctoranzi la Har-vard, Princeton, Massachusetts, foarte buni, foarte talentați…

– Și nimeni din cei care au fost învingători la olimpiade n-au rămas aici?– Cei care au fost medaliați la olimpiadele internaționale, practic, nu

rămân, fiindcă sunt imediat acaparați de universitățile din America…

– 86 –

– Având oferte generoasă din alte țări...– Sunt cu mult mai generoase, decât ceea ce le putem oferi noi, și ca

salariu și ca mediu de creație. Este interesant să lucrezi cu cineva, care este și el de performanță, și desigur că tinerii tind să meargă în aceste universități. Am încercat acest minus să-l transformăm într-un plus, statutul institutului nostru revede posibilitatea să avem cercetători asociați. Am luat legătura cu acești foști olimpici, care și-au făcut sau își fac doctoratele peste hotare, și le-am propus să se înscrie la noi în calitate de cercetători asociați, ce le-ar da posibilitatea să participe împreună cu noi la proiectele de cercetare din Institutul nostru. Avem vreo cinci persoane cu acest statut, mai mult în labo-ratorul de algebră și topologie…

– E o soluție, Internetul a transformat globul într-un sat mare…– Da, da, deci încercăm să profităm de această situație.– Bine, poate vom ajunge și noi cândva să avem niște politici de

motivare a tineretului, să rămână în cercetare, dar asta probabil va mai dura, vom mai aștepta. Eu vroiam să vă întreb, în afară de acest proiect cu NATO, la care alte proiecte se mai lucrează și ce obiective mai aveți pentru acest an 2016?

– Spectrul cercetărilor este destul de mare, în 2015 în derulare am avut 11 proiecte, majoritatea continuă și în acest an cu diferite surse de finanțare, începând de la finanțarea bugetară instituțională, care le oferă un salariu prevăzut de grilele respective tuturor angajaților. Mai sunt și o serie de proiecte câștigate prin concurs, în afară de acest NATO, despre care am vorbit, mai avem un proiect din domeniul ecuațiilor diferențiale, anu-me al sistemelor dinamice de ecuații diferențiale din cadrul programului FP7. Este lansat programul Orizont, dar încă continuă proiectele FP7. Aici este un consorțiu destul de mare, grație acestui proiect cercetătorii noștri au mers pentru luni întregi în vizite de cercetare în Brazilia, în China, în Bielorusia, patru ani de un astfel de privilegiu. Noi am avut în vizită cer-cetători din Bielorusia, toamna trecută o lună întreagă a lucrat la noi un profesor din Spania, nu este un proiect în care se plătesc salarii, este un proiect de mobilitate, dar și acesta este un mare beneficiu. Avem un proiect în cadrul programului de stat, de asemenea câștigat prin concurs adițional, program de stat condus de către academicianul Stanislav Gropa. Progra-mul integrat se referă la studii asupra bolnavilor care au suferit accidente vasculare cerebrale.

– 87 –

– Mă gândeam acuma cum se leagă medicină, biologia cu informa-tica.

– Ajung la aceasta, deci, partea noastră, proiectul nostru este elaborarea unui sistem informatic, care i-ar ajuta pe medicii neurologi să monitorize-ze pacienții ce au suferit accident vascular cerebral, să analizeze factorii de risc care au generat această situație, și făcând studii asupra acestor factori de risc cu instrumentarul informatic, care noi îl oferim, să elaboreze deja niște programe mai rafinate de prevenire, de profilaxie. Aceasta este sarcina noas-tră și acest proiect este în al doilea an de derulare. Avem și aici angajați de diferite vârste, am elaborat deja prima versiune a acestui sistem informatic, suntem în conlucrare cu medicii, în discuții, ce e bine, ce e rău, ce trebuie revizuit, se completează baza de date cu informații despre pacienți în urma căreia urmează ca noi să elaborăm niște modele matematice, care ar permite să extragă anumite cunoștințe din această bază de date și să…

– Să se prevină riscurile ...– Da, să se prevină riscurile.– Vă mulțumesc pentru interviu, vă urez succes dumneavoastră tu-

turor celor care lucrează la Matematică și Informatică, la institut și au succes pentru că lucrează bine. Vă mulțumesc și vă urez succes!

– Vă mulțumim, o primăvară frumoasă să aveți.

Tatiana FIȘER. Academia radio, 7 martie 2016

– 88 –

PRIMA FEMEIE DIRECTOARE A INSTITUTULUI DE MATEMATICĂ

ȘI INFORMATICĂ

Svetlana Cojocaru este prima femeie care a devenit directoare la Insti-tutul de Matematică și Informatică al Academiei de Științe a Moldovei. Este pasionată de matematică din anii de școală. Aflați mai jos cum a fost parcursul eroinei celei de-a șasea istorii a campaniei „Tu știi că poți”.

Sunt directoarea Institutului de Matematică și Informatică. Sunt pri-ma directoare femeie și sunt în ultimul an al celui de-al doilea man-

dat. Sunt membru corespondent al Academiei de Științe.Teza de doctor habilitat în Informatică am susținut-o aici în Chișinău și

aceasta a fost prima teză de doctor habilitat în acest domeniu, în informatică, susținută de o femeie în țara noastră. Unicitatea s-a repetat de mai multe ori în biografia mea.

Este adevărat, matematica, în special, este un domeniu profesat mai mult de bărbați, cu toate că am putea vorbi și despre nume foarte celebre de femei matematiciene.

Este o problemă chiar în plan mondial, o problemă căreia i se acordă atenție și se analizează de ce, totuși, sunt mai puține femei în matematică. Alegerea ma-tematicii s-a datorat unui profesor de matematică, pe care l-am avut în școală.

La o lecție de geometrie ne-a demonstrat o teoremă și era atât de fru-mos, atât de artistic. Atunci a fost primul fior când am simțit frumusețea matematicii. De aceea, când am absolvit școala nu mai aveam dubii unde voi merge să studiez mai departe.

Am mers la matematică, am făcut specializarea în matematica aplicată, iar cercetările au avut deja un spectru mai larg, mai mult cu înclinații spre infor-matică, cu diferite domenii, care, în momentul respectiv, îmi păreau interesan-te, cum ar fi: algebra computațională, gramatici formale și interfețe inteligente.

Un subiect aparte care îmi place foarte mult este cel de procesare a limba-jului natural, un domeniu care facilitează înțelegerea dintre om și calculator.

Când mi s-a propus pentru prima dată să devin secretar științific în ca-drul Institutului de Matematică și Informatică am refuzat, a doua ofertă - am refuzat-o, apoi m-am mai gândit - pot eu să fac acest lucru sau nu?! Am înțeles că pot și dacă pot, de ce să nu accept provocarea. Era clar că îmi va

– 89 –

răpi din timp, mă va abate în mare măsură de la lucrările de cercetare, dar înțelegeam că este un lucru pe care eu pot să îl fac și trebuie să îl fac.

Da, este și muncă de rutină în activitatea de cercetare, dar oricum cerce-tarea constă în producerea de noi cunoștințe și asta într-adevăr mă pasionea-ză - să demonstrezi ceva nou, care nu a fost până la tine și prin asta să adaugi ceva în colecția de cunoștințe pe care o are omenirea.

Fiind aleasă în postul de directoare, pentru prima dată în 2010, unul dintre punctele de program pe care le-am avut pentru mandatul meu au fost anumite acțiuni pentru atragerea tinerilor în cercetare și menținerea lor în acest domeniu.

Încercăm să avem o cooperare cu agenții economici din țară, ne mai ajută și ei, își mai aduc și ei contribuția cu anumite proiecte comune. Încer-căm să avem proiecte internaționale, pentru a oferi tinerilor o lume mai largă decât comunicarea pe care o pot avea aici.  

În Institutele Academiei de Științe de la noi mai sunt femei directoare, dar mult mai puține decât bărbați. Membri ai Academiei, de asemenea, sunt doar câteva doamne, cu mult mai puține decât bărbați, dar depinde și de noi, până la urmă.

Încerc să îmi fac timp liber și pentru pasiunea pe care o am, lectura. M-a învățat bunicul meu pe la vârsta de 2-3 ani să citesc și de atunci tot citesc mereu, din diferite domenii, nu neapărat din literatura de specialitate. Dacă nu aș fi ales calea matematicii, cred că aș fi mers la Litere sau ceva legat de acest domeniu.

Pe viitor mi-aș dori să călătoresc mai mult, pentru că lumea este mare și frumoasă și aș vrea să ajung acolo unde nu am fost și, nu în ultimul rând, mi-aș dori să am posibilitatea să petrec mai mult timp cu nepoțica mea”.

UN Women Moldova, 22 martie 2018 http://moldova.unwomen.org/ro/noutati-si-evenimente/noutati/2018/03/ femei-care-fac-istorie- svetlana-cojocaruhttp://diez.md/2018/03/23/video-svetlana-cojocaru-sunt-prima-femeie-directoare-institutului-de-matematica-si-informatica/http://cuvintul.md/article/video-svetlana-cojocaru-sunt-prima-femeie-directoare-a-institutului-de-matematica-si-informatica/https://www.youtube.com/embed/TyK_cD1AepIhttps://de-tv.net/tv/10-istorii-despre-femei-care-fac-istorie-svetlana-cojocaru-rom-rJlf8z5ZVyM.html

– 90 –

MOLDOVA A PREMIAT FEMEILE CARE FAC ISTORIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Ceremonia de premiere a fost punctul culminant al campaniei „Tu știi că poți”, ediția întâi, care s-a desfășurat în luna martie curent

și care a venit să încurajeze femeile și fetele din R. Moldova să se afirme ca lidere și profesioniste deopotrivă cu bărbaţii.

Svetlana Cojocaru, prima femeie directoare a Institutului de Mate-matică și Informatică a Academiei de Științe a Moldovei, a menționat: „Vă mulțumesc, sunt onorată și vă sunt recunoscătoare. Alegându-mă pe mine drept una dintre cele 10 femei care reprezintă istoria țării noastre, ați pus de fapt în valoare știința și cercetarea din R. Moldova. Prin această campanie, s-a adus o contribuție enormă domeniului pe care îl reprezint”.

Varvara Duminică, una dintre cele două, primele femei de etnie romă care au fost alese consiliere locale în R. Moldova, a spus: „Femeile rome de abia acum încep să se implice în viața societății șu cea publică. Așa că în-demn și alte femei de etnie romă să înfrunte greutățile și să se implice activ”.

Asya Varbanova, reprezentantă interimară UN Women Moldova, a de-clarat: „Prin această campanie, am dorit să facem mai vizibile poveștile feme-ilor excepționale din R. Moldova. Vreau să le mulțumesc eroinelor noastre că au acceptat să fie parte a campaniei „Tu știi că poți”, că au vorbit despre experiențele, succesele, luptele și lecțiile lor de viață. Ceea ce am învățat din istoriile lor este că persistența și curajul transcende stereotipurile și îndoielile și pot depăși dificultățile”.

Signe Burgstaller, ambasadoarea Suediei în Moldova, Julia Monar, am-basadoarea Germaniei, Simone Giger, directoarea Biroului de Cooperare a Elveției, și Anna Akhalkatsi, directoarea Băncii Mondiale, au exprimat me-saje de susținere a egalității de gen în Moldova și au împărtășit din propriile lor experiențe de a fi femei într-un domeniu dominat de bărbați, subliniind că această  problemă este una universală.

Signe Burgstaller, ambasadoarea Suediei în R. Moldova, a precizat: „Vreau să felicit toate aceste femei minunate care sunt campioane în diferite domenii profesionale masculinizate și care au făcut istorie în R. Moldova. Sunteți adevărate modele și surse de inspirație pentru femeile și fetele din R. Moldova, motivându-le, astfel, să-și ia destinul în propriile mâini”.

– 91 –

Așadar, cunoașteți femeile care au făcut istorie: ■ Ludmila Scalinîi, parlamentară în primul Parlament, semnatara

Declarației de independență a R. Moldova, participantă a Mișcării femeilor din Moldova

■ Mariana Grama, prima femeie colonel din cadrul Ministerului Apă-rării

■ Mariana Eșanu-Cherdivara, triplă campioană europeană, dublă campioană mondială și singura sportivă de lupte libere feminine din R. Mol-dova care a participat la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016

■ Alina Radu, prima femeie care a înființat un ziar de investigație în R. Moldova

■ Varvara Duminică, una dintre cele două, primele femei de etnie romă care au fost alese consiliere locale în R. Moldova

■ Svetlana Cojocaru, prima femeie directoare a Institutului de Mate-matică și Informatică a Academiei de Științe a Moldovei

■ Catinca Mardarovici, fondatoarea primului clubul politic al femeilor 50/50, militantă pentru egalitate de gen, deputată în Parlamentul din 1994

■ Maria Acbaș, fondatoarea fabricii de lactate „Oloi pak” și a uneia dintre cele mai mari ferme de vite din sudul țării

■ iZZY iZVNE, singura artistă grafitti din Republica Moldova care a fost inclusă, în 2014, în cartea „100 de artiști de graffiti din Europa”

■ Natalia Buza, prima femeie șefă-adjunct de sector la Poliția de FrontierăPe parcursul evenimentului a fost prezentat discursul ilustrat „Egalitatea

de gen în Republica Moldova: Unde suntem și încotro mergem“, care a arătat ce lacune are R. Moldova în privința respectării egalității de gen și drepturi-lor femeilor, inclusiv pe piața muncii și cum putem schimba lucrurile. Datele oficiale arată că, deși există mai multe fete decât băieți în învățământul se-cundar și terțiar, aceasta nu se traduce în oportunități egale de angajare. Rata de ocupare a femeilor este de 39%, comparativ cu 43% pentru bărbați, și fe-meile câștigă în medie cu 14,5% mai puțin decât bărbații, adică cu 11,417 lei anual mai puțin (CPD, 2016). Diferența lunară a câștigurilor salariale este semnificativ mai mare în sectoarele mai bine plătite, cum ar fi tehnologiile informaționale, unde femeile primesc cu 33% mai puțin decât bărbații, sau sectorul finanțe - cu 41% mai puțin.

Totodată, 6 din 10 femei din Moldova au fost supuse cel puțin unei for-me de violență (fizică, psihologică, sexuală) pe parcursul vieții din partea soțului sau partenerului. 

– 92 –

În R. Moldova, reprezentarea femeilor în politică și în procesele de luare a deciziilor este, la moment, sub angajamentele internaționale. Femeile dețin doar 22% din mandate în Parlament, 38% din cabinetul de miniștri, 21% din posturile de primari, 30% din consilieri locali și 19% din cei raionali. De la proclamarea independenții, procentul femeilor în parlament a variat de la 4% la 25%.

La sfârșitul evenimentului, a fost inaugurată o expoziţie temporară de fotografii cu mesajele eroinelor campaniei „Tu știi că poţi”, menite să inspire și alte fete și femei din R. Moldova.

Acest eveniment a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al R. Moldova și cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.

UN Women MoldovaCampania „Tu știi că poți”: 10 istorii despre femei

care fac istorie în Republica Moldova

http://md.one.un.org/content/unct/moldova/ro/home/presscenter/press-releases/10-femei-care-au-fcut-i-fac-istorie-in-r--moldova--reuind-s-se-a.html

– 93 –

LACRIMA ANEI MAI DOARE...

Sunt oameni care te uimesc prin pasiunile lor, departe de a fi legate de cele profesionale, studii, experienţă. Aceste hobby-uri — expresia

unei mari dragoste și a unui interes faţă de ceva se soldează adesea cu re-zultate impresionante, completând și îmbogăţind astfel patrimoniul știinţific și ;cultural al unui popor. Mă refer, în contextul dat, la matematicienii de o parte și de alta a Prutului care editează deja pe parcursul unui an revista de cultură „Curtea de la Argeș”, sub egida Casei de Cultură „George Topârcea-nu” din Curtea de Argeș și a Trustului de Presă „Argeș Expres”.

Dar ce au matematicienii cu artele frumoase, cultura în ansamblu? s-ar întreba mulţi dintre cititori. E vorba de diapazonul știinţific al unor cercetători, de nivelul lor cultural, de erudiţie, dacă doriţi, dar și de o iniţiativă patriotică: ideea creării unei reviste a apărut în sânul Clubului iubitorilor de cultură din Curtea de Argeș, care activează de șase ani în orașul (30 de mii de locuitori) ce poartă aura primei capitale a Ţării Românești. În această localitate funcţionea-ză o mănăstire, construită de domnitorul Neagoe Basarab (1512-1517) pe lo-cul vechii mitropolii (1359). Mănăstirea Curtea de Argeș, cunoscută din 1793 sub denumirea de „Biserica Episcopală”, rămâne pentru arhitectura veacului al XVI-lea unul dintre cele mai reprezentative edificii ale sale.

În cadrul lansării revistei “Curtea de la Argeș”, redactorul-șef Gheorghe Păun, matematician, membru corespondent al Academiei Române (cerce-tări: teoria limbajelor formale și aplicațiile sale, lingvistica computațională, calcul bazat pe modelul ADN și membrane) a menționat, că aceasta este o publicație periodică de cultură, deschisă deopotrivă spre istorie, literatură, artă populară și artă “cultă”, etnografie, limbă, arhitectură, folclor. În cole-giul redacțional a intrat dr. hab. Svetlana Cojocaru, informatician, direc-torul Institutului de Matematică și Informatică al AȘM, care are și ea unele interferențe cu lingvistica: în anii ‘90, când a avut loc trecerea la grafia și limba băștinașilor din Republica Moldova a fost declarată drept limbă de stat, dânsa, împreună cu colegii săi, a elaborat și a aplicat un prim corector ortografic pentru limba română. Astfel, matematicienii din Chișinău împre-ună cu filologii, au contribuit la studierea și însușirea limbii literare române.

În colegiul redacţional figurează, desigur, importanţi oameni de cultură, scriitori, cercetători – membri ai Clubului iubitorilor de cultură din Curtea de

– 94 –

Argeș, dar se editează și cu sprijinul unor matematicieni care au ceva greu de spus și în alte domenii. În ultimul număr, bunăoară, academicianul Solomon Marcus ne informează cu privire la sistemul de educaţie din Finlanda, ca să aibă pedagogii din România cu ce-1 compara pe cel naţional. Academicianul matematician Mircea Maliţa, diplomat și eseist, la rubrica „Istoria de lângă noi”, publică schiţa „Doamna Roosevelt”, pe care a cunoscut-o în anii ‘50 la New York. Corespondentul pe teren, dna Svetlana Cojocani, a atras la pregăti-rea unor articole pentru revistă reputaţi autori din Chișinău: matematicianul Petru Soltan, academician, este semnatarul unui material publicistic „Intre Scylla și Charybda” privind unele realități din mediul științific de la Chișinău: acad. Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, abordează pe două pagini de revistă o temă de actualitate „Proeuropenismul românesc”. Mai înainte a contribuit la apariția revistei dr. hab. Ana Maria Plămădeală (Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM), inserând, în trei numere la rând, rezultatele unor cercetări cu genericul „Artiștii basarabeni, ostatici ai refugiului-exil”. În acest context, menţionăm și articolul semnat de dr. Silviu Tabac, din același institut academic, în care a descris cu imagini simbolurile. heraldice ale Chișinăului. Profesorul Vladimir Axenov (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) a informat până la sfârșitul vieții sale cititorii cu privire la istoria muzicii din Basarabia. Este semnificativ faptul că anume revista „Curtea de la Argeș” l-a prezentat publicului românesc pe poetul transnistrean Nicolae Țurcanu, victimă a re-gimului sovietic, fiind deportat, apoi marginalizat până la sfârșitul vieții sale.

Prin urmare, e limpede de ce a fost lansată revista de cultură „Curtea de la Argeș” la Chișinău, în perioada 10-13 octombrie, în cadrul târgului internaţional de carte știinţifică și didactică, organizat pentru prima oară de Biblioteca Știinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AȘM. Moderatoarea Svetla-na Cojocaru i-a prezentat rând pe rând pe oaspeţii din România: redactorul-șef Gheorghe Păun, Maria Mona Vâlceanu, membră a echipei redacţionale, Petre Guran, directorul Institutului Cultural Roman ș.a., care au informat asistenţa despre scurta istorie a revistei, autorii ei, bucătăria redacţională, planurile de creaţie. Desigur, s-au referit la măreţia și farmecul acestei vetre strămoșești pre nume Curtea de Argeș, cunoscută în lume, în primul rând, prin mănăstirea sa cu o istorie multiseculară, o veritabilă bijuterie arhitectu-rală. Anume de acest obiectiv de cultură și relicvă istorică este legată balada populară „Meșterul Manole” culeasă și publicată de clasicul literaturii noas-tre Vasile Alecsandri.

– 95 –

În contextul dat, scriitorul Nicolae Dabija a subliniat: „Curtea de la Argeş”.

este o revistă de recuperare a valorilor, în ea este zidită limba română, așa cum a fost zidită Ana în peretele Mănăstirii Argeș, sacrificată de meșterul Manole pentru a opri năruirea construcţiei. Noi, cei din Republica Moldova, ne-am păstrat limba cu propriile jertfe, în condiţii foarte grele de rusificare a băști-nașilor, amintind, în acest sens, și de drama scriitorului transnistrean Nicolae Țurcanu.

E îmbucurător faptul, a constatat cu satisfacție Petre Guran, că în revistă nu există varietăţi lingvistice, deși autorii ei reprezintă diferite zone ale graiului ro-mânesc. Toţi scriu într-o bună limbă literară românească. Dar această situaţie nu este întâmplătoare, vom preciza noi. Chiar de la bun început, în dis cursul său, redactorul-șef Gheorghe Păun ne-a atras atenţia asupra unui detaliu semnificativ: de strajă limbii române stau patru corectori, care urmăresc greșelile de limbă, de exprimare corectă, fac redactarea tehnică, intervin și în alte situații care ar putea compromite un articol din revistă. Considerăm o astfel de politică lingvistică justă în editarea unei publicaţii de cultură. Oricât am fi noi de academicieni, mari speci-aliști în diverse domenii, oameni de cultură, calitatea unei reviste o determină co-rectitudinea limbii în care este scrisă, desigur, competenţa și profunzimea subiec-telor abordate, atitudinea civică a autorilor. Și-apoi limba este un organism viu, ea se dezvoltă, se îmbogăţește cu noi termeni, cuvinte, expresii împrumutate din alte limbi – redactorii își propun de fiecare dată să îmbunătățească textele autorilor.

Și dacă am ajuns să vorbim de frumuseţea limbii române, să ne refe-rim și la o rubrică neîntâlnită până acum, „Lacrima Anei” pe care revista o susține număr de număr. „Curtea de la Argeș”, ne-a avertizat la ei la Chișinău redactorul-șef, nu publică literatură originală, doar poezii consacrate Anei, soţiei meșterului Manole, pentru jertfa ei în numele unui ideal. Dar iată cum simte acest sacrificiu o altă femeie, Vilia Banţa. Absolventă a Facultății de matematică a Universității din București, scriitoare: Și-am îndrăznit atunci să înfloresc/ într-un răgaz din alba ta zidire/ Ca-ntr-o oglindă m-am privit — ecou/ al dăruirii întru temelie./ Să număr, Doamne, câte Ane-aprind/ în ochii lor de înger stelele ciobite/ și câte Ane s-au zidit pe rând/ cu truda și durerea acestui neam prea blând,/ cu soarta, cu speranţa, iubirea și norocul,/ îndurerând și-n lăcrimând ţărâna/ cu jertfa pe vecie?...

Drum bun și succese în continuare echipei redacţionale a revistei „Curtea de la Argeș”!

Tatiana ROTARU. Literatura şi Arta, 3 noiembrie 2011

Partea III

DESPRE CERCETARE, INSTITUT, COLEGI

– 98 –

TRADIȚII ȘI CONTEMPORANEITATE ÎN CERCETARE. INSTITUTUL DE MATEMATICĂ

ȘI INFORMATICĂ LA 50 DE ANI

Este prezentată o succintă trecere în revistă a rezultatelor cercetărilor școlilor științifice ce au funcționat și activează în Institutul de Ma-

tematică și Informatică al Academiei de Științe a Moldovei de la formare în 1964 până în prezent.

În primăvara acestui an Institutul de Matematică și Informatică al Acade-miei de Științe a Moldovei și-a sărbătorit aniversarea de 50 de ani. Dacă ar fi să-i descriem parcursul în câteva cuvinte, am indica următoarele repere istorice:

■ Septembrie, 1961 – Fondarea Institutului de Fizică și Matematică. ■ Aprilie, 1964 – Fondarea Institutului de Matematică cu Centrul de Calcul. ■ Octombrie, 1997 – Schimbarea denumirii în Institut de Matematică

și Informatică (IMI). ■ Iulie, 2003 – separarea Centrului de Calcul.

Însă aceste evenimente au fost precedate de o preistorie a fondării cer-cetării matematice în cadrul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. În iulie 1959 sunt angajați primii doi cercetători-matematicieni: Vic-tor Vizitei și Alexandru Marcus. Spre sfârșitul anului li se mai asociază încă doi: Israel Gohberg și Israel Feldman, primul din ei fiind numit conducător al grupului de cercetare matematică. Câteva luni mai târziu vine Elena Pa-vlov, apoi Constantin Sibirschi și Boris Șcerbacov. Acest prim septet mate-matic s-a îmbogățit în curând cu titluri și grade: toți și-au luat doctoratele, Constantin Sibirschi a devenit academician, Israel Gohberg – membru co-respondent al AȘM, Boris Șcerbacov, Alexandru Marcus și Israel Feldman – profesori.

În 1961, odată cu inaugurarea Academiei de Științe a RSSM, sunt fon-date o serie de institute, inclusiv cel de Fizică și Matematică, în baza căruia ulterior – pe 14 aprilie 1964 – sunt create Institutul de Fizică Aplicată și cel de Matematică cu Centrul de Calcul. Fondator al Institutului de Matematică a fost acad. V. Andrunachievici. Un matematician talentat, care a absolvit facultatea la Iași, doctoratele – la Moscova, primul sub conducerea legendarului Erou al Uniunii Sovietice Otto Șmidt, matematician și explorator polar. Vladimir An-drunachievici lucra la una din universitățile din Moscova, când a fost invitat să

– 99 –

revină acasă pentru munca care a devenit cea mai importantă operă a vieții sale – formarea unui institut de cercetare. A reușit să găsească specialiști dintre cei mai buni, se preocupa personal de aceasta descoperindu-i nu doar în Chișinău, ci și la Bălți, Tiraspol, Moscova, Erevan. În scurt timp s-a format un colectiv puternic, viabil, în care s-a stabilit o atmosferă colegială și binevoitoare. Re-zultatele nu s-au lăsat așteptate: în scurt timp institutul reușește să se afirme drept o instituție de excelență, inclusă de către organele de conducere ale fostei U.R.S.S. în lista instituțiilor-lider în cercetarea matematică, atribuindu-i-se ca-tegoria I – cea mai înaltă din cele existente. Dedicându-și întreaga viață acestui institut, în unul din ultimele interviuri (Moldova Suverană, 08.10.1996) aca-demicianul Andrunachievici mărturisea cu o uimitoare modestie: „În cadrul Academiei de Științe am participat la fondarea Institutului de Matematică…”

De la fondare și până în prezent în institut au fost efectuate cercetări în trei domenii principale: matematica pură, matematica aplicată și informa-tica. În 1964 au fost formate opt laboratoare: algebră și logică matematică (șef V. Belousov), analiză funcţională și metode aproximative (șef I. Gohberg), ecuaţii diferenţiale și metode de calcul (șef C. Sibirschi), matematică aplicată (șef V. Ceban), metode matematice ale fizicii teoretice (șef V. Moscalenco), cibernetica energetică (șef G. Cealîi), programarea și pregătirea problemelor (șef M. Bușko-Juc), exploatarea calculatoarelor (șef A. Rusanov). După cum putem observa din această enumerare, aici își au originea nu doar renumite școli de cercetare în diverse domenii ale matematicilor, dar și cea de fizică teoretică (transferată ulterior la Institutul de Fizică Aplicată), precum și ac-tualul Institut de Energetică.

Obiectul mândriei institutului îl constituie școlile științifice, care i-au adus faimă în întreaga lume. Cea fondată și condusă de către acad. V. An-drunachievici includea următoarele direcții de cercetare: teoria structurală a algebrelor (inelelor) asociative, teoria radicalilor în algebre, inele, modu-le și alte sisteme algebrice, teoria aditivă a idealelor în inele, teoria grupu-rilor și inelelor topologice, radicali în inele topologice, radicali în module și categorii abeliene cu aplicații în teoria inelelor. În cadrul acestei școli au fost formați 37 doctori și doctori habilitați, inclusiv 20 sub conducerea acad. V. Andrunachievici. “Arborele genealogic” al discipolilor academicianului Andrunachievici numără deja patru nivele, adică astăzi activează în cercetare doctori în matematică, care sunt elevi ai elevilor primilor doctoranzi ai lui V. Andrunachievici.

– 100 –

În cadrul acestei școli au fost publicate 9 monografii, unele dintre cele mai importante fiind “Радикалы алгебриструктурная теория”, editată în Moscova la editura ”Наука” și semnată de acad. V. Andrunachievici și unul din primii săi discipoli, acad. Iurie Reabuhin, alta semnată de un alt discipol al său, acad. V. Arnautov cu colegi de la Universitatea M. Lomonosov din Moscova editată la editura ”Marcel Dekker” SUA intitulată ”Introduction to the theory of topological rings and modules”.

Este imposibil să enumeri rezultatele obținute în cadrul acestei școli, vom încerca totuși să o facem, limitându-ne doar la câteva dintre cele mai importante.

În domeniul teoriei radicalilor în algebre asociative au fost obținute re-zultate, devenite de-a dreptul clasice, anume cele referitoare la radicalii spe-ciali și cei idempotenți cu aplicații importante la descrierea unor clase de al-gebre (așa-numitele teoreme structurale). În teoria aditivă a idealelor au fost obținute o serie de rezultate fundamentale, care au oferit soluția definitivă a problemelor principale din domeniu. Aceste probleme se referă la existența și unicitatea reprezentării fiecărui ideal al unui inel în formă de intersecție finită de ideale speciale. Teoria generală a radicalilor în inele topologice și-a găsit dezvoltarea prin determinarea particularităților ei în comparație cu ca-zul inelelor discrete, cercetarea posibilităților prelungirii topologiilor în dife-rite sisteme algebrice, studiul laticei tuturor topologiilor pe grupuri abeliene și pe module. În domeniul radicalilor în module și categoriilor abeliene cu aplicații în teoria inelelor a fost obţinută descrierea completă a laticei clase-lor naturale de module ca parte booleană a laticei claselor închise de mo-dule, evidenţiaţi preradicalii categoriei modulelor determinaţi de functorii principali cu indicare relaţiile dintre ei și criteriile de coincidenţă, cercetaţi preradicali de tip special în categorii de module (preradicalii standard) și cu ajutorul cărora au fost definite patru operaţii noi în laticea tuturor submodu-lelor oricărui modul.

O altă școală notorie, care activează cu mult succes și în prezent, este cea a academicianului Constantin Sibirschi. Domeniul de cercetare îl constituie metodele invarianților algebrici în teoria calitativă a ecuațiilor diferențiale. Școala numără 52 doctori și 7 doctori habilitați, inclusiv 19 teze susținute sub conducerea acad. C. Sibirschi. Ca și în cazul scolii Andrunachievici, “arborele genealogic” se extinde pe patru nivele. Acad. C. Sibirschi și discipolii dum-nealui au publicat 20 de monografii, inclusiv 6 traduse în alte limbi. Direcții

– 101 –

principale de cercetare le constituie invarianţii algebrici ai ecuaţiilor dife-renţiale și teoria topologică a sistemelor dinamice. În cadrul primei din ele, aplicând metoda invarianţilor algebrici și al algebrelor Lie au fost obținute o serie de rezultate importante, precum rezolvarea problemei generalizate Poincaré despre numărul de elemente ale bazei idealului Bautin. Rezultatele celei de a doua direcții sunt axate pe construirea sistematică a teoriei topo-logice a sistemelor dinamice (cu, și fără unicitate). Este semnificativ faptul că metodele, dezvoltate de către acad. C. Sibirschi și discipolii dumnealui as-tăzi sunt preluate în calitate de instrument de cercetare într-o serie de centre științifice din Canada, Spania, Brazilia, China etc.

Școala profesorului Valentin Belousov se preocupă de cercetări în do-meniul teoriei cuasigrupurilor. Ea numără 45 doctori și doctori habilitați, inclusiv 22 teze susținute sub conducerea prof. V. Belousov. Rezonanța internațională s-a manifestat chiar din primii ani de existență a acestei școli, în cadrul căreia au făcut stagii și doctorate matematicieni din Germania, Iugoslavia, Cehoslovacia, România, Polonia, republici ale fostei U.R.S.S. Monografia prof. V. Belousov “Основы теории квазигруппилуп” (Moscova, Наука, 1967) este și în prezent una de referință pentru cercetătorii în

– 102 –

domeniu. A devenit clasică teorema Belousov despre patru cuasigrupuri, unite prin legea asociativă, precum și teorema Belousov despre cuasigrupuri distributive și algebrele Belousov poziționate.

În prezent în IMI activează cu succes un colectiv de cercetare în do-meniul cuasigrupurilor, care a reușit nu doar să continue direcția începu-tă de conducătorul lor, dar și să găsească o cale nouă, care a condus spre dezvoltarea unor aplicații de criptografie. Astfel, au fost descrise: spectrul cuasigrupurilor total parastrof-ortogonale, sistemele de codare cu un sim-bol de control bazate pe cuasigrupurile total parastrof-ortogonale, schemele de partajare a secretului bazate pe sistemele ortogonale de operaţii parțiale, sistemele de operaţii n-are ce corespund schemelor de partajare a secretului. Au fost construiţi criptoalgoritmi noi la baza cărora se află soluționarea a două probleme dificile din teoria cuasigrupurilor.

Doctorul Alexandru Cuznețov a fost unul din colaboratorii institutu-lui, pe care acad. Andrunachievici l-a convins să plece din Moscova pentru a face cercetare în Chișinău. Un matematician cu talent de la Dumnezeu, devenit celebru în domeniul logicii matematice fără a avea nici chiar studii medii complete, a dezvoltat cu succes această direcție de cercetare în Moldo-va, obținând o serie de rezultate importante. Printre ele se numără și criteriul de recunoaștere a completitudinii funcţionale pentru logicile multivalente, intrat în manuale sub denumirea de “Teorema lui A. Kuzneţov”. Șirul re-zultatelor marcante îl continuă demonstrarea decidabilității problemei de expresibilitate pentru logicile superintuiţioniste (intermediare între logica clasică și cea intuiţionistă) finit axiomatizabile și local tabelare, soluţionarea problemelor 5 și 6 ale matematicienilor niponi T. Hosoi și H. Ono despre clasificarea în straturi a logicilor superintuiţioniste.

Școlile științifice, ca orice organism viu, își au perioadele sale de ascensi-une și declin. Unele există atât timp cât există liderul lor, altele dăinuie în timp, se dezvoltă, migrează dintr-o țară în alta. Așa s-a întâmplat și cu școala m.c. AȘM Israel Gohberg. Ea a fost creată în IMI, cu specializare în teoria operato-rilor și ecuații integrale. Sub conducerea prof. I. Gohberg au fost susținute 40 de teze de doctor și doctor habilitat, 19 din ele aparținând doctoranzilor din IMI. Odată cu plecarea dumnealui din țară această direcție de cercetare în in-stitut a început să dispară, centrul deplasându-se împreună cu fondatorul ei. Ilustrul matematician și-a continuat activitatea în Universitatea din Tel-Aviv, devenind fondatorul revistei Integral equations and operator theory, editura

– 103 –

Birkhäuser Verlag, Elveția și al seriei de cărți Operator theory: Adnvances and Applications, în cadrul căreia au apărut de sub tipar cca 180 cărți.

Bazele cercetărilor în domeniul matematicii aplicate le-a pus profesorul Vasile Ceban. Astăzi se conturează două noi școli științifice, avându-i drept lideri pe acad. G. Mișcoi, dr. hab. D. Lozovanu. Direcțiile actuale de cerceta-re sunt: teoria jocurilor și controlul optimal, teoria așteptării și teoria proba-bilităţilor; modelarea matematică, metodele matematice și algoritmii de cal-cul (în mecanica corpului solid, dinamica gazelor și economie). Pe parcursul anilor în aceste domenii au fost publicate 52 de monografii, care împreună cu un număr impunător de articole înglobează rezultate importante, dintre care vom enumera următoarele:

■ Cercetarea modelelor de așteptare cu prioritate și timp de orientare, ce au permis generalizarea unor rezultate din teoria așteptării;

■ Elaborarea metodei generale de cercetare a evoluţiilor marcoviene aleatoare în spaţiul Euclid de dimensiune arbitrară. Prin aceasta a fost rezolva-tă problema, formulată de celebrul matematician Mark Kaţ acum 50 de ani;

■ Elaborarea schemelor de calcul performant pentru soluţionarea problemelor multidimensionale ale dinamicii gazelor gravitaţionale;

■ Elaborarea metodei reţelei extinse, ce reprezintă o generalizare a metodei programării dinamice pentru problemele de control multicriteri-al discret. Metoda nominalizată permite soluţionarea problemei fluxului de cost minim în reţelele dinamice cu mai multe produse.

■ Formularea și demonstrarea condiţiilor necesare și suficiente de existenţă a situaţiei de echilibru Nash pentru jocurile poziţionale stocastice.

Prin cea mai spectaculoasă evoluție au trecut cercetările în informati-că. Începute în perioada când încă nici însuși termenul nu prea era în uz, ariile de interese s-au schimbat împreună cu schimbarea generațiilor de calculatoare, creându-se noi baze teoretice pentru sisteme de calcul tot mai performante și cercetându-se căile de dezvoltare a diverselor aplicații pen-tru aceste sisteme. Direcțiile actuale de cercetare sunt reprezentate prin studiul bazelor teoretice ale informaticii, sistemelor informatice, a limba-jelor formale și celor naturale. Din multitudinea de rezultate, obținute în acest domeniu, le vom evidenția pe cele ale prof. Iurie Rogojin, ce țin de existența mașinilor Turing de dimensiuni mici și care depășesc unele re-zultate clasice stabilite de notorietăți precum Claude Shannon și Marvin Minsky.

– 104 –

În domeniul informaticii teore-tice colaboratorii IMI au fost printre primii în lume, care au abordat tematica calculelor bazate pe principii biologice, elaborând și cerce-tând mai multe mo-dele, inclusiv ADN, sisteme TVDH, rețele de procesoare

evolutive, P sisteme tranziționale, comunicative, polimorfice, cu inserție-deleție, cu reguli ”splicing”, cu membrane active, cu replicații. În prezent se lucrează asupra modelelor hibrid, care îmbină principiile biologice și cele cuantice.

Sub conducerea dr. Iurie Pecerschi au fost inițiate cercetări în inteli- gența artificială. Au fost dezvoltate metode de formalizare și prelucrare a cunoștințelor (inclusiv fuzzy) și mijloace instrumentale corespunzătoare destinate creării de sisteme expert. În particular a fost elaborată metoda sis-temelor simple de alternativă (și metoda matricelor fuzzy secționate).

De rând cu cercetările fundamentale, descrise mai sus, în IMI sunt efectuate și cercetări aplicative, care nu doar au contribuit la completarea tezaurului de cunoștințe, dar au și fost implementate în diverse domenii so-cial-economice. Vom prezenta doar câteva exemple, pentru a ilustra spectrul preocupărilor anterioare și actuale.

Pentru agricultură au fost elaborate modele de determinare a zonelor op-time de livrare a materie prime pentru fiecare fabrică de zahăr aparte și pro-gramul de prelucrare a sfeclei de zahăr, a fost stabilită componenţa și struc-tura optimă a parcului de mașini agricole, dimensiunile și structurile optime ale plantaţiilor pomicole, planul optim de amplasare a producerii porcinelor. S-au calculat indicatorii fizico-mecanici ai solurilor și s-au propus recoman-dări pentru determinarea fiabilităţii sistemelor de irigare prin picături.

Pentru industria alimentară au fost elaborate modele matematice ce au permis optimizarea procesului de fabricare a sucurilor din struguri, deter-

– 105 –

minarea volumului optim al depozitelor frigorifice ale fabricii de conserve, calculul indicatorilor programului de producere în industria zahărului, gra-ficul optim de transportare a materiei prime la fabricile de lactate, calculul indicatorilor economici de producere la întreprinderea de conserve.

Un șir de modele elaborate de către cercetătorii noștri au fost implemen-tate în industrie. La Tighina în baza programelor elaborate de către specialiștii din IMI se calcula planul de producere pentru uzina de construcţii de mașini, planul de pregătire tehnologică flexibilă la o întreprindere automatizată.

Un alt exemplu de colaborare a matematicienilor cu sfera de producere îl constituie transportul auto. Au fost elaborate scheme optime de transpor-tare a mărfurilor între orașe, elaborat un plan de formare a clientelei între-prinderilor de transport, s-a propus optimizarea structurii parcului de auto-mobile în Republica Moldova.

Rezultate interesante au fost obținute din conlucrarea cu institutele de ra-mură, marcate prin elaborarea sistemelor de modelare a proceselor de propagare a undelor în diverse medii, calculul tensiunilor în medii elastice, prognozarea fiabilităţii dinamice ale elementelor de construcţii, optimizarea elementelor con-strucţiilor, calculul regimurilor de exploatare a rezervoarelor subterane de gaze.

Institutul a participat la elaborarea softului de bază pentru câteva cal-culatoare performante, proiectate și produse în Uniunea Sovietică. Vom menționa lucrările efectuate pentru seria de supercomputere Elbrus, aportul adus de către cercetătorii moldoveni la elaborarea compilatoarelor paralele pentru sistemul complex reconfigurabil PS3000 și la elaborarea compilatoa-relor și editoarelor de texte pentru calculatorul SAMSON.

Putem înscrie în palmaresul nostru și unele lucrări ce au contribuit la informatizarea limbii române în perioada formării statului nostru. Printre ele corectorul de texte pentru limba română ROMSP și Web-portalul cu ac-ces liber al resurselor și instrumentelor lingvistice.

O realizare de succes medaliată cu aur la expoziția “Fabricat în Moldo-va” (2011) o constituie sistemul suport decizii pentru diagnosticul ultrasono-grafic al organelor zonei abdominale, care ghidează medicul în procesul de investigație ajutându-l la obținerea și formularea concluziilor.

Desigur, tabloul istoriei institutului nu ar fi complet dacă nu am aminti despre centrul de calcul.

Istoria tehnicii de calcul în Republica Moldova începe, de fapt, cu pro-curarea în anul 1962 a primei mașini electronice de calcul (după cum se

– 106 –

numea atunci) БЭСМ-2М pentru dotarea Centrului de Calcul din cadrul In-stitutului nostru. Acest centru a servit nu doar la obținerea de noi rezultate în diverse domenii de cercetare (matematică, fizică, biologie, seismologie tec.), dar și-a adus și un aport substanțial la soluționarea unui șir de probleme economice importante și, poate nu mai puțin important, la formarea unui număr impunător de specialiști care au asigurat funcționarea a celor peste 30 de centre de calcul ramurale din republică.

Rezultatele cercetărilor noastre au fost materializate în 127 volume din seria “Математические исследования” (Cercetări matematice), 15 volume din seria “Прикладная математика и программирование” (matematică aplicată și programare), 107 monografii, din care 14 au fost reeditate în alte limbi. Au fost organizate 80 de conferinţe și simpozioane, susţinute 34 teze de doctor habilitat și 239 teze de doctor. Institutul este cunoscut și în calitate de editor al revistelor Buletinul Academiei de Știinţe. Matematica, Computer Science Journal of Moldova, Quasigroups and related systems, printre auto-rii cărora se numără matematicieni și informaticieni din Australia, Austria, Algeria, Belarus, Canada, China, Elveția, Franța, Germania, Grecia, India, Israel, Italia, Iran, Mexic, Mongolia, Muntenegru, Peru, Polonia, România, Rusia, Slovacia, SUA, Ucraina, Ungaria etc.

Pe parcursul ultimilor 20 de ani, Institutul a Participat la executarea a 50 de proiecte internaționale cu parteneri din centre științifice de performanță din diferite țări ale Europei, Asiei, Americii.

De cea mai înaltă distincție a țării în domeniul cercetării – Premiul de Stat și Premiul Național – s-au învrednicit 11 colaboratori, 19 au obținut respectivul premiu pentru tineret, 10 – Premiul Constantin Sibirschi, iar 11 medalia Dimitrie Cantemir.

Aniversările sunt numai un prilej de trecere în revistă a celor ce au fost realizate și nicidecum de a se încununa cu lauri. Cercetătorii institutului spe-ră că următorii 50 de ani vor fi nu mai puțin fructuoși decât cei ce i-am parcurs.

Svetlana COJOCARU, Constantin GAINDRIC

Akademos, nr. 2 (33) 2014

– 107 –

INTRODUCERE LA PLACHETA “INSTITUTUL DE MATEMATICĂ ȘI

INFORMATICĂ”

Această broșură nu este una jubiliară, cu toate că ne-am străduit să o edităm către aniversarea de 50 de ani ai Institutului. O cronică

detailată a fost publicată cu zece ani în urmă, în cartea „Institutul de Ma-tematică și Informatică la 40 de ani. File din istorie”. În prezenta ediție ce-lor cinci laboratoare ale Institutului li s-a oferit posibilitatea să-și prezinte în manieră proprie direcțiile de cercetare și cele mai importante rezultate, obținute preponderent pe parcursul ultimilor ani. Din publicațiile anterioare la acest subiect am considerat că este necesar să preluăm (cu mici modificări) doar capitolele despre fondatorii Institutului: academicianul Vladimir An-drunachievici, care a fost ctitorul acestei instituții de cercetare și directorul ei pe parcursul a circa 30 de ani, academicianul Constantin Sibirschi, care a format și a condus una din cele mai prospere școli matematice din țara noastră – cea a teoriei calitative a ecuațiilor diferențiale, profesorul Valen-tin Belousov, inițiatorul cercetărilor în domeniul teoriei quasigrupurilor, care constituie și astăzi nu doar o abordare teoretică actuală, dar și una cu promițătoare aplicații. Lista este continută de nume celebre precum cel al m.c. AȘM prof. Israel Gohberg, dr. Alexandr Kuznețov, prof. Vasile Ceban.

La 50 de ani ai săi Institutul are o proprie istorie, cu perioade de ascensi-uni și coborâri, cu modificări structurale, reflectate chiar și în denumirea sa: inițial, în aprilie 1964, format ca Institut de Matematică cu Centru de Calcul (IM cu CC), rămânând apoi doar Institut de Matematică, prin reorganizarea centrului respectiv într-o instituție autonomă, uniți din nou cu „CC” și din nou separați, pentru ca în 1997 să obținem actuala denumire de Institut de Matematică și Informatică. Nu demult în fața unei delegații din SUA, care ne-a vizitat Institutul, am venit cu o prezentare, ce reflecta și dinamica per-sonalului de la fondare până în prezent. Pe diagrama respectivă puteau fi ob-servate piscuri și depresiuni cauzate, în particular, și de prezența sau absența în structură a CC-ului (oricum s-ar fi numit, căci și-a schimbat și el de câteva ori denumirea) - consumator semnificativ de resurse umane, cu meserii, ce pe parcursul unei generații de oameni au apărut și au dispărut: perforatori de cartele, copiatori de benzi magnetice, ingineri pentru discuri externe...

Un lucru era remarcabil: în pofida oscilațiilor înregistrate în numărul total de angajați, graficele cu doctori și doctori habilitați prezentau două linii aproape paralele axei absciselor. Or, în toată perioada existenței sale Institutul a reușit să-și păstreze nucleul de cadre înalt calificate, cu dărnicie împărțindu-le mai întâi universităților din țară, apoi și celor de peste hotare, adunând noi tineri, instruindu-i, școlindu-i ... și repetând același ciclu infinit.

Astăzi avem toate motivele să afirmăm că Institutul de Matematică și Informatică este un centru de cercetări performante în domeniul matema-ticii pure, celei aplicate și informaticii. Drept dovadă ne pot servi numeroa-sele articole și monografii apărute în importante edituri din întreaga lume, proiecte naționale și internaționale, cele trei reviste, editate de Institut, care și-au câștigat deja un renume pe toate continentele populate. Iar capitolele ce urmează vin să ilustreze acest fapt prin date și realizări concrete.

Svetlana COJOCARU, Institutul de Matematică și Informatică, 2013

– 109 –

POETUL DIN MIRACULOASA LUME A CIFRELOR

Mă aflam în vizită la Universitatea din Stockholm și, după cercetări comune, am început să scriu un articol știinţific în care tratam

unele subiecte din domeniul algebrei computaţionale, destinate informati-cienilor. Pentru a face textul cât mai explicit intenţionam să includ câteva definiţii ale unor structuri algebrice. Cu toate că universitatea dispunea de o bibliotecă matematică foarte bună, în cărţile, pe care le-am consultat, nu am reușit să găsesc definiţiile necesare, expuse în forma pe care o consideram potrivită scopurilor mele. Am accesat atunci enciclopedia matematică On-line a editurii Springer din Germania. Am găsit articolul necesar și am avut marea bucurie să descopăr în el exact ceea ce căutam: explicaţii laconice, clare și frumoase (în matematică frumuseţea nu este deloc cel mai neînsem-nat criteriu.) Am parcurs textul până la sfârșit ca să văd numele autorului, pentru a-1 trece în lista referinţelor, și am citit surprinsă: Vladimir Andru-nachievici. I-am mulţumit în gând domnului academician pentru ajutorul acordat și încă o dată i-am apreciat talentul generos - atât matematic, cât și cel pedagogic.

Despre calitatea savantului de a fi și un pedagog de excepţie ne mărtu-risește o istorioară, povestită chiar de el în cercul unor colegi de la Institutul de Matematică cu Centru de Calcul al A.Ș.M. Își amintea de anii când ţinea prelegeri la Institutul Chimico-Tehnologic din Moscova. „Le predam studen-ţilor acea matematică, pe care o consideram eu însumi foarte interesantă şi ne-cesară. Dar am observat însă că nu prea merge şi am înţeles, că trebuie să le dau nu ceea, ce îmi place mie, dar ceea ce le este necesar lor, pentru profesia aleasă, pentru soluţionarea problemelor din domeniul lor. A trebuit să depun eforturi considerabile pentru a stabili, care sunt reperele acelui domeniu de in-ginerie chimică - am fost nevoit să modific programul cursului. În schimb, mai apoi, lucrurile au mers perfect”. Cu regret, chiar și astăzi sunt încă prea puţini profesori care ar avea curajul și tăria de caracter să-i urmeze exemplul. E mai simplu să repeţi din an în an același curs de matematică superioară, indiferent de viitorul profil al audienţilor - tehnologi, economiști sau programatori…

V. Andrunachievici a fost omul care simţea în profunzime și admira frumuseţea matematicii. Când vorbea despre o problemă sau un rezultat

– 110 –

matematic, chipul i se transforma, emanând lumină - în locul bărbatului nu prea înalt și un pic obez, vedeai un om frumos, pasionat de materii înalte și încântat de armonia tărâmurilor descoperite. În acel moment erai convins că pe lume nu există nimic mai interesant, mai atractiv și mai enigmatic, decât Măria sa Matematica. În lumea miraculoasă a cifrelor și a formulelor dl V. Andrunachievici era un veritabil poet și poate de aceea matematica i s-a dezvăluit în toată splendoarea ei paradoxală și neexplorată…

Am asistat la o discuţie a dumnealui cu profesorul Eduard Trahtengherţ, de la Institutul Problemelor de Control din Moscova. V. Andrunachievici po-vestea despre rezultatele colegei noastre Ana Danilcenco, care printre primii cercetători din Moldova a aplicat calculatorul pentru formularea și confirma-rea unor ipoteze din logica matematică. Dânsul a văzut în această încercare o perspectivă inedită de dezvoltare a cercetărilor matematice, o abordare, ce putea reduce substanţial eforturile matematicienilor în studierea anumitor structuri și obiecte. Vorbea cu atâta pasiune și entuziasm despre calculatoare, că (dacă nu erai deja informatician) te putea converti în acel moment să-ţi dorești această profesie…

Astăzi constat că nimic în lumea aceasta nu dispare fără urmă: poate că anume acea discuţie și-a lăsat amprenta în aspiraţiile mele profesionale, im-punându-mă ulterior să mă ocup de sisteme de calcul simbolic - instrumente practic indispensabile acum în multe domenii de cercetare și, în primul rând, în matematică.

Subscriu și eu sub afirmaţia că numele Andrunachievici ne-a servit drept carte de vizită în multe situaţii, uneori destul de departe de intere-sele pur matematice. Cândva am apelat și eu la acest nume - prin anii ’80, o perioada destul de grea, când orice mărfuri sau servicii se „obţineau”, se „aranjau” etc. prin diverse relaţii. Am mers împreună cu soţul la un atelier de croitorie pentru a-i comanda un costum. Recepţionera ne-a întrebat atunci de cine anume avem nevoie, arătându-ne câteva plăcuţe cu numele maiștri-lor trecute pe ele. Am zis unul la întâmplare, fără să bănuim că am dat peste cel mai titrat din orașul Chișinău, la care nu puteai ajunge fără relaţii, reco-mandări etc. „Bine!”, a zis doamna privindu-ne lung. Așteptaţi, îl voi invita”. La un moment l-am observat pe academicianul Andrunachievici, intrând în atelier împreună cu fiul său, Alexandru, cu care am fost colegi de facultate. Am schimbat câteva vorbe referitoare la ocazia cu care ne aflam cu toţii în acel local și Vladimir Alexandrovici a confirmat că am ales un croitor foarte

– 111 –

bun. Între timp apăru și maistrul.”Cine v-a recomandat?” - a fost prima lui întrebare. Nu m-am pierdut cu firea și am răspuns, fără să clipesc: „Academi-cianul Andrunachievici”. Rezultatul a depășit toate așteptările…

V. Andrunachievici a condus institutul nostru de la fondare până la afir-marea lui ca centru de cercetări, recunoscut și apreciat în lume. Astăzi, la orice retrospectivă în acest sens, ne dăm seama că a realizat o operă titanică. Ce înseamnă să creezi un institut? În primul rând, să aduni (iar uneori - și să formezi) specialiști de performanţă. Dumnealui a ţinut mereu în vizor și Universitatea de Stat din capitală, și institutele pedagogice din Bălţi și Tira-spol. Graţie lui i-am avut în institut pe iluștrii matematicieni V. Belousov și I. Gohberg, invitaţi de la Bălţi. Dânsul l-a descoperit și l-a adus la noi din îndepărtatul Erevan pe Iuri Pecerschi și astfel a înfiinţat în Moldova un nou domeniu de cercetare - cel al inteligenţei artificiale. Nici pe atunci munca de cercetător nu era cea mai bine remunerată. Și totuși, practic din fiecare pro-moţie de matematicieni și informaticieni cei mai buni veneau la noi.

În pofida obligaţiunilor administrative, nu a abandonat nici pentru o clipă cercetarea. Cu atâtea poveri, te întrebai perplex cum de reușește să fie la curent cu toate ipotezele și descoperirile, cu tot ce se întâmpla în institut, ba să te și întrebe ce-ţi mai face copilul sau cum se simte tatăl tău.

Am lucrat în domenii diferite și nu am făcut parte din persoanele, care i-au fost discipoli ori s-au bucurat de o atenţie mai specială, sau pe care i-a pro-movat și îndrumat. Totuși, am îndrăznit să las și eu câteva trăsături de penel pe tabloul, pe care încercăm în comun să-l conturăm în acest volum, pentru a sublinia că și noi, colegii, care am fost mai departe de marea lui dragoste - algebra, am fost influenţaţi de personalitatea dumisale și marcaţi ca oameni din Institutul lui Andrunachievici. Anume astfel l-a supranumit un profesor din Moscova, cu care ni s-au intersectat drumurile în una din universităţile occidentale. La prezentarea mea - cine sunt și de unde am venit - dânsul a exclamat: „O, știu - este din Institutul lui Andrunachievici”. Chiar dacă de-mersurile Consiliului Știinţific al Institutului de Matematică și Informatică privind oficializarea acestei sintagme încă nu s-au soldat cu succes, această denumire oricum s-a înrădăcinat în lumea matematicienilor. Iar acest fapt contează, în opinia mea, mult mai mult, decât o plăcuţă oficială pe faţada lui.

Svetlana COJOCARU(Din cartea „Vladimir Andrunachievici”)

– 112 –

CONFERINȚA SOCIETĂȚII MATEMATICE DIN MOLDOVA – UN OMAGIU

ACADEMICIANULUI VLADIMIR ANDRUNACHIEVICI

La sfârșitul lunii iunie Academia de Științe a găzduit ședința în plen a Conferinței a IV- a Societății Matematice din Moldova, dedicată ani-

versării a 100 de ani de la nașterea academicianului Vladimir Andrunachie-vici – matematician celebru, eminent organizator și manager al cercetării, pedagog talentat, unul din fondatorii Academiei de Știinţe a Republicii Mol-dova și a Institutului de Matematică și Informatică al A.Ș.M.

V. Andrunachievici s-a născut la 3 aprilie 1917 făcând-și studiile mai în-tâi la liceul “Alecu Russo” din Chișinău (1936), apoi la Universitatea din Iași (1940). În anii 1940–1941 a lucrat la școala medie nr. 13 din Chișinău ca pro-fesor de matematică. În timpul războiului familia lui s-a evacuat în Kazahstan (or. Jambîl). În anii 1943–1947 și-a făcut doctoratul la Universitatea de Stat din Moscova, avându-i conducători știinţifici pe renumiţii savanţi O.Iu. Șmidt (ma-tematician și explorator polar) și A.G. Kuroș. În anul 1947 V. Andrunachievici a absolvit cu succes doctoratul, susţinând teza de doctor (candidat) în știinţe. Revine la Chișinău, unde a lucrat la Universitatea de Stat și la Institutul Peda-gogic (1947–1953) în calitate de conferenţiar, apoi ca șef al catedrei de algebră. În perioada 1953–1961 a lucrat la Institutul chimico-tehnologic din Moscova. În acest răstimp obţine o serie de rezultate importante despre radicale în inele, care au constituit baza tezei de doctor habilitat, susţinută în anul 1958.

În legătură cu organizarea Academiei de Știinţe din Moldova, V. Andru-nachievici se întoarce la Chișinău, unde a trăit până la sfârșitul vieţii.

Din anul 1961 V. Andrunachievici este membru titular al Academiei de Știinţe din Republica Moldova și director al Institutului de Fizică și Matema-tică. În 1964 a fost fondat Institutul de Matematică, pe care l-a condus circa 30 de ani în calitate de director. A deţinut și alte funcţii de conducere: vice-președinte al A.Ș.M. (1965–1974, 1979–1990), academician-coordonator al Secţiei de Fizică și Matematică a A.Ș.M. (1964–1985) și altele.

Interesele știinţifice ale acad. V. Andrunachievici sunt axate pe teoria inelelor și algebrelor, el fiind unul dintre pionierii unui domeniu actual – teoria radicalilor. Primul ciclu de lucrări ale lui V. Andrunachievici este

– 113 –

consacrat teoriei radicalilor în inele și algebre asociative. În anii 1946–1961 el separă din clasa tuturor radicalilor cele mai utile în aplicaţii – radicalii spe-ciali și subidempotenţi, arătând posibilităţile lor prin demonstrarea unor te-oreme structurale. Ideile și construcţiile acestui ciclu servesc la evidenţierea interconexiunilor dintre diverși radicali speciali, care generalizează radicalul clasic. Radicalul subidempotent ce îi poartă numele, precum și lema Andru-nachievici sunt utilizate și în prezent nu numai în teoria inelelor asociative, dar și în alte sisteme algebrice adiacente.

O continuare firească a acestor cercetări o constituie al doilea ciclu de lucrări consacrat teoriei structurale a inelelor și algebrelor. Încă în 1947 V. Andrunachievici indică o construcţie a așa-numitelor fracţii anexate, care a constituit primul pas spre teoria structurală a algebrelor quasiregu-lare. În lucrările din anii 1967–1972 V. Andrunachievici și discipolii săi au dezvoltat teoria structurală pentru inele și algebre fără elemente nilpotente, în cadrul căreia și-au găsit o perfectare logică teoremele clasice ale lui We-ierstrass, Dedekind și Krull despre descompunerea algebrelor fără divizori ai lui zero. Bilanţul acestor cercetări este reflectat în monografia „Radicalii algebrelor și teoria structurală” (Moscova, Nauka, 1979, co-autor Iu. Rea-buhin).

Al treilea ciclu de lucrări ale acad. V. Andrunachievici este legat de ge-neralizarea pentru cazul necomutativ a teoriei clasice a primarităţii noethe-riene, adică de teoria aditivă a idealelor. Unul din scopurile principale ale acestei teorii este atât demonstrarea existenţei reprezentărilor idealelor ca in-tersecţie de ideale de tip special (primare, primale, terţiale ș.a.), cât și unicita-tea acestor reprezentări. În lucrările din anii 1964–1972 V. Andrunachievici cu discipolii săi au arătat că există o singură generalizare a primarităţii, care satisface cerinţele existenţei și unicităţii, și această generalizare este terţia-ritatea. Se dezvoltă o teorie aditivă de tip general, care poate fi aplicată nu numai pentru inele, dar și pentru un șir de alte sisteme algebrice.

V. Andrunachievici se interesa activ și de diverse alte domenii, având publicate lucrări în algebra topologică, despre varietăţi de algebre quasiregu-lare și algebre strict regulare.

Talentul matematic al academicianului V. Andrunachievici se îmbina armonios cu capacităţile dumnealui excepţionale de profesor și organizator. Pentru aportul deosebit în dezvoltarea știinţei matematice și în instruirea cadrelor V. Andrunachievici a fost decorat cu o serie de distincţii guverna-mentale, inclusiv cea mai înaltă – Ordinul Republicii.

– 114 –

Printre meritele sale supreme se înscriu organizarea școlii algebrice din Moldova și a Institutului de Matematică și Informatică al A.Ș.M. – principalul centru de cercetări în domeniul matematicii și informaticii din Republica Moldova.

Savant de talie mondială, V. Andrunachievici a lăsat o moștenire ști-inţifică bogată în cele peste 150 de lucrări știinţifice publicate. Ideile sale continuă să fie activ utilizate și aplicate în soluționarea diverselor probleme, articolele dumnealui fiind permanent citate de specialiști.

O confirmare a acestui fapt l-a constituit și referatul profesorului Barry Gardner (Universitatea Tasmania, Australia), prezentat la conferința aniver-sară menționată mai sus, în care a fost efectuată o analiză a evoluției ulterioa-re a ideilor acad. Adnrunachievici, făcându-se referință, în special, la concep-tul inovator de radicali speciali și lema Andrunachievici. Autorul enumeră o listă impunătoare de savanți din Moldova și de peste hotarele ei (listă, ce nu pretinde a fi completă), care prin lucrările sale au dezvoltat cercetările impulsionate de aceste rezultate: Iu. Reabuhin, K. Kracilov, I. Beidar, L.C.A. van Leeuwen și T.L.Jenkins, H. France-Jackson, R.L. Snider, Liang Zhian, S. Wahyuni, I.E.Wijayanti, I.R.Hentzel și M. Slater, S. Pchelintsev, Yu. Medve-dev și nu în ultimul rând însuși autorul referatului, B. Gardner.

Conferința a avut un pronunțat caracter internațional, convocând în cele șase secții ale sale ‒ algebră și logică; geometrie și topologie; analiză, ecuații diferențiale și sisteme dinamice; matematică aplicată; informatică și tehnologii informaționale; didactică - circa 150 de participanți din 16 țări, cu o arie geografică extinsă din Australia până în America Latină.

Personalități celebre afiliate cândva Institutului de Matematică din No-vosibirsk, iar astăzi venind din Statele Unite ale Americii (prof. E. Zelmanov, Laureat al Premiului Fields - cel mai prestigios premiu internațional pentru excelență în cercetarea matematică), Brazilia (Prof. I. Shestakov, membru al Academiei de Științe din Brazilia), China (Prof. L. Bokuti) au ocupat pe rând tribuna forului științific. Vom menționa, că Prof. L. Bokuti și-a prezentat pre-legerea în ziua, când își sărbătorea aniversarea de 80 de ani, fiind călduros felicitat de către Președintele AȘM acad. Gheorghe Duca, precum și de către participanții la conferință.

Lucrările în secții au continuat în incinta Universității de Stat din Mol-dova (USM), care împreună cu Institutul de Matematică și Informatică (IMI) al AȘM și Universitatea din Tiraspol (cu sediul în Chișinău, UST) au consti-

– 115 –

tuit trio organizatorilor. Fiecare secție se poate mândri cu referate excelente, pline nu doar de rezultate noi, dar și de formulări a noi probleme – un aspect deosebit de important în cercetarea matematică.

Cu câțiva ani în urmă șeful laboratorului de modelare matematică din IMI, dr. hab. A. Kolesnik a publicat în editura Springer o monografie, avându-l în calitate de coautor pe prof. N. Ratanov din Columbia. Grație acestei colaborări dl. profesor a decis să participe și la conferință, prezen-tând o comunicare cu modele matematice, ce descriu anumite procese din funcționarea piețelor financiare. Tot în baza unei colaborări de durată a venit în Chișinău și prof. Stefan Pickl din Germania. Dumnealui nu doar a făcut un referat din domeniul teoriei jocurilor, dar a reușit și să mai lucreze cu colegii din IMI asupra unei propuneri de proiect, care intenționează să-l de-pună în toamnă la o competiție internațională. Secția de informatică a fost atractivă atât pentru cercetătorii din domeniul propriu-zic, cât și pentru cei ce se ocupă de logica matematică, atenția acestora fiind captată de prezentă-rile specialiștilor notorii din Austria și Ucraina.

Secția de didactică a fost suplimentată cu un atelier de lucru dedicat pre-dării cercetărilor operaționale, organizatorii căruia au fost trei profesori din SUA: James Cochran, Roxy Peck și Mesut Yavuz. Subiectul a trezit interesul chiar și a celor, care nu se ocupă nemijlocit de cursul respectiv, deoarece a prezentat elemente metodice originale.

Conferința a fost o școală bună, dar și o încercare plină de emoții pen-tru tinerii cercetători, care au reușit să de-a dovadă de o prestație excelentă, demonstrând cunoștințe, talent și dedicație. O apreciere deosebită o merită Ivan Budanaev, Alexandru Nani, Dorina Luca, Tudor Bumbu, Ștefan Ungur și mulți alții.

Alexei CAȘU, Svetlana COJOCARUAkademos, Nr. 2, 2017

– 116 –

DESCOPERIRI ŞI INOVAŢII ALE SAVANŢILOR MOLDOVENI. ALGEBRELE SIBIRSCHI ÎN STUDIUL SISTEMELOR DINAMICE

Domeniul de cercetare al academicianului Sibirschi l-au constituit sis-temele dinamice de ecuații diferențiale, adică anume acele sisteme,

care descriu diverse procese sau  fenomene în univers, natură, economie, soci-etate etc. Pentru unele din ele pot fi găsite soluții analitice, însă cele mai impor-tante sunt foarte complexe și nu pot fi rezolvate prin integrare. Chiar și pentru cele mai simple sisteme diferenţiale ordinare polinomiale încă nu se cunosc soluţiile unor probleme, formulate peste o sută de ani în urmă. De aceea, inte-resul faţă de aceste ecuaţii este foarte actual, iar cercetările lor se promovează în ascensiune în nenumărate și prestigioase centre știinţifice ale lumii.

Matematicianul francez Poincaré a fondat teoria calitativă a acestor sisteme, prin care, în loc de studiul cantitativ al soluțiilor, a propus să fie efectuat studiul geometric, calitativ, al relațiilor între soluții. Teoria clasică a invarianților, anume teoria invarianților polinomiali, sub acțiunea grupului linear GL(n,R), asupra formelor în n variabile de grad m,  a fost un domeniu foarte activ de cercetare în a doua parte a secolului al XIX-lea.

Ideea originală a lui Sibirschi a fost cea de a construi o teorie simila-ră, în care formele în variabile se înlocuiesc cu sisteme diferențiale de gra-dul n. Abordând acest domeniu, academicianul Constantin Sibirschi a elaborat „Metoda invarianţilor algebrici în teoria calitativă a ecuaţiilor di-ferenţiale”. Savantul a descoperit invarianţii algebrici ai sistemelor dinamice pentru diverse grupuri clasice de transformări. Ulterior, s-a demonstrat că mulţimile acestor invarianţi pentru fiecare sistem în parte formează o alge-bră ce, actualmente, poartă numele de algebră Sibirschi.

În ce constă totuși metoda respectivă? Vom încerca să ilustrăm acest lucru printr-o analogie. Să ne imaginăm că sistemul diferenţial examinat este identic unei planete în spaţiu. În atare situaţie algebra Sibirschi ar putea fi considerată drept un satelit al acestui sistem. Atunci influenţa invarianţilor algebrelor Sibirschi asupra geometriei sistemelor diferenţiale este analogică influenţei reciproce a obiectelor din natură, numiţi sateliţi și planete. Și pre-cum, prin influenţa Lunii putem explica fenomenele fluxului și refluxului din apele mărilor și oceanelor de pe Pământ, la fel, prin algebrele Sibirschi putem 

determina comportamentul unor sisteme dinamice complexe, pe care nu le putem soluționa explicit. Astăzi, este recunoscut că datorită acestei meto-de au putut fi rezolvate în mod definitiv probleme destul de complicate din teoria ecuaţiilor diferenţiale. Metoda invarianților algebrici a fost preluată și dezvoltată în diverse centre știinţifice ale lumii (Canada, SUA, Brazilia, Spania, Franţa, Slovenia ș.a.),  influența școlii  Sibirschi fiind în continuă as-censiune.

Svetlana COJOCARU, Gheorghe DUCA 22 aprilie 2016

http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=7353&new_language=0 

– 118 –

MITROFAN CIOBAN: MATEMATICIAN, PEDAGOG, PERSONALITATE

(La intersecție de har, voință și întâmplare)

Matematica este o formă de poezie care transcende poezia prin aceea că proclamă adevărul; o formă de raţionament care transcende raţionamentul prin aceea că vrea să înfăptuiască adevărul pe care îl proclamă; o formă de acţiune, un comportament ritual, care nu găsește împlinire în faptă, ci trebuie să proclame și să elaboreze o formă poetică a adevărului.

Salomon Bochner. Rolul matematicii în dezvoltarea ştiinţei

Să scrii despre Mitrofan Cioban ar însemna să scrii despre matema-tică și poezie, blândeţe și dârzenie, ordine și haos, umor și melan-

colie. Ar însemna să începi povestea la sudul Moldovei, să o duci până în inima Rusiei și să revii cu ea înapoi la Chișinău, zăbovind pentru mai mulţi ani în Tiraspol, unind, în ultima instanţă, ultimele două toponime într-o singură sintagmă – Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău.

Fiind siguri că merită toate laudele, vom evita, totuși, stilul elogios. Am remarcat cu toţii că aprecierile de la tribună îi provoacă un disconfort și atunci, când cineva începe să-i etaleze meritele, îl întrerupe imediat printr-o frază plină de umor, iar când circumstanţele nu-i permit să o facă, indispen-sabilu-i zâmbet căpăta o expresie pierdută.

Calea vieţii unui om este determinată de trei componente: primite de la natură (codul genetic, ar zice unii într-un discurs mai savant), alese în urma propriilor decizii și cauzate de circumstanţe întâmplătoare. Și cu cât mai mare este suprapunerea lor, cu atât mai împlinită este persoana. În cazul academicianului Mitrofan Cioban, intersecţia acestor elemente are un nume: matematica. Atât harul, cât și propria-i voinţă, dar nu în ultimul rând unele lucruri, care în măsură egală puteau să se întâmple sau nu, i-au determinat destinul de a fi matematician.

– 119 –

Într-o prelegere academicianul Solomon Marcus spunea: „A te pretinde matematician este o cutezanţă pe care puţine persoane în cunoștinţă de cauză și-o pot permite. Și-a permis-o Norbert Wiener, în titlul autobiografiei sale „I Am a Mathematician”, după ce comunitatea matematică internaţională l-a recunoscut ca autor al unor importante noţiuni și rezultate matematice și ca un deschizător de drumuri. Dar un alt autor, Paul R. Halmos, cu o foarte bună reputaţie în matematică, însă cu o clasă sub aceea a lui Wiener, a fost mai prudent și și-a intitulat volumul său de memorii ”I want to be a mathe-matician”.

Academicianul Cioban este un matematician, și unul de forţă (chiar dacă dumnealui, modest fiind, ar pleda pentru cea de a doua formulă), apre-ciat de comunitatea matematică internaţională. Această afirmaţie nu este doar un clișeu – în susţinerea ei vin rezultatele profunde, publicate în ediţii de prestigiu, participările la multiple foruri internaţionale cu conferinţe invi-tate, invitaţiile de a ţine prelegeri în universităţi din Europa, America, Asia.

Matematica își are propriul farmec, pro pria frumuseţe, care nu se des-chide oricui, rămânând neînţeleasă atât ea însăși, cât și cei care o profesează Gheorghe Ţiţeica, în 1914 se adresa membrilor Academiei Române: “Mă gă-sesc printre D-voastră ca reprezentantul unei știinţe pe care, cei mai mulţi, o socotesc mohorâtă, pentru care lumea are o deosebită groază, faţă de care chiar respectul unora nu e lipsit de un fior care ţine pe om la depărtare; în scurt, reprezint o știinţă puţin simpatică: matematica”. Și nu fiecare are cura-jul să-și dedice viaţa unei ocupaţii „mohorâte”, poate chiar ostracizate.

Pentru majoritate trecerea de la studenţie la predare și cercetare a în-semnat, în bună măsură, trecerea de la disciplina expusă în cursuri și ma-nuale la acea din reviste de specialitate și monografii. Matematica vie, care te introduce în laboratorul de lucru al matematicianului, este cea de la semi-narii și conferinţe, cea din revistele de cercetare, în care găsești rezultatele și realizările de ultimă oră. Mitrofan Cioban încă din studenţie, de pe băncile Universităţii Lomonosov din Moscova a avut norocul să guste din plăcerea de a obţine un prim rezultat propriu, de a simţi interesul tutorilor și al cole-gilor, de a-și vedea propriile articole publicate.

Cercetarea o putem prezenta drept un fel de ștafetă. Pornești de la pro-blemele, ideile și rezultatele altora (de regulă, fiind iniţiat de tutorele știinţi-fic, în cazul lui M. Cioban acesta fiind profesorul Alexandr Arhanghelski), încerci să faci un pas mai departe și, dacă reușești (sau ţi se pare că ai reușit)

– 120 –

transmiţi altora mesajul tău vorbind la seminare sau publicând lucrări. Aștepţi reacţia colegilor pentru a testa corectitudinea și interesul, urmărești ecoul și te mândrești, dacă ideile tale au găsit reflecţie în alte lucrări. Anume acest lanţ, ce îi unește pe cei cu preocupări similare, se pare că este esenţa activităţii de cercetare.

Specificul matematicii pure constă în faptul, că problemele ei nu îmbă-trânesc, nu-și pierd actualitatea, fiind o provocare permanentă pentru spe-cialiști, care se chinuie să le soluţioneze pe parcursul a zeci sau chiar sute de ani. În 2002 matematicianul rus Grigorii Perelman a demonstrat ipoteza Poincaré, formulată în anul 1900 și inclusă în lista „Problemelor mileniu-lui” anunţată de Institutul Clay. Ipoteza lui Riemann, care datează cu 1859 și face parte din aceiași listă, încă își mai așteaptă demonstrarea. Au existat mai multe încercări de a face un inventar al sfruntărilor matematice, printre care vom menţiona și cele câteva sute de probleme din teoria inelelor și module-lor, adunate în „Caietul nistrean” (numit astfel în urma discuțiilor, purtate de savanți din diferite țări în cadrul conferințelor, petrecute pe malul Nistrului), editat în 1993 în Novosibirsk, unde se regăsesc și cele propuse de către mate-maticienii din Moldova.

M. Cioban este printre norocoșii ce au găsit soluţia unor probleme for-mulate de mari matematicieni, precum F. Hausdorff, P. Alexandrov, A. Ar-hanghelski, B. Pasânkov, A. Pelczynski, Z. Semdeni, R. Phelps, A. Tihonov… La această listă se adaugă și o realizare mai recentă: rezolvarea completă a problemei continuităţii operaţiilor în grup, formulate de către Dean Montgo-mery în anul 1936 (matematicianul, care a soluționat cea de a cincea proble-mă Hilbert! Constatăm aici un argument în plus în favoarea „teoriei ștafetei”, expuse mai sus). Aceste rezultate i-au adus nu doar aprecierea comunităţii de cercetători din domeniu, dar și satisfacţia proprie.

Și aici am aminti zâmbetul enigmatic al domniei sale când termină să-ți povestească, parcă invitându-te să admiri împreună frumusețea afirmației numai ce expuse. Olga Rîbac, o fostă studentă a Domniei sale, mărturisea, că aștepta cu mare interes orele domnului academician, spunând, că dânsul reușea să facă dintr-o ordinară prelegere matematică un spectacol plin de mister, umor și cea mai rafinată logică.

Un membru al senatului Universităţii din București, referindu-se la ma-tematicieni, îi reproșa lui Grigore Moisil două lucruri: că se laudă prea mult între ei și că nimeni nu înţelege ce fac matematicienii. Însă de la suspiciune

– 121 –

până la inacceptare nu-i decât un pas: și în zilele noastre deseori suntem întrebaţi ce folos aducem economiei naţionale cheltuind o groază de bani (?!). Continuă să se vehiculeze contrapunerea între matematica pură și cea cu caracter aplicativ.

Carl Gustav Jacobi îi scria lui Adrien-Marie Legendre: “Dl. Fourier crede că scopul principal al matematicii este de a fi utilă și de a explica fenomenele naturale; dar un filozof ca el ar fi trebuit să știe că scopul unic al știinţei este onoarea spiritului uman și că sub acest titlu o chestiune privind numerele nu valorează mai puţin decât una relativă la sistemul lumii”. Matematica își extrage probleme de pretutindeni. Am putea chiar spune că cele mai intere-sante aspecte apar la interfaţa matematicii cu activitățile practice. Galilei și Descartes au fost primii care au afirmat, că matematica este cheia ce deschide drumul spre o imagine globală, unificată și coerentă a lumii, recunoscând astfel rolul central al matematicii în înţelegerea lumii.

”Matematica ... este cea mai perfectă limbă în care se poate povesti un fenomen natural”, scria Gheorghe Țițeica. Fizicienii au fost printre primii care au conștientizat acest lucru, rândurile lor fiind completate de cercetători din cele mai diverse domenii. Actualmente matematica este apreciată drept un catalizator al transferurilor de idei, concepte și rezultate între diferite arii ale activității umane.

Goethe zicea că matematica este o artă, care ar trebui să se declare inde-pendentă de ceea ce îi este exterior, pentru a-și urma marele ei traseu spiri-tual, capabil să cuprindă mai mult decât înţelegerea lumii, iar Kant considera că matematica este o știinţă, dar o știinţă a spiritului. După cum vedem, câte nume sonore, atâtea păreri. Fiecare vede diferite ipostaze, diferite aspecte ale matematicii: domeniu de cunoaștere și cercetare; fenomen de cultură; artă; unealtă utilă; mod de gândire; catalizator; disciplină predată în școli și uni-versităţi; fenomen social; mod de a înţelege lumea; mod de viaţă; mod de a înţelege propria noastră minte; parte a vieţii noastre spirituale; filozofie... Dar - sa fim conștienţi - pentru mulţi și o formă de snobism, a unui elitism de breaslă.

Este firesc să ne întrebăm: cum concepe matematica academicianul Mi-trofan Cioban? La sigur, că o vede în toată complexitatea de ipostaze, cu o mică excepţie – nici într-un caz nu o percepe drept o formă de snobism. Cine dacă nu dumnealui i-a încercat toate fațetele: cercetare, didactică, conduce-re. Și de fiecare dată a reușit cu brio, obținând rezultate de valoare, fiind un

– 122 –

profesor talentat și iubit de studenți, conducând Universitatea din Tiraspol și Societatea Matematică.

Fiecare din noi (conștient sau nu) își alege drept model de viaţă, de comportament anumite persoane. Și academicianul M. Cioban nu este o excepţie. Iată ce spunea dânsul într-un interviu: „Alexandr Arhanghelski mi-a servit la momentul respectiv drept model de profesionalism și conduită exemplară… Mulţi alţi profesori …au contribuit la formarea mea ca speci-alist. De exemplu, de la Vladimir Andrunachievici și Pavel Alexandrov am învăţat managementul organizării cercetărilor știinţifice, de la Otto Schmidt, Andrei Kolmogorov și Andrei Tihonov – organizarea aplicaţiilor matemati-cii în diverse domenii, de la Anatol Malţev și Alexandr Curoș – metode uni-versale de a examina lucrurile în profunzime, transparent, totodată, simplu și clar etc. „Citești aceste rânduri și fără să vreai îl invidiezi (în sensul bun al cuvântului), căci a avut norocul de a conlucra cu matematicieni de vază, care au fost și personalităţi marcante, ce i-au servit drept model de excelență - do-vadă viaţa, activitatea și comportamentul academicianului nostru.

Ne bucurăm, că și noi, la rândul nostru, putem spune: „De la Mitrofan Cioban am învățat cum se face cercetare matematică, cum se scrie un articol sau cum se ține o prelegere, cum se creează un colectiv, cum se luptă pentru afirmarea matematicii”. Și în spatele fiecărui verb din cele enumerate se află o muncă asiduă, se află generații de specialiști, care astăzi duc ștafeta mai departe.

Svetlana COJOCARU, Constantin GAINDRICDin volumul „Academicianul Mitrofan Ciobanu la a 70-a aniversare”

– 123 –

STRATEGUL SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE: MEMBRUL CORESPONDENT AL AȘM

CONSTANTIN GAINDIRC LA 75 DE ANI

Născut la 11 septembrie 1941, în satul Zăicani, Râșcani.Matematician, domeniul de cercetare: sisteme informatice.Doctor habilitat în științe tehnice (2000), profesor universitar (2002). Membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2007)

La 11 septembrie s-au împlinit 75 de ani de la naștere și 52 de ani de activitate știinţifică și Managerială a ilustrului matematician și in-

formatician, doctor habilitat, profesor universitar, membru corespondent al AȘM, cercetător știinţific principal al Institutului de Matematică și Informa-tică al AȘM (IMI), director de onoare al IMI, Constantin Gaindric.

S-a născut în satul Zăicani, raionul Râșcani, Republica Moldova. În anul 1957 a absolvit școala medie din satul natal, iar în 1962 – Facultatea de Fizică și Matematică a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Pe parcursul anilor 1964–1966 a fost stagiar la Institutul Central Economico-Matematic al Academiei de Știinţe a URSS. Concomitent, din anul 1964 până în anul 1967, este angajat al Institutului de Matematică cu Centrul de Calcul al AȘM – actualul Institut de Matematică și Informatică (laborant superior, cercetător știinţific stagiar). În perioada cuprinsă între anii 1968 și 1977 acti-vează în cadrul Comitetului de Stat pentru Planificare a Republicii Moldova în calitate de director al Centrului de Calcul (1968–1972), director-adjunct pentru cercetări știinţifice al Institutului de Planificare (1972–1974), direc-tor-adjunct pentru cercetări știinţifice al Institutului de Informaţie Tehnico-Știinţifică și Cercetări Economice (1974–1977). În1972 obţine gradul de doctor în știinţe tehnice la Institutul Central Economico-Matematic al Aca-demiei de Știinţe a URSS. Revine în Institutul de Matematică cu Centrul de Calcul, în care activează din 1977 și până în prezent: director-adjunct pentru cercetări știinţifice (1977–1991), director (1991–2005), cercetător știinţific principal (2005 – până în prezent).

Este fondatorul Laboratorului „Sisteme Informatice”, conducătorul știinţific al cercetărilor din acest laborator. Este fondatorul și redactorul-șef al revistei știinţifice Computer Science Journal of Moldova. În perioada 2002–2004 a fost președinte al Comisiei Superioare de Atestare a Republicii

– 124 –

Moldova, iar din 2004 până în 2009 – președinte al Consiliului Naţional pen-tru Acreditare și Atestare al Republicii Moldova.

În această funcţie, a realizat reforma sistemului de atestare a cadrelor știinţifice și l-a organizat pe cel de acreditare a instituţiilor din sfera știinţei și inovării.

Recunoașterea aportului său știinţific, axat pe elaborarea și implementa-rea metodelor și algoritmi

lor de modelare a funcţionării diverselor ramuri ale economiei, a con-dus la susţinerea cu succes și obţinerea în 2000 a gradului de doctor habilitat în știinţe tehnice la Universitatea Tehnică a Moldovei.

Prin activitatea știinţifică prodigioasă, profesorul Constantin Gaindric a contribuit la dezvoltarea matematicii și informaticii, precum și la pregătirea cadrelor de înaltă calificare. Sub conducerea sa 10 persoane au susţinut tezele de doctor și doctor habilitat. Pentru contribuţia la formarea și dezvoltarea tinerei generaţii de cercetători de succes, în 2002 i se acordă titlul de profesor universitar. În 2007 este ales membru corespondent al Academiei de Știinţe a Moldovei, iar în 2006 și 2011, respectiv, i se conferă titlurile de Doctor Ho-noris Causa de către Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi și Universitatea de Stat din Tiraspol.

Rezultatele investigaţiilor sale sunt reflectate în circa 160 de lucrări știinţifice. Monografia “Luarea deciziilor. Metode și tehnologii” (Chișinău, 1998) se află la baza unor cursuri în câteva instituţii de învăţământ superior din Moldova.

Profesorul Constantin Gaindric a contribuit la elaborarea strategiei și planului de acţiuni pentru informatizarea societăţii în Republica Moldova. Acordă o deosebită atenţie cercetărilor centrate pe studierea Societăţii In-formaţionale globale, edificarea societăţii informaţionale în Moldova. Două capitole din monografia editată în SUA – Information technologies commu-nication and human development: Opportunities and challenges, la care Constantin Gaindric este coautor, au fost reeditate de câteva ori.

Un succes incontestabil îl constituie proiectele (naţionale și internaţio-nale) conduse de dl profesor, prin care a fost iniţiată o nouă direcţie de cer-cetare în IMI – sisteme informatice medicale. Sistemul suport decizii pentru diagnosticul ultrasonografic SonaRes se bucură de preţuirea specialiștilor și s-a învrednicit de Medalia de aur la una din ediţiile expoziţiei „Fabricat în Moldova”.

Activitatea prodigioasă a membrului corespondent Constantin Gain-dric a fost menţionată prin mai multe distincţii de stat și academice, dintre care vom remarca Ordinul „Gloria muncii” (2006), medaliile „Dimitrie Can-temir” (2006) și „Nicolae Milescu Spătaru” (2016). Cu ocazia aniversării, în numele echipei IMI, și a întregii comunităţi știinţifice, exprimăm profundul respect și recunoștinţă faţă de profesorul Constantin Gaindric, dorindu-i să continue cu aceeași dăruire de sine, devotament și înaltă responsabilitate munca-i nobilă, demonstrând noi și noi performanţe.

Svetlana COJOCARU, Mitrofan CIOBAN Akademos, nr. 3 (42), 2016

– 126 –

130 DE ANI DE ZBUCIUM PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMEI LUI POINCARE

1. Din istoria matematicii

A vorbi despre matematică sau despre matematicieni este o provocare cu riscul de a rămâne neînţeles sau chiar respins din start. Ne-am

propus acest lucru, noi, semnatarii materialului, să prezentăm unele infor-maţii cât mai accesibil pentru cititorii noștri cu un nivel înalt de instruire, cu atât mai mult că în viaţa matematicienilor de la Chișinău, și nu numai, s-a produs un eveniment extraordinar, la care astăzi ne vom referi.

Demult au apus vremurile când disciplinele de cercetare încă nu erau con-stituite strict, iar dialogul dintre reprezentanţii lor era un mod normal de exis-tenţă și colaborare. Dar secolul al XIX-lea a adus civilizaţiei umane mai multe descoperiri surprinzătoare. O mare parte dintre ele constituie rezultatul anali-zei logice a fenomenelor sau a celei matematice: Gauss a descoperit prin calcul asteroizii Ceres, Palass, Vesta, Iunona; Galle, de asemenea, în baza calculelor a identificat planeta Neptun (1846); Mendeleev, pornind de la masa atomică, a sistematizat elementele chimice și a anticipat existenţa multor noi; Schleimann, în baza descrierilor lui Homer, a determinat locul amplasării Troiei etc. Anume cercetările matematice au contribuit la rezolvarea unui șir de probleme, care a frământat minţile savanţilor timp de aproape 2500 de ani, începând cu Platon, Aristotel, Euclid, Arhimede, precum și la crearea a noi discipline în domeniu.

La începutul secolului al XX-lea matematica a proliferat într-atât, încât ea s-a transformat, vorbind la figurat, într-un Regat al Universului Știinţei, deși acest cuvânt din greacă înseamnă „învăţare”, „studiu”, „știinţă”. Conside-răm incontestabil faptul că știinţa este și o artă, o artă a profunzimii și a forţei cugetului uman. Puţin mai înainte, în sec. al XIX-lea, genialul matematici-an francez Henri Poincare (1854–1912) a creat noi domenii de cercetare ca topologia, teoria calitativă a sistemelor dinamice etc. A formulat o serie de probleme, soluţionarea cărora determină dezvoltarea în continuare a știinţei. Una din problemele faimoase ale teoriei calitative a ecuaţiilor diferenţiale este Problema Centrului şi Focarului, formulată de Poincare cu 130 de ani în urmă, varianta generalizată a căreia a fost rezolvată recent de către matema-ticianul moldovean, profesorul universitar Mihail Popa, cercetător știinţific principal la Institutul de Matematică și Informatică (IMI) al AȘM, personali-

– 127 –

tate excepţională a lumii academice, fondator al școlii știinţifice Algebrele Lie şi sisteme diferenţiale.

Profesorul Mihail Popa pe parcursul a mai bine de 40 de ani a demon-strat calităţi de talentat savant și organizator al cercetărilor știinţifice. A ocu-pat funcţiile administrative de secretar știinţific (1980–1999), director ad-junct (1999–2006) și director al Institutului de Matematică și Informatică al AȘM (2006–2010). În urma expirării mandatului de director al IMI de la 1 aprilie 2010 este angajat în calitate de cercetător știinţific principal în Labo-ratorul ecuaţii diferenţiale.

A fost și rămâne conducător al diferitor proiecte știinţifice. Este preșe-dinte al Comisiei metodice „Matematică Teoretică”, membru al Consiliului știinţific al IMI, membru al colegiilor de redacţie al revistelor „Buletinul Aca-demiei de Știinţe al Republicii Moldova. Matematica” și „ROMAI Journal” (România). A fost remarcat și în calitate de vicepreședinte al Comisiei de experţi în matematică a CNAA, profesor invitat la Universitatea di Limo-ges (Franţa). Începând cu anul 1996, dl Mihail Popa ţine permanent cursuri opţionale pentru studenţii de la Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău, unde a fost ales prin concurs profesor universitar. În cadrul acestei instituţii de educaţie, a organizat în 2002 Seminarul știinţific „Ecuaţii diferenţiale și algebre” pentru profesori, masteranzi și doctoranzi, care con-tribuie esenţial la crearea unui mediu favorabil inovării și adaptabilităţii în învăţământul matematic.

2. După cum ştiinţa adună toate legile împreună, aşa ea adună şi ini-mile împreună

Aceste cuvinte îi aparţin marelui savant francez Henri Poincare, la învă-ţătura căruia astăzi ne vom referi. Cunoaștem, de asemenea, cu toţi că știinţa are un caracter internaţional – istoria ei reprezintă cronica descoperirilor geniale, întemeiate pe ideile predecesorilor. În acest sens, Isaac Newton i-a scris în 1676 lui Robert Hooke, savant englez cu renume în astronomie și fizică: dacă am văzut mai departe, este pentru că am stat pe umerii giganţilor.

Prin urmare, până a trece la subiectul discuţiei de azi – problema cen-trului și focarului – vom aminti de câteva teorii care, într-un fel sau altul, au contribuit la apariţia și formularea acesteia acum 130 de ani de către Poin-care și găsirea unei soluţii a ei abia acum, la Chișinău. De la Artur Cayley (1821-1895), Cambridge, Anglia, a pornit teoria invarianţilor. Marius Sophus

– 128 –

Lie (1842-1899), Christiania, Norvegia, a elaborat teoria grupurilor şi algebre-lor Lie – un nou gen de structură algebrică ce-i poartă numele – ambele fi-ind aplicate în diverse domenii ale știinţelor reale, inclusiv în geometrie și în studiul ecuaţiilor diferenţiale. Henri Poincare (1854-1912), Paris, Franţa, și Alexandru Lyapunov (1857-1918), Sankt-Petersburg, Rusia, au pus baze-le metodelor teoriei calitative a ecuaţiilor diferenţiale. Constantin Sibirschi (1928-1990), Chișinău, Republica Moldova, a fondat teoria invarianţilor al-gebrici, care este aplicată în teoria calitativă a ecuaţiilor diferenţiale, neștiind că acesta are ieșire la teoria lui Lie.

Dar cum și cine a stabilit această legătură? În anul 1976, acad. Constan-tin Sibirschi, șef de laborator la Institutul de Matematică și Informatică al AȘM, fondator al școlii știinţifice de ecuaţii diferenţiale din Republica Mol-dova, a publicat monografia „Invarianţii algebrici ai ecuaţiilor diferenţiale şi matricelor”, care a avut o rezonanţă mare în breasla matematicienilor din lume. Peste trei ani, în 1979 profesorul american C. S. Coleman a publicat o recenzie la această lucrare știinţifică că ea este scrisă în spiritul cercetărilor matematicianului norvegian Marius Sophus Lie. În ce constau aceste investi-gaţii, nu era clar pentru matematicienii din R. Moldova, precum și pentru al-ţii din lume. Cunoșteau doar că norvegianul a creat o direcţie nouă în cerce-tarea ecuaţiilor diferenţiale, dar care este tangenţa dintre ea și cercetările din R. Moldova și cum ar putea fi aplicate metodele lui Lie în practică, nu știau.

Matematicianul Mihail Popa, doctor habilitat, profesor universitar, disci-pol al acad. Constantin Sibirschi, a meditat mult asupra problemei stabilirii le-găturii dintre teoria lui Lie și teoria calitativă, care până la acel moment nu avea o tangenţă evidentă. Dânsul s-a convins în studiile sale că metodele lui Sophus Lie nu pot fi aplicate la cercetarea unor clase importante de ecuaţii diferenţiale ce au o mare importanţă pentru teorie și practică. Pe de altă parte, la studie-rea acestor ecuaţii se utilizau cu succes metodele teoriei calitative, elaborate de francezul Henri Poincare și rusul Alexandr Lyapunov, completate și dezvoltate de metoda invarianţilor algebrici a moldoveanului Constantin Sibirschi. Abia peste aproape două decenii, în 1998, a identificat această tangenţă și a demon-strat că graţie investigaţiilor și rezultatelor știinţifice ale acad. C. Sibirschi a devenit posibilă aplicarea pe larg a teoriei lui Lie în cercetarea acestor ecuaţii.

Lucrările lui Mihail Popa de la 1998 încoace prezintă debutul unor cer-cetări importante într-un domeniu nou, teoria grupurilor și algebrelor Lie, fără de care astăzi este de neimaginat matematica modernă, ba chiar și fizica.

– 129 –

Noua direcţie știinţifică, plăsmuită în căutările lui de durată împreună cu discipolii săi, s-a transformat într-un ram viguros, pornit de la tulpina școlii știinţifice a acad. Constantin Sibirschi. Chiar și unii colegi de ai săi (m.c. Nicolae Vulpe, m. c. Mefodie Raţiu) îi spuneau cu bunăvoinţă și sinceritate în culoare că acesta a iniţiat o direcţie nouă în matematică. Odată, Nicolae Vulpe i-a adus la cunoștinţă aprecierea unui cunoscut matematician de la Universitatea din Montreal (Canada), a prof. Dana Shlomiuk, cu care cola-borează de mai mulţi ani, că dacă cineva se ocupă de teoria lui Lie, acesta este destoinic de a fi stimat, deoarece materia respectivă nu li se dă la toţi. Dar dacă cercetătorul în aceste studii mai obţine şi rezultate, atunci este destoinic de o dublă stimă şi apreciere.

Profesorul a atras în cercul de cercetări din acest domeniu și pe alţi îm-pătimiţi de știinţă tineri matematicieni, care astăzi activează în institut sau în universităţi, 6 din 7 doctori în știinţe fizico-matematice, crescuţi și me-najaţi de profesorul Mihail Popa, au avut ca teme știinţifice diverse aspecte ale aplicării algebrelor Lie în cercetarea ecuaţiilor diferenţiale. Prin urmare, aceștia vorbesc de la catedrele universitare deja altor tineri despre știinţa ma-tematică în evoluţie, inclusiv despre taina ce-i leagă pe doi matematicieni ai lumii – norvegianul Marius Sophus Lie și moldoveanul Constantin Sibirschi, dar care, trăind în secole diferite, nu s-au intersectat niciodată. Îi nomina-lizăm pe dr. Andrei Braicov, decan al Facultăţii de Fizică și Matematică a Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău; dr. Sergiu Port, șef al Catedrei de matematică a Universităţii Pedagogice de Stat „I. Creangă”; dr. Natalia Gherștega, ex-șef al Laboratorului ecuaţii diferenţiale al Institutu-lui de Matematică și Informatică al AȘM, în prezent, titular al unor cursuri de matematică pentru funcţionarii de la ProCredit Bank – a câștigat concur-sul pentru funcţia respectivă dintr-o 100 de pretendenţi; dr. Elena Naideno-va, profesor la un colegiu din Montreal, Canada, și dr. Oxana Diaconescu – profesor la o Universitate din același oraș canadian. După cum vedem, tinerii matematicieni talentaţi din R. Moldova sunt solicitaţi peste hotare, cu atât mai mult cu cât competenţa lor profesională este atestată de grad știinţific. Nu l-am nominalizat pe primul doctor al prof. Mihail Popa – Pavel Macari, actualmente director al Liceului „C. Sibirschi” din Chișinău, unde, de aseme-nea, se plăsmuiesc viitoarele talente, viitorii matematicieni. În prezent, încă două persoane sub conducerea prof. M. Popa – Victor Orlov și Victor Pri- cop – își finalizează tezele de doctorat.

– 130 –

Profesorul Mihail Popa a publicat 95 de lucrări știinţifice, inclusiv 2 monografii (una în România) privind aplicaţiile algebrelor la sisteme dife-renţiale, precum și un manual pentru masteranzi cu o tematică similară. Re-zultatele știinţifice ale profesorului Mihail Popa și discipolilor săi sunt bine cunoscute și înalt apreciate de comunitatea știinţifică internaţională.

Cercetările savantului moldovean au atras în orbita acestor interese mulţi savanţi de peste hotare din domeniile ecuaţiilor diferenţiale și algebrei. Relaţiile de colaborare, stabilite cu specialiști de la Universitatea din Limoges (Franţa), Universitatea din Minsk (Belarus), Universitatea din Pitești (Ro-mânia), Centrul de Cercetări în Matematică din Montreal (Canada), Univer-sitatea din Lund (Suedia), Institutul de Matematică al Academiei Române, Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, Rusia, mărturisesc concludent despre importanţa acestor investigaţii.

3. Între centru şi focar ... frământări de peste un secol

Acum mai bine de patru ani am redactat și pregătit pentru tipar un ar-ticol de memorii, intitulat „O viţă zbuciumată între centru şi focar”, semnată de Ana Sibirschi, soţia regretatului matematician, acad. Constantin Sibirschi („Literatura și arta” din 11 decembrie 2008). Atunci, din prima sursă, am aflat despre frământările și căutările unui savant în identificarea adevărului știinţific. La acel moment, fondatorul școlii știinţifice în domeniul teoriei ca-litative a ecuaţiilor diferenţiale era preocupat de elaborarea teoriei invarian-ţilor algebrici pentru aplicarea lor la rezolvarea problemelor ce ţin de teoria calitativă a ecuaţiilor diferenţiale.

Una din problemele faimoase ale teoriei calitative este Problema Centru-lui și Focarului, formulată de Henri Poincare. Ea constă în determinarea inva-rianţilor care deosebesc centrul (traiectoriile, ce înconjoară punctul singular din originea de coordonate, sunt închise) de focar (traiectoriile, ce înconjoară acelaşi punct singular sunt în formă de spirală) al sistemelor de ecuaţii diferenţiale polinomiale cu omogenităţi neliniare. Teoria calitativă a ecuaţiilor diferenţi-ale a fost cretă de Poincare în anii 1880–1882. Savantul a arătat că și în cazul când ecuaţia diferenţială nu se rezolvă explicit, se poate determina caracterul comportării soluţiilor (curbelor integrale) și a propus o clasificare a punctelor singulare ale soluţiilor: șa, focar, centru, nod. Dar problema deosebirii acestora fără cunoașterea explicită a soluţiilor s-a dovedit a fi foarte complicată.

Amintindu-și de acele vremuri, prof. Mihail Popa a mărturisit:

– 131 –

– N-am crezut niciodată că mă voi ocupa cândva de problema centrului și focarului. Dar, stabilind legătura între algebrele Lie și algebrele graduate ale invarianţilor lui Sibirschi, am înţeles că se deschide calea spre soluţiona-rea acestei probleme, formulată de Henri Poincare cu 130 de ani în urmă. Până în prezent, problemei centrului și focarului i-au fost consacrate mii de lucrări în diverse centre știinţifice ale lumii (Franţa, Rusia, Belarus, China, Marea Britanie, Canada, SUA, etc.). Doar în Republica Moldova numărul acestora se apropie de 100. În diferite etape mai mulţi elevi ai lui Sibirschi au atacat diverse faţete ale problemei date (m.c. Nicolae Vulpe, prof. Alexandru Șubă, dr. Iurie Calin, dr. Valeriu Baltag, dr. Dumitru Cozma ș. a.), obţinând rezultate importante, dar pentru sisteme diferenţiale speciale. Au abordat problema respectivă și alţi specialiști de la IMI al AȘM, UTM, USM, UST – cunoscute instituţii de cercetare și educaţie din Republica Moldova.

Matematicianul Mihail Popa a mers pe propria cale, pornind de la stabi-lirea legăturii între algebrele Lie și algebrele graduate Sibirschi ale invarian-ţilor – instrument de lucru în căutările ulterioare. În contextul dat, vom face unele precizări: calea de rezolvare a problemei centrului și focarului a fost ini-ţial trasată de matematicianul rus Alexandru Lypunov. Însă aplicând metoda acestuia chiar și pentru cele mai simple sisteme diferenţiale, te confruntai cu niște calcule enorme, ce nu puteau fi depășite nici cu ajutorul celor mai mo-derne calculatoare. De aceea cercetătorul moldovean a luat ca bază problema generalizată a centrului și focarului pentru sistemele diferenţiale menţionate, evitând calcularea mărimilor Lyapunov pentru fiecare sistem în parte. La esti-marea acestor numere a aplicat metodele algebrelor Lie și algebrelor graduate ale invarianţilor, precum și funcţiile generatoare și seriile Hilbert ale ultime-lor algebre. Ca rezultat, s-a obţinut o estimaţie numerică finită pentru mări-mile Lyapunov algebric independente, ce participă la rezolvarea problemei centrului și focarului pentru orice sistem de ecuaţii diferenţiale polinomial.

Acest lucru le permite profesorului Mihail Popa și discipolilor săi să formuleze pentru prima dată o ipoteză argumentată, potrivit căreia aceste numere găsite formează hotarul finit de sus al numărului de mărimi Lyapunov ce rezolvă completamente problema generalizată a centrului și focarului pentru fiecare sistem diferenţial cu nelinearităţi polinomiale în parte.

Recent, cunoscutul matematician Anton Sadovski, profesor la Universita-tea din Minsk, care, la rândul său, întreaga viaţă se ocupă de această problemă, l-a felicitat cordial pe colegul său Mihail Popa pentru acest succes răsunător.

– 132 –

Dânsul a aflat despre soluţionarea problemei generalizate a centrului și foca-rului de la discipolul dlui Popa, Victor Pricop, împuternicit să prezinte acest rezultat la cea de a XV-a Conferinţă Știinţifică Internaţională în Domeniul Ecuaţiilor Diferenţiale, ce s-a întrunit în luna mai a anului curent la Hrodno, Belarus. Savanţii din lume, prezenţi la eveniment, au rămas frapaţi de această realizare, aprobând rezultatele cercetătorilor de la Chișinău. Apropo, teza de doctorat elaborată de Victor Pricop ţine anume de soluţionarea aceste faimoa-se probleme, formulată cu un secol și ceva în urmă de Poincare. Felicitări cor-diale a mai primit matematicianul Mihail Popa și din alte centre știinţifice ale lumii, inclusiv de la colegii de breaslă din Chișinău. Este semnificativ faptul că această bucurie mare a coincis cu aniversarea a 65-a a Domniei Sale.

Mihail Popa s-a născut în primii ani de după război, la 15 mai 1948, în satul Vălcineţ, raionul Călărași, o frumoasă localitate din zona Codrilor. Școala de 8 ani a absolvit-o în satul vecin Temeleuţi, unde și-a petrecut copilăria, apoi și-a continuat studiile la Școala Medie nr.1 din Călărași, în care se făcea carte serioasă. În copilărie a scris versuri, le-a publicat în ziarul „Tânărul leninist”, condus pe atunci de poetul Liviu Damian (actuala formulă a acestei publicaţii este „Florile dalbe”). Savantul mai păstrează și astăzi corespondenţa cu redac-torul-șef, care îi recenza scrierile și îi încuraja expresia poetică a cugetărilor.

Desigur, se vedea Mihail în viitor jurnalist sau jurist, dar nicidecum ma-tematician. Viaţa, însă a operat corective surprinzătoare în destinul său: a devenit savant notoriu în domeniul matematicii, având doi mentori care l-au marcat profund – academicienii Constantin Sibirschi și Vladimir Andruna-cheivici. Ambele teze de doctorat, susţinute de cercetător (Universitatea din Nijni Novgorod, Rusia, 1979; Institutul de Matematică al Academiei Naţio-nale de Știinţe a Ucrainei, Kiev, 1992), vizează metoda invarianţilor algebrici în teoria calitativă a ecuaţiilor diferenţiale, pe care a dezvoltat-o și de la care a pornit o nouă școală știinţifică Algebrele Lie şi sisteme diferenţiale, pe care o ctitorește cu grijă și în prezent. Ultimul rezultat – soluţionarea problemei generalizate a centrului și focarului – vine să încununeze o biografie ştiinţifică excepţională a matematicianului Mihail Popa. Societatea noastră, în pofida divergenţilor politice și instabilităţii economice, care actualmente numai la savanţi nu se gândește, ar trebui să-și cunoască eroii, pe acei ce fac un nume de referinţă ţării pe meridianele lumii.

M. CIOBAN, S. COJOCARU, A. ȘUBĂ, T. ROTARU Literatura şi Arta, 1 august 2013

– 133 –

PORTRET DE SAVANT. SUB SEMNUL ÎNGEMĂNĂRII A TREI TEORII PROBLEMA

LUI POINCARE ÎŞI GĂSEŞTE SOLUŢIE LA CHIŞINĂU

La acest mijloc de mai colegul nostru, profesorul universitar Mihail Popa, cercetător știinţific principal în Laboratorul de ecuaţii dife-

renţiale al Institutului de Matematică și Informatică (IMI) al AȘM marchea-ză onorabilul jubileu de 70 de ani. Să crezi și să nu crezi! Noi, cei tineri de altădată, care l-am cunoscut pe Mihail, de asemenea, ca tânăr angajat în institutul nostru în calitate de laborant superior (1975–1977) – fiecare absolvent al unei universităţi fiind repartizat la Academia de Știinţe, trecea printr-o astfel de experienţă, nu ne vine a crede că am devenit și noi veterani ai cercetării. Și totuși pe atunci era o mare onoare și un mare noroc să ajungi la Academie.

E adevărat că drumul lui Mihail Popa spre acest for știinţific s-a prelun-git tocmai cu trei ani de zile dintr-o imprudenţă a tânărului: spre sfârșitul studiilor la Facultatea de Fizică și Matematică a USM s-a descoperit că dân-sul nu este membru al comsomolului. S-a gândit că celor de la disciplinele reale nu le trebuie apartenenţă de partid. N-a afișat acest lucru, dar când a avut loc repartizarea studenţilor de la anul 5 la lucru, cu vreo 2 luni înainte de absolvire, cineva din comisia de la decanat a observat această lacună din CV-ul lui Mihail: nu era comsomolist. Dar responsabilii de la facultate ce vizau știinţele reale erau de felul lor mai democraţi: poate va trece la rectorat, doar pentru un matematician nu-i atât de importantă apartenenţa de comso-mol. Important este să aibă cunoștinţe și aptitudini pentru cercetare. 

Dar n-a fost să fie. Când deja listele repartizării au fost examinate și aprobate fără mari probleme, se ridică indignat secretarul organizaţiei comsomoliste de la facultate, prezent la această ședinţă, și declară: cum poa-te fi repartizat la Academia de Știinţe o persoană, care nu este membru al comsomolului?! La auzul acestei replici tăioase, rectorul s-a șifonat, i-a privit pe cei din jur și a stopat repartizarea lui Mihail Popa la Academie. Astfel, a fost trimis la lucru la școala medie din s. Zâmbreni, raionul Anenii Noi, unde și-a început activitatea de muncă. Dar înainte de a pleca în sat, mento-rul său știinţific, academicianul Constantin Sibirschi, conducătorul tezei sale de diplomă, l-a invitat și i-a spus cu severitate: dacă vrei să ajungi vreo dată

– 134 –

la Academie, să intri în comsomol. Trecând printr-o serie de umilinţe din partea celor mari și tari, a primit carnetul de comsomolist.

Nu știm dacă acest episod merită astăzi atenţie, dar politicul a făcut par-te din cotidianul nostru, a generaţiilor care au trăit într-o societate extrem de ideologizată în perioada sovietică, când ni s-au dictat, într-un fel, comporta-mente și modele de viaţă. 

Făcând abstracţie de acest caz, care poate astăzi provoacă cuiva haz, vom remarca totuși că dl Mihail Popa nu se crede o victimă a regimului, dar că are un destin fericit și împlinit. La Zâmbreni și-a întâlnit prietena de viaţă, pe Olga, cu care și-a creat o familie durabilă. Consideră că acea primă expe-rienţă l-a făcut să cunoască viaţa prin prisma pedagogului de la sat, dar care aspira spre știinţă, frecventând cu regularitate seminarul de ecuaţii diferenţi-ale de la USM, condus de Constantin Sibirsci. 

După trei ani de lucru ca profesor școlar, dl Mihail Popa a fost invitat la Institutul de Matematică și Informatică al AȘM, în sectorul de ecuaţii dife-renţiale. A parcurs un traseu profesional impunător. Timp de 5 ani a activat în calitate de laborant superior și de colaborator știinţific inferior. În această perioadă de timp, a susţinut teza de doctorat la Gorki, Rusia, cu tema “Cla-sificarea afină a sistemului diferenţial cu nelinearităţi pătratice”. Proaspătul doctor în știinţe a avut deja temei pentru a fi promovat în cariera profesio-nală, dar și în cea administrativă. Timp de 19 ani a fost secretar știinţific al IMI (1980–1999). Ce înseamnă aceasta, o știu mulţi dintre noi – o muncă de salahor cu fel de fel de documente, întocmirea proceselor verbale ale tu-turor ședinţelor, organizate de administraţie, planificarea și monitorizarea activităţii de cercetare a tuturor sectoarelor institutului etc., etc. Dar colegul Mihail Popa, fiind un bun organizator, a continuat munca administrativă în calitate de director adjunct al institutului în perioada 1999–2006. În 2006, a fost promovat în calitate de director al IMI, funcţie în care s-a aflat până în anul 2010. După 30 de ani de activitate administrativă s-a retras pentru a se dedica total știinţei matematice. 

Vrem să subliniem că doar un om disciplinat și foarte bine organizat a putut să se afle trei decenii în administraţia institutului, dar și să mai reușeas-că să facă și cercetare, să lucreze cu doctoranzii. A pregătit până în prezent 9 doctori în știinţe. Cea de a 10-a persoană este deja la etapa finală de susţinere a tezei de doctorat. 

Activitatea știinţifică a matematicianului Mihail Popa s-a desfășurat într-un mediu academic favorabil creat de autoritatea și talentul a două mari

– 135 –

personalităţi știinţifice ca academicienii Constantin Sibirschi și Vladimir Andrunachievici. Primul a fondat școala știinţifică în domeniul teoriei ca-litative a ecuaţiilor diferenţiale în R. Moldova și l-a încadrat pe Mihail Popa în cercetare încă din anii studenţiei. „Ciclicitatea punctului staţionar pentru sistemul diferenţial” – astfel a fost întitulată teza lui de diplomă (azi ea ar include lucrările de licenţă și de masterat), pe care susţinut-o cu calificativul excelent. Peste un an, când deja se afla la Zâmbreni, i s-a transmis că lucra-rea lui a ocupat primul loc la concursul orășenesc al lucrărilor de diplomă. Referitor la academicianul Vladimir Andrunachievici, fondator al școlii de algebră din R. Moldova și primul director al Institutului de Matematică și Informatică al AȘM pe parcurs de 30 de ani, de asemenea, menţionăm că i-a acordat omagiatului tot sprijinul și i-a susţinut elanul în cercetare.

Interesele știinţifice ale matematicianului Mihail Popa ţin de utilizarea proceselor invariante în cercetarea ecuaţiilor diferenţiale, ce reprezintă o dezvoltare în continuare a metodei invarianţilor algebrici în teoria calitativă a ecuaţiilor diferenţiale, fondată în R. Moldova de acad. C. Sibirschi. În acest sens, el a propus o nouă concepţie asupra acestei metode, ce constă în stu-diul algebrelor Lie a operatorilor privind reprezentările lineare ale grupurilor clasice în spaţiul coeficienţilor sistemelor de ecuaţii diferenţiale polinomiale, precum și al algebrelor graduate ale invarianţilor și comitanţilor în cerceta-rea geometriei soluţiilor acestor sisteme. Cercetările respective au contribuit la extinderea în ultimii ani a metodei sus-numite și la includerea în ea a me-todelor analizei grupurilor pentru ecuaţii diferenţiale, precum și la studierea algebrelor graduate ale invarianţilor ecuaţiilor diferenţiale cu ajutorul func-ţiilor generatoare și seriilor Hilbert, ceea ce constituie un procedeu optim în probleme infinit-dimensionale. 

Astfel, de la 1998 încoace, lucrările lui Mihail Popa reprezintă debutul unor cercetări importante într-un domeniu nou, teoria grupurilor și algebre-lor Lie, fără de care astăzi este de neimaginat matematica modernă, ba chiar și fizica. După cum a constatat regretatul academician Valeriu Canţer, în cadrul înmânării Diplomei de Onoare a CNAA savantului matematician, rezultatele cercetării dlui Mihail Popa sunt pe linia de plutire a științei mondiale și că formatează o matrice solidă și pentru investigațiile din aria științelor fizice. 

Credem că vârful realizărilor cercetărilor sale în știinţa matematică con-stituie soluționarea Problemei Centrului și a Focarului, formulată de genialul savant francez Henri Poincare cu peste 130 de ani în urmă, căreia i-au fost consacrate până la acel moment (a. 2013) mii de lucrări în diverse centre

– 136 –

științifice ale lumii (Franța, Rusia, Belarus, China, Marea Britanie, Canada, SUA etc.). Doar în Republica Moldova numărul acestora  se apropie de 100. 

După meditaţii de mai mulţi ani, matematicianul Mihail Popa a găsit propria cale spre soluţionarea acestei faimoase probleme, asupra căreia și-au frământat minţile sute de cercetători. A pornit de la stabilirea legăturii între algebrele Lie și algebrele graduate ale invarianților lui Sibirschi – metodă de lucru în căutările ulterioare. În contextul dat, vom face unele precizări: calea de rezolvare a Problemei Centrului și a Focarului a fost inițial trasată de ma-tematicianul rus Alexandru Lyapunov. Însă aplicând metoda acestuia chiar și pentru cele mai simple sisteme diferențiale, te confruntai cu niște calcule enorme, ce nu puteau fi depășite nici cu ajutorul celor mai moderne calcula-toare. De aceea cercetătorul moldovean a luat ca bază Problema Generalizată a Centrului și a Focarului pentru sistemele diferențiale menționate, evitând calcularea mărimilor Lyapunov pentru fiecare sistem în parte. La estimarea acestor numere a aplicat metodele algebrelor Lie și algebrelor graduate ale invarianților, precum și funcțiile generatoare și seriile Hilbert ale ultimilor algebre. Ca rezultat, a obținut o estimație numerică finită pentru mărimile Lyapunov algebric independente, ce participă la rezolvarea Problemei Cen-trului și a Focarului pentru orice sistem de ecuații diferențiale polinomial. 

Astfel, profesorul universitar Mihail Popa și discipolii săi au formulat pentru prima dată o ipoteză argumentată, potrivit căreia aceste numere găsi-te formează hotarul finit de sus al numărului de mărimi Lyapunov ce rezol-vă completamente Problema Centrului și a Focarului pentru fiecare sistem diferențial polinomial în parte. În contextul dat, vom sublinia că de atunci au trecut 5 ani,  această ipoteză a fost îmbunătăţită și publicată în monogra-fia: M. Popa, V. Pricop Problema Centrului și a Focarului: soluţii algebrice și ipoteze (în rusă),care a ieși de sub tipar chiar în aceste zile. Varianta en-gleză a acestei lucrări va fi publicată puţin mai târziu. Rezultatele cercetă-rilor știinţifice, promovate de dl Mihail Popa, au fost prezentate la diverse conferinţe știinţifice naţionale și internaţionale. Ele au atras în orbita acestor interese zeci de savanţi din diverse centre știinţifice ale lumii: Universitatea din Limoges (Franţa), Universitatea din Minsk (Belarus), Universitatea din Pitești (România), Centrul de cercetări în matematică din Montreal (Cana-da), Universitatea din Lund (Suedia), Institutul de Matematică al Academiei Române, Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova (Rusia) etc. 

Profesorul Mihail Popa este o personalitate remarcabilă a lumii acade-mice. Ambele teze de doctorat, susținute de dânsul (Universitatea din Nijnii

– 137 –

Novgorod, Rusia, 1979; Institutul de Matematică al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Kiev, 1992), vizează metoda invarianților algebrici în te-oria calitativă a ecuațiilor diferențiale, pe care a dezvoltat-o și de la care a pornit o nouă școala științifică Algebrele Lie și sisteme diferențiale, pe care o ctitorește cu grijă și în prezent. Îl vom nominaliza pe primul său doctor Pavel Macari, director al Liceului „Academicianul Constantin Sibirschi”. Au urmat doctorii Andrei Braicov, Șerghei Port, Elena Staruș (Naidenova), Elena Bâcova, Natalia Gherștega,Oxana Diaconescu(Cerba), Victor Orlov, Victor Pricop. Toate aceste persoane cu gradul de doctor în știinţe fizico-ma-tematice activează în prezent în cercetare sau la diverse catedre universitare. Este adevărat că Elena Staruș (Naidenova) și Oxana Diaconescu (Cerba), din motive lesne de înţeles, au emigrat în Canada, unde s-au integrat cu succes în educaţia universitară. Ultima, Natalia Neagu – cea de 10-ea doctorandă a dlui Mihail Popa – se află la etapa de susţinere a tezei de doctorat.   

După cum vedem, noua direcţie știinţifică, plăsmuită în căutările lui de durată împreună cu discipolii săi, s-a transformat într-un ram viguros, pornit de la tulpina scolii știinţifice a academicianului Constantin Sibirschi. Ultimul său rezultat – soluționarea Problemei Generalizate a Centrului și a Focaru- lui – vine să încununeze o biografie științifică excepțională a matematicianu-lui Mihail Popa, dar și a școlii lui știinţifice, ctitorită cu grijă în continuare. 

La mulţi ani, dle profesor Mihail Popa. Să vă bucuraţi în continuare de viaţă, de sănătate, de familia Dvs. frumoasă, de realizările și recunoștinţa dis-cipolilor, care, înregimentaţi într-o școala știinţifică modernă din domeniul matematicii, vor continua  să fie curioși, să facă cercetare cu aceeași pasiune ca și Dvs., ca și premergătorii noștri. Doar astfel știinţa va evolua.   

Mitrofan CIOBANU, membru al AȘM, președintele Societăţii de Matematică din Republica Moldova,

Constantin GAINDRIC, membru corespondent al AȘM, Svetlana COJOCARU, membru corespondent al AȘM,

Tatiana ROTARU, jurnalistă

Moldova Suverană, 16 mai 2018

http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=8511&new_language=0http://www.math.md/news/2018/12583/

– 138 –

PETRU SOLTAN, O ILUSTRĂ PERSONALITATE DE AZI

Petru Soltan, ființă enigmatică și zbuciumată, și-a găsit alinare pe par-cursul celor 85 de ani împliniți într-o muncă de creație de zi cu zi,

soldată de numeroase victorii, dar, uneori, și de eșecuri, care de fiecare dată îl făceau să devină și mai dârz, și mai ambițios în calea obținerii unor noi succese. Curiozitatea față de tot ce e necunoscut, dorința de a găsi soluții la enigmele vieții, dragostea de neam și patrie l-au format drept un patriarh al matematici-enilor, datorită rezultatelor științifice obținute de talie mondială, publicist cu-noscut și apreciat în rândurile scriitorilor, susținător și organizator al mișcării social-politice din Republica Moldova începând cu anii ’90 ai secolului trecut.

Academicianul Petru Soltan își trage obârșia dintr-un reper al parado-xului, în ceea ce privește enigmaticul. E o simfonie a cifrelor, acordată în stilul școlii Dumnealui, din care modelează o numărătoare pentru discipoli. Graţie rezultatelor obţinute de Dumnealui, această școală a devenit recunos-cută de specialiști din diverse domenii ale matematicii: geometrie, topologie, algebră, analiză funcţională, analiză matematică, teoria numerelor, optimi-zare, matematică discretă, teoria grafurilor etc. Cursurile sale au fost de o cotitură în predarea matematicilor, care au contribuit esenţial la consolidarea legăturilor dintre cercetările fundamentale și cele aplicative. Sub conducerea profesorului Petru Soltan au fost pregătite și susţinute peste 20 de teze de doctor și numeroase teze de licenţă.

Sfera de interese și preocupări ale Domnului Academician este la fel de largă ca și sufletul său. Și-a spus cuvântul în cele mai diverse domenii: educa-ţia tineretului studios, cercetări știinţifice solide în domeniul învăţământului, probleme ale didacticii matematice, studierea și popularizarea diverselor as-pecte din cibernetică, informatică și tehnica de calcul. În permanentă a fost și rămâne a fi un mare pasionat de problemele istoriei, literaturii, culturii și limbii, aducându-și obolul la studierea și cultivarea lor.

Repere biografice.S-a născut la 29 iunie 1931 în satul Coșnița, aflat pe malul stâng al Nis-

trului. Petru Soltan și-a plămădit caracterul într-o familie numeroasă cu șase copii: tatăl, Simion, și mama, Melania, se descurcau cu greu ca să-i hrănească și să le poarte de grijă tuturor. Copilăria și adolescența viitorului om de

– 139 –

știință au trecut sub povara unor ani nefaști, cu lipsuri, interdicții, foamete și evacuări forțate, cu derularea unor evenimente dramatice, schimbări bruște de regimuri și administrații care au marcat istoria Moldovei. În primăvara lui 1945 în familie, mama bolnavă, mai naște al șaptelea copil. O altă tragedie a fost foametea de după război: în 1946, sărmana și necăjita mamă, la 31 de ani, a decedat, fiind precedată de cele două surori mai mici. Petrică, cel mai mare dintre copii, avea pe atunci 15 ani. Tatăl s-a căsătorit cu o vânzătoare din satul vecin care avea un copil – asta ca să-și poată duce povara vieţii în continuare. În familie s-au mai născut doi copii.

Caracterul viitorului savant s-a format și s-a călit în continuare, făcând studii minuţioase și călătorind dintr-o localitate în alta, de pe malul stâng – pe malul drept al Nistrului și viceversa. Astfel, a absolvit școala secundară în satul natal Coșniţa, între 1939–1946, clasa a 8-a – la școala nr. 4 de băieţi din Chișinău, între 1946–1947. A urmat școala medie rusă nr. 2 din orașul Tiraspol (1947–1948), apoi cu menţiune – Institutul Învăţătoresc din Tiraspol (1948–1950) și Institutul Pedagogic din Chișinău (1950–1952). În ultima instituţie de învăţământ superior a învăţat, făcând zilnic naveta de la Puhoi la Chișinău, unde fusese repartizată la școala din sat, soţia sa, Dna Liuba Mangul. Anume, la sugestia soţiei el a mers la Institutul Pedagogic din Chișinău, unde s-a afir-mat plenar ca tânăr cercetător, deschizându-i-se ușile în lumea mare a știinţei.

A urmat o perioadă de activitate în calitate de director și profesor la Școala Medie nr.1 din Hâncești (1952–1953), iar apoi – lector la Institutul Pedagogic din Chișinău (1953–1954).

În perioada 1954–1958 Petru Soltan face studii de doctorat în cadrul prestigioasei Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova. Peste trei ani, în 1961, susţine cu brio teza de doctor în știinţe fizico-matemati-ce, în cadrul Consiliului Știinţific al renumitului Institut de Matematică „V. A. Steklov” al Academiei de Știinţe a URSS. Peste 10 ani, în 1971 susţine cea de a doua teză de doctor habilitat în știinţe fizico-matematice în Consiliul Știinţific al Centrului de Calcul al Academiei de Știinţe a URSS. În a doua lu-crare de doctorat autorul a fondat originala teorie a d-convexităţii, apreciată și citată în literatura de specialitate a matematicienilor din lume.

Activitatea de muncă a domnului Petru Soltan s-a desfășurat în mare parte în mediul universitar: lector la Institutul Pedagogic din Chișinău (1958–1960), asistent (1958–1963), profesor asociat (1962–1972), profesor (1972–1973); șef al Catedrei de matematică aplicată de la facultatea respectivă

– 140 –

(1966–1973) în cadrul Universităţii de Stat din Chișinău. În aceste funcţii dânsul a selectat tineri talentaţi și i-a trimis la studii universitare, postuni-versitare și de doctorat în prestigioase centre universitare și de cercetare din Moscova, Sankt Petersburg, Novosibirsk.

Concomitent, o perioadă de timp, Petru Soltan a activat în calitate de colaborator știinţific superior la Institutul de Matematică cu Centrul de Cal-cul al AȘ (1965-1970). Aici a constitut un seminar la Teoria grafurilor și a ob-ţinut primele rezultate originale în domeniul matematicii aplicate, de unde rezultă conceptul de mulţime d-convexă (convexitate metrică).

Revenind la Chișinău după susținerea celui de-al doilea doctorat, capacitățile Domnului Petru Soltan s-au manifestat pe deplin: obține titlul de Profesor Universitar (1972); devine membru corespondent al Academi-ei de Științe a Moldovei (1972); deține funcția de director al Institutului de Cercetări în Domeniul Planificării (1973–1986); activează în calitate de Pro-fesor Universitar la Universitatea de Stat din Moldova (1972–1973 și 1987–1990); devine membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1992); este deputat, Președinte al Comisiei pentru Știinţă și Învăţământ, Membru al Prezidiului Parlamentului din Republica Moldova (1990–1994). În cadrul activităţi din Parlamentul Republicii Moldova semnează primul act norma-tiv de introducere în republică glotonimul Limba Română, este iniţiatorul formării Comisiei Superioare de Atestare a republicii, transformării școlilor de educaţie medie și superioară în licee și Universitate, organizării trimiterii tinerilor la studii în străinătate, mai ales în România (peste 2000 aspiranţi anual), conexării proceselor de cercetare din republică cu alte ţări, mai ales cu România, constituirii Comisiei Naţionale UNESCO, constituirii Acade-miei de Studii Economice, legiferarea ULIM-ului și liceului „Prometeu”.

Începând cu anul 1994 revine la Universitatea de Stat din Moldova în calitate de cercetător știinţific general. Este Profesor invitat la Universitatea Tehnică din Chemnitz (1 martie – 30 iunie 1994, Germania), unde pregătește și ulterior publică la editura Springer monografia „Exursion into Geome-try Combinatorial”, avându-i în calitate de coautori pe doi matematicieni renumiți – Vladimir Bolteansky și Horst Martini.

Pe parcursul activității sale a participat cu discursuri la Congresul In-ternaţional de Matematică (Moscova, 1966), la conferinţe, simpozioane, se-minare internaţionale (Tibilisi, 1959), Tașkent (1963), Druskininkai (1962), Leningrad (1964), Novosibirsk (1965), Tiraspol (1965, 1969), Tartu (1971), Varna (1972), Erevan (1973), Ilmenau (1973, 1988), București (1974, 1975),

– 141 –

Varșovia (1975), Budapesta (1981), Dresda (1982), Batumi (1983), Tartu (1983), Moscova (1984), București (1991), Cluj-Napoca (1992, 1993, 1995, 1997, 2000, 2002–2010), Marsilia (1999), Chișinău (2001, 2004) și altele. In-vitat cu prelegeri la instituţii de specialitate (Centrul de Calcul al AȘ a Ar-meniei (1982), Institutul de matematică al AȘ din Georgia (1983), Institutul de matematică al AȘ a Ungariei (1981), Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1973, 1977), Institutul de Matematică al AȘ din Belarus (1976, 1980), Universităţile Tehnice: din Ilmenau (1973), din Chemnitz (1973, 1994, 1996), din Dresda (1994), din Halle (1994), Universităţile: din Iași (1975, 2001), București (1991), Cluj-Napoca (1992, 1998) și altele.

Devine membru de onoare al Academiei Române (2003), membru al Fundaţiei „Petre Andrei”, (Iași, 2001), membru al Fundaţiei „Universitatea Marea Neagră” (Constanţa, 1992). Este Președinte al Colegiului de redacţie „Calendarul Naţional” al Republicii Moldova, Președinte al Consiliului Ști-inţific al Bibliotecii Naţionale, Președinte al Consiliului știinţific specializat pentru susţinerea gradelor știinţifice de doctor și doctor habilitat, membru al colegiului de redacţie „Colecţia Academică”, Președinte al Asociaţiei de Cultură și Drept „Transnistria”.

Activitatea Domnului academician Petru Soltan a fost apreciată cu di-verse distincții: Om emerit (1994); Laureat al Premiului Naţional în Dome-niul Știinţei (2004); Doctor Honoris Cauza al Universităţilor „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca, 1992), și cea din Tiraspol cu sediul la Chișinău (2000), al Aca-demiei de Studii Economice din Moldova (1998); Doctor Magna Lauda al Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova (1993); Profesor onorific al Universităţii „Petre Andrei” (Iași, 2001); Medaliile: „S.A. Vavilov” al Societăţii „Знание” (Moscova, 1991), „Meritul Civic” (1996), „Mihai Emi-nescu” (2000), „Dimitrie Cantemir” al AȘ din Republica Moldova (2001).Cavaler al Ordinului Republicii (2010).

Petru Soltan – matematician cu renume mondial. Vocația de matematician se conturează din primii ani de studenție la In-

stitutul Pedagogic din Chișinău, unde viitorul savant Petru Soltan se manifestă prin lucrări originale în domeniul geometriilor multidimensionale. Studiile serioase i-au dezvoltat talentul înnăscut și o intuiţie geometrică extraordina-ră, acestea permiţându-i în viitor să pună temelia unor noi direcţii de cer-cetare destul de productive și valoroase. Este uimitor și surprinzător titlul și conţinutul primei lucrări studenţești “Generalizarea teoremei lui Pitagora pentru figurile cu mai multe dimensiuni”.Conţinutul acestei lucrări profun-

– 142 –

de era inaccesibil și pentru unii profesori ai tânărului savant. Această lucrare ocupă primul loc la cel dintâi concurs republican al lucrărilor știinţifice stu-denţești și este menționată cu o diplomă și premiu bănesc la concursul unional.

Din primii ani de activitate, interesele știinţifice ale tânărului savant ţi-neau de topologia algebrică, care pe atunci se numea topologie combinatori-că. Cu fiecare spaţiu topologic sunt asociate diverse șiruri de grupuri: grupu-rile de omologie, grupurile de coomologie și grupurile de omotopie. Studiul proprietăţilor spaţiului topologic, bine determinate de unele din grupurile menţionate, formează obiectul topologiei algebrice. Către finele doctorantu-rii au fost obţinute un șir de rezultate noi, fundamentale în acest domeniu, care urmau să fie publicate. Astfel, dl P. Soltan a absolvit cu succes primul său Doctorat, în care ulterior se rezolvă complet Defectul unei aplicaţii continui , unde C și P respectiv sunt un compact și un poliedru arbitrare. P C f ®:

În anul 1961 susţine cu succes teza de Doctor în Știinţe la Institutul de Matematică „V. A. Steklov” al Academiei de Știinţe din URSS. Rezultatele incluse în teză au fost apreciate în mod deosebit de academicienii A. Kolmo-gorov, M. Keldâș, P. Alexandrov, I. Vinogradov, E. Mișcenco și de profesorii V. Boltyanski, M. Bokștein, Liudmila Keldâș și alţii.

Rezultatele sale științifice sunt prezentate la diverse foruri de rang națio-nal și internațional, unde sunt apreciate de către somități de vază în domeniu.

Talentul de matematician i-au permis i-au permis tânărului savant să fundamenteze noi direcţii de cercetare valoroase.

La începutul anilor 60 se pun bazele Teoriei d-convexităţii. Cercetările ce țin de dezvoltarea acestei noi direcții de cercetare au fost întreprinse împre-ună cu discipolii săi.

Ca rezultat, s-a obţinut o teorie foarte elegantă, armonioasă, profundă și cu diverse aplicaţii într-un număr mare de domenii teoretice și practice. Cer-cetările întreprinse de P. Soltan cu discipolii au trezit un interes deosebit în rândurile matematicienilor din diverse ţări. Demonstrarea teoremelor de tip Hellу pentru mulţimi d–convexe reprezintă una din problemele importante ale teoriei d–convexităţii. Determinarea dimensiunii Hellу pentru anumite norme a condus la obţinerea unor algoritmi eficienţi de divizare a poliedrelor în părţi d–convexe, care la rândul său conduc la diverse aplicări practice.

Chiar dacă noțiunea de d-convexitate se mai întâlnește în unele articole sporadice publicate de către alți autori, teoria d-convexităţii fundamentată de P. Soltan în Republica Moldova este complet nouă, cu profunde implica-ţii: a fost dezvoltată o geometrie nouă cu nontriviale aplicaţii practice; a fost construită o teorie generală a convexităţii, care a stat la baza fondării teoriei

– 143 –

abstracte a convexităţii. Actualmente, aceste două aspecte ale teoriei d-con-vexităţii sunt considerate ca domenii vaste ale matematicii.

Graţie rezultatelor obţinute, Școala creată de academicianul Petru Soltan a devenit recunoscută de specialiști din toată lumea și din diverse domenii: geometrie și topologie, analiză funcţională, optimizare, matematică discretă. Această teorie a fost apreciată în mod deosebit de marele academician rus Andrei Kolmogorov, membru de onoare și a Academiei Române.

În anii ce urmează, P. Soltan cu discipolii continuă cercetările în do-meniul topologiei algebrice. Metodele topologice sunt binevenite la soluţi-onarea diverselor probleme de amplasare ale componentelor unui agregat, a reţelei de computere, a informaţiei pe un dispozitiv de o anumită formă geometrică etc. Din acest punct de vedere, academicianul P. Soltan cu dis-cipolii au examinat topologia algebrică ale relaţiilor multiare, omologiile și co-omologiile cubice, omologiile diluate ale acestora. În rezultat, s-a fondat o nouă direcţie de cercetare.

Rezumând întreaga activitate știinţifică, efortul deosebit depus de P. Sol-tan în realizarea operei sale, putem evoca cuvintele lui Lucian Blaga din mot-to-ul prezentului articol: „Sapă, frate, sapă până dai de stele’n apă.”

Rezultatele știinţifice obţinute de academicianul Petru Soltan au fost publicate în peste 120 de lucrări știinţifice, printre care 7 monografii. Una din aceste monografii a văzut lumina la prestigioasa transnaţională editură Springer în anul 1997.

Meritul Domnului Academician Petru Soltan a fost înalt apreciată de comunitatea științifică prin decernarea în anul 2004 a Premiului Național în domeniul Științei și Tehnicii.

Activitatea publicistică Cu o deosebită osârdie ară academicianul Soltan și pe ogorul publicis-

ticii naţionale. El ia adesea atitudini în presa periodică, semnează materiale profunde, de o strălucită înţelepciune. În 2001 pune în valoarea culturală volumul de publicistică documentară La porţile Babilonului, în 2003 – placheta de proză Ieterele, în 2006 oferă cititorilor două cărţi de meditaţii Transnistria, lacrima mea și Între Scylla şi Charybda, care-l onoră cu titlul – membru al Uniunii Scriitorilor. Câteva eseuri, unul în întregime despre Emil Loteanu, publicate în Literatura şi Arta savantul le-a întitulat “Scriitorii – profesorii mei de umanistică de-a lungul vieţii”.

Primul articol bine conceput și bine realizat, este un articol în care au-torul vorbește inspirat despre literele latine și, mai larg, despre graiul nostru

– 144 –

romanic și românesc, este intitulat de-a dreptul poetic – Litere cu dor de casă. La temelia lui stau niște amintiri din copilăria autorului, de pe când aces-ta deprinsese literele românești, „romaniţe dalbe”. „Însă aceste prime litere, scumpe ca și ochii mamei, au avut nenorocul a fi latine, adică floricele de muscel”, scrie Petru Soltan în aceeași cheie poetică. Publicistul se referă la anii 1932-1938, când în Transnistria sa natală a fost introdus alfabetul latin, și la anul „cel negru ’38”, când „cei de le-au simpatizat, socotiţi dușmani ai poporului”, au fost prigoniţi și chiar exterminaţi.

Petru Soltan nu contrapune literele latine celor rusești, ci subliniază esenţa campaniei de prigonire sălbatică a alfabetului latin în 1938, ca și a altei campanii, de prigonire la fel de nesocotită a alfabetului rusesc, în alte împrejurări.

Scris și publicat iniţial în 1989, eseul Litere cu dor de casă culminează cu afirmaţia că „întunecată ... este problema literelor latine pentru draga noastră limbă cu necăjita-i soartă”. Cât privește opţiunea savantului pentru alfabetul care corespunde firii însăși a limbii noastre, el pornește de la abecedar, altfel zis – de la A, Be, Ce, De, pronunţându-se – în 1989! – pentru alfabetul latin. Mai mult, Petru Soltan își spune cuvântul și în privinţa necesităţii – încă de atunci – declarării limbii noastre drept limbă de stat pe baza grafiei latine: „Graiul nostru cel străbun să fie ridicat la rang de stat. Dar pentru deplina-i demnitate aceasta nu-i de-ajuns. Se mai cere ca acele litere latine cu dor de casă, tămăduitoare romaniţe, să-i încununeze scrisul”.

Pasiunea Domnului Petru Soltan pentru literatură este subtil menționată de către poetul Nicolae Dabija în prefața la culegerea Între Scylla și Gharyb-da, menționând că pentru matematicianul Petru Soltan cifrele sunt o dovadă că paradisul există. Fiecare descoperire a sa, cu care a umplut cărţi de formu-le și ecuaţii, vine ca un argument în acest sens. Pentru ilustrul nostru savant universul este o formulă matematică. Ca și viaţa.Ca și dorul.Ca și speranţa. Formule matematice sunt într-un fel și articolele publicistice, eseurile, schi-ţele academicianului Petru Soltan. În acest caz pentru el numerele devin vocale și consoane. O limbă maternă. Nu întâmplător la noi a fost lansat un banc despre un politician cu foarte multă putere, dar cu foarte puţine aptitudini, că atunci când a fost întrebat ce limbi străine a studiat în școală, acesta ar fi răspuns: Algebra. Ce e pentru unii grai universal, pentru alţii e limbă străină.

În lucrările sale publicistice Soltan vorbește cu durere despre Transnis-tria și Basarabia, despre România și Neamul românesc. El înfierează, fără să jignească, el condamnă, fără să blesteme, el amintește, fără să arate cu dege-

– 145 –

tul, știind că în istorie de cele mai multe ori nu cei care au dreptate înving, dar cei care înving au dreptate. De aici – marele ei drame.

Zguduitoare sânt materialele publiciste scrise de Petru Soltan și incluse în culegerea „Transnistria, lacrima mea”. Unele titluri din această carte vor-besc expresiv de la sine:

“Ciocanul șovinismului rusesc și nicovala românească de la est de Prut”, “Trup din trupul neamului”, “A ceda Transnistria înseamnă a fi neînţelepţi”, “Tancuri contra literelor latine”, “Din raniţa forţei imperiale”.

Cartea La porţile Babilonului (Editura Arc, Chișinău, 2001) confirmă pe deplin calităţile alese ale publicistului talentat care este cunoscutul matema-tician Petru Soltan. Savant de elită, integrat fără rezerve în dezbaterea pro-blemelor acute ale vieţii spirituale și economice a Republicii Moldova, el are harul de a-și alege subiecte importante și de a le dezvălui aspecte esenţiale, propunând cititorului lecturi instructive și agreabile, cu dese și incitante re-ferinţe la savanţi și scriitori de talie mondială, ca Niels Bohr, Robert Wilson, André Maurois, Andrei Kolmogorov ș.a.

Despre patriotismul Domnului Petru Soltan reflectat în scrierile sale foarte elocvent a menționat Ion Ciocanu: Fie că recenzează o carte a econo-mistului Dumitru Moldovanu, fie că prezintă activitatea fructuoasă a altui economist de forţă, Mihai Patraș, fie că elogiază muzica lui Eugen Doga, poe-zia lui Anatol Codru sau proza lui Spiridon Vangheli, autorul cărţii La porţile Babilonului conduce discursul spre ideea de patriotism, de dragoste pentru neamul nostru românesc, de conștiinţă de ţară și de neam. Aceeași idee se dovedește permanentă în interviurile acordate de el lui Gheorghe Budeanu, Eugen Gheorghiţă, Leo Bordeianu, Mihai Morăraș etc. Petru Soltan este con-vins că „pentru a prospera, trebuie să fim înţelepţi și descurcăreţi ca indivizi, dar mai ales ca naţiune, ca ţară”, deoarece „neavând la temelia ei conștiinţa unităţii naţionale și a patriotismului, nici o ţară n-a putut deveni vreodată bogată și civilizată”.

Poziția civică și patriotică Este impresionantă activitatea obștească, civică și patriotică a acad.

Petru Soltan. Din primele clipe se situează printre fruntașii mișcării de re-naștere și eliberare naţională din R. Moldova. Ca deputat în primul Parla-ment democrat al R. Moldova, care a adoptat legi și hotărâri istorice pentru destinul românilor din stânga Prutului (limba de stat, revenirea la alfabetul latin, adoptarea însemnelor de stat: Tricolorul, Stema de Stat, Imnul Naţional Deşteaptă-te române!, revenirea la ora locală, privatizarea întreprinderilor,

– 146 –

împroprietărirea ţăranilor etc.), P. Soltan a fost membru al Prezidiului, pre-ședinte al Comisiei pentru știinţă și învâţământ (1990–1994). În vara anului 1990 a semnat decizia Comisiei respective privind utilizarea de iure a gloto-nimului limba română pe teritoriul Republicii Moldova.

Este promotorul, animatorul și unul din organizatorii de frunte ai im-portantului proces de trimitere la studii în România a tinerilor basarabeni și transnistreni. A susţinut întemeierea și legalizarea primelor instituţii de edu-caţie particulară/privată în R. Moldova; a propus formarea de noi secţii în cadrul AȘM; este unul dintre iniţiatorii fondării la Chișinău a unei instituţii de învăţământ economic superior – Academia de Studii Economice din Moldova (1991). Membru al Comitetului Naţional pentru decernarea Premiilor de Stat (Naţionale) în domeniul știinţei și tehnicii (din 1974), membru al Consiliului Știinţific Fundaţia Universitară Marea Neagră (din 1992), președinte de Con-siliu pentru susţinerea tezelor de doctor la USM (din 1998 până în prezent).

Petru Soltan este persoana care a lăsat o urmă adâncă în istoria republi-cii, motiv pentru care merită recunoștința și dragostea celor din jur. În aceste zile de vară, cu prilejul frumoasei aniversări a optzeci și cinci de ani de la naștere, discipolii și colegii Omului, Pedagogului și Savantului Petru Soltan, îi suntem recunoscători pentru tot ce a reușit și că e alături de noi, pentru opera sa știinţifică, didactică și politică, urându-i multă sănătate și viaţă în ani. Omagiatul nostru academician Petru Soltan rămâne și astăzi propulsat de optimism, inteligenţă nativă și de agerimea cugetului generator de idei novatoare, care vin vorbind și care cer intrare în lume, cer veşmintele vorbirii, aidoma florilor din grădina eternă spirituală a Marelui Mihai Eminescu.

Academician, Gheorghe DUCA, Președinte AȘM, Academician, Ion TIGHINEANU, Prim Vicepreședinte AȘM,

Academician, Mitrofan CIOBANU, Președinte al Societății de Științe Matematice din RM,

Academician Radu MIRON (Iași, România), Academician Gheorghe MIȘCOI,

Membru-corespondent Constantin GAINDRIC, Profesor Universitar, Gheorghe CIOCANU, Rector USM,

Profesor, Svetlana COJOCARU, director IMI AȘM,Profesor Universitar Sergiu CATARANCIUC,

Profesor Universitar Gheorghe CĂPĂȚÂNĂ

Literatura şi Arta, nr. 26, 30 iunie 2016, p. 7

– 147 –

SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ DLUI ANDRIAN CANDU, PREŞEDINTE

AL PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA

Noi, cei care reprezentăm știinţa autohtonă, membri titulari și mem-bri corespondenţi, doctori habilitaţi, directori de institute, ne adre-

săm către Dumneavoastră cu această scrisoare deschisă,fiind convinși că nu există o altă cale de a vă expune opinia celor ce fac știinţă, poartă răspundere pentru autoritatea ei în faţa viitoarelor generaţii și cunosc căile de dezvoltare a acesteia.

Pe parcursul ultimelor luni, prin Sfatul academicienilor,membrii AȘM și directorii institutelor de cercetare au fost adresate solicitări către Dumnea-voastră, domnule Președinte al Parlamentului, A. Candu, prim-ministrul, domnul P. Filip, președintelui Partidului Democrat, domnul V. Plahotniuc, de a organiza o întâlnire cu Domniile Voastre în scopul examinării proiectu-lui de reformare a sistemului de guvernare a știinţei și a Academiei de Știinţe a Republicii Moldova. Cu regret, adresările noastre au fost ignorate. În pofida solicitărilor oamenilor de știinţă, proiectul respectiv a fost discutat și aprobat de Parlament fără a se lua în considerare opinia comunităţii știinţifice.

Proiectul aprobat de Guvern și Parlament a fost definitivat cu încălcări ale principiilor democratice și fără dovezi convingătoare privind fiabilitatea lui. Cele menţionate au și determinat esenţa dezastruoasă a acestui document.

În viziunea noastră, însăși reforma Academiei de Știinţe nu este pe de-plin justificată sau argumentată, deoarece sistemul de gestionare a știinţei autohtone prin CSȘDT și Adunarea Generală a fost înalt apreciat de către ex-perţii europeni ca fiind unul democratic și eficient pentru o ţară cu resurse fi-nanciare limitate. Tocmai că acest sistem a asigurat revitalizarea știinţei după criza din anii 1990–2004, obţinerea unor rezultate știinţifice performante și integrarea în sistemul european de dezvoltare a știinţei.

Analiza situaţiei în care s-a pomenit știinţa autohtonă, inclusiv AȘM, în ultimul timp denotă că atacurile masive la adresa Academiei de Știinţe a Republicii Moldova n-au fost întâmplătoare. În opinia noastră, această de-nigrare nu este generată de activitatea ineficientă a institutelor știinţifice, ci mai curând de intenţia unor persoane politice de rang înalt de a privatiza patrimoniul AȘM, ce include terenurile și imobilele institutelor știinţifice.

– 148 –

Constatăm, cu regret, că membrii Alianţei de guvernare nu apreciază la justa sa valoare știinţa și Academia de Știinţe, în calitate de element esenţial în asigurarea existenţei și independenţei statului nostru, dar și a dezvoltării sale.

Este cert faptul că fără o știinţă performantă, în condiţiile lipsei de sur-se energetice și minerale autohtone, Republica Moldova n-are șanse de a-și menţine independenţa. Legea aprobată privind modificarea și completarea Codului cu privire la știinţă și inovare al Republicii Moldova vine în con-tradicţie cu acest postulat. Respectivul act legislativ se va răsfrânge nefast nu numai asupra știinţei, dar și a dezvoltării statului nostru. O consecinţă a acestui document va fi și destrămarea Academiei,ca cel mai înalt for știinţific al republicii noastre, dispariţia institutelor știinţifice. Consolidarea știinţei, dar nu scindarea ei prin ministere și lipsirea Academiei de institutele sale știinţifice trebuie să devină imperativul categoric al guvernării. Privarea Aca-demiei de Știinţe a Republicii Moldova, care întrunește cei mai buni savanţi, de institutele sale știinţifice este un nonsens,deoarece astfel aceasta își pierde statutul de unica instituţie publică de interes naţional în sfera știinţei și de inovării, de coordonator plenipotenţiar al activităţii știinţifice și inovare și nu poate îndeplini funcţia de consultant știinţific al autorităţii publice.

Apropo, în ultimele decenii au fost întreprinse încercări în unele ţări (Kazahstan, Austria, Georgia etc.) de a lichida Academiile de Știinţe, acţiuni care s-au dovedit a fi nu doar ineficiente, ci și cu consecinţe nefaste asupra dezvoltării ţărilor respective, iar faptul restabilirii acestora a necesitat inves-tiţii financiare semnificative.

Numai cei care sunt indiferenţi faţă de soarta știinţei și a Academiei de Știinţe pot afirma că „implementarea înţeleaptă” a noilor prevederi – trecerea institutelor de cercetare din cadrul AȘM la ministere – va demonstra viabi-litatea știinţei.

În interesul statului nostru și al știinţei autohtone, vă adresăm rugă-mintea de a nu pune în aplicare Legea privind modificarea și completarea Codului cu privire la știinţă și inovare al Republicii Moldova. Cu o astfel de solicitare s-au adresat și membrii Academiei de Știinţe a Federaţiei Ruse către Duma de Stat, deci pentru a se revizui textul iniţial privind reforma-rea Academiei respective, pregătit de Ministerul Educaţiei și Știinţei, care prevedea transformarea acesteia într-un „club de interese”, așa cum concepe și Legea modificării Codului cu privire la știinţă și inovare, adoptată de Par-lamentul Republicii Moldova. Experimentul Guvernului României de până

la Revoluţia din 1989, când institutele Academiei Române erau subordonate ministerelor, s-a dovedit a fi un eșec total, care a fost depășit cu greu.

Considerăm că, în acest sens, ar fi necesară stoparea sau, cel puţin, amâ-narea procesului de promovare a respectivelor reforme în știinţă până la stu-dierea efectelor negative ale acestora în ţările menţionate, iar după o analiză minuţioasă și consultare a specialiștilor cu experienţă în cercetare să revenim la reformele necesare.

Rugămintea noastră este determinată de responsabilitatea faţă de soarta știinţei autohtone și a Academiei de Știinţe a Republicii Moldova.

26 semnături, Literatura şi arta, nr. 37 (3758), 14 septembrie 2017

– 150 –

SISTEM ANALITIC INFORMAŢIONAL PENTRU MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE

1. Introducere

Fiecare generaţie de oameni are parte de propria revoluţie tehnolo-gică. Incontestabil, cea pe care o trăiește societatea de azi este cea

mai radicală, rapidă și covârșitoare din istorie, fiind marcată de implemen-tarea la scară largă a tehnologiilor informaţionale. Un termen relativ nou, încadrat în tabloul modern al Societăţii Informaţionale, este cel al datelor de mare volum (Big Data), în creștere exponenţială, practic, în toate do-meniile.

O presiune informaţională ascendentă se înregistrează și în domeniul cercetării, vizând, în particular, aspectele de management și luare a deciziilor. Încă din 1998, Uniunea Europeană a formulat problema elaborării unor sis-teme informaţionale (sau a unor baze de date), care să stocheze și să permită procesarea datelor referitoare la activitatea de cercetare. Astfel de sisteme, cunoscute sub abrevierea CRIS (Current Research Information Systems) [1,2], se cereau nu doar a fi elaborate de la caz la caz, ci conjugate și standar-dizate. Un sistem din categoria CRIS are drept scop înglobarea informaţiei referitoare la persoane, proiecte, organizaţii, rezultate, evenimente, facilităţi, echipament. Organizaţia europeana euroCRIS, responsabilă de diseminarea informaţiilor referitoare la sistemele respective, a publicat o serie de rapoarte anuale [3], a organizat diverse evenimente, promovând cele mai bune prac-tici din domeniu.

Spre regretul nostru, constatăm o lacună în acest domeniu în Republica Moldova. Astăzi nu avem un suport informatic, care ar putea să ne ofere răspunsuri la întrebări de tipul „Câte articole în reviste internaţionale au pu-blicat pe parcursul anilor 2007–2012 cercetătorii știinţifici principali?” sau „La câte conferinţe internaţionale, desfășurate în afara ţării, au participat în anul curent tinerii cercetători?”. În cel mai bun caz putem identifica organi-zaţii din sfera de cercetare-dezvoltare care posedă sisteme informaţionale cu anumite elemente din cele enumerate mai sus (spre exemplu, liste de perso-nal cu indicarea funcţiei și gradului știinţific), fără a fi posibilă procesarea lor integrală și integrată în vederea stabilirii anumitor indicatori ce caracterizea-ză activitatea de cercetare.

– 151 –

Un pas mai avansat îl prezintă proiectul „Expert On-line” [4], care asi-gură asocierea „cercetători-proiecte”, dar funcţionarea lui încă lasă mult de dorit. Pe de altă parte, ne confruntăm tot mai frecvent cu o creștere a nu-mărului indicatorilor care caracterizează activitatea de cercetare-dezvoltare și cu diversificarea lor. Urmărind drept exemplu doar doi din ei (din lista celor solicitaţi în rapoartele anuale de către Consiliul Suprem pentru Știinţă și Dezvoltare Tehnologică): resursele umane și publicaţiile, vom constata că numărul datelor pentru primul a crescut de la 4 în anul 2006 până la 124 în 2010, iar cel de al doilea, în același interval de timp, a evoluat de la 7 la 17.

Pentru a nu ne transforma într-un organ preocupat preponderent cu producerea și analiza informaţiei despre sine însuși, este necesar să adop-tăm tehnologii informaţionale moderne pentru managementul activităţii de cercetare. Exemplele de mai sus ne conduc spre formularea unor principii [5], care ar trebui să fundamenteze un sistem informaţional de acest gen, și anume:

1. Dat fiind faptul că indicatorii de monitorizare a activităţii de cercetare pot varia substanţial atât cantitativ, cât și calitativ, la baza sistemului trebuie pusă colectarea, stocarea și prelucrarea informaţiei primare.

2. Informaţia primară trebuie să posede o granularitate echilibrată, astfel ca să permită, pe de o parte, identificarea datelor solicitate, iar, pe de alta, să nu conţină prea multe detalii pentru a nu transforma „coșmarul raportării” într-unul al colectării și actualizării datelor.

3. Informaţiile au propria lor istorie, care trebuie să fie reflectată în sis-tem. Reiterând expresia lui Heraclit „Panta rhei” (Totul curge, nimic nu rămâ-ne neschimbat), constatăm că, în ultima instanţă, orice informaţie ar putea fi schimbată: denumiri geografice, denumiri de instituţii, specialităţi, numele per-soanelor, denumirile posturilor, titlurilor etc. Deci este necesar să asigurăm me-canismul identificării unei înregistrări sub orice formă istorică în care ea apare.

Pentru a soluţiona aceste probleme, precum și multe altele ce ţin de do-meniul managementului unei instituţii de cercetare, ne-am propus să elabo-răm un Sistem Analitic Informaţional (SAI) care să fie util atât cercetătorilor, cât și managerilor de orice nivel, reprezentând un instrument software com-plex care răspunde necesităţilor institutelor de cercetare în privinţa înregis-trării, stocării și raportării sistematice a informaţiilor legate de activitatea de cercetare, exprimată prin astfel de aspecte precum lucrările știinţifice publi-cate de cercetătorii institutului în reviste știinţifice sau volume de conferinţă,

– 152 –

participarea cercetătorilor la reuniuni știinţifice naţionale și internaţionale, proiectele de cercetare, naţionale sau internaţionale pe care institutul le con-duce sau la care colaborează cu alte institute de cercetare etc.

2. Sistem Analitic Informaţional pentru instituţiile de cercetare din Republica Moldova – descriere generalăSAI este dezvoltat de Institutul de Matematică și Informatică (IMI) al

Academiei de Știinţe a Republicii Moldova în cadrul proiectului MIACSAM de cooperare bilaterală cu România, partenerul român în cadrul acestui pro-iect fiind Institutul de Informatică Teoretică (IIT) din Iași al Academiei Ro-mâne. La acest proiect IIT a contribuit cu precizarea unor cerinţe care să facă sistemul compatibil cu necesităţile din România, în special din cadrul Academiei Române, cu analiza rezultatelor și propunerea unor îmbunătăţiri. De asemenea, IIT a completat propria bază de date de lucrări pe acest sistem pentru a facilita schimburile știinţifice dintre cele două institute (IIT și IMI).

SAI pune la dispoziţie o interfaţă WEB cu utilizatorul, disponibilă din orice browser de Internet uzual, prin intermediul căreia informaţiile pot fi inserate și actualizate în baza de date a sistemului (Fig. 1), iar apoi pot fi exportate prin generarea de rapoarte în format Excel, adaptate diferitelor sar-cini de management sau raportare (Fig. 2). Există trei tipuri diferite de uti-lizatori, fiecare cu drepturi distincte și adaptate funcţiei persoanei care ope-rează cu sistemul, cerinţele de securitate fiind asigurate prin nume de cont și parolă. Introducerea datelor poate fi efectuată de oricare dintre cercetătorii institutului pe baza unui cont de utilizator de editare, dar validarea acestora poate fi efectuată doar de anumiţi utilizatori (spre exemplu, secretarul știin-ţific al institutului), înregistraţi prin conturi cu drepturi depline în sistem.

Informaţiile conţinute de SAI pot fi clasificate în două categorii: infor-maţii de bază, ajutătoare, numite de autorii sistemului „dicţionare” ce pot avea utilizare multiplă, respectiv informaţiile principale, legate efectiv de cer-cetătorii din institut și cele care descriu punctual lucrările știinţifice, partici-parea la reuniuni știinţifice, participarea la proiecte de cercetare etc.

Necesitatea utilizării informaţiilor de tip dicţionar a fost impusă de echi-librul dintre gradul de detaliere a informaţiilor stocate și ușurinţa cu care sunt introduse informaţiile în sistem, bineînţeles cu păstrarea tuturor catego-riilor relevante de informaţii. Informaţiile de tip dicţionar se referă la: orașe și ţări (de exemplu, ca sedii de universităţi sau edituri), tipuri de publicaţii sau disertaţii, tipuri de conferinţe, tipuri de proiecte știinţifice, universităţi,

– 153 –

edituri, limbi, cetăţenii, valute, domenii ale știinţei, sex, tipul locului de mun-că, secţii, laboratoare, tipuri de titluri știinţifice și decoraţii. Aceste categorii de informaţii sunt utilizate repetitiv la introducerea informaţiilor despre o lucrare știinţifică, ca să luăm doar acest exemplu. Atât timp cât dicţionarele nu conţin multe informaţii, introducerea de înscrieri noi este relativ anevo-ioasă. Odată cu umplerea acestor dicţionare, informaţiile necesare introdu-cerii, spre exemplu, a unei lucrări știinţifice noi pot fi selectate cu ușurinţă dintre cele deja aflate în sistem (prin intermediul unor ferestre pop-up) și atunci productivitatea crește foarte mult.

Informaţiile referitoare la cercetătorii din institut sunt stocate într-o serie de tabele și cuprind date personale (conform actelor de identitate), instituţiile de învăţământ superior absolvite, poziţia/funcţia în cadrul institutului, titlu-rile știinţifice și tezele de doctorat, premiile știinţifice obţinute, participarea în cadrul organizaţiilor știinţifice naţionale/internaţionale, precum și în cadrul colectivelor de redacţie ale revistelor știinţifice naţionale/internaţionale etc.

Vom ilustra funcţionarea sistemului printr-un exemplu ce ţine de ope-rarea cu lucrările publicate. Introducerea lucrărilor știinţifice publicate de cercetători din institut presupune parcurgerea mai multor etape: se stabilește tipul de lucrare știinţifică și tipul revistei în care a apărut, apoi se parcurge într-o fereastră pop-up etapa introducerii datelor referitoare la revistă: denu-mire, tip, editura, număr de pagini, limba, anul apariţiei etc.

Fig. 1. Aspectul interfeţei SAI

– 154 –

Fig. 2. Raport în format Excel generat de SAI

Se parcurge apoi etapa înregistrării efective a lucrării în SAI, prin in-termediul unei alte ferestre pop-up, în care se specifică titlul lucrării, tipul publicaţiei, revista în care a apărut, editura, volumul, numărul, paginile etc. Ultima etapă constă în asocierea autorilor la studiul știinţific deja înregistra-tă în SAI într-o a treia fereastră pop-up: se selectează lucrarea dintr-o listă, se selectează numele și prenumele unuia dintre autori din tabelul cu cerce-tători ai institutului și se precizează manual numele folosit de autor în lu-crare. Aceasta este soluţia implementată în SAI pentru a rezolva problema publicării articolelor de către un autor sub mai multe nume echivalente (de exemplu, numele anterior căsătoriei, respectiv numele soţului în cazul unei cercetătoare sau numele scris cu caractere latine și numele scris cu caractere chirilice etc.). Astfel, pe baza numelui din actul de identitate, SAI poate re-găsi toate lucrările știinţifice publicate de un autor, indiferent de numele pe care l-a folosit pentru publicare. În cazul lucrărilor cu mai mulţi autori, ei se asociază lucrării consecutiv și se precizează și poziţia fiecăruia în lista coau-torilor (primul autor = 1, al doilea autor = 2 etc.).

– 155 –

Informaţiile referitoare la lucrările susţinute de cercetătorii institutului la reuniunile știinţifice interne și internaţionale (congrese, conferinţe, atelie-re de lucru etc.) se introduc în mod similar. Se completează mai întâi infor-maţiile despre reuniunile știinţifice respective în tabelele-dicţionar special concepute și apoi se completează tabelul corespunzător privind participarea cercetătorilor la reuniunile știinţifice.

O altă categorie de informaţii, acceptată de SAI, este cea referitoare la participarea institutului la proiecte de cercetare naţionale sau internaţionale. Astfel de informaţii se introduc într-o serie de tabele principale, după ce în prealabil au fost completate unele tabele de bază.

Vom menţiona, că sistemul acceptă și introducerea datelor incomplete, prin utilizarea sintagmei „datele lipsesc”. O înscriere, care conţine cel puţin o coloană cu valoarea „datele lipsesc”, nu va fi validată până la introducerea datelor complete, în schimb va exista posibilitatea de a vizualiza/contoriza informaţia chiar și în fazele incipiente de apariţie a ei.

Sistemul Analitic Informaţional poate să producă rapoarte cu privire la activitatea de cercetare știinţifică stocată în bazele sale de date. Spre exemplu, pot fi solicitate rapoarte referitoare la publicaţii, autori, cercetători, susţine-rea tezelor de doctorat, participarea la reuniuni știinţifice, participarea la proiecte de cercetare etc.

Aplicarea mecanismului filtrelor îi acordă acestui proces un caracter fle-xibil, permiţând atât selectarea câmpurilor necesare, cât și reordonarea lor în maniera dorită de utilizator. Spre exemplu, pentru generarea unui raport referitor la un anumit tip de publicaţii, există posibilitatea aplicării unui fil-tru tuturor publicaţiilor stocate deja în SAI. După ce se obţine lista restrânsă de articole știinţifice care urmează a fi exportate, coloanele tabelului din fe-reastra principală a interfeţei pot fi manevrate în funcţie de necesităţi. Sunt posibile eliminări de coloane, precum și schimbarea ordinii coloanelor (de exemplu, se poate aduce coloana de autori din dreapta tabelului chiar înain-te de coloana cu denumirea articolului știinţific). După aranjările cuvenite, rezultatul se poate exporta într-un fișier de tip Excel, acest format fiind ales datorită faptului că operarea cu el este familiară unor categorii largi de uti-lizatori și nu doar specialiștilor din domeniul tehnologiilor informaţionale.

Fișierul generat conţine două foi de calcul aproape identice. În cea de-a doua foaie de calcul există posibilitatea să se genereze într-un câmp o descri-ere a articolului știinţific conform formatului de referinţă bibliografică dorit.

– 156 –

Acest lucru se realizează prin personalizarea semnelor de punctuaţie dintre câmpurile comasate de pe aceeași linie din foaia de calcul, câmpuri care con-ţin elemente de descriere a fiecărei lucrări știinţifice.

Evident, posedând raportul în formatul Excel, utilizatorul poate aplica toate posibilităţile respective pentru procesări statistice, grafice etc. (Fig. 3).

Fig. 3. Diagrama repartizării publicaţiilor după ţări obţinută în Excel în baza raportului generat de SAI

3. Starea curentă și perspective de dezvoltareÎn prezent se lucrează cu versiunea-pilot, care este completată cu date

reale din Institutul de Matematică și Informatică al AȘM. Sunt formate o serie de dicţionare, cele mai importante fiind: ţări (43), orașe (113), edituri (134), instituţii de învăţământ superior (39), specialităţi după diplomă (32), instituţii pentru susţinerea doctoratelor (49), specialităţi (48), titluri (10), posturi știinţifice (50), foruri știinţifice (55) etc. Este completată informaţia despre angajaţii institutului. Datele despre lucrările publicate, conferinţe ști-inţifice, proiecte se completează în ordine cronologică inversă (începând cu 2012 și mergând spre trecut).

În paralel, colegii din Iași continuă popularea propriei baze de date în ve-derea creării unei versiuni-pilot pentru instituţiile de cercetare din România.

– 157 –

Odată cu testarea sistemului în condiţiile introducerii unui număr mare sau foarte mare de lucrări știinţifice este posibilă o revizuire a lui, cu elimi-narea elementelor ce se dovedesc a nu fi utilizate prea mult și introducerea unor elemente pentru care iniţial nu s-au preconizat resurse de programare. De asemenea, sistemul SAI va trebui să fie adaptat diverselor tipuri de in-stituţii de cercetare, el fiind acum orientat spre institutele de matematică și informatică, pentru care atât revistele știinţifice, cât și reuniunile știinţifice au o anumită specificitate.

4. ConcluziiSistemul SAI descris mai sus este un instrument util pentru urmărirea

și raportarea activităţii știinţifice din cadrul unui institut, asigurându-se ur-mătoarele funcţii:

■ acumularea și analiza sub diferite aspecte a informaţiei detailate re-feritoare la starea curentă și dinamica capacităţii știinţifice atât a unei insti-tuţii de cercetare considerate integral, cât și a unor subdiviziuni ale ei, a unor categorii de personal sau a unei persoane în particular;

■ stocarea informaţiei complete cu privire la capacităţile instituţiei de cercetare cu asigurarea clasificării ei, concentrării, stabilirii tendinţelor de dezvoltare;

■ suportul deciziilor în managementul proiectelor de cercetare; ■ automatizarea elaborării rapoartelor de activitate știinţifică (inclusiv

ale celor anuale) atât pentru instituţie considerată integral, cât și pentru fie-care cercetător în parte;

■ suport pentru pregătirea aplicaţiilor la concursurile proiectelor de cercetare naţionale și internaţionale;

■ suport pentru pregătirea CV-urilor; ■ suport în elaborarea rapoartelor (inclusiv ale celor de autoevaluare)

pentru acreditarea instituţiei; ■ obţinerea informaţiilor și generarea diverselor rapoarte în confor-

mitate cu anumite criterii, cu ajutorul funcţiilor de filtrare; ■ posibilitatea includerii informaţiilor specifice unor instituţii de cer-

cetare de alte profiluri și extinderea utilizării pentru reuniuni de instituţii.

– 158 –

Bibliografie1. Current Research Information System, From Wikipedia, the free en-

cyclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Current_Research_Information_ System

2. Code of Good Practice for Current Research Information Systems, EuroCRIS CGP, January 1998, Version 3.0 (http://www.eurocris.org/Index.php?page=BP_internaldocs&t=1)

3. euroCRIS Annual Reports, http://www.eurocris.org/Index.php?page =annual_report&t=14. expert.asm.md

4. Elena Boian, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Eugen Grabov, Veaceslav Macari, Galina Magariu, Tatiana Verlan. Principles of elaborati-on of informational analytical system in research.In Abstracts of the Scienti-fic conference “Mathematics & IT: Research and Education (MITRE-2011)”, August 22 - 25, 2011, Chisinau, Ch. : CEP USM, ISBN 978-9975-71-144-9, pp. 127-128.

A. CIOBANU, S. COJOCARU, C. GAINDRIC, G. MAGARIU, H.N. TEODORESCU, T. VERLAN

Akademos, Nr. 4 (27), 2012, pp. 31-35

– 159 –

INSTRUMENTAR PENTRU DIGITIZAREA ȘI TRANSLITERAREA TEXTELOR TIPĂRITE

ÎN LIMBA ROMÂNĂ CU CARACTERE CHIRILICE

Introducere

Problema digitizării și conservării patrimoniului istorico-lingvistic reprezintă un domeniu prioritar din agenda digitală pentru Europa.

Dezideratele principale ale politicii culturale pentru spațiile unde se vorbește limba română țin de studierea, valorificarea și digitizarea acestui patrimoniu. Procesul de digitizare necesită soluţionarea unui șir de probleme legate de recunoașterea, editarea, traducerea, interpretarea, circularea și recepționarea textelor tipărite atât în limba română, cât și în alte limbi moderne.

Soluționarea acestor probleme pentru patrimoniul istorico-lingvistic românesc se confruntă cu dificultăți și aspecte specifice: un număr mare de perioade în evoluția limbii, un volum mic de resurse depozitate foarte dis-persat, o mare diversitate de alfabete folosite la tipărirea lor, în particular câteva „alfabete de tranziție” chirilico-latine, lipsa instrumentarului pentru recunoașterea corectă a literelor chirilice din diferite perioade istorice, pre-cum și inexistența unui lexicon adecvat perioadei de tipărire a resursei.

Instrumentarul descris mai jos integrează o serie de componente softwa-re, atât existente, cât și dezvoltate de autori, care formează o platformă pentru procesarea preliminară a imaginii, recunoașterea textului și transliterarea lui în grafie latină modernă. Este prezentată evoluția alfabetelor utilizate pentru tipăriturile de limbă română în România și pe teritoriul actual al Republi-cii Moldova, descrise componentele instrumentarului și aplicarea lui pentru recunoașterea și transliterarea textelor din diferite perioade istorice.

Evoluția alfabetelor româneștiUtilizarea scrisului chirilic pentru tipăriturile românești a cunoscut o

evoluție atât în timp, cât și în spațiul geografic. Pe teritoriul României aceasta înregistrează variații de alfabete (sau elemente ale alfabetelor) chirilice vechi (alfabete chirilice românești - ACR) de la primele texte tipărite până în 1830, când începe perioada de tranziție, caracterizată prin utilizarea alfabetelor mixte (alfabete de tranziție – AT). Sunt înregistrate 17 astfel de variante, pe-rioada respectivă finalizând în 1862 prin trecerea completă și definitivă la grafia latină (alfabet latin pentru limba română – ALR).

– 160 –

Pe teritoriul actual al Republicii Moldova situația a fost diferită. În 1924, odată cu formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene) a fost impusă gra-fia chirilică, care prelua, de fapt, alfabetul limbii ruse cu excluderea a trei lite-re (ë, щ și ъ.) În anii 1932-1938 s-a revenit la grafia latină, care a fost din nou înlocuită cu cea chirilică (alfabetul chirilic moldovenesc), ultima fiind sta-bilită și pe întregul teritoriu al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), formate în anul 1940. Alfabetul din 30 de litere rusești a fost com-pletat în 1967 prin introducerea literei ӂ pentru redarea sunetului ʤ. Grafia chirilică fost înlocuită cu cea latină prin votarea de către Sovietul Suprem al RSSM pe 31 august 1989 a celor mai importante compartimente din Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, această zi fiind declarată ulterior sărbătoare națională – Ziua limbii. În Tab. 1 este prezentată o schemă comparativă a etapelor principale ale evoluției alfa-betelor pe teritoriul României și Basarabiei.

Tab. 1Etapele principale ale evoluției alfabetelor utilizate

în tipar pe teritoriul României și Basarabiei

România Basarabia1642 – 1797 (alfabet chirilic, până la 47 litere)1797 – 1830 (alfabet chirilic, 43 litere) 1710 – 1814 (alfabet chirilic, 43 litere)

1830 – 1862 (alfabete de tranziție, mixt chirilic-latin)

1814 – 1880 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul rus și cel slavon bisericesc; ocazional alfabete de tranziție)

1862 – 1904 (alfabet român bazat pe alfabetul latin, versiunea întâia)

1880 – 1905 (nu a existat tipar românesc)1905 – 1918 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul civil rus)

1904 – prezent (alfabet modern român bazat pe alfabetul latin)

1919 – 1940, 1941 – 1944 (alfabet modern român bazat pe alfabetul latin)1940 – 1941 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul rus)1944 – 1989 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul rus; în 1967 apare litera ӂ)1989 – prezent (alfabet modern român bazat pe alfabetul latin)

– 161 –

Astfel, problema digitizării și transliterării textelor românești scrise cu ca-ractere chirilice poate fi divizată în trei compartimente majore: alfabet chirilic românesc vechi, alfabete mixte și alfabet chirilic contemporan moldovenesc.

O particularitate importantă a alfabetelor menționate o constituie existența aplicației univoce într-o direcție, anume: ACR → AT → ACM → ALR. Aceasta permite aducerea tuturor cuvintelor la alfabetul modern, fo-losindu-l drept o reprezentare generală a literelor din diferite epoci, precum și utilizarea mijloacelor existente de procesare a limbajului natural și (într-o anumită măsură) a resurselor lingvistice moderne.

Etapele principale ale procesării textelor Principalele componente ale procesului de digitizare și transliterare sunt

următoarele: ■ Recunoașterea optică a caracterelor din tipărituri românești din sec.

XVII-XX, ■ Transliterarea rezultatelor obținute în grafia modernă latină; ■ Crearea modelelor (pattern-urilor) pentru reprezentarea caractere-

lor și îmbinărilor de caractere; ■ Crearea alfabetelor și dicționarelor specifice pentru anumite perioa-

de, spații geografice, tipografii; ■ Transliterarea inversă (din grafie latină în chirilică).

În linii generale abordarea noastră este ilustrată în fig.1.

Fig. 1. Schema digitizării și transliterării textelor românești tipărite cu caractere chirilice

– 162 –

Operațiunile principale (notate cu cifrele 1–6) includ următoarele pro-cedee:

1. Obținerea imaginii prin scanare, cu utilizarea softului din dotarea scanerului. Calitatea dorită este de 600 DPI sau mai mult.

2. Prepararea imaginilor pentru OCR. În cazul nostru am utilizat Scan Tailor – un soft utilitar gratuit, care efectuează corecții automate masive ale defectelor imaginii, spre exemplu, corectează unghiul de înclinare a paginii sau curăță unele pete mici. Desigur, există mai multe instrumente de acest fel. ABBYY Finereader (AFR), pe care noi îl aplicăm la pasul următor, conține și el un propriu editor de imagini, chiar mai performant, capabil să alinieze linii ondulate sau să corecteze distorsiuni trapezoidale. Însă aceste corecții ar trebui aplicate manual pentru fiecare imagine (pagină) aparte, ceea ce este destul de laborios la procesarea volumelor mari de text.

3. Recunoașterea optică a caracterelor (OCR) este efectuată cu ABBYY Finereader (AFR). Acest program operează cu texte din circa 140 de lim-bi, ultimele versiuni incluzând și caractere din alfabetul chirilic vechi. Funcționează pe rețele neurale, grație modelării intrinseci a limbajului dă dovadă de performanță și acuratețe.

4. Textul recunoscut este salvat ca un document Microsoft Word, care ne oferă o colecție bogată de fonturi pentru a reda caracterele cât mai aproape de cele originale, precum și vaste posibilități de formatare și editare.

5. În funcție de scopurile, urmărite de utilizator, textul obținut în una din cele trei clase de alfabete chirilice, descrise mai sus, poate fi transliterat în grafie latină modernă. Pentru alfabetul chirilic românesc vechi, precum și pentru alfabetele de tranziție există o corespondență destul de regulară în raport cu alfabetul latin românesc. În cazul alfabetului chirilic moldovenesc ne confruntăm cu mai multe iregularități cauzate de anumite litere, dar și de scrierea cuvintelor de origine străină și a substantivelor proprii. Modul de soluționare a acestor probleme va fi expus în secțiunile ce urmează.

6. Procesarea manuală sau automatizată a rezultatului obținut pentru corectarea finală a textului.

Modulele adiționale (7–9) oferă niște servicii pentru facilitarea operă-rii și pentru îmbunătățirea rezultatului. AFR utilizează liste de cuvinte pen-tru soluționarea ambiguităților și eliminarea cratimelor. Aceste liste trebu-ie să conțină câte un cuvânt per linie utilizând codurile UTF-8. În cadrul abordării noastre folosim, de regulă, editorul Notepad++, care se distribuie

– 163 –

gratuit și operează atât cu UTF-8, cât și cu alte codificări. Utilizând pluginul TextFX aplicația Notepad++ poate crea liste de cuvinte sortate unice, adică fără repetări, adică anume în formatul solicitat de Finereader. De asemenea, Notepad++ permite selecția fonturilor necesare pentru editarea cuvintelor românești în caractere chirilice, inclusiv din alfabetele vechi.

Instrumentarul conține un modul de selectare a grupului de date pre-gătite apriori pentru AFR (alfabet, listă de cuvinte, set de șabloane pentru recunoaștere). Selecția se efectuează în funcție de perioada de timp, regiune geografică și tipografie. Acest modul apelează programul AFR incluzând date-le selectate. Alfabetele și listele de cuvinte sunt pregătite manual, patternurile pentru antrenare sunt stocate de către AFR. Pentru sec. XVII au fost incluse circa 3500 de patternuri și o listă de peste 2600 de cuvinte, pentru sec. XVIII – circa 1800 cuvinte și peste 4000 de patternuri. Fig. 2 ilustrează șabloanele in-troduse în AFR pentru antrenarea recunoașterii literei „a” în tipărituri din sec. XVII. Pentru culegerea de pe ecran a caracterelor române vechi în scopul introducerii sau redactării textelor respective este creată o tastatură virtuală.

Fig. 2. Șabloane AFR pentru recunoașterea literei „a”

Evident că evoluția unei limbi nu se reduce doar la modificarea scrisului, ci se exprimă, în primul rând, în dezvoltarea lexiconului și a ortografiei. Aceste subiecte nu sunt tratate în studiul nostru, exceptând posibilitatea de adaptare la ortografierea contemporană a unor cuvinte transliterate din alfabetul chi-rilic moldovenesc, efectuată în cazul unei solicitări parvenite de la utilizator.

– 164 –

Procesarea textelor din sec. XVIIFiecare perioadă din cele trei enumerate mai sus își are specificul său de

procesare. Pentru textele din sec. XVII este caracteristic un nivel mai avansat de degradare, zgomote, caractere alipite sau rupte. În recunoașterea lor ne confruntăm cu o serie de probleme, dintre care vom evidenția următoarele:

1. Suprascrierea literelor (slovelor), având drept scop economia de spa- țiu și de eforturi la scriere/citire,

2. Omiterea unor litere,3. Multitudinea diverselor semne (tilde, diacritice etc.) plasate deasupra

liniei,4. Prescurtări (în denumiri de funcții, luni ale anului etc.),5. Scrierea numeralelor atât cu cifre, cât și cu litere,6. Diversitatea fonturilor.Suprascrierea și prezența semnelor deasupra rândului conduce spre sep-

ararea eronată a unei linii în două. Pentru soluționarea acestei probleme la sugestia autorilor Finereader-ului s-a recurs la majorarea formală a densității imaginii.

În urma procesării cu instrumentarul nostru literele suprascrise sunt incluse în cuvânt, iar celelalte semne supralinie sunt omise.

Tipografiile din secolul XVII foloseau o varietate de fonturi pentru tipărirea cărților și a documentelor, dar dintre acestea putem distinge, în gen-eral, două seturi substanțial diferite atât după stil cât și după utilizarea carac-terelor. În Fig. 3 sunt prezentate fragmente a două pagini din două cărți tipărite în perioade destul de apropiate (1648 și 1679), care au fonturi distincte.

Fig. 3. Două pagini tipărite cu utilizarea diferitor fonturi; cele mai distincte caractere sunt evidențiate sub text.

– 165 –

Este evident că aceste două texte sunt diferite după stil, având fonturi accentuat distincte în cazul literelor “t” și “z”. Litera “t” din primul text este tipărită ca “т” standard, iar în cel de al doilea apare în forma scrierii de mână, adică “m”. Același lucru îl observăm și în cazul literei “z”, modul de scriere al căreia diferă substanțial. În cazul dacă am aplica procedura de recunoaștere a unui text de al doilea tip utilizând modele din primul, rezultatul al avea o rată de eroare destul de mare. Deci este necesar să avem un instrument cu ajutorul căruia utilizatorul va putea alege cel mai potrivit set de modele pentru cartea sau documentul din secolul XVII tipărit în grafie chirilică românească.

Utilizatorul trebuie să fie familiarizat cu modelele existente, el va analiza vizual o pagină din cartea care urmează să fie recunoscută și va alege mod-elul cel mai potrivit, orientându-se după anumite caractere distinse (precum ar fi scrierea diferită a literelor “т” și “з” în exemplele de mai sus). În caz că modelul cel mai potrivit nu poate fi ales vizual, se recomandă recunoașterea unei pagini prin câteva modele diferite, iar cel care va prezenta un rezultat mai bun va fi utilizat pentru recunoașterea întregii lucrări.

O interfață specială este creată pentru selecția regiunii geografice, unde s-a tipărit textul. Putem alege una din următoarele variante: Iași, București, Târgoviște, Bălgrad (Alba Iulia), Uniev (Cernăuți), Sas Sebeș, Snagov sau Bu-zău. În cadrul unei regiuni avem posibilitatea selectării tipografiei, spre exem-plu, pentru București sistemul este antrenat în recunoașterea fonturilor din Tipografia Domnească și cea a Scaunului Mitropoliei Bucureștilor (Fig. 4).

Fig. 4. Interfața de selectare a modelului OCR

– 166 –

Transliterarea în majoritatea cazurilor reprezintă o aplicație de tip „literă → literă”, excepție făcând șapte cazuri (г, к, ч, џ, ѣ, ѧ, ї) când este necesară o analiză simplă a contextului de dreapta cu lungimea de 1-2 simboluri. Spre exemplu, litera ѧ trece în a la începutul cuvântului și după ї, ц, în e - după litera ч, și în ea după orice consoană, la sfârșitul cuvântului.

Corectitudinea recunoașterii depinde de calitatea imaginii, de can-titatea șabloanelor introduse și de mărimea dicționarului. Acuratețea la recunoaștere fără antrenare este destul de mică – 35%, în urma învățării su-pervizate se poate ajunge la circa 70% de cuvinte, recunoscute corect. Ori-cum, o corectare manuală rămâne necesară.

Procesarea textelor din sec. XIX-XXDiverse surse atestă circa 17 versiuni de alfabete de tranziție. Mai mult

ca atât, varietatea scrierii poate fi întâlnită chiar și în cadrul uneia și aceleiași lucrări, unde unele pagini sunt tipărite doar cu caractere chirilice, altele mixte sau pur latine.

În recunoașterea textelor tipărite cu alfabete mixte am utilizat două abordări. În cadrul primei textul scanat este reprodus în urma digitizării în glifele sale originale. Acest lucru este posibil prin configurarea și an-trenarea AFR, precum și prin dotarea lui cu un dicționar de epocă. Cor-ectitudinea recunoașterii este de circa 93%. Cea de a doua abordare a fost propusă pentru a soluționa problema varietății alfabetelor. AFR permite atât obținerea rezultatului în glife originale, cât și substituirea oricărei glife printr-o secvență de litere din alfabetul selectat. Finereader propune această metodă pentru ligaturi, dar ea poate fi utilizată în mod mai general pentru o substituție arbitrară. În cazul alfabetelor de tranziție a fost construită o ver-siune generalizată de alfabet de intrare în care se stabilește o corespondență univocă cu un singur alfabet de ieșire, indiferent de modul de prezentare a literei de intrare. Spre exemplu, atât т (chirilic) cât și t (latin) vor fi recunos-cute drept t. S-a constatat că în abordarea bazată pe ligaturi rata de acuratețe crește până la 97% de cuvinte corecte sau 0,6% caractere eronate față de 1,5% în cazul primei abordări.

Ca și în cazul alfabetului chirilic vechi, pentru transliterarea textelor din alfabete de tranziție sunt suficiente două tipuri de reguli: „literă → literă” sau substituție dependentă de context.

Digitizarea textelor tipărite cu caractere chirilice moderne (alfabet chirilic moldovenesc) se caracterizează printr-un grad mai înalt de acuratețe,

– 167 –

atât grație calității mai bune a imaginii, cât și faptului că AFR este antrenat din start pentru recunoașterea alfabetului rusesc, fiind necesară doar adăugarea literei ӂ. Corectitudinea recunoașterii după antrenare depășește 98%.

Însă o problemă mai dificilă pentru textele din această perioadă o constituie transliterarea. Ca și în cazul alfabetului chirilic vechi și ale celor de tranziție, pentru mai multe caractere există corespondența univocă „literă → literă”, pentru câteva litere problema se rezolvă prin analiza contextului, însă avem și cazuri, când o soluție exactă nu poate fi identificată. Din ele face parte transliterarea caracterului я, care poate fi reprezentat prin ia, ea sau a, spre exemplu: тряз →treaz, амязэ→ amiază, абревия→abrevia. Circa 20 de reguli pentru această literă, atât euristice, cât și statistice, au permis să fie rezolvate mai multe cazuri, dar nu s-a ajuns la o soluție completă.

O altă problemă parvine de la cuvintele de origine străină, care în scrierea cu caractere latine respectă forma din limba originală, pe când în alfabetul chirilic sunt aplicate principiile fonetice, spre exemplu, cuvântul дизайн, în transliterare directă ar fi dizain, pe când ortografierea corectă este design. Aceeași situație apare și în cazul substantivelor proprii preluate din alte limbi. Numele Шекспир (Shakespeare) în transliterare directă apare ca Șexpir etc. Toate aceste cazuri formează o listă de excepții, care sunt pro-cesate prioritar, urmând apoi aplicarea regulilor.

Programul de transliterare funcționează în două moduri, direct și ac-tualizat. În cel de al doilea caz cuvintele sunt aduse la normele moderne de scriere. Spre exemplu, la scrierea cu grafie chirilică într-o serie de cuvinte litera i lipsește sau este utilizată scrierea cu î în loc de i: требуе (trebue), ынтродучере (întroducere) etc. În funcție de cererea utilizatorului este păs-trată ortografia originală sau efectuată actualizarea, în exemplele de mai sus cuvintele respective fiind transliterate în trebuie și introducere, respectiv.

Resurse chirilice pentru OCRCalitatea recunoașterii textelor ar putea fi îmbunătățită având la

dispoziție vocabulare cu caractere chirilice din perioada respectivă. În cazul sec. XX aceste vocabulare pot fi obținute prin transliterarea inversă, adică din grafie latină în cea chirilică. Există mai multe resurse lingvistice, care pot fi supuse acestei transformări, de exemplu, DEX online1 sau ELRR2. În urma

1 https://dexonline.ro/2 http://www.math.md/elrr/

– 168 –

analizei lor am considerat mai potrivit lexiconul elaborat la Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași3, care conține circa 1 mln. de intrări, este bine structurat și însoțit de tag-uri morfologice. Transliterarea inversă se confruntă cu pro-priile dificultăți, în particular, la procesarea literei i, care în grafie chirilică poate avea trei reprezentări: и, й, ь sau poate fi omisă. Exemple: arici → арич (la singular, litera i este omisă), arici → аричь (la plural, substituția i →ь), [a] cheltui → келтуи (infinitiv, substituția i →и), [eu] cheltui → келтуй (prezent, singular, persoana I, substituția i →й). O problemă similară de lipsă a aplicației univoce apare și la transliterarea inversă a diftongilor și trifton-gilor, spre exemplu, există trei variante posibile pentru diftongul ia: я, ия și иа. Ca și în cazul transliterării directe, rămâne problema cuvintelor de origine străină. Nu în toate cazurile a fost posibil de stabilit reguli formale, care ar permite automatizarea completă a procesului, pentru soluționarea ambiguităților fiind necesare și intervenții manuale.

Procesarea începe cu selectarea cuvintelor incluse în dicționarul de excepții, asupra celor rămase se aplică o serie de filtre, care transliterează separat prefixele, sufixele, diftongii și triftongii, apoi filtrul final, care se re-duce la aplicația „literă → literă”.

ConcluziiInstrumentarul propus a demonstrat posibilitatea aplicării lui la digitiza-

rea și transliterarea textelor chirilice românești din diferite perioade istorice. După cum e și firesc, cele mai dificile pentru recunoaștere sunt tipăriturile vechi, unde gradul de corectitudine este mai redus și intervenția manuală este mai solicitată. Mai puțin laborioase sunt textele din sec. XX. Cu ajutorul tehnologiei propuse a fost digitizată și transliterată cartea de matematică4. Procesarea unui volum de 224 de pagini a servit drept un test pentru vali-darea instrumentarului. S-a constatat o calitate foarte bună a recunoașterii, dar au fost semnalate mai multe erori de transliterare, majoritatea din ele fiind cauzate de ambiguități la interpretarea literei я. Nu în toate cazurile s-a reușit actualizarea ortografiei, fiind necesare intervenții manuale.

Svetlana COJOCARU, Constantin CIUBOTARU, Alexandru COLESNICOV, Ludmila MALAHOV, Tudor BUMBU

Revista Bibliotecii Academiei Române, nr. 2, 2017

3 http://nlptools.info.uaic.ro/WebPosRo/resources/posDictRoDiacr.txt4 V. Andrunachievici, I. Chitoroagă. Numere și ideale. Chișinău, „Lumina”, 1979.

– 169 –

CALCULUL BIOLOGIC ‒ O PARADIGMĂ A INFORMATICII CONTEMPORANE

Biocomputing (also known as molecular or cellcomputing) is a new interdisciplinary area of science where computer Science, chemistry,

biology, andphysics meet, that promises revolutionary changes incomputa-tions in the near future. It aims at developing new devices and computing systems to manipulate Information operating at atomic or molecularscale on the basis of biological, chemical, electronic,photonic and/or mechani-cal principles. In the papera short overview of biocomputing area and re-sultsobtained in the frame of STCUproject 4032 “Powerand efficiency of natural computing: neural-like P(membrane) systems” “ (project manager: Prof IurieRogojin; coordinating institution: Institute of Mathematics and Computer Science of the Academy ofSciences of Moldova) are presented. In particular,new computational possibilities provided by computing with bio-molecules in the following biocomputing models are investigated: Networks of Evolutionary Processors (NEPs) and Hybrid Networks ofEvolutionary Processors (HNEPs), CommunicationP Systems, Transitional P Systems, P Systems withActive Membranes, Polymorphic P Systems, Insertion-Dele-tion Systems, Insertion-Deletion P Systems with Small Parameters, and Splic-ing P Systems. Promising results of application of biocomputing methods and results in computer algebra and computerlinguistics are presented too.

Una dintre marile provocări ale informaticii moderne este ideea de a descrie lumea din jurul nostru în limbajul procesării informaţiei. O modali-tate de a face aceasta este studierea proceselor de calcul care au loc în natură.

Calculul natural reprezintă puntea de trecere dintre ştiinţele naturale şi informaţionale. Astăzi, majoritatea paradigmelor, principiilor şi mecani-smelor utilizate în calculele proiectate de o fiinţă umană pot fi urmărite în cadrul sistemelor naturale ca sursă de inspiraţie. În timp ce unele domenii ale calcului natural, cum ar fi calculul evolutiv şi neuronal, au fost investigate o perioadă mai îndelungată, alte domenii precum calculul molecular şi cu-antic, sunt mult mai tinere şi mult mai puţin investigate. Bazat pe fenomene naturale, calculul molecular foloseşte paradigme ale biologiei moleculare, iar calculul cuantic principiile fizicii cuantice şi exploatează paralelismul cuantic.

În ultimii ani, utilizarea mecanismelor şi tehnicilor de calcul natural au devenit principala forţă de elaborare a tehnologiilor informaţionale şi de

– 170 –

comunicare. Mai mult decât atât. Paradigmele şi metodele calculului natu-ral reprezintă o contribuţie semnificativă în domeniul informaticii teoretice, ţinând cont de faptul că perceperea esenţei calculului constituie subiectul principal al acestei ştiinţe. Astfel, cercetările efectuate în domeniul calculului natural sunt pârghii importante ale progresului pentru ambele faţete ale in-formaticii (teorie şi practică).

Calculul biologic (numit, de asemenea, calcul molecular sau celular) este un nou domeniu interdisciplinar de cercetare situat la intersecţia infor-maticii, chimiei, biologiei şi fizicii, care promite schimbări revoluţionare în domeniul calculatoarelor în viitorul apropiat. El urmăreşte dezvoltarea de noi echipamente şi sisteme de calcul pentru procesarea informaţiei la nivel atomar sau molecular în baza principiilor biologice, chimice, electronice, fo-tonice şi/sau mecanice.

Cel mai vechi exemplu de model de calcul inspirat de natură este au-tomatul celular, propus de Ulam şi von Neumann în anii 1940. Aprofundarea cercetărilor în teoria automatelor a dat naştere domeniului de calcul neu-ronal, care îmbină cercetări din domeniile neuroştiinţelor (neuroştiinţe computaţionale) şi informaticii (reţele neuronale).

Evoluţia darwiniană a inspirat paradigma de calcul evolutiv. În infor- matică, tehnicile evolutive sunt utilizate pe scară largă pentru rezolvarea problemelor de optimizare a parametrilor prin aplicarea strategiilor de evoluţie sau a programării evolutive.

Un alt grup prevalent de modele de calcul inspirate de natură este cu-noscut sub numele de algoritmi genetici. Algoritmii genetici sunt aplicaţi cu succes la soluţionarea problemelor combinatorice şi de optimizare.

Printre paradigmele, inspirate de inteligenţa colectivă prezentă în natură, trebuie menţionaţi algoritmii furnicii (ant algorithms) şi inteligenţa roiului (swarm intelligence). Algoritmii furnicii sunt modele inspirate de comportamentul coloniei de furnici, iar algoritmul inteligenţa roiului - de comportamentul unui roi de organisme biologice mobile (cum ar fi bacteri-ile, furnicile, termitele, albinele, păianjenii, peștii, păsările) în care fiecare in-divid comunică cu ceilalţi fie direct, fie indirect, prin acţiuni asupra mediului său local. Cea mai răspândită aplicaţie a inteligenţei roiului este optimizarea roi a particulei (partide swarm optimization).

Viaţa artificială (ALife) constă în încercarea de a crea sisteme artificiale care, în mod normal, manifestă proprietăţi specifice doar organismelor vii.

– 171 –

Un exemplu de model al vieţii artificiale a fost propus în 1968: sistemele Lin-denmayer (L-sisteme). Acestea sunt sisteme cu rescriere paralelă care, por-nind de la un cuvânt iniţial, continuă aplicând regulile de rescriere în paralel la toate literele cuvântului generând, astfel, cuvinte noi.

Sistemele imunitare artificiale sunt, de asemenea, modele de calcul care utilizează inteligenţa colectivă, dar pot efectua calcule mai complexe într-o manieră paralelă și distribuită. Ele folosesc procedee de învăţare, memoriza-re, de recuperare asociativă și alte mecanisme pentru a soluţiona probleme ce ţin de recunoaștere și clasificare.

Paradigma calculului biomolecular se bazează pe ideea că datele pot fi codificate prin biomolecule, iar metodele biologiei moleculare pot fi utilizate pentru a le transforma efectuând operaţii aritmetice sau logice.

Modelul de calcul ADN (DNA computing) presupune că biomoleculele sunt ADN-uri. Nașterea acestui domeniu este marcată prin experimentul re-alizat în anul 1994 de către Leonard Adleman, care a reușit să rezolve un caz particular al problemei căii hamiltoniene într-un graf orientat exclusiv prin manipularea eprubetelor cu ADN-uri. Ulterior s-au propus și alte metode pentru construirea dispozitivelor de calcul bazate pe ADN.

Domeniul de cercetare calculul membranar, având la origine încercarea de a formula un model de calcul inspirat de structura și funcţionarea unei celule vii, este introdus de Gh. Păun în 1998. Astfel, primele modele propuse aveau la bază o structură asemănătoare amplasamentului celular al membra-nelor (ierarhică), care delimitează niște compartimente în care multiseturile de chimicale (numite obiecte) evoluează în conformitate cu regulile de evo-luţie specificate. Aceste reguli fie modelează reacţiile chimice și reprezintă niște reguli de rescriere (pentru multiseturi), fie au fost inspirate de alte pro-cese biologice, cum ar fi penetrarea obiectelor prin membrane. Modelele au fost mai apoi modificate prin încorporarea unor caracteristici suplimentare inspirate de idei înrădăcinate în biologie, matematică sau informatică.

În cadrul proiectului STCU 4032 „Puterea și eficiența calculului natural: P sisteme (membranare) neuronale” („Power and efficiency of natural compu-ting: neural-like P (membrane) Systems”) (managerul proiectului - prof. Iurie Rogojin, instituţia coordonatoare - Institutul de Matematică și Informatică al Academiei de Știinţe a Moldovei), s-au cercetat noile posibilităţi de calcul ofe-rite de mai multe modele importante din domeniul calculului biologic.

S-a ţinut cont atât de aspectele teoretice, cât și de cele practice ale acestor modele.

– 172 –

Principalele obiective ale proiectului preconizau aplicarea metodelor și rezultatelor oferite de calculul natural (membranar) în algebra computaţio-nală și lingvistica matematică, în scopul soluţionării eficiente a unor proble-me importante din aceste domenii, elaborarea unui instrumentar software pentru simularea P sistemelor și contribuirea la dezvoltarea teoriei P siste-melor.

Au fost cercetate noile posibilităţi oferite de calculul cu biomolecule. în special, Reţelele de Procesoare Evoluţioniste (RPE) și Reţelele Hibride de Procesoare Evoluţioniste (RHPE), diverse variante de P sisteme (comunica-ţionale, tranziţionale, cu membrane active, polimorfice, splicing), sisteme cu inserţie-deleţie, P sisteme cu inserţie-deleţie cu un număr mic de parametri. Multe dintre aceste modele pot fi considerate și modele de sisteme neuronale (în special, P sistemele tissue-like, RPE și alte exemple concrete de dispoziti-ve universale de calcul elaborate în cadrul proiectului). S-a mai examinat un model intramolecular pentru procesul de asamblare a genelor în ciliate, care poate fi considerat o paradigmă bioinspirată potrivită pentru reprezentarea P sistemelor tissue-like.

S-a cercetat frontiera de intractabilitate (indecidabilitate, în cazul nos-tru) a problemelor propuse spre rezolvare pentru majoritatea acestor modele în scopul de a înţelege mai bine posibilităţile lor de calcul (universalitatea, eficienţa, complexitatea și altele). Astfel, s-a demonstrat că orice limbaj recur-siv enumerabil poate fi generat de o RHPE completă cu 7 noduri, obţinând un răspuns afirmativ la întrebarea formulată de E. Csuhaj-Varju, C. Martin-Vide și V. Mitrana (2005) cu privire la posibilitatea de a genera un limbaj recursiv enumerabil arbitrar peste un vocabular V cu o RHPE completă de dimensiuni mai mici decât 27+3-card (V). S-a arătat, de asemenea, că familia RHPE cu 2 noduri nu poate genera limbajele recursiv enumerabile.

S-a introdus o nouă variantă de sisteme de calcul cu eprubete, sisteme ADN cu separarea lungimii, bazat pe operaţii splicing și comunicare între eprubete prin cuvinte filtrate conform lungimii, inspirate de tehnica de labo-rator electroforeză în gel. S-a arătat că sistemele ADN cu separarea lungimii, chiar și cu parametri foarte limitaţi, sunt capabile să simuleze mașini Turing.

Astfel, în baza lor s-ar putea construi (teoretic) un biocalculator universal. Calculul membranar reprezintă un model formal de calcul distribuit și

celular. S-a definit o variantă nouă de P sisteme cu reguli de rescriere, numite P sisteme polimorfice, care admit ca regulile oricărei regiuni să fie definite

– 173 –

prin conţinutul regiunilor interioare, dar nu prin specificare explicită la descrierea sistemului. Această idee este inspirată de conceptul lui von Ne-umann „program is data“, dar și de direcţia nouă de cercetare propusă de Gh. Păun privind nucleul celulei. Pentru P sisteme splicing s-a demonstrat o afirmaţie remarcabilă: 6 reguli splicing sunt suficiente pentru universalitatea sistemului (am obţinut astfel P sistemul universal cu cel mai mic număr cu-noscut de reguli).

Metodele de calcul și rezultatele calculului natural (membranar) s-au aplicat în algebra computaţională. Acest domeniu ridică probleme extrem de complicate, care impun căutarea unor metode eficiente de rezolvare. Pe par-curs, au fost analizate sisteme de calcul utilizate atât în algebra computaţio-nală comutativă, cât și în cea necomutativă. Rezultatul obţinut a fost prezen-tat sub forma unei baze de date. Sistemele analizate ţineau cont de eficienţă, de terminarea calculelor, dar și de unele detalii tehnice privind implementa-rea acestora. De asemenea, s-au cercetat metodele existente de calcul paralel utilizate în sistemele algebrei computaţionale. S-a studiat o serie de probleme din teoria matricelor (calculul permanentului), teoria bazelor Gröbner (de-terminarea dacă algebra are dimensiune finită, verificarea dacă un set dat de polinoame formează baza Gröbner pentru algebra dată). Pentru a simula algoritmii elaboraţi a fost folosit sistemul P-lingua. S-a constatat că acest sis-tem nu poate fi aplicat pentru a simula manipulări cu monoame. S-a propus ca acest sistem să fie extins cu un mecanism de parametrizare a regulilor.

S-au aplicat metode și rezultate ale calculului natural (membranar) în lingvistica matematică. Rezultatele principale obţinute în acest domeniu sunt algoritmii originali elaboraţi pentru modelarea procesului de divizare a cuvintelor în silabe, metodele de reprezentare, creare și gestionare a dicţio-narelor electronice, algoritmii de paralelizare a procesului de flexionare, for-malismele noi de generare a limbajelor cu sisteme membranare tranziţionale.

În continuare a fost elaborat un instrumentar software pentru con-struirea simulatoarelor P sistemelor. Astfel, a fost propusă versiunea beta a instrumentarului care permite crearea simulatoarelor pentru P sisteme ori-entate la soluţionarea unor problem specifice. Folosind acest instrumentar, s-au construit simulatoare pentru câteva P sisteme în scopul de a demon-stra și obţine soluţii pentru problemele din algebra computaţională și ling-vistică cu aplicarea paralelismului masiv inspirat de calculul biomolecular. Crearea simulatoarelor servește drept test pentru aplicabilitatea instru-

– 174 –

mentarului elaborat. Simulatoarele s-au aplicat pentru imitarea dezvoltării P sistemelor, propuse pentru modelarea soluţiilor unor probleme din alge-bra computaţională și lingvistică. Astfel, simulatoarele au permis validarea acestor soluţii.

În cadrul proiectului s-au obţinut mai multe rezultate importante (te-oretice și practice) publicate în reviste de prestigiu internaţional, și anume, în Theoretical Computer Science, Elsevier (5 articole); Natural Computing, Springer (4 articole); Lecture Notes in Computer Science, Springer (9 arti-cole); Fundamenta Informaticae, IOS Press (2 articole); Biosystems, Elsevier (1 articol); Discrete Applied Mathematics, Elsevier (1 articol); Internatio-nal Journal of Computers, Communications and Control, Agora University Editing House (1 articol); International Journal of Foundations of Compu-ter Science, World Scientific (1 articol); Romanian Journal of Information Science and Technology, Romanian Academy (1 articol), Romanian Biolo-gical Science (1 articol); Computer Science Journal of Moldova, (4 artico-le). Membrii proiectului sunt coautori la două capitole din monografia The Oxford Handbook of Membrane Computing, ed. by G.Paun, G.Rozenberg, A.Salomaa, Oxford University Press, 2010. Membrul proiectului Vladimir Rogojin a susţinut teza PhD “Gene Assembly in Stichotrichous Ciliates. Ele-mentary Operations, Parallelism and Computation” la Abo Academy Uni-versity, Turku, Finland, TUCS Dissertation, No 117, May 2009. O serie de rezultate din teza sa au fost incluse în rapoartele proiectului. De asemenea, membrii proiectului au prezentat comunicări și rapoarte invitate la nume-roase conferinţe internaţionale dedicate calculului natural.

Un rezumat al cercetărilor în domeniul calculului natural efectuate în cadrul Institutului de Matematică și Informatică a fost publicat în: Alhazov A., Boian E., Burtseva L., Ciubotaru C., Cojocaru S., Colesnicov A., Demido-va V., Iva- nov S., Macari V., Magariu G., Malahova L., Rogojin V., Rogozhin Yu., Tofan T., Verlan S., Verlan T. Investigations on Natural Computing in the Institute of Mathematics and Computer Science.

Constantin CIUBOTARU, Svetlana COJOCARU, Galina MAGARIU, Iurie ROGOJIN

Computer Science Journal of Moldova. 2010, V. 18, N. 2 (53), 101-138. ISSN 1561-4042

– 175 –

SVETLANA COJOCARU. DE LA ABAC LA MEC

Începând cu acest număr, revista noastră propune cititoarelor sale să se înscrie la cursurile de studiere prin corespondență a programării pen-tru maşinile electronice de calcul, cursuri pe care le va conduce SVETLANA CHIRILOVNA COJOCARU, CANDIDAT ÎN ȘTIINȚE FIZICO-MATEMATI-CE, COLABORATOR SUPERIOR LA INSTITUTUL DE MATEMATICĂ CU CENTRU DE CALCUL AL AȘA RSSM. Clubul îşi va avea şedințele lunar, prima fiind considerată cea inaugurală din numărul de față. Pe lângă lecțiile propriu-zise, cititoarele – membre ale clubului vor putea primi răspunsuri la întrebările ce le interesează. De asemenea, vom propune şi scurte liste de literatură suplimentară.

Omul a pătruns în cosmos. A coborât în adâncimile cândva în-cuiatelor oceane. Omul a îndrăznit să pună „în lanțuri” cele mai

dezlănțuite energii ale pământului și soarelui. Cu mâinile goale aceste ener-gii nu le „înhami”, fără un prieten de nădejde e greu să te întorci acasă din nemărginirea cosmosului și apelor. Cine e acel „prieten de nădejde”? Mașina electronică de calcul, sau prescurtat MEC. Și dacă astăzi vorbim despre apli-carea MEC în cele mai diverse domenii ale științei și tehnicii, nu e de mirare pentru nimeni, deoarece, într-o anumită măsură, ne-am deprins cu ideea, că, fără ele, nu poți vorbi despre un înalt nivel de dezvoltare. Dar dacă ai să-i spui chiar celui familiarizat cu aparatele de calcul, că mașina electronică, sau cum i se mai spune, computerul, e în stare să-ți ajute chiar la cele mai neînchipuite „operații” pe lângă casă, la bucătărie, la frizerie sau la atelier, puțini vor fi acei care să te creadă. Totuși adevărul este acesta. Azi puteți pro-cura o mașină de spălat cu comandă automată. Un simplu dispozitiv, montat în televizorul dumneavoastră, vă ajută să modelați diferite jocuri și exerciții de antrenare a memoriei, reacției sau de dezvoltare a gândirii logice, iar toate acestea le puteți urmări și controla imediat pe ecranul televizorului. Atare dispozitiv va avea la bază tehnica de calcul. De aceea cititorul nu trebuie să-și închipuie că termenul „de calcul” ar însemna să fie legat numai și nu-mai de sfera unor probleme de matematică. Tehnica cu roboți, automatele și liniile automatizate ‒ în inima lor tot MEC lucrează. Uneori noi suntem „serviți” de aceste mașini-minune, fără ca să ne dăm seama de aceasta. Ani la rând în țara noastră funcționează sisteme de rezervare a biletelor în do-meniul transportului de pasageri pe calea aerului și celui feroviar. E vorba de sistemele „Sirena” și „Express”. Informațiile despre disponibilitatea biletelor

– 176 –

la cutare rută se acumulează în memoria mașinilor de calcul și e suficient să faci o comandă ‒ la telefon sau la mașina de scris, ca în câteva secunde să ți se furnizeze informația necesară sau să ți se elibereze un bilet. Și aici intri în contact direct cu calculatoarele electronice MEC.

Tehnica de calcul pătrunde în cele mai neașteptate domenii ale activității omului. La o frizerie modernă, un ecran de televizor, cuplat cu mașina electronică de calcul, îți poate imediat da ”un sfat”, ce coafură te prinde mai bine. Câteva trăsături de condei, o simplă schiță a hainei, ce ai vrea să ți-o coși îndeamnă la lucru mașina de calcul, și în câteva clipe ecranul aceluiași televizor îți va demonstra haina comandată. Mai mult decât atât: această mașină de calcul cu ecran, sau cum îi mai zicem, displei, e în stare „să-ți recomande”, ce fel de model te va prinde mai bine. Pentru că pe același ecran vei putea să te privești din toate părțile și ai putea introduce cutare sau cutare corecții în modelul ales. În momentul când ai ales un anumit model, computerul va elabora schițele vi-itoarei haine conform caracteristicilor individuale și le va transmite croitorului. E adevărat, deocamdată, avem puține asemenea ateliere și frizerii. Dar viitorul numaidecât își va introduce, tot mai insistent, noutățile tehnice în traiul nostru. Până atunci, însă, noi trebuie să acumulăm cunoștințe cât mai largi în domeniul tehnicii de calcul și să ne apropiem cât mai mult de cunoașterea capacităților ei.

Pentru început, un pic de istorie. Cine dintre noi nu cunoaște rudimen-tarul abac, de care s-au servit sute de ani toți contabilii-calculatorii lumii? Abacul de contabilitate și azi își are valoarea sa. Simplu prin construcție, abacul a fost „înghesuit” abia în secolul XVII de către dispozitivele mecanice de calcul. În 1642 matematicianul, fizicianul și filozoful francez Blaise Pas-cal a construit un aparat mecanic de calcul, ce efectua adunarea și scăderea cu numere de opt cifre. Abia trei decenii mai târziu dispozitivul de calcul al matematicianului german Gottfried Leibniz va efectua calcule cu toate cele patru operații. În țara noastră primul aritmometru a fost construit de mate-maticianul rus P. Cebâșev. Ideile lui în elaborarea automatelor de calcul și-au păstrat actualitatea până în zilele de azi. Nespus de mare este contribuția la elaborarea automatelor de calcul a matematicianului englez Charles Bab-badge, care a activat în prima jumătate a secolului trecut. Mașina de cal-cul, construită de el, era capabilă să efectueze nu numai operații matematice separate, ci un complex de calcule conform unui program concret. Mașina lui Charles Babbadge era înzestrată cu dispozitive de citire și emitere a informației, cu dispozitiv aritmetic și de memorare, precum și cu un dis-pozitiv de comandă ce dirija consecutivitatea efectuării operațiilor. Deși elaborată pe principii mecanice de funcționare, mașina lui Babbadge stă la

– 177 –

originea mașinilor electronice de calcul moderne. Este curios de menționat, că prima programatoare, care a operat cu mașina lui Babbadge, a fost con-tesa Lovelace, Augusta Ada Bairon, fiica marelui poet. Posedând strălucite capacități matematice, o mare erudiție și inteligență, Ada Bairon a publicat o lucrare, bazându-se pe experiențele cu mașina lui Babbadge, lucrare ce i-a atribuit autoarei numele de pionierat în teoria programării.

Dezvoltarea electronicii a contribuit la evoluția intensă a tehnicii de calcul. Prin anii 40 ai secolului nostru au apărut primele mașini de calcul, construite pe baza schemelor electronice. În comparație cu cele mai simple microcal-culatoare moderne aceste mașini erau foarte «neîndemânatice» și ca volum («MARC-1», una din mașinile acestei generații, ocupa o suprafață de peste 40 metri pătrați, cântărea 5 tone și era acționată de un motor cu o capacitate de 5 cai-putere); neîndemânatice apăreau aceste mașini și ca viteză de calcul (înmulțirea, de exemplu, dura 3-6 secunde, comparați: o mașină electronică de calcul de ultimă generație efectuează zeci de... milioane de operații pe secundă).

Dar lumea nu bătea pasul pe loc. Revoluția tehnico-științifică, ce a ex-plodat pe toate continentele în secolul nostru, a pus în fața științei matemati-ce sarcina de a elabora și construi noi mașini de calcul, care să corespundă ritmurilor vertiginoase de dezvoltare a științei și tehnicii pe arenă mondială. În 1947, când omenirea abia se dezmeticise după cataclismul celui de-al Doilea Război Mondial, iar țara noastră abia își vindeca rănile, la Kiev, sub conducerea academicianului S. Lebedev, a fost elaborată prima mașină electronică de calcul, ce a intrat în funcție patru ani mai târziu. De aici încolo noile generații de mașini electronice vor fi aplicate în cele mai neînchipuite domenii de activitate umană, începând cu marile complexe de producție au-tomatizate și terminând cu tehnica de natură fantastică cu roboți. Noi însă în continuare ne vom preocupa de mașinile electronice simple, despre care în documentele de partid, în hotărârile guvernului se spune că îl vor ridica pe omul contemporan la un nou nivel de participare nemijlocită la progresul tehnico-științific și la viața obștească, necunoscut până acum.

Femeia Moldovei, nr. 1, 1986

Notă. Articolul – primul dintr-o serie, ce intenționa să familiarizeze femeile cu programarea calculatoarelor (!) – a fost tipărit cu caractere chirilice, digitizarea și transliterarea lui fiind efectuată cu ajutorul instrumentarului, elaborat în cadrul In-stitutului de Matematică și Informatică. Vocabularul “de epocă” a fost păstrat intact.

Partea IV

LUCRĂRI DE POPULARIZARE A ȘTIINŢEI

– 180 –

O SUTĂ DE INFORMATICIENI ROMÂNI

Este vorba despre o carte cu ti-tlul „O sută de autori români

în informatica teoretică” (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Com-puter Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monu-mentală, de peste 30 de volume ma-sive, dând seama de tot atâtea ramuri ale știinţei și culturii românești, de la istorie și geografie la matematică, fizi-că, chimie și informatică, de la știinţele „exacte” la umanitare, plus un număr de volume „suplimentare” (așa cum este și cel de faţă). Seria este realizată de Academia Română, în cin-stea Centenarului Marii Uniri, și este coordonată de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei. Volumul în discuţie aici este editat de Svetla-na Cojocaru, de la Chișinău, subsemnatul și profesorul Dragoș Vaida, din București, unul dintre primii informaticieni români, cu contribuţii majo-re în domeniu (și colaborator apropiat al revistei). Svetlana Cojocaru este membru corespondent al Academiei de Știinţe a Moldovei, cunoscută și ea cititorilor revistei, fiindu-ne alături încă de la începuturi. (Apropo: pe 27 martie, cu ocazia ședinţei festive comune a celor două Academii, prilejuită de Centenarul Unirii Basarabiei cu România și desfășurată în Aula Acade-miei Moldovei, Academia Română a anunţat crearea unei filiale la Chișinău, care se adaugă astfel Filialelor din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, Academia Română confirmându-și statutul de Academie a tuturor românilor, indife-rent de locul unde trăiesc aceștia.)

Volumul are stilul unui who’s who (scurte prezentări, urmând un for-mat standard: studii, teză de doctorat, funcţii, domenii știinţifice abordate, rezultate mai importante, distincţii, selecţie de titluri de cărţi și articole), dar, evident, restrângerea la o sută de nume, decizie care vrea să amintească de numărul de ani trecuţi de la constituirea României Mari, a avut drept con-

– 181 –

secinţă omiterea multor cercetători care ar fi meritat incluși în carte. (Și din acest motiv, am precizat asta și în prefaţă, volumul nu propune un „podium”, nu stabilește o ierarhie printre informaticienii români, din ţară sau din lume.)

Faptul că editorii sunt de pe ambele maluri ale Prutului este semnificativ – la fel este răspunsul pe care editorii au ales să-l dea întrebării ce înseamnă în acest context român? În consonanţă cu Centenarul, am inclus în carte autori născuţi în România (cea de acum sau cea de dinainte de Războiul Al Doilea Mondial, deci, în Regatul Român) sau care vorbesc românește, indiferent de locul unde s-au născut. Români din ţară, din Basarabia și de oriunde în lume – și găsim, cum se știe, informaticieni români peste tot, din Canada în Japonia și din Finlanda în Noua Zeelandă.

Au fost incluși mai ales informaticieni în viaţă, cu informaţiile trimise chiar de ei, dar sunt prezenţi și o parte dintre cei dispăruţi, începând cu „pa-triarhii” domeniului, Grigore C. Moisil și Solomon Marcus.

O a doua întrebare editorială a fost „ce este informatica teoretică?”, dar aici lucrurile sunt ceva mai complicate, nu există o separare intre teoretic și practic, nici în informatică și nici în alte știinţe. („Nimic mai aplicativ decât o teorie bună”, se spune printre cercetători.) Răspunsul a fost cel intuitiv: apropierea de matematică, opinia comunităţii știinţifice, tipul revistelor în care autorii au publicat lucrări. Importante sunt, însă, alte aspecte.

Mai întâi, faptul că informatica românească are o vechime remarcabilă, de peste 90 de ani (mergem până în „pre-istoria” ei, în 1927, când Gabri-el Sudan dădea, în același timp dar independent de W. Akkerman, primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă), că a acoperit de-a lungul vremii toate direcţiile de cercetare ale domeniului (stăm, așadar, foarte bine și sincronic și diacronic). În carte se pot distinge clar generaţiile de informaticieni, ca preocupări, problematică, tehnici de lucru, matematică preponderent folosită.

Informatica teoretică românească are și mai multe priorităţi, idei intro-duse și ramuri iniţiate de români – nu dau exemple, cititorul poate consulta cartea.

Foarte interesantă este „sociologia” domeniului: majoritatea informa-ticienilor prinși în carte au început cu informatica teoretică, mulţi chiar cu matematica, au contribuţii teoretice, dar o mare parte au fost sau sunt pro-fesori universitari și destul de mulţi au trecut la aplicaţii, la software, chiar la hardware. Numeroși români informaticieni, tineri sau de vârsta „a doua”,

lucrează în companii binecunoscute, unii sunt chiar parteneri de afaceri ai acestora sau au propriile mici companii informatice. Sunt și cazuri de infor-maticieni foarte bine realizaţi material.

Pe scurt, cartea conţine o mare cantitate de informaţie, care ar putea sta la baza unor studii mai aprofundate, pe direcţiile menţionate mai sus.

Un volum aniversar, demonstrând că avem o remarcabilă comunitate a informaticienilor români, sugerând însă realizarea unui volum mai cuprin-zător, fără restricţii de lungime (la un volum complet nu este realistic a spera, noi tineri de mare succes intrând continuu în scenă).

Gheorghe PĂUN. Revista Curtea de la Argeş, nr. 7 (92), iulie 2018

– 183 –

ÎMBLÂNZIREA INFINITULUI (FRAGMENT)

Mult timp a trecut de atunci, multe s-au schimbat, s-a modificat

şi structura institutului, alături de secţia „Matematica aplicată” formându-se cea de informatică. În ea s-a încadrat şi o altă Co-jocaru, doamna Svetlana Cojocaru, pe care de la prima conversaţie am remarcat-o ca aleasă vorbitoare de română şi n-am întârziat s-o invit la ciclul de emisiuni „Inventica”, pe care-1 realizam în acele vremi la Televiziu-nea Naţională. Printre subiectele la care am colaborat a fost unul ce m-a atras cu deosebi-re: elaborarea corectorului ortografic RomSP pentru limba română, utilizat treptat în tot mai multe instituţii şi prezentat de Svetlana Cojocaru în mod cât se poate de accesibil, aş spune chiar — captivant. A fost un bine-venit prilej de a atrage atenţia telespectatorului, deci a opiniei publice asupra posibilităţilor mate-maticii asistate de calculator.

...Se mai evidenţiază o categorie — monografiile, ale căror conţinut riguros, strict ştiinţific, poartă amprenta unei narativităţi fluente, sprintene. În această ordine de idei voi cita titlul „Cum Pascal şi Oberon vor apare pe “Samson” sau arta creării compilatoarelor”, purtând patru semnături: M. Evs-tiunin, A. Terehov de la Universitatea Sankt-Petersburg şi deja cunoscuţii de noi Svetlana Cojocaru şi Victor Ufnarovschi.

Pentru un neiniţiat, cele trei nume proprii din denumirea cărţii se asociază cu sonorităţi de natură istorico-mitologică, pe când practicanţii in-formaticii ştiu că Pascal şi Oberon sunt limbaje de programare, iar numele de Samson îl poartă un calculator performant pe vremea lui, dotat cu un sistem original de comenzi. Textul captivează, de la bun început: în prefaţă autorii mărturisesc că, recitindu-şi voluminosul manuscris, şi-au dat seama că înce-pi a înţelege cum să faci ceva abia după ce l-ai făcut. Afirmaţie care, constată ei, se referă, în întregime la cartea în cauză... În continuare, expunerea e

împănată din belşug cu aluzii, paralele glumeţe şi, mai ales, cu fragmente literare, de la Julio Cortazar la Mihail Bulgakov, de la Omar Khayam la An-ton Cehov. Consecvenţi până la capăt, autorii n-au putut rezista tentaţiei de a-şi încheia monografia cu un dialog din Charles Nodier, intitulat sugestiv „în loc de justificare”, din care cititorul poate deduce că i s-a oferit o carte cât se poate de stranie, în schimb i s-a spus ceva nou, iar dacă stilul ei e oarecum inegal, ce faci, se întâmplă uneori ca şi pasiunile să fie inegale...

Alexandru GROMOVDin volumul “Institutul de Matematică şi Informatică la 40 de ani.

File din istorie”, Chişinău, 2004

Partea V

DISTINCȚII ȘI ONORURI (SELECTIV)

– 186 –

– 187 –

– 188 –

– 189 –

– 190 –

– 191 –

Partea VI

BIBLIOGRAFIA

– 194 –

Autoreferate1. Кожокарь, С. К. Исследование РК-грамматик и их применение в

системах трансляции : 01.01.10 : автореф. дис. … канд. физ.-мат. наук / С. К. Кожокарь; АН УССР, Ин-т кибернетики. – Киев, 1981 – 16 р.

2. Cojocaru, Svetlana. Interfeţe inteligente pentru sisteme de calcul simbolic: 01.05.04 – Modelare matematică, metode matematice, produse program : autoref. tz. dr. habilitat în informatică/ Svetlana Cojocaru ; consultant șt. : Constantin Gaindric ; Acad. de Știinţe a Moldovei, Inst. de Matematică și Informatică. – Ch. : S. n., 2007. – 26 p.

Monografii, lucrări didactice3. Cojocaru, Svetlana. Procesarea limbajului natural. Aspecte morfologice

: Suport de curs / Svetlana Cojocaru ; Univ. Acad. de Științe a Moldo-vei, Inst. de Matematică și Informatică. – Ch., 2016. – 39 p. – Bibliogr.: p. 33-39 (58 tit.). – ISBN 978-9975-933-93-3.

4. Backelin, Jörgen. Mathematical Computations Using Bergman / Jörgen Backelin, Svetlana Cojocaru, Victor Ufnarovski ; Mathematics Centre for Mathematical Sciences Lund University. –Lund, 2005. – 206 p. – ISBN 91-631-7203-8.

5. Cojocaru, S. Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Moldova / S. Cojocaru, C. Gaindric. – Ch. : Inst. de Matematică şi Informatică al A.S.M., 2003. – 95 p.

Rec.: Kulikovski, Lidia. Considerente asupra edificării societăţii infor-maţionale în Moldova // BiblioPolis. – 2004. – Vol. 9, Nr. 1. –P. 45-46.

6. Как Паскаль и Оберон попадают на “Самсон”, или искусство соз-дания трансляторов/ С. К. Кожокарь, М. В. Евстюнин, А. Н. Тете-хов, В. А. Уфнаровский ; под ред. А. Ф. Данильченко. – К. : Штиин-ца, 1992. – 303 р. – Bibliogr.: р. 295. – ISBN 5-376-01465-7.

Capitole în monografii

7. Emergency-SonaRes: a system for ultrasound diagnostics support in ex-treme cases : [proc. of the NATO Advanced Research Workshop on Im-proving Disaster Resilience and Mitigation – IT Means and Tools, Iasi, 6-8 Nov. 2013] / Constantin Gaindric, Svetlana Cojocaru, Olga Popco-va, Serghei Puiu, Iulian Secrieru // Improving Disaster Resilience and

– 195 –

Mitigation – IT Means and Tools / eds. : H.-N. Teodorescu [et al.]. – Dordrecht, 2014. – Chap. 18. – P. 283-292. – (NATO Science for Peace and Security Ser. C: Environmental Security). – Bibliogr.: 13 tit. – DOI 10.1007/978-94-017-9136-6__18

8. Digital divide: introduction to the problem / Liudmila Burtseva, Svetla-na Cojocaru, Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatiana Verlan // Selected Readings on Global Information Technology: Contemporary Applications / ed. : Hakikur Rahman. – Hershey, 2009. – Chap. 2. – P. 21-36. – Bibliogr.: 31 tit. – DOI: 10.4018/978-1-60566-116-2.ch002. – Acces: https://robertoigarza.files.wordpress.com/2008/03/lib-selected-readings-on-globlal-information-technology-vvaa-2009.pdf

9. Digital divide: A glance at the problem in Moldova / Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru. Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatiana Verlan // Information Communication Technologies: Concepts, Methodologies, Tools, and Applications / ed. : Craig Van Slyke. – Hershey, 2008. – Vol. 4. – Chap. 5.21. – P. 2531-2565.

10. Digital divide: introduction to the problem / Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru. Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatiana Verlan // Infor-mation Communication Technologies: Concepts, Methodologies, To-ols, and Applications / Ed. : Craig Van Slyke. – Hershey, 2008. – Vol. 1. – Chap. 1.6. – P. 74-90.

11. Cojocaru, Svetlana. Interfeţe inteligente// Sisteme suport pentru decizii / Florin Gheorghe Filip, ed. – Ed. a 2-a, rev. și adăug. – București, 2007. – Subcapitolul 4.4.4.3. –P. 213-215.

12. Digital divide: A glance at the problem in Moldova / Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru. Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatiana Ver-lan // Information communication technologies and human develop-ment: opportunities and challenges / eds.: Mila Gascó-Hernandez, Fran Equiza-Lopez, Manuel Acevedo-Ruiz. – Hershey, 2007. – Chap. 4. – P. 77-115. – DOI: 10.4018/978-1-59904-057-8.ch004.

13. Digital divide: introduction to the problem / Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru. Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatiana Verlan // In-formation communication technologies and human development: op-portunities and challenges / eds.: Mila Gascó-Hernandez, Fran Equiza-Lopez, Manuel Acevedo-Ruiz. – Hershey, 2007. – Chap. 3. – P. 57-76. – DOI: 10.4018/978-1-59904-057-8.ch003.

– 196 –

14. Backelin, J. BERGMAN / J. Backelin, S. Cojocaru, V. Ufnarovski // Com-puter Algebra Handbook / eds. : J. Grabmeier, E. Kaltofen, V. Weispfen-ning. – Springer, 2003. – P. 349-352.

15. Cojocaru, Svetlana. Non-Commutative GröbnerBases and Anick’s resolu-tion / Svetlana Cojocaru, Alexander Podoplelov, Victor Ufnarovski // Progress in Mathematics. – Chap. 7. – Basel, 1999. – Vol. 173 : Com-putational Methods for Representations of Groups and Algebras. – P. 139-159. – Bibliogr.: 11 tit. – DOI: https://doi.org/10.1007/978-3-0348-8716-8_7

Editor, redactor ştiinţific

16. BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience / ed.-in-chief : Bogdan Patrut, ed. advisory board : Minoo Alemi, Ioan Andone, …, Svetlana Cojocaru [et al.]. – Bacău : EduSoft, 2010-2018. – ISSN 2067-3957 (online). – ISSN 2068-0473 (print). – Acces: http://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain/index

17. Bulletin of the International Membrane Computing Society IMCS / bul. com. : Gheorghe Păun (chair), …, Svetlana Cojocaru [et al.]. – 2016-2018. – Acces: http://membranecomputing.net/IMCSBulletin/index.php

18. Computer Science Journal of Moldova / fondator : Inst. of Mathemat-ics and Computer Science,Acad. of Sciences of Moldova ; ed.-in-chief : Constantin Gaindric , vice editor-in-chief : Svetlana Cojocaru[et al.] ; Inst. of Mathematics and Computer Science. – Ch., 1993-2018. – 3 fasc. pe an. – ISSN 1561-4042. – Acces: http://www.math.md/en/pub-lications/csjm/

19. Curtea de la Argeş : revista lunară de cultură / red.-şef : Gheorghe Păun ; col. red. : Svetlana Cojocaru [et al.]. – Curtea de la Argeş, 2010-2018. – ISSN 2018-9489. – Acces: http://www.curteadelaarges.ro/IX_8_93.php

20. Fundamenta Informaticae : Annales Societatis Mathematicae Polo-nae, Ser. 4 / ed.-in-cief : Damian Niwiński ; European Association for Theoretical Computer Science. – Amsterdam : IOS Press, 1986-2018. – 2015, Vol. 138, Nr 1-2 : Special issue in memoriam of Yurii Rogozhin / eds. : Svetlana Cojocaru, Maurice Margenstern, Gheorghe Păun, Sergey Verlan– ISSN 1169-2968 (print). – ISSN 1875-8681 (on-line). – Acces: https://content.iospress.com/journals/fundamenta-in-formaticae/138/1-2

– 197 –

21. International Journal of Computers, Communication and Control / eds.-in-chief : Ioan Dzitac, Florin Gheorghe Filip ; editorial board : Vandana Ahuja, …, Svetlana Cojocaru, …, Constantin Gaindric [et al.] ; Univ. AGORA, Oradea. – Oradea : Agora University, 2006-2018. – Frequency : 6 issues/year. – ISSN 1841-9836 (online). – Acces: http://univagora.ro/jour/index.php/ijccc

22. Revista de Inventică = Inventics Review : Romanian Journal for Creativ-ity in Engineering and Technology Research and Education Reports / Inst. Naţ. de Inventică. – Iaşi, 1990 –. – 2005, An XV, Vol. IX, Nr 48 / H. N. Teodorescu, Seizaburo Arita, Svetlana Cojocaru (guest eds.). – ISSN 1220-3084.

23. Revista Română de Informatică şi Automatică / red.-şef : Adrian Vic-tor Vevera, col. red. : Adriana Alexandru, …, Svetlana Cojocaru [et al.] ; Inst. Naţ. de Cercetare–Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. – Bucureşti, 1991-2018. – ISSN 1220-1758 (print). – ISSN 1841-4304 (online). – Acces: https://rria.ici.ro/

24. Conference on Mathematical Foundations of Informatics, 2-6 July 2018 : proc. MFOI-2018 / ed. : S. Cojocaru, C. Gaindric, D. I. Drugus ; Acad. of Sciences of Moldova, Inst. of Mathematics and Computer Science. – Ch. : Inst. of Mathematics and Computer Science, 2018. – 276 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. și în note. – ISBN 978‐9975‐4237‐7‐9. – Acces: http://mfoi2018.math.md/proceedings.html

25. MITI-2018: International Conference on Mathematics, Informatics and Information Technologies, Bălți, 19-21 apr. 2018 : Communications / eds. : M. Cioban, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.]. – Bălți : S. n., 2018. – 226 p. – Acces: http://www.miti2018.usarb.md/proceedings.html

26. One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science/ edited by Svetlana Cojocaru, Gheorghe Păun, Dragoş Vaida. – Bucureşti : Editura Academiei Române, 2018. – 304 p. – (Romanian Civilization ; Suppl. 1). – ISBN 978-973-27-2908-3.

27. Conference on Mathematical Foundations of Informatics, 9-11 Nov. 2017 : proc. MFOI-2017 / ed. : S. Cojocaru, C. Gaindric, D. I. Drugus ; Acad. of Sciences of Moldova, Inst. of Mathematics and Computer Science. – Ch. : Inst. of Mathematics and Computer Science, 2017. – 182 p. – Bib-liogr. la sfârşitul art. și în note. – ISBN 978-9975-4237-6-2. – Acces: http://mfoi2017.math.md/proceedings.html

– 198 –

28. The Fourth Conference of Mathematical Society of the Republic of Moldo-va : dedicated to the centenary of Vladimir Andrunachievici (1917-1997), Jun. 28–Jul. 2, 2017 : Proc. CMSM 4 / eds. : Mitrofan Choban, Gheo-rghe Ciocanu, Svetlana Cojocaru ; Acad. of Sciences of Moldova, Inst. of Mathematics and Computer Science, Moldova State Univ. – Ch. : CEP USM, 2017. – 572 p. – ISBN 978-9975-71-915-5. – Acces: http://cmsm4.math.md/Proceedings_CMSM4.pdf

29. Conference on Mathematical Foundations of Informatics : Proc. MFOI-2016, 25-30 Jul. 2016 / eds. : S.Cojocaru, C. Gaindric ; Inst. of Math-ematics and Computer Science. – Ch. : Institute of Mathematics and Computer Science, 2016. – 352 p. – Bibliogr. la sfârșitul art. și în note. – ISBN 978-9975-4237-4-8. – Acces: http://www.mfoi.eu/conf 2016/Proceedings_MFOI2016.pdf

30. Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători. Vol. 2. : materialele conf. şt. a doctoranzilor, ed. a 5-a / com. şt. : Maria Duca (preş.), …, Svetlana Cojocaru [et al.] ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Univ. Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Școala Doctorală Științe Fizice, Școala Doctorală Științe Chimice și Tehnologice, Școala Doctorală Științe Biologice. – Ch. : S. n., 2016. – 242 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-933-84-1.

31. Workshop on Foundations of Informatics, 24-29 Aug. 2015 : Proc. FOI-2015 / eds. : S. Cojocaru, C. Gaindric ; Inst. of Mathematicas and Com-puter Science. – Ch. : S. n., 2015. – 453 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-4237-3-1. – Acces: http://foi.math.md/proceedings.pdf

32. Improving Disaster Resilience and Mitigation – IT Means and Tools: [proc. of the NATO Advanced Research Workshop on Improving Dis-aster Resilience and Mitigation – IT Means and Tools, Iasi, 6-8 Nov. 2013] / eds. : Horia-Nicolai Teodorescu, Alan Kirschenbaum, Svetlana Cojocaru, Claude Bruderlein. – Dordrecht : Springer, 2014. – 344 p. – (NATO Science for Peace and Security Series C : Environmental Securi-ty). – ISBN 978-94-017-9135-9 (print). – 978-94-017-9136-6 (online). – Acces: https://www.springer.com/us/book/9789401791359

33. Membrane Computing : 14th International Conference, CMC 2013, Chişinău, Republic of Moldova, Aug. 20-23, 2013, Revised Selected Papers / eds. : Artiom Alhazov, Svetlana Cojocaru, Marian Gheorghe,

– 199 –

Yurii Rogozhin, Grzegorz Rozenberg, Arto Salomaa. – Berlin ; Hei-delberg : Springer-Verlag, 2014. – 323 p. – ISBN 978-3-642-54239-8.https://www.springer.com/us/book/9783642542381

34. The Third Conference of Mathematical Society of the Republic of Moldova : dedicated to the 50th anniversary of the foundation of the Institute of Mathematics and Computer Science, 19–23 Aug. 2014 : Proc. IMCS-50 / eds. : Mitrofan Choban, Svetlana Cojocaru ; Acad. of Sciences of Moldova, Inst. of Mathematics and Computer Science. – Ch., 2014. – 602 p. – ISBN 978-9975-68-244-2. – Acces: http://www.math.md/imcs50/Proceedings_IMCS50.pdf

35. 14th International Conference on Membrane Computing : dedicated to the 50th anniversary of the Institute of Mathematics and Computer Science, 20–23 Aug. 2013 : Proc. CMC14 / eds. : Artiom Alhazov, Svetlana Co-jocaru, Marian Gheorghe, Yurii Rogozhin ; Inst. of Mathematics and Computer Science, Acad. of Sciences of Moldova. – Ch. : Inst. of Math-ematics and Computer Science, 2013. – 333 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-4237-2-4. – Acces: http://www.math.md/cmc14/CMC14_Proceedings.pdf

36. International Conference on Intelligent Information Systems: dedicated to the 50th anniversary of the Institute of Mathematics and Computer Science, 20-23 Aug. 2013:Proc. IIS / eds. : C. Gaindric, S. Cojocaru ; Inst. of Mathematics and Computer Science, Acad. of Sciences of Mol-dova. – Ch. : Inst. of Mathematics and Computer Science, 2013. – 274 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-4237-1-7. – Acces: http://www.math.md/iis2013/IIS2013_Proceedings.pdf

37. International Workshop on Intelligent Information Systems, Chisinau, 13-14 sept. 2011 : proc. / eds. : C. Gaindric, S. Cojocaru ; Inst. of Mathematics and Computer Science, Acad. of Sciences of Moldova. – Ch. : Inst. of Mathematics and Computer Science, 2011. – 268 p. – Bib-liogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-4237-0-0.

38. Resurse lingvistice şi instrumente pentru prelucrarea limbii române : Luc- rările atelierului, Iași, 14–15 dec. 2007 / ed. : Ionuț Cristian Pistol, Dan Cristea, Dan Tufiș ; com. progr. : Corneliu Burileanu, …, Svetlana Co-jocaru [et al.]. – Iași : Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iași, 2008. – 201 p. – Bibliogr. la sfârșitul art. – ISBN 978-973-703-208-9. – Acces: http://www.racai.ro/media/consilr2007.pdf

– 200 –

39. Resurse lingvistice şi instrumente pentru prelucrarea limbii române : Luc- rările atelierului, Iași, 3 noiem. 2006 / ed. : Corina Forăscu, Dan Tufiș, Dan Cristea ;com. progr. : Corneliu Burileanu, …, Svetlana Cojocaru [et al.]. – Iași : Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iași, 2006. – 178 p. – Bibliogr. la sfârșitul art. – ISBN 978-973-703-208-9. – Acces: http://consilr.info.uaic.ro/editii%20anterioare/2006/pages/volum.pdf

40. Computational Commutative and Non-Commutative Algebraic Geometry / eds. : Svetlana Cojocaru, Gerhard Pfister, Victor Ufnarovski. – Amsterdam : IOS Press, 2005. – 336 p. – (NATO Science Series, III : Computer and Systems Sciences ; Vol. 196). – ISBN 978-1-58603-505-1 (print). – ISBN 978-1-60750-112-1 (online).

41. Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Știinte a Moldo-vei / red. : Svetlana Cojocaru. – Ch. : S. n., 2000. – 80 p.

Articole știinţifice2017

42. Alhazov, Artiom. Small asynchronous P systems with inhibitors defining non-semilinear sets / Artiom Alhazov, Svetlana Cojocaru // Theore-tical Computer Science. – 2017. – Vol. 701. – P. 12-19. – https://doi.org/10.1016/j.tcs.2017.09.011

43. Instrumentar pentru digitizarea şi transliterarea textelor tipărite în limba română cu caractere chirilice / Svetlana Cojocaru, Constantin Ciubotaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov, Tudor Bumbu // Revista Bi-bliotecii Academiei Române. – 2017. – An. 2, Nr 2. – P. 27-38. – Acces: http://revista.biblacad.ro/wp-content/uploads/2016/06/2017-2-2-02.pdf

44. On Digitization of Romanian Cyrillic Printings of the 17th–18th Centuries / Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov,Tudor Bumbu, Ștefan Ungur // Computer Science J. of Moldova. – 2017. – Vol. 25, Nr 2. – P. 217-225. – Bibliogr.: 4 tit. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/53405

2016

45. Cojocaru, Svetlana. Adapting Tools for Text Monitoring and for Scenar-io Analysis Related to the Field of Social Disasters /Svetlana Cojocaru, Mircea Petic, IngaTitchiev // International Journal of Computer, Elec-trical, Automation, Control and Information Engineering. – 2016. – Vol. 10, Nr 10. – P. 1790-1796. – Bibliogr.: 30 tit. – Acces: https://waset.

– 201 –

org/publications/10005554/adapting-tools-for-text-monitoring-and-for-scenario-analysis-related-to-the-field-of-social-disasters

46. Cojocaru, Svetlana. Tools for Texts Monitoring and Analysis Aimed at the Field of Social Disasters, Catastrophes, and Terrorism / Svetlana Cojo-caru, Mircea Petic, Grigorii Horos // Computer Science J. of Moldova. – 2016. – Vol. 24, Nr 2. – P. 157-171. – Bibliogr.: 20 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v24-n2/12183/

47. Multilayered knowledge base for triage task in mass casualty situations / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Iulian Secrieru, Sergiu Puiu, Olga Popcova // Computer Science J. of Moldova. – 2016. – Vol. 24, Nr 2. – P. 202-212. – Bibliogr.: 11 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/

48. Optical Character Recognition Applied to Romanian Printed Texts of the 18th–20th Century / Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov, Tudor Bumbu // Computer Science J. of Moldova. – 2016. – Vol. 24, Nr 1. – P. 106-117. – Bibliogr.: 9 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v24-n1/12100/

49. Попукайло, В. С. Методы принятия решений в условиях малой вы-борки / В. С. Попукайло, С. К. Кожокару// Научный обозреватель. – Уфа, 2016. – Nr 3 (63). – P. 79-80.

201550. Albu, Veaceslav. Measuring human emotions with modular neural net-

works and computer vision based applications/ Veaceslav Albu, Svetlana Cojocaru // Computer Science J. of Moldova. – 2015. – Vol. 23, Nr 1. – P. 40-61. – Bibliogr.: 32 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v23-n1/11894/

51. Classification of early stages of NAFLD Based on dual diagnostic methods / Iulian Secrieru, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Olga Popco-va, Svetlana Țurcan // Computer Science J. of Moldova. – 2015. – Vol. 23, Nr 3. – P. 376-385. – Bibliogr.: 6 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v23-n3/11988/

52. Solving Problem of Graph Isomorphism by Membrane-Quantum Hybrid Model / Artiom Alhazov, Lyudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Alex-andru Colesnicov, Ludmila Malahov // Computer Science J. of Moldo-va. – 2015. – Vol. 23, Nr 2. – P. 237-248. – Bibliogr.: 7 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v23-n2/11967/

– 202 –

201453. Cojocaru, Svetlana. Tradiții şi contemporaneitate. Institutul de Matema-

tică şi Informatică la 50 de ani / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric // Akademos. – 2014. – Nr 2. – P. 18-22. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/31950

54. Digitizarea, recunoaşterea şi conservarea patrimoniului cultural-istoric / Elena Boian, Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov // Akademos. – 2014. – Nr. 1. – P. 61-68. – Bibliogr.: 10 tit. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_arti-col/30395

55. P System Computational Model as Framework for Hybrid (Membrane-Quantum) Computations : [15th International Conference on Mem-brane Computing, CMC 2014, Prague,Czech Republic, Aug. 20-22, 2014, Proceedings] / Yurii Rogozhin, Artiom Alhazov, Lyudmila Burt-seva, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov // Membrane Computing. – Cham, 2014. – P. 373-384. – Bibliogr.: 8 tit. – (Lecture Notes in Computer Science LNCS ; Vol. 8961). – DOI: https://doi.org/10.1007/978-3-319-14370-5_23

56. A P System for Annotation of Romanian Affixes: [14th International Conference, CMC 2013, Chişinău, Republic of Moldova, August 20-23, 2013, Revised Selected Papers] / Artiom Alhazov, Svetlana Cojo-caru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov, Mircea Petic // Mem-brane Computing/ eds. : Artiom Alhazov, Svetlana Cojocaru, Marian Gheorghe [et al.]. – Berlin, 2014. – P. 80-87. – Bibliogr.: 12 tit. – (Lec-ture Notes in Computer Science LNCS ; Vol. 8340). – DOI: https://doi.org/10.1007/978-3-642-54239-8_7

57. Solving Problems in Various Domains by Hybrid Models of High Perfor-mance Computations / Yurii Rogozhin, Artiom Alhazov, Lyudmila Burt-seva, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov // Computer Science J. of Moldova. – 2014. – Vol. 22, Nr 1. – P. 3-20. – Bibliogr.: 9 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v22-n1/11608/

2013

58. A P System Parsing Word Derivatives : [12 th International Conference on Unconventional Computing and Natural Computation UCNC 2013, Milan, Italy, July 1-5, 2013, Proceedings] / Artiom Alhazov, Elena Boian,

– 203 –

Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov, Mir-cea Petic, Yurii Rogozhin // Unconventional Computation and Natural Computation / eds. : Giancarlo Mauri [et al.]. – Berlin, 2013. – P. 246-247. – (Lecture Notes in Computer Science LNCS ; Vol. 7956). – DOI: https://doi.org/10.1007/978-3-642-39074-6_24

201259. Curteanu, Neculai. Parsing the Dictionary of Modern Literary Russian

Language with the Method of SCD Configurations. The Lexicographic Modeling / Neculai Curteanu, Svetlana Cojocaru, Eugenia Burcă // Computer Science J. of Moldova. – 2012. – Vol. 20, Nr 1. – P. 42-81. – Bibliogr.: 33 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/is-sues/v20-n1/11041/

60. Sistem analitic informaţional pentru managementul activităţii de cerceta-re / Adrian Ciobanu, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Galina Magariu, Horia N. Teodorescu, Tatiana Verlan // Akademos. – 2012. – Nr 4. – P. 31-35. – Bibliogr.: 5 tit. – Acces: http://www.akademos.asm.md/taxonomy/term/64

201161. Burtseva, Lyudmila. Images and rules-based decision support system in

ultrasound examination of abdominal zone / Lyudmila Burtseva, Con-stantin Gaindric, Svetlana Cojocaru// Memoirs of the Scientific Sec-tions of the Romanian Academy. Ser. IV. – 2011. – T. 34. – P. 173-184. – Bibliogr.: 21 tit.

62. Calculul biologic – o paradigmă a informaticii contemporane / Constan-tin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Galina Magariu, Iurie Rogojin // Akademos. – 2011. – Nr. 3. – P. 93-95. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/1374

63. Management of research organization: informational support / Natalia Bruc, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Eugen Grabov, Vea-ceslav Macari, Galina Magariu, Tatiana Verlan // Memoirs of the Sci-entific Sections of the Romanian Academy. Ser. IV. – 2011. – T. 34. – P. 185-200. – Bibliogr.: 10 tit.

201064. Applications Based on Reusable Linguistic Resources/ Elena Boian, Oleg

Burlaca, Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Alexandru Cole-snicov, Galina Magariu, Ludmila Malahov, Mircea Petic, Tatiana Verlan

– 204 –

//Multilinguality and Interoperability in Language Processing with Em-phasis on Romanian / eds. : Dan Tufiș, Corina Forăscu. –Bucharest, 2010. – P. 461-475.

65. Cojocaru, Svetlana. Determination of inflexional group using P systems / Svetlana Cojocaru, Elena Boian // Computer Science J. of Moldova. – 2010. – Vol. 18, Nr 1. – P. 70-81. – Bibliogr.: 8 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v18-n1/10233/

66. Investigations on Natural Computing in the Institute of Mathematics and Computer Science / / Artiom Alhazov, Elena Boian, Liudmila Burtseva, Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Val-entina Demidova, Sergiu Ivanov, Veaceslav Macari, Galina Magariu, Ludmila Malahova, Vladimir Rogojin, Yurii Rogozhin, Tatiana Tofan, Sergey Verlan, Tatiana Verlan // Computer Science J. of Moldova. – 2010. – Vol. 18, Nr 2. – P. 101-138. – Bibliogr.: p. 124-137 (110 tit.). – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v18-n2/10280/

2009

67. Alhazov, Artiom. Modelling Inflections in Romanian Language by P Sys-tems with String Replication/ Artiom Alhazov, Elena Boian, Svetlana Cojocaru, Yurii Rogozhin // Computer Science J. of Moldova. – 2009. – Vol. 17, Nr 2. – P. 160-178. – Bibliogr.: 26 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v17-n2/10082/

68. Dictionary Search and Update by P Systems with String-Objects and Ac-tive Membranes / Artiom Alhazov, Svetlana Cojocaru, Ludmila Mala-hova, Yurii Rogozhin// International Journal of Computers, Commu-nications & Control. – 2009. – Vol. 4, Nr 3. – P. 206-213. – Bibliogr.: 6 tit. – Acces: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.526.9780&rep=rep1&type=pdf

69. Solving PP-Complete and #P-Complete Problems by P Systems with Ac-tive Membranes: [9th International Workshop on Membrane Comput-ing, WMC 2008] / Artiom Alhazov, Liudmila Burtseva, Svetlana Co-jocaru, YuriiRogozhin // Membrane Computing / eds. : D.W. Corne [et al.]. – Edinburgh, 2009. – P. 108-117. – (Lecture Notes in Com-puter Science LNCS ; Vol. 5391). – Bibliogr.: 15 tit. – DOI: https://doi.org/10.1007/978-3-540-95885-7_8

– 205 –

2008

70. Cojocaru, Svetlana. Clinical decision support system SonaRes / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric // Intern. J. Information Theories &Ap-plications. – 2008. – Vol. 15, Nr 2. – P. 137-143. – Bibliogr.: 22 tit. – Ac-ces: http://sci-gems.math.bas.bg/jspui/handle/10525/58

71. Cojocaru, Svetlana. Computational Environment Generation for Com-puter Algebra Systems // Studies in Informatics and Control. – 2008. – Vol. 17, Nr 2. – P. 231-236. – Bibliogr.: 11 tit. – Acces: https://sic.ici.ro/wp-content/uploads/2008/06/SIC_2008-2-Art10.pdf

72. Colesnicov, Alexander. Approaches to automated construction of graphi-cal shells for computer algebra systems/ Alexander Colesnicov, Svetlana Cojocaru, Ludmila Malahova // Computer Science J. of Moldova. – 2008. – Vol. 16, Nr 1. – P. 146-156. – Bibliogr.: 5 tit. – Acces: http: //www.math.md/publications/csjm/issues/v16-n1/8715/

73. Instrumentar multimedia pentru facilitarea promovării artei muzicale/ Svetlana Cojocaru, Ludmila Burţeva, Alexandru Colesnicov, Valentina Demidova, Ludmila Malahova, Mircea Petic //Studia Universitatis. Ser. Ştiinţe exacte şi economice. – 2008. – Nr 3 (13). – P. 82-85. – Bibliogr.: 3 tit. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/10485

74. Summary of researches being performed in the Institute of Mathematics and Computer Science on computer science and information technolo-gies / Artiom Alhazov, Elena Boian, Liudmila Burtseva, Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Constantin Gaindric, Galina Magariu, Iurie Rogojin, Tatiana Verlan // Computer Science J. of Moldova. – 2008. – Vol. 16, Nr 2. – P. 298-320. – Bibliogr.: 158 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v16-n2/8830/

75. Особенности разработкисистемы поддержки врача в процессе ультразвукового обследования/ К. В. Гайндрик, С. К. Кожокару, С. В. Пую, В. Ф. Цуркану// Известия ОрелГТУ. Сер. Информаци-онные системы и технологии. – 2008. – Nr 1-3. – P. 51-55.– Acces: http://oreluniver.ru/science/journal/isit/

2007

76. SONARES – A decision support system in ultrasound investigations / L. Burtseva, S. Cojocaru, C. Gaindric, E. Jantuan, O. Popcova, I. Secrieru,

– 206 –

D. Sologub // Computer Science J. of Moldova. – 2007. – Vol. 15, Nr 2. – P. 153-177. – Bibliogr.: 15 tit. – Acces: http://www.math.md/publica-tions/csjm/issues/v15-n2/8655/

2006

77. Cojocaru, Svetlana. The ascertainment of the inflexion models for Roma-nian / Svetlana Cojocaru // Computer Science J. of Moldova. – 2006. – Vol. 14, Nr 1. – P. 103-112. – Bibliogr.: 8 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v14-n1/8585/

78. Cojocaru, S. Integrity and correctness checking of a lexical database / S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova // Computer Science J. of Mol-dova. – 2006. – Vol. 14, Nr 1. – P. 138-151. – Bibliogr.: 6 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v14-n1/8589/

79. Cojocaru, Svetlana. Providing Modern Software Environments to Com-puter Algebra Systems : [9th International Workshop, CASC 2006, Chişinău, Moldova, Sept. 11-15, 2006, Proceedings] / Svetlana Cojo-caru, Ludmila Malahova, Alexander Colesnicov // Computer Algebra in Scientific Computing. – Berlin, 2006. – P. 129-140. – Bibliogr.: 27 tit. – (Lecture Notes in Computer Science LNCS ; Vol. 4194). – DOI: https://doi.org/10.1007/11870814_10

80. Lexical Resources for Romanian: Creation, Word inflection, Checking/ E. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova // Revista de Inventică. Romanian Journal for Creativity in Engineering and Technology: Research and Education Reports. – 2006. – Vol. 10, Nr 53. – P. 27-32.

2005

81. Cojocaru, Svetlana. Interfaces to symbolic computation systems: recon-sidering experience of Bergman/ Svetlana Cojocaru, Ludmila Malahova, Alexandru Colesnicov // Computer Science J. of Moldova. – 2005. – Vol. 13, Nr 2. – P. 232-244. – Bibliogr.: 24 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v13-n2/8553/

82. Lexical Resources for Romanian/ E.Boian, C.Ciubotaru, S.Cojocaru, A.Colesnicov, V.Demidova, L. Malahova //Academia Română. Memo-riile secţiilor ştiinţifice. Ser. 4. – 2003. – T. 26. – P. 267-278.

83. Problems in interaction with the Computer Algebra System Bergman / Jörgen Backelin, Svetlana Cojocaru, Alexander Colesnicov, Ludimila

– 207 –

Malahova, Victor Ufnarovski // Computational Commutative and Non-Commutative Algebraic Geometry / eds. : Svetlana Cojocaru, Gerhard Pfister, Victor Ufnarovski. – Amsterdam, 2005. – P. 185-198. – (NATO Science Series, III : Computer and Systems Sciences ; Vol. 196).

84. The user interface design for a decisions support system in sonographic investigations / E. Rîbac, S. Cojocaru, C. Gaindric, S. Puiu, V. Ţurcanu // Revista de Inventică. Romanian J. for Creativity in Engineering and Technology – Research and Education Reports. – 2005. – An. 15, Vol. 9, Nr 48. – P. 7-12.

200485. Electronic Services in Public Administration (e-government): Privacy and

Freedom of Information. (rewiew of study made for situation in Moldova) / Lyudmila Burţeva, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatiana Verlan // Computer Science J. of Moldova. – 2004. – Vol. 12, Nr 3. – P. 467-496. – Bibliogr.: 24 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v12-n3/7580/

2003

86. Backelin, Jörgen. The Computer Algebra Package Bergman: Current State / Jörgen Backelin, Svetlana Cojocaru, Victor Ufnarovski // Commutative Algebra, Singularities and Computer Algebra. – Dordrecht, 2003. – P. 75-100. – (NATO Science Series, II Mathematics, Physics and Chem-istry ; Vol. 115). – DOI: https://doi.org/10.1007/978-94-007-1092-4_4

87. Cojocaru, S. Cultura în societatea informaţională / S. Cojocaru, C. Gain-dric // Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Mol-dova. – Ch., 2003. – P. 46-47.

88. Cojocaru, S. Rolul ştiinţei în edificarea societăţii informaţionale / S. Co-jocaru, C. Gaindric // Considerente asupra edificării societăţii informa-ţionale în Moldova. – Ch., 2003. – P. 47-50.

89. Resurse lexico-gramaticale şi instrumentare pentru aplicații de limbaj natural/ E. Boian, S.Cojocaru, V. Demidova// Economica (ASEM). – 2003. – Nr 2. – P. 99-103.

200290. Cojocaru, S. Network version of the computer algebra system Bergman/

S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova // Computer Science J. of Mol-dova. – 2002. – Vol. 10, Nr 2. – P. 216-222. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v10-n2/8355/

– 208 –

2001

91. Cojocaru, Svetlana. Non-commutative computer algebra and molecular computing/ Svetlana Cojocaru, Victor Ufnarovski// Computer Science J. of Moldova. – 2001. – Vol. 9, Nr 3. – P. 369-377. – Bibliogr.: 10 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v9-n3/8312/

92. Cojocaru, S. Sistemul suport-decizii în soluţionarea problemei gestionării stocurilor/ S. Cojocaru, C. Gaindric // Analele şt. ale Univ. de Stat din Moldova. Ser. „Lucrări studenţeşti”. – Ch., 2001.

2000

93. Boian, E. Instrumentar pentru aplicaţii lingvistice/ E. Boian, S. Cojocaru, L. Malahova //Terminologia în România și în Republica Moldova. –Cluj-Napoca, 2000. – P. 38-41.

94. Boian, E. Instruments pour applications linguistiques/ E. Boian, S.Cojo- caru, L. Malahova // La Terminologie en Roumanie et en République de Moldova. – Cluj-Napoca, 2000. – P. 42-44. – (Hors-Série ; Nr 4).

1997

95. Cojocaru, S. BERGMAN under MS DOS and Anick’s resolution / S. Cojo-caru, V. Ufnarovski//Discrete Mathematics and Theoretical Computer Science. – 1997. –Vol.1, Special Issue: Lie Computations. – P. 139-147. – Bibliogr.: 9 tit. – Acces: https://hal.inria.fr/hal-00955696/document

96. Cojocaru, S. Romanian Lexicon: Tools, Implementation, Usage //Recent Advances in Romanian Language Technology / eds : Dan Tufis, Poul Andersen. –Bucureşti, 1997. – P. 107-114.

1996

97. Boian, E. Some tools to implement linguistics applications oriented tothe Romanian language / E. Boian, S. Cojocaru, L. Malahova // Computer Science J. of Moldova. – 1996. – Vol. 4, Nr 2. – P. 204-222. – Bibli-ogr.: 19 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v4-n2/7977/

98. Cojocaru, S. The inflexion regularities for the Romanian language / E. Boian, S. Cojocaru // Computer Science J. of Moldova. – 1996. – Vol. 4, Nr 1. – P. 40-58. – Bibliogr.: 6 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v4-n1/7944/

– 209 –

99. Cojocaru, S. Lexicon român: instrumentar, implementare, utilizare // Limbaj şi tehnologie / ed. : Dan Tufiş. –Bucureşti, 1996. –P. 37-40.

1995

100. Cojocaru, S. Noncommutative Gröbner basis, Hilbert series, Anick’s res-olution and BERGMAN under MS-DOS / S.Cojocaru V.Ufnarovski // Computer Science J. of Moldova. – 1995. – Vol. 3, Nr 1. – P. 24-39. – Bibliogr.: 8 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v3-n1/7873/

1994

101. Evstiunin, M. Romanian spelling checker / M. Evstiunin, S. Cojocaru, V. Ufnarovski // Studies in Informatics and Control (Bucharest). – 1994. – Vol. 3, Nr 1. – P. 53-58.

1993

102. Cojocaru, S. Detecting and correcting spelling errors for Romanian lan-guage/ S. Cojocaru, M. Evstunin, V. Ufnarovski // Computer Science J. of Moldova. – 1993. – Vol. 1, Nr 1. – P. 3-21. – Bibliogr.: 3 tit. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v1-n1/7737/

1992

103. Кожокарь, С.К. О технологии построения генератора кодов / С.К. Кожокарь, В.А. Уфнаровский// Математические исследования. – К., 1992. – Вып. 127: Системное программирование. Реализация языков программированиявысокого уровня. – P. 88-96.

104. Кожокарь, С.К. Oрганизация распределения памяти в трансля-торе с языка Паскаль/ С.К.Кожокарь, В.А. Уфнаровский// Мате-матические исследования. – К., 1992. – Вып. 127: Системное про-граммирование. Реализация языков программированиявысокого уровня. – P. 123-134.

1991

105. Кожокарь, С.К. Оптимизация распределения регистров и узнава-ние значений / С.К.Кожокарь, В.А.Уфнаровский// Математические исследования. – К., 1991. – Вып. 121: Оптимизация и обработка данных. – P. 50-55.

– 210 –

1990

106. Кожокарь, С.К. Распределение базовых регистров для реализации вызовов / С.К.Кожокарь, В.А.Уфнаровский// Математические ис-следования. – К., 1990. – Вып. 115: Программное и математическое обеспечение ЭВМ. – P. 87-91.

1989

107. Демидова, В.В.Продолжение анализа после ошибки в однопроходном компиляторе / В.В.Демидова, С.К. Кожокарь, Л.Л. Топал// Матема-тические исследования. – К., 1989. – Вып. 107: Теория и практика программирования. – P. 73-78.

1988

108. Демидова, В.В. Реализация семантических конструкций языка ПАСКАЛЬ методом рекурсивного спуска / В.В. Демидова, С.К. Ко- жокарь // Математические исследования. – К., 1988. – Вып. 104: Программное обеспечение вычислительных комплексов. – P. 73-77.

109. Кожокарь, С. К. Трансляция выражений языка ПАСКАЛЬ однопро-ходным методом// Математические исследования. – К., 1988. – Вып. 104: Программное обеспечение вычислительных комплек-сов. – P. 84-87.

1987

110. Кожокарь, С.К. Специфика анализа при построении систем транс-ляции на основе РК-грамматик// Математические исследования. – К., 1987. – Вып. 93: Системное и теоретическое программирова-ние. – P. 86-89.

111. Организация информационных связей этапа анализа в компиля-торе языка Паскаль/ Е.Т. Боян, B.B. Демидова, С.К. Кожокарь, А.Н. Терехов, Л.Л. Топал// Математические исследования. – К., 1987. – Вып. 93: Системное и теоретическое программирование. – P. 45-45.

1986

112. Кожокарь, С.К. Параллельно редуцируемые Ку-грамматики и алго-ритмы синтаксического анализа на их основе// Математические исследования. – К., 1986. – Вып. 86: Теория и практика разработки программных комплексов. – P. 67-71. – Bibliogr.: 12 tit.

– 211 –

1985

113. Боян, Е.Т. Нейтрализация синтаксических ошибок в компиляторе с языка PASCAL/ Е.Т. Боян, С.К. Кожокарь, Л.Л. Топал // Матема-тические исследования. – К., 1985. – Вып. 81 : Математическое обе-спечение вычислительных машин и систем. – P. 8-12.

1984

114. Боян, Е.Т. Языки программирования для параллельных вычислитель-ных систем / Е.Т. Боян, В.В. Демидова, С.К. Кожокарь // Математи-ческие исследования. – К., 1984. – Вып. 79 : Математическое обеспе-чение высокопроизводительных ЭВМ. – P. 31-40. – Bibliogr.: 11 tit.

115. Кожокарь,С.К. Сходимость алгоритма синтаксического анализа одного класса языков// Математические исследования. – К., 1984. – Вып. 79 : Математическое обеспечение высокопроизводительных ЭВМ. – P. 76-83.

1982

116. Кожокарь, С.К. Классы РК-языков, допускающих эффективный анализ // Математические исследования. – К., 1982. – Вып. 69 : Си-стемное и теоретическое программирование. – P. 28-37.

117. Кожокарь, С.К. Эквивалентное преобразование РК-грамматик // Математические исследования. – К., 1982. – Вып. 69 : Системное и теоретическое программирование. – P. 22-27.

1981

118. С.К. Кожокарь. Последовательный и параллельный алгоритм си-стематического анализа на основе РК-грамматик // Организация вычислений на многопроцессорных ЭВМ : Сб. тр. – Москва, 1981. – Вып. 26.

1980

119. Кожокарь, С. К. Грамматики с рассеянным контекстом и их при-менение для описания языков программирования/ С.К. Кожокарь, Э.А. Трахтенгерц // Автоматикаителемеханика. – 1980. – Nr 4. – P. 105-112. – Bibliogr.: 11 tit. – Acces: http://www.mathnet.ru/php/archive.phtml?wshow=paper&jrnid=at&paperid=7066&option_lang=rus

– 212 –

120. Kozhokar’, S. K. Grammars with scattered context and their application to description of programming languages / S.K. Kozhokar’, E.A. Trakht-engerts // Autom. Remote Control. – 1980. – Vol. 41, Nr 4. – P. 524–530. – Bibliogr.: 11 tit.

121. Кожокарь, С.К. Формальное задание разорванных контекстов //Математические исследования. – К., 1980. – Вып. 59 : Проектиро-вание транслирующих процессоров. – P. 115-119.

Materialele congreselor, conferinţelor

2018

122. Analysis and preparation of data from Stroke.md database when creat-ing a stroke prediction model / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatiana Verlan // Conference on Mathematical Foun-dations of Informatics, Jul. 2–6, 2018 : proceedings MFOI-2018. – Ch., 2018. – P. 51-66. – Bibliogr.: 16 tit. – Acces: http://mfoi2018.math.md/proceedings.html

123. A Concept for a Decision Support Framework for the Management of Complex Mass Casualty Situations at Distribution Points / Constantin Gaindric, Svetlana Cojocaru, Stefan Pickl, Sorin Nistor, Iulian Secri-eru, Olga Popcova, Doina Bein, Diana Cimpoesu // Conference on Mathematical Foundations of Informatics, Jul. 2–6, 2018 : proceedings MFOI-2018. – Ch., 2018. – P. 90-102. – Bibliogr.: 29 tit. – Acces: http://mfoi2018.math.md/proceedings.html

124. On technology of free access to the characteristic cultural heritage in the form of old printed texts / Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesn-icov, Ludmila Malahov, Tudor Bumbu, Lyudmila Burtseva, Valentina Demidova // Conference on Mathematical Foundations of Informatics, Jul. 2–6, 2018 : proc. MFOI-2018. – Ch., 2018. – P. 41-50. – Bibliogr.: 8 tit. – Acces: http://mfoi2018.math.md/proceedings.html

125. Suport informatic de cuantificare şi evaluare a hepatopatiilor difuze / I. Secrieru, C. Gaindric, S. Cojocaru, E. Guțuleac, O. Popcova // MITI-2018: Intern. Conf. on Mathematics, Informatics and Information Technologies,Bălți, Apr. 19–21, 2018 : Communications. – Bălți, 2018. – P. 164-165.

– 213 –

126. Анализ и подготовка данных из БД Stroke.md при построении моде-ли прогнозирования инсульта/ S. Cojocaru, C. Gaindric, G. Magariu, T.Verlan // MITI-2018: Intern. Conf. on Mathematics, Informatics and Information Technologies, Bălți, Apr. 19–21, 2018 : Communications. – Bălți, 2018. – P. 148-150.

2017

127. Cojocaru, S. Digitization of Old Romanian Texts Printed in the Cyrillic Script / S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahov // Second Internation-al Conference on Digital Access to Textual Cultural Heritage, DAT-eCH2017, Göttingen, Germany, June 01–02, 2017. – New York, 2017. – P. 143-148 – doi:10.1145/3078081.3078093 – Acces: https://dl.acm.org/citation.cfm?id=3078081&picked=prox

128. Concept of health self-assessment informational tools for preventable strokes / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Olga Popcova, Iulian Secrieru// The Fourth Conference of Mathematical Society of the Re-public of Moldova, Jun. 28–Jul. 2, 2017 : proceedings. – Ch., 2017. – P. 495-500. – Bibliogr.: 5 tit. – Acces: http://cmsm4.math.md/Proceed-ings_CMSM4.pdf

129. Data preparation in the process of prognostic model STROKE.MD cre-ation / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Galina Magariu, Tatia-na Verlan // Conference on Mathematical Foundations of Informatics, Institute of Mathematics and Computer Science, Nov.9–11, 2017 : pro-ceedingsMFOI-2017. – Ch., 2017. – P. 59-64. – Bibliogr.: 4 tit. – Acces: http://mfoi2017.math.md/proceedings.html

130. On Recognition of Manuscripts in the Romanian Cyrillic Script / Ludmila Malahov, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Tudor Bumbu // Conference on Mathematical Foundations of Informatics, Institute of Mathematics and Computer Science, Nov.9–11, 2017 : proceed-ingsMFOI-2017. – Ch., 2017. – P. 104-110. – Bibliogr.: 6 tit. – Acces: http://mfoi2017.math.md/proceedings.html

131. User Interface to Access Old Romanian Documents / Tudor Bumbu, Svet-lana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov, Ștefan Ungur // The Fourth Conference of Mathematical Society of the Republic of Mol-dova, Jun. 28–Jul. 2,2017 : proceedings. – Ch., 2017. – P. 479-482. – Bib-liogr.: 5 tit. – Acces: http://cmsm4.math.md/Proceedings_CMSM4.pdf

– 214 –

2016

132. Cojocaru, Svetlana. Adapting Tools for Text Monitoring and for Scenar-io Analysis Related to the Field of Social Disasters/ Svetlana Cojocaru, M. Petic, I. Titchiev // 18th International Conference on Computer Sci-ence and Electrical Engineering (ICCSEE 2016), Prague, Czech Repub-lic, Oct. 6–7, 2016 : Proceedings. – Prague, 2016. – P. 886-892.

133. Cojocaru, Svetlana. Workshop on Unconventional Computing Systems in commemoration of Yurii Rogozhin, Chişinău, Moldova, Nov. 11, 2016 / Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov // Bul. of the International Membrane Computing Society IMCS. – 2016. – Nr 2. – P. 237-239. – Acces: http://membranecomputing.net/IMCSBulletin/pdf/BullDec2016.pdf

134. Converter for Romanian printed texts of the 18th-20th centuries / C. Ciubota-ru, S. Cojocaru, V. Demidova, A. Colesnicov, L. Malahov, Ş. Ungur // Mathematics & Information Technologies: Research and Education (MITRE-2016) : intern. conf. dedicated to the 70th anniversary of the Moldova State Univ., June 23-26, 2016 : abstracts. – Ch., 2016. – P. 79.

135. Determining controlled vocabulary (lexicon of markers) of a text / S. Co-jocaru, M. Petic, L. Coman, G. Horos // System Analysis and Informa-tion Technologies = Системныйанализиинформационныетехнологии : 18-th Intern. Conf. SAIT 2016, Kyiv, Ukraine, May 30–June2, 2016 : proceedings. – Kyiv, 2016. – P. 28-30.

136. Information tools for assistance of sonographic examinations / S. Cojocaru, C. Gaindric, O. Popcova, S. Puiu, Iu. Secrieru, V. Turcanu// BringITon 2016 : Workshop de promovare și valorificare a interacţiunii între cerce-tarea informatică universitară și mediul de afaceri, 18-19 noiem. 2016 : Catalogue. – P. 56-57. – Acces: http://bringiton.info.uaic.ro/catalog/c2016.pdf

137. On Technology for Digitization of Romanian Historical Heritage Printed in the Cyrillic Script / Svetlana Cojocaru, Lyudmila Burtseva, Constan-tin Ciubotaru, Alexandru Colesnicov, Valentina Demidova, Ludmila Malahov, Mircea Petic, Tudor Bumbu, Ștefan Ungur // Conference on Mathematical Foundations of Informatics, Jul. 25–30, 2016 : proc. MFOI-2016. – Ch., 2016. – P. 160-176. – Bibliogr.: 20 tit. – Acces: http://www.mfoi.eu/conf2016/Proceedings_MFOI2016.pdf

– 215 –

138. Re-engineering of SonaRes Knowledge Base for On-Site Triage Task in Mass Casualty Situations / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Iulian Secrieru, Sergiu Puiu, Olga Popcova // Conference on Math-ematical Foundations of Informatics,Jul. 25–30, 2016 : proc. MFOI-2016. – Ch., 2016. – P. 177-185. – Bibliogr.: 11 tit. – Acces: http://www.mfoi.eu/conf2016/Proceedings_MFOI2016.pdf

139. SonaRes platform for development of medical informatics applications / S. Cojocaru, C. Gaindric, O. Popcova, Iu. Secrieru // 3rd International Conference on Nanotechnologies and Biomedical Engineering IC-NBME-2015, Chisinau, Sept. 23–26, 2015 / eds. : Victor Sontea, Ion Tiginyanu. – Singapore, 2016. – P. 450-453. – (IFMBE Proceedings ; Vol. 55). – DOI 10.1007/978-981-287-736-9_106.– Acces: https://www.springer.com/us/book/9789812877352

140. Tools for Free Access to Old Romanian Printed Texts / T. Bumbu, S. Cojo-caru, A. Colesnicov, L. Malahov, Ș. Ungur // BringITon 2016 : Workshop de promovare şi valorificare a interacţiunii între cercetarea informatică universitară şi mediul de afaceri, 18-19 noiem. 2016 : Catalogue. – P. 30-31. – Acces: http://bringiton.info.uaic.ro/catalog/c2016.pdf

2015

141. HPC patterns based implementations of P systems based solutions of hard computational problems/ Artiom Alhazov, Lyudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov // Workshop on Foundations of Informatics, Aug. 24-29, 2015 : Proc. FOI-2015 / eds. : S. Cojocaru, C. Gaindric. – Ch., 2015. – P. 82-88. – Acces: http://foi.math.md/proceedings.pdf

142. An Overview for a Hybrid Model of High Performance Computations / Artiom Alhazov, Lyudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov // Telecommunications, Electronics and Informatics, ICTEI 2015: Proc. of the 5th Intern. Conf., Chișinău, May 20-23, 2015. – Ch., 2015. – P. 284-289. – Bibliogr.: 8 tit. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/62385

143. Petic, Mircea. Exploring List of Markers in Unstructured Text Automatic Processing/ Mircea Petic, Svetlana Cojocaru, Veronica Gîsca //Linguistic Resources and Tools for Processing the Romanian Language : Proc. of the 11th Intern. Conf., Nov. 26–27, 2015. – Iași, 2015. – P. 125-136. – Bib-liogr.: 16 tit. – Acces: http://consilr.info.uaic.ro/2015/Consilr_2015.pdf

– 216 –

144. Petic, Mircea. Vocabulary enriching for text analysis/ Mircea Petic, Svet-lana Cojocaru // System Analysis and Information Technologies = Системный анализи информационные технологии : 17-th Intern. Conf. SAIT 2015, Kyiv, Ukraine, Jun. 22–25, 2015 : proceedings. – Kyiv, 2015. – P. 37-39.

145. Regeneration of cultural Heritage: Problems Related to Moldavian Cyrillic Alphabet/ Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Alexandru Cole-snicov, Valentina Demidov, Ludmila Malahov //Linguistic Resources and Tools for Processing the Romanian Language : Proc. of the 11th Intern. Conf., Nov. 26–27, 2015. – Iași, 2015. – P. 177-184. – Bibliogr.: 7 tit. – Acces: http://consilr.info.uaic.ro/2015/Consilr_2015.pdf

146. Solving Problem of Graph Isomorphism by Membrane-Quantum Hybrid Model/ Artiom Alhazov, Lyudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Al-exandru Colesnicov, Ludmila Malahov // Workshop on Foundations of Informatics, Aug. 24-29, 2015 : Proc. FOI-2015 / eds. : S. Cojocaru, C. Gaindric. – Ch., 2015. – P. 89-100. – Bibliogr.: 7 tit. – Acces: http://foi.math.md/proceedings.pdf

147. The SonaRes platform and its applications / S. Cojocaru, C. Gaindric, Iu. Secrieru, O. Popcova // System Analysis and Information Technologies = Системный анализи информационные технологии : 17-th Intern. Conf. SAIT 2015, Kyiv, Ukraine, Jun.22–25, 2015 : proceedings. – Kyiv, 2015. – P. 29.

148. SonaRes Platform for Development of Medical Informatics Applications / S. Cojocaru, C. Gaindric, O. Popcova, Iu. Secrieru // 3rd International Conference on Nanotechnologies and Biomedical Engineering ICN-BME-2015, Chisinau, Sept. 23–26, 2015 : progr. and abstr. book. – Ch., 2015. – P. 103.

149. Word formation problems in Romanian and their solving by P systems/ Artiom Alhazov, Svetlana Cojocaru, Constantin Ciubotaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov, Mircea Petic// Workshop on Founda-tions of Informatics, Aug. 24-29, 2015 : Proc. FOI-2015 / eds. : S. Cojo-caru, C. Gaindric. – Ch., 2015. – P. 268-282. – Bibliogr.: 10 tit. – Acces: http://foi.math.md/proceedings.pdf

2014

150. An Approach to Implementation of Hybrid Computational Paradigm / Artiom Alhazov, Lyudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Alexan-

– 217 –

dru Colesnicov, Ludmila Malahov // The Third Conference of Math-ematical Society of the Republic of Moldova : dedicated to the 50th anniversary of the foundation of the Institute of Mathematics and Computer Science, Aug.19–23, 2014 : Proc. IMCS-50. – Ch., 2014. – P. 437- 440. – Bibliogr.: 10 tit. – Acces: http://www.math.md/imcs50/Proceed-ings_IMCS50.pdf

151. Cojocaru, S. The evaluation of DSS SonaRes / S. Cojocaru, C. Gaindric, S. Puiu // Health Technology Management : 2nd Regional Workshop, Apr. 10–11, 2014 : Book of abstr. – Ch., 2014. – P. 36.

152. Regeneration of printed cultural heritage: challenges and technologies / S. Cojocaru, E. Boian, C. Ciubotaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahov // The Third Conference of Mathematical Society of the Re-public of Moldova : dedicated to the 50th anniversary of the foundation of the Institute of Mathematics and Computer Science, Aug. 19–23, 2014 : Proc. IMCS-50. – Ch., 2014. – P. 481-484. – Bibliogr.: 4 tit. – Ac-ces: http://www.math.md/imcs50/Proceedings_IMCS50.pdf

153. System SonaRes extension for extreme cases / S. Cojocaru, C. Gaindric, O. Popcova, S. Puiu, Iu. Secrieru // Health Technology Management : 2nd Regional Workshop, Apr.10–11, 2014 : Book of abstr. – Ch., 2014. – P. 37.

2013

154. Cojocaru, Svetlana. The evaluation of DSS SonaRes – The initial results/ Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Sergiu Puiu // E-Health and Bioengineering Conference (EHB 2013), Iași, Nov. 21–23, 2013 : Proc. of the 4th IEEE International Conference. – Piscataway, 2013. – P. 133 (pp. 1-6). – Bibliogr.: 18 tit. – DOI: 10.1109/EHB.2013.6707263.

155. Concept of clinical computer-based shared platform in domain of ul-trasound diagnostics / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Olga Popcova, Iulian Secrieru // ICNBME-2013 : 2nd Intern. Conf. on Nanotechnologies and Biomedical Engineering. German-Moldovan Workshop on Novel Nanomaterials for Electronic, Photonic and Bio-medical Applications, Apr. 18–20, 2013 : proceedings. Ch., 2013. P. 667- 670. – Bibliogr.: 15 tit. – Acces: http://www.icnbme.sibm.md/files/ic-nbme_2013_proc/articles/SECTION%20Health%20Tecnologies%20Management%20and%20Information/211.pdf

– 218 –

156. Curteanu, Neculai. Formalization of a General SCD-based Parser for Dictionaries Using Parametrized Grammars / Neculai Curteanu, Alex Moruz, Svetlana Cojocaru// International Conference on Intelligent Information Systems, Aug. 20–23, 2013 : Proc. IIS / eds. : C. Gaindric, S. Cojocaru. – Ch., 2013. – P. 89-93. – Bibliogr.: 4 tit. – Acces: http://www.math.md/iis2013/IIS2013_Proceedings.pdf

157. Curteanu, Neculai. Steps to a New DTD and SCD based Dictionary En-try Parser. Optimizing Recursiveness in Sense Dependency Hypergraphs / Neculai Curteanu, AlexMoruz, Svetlana Cojocaru // Linguistic Resourc-es and Tools for Processing of the Romanian Language : Proc. of the 9th

Intern. Conf., Miclăuşeni, Iaşi, May 16–17, 2013. – Iaşi, 2013. – P.119- 130. – Bibliogr.: 11 tit.

158. Electronic linguistic resources for historic standard Romanian/ Elena Boian, Svetlana Cojocaru, Constantin Ciubotaru, Alexandru Colesnicov, Lud-mila Malahov, Mircea Petic // Linguistic Resources and Tools for Process-ing of the Romanian Language : Proc. of the 9th Intern.Conf., Miclăuşeni, Iaşi, May 16–17, 2013. – Iaşi, 2013. – P. 35-50. – Bibliogr.: 15 tit.

159. Language Technology and Resources for Cultural and Historic Heri-tage Digitalization/ E.Boian, C.Ciubotaru, S.Cojocaru, A.Colesnicov, L. Malahov, M.Petic // International Conference on Intelligent Infor-mation Systems, Aug. 20–23, 2013 : Proc. IIS / eds. : C. Gaindric, S. Co-jocaru. – Ch., 2013. – P. 64-73. – Bibliogr.: 12 tit. – Acces: http://www.math.md/iis2013/IIS2013_Proceedings.pdf

160. A P System for Annotation of Romanian Affixes/ Artiom Alhazov, Svetla-na Cojocaru, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahov, Mircea Petic // 14th International Conference on Membrane Computing, CMC14, Aug. 20–23, 2013 : Proceedings. – Ch., 2013. – P. 41-48. – Acces: http://www.math.md/cmc14/CMC14_Proceedings.pdf

161. Similarities Identification in Logo Images/ Silviu Ioan Bejinariu, Mihaela Costin, Adrian Ciobanu, Svetlana Cojocaru// International Conference on Intelligent Information Systems, Aug. 20–23, 2013 : Proc. IIS / eds. : C. Gaindric, S. Cojocaru. – Ch., 2013. – P. 53-59. – Bibliogr.: 7 tit. – Ac-ces: http://www.math.md/iis2013/IIS2013_Proceedings.pdf

162. Электронные лингвистические ресурсы для исторического румын-ского литературного языка/ Елена Боян, Светлана Кожокару, Кон-

– 219 –

стантин Чуботару, Александр Колесников, Людмила Малахова, Мирча Петик // RETRO’2013. Ретроспектива филологии в инфор-мационном обществе знаний : Cб.тез. IV междунар. науч. симп., Крым, Песчаное, 27 июня–3 июля 2013 г. – Симферополь, 2013. – 17 p. – Bibliogr.: 15 tit. – Acces: http://retro.cfuv.ru/publications/2013_1_boyn_kozhokaru_chubotaru_kolesnikov_malakhova_petic.pdf

2012

163. Curteanu, Neculai. Lexicographic modeling and parsing experiments for the dictionary of modern literary Russian language / Neculai Curteanu, Svetlana Cojocaru, Alex Moruz // Linguistic Resources and Tools for Processing of Romanian Language : Proc. of the 8th Intern.Conf., Iași, Apr. 26–27, 2012. – Iași, 2012. – P. 189-198.

164. Cojocaru, Svetlana. Research in Computer Science and Information Tech-nology at the Institute of Mathematics and Computer Science / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Constantin Ciubotaru // The 20th Con-ference on Applied and Industrial Mathematics dedicated to academi-cian Mitrofan M. Ciobanu, Chisinau, Aug. 22–25, 2012 : Communica-tions. – Ch., 2012. – P. 88-91.

165. Utilizarea resurselor reutilizabile ale limbii române în procesul de recu- noaştere a textelor / E. Boian, C.Ciubotaru, S.Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahov // Telecommunications, Electronics and Informatics = Te-lecomunicaţii, Electronică și Informatică : proc. of the 4rd Int. Conf., Chișinău, May 17-20, 2012. – Ch., 2012. – Vol. 2. – P. 62-65.

166. Использование электронных ресурсов румынского языка в процессе распознавания текстов / Елена Боян, Светлана Кожокару, Алек-сандр Колесников, Людмила Малахова, Константин Чуботару //При-кладна лiнгвiстика та лiнгвiстичнi технологiï: MegaLing–2011, Киiв, 26-30 сент. 2011 г. : збiрник. наук. праць. – Киiв, 2012. – P. 49-56. – Bibliogr.: 6 tit. – Acces: http://www.ulif.org.ua/materials/m2012/boyan_s49-56.pdf

167. Моделирование словоизменения румынского языка средствами мем-бранных вычислений / Елена Боян, Светлана Кожокару, Александр Колесников, Людмила Малахова, Константин Чуботару // Приклад-на лiнгвiстика та лiнгвiстичнi технологiï: MegaLing–2011, Киiв, 26-30 сент. 2011 г. : збiрник. наук. праць. – Киiв, 2012. – P. 57-72.

– 220 –

2011

168. Application of P system models in computer linguistics / A. Alhazov, E.; Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova, Y. Rogozhin// International Workshop on Intelligent Information Sys-tems, 13–14 sept. 2011 : proceedings. – Ch., 2011. – P.101-104.

169. Cojocaru, Svetlana. Organizarea cercetărilor în domeniul informaticii şi tehnologiilor informatice în Institutul de Matematică şi Informatică / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Constantin Ciubotaru // Probleme actuale ale organizării şi autoorganizării sistemului de cer-cetare-dezvoltare în Republica Moldova : materialele conf. şt., 8 apr. 2011. – Ch., 2011. – P. 171-179. – Bibliogr.: 11 tit.

170. Cojocaru, S. SONARES.EDU: E-Learning system in ultrasound exami-nation domain/ S. Cojocaru, C. Gaindric, Iu. Secrieru // Mathematics & Information Technologies: Research and Education (MITRE-2011) : Intern. Conf. dedicated to the 65th anniversary of the Moldova State Univ., Chisinau, Aug. 22–25, 2011 : abstr. – Ch., 2011. – P. 127-128.

171. Creation and Development of the Romanian Lexical Resources / Elena Boian, Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Alexandru Colesn-icov, Ludmila Malahov, Mircea Petic // Proceedings of Recent Advances in Natural Language Processing : Intern. Conf., Hissar, Bulgaria, Sept. 12-14, 2011. – P. 678-685. – Bibliogr.: 18 tit. – Acces: http://www.aclweb.org/anthology/R11-1098

172. Creation of a Knowledge Framework for Non-Commutative Computer Al-gebra/ S. Cojocaru,A. Colesnicov, A. Heinle, V. Levandovskyy, L. Mala-hova, G. Studzinski,V.Ufnarovski// Microelectronics and Computer Science ICMCS-2011 : Proc. of the 7th Intern. Conf., Chişinău, Sept. 22–24, 2011. – Ch., 2011. – P.166-169.

173. How to meet user needs by generating report on scientific publications in IAS IMCS / E. Boian, N. Bruc, S. Cojocaru, C. Gaindric, V. Macari, G. Magariu, T. Verlan // International Workshop on Intelligent Infor-mation Systems, Sept. 13–14, 2011 : proceedings. – Ch., 2011. – P. 123-126. – Bibliogr.: 3 tit.

174. Informational system for support of scientific management / Constantin Gaindric, Natalia Bruc, Svetlana Cojocaru, Eugen Grabov, Veaceslav Macari, Galina Magariu, Tatiana Verlan // Probleme actuale ale

– 221 –

organizării şi autoorganizării sistemului de cercetare-dezvoltare în Re-publica Moldova : materialele conf. şt., 8 apr. 2011. – Ch., 2011. – P. 165- 170. – Bibliogr.: 4 tit.

175. Joining bio-inspired and quantum approaches in computer algebra and computer linguistics / A. Alhazov, L. Burtseva, S. Cojocaru, A. Cole-snicov, L. Malahova,Y. Rogozhin//Proceedings of the Twelfth Interna-tional Conference on Membrane Computing (CMC12) Fontainebleau, France, Aug. 23–26, 2011. – Fontainebleau, 2011. – P. 471-478.

176. Principles of elaboration on information analytical system in research / E. Boian, S. Cojocaru, C. Gaindric, E. Grabov, V. Macari, G. Magariu, T. Verlan // Mathematics & Information Technologies: Research and Education (MITRE-2011) : Intern. Conf. dedicated to the 65th anniver-sary of the Moldova State Univ., Aug. 22-25, 2011 : abstracts. – Ch., 2011. – P. 134-135.

177. SonaRes – computer-aided approach for advanced ultrasound medical diagnostics / Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Constantin Gain-dric, Olga Popcova, Iulian Secrieru // ICNBME-2011 : Intern. Conf. on Nanotechnologies and Biomedical Engineering. German-Moldovan Workshop on Novel Nanomaterials for Electronic, Photonic and Bio-medical Applications, July 7–8, 2011 : proceedings. – Ch., 2011. – P. 441- 444. – Bibliogr.: 7 tit. – Acces: http://www.sibm.md/uploads/files/BI-ONANOCONF2011.pdf

178. SONARES – diagnostic decision support system for ultrasound examina-tion/ Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Olga Popcova, Iulian Secrieru // E-Health and Bioengineering Conference (EHB 2011) : proc. of the 3rd Intern. Conf., Iași, Nov.24–26, 2011. –Pis-cataway, 2011. – P. 239-242. – Bibliogr.: 8 tit.

179. Ultrasound diagnostics system SonaRes: structure and investigation pro-cess / Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Olga Popcova, Iulian Secrieru // MDIS-2011: Second Intern. Conf. on Mod-elling and Development of Intelligent Systems,Sibiu, Sept. 29–Oct. 2, 2011: Proceedings. – Sibiu, 2011. – P. 28-35. – Bibliogr.: 19 tit.

180. Ultrasound diagnostics system SonaRes: structure and investigation pro-cess/ Liudmila Burtseva, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Olga Popcova, Iulian Secrieru// MDIS-2011: Second Intern. Conf. on Mod-elling and Development of Intelligent Systems, Sibiu, Sept. 29–Oct. 2, 2011: Abstracts. – Sibiu, 2011. – P. 11.

– 222 –

181. Построение онтологии ультразвуковых изображений в области ультразвуковой диагностики / К.В. Гайндрик, С.К. Кожокару, Н.Л. Брук, Г.А. Магариу, Т.Б. Верлан // Информационные системы и технологии. ИСиТ’2011 : материалы Междунар. науч.-техн. Интернет-конф., Орел, апр.–май 2011. – Орел, 2011. – Т. 1. – P. 16-22.

182. Система информационной поддержки менеджмента научного уч-реждения / К. В. Гайндрик, С. К. Кожокару, Г. А. Магариу, Т. Б. Вер-лан, В. В. Макарь, Е. Т. Боян, Н. Л. Брук // Информационные систе-мы и технологии, ИCиТ’2011 : материалы Междунар. научно-техн. Интернет-конф., Орел, апр.–май 2011. – Орел, 2011. – Т. 2 – P. 19-25. – Bibliogr.: 5 tit.

2010

183. Applications Based on Reusable Linguistic Resources // E. Boian, O. Bur-laca, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, G. Magariu, L. Malahov, M. Petic, T. Verlan // Information Technologies, Systems and Networks, ITSN-2010, Feb. 25–26, 2010 : proc. of Intern. Conf. – Ch., 2010. – Vol. 1. – P. 54-63.

184. Burtseva, L. The ongoing project SonaRes: current state / L. Burtseva, S. Cojocaru, C. Gaindric// Actual Problems of Mathematics and Infor-matics : Sci. Conf. dedicated to the 80th anniversary of the foundation of the Tiraspol State Univ. and the Faculty of Physics, Mathematics and Information Technologies, Chisinau, Sept. 24–25, 2010 : Communica-tions. – Ch., 2010. – P. 50-51.

185. On simulation of inflection process in Romanian language by P-systems with string replication / E. Boian, S. Cojocaru, V. Macari, G. Magariu, T. Verlan // ECIT 2010: 6th European Conf. on Intelligent Systems and Technologies, Iași, Oct. 7–10, 2010 : proceedings. – Iași, 2010. – (CD).

186. System for support of scientific management and cooperation of research institutions: conceptual approach / N. Bruc, S. Cojocaru,C. Gaindric, E. Grabov, V. Macari, G. Magariu, T. Verlan // ECIT 2010: 6th European Conf. on Intelligent Systems and Technologies, Iași, Oct. 7–10, 2010 : proceedings. – Iași, 2010. – (CD).

187. Перспективные информационные технологии и решение линг-вистических задач / А.Е. Колесников, Л.А. Малахова, Е.Т. Боян, С.К. Кожокару, К.С. Чуботару// RETRO’2010. Ретроспектива фи-

– 223 –

лологии в информационном обществе знаний : Cб.тез. междунар. симп., Крым, Песчаное, Украина, 2–6 июля 2010 г. / отв. редактор С.С. Дикарева. – Симферополь, 2010. – (CD).

2009

188. Aplicarea P-sistemelor la soluţionarea unor probleme din lingvistica computaţională / E. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahov // ICT+ Information and Communication Technologies-2009 : proc. of the Intern. Conf., 1st ed., May 18–21, 2009. – Ch., 2009. – P. 30-33.

189. Cojocaru, S. Developnment of the technological tools for support of mu-sical e-culture / S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahov// Microelec-tronics and Computer Science : proc. of the 6th Intern.Conf., Oct. 1–3, 2009. – Ch., 2009. – P. 499-502.

190. Cojocaru, S. Derivational morphology mechanisms in automatic lexical information acquisition / S. Cojocaru, E. Boian, M. Petic // Knowledge Engineering, Principles and Techniques, KEPT2009, Cluj-Napoca, Jul. 2–4, 2009 : Selected Papers. – Cluj-Napoca, 2009. – P. 49-52.

191. Cojocaru, S. Stages in automatic derivational morphology processing / S. Cojocaru, E. Boian, M. Petic // Knowledge Engineering, Principles and Techniques, KEPT2009, Cluj-Napoca, Jul. 2–4, 2009 : Selected Papers. – Cluj-Napoca, 2009. – P. 97-104.

192. Dictionary Search and Update by P Systems with String-Objects and Ac-tive Membranes / A Alhazov, S. Cojocaru, L. Malahova, Yu. Rogozhin // Seventh Brainstorming Week on Membrane Computing, Sevilla, Feb. 2–6, 2009. – Sevilla, 2009. – Vol. 1. – P. 1-8. – Bibliogr.: 5 tit. – (RGNC Report ; 1/2009 / Research Group on Natural Computing, Uni-versidad de Sevilla). – Acces: http://www.gcn.us.es/7BWMC/volume/BWMC09_V1.pdf

193. Modelling Inflections in Romanian Language by P Systems with String Replication / A. Alhazov, E. Boian, S. Cojocaru, Yu. Rogozhin // Tenth Workshop on Membrane Computing, WMC10 Curtea de Argeș, Ro-mania, Aug. 24–27, 2009 : Proceedings. – Sevilla, 2009. – P. 116-128. – Bibliogr.: 25 tit. – (RGNC Report ; 3/2009 / Research Group on Natu-ral Computing, Universidad de Sevilla). –Acces: http://www.gcn.us.es/files/full_volume.pdf

– 224 –

194. Оприменении Рсистемвкомпьютернойлингвистике / Е. Боян, С. Кожокару, А. Колесников, Л. Малахова, К. Чуботару // Horizons of Applied Linguistics and Linguistic Technologies = Горизонты приклад-ной лингвистики илингви стических технологий (MegaLing’2009) : Материалымеждунар.науч. конф., Киев, Украина, 21-26 сент. 2009 г. – Киев, 2009. – P.62-70.

2008

195. Architecture of the ultrasound diagnostic system SonaRes / E. Boian, L. Burtseva, S. Cojocaru, C. Gaindric, V. Ţurcanu // ECIT 2008: proc. of the 5th European Conf. on Intelligent Systems and Technologies, Iași, Jul. 10–12, 2008. – Iași, 2008. – (CD).

196. Computing solutions of #P-complete problems by P systems with active membranes / A. Alhazov, L. Burtseva, S. Cojocaru, Y. Rogozhin // Ninth Workshop on Membrane Computing (WMC9), Edinburgh, Jul. 28–31, 2008 : Proceedings / eds. : Pierluigi Frisco, David W. Corne, Gheorghe Paun. – Edinburgh, 2008. – P. 59-69. – Bibliogr.: 16 tit. – Acces: http://ppage.psystems.eu/uploads/0/0f/PreProcWMC9.pdf

197. Concepts of research institute information-analytical system development / Natalia Bruc, Oleg Burlaca, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Eugen Grabov, Veaceslav Macari, Galina Magariu, Tatiana Verlan // ECIT 2008: proc. of the 5th European Conf. on Intelligent Systems and Technologies, Iași, Jul. 10–12, 2008. – Iași, 2008. – (CD).

198. Contribuții la proiectul “RoLTech: Platformă pentru tehnologia limbii române: resurse, instrumente, interfețe / Constantin Ciubotaru, Svetla-na Cojocaru, Elena Boian, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahova, Galina Magariu, Mihai Petic, Tatiana Verlan, Oleg Burlaca // Resurse lingvistice şi instrumente pentru prelucrarea limbii române : Lucrările atelierului, Iaşi, 14-15 dec. 2007. – Iaşi, 2008. – P. 171-177. – Bibliogr.: 9 tit. – Acces: http://www.racai.ro/media/consilr2007.pdf

199. Information System on Non-commutative Applications of Computer Al-gebra Systems/ S.Cojocaru, L.Malahova, A.Colesnicov, V.Ufnarovski // ECIT 2008 : proc. of the 5th European Conf. on Intelligent Systems and Technologies, Iași, Jul. 10–12, 2008. – Iași, 2008. – (CD).

200. Sonares-information decision support system for ultrasound diagnostics / S. Cojocaru, C. Gaindric, V. Ţurcanu, S. Puiu// EUROSON : (the XXth

– 225 –

Congress of European Federation of Societies for Ultrasound in Medi-cine and Biology, in conjunction with the XIth Romanian Conference of Ultrasound in Medicine and Biology), Timişoara, România, May 31–Jun. 03, 2008. – Timişoara, 2008.

201. Ultrasonographic diagnostics system SonaRes: concept and prototype of user-interface / S. Cojocaru, C. Gaindric, E. Jantuan, G. Magariu, T. Verlan // Advanced Information and Telemedicine Technologies for Health (AITTH-2008) : proc. of the 2nd Intern. Conf., Minsk, Belarus, Oct.1–3, 2008. –Minsk, 2008. – P. 41-46.

202. Ultrasound diagnostic system SonaRes: the state of art/ E. Boian, L. Burtseva, S. Cojocaru, C. Gaindric, V. Tsurcanu // Advanced Infor-mation and Telemedicine Technologies for Health (AITTH-2008) : proc. of the 2nd Intern. Conf., Minsk, Belarus, Oct.1–3, 2008. – Minsk, 2008. – P. 26-30.

203. User-interface for investigation process in ultrasonographic diagnostics system SonaRes: concept and prototype/ Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Elena Jantuan, Galina Magariu, Tatiana Verlan // ECIT 2008: proc. of the 5th European Conf. on Intelligent Systems and Technolo-gies, Iași, 10–12 Jul., 2008. – Iași, 2008. – (CD).

2007

204. Cojocaru, S. Arhitectura sistemului suport decizii pentru diagnosticul ul-trasonografic SonaRes / S. Cojocaru, C. Gaindric, V. Ţurcanu //BIT+ VII International Conference on Information Technologies 2007, Apr. 24–26, 2007 : abstr. – Ch., 2007. – P. 24-26.

205. Cojocaru, Svetlana. Decision support system in ultrasound investigations / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric // Knowledge-Dialogue-Solu-tions : Proc.of the XIII-th Intern.Conf. KDS-2007, Varna (Bulgaria), Jun.18–24, 2007. – Sofia, 2007. – Vol. 1. – P. 241-246. – Bibliogr.: 17 tit. – Acces: http://www.uzhnu.edu.ua/uk/infocentre/get/3926#page=241

206. Non-commutative applications of computer algebra systems/ S.Cojocaru, L. Malahov, E. Naidenova, A. Colesnicov, V. Ufnarovski// Algebraic Systems and their Applications in Differential Eguations and other do-mains of mathematics : Intern. Conf. dedicated to Vladimir A. Andrun-achievici (1917–1997), Constantin S. Sibirschi (1928–1990) : Abstracts. – Ch., 2007. –P. 53-54.

– 226 –

207. Tehnologii pentru generarea sistemelor de instruire, dicţionarelor elec-tronice specializate şi ghidurilor lingvistice / C. Ciubotaru, E. Boian, A. Colesnicov, S. Cojocaru, V. Demidova, L. Malahova, G. Magariu, T. Verlan // Microelectronics and Computer Science : Proc. of the 5th Intern. Conf., ICMCS-2007, Sept. 19-21, 2007. – Ch., 2007. – Vol. 1. – P. 20-23.

208. Usage of symbolic computation systems in a unified graphic shell/ L. Burtseva, S. Cojocaru, L. Malahov, E. Naidenova, A. Colesnicov, V. Ufnarovski // Microelectronics and Computer Science : Proc. of the 5th Intern. Conf., ICMCS-2007, Sept. 19-21, 2007. – Ch., 2007. – Vol. 1. – P. 303.

2006

209. Language Technologization. Tools and Computational Linguistic Resources/ E. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahova // Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere, dedicată jubileului de 60 ani ai Universităţii de Stat din Moldova : Conf. şt. intern., 28 sept. 2006 : Rez. comunic., Ştiinţe reale. – Ch., 2006. – P. 57-58.

210. Platform for Romanian language technology/ E. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahova// BIT+ V Inter-national Conference on Information Technologies 2005, 31 May-2 June 2005 ; BIT+ VI International Conference on Information Technologies 2006, Apr. 11-13, 2006 : abstr. – Ch., 2005-2006. – P. 102.

211. Resurse lingvistice reutilizabile/ Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojo-caru, Elena Boian, Alexandru Colesnicov, Ludmila Malahova, Valen-tina Demidov, Oleg Burlaca // Resurse lingvistice şi instrumente pentru prelucrarea limbii române : Lucrările atelierului, Iaşi, 3 noiem. 2006. – Iaşi, 2006. – P. 75-79. – Bibliogr.: 10 tit. – Acces: http://consilr.info.uaic.ro/editii%20anterioare/2006/pages/volum.pdf

212. Sistem de instruire asistată de calculator pentru morfologia limbii române/ Elena Boian, Constantin Ciubotaru, Svetlana Cojocaru, Galina Magar-iu, Tatiana Verlan, Iuri Rogojin// Resurse lingvistice şi instrumente pentru prelucrarea limbii române : Lucrările atelierului, Iaşi, 3 noiem. 2006. – Iaşi, 2006. – P. 135-139. – Bibliogr.: 21 tit. – Acces: http://consilr.info.uaic.ro/editii%20anterioare/2006/pages/volum.pdf

– 227 –

213. Societatea Informaţională şi inegalitatea digitală în Moldova / L. Burțeva, S. Cojocaru, C. Gaindric, G. Magariu, T. Verlan // BIT+ V International Conference on Information Technologies 2005, May 31–Jun.2, 2005 ; BIT+ VI International Conference on Information Technologies 2006, Apr. 11–13, 2006 : abstr. – Ch., 2005-2006. – P. 15-20.

2005

214. Burlaca, O. A content management system for electronic theses / O. Bur-laca, S. Cojocaru, C. Gaindric// Microelectronics and Computer Sci-ence : proc. of the 4th Intern. Conf., Sept. 15–17, 2005. – Ch., 2005. – Vol. 2. – P. 509-513.

215. Development of tools to inflect compound words inRomanian/ E. Boian, S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova, T. Baltaga // Microelectron-ics and Computer Science : proc. of the 4th Intern. Conf., Sept. 15–17, 2005. – Ch., 2005. – Vol. 2. – P. 465-469.

216. Digital divide: a glance at the problem in Moldova/ L. Burțeva, S. Cojo-caru, C. Gaindric, G. Magariu, T. Verlan // Microelectronics and Com-puter Science : proc. of the 4th Intern. Conf., Sept. 15–17, 2005. – Ch., 2005. – Vol. 2. – P. 23-29.

217. The examination support in sonographic investigations/ E. Rîbac, S. Co-jocaru, C. Gaindric, S. Puiu, V. Turcanu // Microelectronics and Com-puter Science : proc. of the 4th Intern. Conf., Sept. 15–17, 2005. – Ch., 2005. – Vol. 2. – P. 271-274.

218. Internetul în mediul rural / L. Burţeva, S. Cojocaru, C. Gaindric, G. Magariu, T. Verlan // Comunităţile rurale şi renaşterea satului : conf. naţ., 28 febr. 2005 : tez. şi comunic. – Ch., 2005. – P. 133-135.

219. The process of designing and implementing the examination support in sonogfaphic investigations/ E. Rîbac, S. Cojocaru, C. Gaindric, S. Puiu, V. Turcanu // Advanced Information and Telemedicine Technologies for Health : The Intern. Conf., Minsk, Belarus, Nov. 8–10, 2005 :pro-ceedings. – Minsk, 2005. – Vol. 2. – P. 44-47.

220. Societatea Informaţională şi inegalitatea digitală în Moldova / L. Burteva, S. Cojocaru, C. Gaindric, G. Magariu, T. Verlan // BIT+ V International Conference on Information Technologies, May 31–Jun.2, 2005 : ab-stracts. – Ch., 2005. – P. 15-20.

– 228 –

221. Technologization of Romanian: linguistic resources, applications, tools / E. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahova // Microelectronics and Computer Science : proc. of the 4th Intern. Conf., Sept. 15–17, 2005. – Ch., 2005. – Vol. 2. – P. 519-522.

2004

222. Cojocaru, S. Application of the molecular computing approach to computer algebra / S. Cojocaru // Second conference of the mathematical society of Moldova, Chişinău, Aug. 17–19, 2004 : Communications. – Ch., 2004. – P. 115-117.

223. Cojocaru, S. Moldova – căi de integrare digital/ S. Cojocaru, C. Gaindric // BIT+ IV International Conference on Information Technologies 2004, May 3–7, 2004 : abstracts. – Ch., 2004. – P. 23-28.

224. Popcova, Olga. Image processing in ultrasound diagnostic system / Olga Popcova, Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric// 8th International Symposium on Automatic Control and Computer Science, SACCS 2004, Iaşi, Oct. 22–23, 2004. – Iaşi, 2004. – 3 p. – Bibliogr.: 12 tit. – (CD).

225. Reusable linguistic resources for Romanian / E. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahova // Second conference of the mathematical society of Moldova, Chişinău, Aug. 17–19, 2004 : Communications. –Ch., 2004. – P. 54-57.

226. Sistem informatic pentru asistarea investigaţiilor ecografice/ S.Cojocaru, C.Gaindric, S.Puiu, V.Ţurcanu // Valorificarea rezultatelor ştiinţifice – baza dezvoltării durabile a economiei naţionale : conf. şt. rep., 16 iun. 2004 : teze şi comunic. – Ch., 2004. – P. 143-144.

227. Сравнительный анализ различных переходов креализациие-пра-вительства: услуги электронного правительства / Л.Бурцева, Т.Верлан, К.Гайндрик, С.Кожокару, Г.Магариу// BIT+ IV Inter- national Conference on Information Technologies 2004, May 3–7, 2004 : abstracts. – Ch., 2004. – P. 66-68.

2003

228. Cojocaru, S. Aplicarea calculului molecular la soluționarea problemelor algebrei computaționale // Trends in the Development of the Information and Communication Technologies in Education and Management : International Conference, March 20-21, 2003. –Ch., 2003. – P. 251-252.

– 229 –

229. Cojocaru, S. Evaluarea gradului de integrare în Societatea Informaţio- nală / S. Cojocaru, C. Gaindric// BIT+ III International Conference on Information Technologies 2003, Apr. 7–11, 2003 : abstracts. – Ch., 2003. – P. 262-263.

230. Cojocaru, S. Non-Commutaive Computer Algebra and Molecular Compu- ting / S. Cojocaru, V. Ufnarovski// 2nd Annual Meeting of Project MolCoNet IST-2001-32008, Wien, Nov. 27–29, 2003. –Vienna, 2003. – 4 p.

231. Cojocaru, S. Tools for content management /S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova // BIT+ III International Conference on Information Technologies 2003, Apr. 7–11, 2003 : abstracts. – Ch., 2003. – P. 161-166.

232. Elaborarea unui instrumentar de gestionare a dicționarului electronic de sinonime si traduceri/ E. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahova, T. Verlan // Trends in the Development of the Information and Communication Technologies in Education and Management : International Conference, March 20-21, 2003. – Ch., 2003. – P. 175-177.

233. Informational analitical system „Scientific potential of Moldova” / L. Bur- ţeva, T. Verlan, C. Gaindric, S. Cojocaru, G. Magariu, C. Ciubotaru // BIT+ III International Conference on Information Technologies 2003, 7–11 Apr., 2003 : abstracts. – Ch., 2003. – P. 174-179.

234. Lexical resources for Romanian – a project overview / E. Boian, C. Ciu- botaru, S. Cojocaru, A. Colesnicov, V. Demidova, L. Malahov // Symposium on Intelligent Systems and Applications, SIA-2003, Iaşi, Sept. 19–20, 2003 : proceedings / eds. : H.-N. Teodorescu, C. Gaindric, E. Sofron. – Iaşi, 2003. – (CD).

2002

235. Boian, E. Educational software based on artificial intelligence and electronic and dictionaries / E.Boian, S.Cojocaru // Microelectronics and Computer Science : proc. of the 3rd Intern. Conf., Sept. 26-28, 2002. – Ch., 2002. – Vol. 2. – P. 369-372.

236. Cojocaru, S. Computer algebra system Bergman and its network version / S.Cojocaru, A.Colesnicov, L.Malahova // The 10th Conference on Applied and Industrial Mathematics CAIM 2002, Pitești, Oct. 11–13, 2002 : Book of abstr. – Piteşti, 2002. – P. 16.

– 230 –

237. Cojocaru, S. Romanian words inflection / S. Cojocaru, E. Boian // Fifth International Conference on Text, Speech and Dialogue, TSD 2002, Brno, Czech Republic, Sept. 9–12, 2002 : Demonstrations accepted for TSD 2002, with abstracts. – Brno, 2002. – Paper ID: 142. –Acces: https://www.fi.muni.cz/tsd2002/

238. The perspectives of development of programming system RomPW for lin-quistic applications / E.Boian, C.Ciubotaru, S.Cojocaru, V.Demidova //BIT+ II International Conference on Information Technologies 2002, Apr. 10-12, 2002 : abstracts. – Ch., 2002. – P. 68.

2000

239. Aspecte de securitate în versiunea Internet a sistemului de calcul simbolic Bergman / S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova, S. Verlan// Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998-1999: Conf. corpului didactico-şt., 27 sept.–2 oct. 2000 : Rez. comunic.: Ştiinte fizico-matematice. – Chişinău, 2000. – P. 91-92.

240. Boian, E. Procesarea limbajului natural: aspecte lexice şi morfologice / E. Boian, S. Cojocaru, V. Demidova // Tehnologii avansate în pra-gul secolului XXI : Materialele conf. şt.-practice, 5 oct. 2000. – Ch., 2000. – P. 40-41.

1997

241. Cojocaru, Svetlana. Non-Commutative Gröbner Bases and Anick’s Reso-lution / Svetlana Cojocaru, Alexander Podoplelov, Victor Ufnarovski // Computational Methods for Representations of Groups and Algebras, Essen,Germany, Apr. 1–5, 1997: Euroconf.Abstracts. – Essen, 1997. – P. 27.

242. Кожокарь, С.К. Эффективное распределение памяти в машинах с большим числом регистров/ С.К. Кожокарь, В.А. Уфнаровский // Информатика и вычислительная техника : Материалы научно-технической конф. –Ch., 1997. –P.78-79.

1996

243. Boian, E. The inflection process for the nouns and adjectives of Rouma-nian Language/ E. Boian, S. Cojocaru // International Conference on Mathematics and Informatics: dedicated to the 50-th anniversary of State University of Moldova and of Academy of Sciences of Moldova, Sept. 19–21, 1996 : Abstracts. – Ch., 1996. – P. 100.

– 231 –

244. Cojocaru, S. Integration of the Romanian Spelling Checker PomSP into MS Word 6.0 / S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova // Romanian Symposium on Computer Science : 10th Symp. ROSYCS’96, Iasi, Roma-nia, May 30–31, 1996 : proceedings. – Iasi, 1996.

1995

245. Cojocaru, S. Bergman for IBM PC and replicable functions / S. Cojocaru, V. Ufnarovski // Computational Commutative Algebra, COCOA–IV, Genova, May 29 – Jun.2, 1995 : Abstracts. – Genova, 1995. –P. 26-27.

1994

246. Evstiunin, M. On morphological vocabulary for highly inflexional lan-guages / M. Evstiunin, S. Cojocaru, V. Ufnarovski // Romanian Sym-posium on Computer Science : 9th Symp. ROSYCS’93, Iasi, Romania, Nov. 12–13, 1993 : proceedings. – Iasi, 1994.

1993

247. Cojocaru, S. Romanian spelling checker / S. Cojocaru, M. Evstiunin, V. Ufnarovski // 9th International Conference on Control Systems and Computer Science, CSCS-9. – Bucharest 1993. – P. 123-136.

1989

248. Кожокарь, С. К. Реализация генератора кодов для расширенно-го Паскаля / С.К. Кожокарь, В.А. Уфнаровский // Адаптируемые средства программирования. Методы оценки трансляторов : Ма-териалы школы-семинара, Кишинев, 5-10 июня 1989 г. – К., 1989. – P. 63-65.

1988

249. Кожокарь, С. К. Принципыреализации Паскаль-компилятора для МВК ПС 3000 // Высокопроизводительные вычислительные си-стемы : III Всесоюз.совещ., Таллин, апр. 1988. – Москва, 1988. – P. 70-71.

250. Кожокарь, С.К. Синтезирующая и форматная части генератора кодов / С.К.Кожокарь, В.А. Уфнаровский// Методы трансляции и конструктирования программ: тез. докл. Всесоюз. Конф, 23- 25 нояб. 1988 г. – Новосибирск, 1988. – Ч. 2. – P. 6-7.

– 232 –

251. Мобильное программное обеспечение / Е.Т. Боян, В.В. Демидова, С.К. Кожокарь, М.Б. Шереметьева // Тезисы докладов Всесоюзного научно-технического семинара. – Калинин, 1988. – Ч. 1. – P. 66-68.

1981

252. Кожокарь, С.К. Конвейерная система трансляции для многопроцес-сорных ЭВМ // Задачи молодых ученых и специалистов республи-ки по сокращению цикла «Исследование–разработка–внедрение»: Тез.науч.-практ. конф., Кишинев, 9 июля 1981 г. – К., 1981. – P. 129-131.

253. Кожокарь, С.К. Применение РК-грамматик при построении си-стем трансляции для высокопроизводительных ЭВМ // Высоко-производительные вычислительные системы: Всесоюз. совещ., Тбилиси, сент. 1981 : Тез. докл. – Москва, 1981. – P. 84-86.

1979

254. Кожокарь, С. К. Об одном способе задания контекстных условий //Автоматизация проектирования системуправления : Всесоюз. со-вещ., Суздаль, апр. 1979 : Тез. докл. – Москва, 1979. – P. 186-187.

Programe pentru calculator

255. Интегрированная система трансляции на основе языка Па-скаль для УВК «Самсон» / Е.Т. Боян, В.В. Демидова, А.Ф. Дани- льченко,С.К.Кожокарь [etal.]. – Москва : ГосФАП [Гос. Фонд алго-ритмов и программ] СССР, 1990. –Рег. Nr50910000249.

256. Программный комплекс с языка Паскаль на язык виртуальной машины / Е.Т. Боян, В.В. Демидова, С.К. Кожокарь, Л.Л. Топал. – Москва : ГосФАП [Гос. Фонд алгоритмов и программ] СССР, 1988. –Рег. Nr50880000222.

Certificat de înregistrare a obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe

257. Sonares.Colecist – Baza de cunoştințe (ontologia) diagnosticării medicale ultrasonigrafice a colecistului / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric, Olga Popcova, Serghei Puiu, Iulian Secrieru, Vasile Țurcanu. – Ch. : AGEPI, 2014. – Ser. OȘ Nr 4029 din 13.11.2014.

– 233 –

Lucrări de popularizare a știinţei, interviuri

258. Ciobanu, Ina. About International Conference MITI 2018 / Ina Ciobanu, Svetlana Cojocaru, Mircea Petic // Computer Science J. of Moldova. – 2018. – Vol. 26, Nr 1. – P. 95-96. – Acces: http://www.math.md/publi-cations/csjm/issues/v26-n1/12580/

259. Cojocaru, Svetlana. 100 Romanian Authors in Theoretical Computer Science : (presentation of the book) / Svetlana Cojocaru, Păun, Dragoș Vaida // Computer Science J. of Moldova. – 2018. – Vol. 26, Nr 2. – P. 190-196. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v26-n2/12724/

260. Cojocaru, Svetlana. Svetlana Cojocaru: „Sunt prima femeie directoare a Institutului de Matematică şi Informatică” [Resursă electronică] // Cu-vântul. – Rezina, postat 26.03.2018. – Acces: http://cuvintul.md/arti-cle/video-svetlana-cojocaru-sunt-prima-femeie-directoare-a-institu-tului-de-matematica-si-informatica/

261. Portret de savant. Sub semnul îngemănării a trei teorii problema lui Poin-care îşi găseşte soluţie la Chişinău : [dr. habilitatMihailPopala 70 deani] / MitrofanCioban, ConstantinGaindric, SvetlanaCojocaru, TatianaRota-ru // MoldovaSuverană. – 2018. – 16 mai. – Acces: http://www.crri.acad. md/index.php?go=noutati_detalii&n=8511&new_language=2

262. Cașu, Alexei. Conferința Societății Matematice din Moldova – un omagiu academicianului Vladimir Andrunachievici / Alexei Cașu, Svetlana Co-jocaru // Akademos. – 2017. – Nr 2. – P. 12-13. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/53335

263. Scrisoare deschisă, adresată dlui Andrian Candu, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova / ..., S. Cojocaru [et al.] // Lit. și arta. – 2017. – 14 sept.

264. Cojocaru, Svetlana. (Descoperiri şi inovaţii ale savanţilor moldoveni). Al-gebrele Sibirschi în studiul sistemelor dinamice / Svetlana Cojocaru, Ghe-orghe Duca// Academia de Știinţe a Moldovei [Pagina Web] / Elaborat de IDSI. – Ch., postat 2016-04-22. – Acces: http://www.asm.md/?go= noutati_detalii&n=7353&new_language=0

265. Cojocaru, Svetlana. [Interviu] [Resursă electronică] / a dialogat Tatiana Fișer // Teleradio Moldova [site] : Spațiul Public : Program informativ-analitic / IPNA Teleradio-Moldova. – Ch., postat 7 mar. 2016. – Acces: http://trm.md/ro/spatiul-public/?p=1

– 234 –

266. Cojocaru, Svetlana. Strategul Societății Informaționale. Membrul core-spondent al AȘM Constantin Gaindric la 75 de ani / Svetlana Cojocaru, Mitrofan Ciobanu // Akademos. – 2016. – Nr. 3. – P. 183-184. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/48192

267. Duca, Gheorghe. Savant recunoscut pe plan internațional : [Constantin Gaindric] / Gheorghe Duca, Svetlana Cojocaru // Lit. și arta. – 2016. – 15 sept. – P. 1.

268. Petru Soltan o ilustră personalitate de azi / Gh. Duca, I. Tighineanu, M. Cioban, R. Miron, Gh. Mișcoi, C. Gaindric. Gh. Ciocanu, S. Cojocaru, S. Cataranciuc, Gh. Căpățină // Lit. şi arta. – 2016. – 30 iun. – P. 7. – Acces: http://www.asm.md/galerie/Petru%20SOLTAN%20-%2085%20(2).pdf

269. Preface / Svetlana Cojocaru, Maurice Margenstern, Gheorghe Păun, Ser-gey Verlan // Fundamenta Informaticae. – 2015. – Vol. 138, Nr 1-2 : Special issue in memoriam of Yurii Rogozhin. – P. v-vi. – doi:10.3233/FI-2015-1193

270. Cojocaru, Svetlana. Vreau ceea ce vor toți: stabilitate economică şi socială, securitate şi bună-cuviință: [interviu] / interlocutor : Stan Lipcanu // Săptămâna. – 2015. – 14 aug. – P. 4. – Acces: http://saptamina.md/fe-mei/14%20august%202015.pdf

271. Choban, Mitrofan. Preface/ Mitrofan Choban, Svetlana Cojocaru// The Third Conference of Mathematical Society of the Republic of Moldova : dedicated to the 50th anniversary of the foundation of the Institute of Mathematics and Computer Science, Aug.19–23, 2014 : Proc. IMCS-50. – Ch., 2014. – P. 3-4. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_arti-col/54735

272. Cojocaru, Svetlana. Tradiții şi contemporanietate. Institutul de Mate- matică şi Informatică la 50 de ani / Svetlana Cojocaru, Constantin Gaindric // Akademos. – 2014. – Nr 2. – P. 18-22. – Acces: http://www.akademos.asm.md/

273. Cojocaru, Svetlana. Un studiu actual de tratare a statisticii matematice / Svetlana Cojocaru, Ion Dediu, Boris Gaina // Akademos. – 2014. – Nr 4. – P. 174-175. – Rec. la c.: Metode statistice în prelucrarea date-lor experimentale: concepte şi practică cu Maple / Dionis Lica, Gheo-rghe Căpăţână, Pintilie Pîrvan. – Chișinău, 2014. – Acces: http://www.akademos.asm.md/taxonomy/term/72

274. Cojocaru, Svetlana. Introducere // Institutul de Matematică și Informa- tică : [plachetă]. – Ch., 2013.

– 235 –

275. Cojocaru, Svetlana. Svetlana Cojocaru:“Informatica e ca un virus, dacă te molipseşti, e pentru totdeauna”: [interviu] / consemnare deRaia Ro-gac // Moldova. – 2013. – Nr 5/6. – P. 88-93.

276. 130 de ani de zbucium pentru soluţionarea problemei lui Poincaré / Mi-trofan Ciobanu, Svetlana Cojocaru, Alexandru Șubă, Tatiana Rotaru // Lit. și arta. – 2013. – 1aug.

277. Preface / Artiom Alhazov, Svetlana Cojocaru, Marian Gheorghe, Yurii Rogozhin//14th International Conference on Membrane Computing, CMC14, Aug.20–23, 2013 : Proceedings. –Ch., 2013. – P. 3-4. – Acces: http://www.math.md/cmc14/CMC14_Proceedings.pdf

278. Titchiev, Inga. About IIS2013 / Inga Titchiev, Svetlana Cojocaru // Computer Science J. of Moldova. – 2013. – Vol. 21, Nr 3. – P. 401-404. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v21-n3/11487/

279. Cojocaru, Svetlana. Doamna care nu e de fier : [interviu] / interlocutor : Elena Roitburd // Curtea de la Argeș. – 2012. – An. 3, Nr 7 (iul.). – P. 12-13. – Acces: http://www.curteadelaarges.ro/III_7_20.php

280. Cojocaru, Svetlana. [Interviu] [Resursă electronică] / a dialogat Ta-tiana Fișer// Teleradio Moldova [site] : Academia Radio : program educațional/cultural / IPNA Teleradio-Moldova. – Ch., postat 18 dec. 2012. – Acces: https://www.trm.md/ru/academia-radio/

281. Gaindric, Constantin. Mitrofan Cioban: Matematician, pedagog, perso-nalitate. La intersecţie de har, voinţă şi întâmplare / Constantin Gain-dric, Svetlana Cojocaru// Academicianul Mitrofan Ciobanu la a 70-a aniversare. – Ch., 2012. – P. 190-194.

282. Мариан, Борис. Двавопросачетырем молдаванкам = Moldova’lı dört kadına iki soru : [анкетажурнала «DA» ; участники: Валентина Булига, ВероникаГригорица, СветланаКожокару, ТамараЛукьян] / БорисМариан, ФеридунТюфекчи // DA: Diyalog Avrasya. – 2012. – Nr 36. – P. 24-28. – (În lb. rusă și lb. turcă). – Acces: https://dokumen.tips/documents/diyalog-avrasya-36.html

283. Cojocaru, S. Preface : [International Workshop on Intelligent Informa-tion Systems (IIS-2011), Sept. 13–14] / S. Cojocaru, I. Țițchiev // Com-puter Science J. of Moldova. – 2011. – Vol. 19, Nr. 2. – P. 111-115. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v19-n2/10931/

284. Гайндрик, Константин. Эдисоны на самообслуживании / Констан-тин Гайндрик, Светлана Кожокару / беседу вела Елена Ройтбурд // Кишиневские новости. – 2011. – 10 июня.

– 236 –

285. Кожокару, Светлана. Нежелезная леди : [interviu] / беседовала Еле-на Ройтбурд // Кишиневские новости. – 2011. – 4 марта. – P. 3.

286. Cojocaru, Svetlana. Problema lui Jezek şi Kepka face mai mult decât un milion de lei [Resursă electronică] : [interviu] / interlocutor : Tatiana Rotaru // Academia de Știinţe a Moldovei [Pagina Web] / Elaborat de IDSI. – Ch., postat 2010-03-02. – Acces: http://www.asm.md/index.php?go=noutati_detalii&n=2836&new_language=0

287. Cojocaru, Svetlana. Poetul din miraculoasa lume a cifrelor //Academicianul Vladimir Andrunachievici : [biobibliogr.]. – Ch., 2009. – P. 99-102.

288. Cojocaru, Svetlana. Abstracrs of Doctor Habilitatus Thesis // Computer Science J. of Moldova. – 2007. – Vol. 15, Nr 1. – P: 111-112. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v15-n1/8643/

289. Cojocaru, Svetlana. Lucrările Seminarului despre modele de calcul cu membrane // Argeș Expres. – 2000. – 23 aug. (Nr 233).

290. Cojocaru, Svetlana. Lexicon român: instrumentar, implementare, utiliza-re // Intellectus. – 1998. – Nr 1. – P. 65-66.

291. Cojocaru, Svetlana. Computerul şi memoria omului // Femeia Moldovei. – 1986. – Nr 2. – P. 21. – Text în grafie chirilică.

292. Cojocaru, Svetlana. De la ABAC la MEC // Femeia Moldovei. – 1986. – Nr 1. – P. 11. – Text în grafie chirilică.

293. Cojocaru, Svetlana. Gospodina şi prietenul ei algoritmul // Femeia Moldovei. – 1986. – Nr 3. – P. 13. – Text în grafie chirilică.

294. Cojocaru, Svetlana. Încă un pas în studierea… paşilor algoritmici // Fe-meia Moldovei. – 1986. – Nr 4. – P. 14-15. – Text în grafie chirilică.

Svetlana Cojocaru– conducător/consultant științific, recenzent

295. Cotelea, Vitalie. Microsoft SQL Server 2017: Pas cu pas / Vitalie Cote-lea, Marian Cotelea ; recenzenţi : Ilie Costaș, Svetlana Cojocaru ; Univ. Tehn. a Moldovei, Dep. Ingineria Software și Automatică. – Ch. : S. n., 2018. – 296 p. – Bibliogr.: p. 291-293. – ISBN 978-9975-89-099-1.

296. Popukaylo, Vladimir. Suportul deciziilor în baza eşantioanelor pasive de dimensiuni mici: 122.03 – Modelare, metode matematice, produse pro-gram: autoref. tz. dr. în informatică / Vladimir Popukaylo; cond. șt. : Svetlana Cojocaru; Acad. de Știinţe a Rep. Moldova, Inst. de Matemati-că și Informatică. – Ch. : S. n., 2017. –26 p. – Bibliogr.: p. 20-22 (31 tit.).

– 237 –

297. Lupu, Ilie. Individualizarea formării universitare prin trasee individua-le de învăţare / Ilie Lupu, Ghenadie Cabac ; red. șt. : Corina Negara ; recenzenţi : Constantin Gaindric, Anatol Grimalschi ; Univ. de Stat din Tiraspol. – Ch. : S. n., 2017. – 172 p. – Bibliogr.: p. 155-172. – ISBN 978-9975-76-224-3.

298. Albu, Veaceslav. Metode bazate pe reţele neurale modulare în recunoaş-terea emoţiilor umane: 122.03 – Modelare, metode matematice, produ-se program : autoref. tz. dr. în informatică / Veaceslav Albu ; cond. șt. : Svetlana Cojocaru ; Acad. de Știinţe a Rep. Moldova, Inst. de Matemati-că și Informatică. – Ch. : S. n., 2016. – 29 p. – Bibliogr.: 20 tit.

299. Cotelea, Vitalie. Baze de date/ Vitalie Cotelea, Marian Cotelea ; re-cenzenţi :Ion Bolun, Svetlana Cojocaru ; Acad. de Studii Econ. a Mol-dovei. – Ch. : S. n., 2016. – 340 p. – Bibliogr.: p. 333-338. – ISBN 978-9975-53-633-2.

300. Cotelea, Vitalie. Microsoft SQL Server 2014: Pas cu pas; recenzenţi : Ilie Costaș, Svetlana Cojocaru ; Acad. de Studii Econ. a Moldovei, Catedra Cibernetică și Informatică Economică. – Ch. : S. n., 2015. – 278 p. – ISBN 978-9975-75-735-5.

301. Cotelea, Vitalie. Microsoft SQL Server 2012: Pas cu pas / Vitalie Cotelea, Marian Cotelea ; recenzenţi : Ilie Costaș, Svetlana Cojocaru ; Acad. de Studii Econ. a Moldovei. – Ch. : Vizual Design, 2013. – 222 p. – Biblio-gr.: p. 222. – ISBN 978-9975-4164-8-1.

302. Curteanu, Neculai. Parsarea limbajului natural bazată pe strategia şi teoria lingvistică Segmentare-Coeziune-Dependenţă : 01.05.01 – Baze-le teoretice ale informaticii, programarea calculatoarelor electronice. : autoref. tz. dr. în informatică / Neculai Curteanu ; cond. șt. : Svetlana Cojocaru ; Acad. de Știinţe a Rep. Moldova, Inst. de Matematică și In-formatică. – Ch. : S. n., 2013. – 32 p. – Bibliogr.: 37 tit.

303. Petic, Mircea. Automatizarea procesului de creare a resurselor lingvistice computaţionale : 01.05.01 – Bazele teoretice ale informaticii, programa-rea calculatoarelor electronice. : autoref. tz. dr. în informatică / Mircea Petic ; cond. șt. : Svetlana Cojocaru, consultant șt. : Elena Boian; Acad. de Știinţe a Rep. Moldova, Inst. de Matematică și Informatică. – Ch. : S. n., 2011. – 30 p. – Bibliogr.: 25 tit.

304. Burlaca, Oleg. Sistem de management al conţinutului pentru Web : 01.05.04 – modelare matematică, metode matematice, produse pro-gram : autoref. tz. dr. în informatică / Oleg Burlaca ; cond. șt. : Con-

– 238 –

stantin Gaindric ; consultant șt. : Svetlana Cojocaru ; Acad. de Știinţe a Rep. Moldova, Inst. de Matematică și Informatică. – Ch. : S. n., 2006. – 20 p. – Bibliogr.: p. 17.

305. Colesnicov, Alexandru. Unele aspecte ale proiectării şi programării interfețelor : 05.13.11 – programarea calculatoarelor electronice : au-toref. tz. dr. în șt. fiz.-mat. / Colesnicov Alexandru ; cond. șt. : Svetla-na Cojocaru ; Acad. de Știinţe a Rep. Moldova, Inst. de Matematică. – Ch. : S. n., 1996. –12 p. –Bibliogr.: 10 tit.

Rapoarte

306. Cojocaru, Svetlana. Fişa raportului de activitate în anul 2017 pentru membrii titulari şi membrii corespondenţi ai A.Ș.M. [Resursă electro-nică] // Academia de Știinţe a Moldovei [Pagina Web] / Elaborat de IDSI. – Ch., 2017. – 2 p. – Acces: http://www.asm.md/galerie/file/CO-JOCARU_Svetlana-2017.pdf

307. Raport de activitate 2016 [Resursă electronică] / dir. : Svetlana Cojo-caru ; Institutul de Matematică și Informatică AȘM. – Ch. : Institutul de Matematică și Informatică, 2016. – 25 p. – Acces: http://asm.md/galerie/file/Institutul%20de%20Matematic%C4%83%20%C5%9Fi%20Informatic%C4%83%20A%C5%9EM%202016.pdf

308. Raport privind activitatea ştiinţifică şi inovaţională în anul 2016 [Resur-să electronică] / dir. : Svetlana Cojocaru ; dir. adjunct : Andrei Corlat ; secretar șt. : ElviraNaval ; contabil șef : Lidia Ursu ; Acad. de Știinţe a Moldovei, Inst. de Matematică și Informatică. – Ch. : Institutul de Ma-tematică și Informatică, 2016. – 171 p. – Acces: http://www.math.md/news/2017/12417/

309. Cojocaru, Svetlana. Institutul de Matematică şi Informatică. Rezultate ştiinţifice principale obţinute în anul 2014 [Resursă electronică] // Raport privind activitatea CSȘDT și rezultatele științifice principale obținute în sfera științei și inovării în anul 2014 și în perioada 2011–2014 / Acad. de Științe a Moldovei. – Ch., 2015. – P. 53-57. – Acces: http://www.asm.md/? go=activitatea&activ2=1&csdt=1&new_language=0

310. Raport de autoevaluare a Institutului de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe anii 2010-2014. Profilul „Matematică şi Informatică” / dir. : Svetlana Cojocaru ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Matematică şi Informatică. – Ch. : Institutul de Matematică şi Informatică, 2015. – 202 p. – Aprobat: 02.07.2014.

– 239 –

311. Instrumentar multimedia pentru facilitarea promovării artei moldove- neşti (arta muzicală) [Resursă electronică]: Raport şt./Inst. de Mate- matică şi Informatică al AŞM; cond. temei : Svetlana Cojocaru // Rapo-arte de cercetare din sfera ştiinţei şi inovării: culeg. de rez. – Ch., 2011. – Vol. 3 : (2007-2009). – P. 34-35. – Acces: http://agepi.gov.md/sites/de-fault/files/2014/05/vol_3.pdf

https://dokumen.tips/documents/2-februarie-institutul-de-matematica- si-informatica-viewproblema-stiintifica.html

Personalia312. Ciobanu, Mitrofan. Considerente asupra istoriei dezvoltării matema-

ticii şi informaticii în Republica Moldova// Probleme actuale ale is-toriei științei. – Ch., 2017. – P. 42-60. – Bibliogr.: p. 57-60 (67 tit.). – Acces: http://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Probleme-ac-tuale_2017_Internet.pdf

313. Cojocaru, Svetlana// One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science / edited by Svetlana Cojocaru, Gheorghe Păun, Dra-goș Vaida. – București, 2018. – P. 62-64.

314. Cojocaru Svetlana [Resursă electronică] // Universitatea de Stat Dimitrie Cantemir[site]. – Ch., 2018. – Acces: http://edu.asm.md/md/content/cojocaru-svetlana

315. Istoria de viață a Svetlanei Cojocaru – prima femeie directoare a Institu-tului de Matematică şi Informatică din Moldova [Resursă electronică] // Realitatea.md[site]. – Ch., postat 22 mar. 2018. – Acces: http://www.realitatea.md/istoria-de-viata-a-svetlanei-cojocaru---prima-femeie-directoare-a-institutului-de-matematica-si-informatica-din-moldova--foto--video-_74159.html

316. [Lista publicaţiilor]: Cojocaru Svetlana Chiril [Resursă electronică] // Instrument Bibliometric Național[site] / Elaborat de IDSI. – Ch. : Insti-tutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, © 2012-2018. – Acces: https://ibn.idsi.md/ro/author_articles/646

317. Moldova a premiat femeile care fac istorie în Republica Moldova [Resursă electronică] // UN Women Moldova [site]. – Ch., © UN Women, postat 29 mar. 2018. – Acces: http://moldova.unwomen.org/ro/noutati-si-eve-nimente/noutati/2018/03/incheierea-campaniei-tu-stii-ca-poti

318. Munteanu, Galina. Reformarea domeniului cercetării şi ştiinței, mai multe semne de întrebare [Resursă electronică] // Vocea Poporului [site]. – Ch., postat 20 mar. 2018. – Acces: http://vocea.md/reformarea-domeniului-cercetarii-si-stiintei-mai-multe-semne-de-intrebare/

– 240 –

319. Păun, Gheorghe. O sută de informaticieni români [Resursă electronică] // Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România[site]. – București, postat 26iun. 2018. – Acces: https://uzp.org.ro/3796/o-suta-de-informaticie-ni-romani/

320. Professor Svetlana Cojocaru [Resursă electronică] // COST: European Cooperation in Science & Technology [site]. – Brussels, 2018. – Last updated: 26 Sept. 2016. – Acces: http://www.cost.eu/about_cost/who/(type)/5/(wid)/63668

321. Svetlana Cojocaru [Resursă electronică] // Academia.edu [site]. – San Francisco : Academia, © 2018. – Acces: http://independent.academia.edu/SvetlanaCojocaru

322. Svetlana Cojocaru [Resursă electronică] // ResearchGate [site] / Found-ed by Ijad Madisch [et al.]. – ResearchGate, © 2008-2018. – Acces: https://www.researchgate.net/scientific-contributions/70164436_Svet-lana_Cojocaru

323. Svetlana Cojocaru [Resursă electronică] // Semantic Scholar [site] / The Allen Institute for Artificial Intelligence. – Seattle, Washington, 2018. – Acces: https://www.semanticscholar.org/author/Svetlana-Cojocaru/ 2168336

324. Vlada, Marin. Romanian Informatics (RoInfo) – Informatica în România. Oameni, organizații, evenimente, rezultate şi tehnologii [Resursă elec-tronică] // CNIV: Conferința Națională de Învățământ Virtual[site]. – București, postat 25mai 2018. – Acces: http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info

325. Cojocaru, Svetlana [Resursă electronică] // Institutul de Matematică și Informatică [site] / Elaborat de Oleg Burlaca. – Ch., © 2001–2017. – Acces: http://www.math.md/people/cojocaru-svetlana/

326. Tofan, Eugenia. Academia de Științe şi-a ales noi membri [Resursă electronică] // Academia de Știinţe a Moldovei [Pagina Web] / Ela-borat de IDSI. – Ch., postat 2017-07-21. – Acces: http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=8090&new_language=0

327. Matematicienii moldoveni elaborează pentru NATO modele de atenua-re a dezastrelor sociale cauzate de catastrofe şi terorism [Resursă elec-tronică] // Provincial[site]. – Ch., postat 22 febr. 2016. – Acces: http://provincial.md/fierbinte/matematicienii-moldoveni-elaboreaza-pen-tru-nato-modele-de-atenuare-a-dezastrelor-sociale-cauzate-de-catas-trofe-si-terorism

– 241 –

328. Rotaru, Tatiana. Femeile în matematică: Constantin Sibirschi s-ar bucura de rezultatele doamnelor-matematiciene [Resursă electronică] // CNAA: Consiliul Naţional pentru Acreditare și Atestare [site] . – Ch., postat 04.06.2015. – Acces: http://www.cnaa.acad.md/news/2015/04062015/

329. Svetlana Cojocaru. Aspecte de procesare a limbajului natural cu aplicații în calculul simbolic şi cel de înaltă performanță [Resursă electronică]// Institutul de Matematică și Informatică [site] / Elaborat de Oleg Burla-ca. – Ch., © 2001–2017. – Postat 2015. –Acces: http://www.math.md/sibirsky/cojocaru.shtml

330. Cojocaru, Svetlana: Curriculum Vitae [Resursă electronică] // Academia de Știinţe a Moldovei [Pagina Web] / Elaborat de IDSI. – Ch., 2014. – 5 p. – Acces: http://asm.md/galerie/Cojocaru%20Svetlana%20CV.pdf

331. Cojocaru, Svetlana. Program de activitate a Institutului de Matematică şi Informatică AȘM pentru anii 2014-2018 prezentat de candidatul la supli-nirea postului de director dr.h., prof. Svetlana Cojocaru [Resursă electro-nică] //Institutul de Matematică și Informatică [site] / Elaborat de Oleg Burlaca. – Ch., © 2001-2017. – Postat 2014.07.02. – Acces: http://www.math.md/files/download/news/2014/IMI_Cojocaru_program_2014.pdf

332. Tofan, Eugenia. Institutul de Matematică şi Informatică al AȘM – 50 de ani [Resursă electronică] // Academia de Știinţe a Moldovei [Pagina Web] / Elaborat de IDSI. – Ch., postat 2014-05-14. – Acces: http://acad.moldnet.md/index.php?go=noutati_detalii&n=6176&new_language=2

333. Cojocaru, Svetlana [Resursă electronică] : Personalități marcante // Bib-lioteca Științifică Centrală “A. Lupan”[site] / Bibl. Științifică Centrală „A. Lupan”, Acad. de Științe a Rep. Moldova. – Ch., postat 2012. – Ac-ces: http://bsclupan.asm.md/?lng=2&action=show&cat=91&obj=1245

334. Gaindric, Constantin. Doamna calculelor performante: Dr. hab. Svet-lana Cojocaru la 60 de ani / Constantin Gaindric, Ion Tighineanu // Akademos. – 2012. – Nr 4. – P. 208-209. – Acces: http://www.akadem-os.asm.md/

335. Svetlana Cojocaru (in honour of her 60th anniversary) // Computer Sci-ence J.of Moldova. – 2012. – Vol. 20, Nr 2. – P. 111. – Semnat: Editorial board of the ”Computer Science Journal of Moldova”. –Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v20-n2/11076/

336. Director of IMCS – National Prize Laureate of Moldova // Computer Sci-ence J. of Moldova. – 2011. – Vol. 19, Nr 3. – P. 356. – Semnat: Editorial board of the “Computer Science Journal of Moldova”. – Acces: http://www.math.md/publications/csjm/issues/v19-n3/11013/

– 242 –

337. Hotărîre cu privire la decernarea Premiului Naţional : [Nr 634 din 24.08.2011] : [Se decernează Premiul Naţional pe anul 2011 următoarelor persoane: … , Svetlana Cojocaru, doctor habilitat în informatică, pen-tru rezultate remarcabile în domeniul matematicii şi informaticii et al.] // Monitorul Oficial al Rep. Moldova. – 26.08.2011. – Nr 139-145. – Art. Nr. 703. – Acces: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=339889

338. Постановление о присуждении Национальной премии // Monitorul Oficial al Rep. Moldova: [Nr 634от24.08.2011]. – 26.08.2011. – Nr139-145. – Art. Nr. 703. – Acces: http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=339889&lang=2

339. Pușcașu, Madlena. Cojocaru Svetlana // Calendar național / Biblioteca Naţională a Rep. Moldova. – Ch., 2011. – P. 190.

340. Rotaru, Tatiana. Lacrima Anei mai doare...: [despre colegiul redacțional al revistei de cultură „Curtea de la Argeş] // Lit. și arta. – 2011. – 3 noiem. – P. 8.

341. We are proud to be side by side // Computer Science J. of Moldova. – 2007. – Vol. 15, Nr 2. – P. 120-122. – Semnat: Editorial board of “Com-puter Science Journal of Moldova”. – Acces: http://www.math.md/pub-lications/csjm/issues/v15-n2/8649/

342. Cojocaru, Svetlana // Matematicieni români de pretutindeni / Adelina Georgescu George-Valentin Cîrlig, Cătălin-Liviu Bichir, Ramona Ra-doveneanu. – Ed. a 2-a. – Pitești, 2006. – P. 84-85. – (Matematică apli-cată și industrială ; Vol. 24). – Acces: https://www.romai.ro/documen-te_poze/Publicatii/MAtRom/MatRom_2.pdf

343. Cojocaru, Svetlana // Matematicieni români de pretutindeni / Adeli-na Georgescu, Catalin-Liviu Bichir, George-Valentin Cirlig. – Pitești, 2004. – (Matematică aplicată și industrială ; Vol. 18).

344. Cojocaru, Svetlana // Institutul de Matematică și Informatică: File din istorie / Constantin Gaindric, Tatiana Rotaru, Alexandru Gromov [et al.]. – Ch., 2004. – P. 188-189.

345. Institutul de Matematică şi Informatică: File din istorie / Constantin Ga-indric, Tatiana Rotaru, Alexandru Gromov [et al.]. – Ch. : S. n., 2004. – 454 p. – ISBN 9975-62-119-8.

Partea VII

VIAȚA ÎN IMAGINI

– 244 –

Părinții Elena și Chiril Mamei, 1948

I. PĂRINȚII, OAMENI SFINȚI

– 245 –

II. STUDENTĂ

Studentă în anul I, 1969

– 246 –

La cules struguri, studentă în anul II la Universitatea de Stat din Chișinău, 1970

La o promenadă cu viitorul soț, Vitalie Cojocaru,1972

– 247 –

III. ÎN ACTIVITĂȚI ȘTIINȚIFICE ȘI MANAGERIALE

Angajată la Institutul de Matematica, 1974

– 248 –

Împreună cu conducătorul științific prof. Eduard Trahtengherț, 1980

După susținerea tezei de doctor, 1982

– 249 –

Cu primul doctorand Alexandru Colesnicov, 1988

– 250 –

Într-o pauză la Congresul de inteligență artificială cu Mont Blanc în fundal, Chambery, 1993

O pauză de cafea la Conferința de algebră computațională,alături de prof. Lorenzo Robbiano, Genova, 1995

– 251 –

Într-un stagiu de cercetare științifică în Suedia, 1998

Administrația Institutului de Matematică și Informatică, 2000

– 252 –

Concentrare la maximum, 2004

Cu prof. Nancy Ide din SUA la IMI, 2005

– 253 –

Într-un stagiu de cercetare științifică la Universitatea din

Stockholm, 2007

Susținerea tezei de doctor habilitat, 2007

– 254 –

La o conferință la Iași cu m.c. C. Gaindric, acad. Dan Tufiș și m.c. Dan Cristea, 2008

Într-un moment de lucru, 2008

– 255 –

Secvență de la o ședință a Consiliului Științific, 2009

Colectivul IMI, 2009

– 256 –

Sfatul celor trei directori: C. Gaindric, S. Cojocaru și M. Popa, 2011

Cu prof. Rudolf Freund la Conferința de calcul biologic la Jena, Germania, 2010

– 257 –

Decernarea Premiului Național, 2011

Cu prof. Eugen Grebenicov, 2011

– 258 –

Seminar cu reprezentanții Departamentului de Energetică, SUA, 2012

Cu acad. Mitrofan Cioban, 2012

– 259 –

Cu echipa Laboratorului Sisteme de Programare, 2013

Referat la Conferința NATO, 2013

– 260 –

Prezentarea unui raport la adunarea Secției, 2014

Deschiderea Conferinței IMI 50 de ani, 2014

– 261 –

Au sosit oaspeții la Conferința dedicată celei de-a 50-a aniversări a IMI, 2014

– 262 –

Laureată al Premiului Constantin Sibirschi, 2015

– 263 –

Conferința studenților UnAȘM, 2015

Conferința dedicată centenarului acad. V. Andrunachievici, 2017

– 264 –

În ziua primirii diplomei și insignei de membru al Academiei de Științe a Moldovei, 2017

Medalii de la expoziția Infoinvent, 2017

– 265 –

Decernarea premiilor ONU, 2018

Cu acad. Gheorghe Păun, 2018

– 266 –

Raport în plenul Conferinței ICCCC, Oradea, 2018

Semnând autografe, la prezentarea unei cărți la Oradea, 2018

– 267 –

Conferință în cadrul proiectului COST, 2018

În sala de servere a IMI, 2018

– 268 –

Într-o ședință de lucru la Guvernul Republicii Moldova, 16 ianuarie 2019

– 269 –

IV. ÎN ACTIVITĂȚI SOCIOCULTURALE. VARIA

În căutarea bicicletei parcate în or. Lund, Suedia, 1994

În Copenhaga cu prof. Arne Meuerman, 1994

– 270 –

În Uppsala cu profesorii Jan Erik Roos și V. Ufnarovski, 1997

Un exercițiu de iahting în apropiere de Stockholm, 1999

– 271 –

Două doamne: „Doamna de Fier” și „Doamna de (ne)Fier”. Muzeul Figurilor de Ceară, Londra, 1997

– 272 –

În pauza de la Adunarea Societății Matematice Europene, lacul Bodensee, Elveția, 2003

O vacanță între vestigiile Greciei antice, 2004

– 273 –

Într-o pauză la Conferința de algebră computațională în Germania, Kaiserslautern, 2007

La legendarul Castel a lui Monte-Cristo, D’lf, Franța, 2007

– 274 –

Prezentarea revistei „Curtea de la Argeș” la Chișinău, 2011

La Muzeul Orangerie, Paris, 2008

– 275 –

În muzeul din Orheiul Vechi cu acad. Florin Gheorghe Filip și prof. Gheorghe Postică, 2007

La subotnic, 2009

– 276 –

O gazdă primitoare la sărbătorile de Crăciun la IMI, 2010

Pe strada Cojocarilor din Sighișoara, 2011

– 277 –

Un interviu acordat jurnalistului Boris Marian, 2012

Cu echipa din Mainz în excursie, 2014

– 278 –

Pe malul Nistrului, la salcia bunicului, 2012

Cadou aniversar – peisaj din satul natal Butuceni de Valentina Brâncoveanu, 2012

V. DE ACASĂ SPRE ACASĂ

– 279 –

Trei generații ale familiei Cojocaru, 2012

O privire spre viitor…, 2018

VI. QUO VADIS?