Acad. Ioanei SINESCU Prof. Dr. Fiorian POPA Prof. Dr. Adrian STREINU-CERCEL

PENTRU REZIDENŢIAT 2012

EDITURA UNIVERSITARĂ „CAROL DAVILA" BUCUREŞTI, 2012TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA CONCURSULUI DE

REZIDENŢIAT 2012

BIBLIOGRAFIE: Book Des ECN, ediţia în limba română, redactor

Laurent Karila, Editura Medicală Universitară Juliu Haţieganu"

UMF Cluj-Napoca - 2011

CUPRINS

Cardiologie.....................................................

1. Starea de râu, pierderea cunoştinţei, criza comiţială la adult (pag. 27-29)2. Palpitaţii (pag. 30-34) "3. Electrocardiograma: Indicaţii şi interpretări (pag. 35-37)4. Fibrilaţia atrială (pag. 38-40)5. Tulburări de conducere intracardiacă (pag. 41-43)6. Hipertensiunea arterială la aduli (pag. 52-58)7. Durerea toracică acută şi cronică (pag. 59-63)8. Angina pectorală şi infarctul miocardic (pag. 64-74)9. Arteriopatia obliterantă a aortei şi a membrelor inferioare: anevrismele (pag. 75-80)lO.Ischemia acută a membrelor (pag. 81-83) 11 .Insuficienţa cardiacă la adult (pag. 84-92)12. Monitorizarea purtătorilor de valve şi de proteze vasculare (pag. 93-96)13. Endocardita infecţioasă (pag. 97-103) M.Pericardita acută (pag. 104-107)15.Insuficienţa aortică (pag. i 08-111 > 16.1nsuficienţa mitrală (pag. 112-115) 17.Stenoza aortică (pag. 116-119) 18.1nsuncienţa venoasă cronică. Varice (pag. 120-123)19. Accidente ale anticoagulantelor (pag. 124-126)20. Prescrierea şi supravegherea unui tratament antitrombotic (pag. 127-137)21. Prescrierea şi supravegherea diureticelor (pag. 138-141)22. Suflul cardiac la copil (pag. 1123-1124)23. Prescrierea unui regim dietetic (pag. 1270-1272)24. Edeme ale membrelor inferioare (pag. 1346)Pneumologie.................................... jj1. Dispneea acută şi cronică (pag. 142-144)2. Tusca la adult (şi tratament) (pag. 145-147)3. Alergiile respiratorii la adult (pag. 148-150)4. Astmul laadult(pag. 151-156)5. Tuberculoza (pag. 157-160)6. Bronhopneumopatia obstmctivă cronică (pag. 161-168)7. Infecţiile bronhopulmonare Ia adult (pag. 169-175)8. Detresa respiratorie acută la adult (pag. 176-179)9. Hemoptizia (pag. 181-182)10. Pneumotoracele (pag. 183-185)11. Revărsatul pleura!(pag. 186-188)12.Pneumopatia interstiţială difuză (pag. 189-192)13. Tumori ale plămânului primitive şi secundare (pag. 197-202) —2-1. Insuficienţa respiratorie cronică (pag. 203-205}

Chirurgie toracică.................;.................1. Evaluarea gravităţii şi investigarea complicaţiilor precoce Ia un pacient cu traumatism toracic (pag. 206-209)

Reanimare medicală. !..................................... şg1. Stopul cardio-circulator (pag. 217-219)2. Starea de şoc (pag. 220-223)3. Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară (pag. 210-216)

Neurologie.........................................1. Accidentele vasculare cerebrale (pag. 250-259)2. Hemoragia meningiană (pag. 260-262)3. Tumorile intracraniene (pag. 274-276)

Boli infecţioase...... ............................... 13g1. Febra acută la adult (pag. 309-311)'2. Gripa (pag. 320-324)3. Infecţia cu HIV (pag. 325-328)4. Boli cu transmitere sexuală: gonococi, chlamidioză, sifilis (pag. 329-333)5. Infecţiile nosoComiale (pag. 339-341)6. Septicemia (pag. 370-375)7. Profilaxia tetanosului (pag. 367-369)8. Meningitele infecţioase şi meningoencefalitele adultului (pag. 289-293)

Hepato-gastroenterologie......... jşg1 .«Diareea acută şi deshidratarea la adult (pag. 403-407)2. Hemoragia digestivă (pag. 426-429) °

3. Hepatitele virale. Anomaliile biologice hepatice la subiectul asimptomatic (pag. 450-458)4. Ulcerul gastric şi duodenal (fară gastrită) (pag. 433-435)5. Icterul (pag. 445-446)6. Ciroza şi complicaţiile acesteia (pag. 459-466)7. Boala Crohn şi rectocolita bemoragică (pag. 439-441)8. Patolologia hemoroidală (pag. 473-474)

Chirurgie viscerală. ,;.......... .............................................2531. Tumorile colonului şi ale rectului (pag. 475-478)2. Tumorile stomacului (pag. 479-480)3. Tumorile primitive şi secundare ale ficatului (pag. 481 -484)4. Tumorile esofagului (pag. 485-487)5. Tumorile pancreasului (pag. 488-490) -¿rSyriu^icvtriffltiişMd^^ la p^cjenţuUij.,, ' traumatism abdominal (pag. 491-493) ' • —:

Sindromul ocluziv (pag. 494-498)Apendicita la copii şi adulţi (pag. 499-500)Hernia parietală la copil şi adult (pag. 504-505)Litiaza biliari şi complicaţiile ei (pag. 508-512) ÎL. Pancreatita

acută (pag. 513-516)12: Pancreatita cronică (pag. 467-469) 13. Peritonita acută (pag. 517-518)

Ginecologi e-obstetricî....................... ...... . . ....................3001. Sarcina normală. Necesităţile nutriţionale ale femeii gravide (pag. 521-524)2. Principalele complicaţii ale sarcinii (pag. 525-532)3. Sarcina extrauterină (pag. 533-536)

4. Travaliul, naşterea şi post-partumul normal (pag. 549-551)5 . Anomaliile ciclului menstrual. Metroragiile (pag. 559-561)6. Hemoragia genitală la femeie (pag. 583-586)7. Infecţiile genitale la femei. Leucoreea (pag. 576-578)8. Patologia tumorală genitală pelvină şi mamară la femei:9. Formaţiuni tumorale pelvine la femei (pag. 587-589)10. Tumorile ovariene (pag. 598-600)11. Tumorile mamare (pag. 601 -604)

Reumatologie...................................................... .............3461. Poliartrita reumatoidă (pag. 628-631)2. Spondilita anchilozantă (pag. 634-635)3. Osteoporoza (pag. 636-640)4. Radiculalgia şi sindromul de compresie nervoasă (pag. 625-627) ■ nec^Ä corticosteroidicnc şi Chirurgie ortopedici2 K™SÄ^^«"ÎiS'h'Â^i^î..............................................................363

l lZT r : {" !Uptrioare a «» adult öS 655 6561IfZl C°PlI: PaitiCUlari,äti epidemi0,°^«. -Ä5 terapeutice

ÎpÎÂr 8le PänUOr m0i (abCeS' * fl™Oftalmologie...........1. Anomalii ale vederii cu debüt 67^685)....................... .

2. Ochiul roşu şi/sau dureros (pag. 686-688) "-Xifiriîrp

—1. Otalgii şi otite la copiii şi adülji'.................."""'...............'2. Angine şi faringite ale adultului (pag 722-72713. Epistaxisul şi tratamentul acestuia (pag. 737.739)

Geriatrie. .

(p^<779^782)rSt'1'C: ^art'cu'ar't®!' semiologice, psihologice,

terapeutice Psihiatrie

(pâg 913-921 )0nVen'Ve' S'area * Ü «b-KS,*™

^Tulburări psihice în perioada sarcinii şi tulburări ale post-

partumulu. (pag.

Psihiatrie pediatricăisxss ^ 3^ .....................................................................444

inteligentă). Credea unei iJl^ ^»"^nan, ps.homotricitate, limbaj, .,

' 5i imP°rtanţa ei'Pediatrie .

3. Diareea acută şi deshidratarea la sugari şi copii (inclusiv tratamentul) (pag. 1049-1051)4. Vărsăturile la sugar şi copil (şi tratament) (pag. 1062-1064)

5. Convulsiile la sugar şi copil (pag. 1079-1081)6. Epilepsia copilului (pag. 1082-1085)7. Anginele şi faringitele copilului (pag. 1068-1069)8. Infecţiile bronhopulmonare la sugar şi copil (pag. 1099-1101)9. Alergiile respiratorii la copil (pag. 1092-1094)10. Astmul la copil (pag. 1095-1098)11. Infecţiile urinare la copil. Leucocituria (pag. 1105-1106)12. Diabetul zaharat tip 1 şi 2 Ia copil. Complicaţii (pag. 1109-112)13. Obezitatea la copil (pag. 1121 -1122)14. Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen (pag. 1031-1034)Medicină internă................................................ ^jq1. Lupusul eritematordiseminăt.ISînXurnul anUloSlbliplffie (pag. 1138-1 142)l_2. Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, diagnostice şi principii de tratament (pag. 1136-1137)

Radiologie..............................................................................................540

1. Indicaţii şi strategii de utilizare ale principalelor examene imagistice (pag. 1149-1154)

Dermatologie1. Infecţii cutaneo-mucoase bacteriene şi micotice (pag. 1168-1172)............................................................................547

Endocrinologie - Diabet - Boli Metabolice............... ........................5591. Guşa şi nodului tiroidian (pag. 1215-1220), Hipertiroidismul (pag. 12211223), Hipotiroidismul (pag. 1224-1226)2. Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult. Diagnostic (1236-1238)3. Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult. Complicaţii acute (1239-1243)4. Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult. Complicaţii cronice (1244-1248)5. Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult. Tratament (1249-1254)6. Obezitatea la adulţi (pag. 1276-1280)

Chirurgie urologică.................. ...................... jg7

1. Infecţile urinare la adult. Leucocituria (pag. 1286-1292)2. Retenţa acută de urină (pag. 1295-1296)3. Litiaza urinară (pag. 1312-1315)4. Hipcrtorfia benignă de prostată (pag. 1316-1318)5. Tumori de prostată (pag. 1319-1322)6. Tumori de rinichi (pag. 1323-1327)7. Tumori de testicul (pag. 1328-1331)

Nefrologie........ .....................................1. Insuficienţa renală acută. Anuria (pag. 1350-1352)2. Insuficienţa renală cronică (pag. 1353-1357)3. Nefropati gloir.erulare (pag. 1364-1366)4. Nefropatii vasculare (pag. 1367-1369)

Hematologie - oncohematologie..................1. Anemia (pag. 1376-1378)2. Anomalii ale heraostazei şi coagulării (pag. 1383-1384)3. Mieloraul multiplu (pag. 1390-1394)

Oncologic

Cancerul: cancerogeneză, dezvoltare tumorală,

clasificare (pag. 1421-1425)Factorii de risc, prevenţia şi depistarea cancerelor

(pag. 1426-1428)Leucemii acute (pag. 1434-1435)

-4:Leucemii limfoide cronice (pag. 1436-143/) ~ *"''. _ " " " "5. Limfoame maligne (pag. 1438-1439)

.624

.670

.699

CARDIOLOGIE

- STAREA DE RĂU, PIERDEREA CUNOŞTINŢEI, CRIZA COM1ŢIALĂ LA

ADULT (pag 27-29)

Complement simplu:

1. Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din următoarele afecţiuni:A. Tulburările de conducere şi bradicardiileB. Hipotensiunea arterialăC. Tahicardia ventricularăD. Embolia pulmonară masivă Sindro"mul:WdlPPărIcihs6n^White • ~ ,• _____- —Răspuns: B

2. Care din următoarele forme de pierdere a cunoştinţei nu necesită spitalizare?A. Sincopa vasovagală tipică, invalidantăB. Scurta pierdere a cunoştinţei asociată unor anomalii neurologiceC. Scurta pierdere a cunoştinţei de etiologie necunoscutăD. Cauze aritmice sau de conducere dovedite sau suspectate pe anomalii indirecte ale ECGE. Hipotensiunea ortostatică

Răspuns: E

3. Care dintre urmatoarele investigaţii nu sunt utile în explorarea pierderii de conştienţă?A. RMN cerebralB. înregistrare Holter/24oreC. Explorare electrofiziologicăD. Ecografie cardiacăE. Tilt testComplement multiplu

1 • Nu sunt cauze vasculare de lipothnii sau sincope-A. Sindromul Wolf-Parkinson-WhiteB. Disautonomia neuro-vegetativăC. Embolia pulmonară masivă

Răspuns: A,C,D,E

D. Furtul de arteră subclavicularE. Fibrilaţia atrială Răspuns: A,C,E

2' ai« Urmâ,0are'e afirmatiî refen',0are 13 Pi6rderea cun05tlnte' sun,

a' ^Z^Sr: m

C. ECG-ul poate arăta bloc trifascicular " " —D. Durata pierderii cunoştinţei are valoare in orientareE. Prezenţa unei fa2e postcritice prelungite indică o cauză neurologică

Răspuns: B,C,E

3. Care din următoarele explorări de a doua intenţie nu are valoare în explorarea sincopelor?A. înregistrarea Holter/24oreB. RMN cardiacC. Tilt testD. VentriculografiaE. Coronarografia

Răspuns: B,D

A. sZ»X^^^^"^-uzacaMicădesinco^ ^B. Sincopa vasovagalăC. Tromboza de proteză valvulară •D. Blocul sinoatrialE. Hipotensiunea ortostatică

PALPITAŢII (pag. 30-34)

Complement simplu:1. Nu caracterizează fibrilaţia alrială:A. Tahicardia neregulatăB. QRS îngusteC. Macroreintrarea in atriul drept D: Fără activitate atrială organizată E. Multiple microreintrări .

Răspuns: C

Răspuns: A,C,D,E

_2i_Care dintre următoarele afirmaţii mi sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare-maligne? —U . . ■ - — « —A. Extrasistole care se agravează la efort '.'" '•B. Fenomenul R/TC. Fără lipotimie sau sincopăD. Extrasistolele polimorfeE. QT lung

Răspuns: C '

Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează sindromul Brugada?A. Mutaţia canalului de potasiuB. Zone diskinetice vizibile ecograficC. Cauză necunoscutăD. QT lung

E. Cord morfologic

sănătos Răspuns: E4. Care dintre următoarele caracterizează tahicardia joncţională pe un fascicul Kent?A. Atriograme invizibile retrogradeB. Aspect de "dinţi de fierăstrău"C. QRS îngusteD. QRS largE. Tahicardia neregulată

5. Nu reprezintă cauză de tahicardii ventriculare:A. FeocromocitomulB. Cardiopatia ischemicăC. Tratamentul cu digitaliceD. Cardiopatii congenitaleE. Postoperator chirurgie cardiacă

Răspuns: A Complement multiplu1. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează displazia aritmogenă de VD?A. Displazie grăsoasă a VDB. Supradenivelare de segment ST în V1-Y2-V3C. Moarte subită cardiacăMutaţie pe canalul de sodiu-- ... _ — . _ . . _ - —E. QT lung

Răspuns: A,C

2. Nu caracterizează tahicardia Ventriculară:

Răspuns: A,C,D,E

A. Tahicardii cu complexe QRS îngusteB. . Frecvenţa între 100-250/minutC. Tahicardie neregulatăD. Susţinută (peste 5 secunde)E. Prezenţa unei disociaţie atrio-ventriculară

Răspuns: A,D

3. Nu caracterizează sindromul de QT lung:A. Bloc de ramură dreptB. Mutaţie pe canalul de potasiuC. Sindrom Romano-WardD. Tahicardie ventriculară susţinutăE. QT corectat peste 450 milisecuiide

Răspuns:. A,D .

4. Caracterizează flutter-ul atrial:A. Tahicardie regulatăB. Multiple reintrări in cele" două atriiC. Atriogramă prematură în raport cu ciclurile PP precedente şi următoareD. Conducere fixă la ventricul!E. Aspect negativ al undelor în DII, DM, aVFELECTROCARDIOGRAMA INDICAŢII ŞI INTERPRETĂRI (35-37)

Complement simplu:

1. QT corectat se calculează astfel:A. QT măsurat/interval RRB. QT măsurat/rădăcină cubică interval RRC. Interval RR/QT măsuratD. QT măsurat/rădăcină pătrată interval RRE. QT măsurat/interval RR la pătrat

Răspuns: D

2. Ca racterizează aspectul nojmaj.al complexului QRŞi_.;

A. Indice Sokolov>35mm " 'B. Axa normală 0-120 gradeC. Durata sub 80 milisecundeD. Durata peste 120 milisecundeE. Prezenţa undei R in VI

Răspuns: C

Răspuns: A,C,D,E

3. Caracterizează unda P:A. Pozitivă in aVRB. Negativă in derivaţiile inferioareC. Durata peste 120 milisecundeD. Negativă in aVR

E. Bifazică si negativă in VI in hipertrofia atrială dreaptă

Răspuns: D

Complement multiplu

1. Caracterizează axa dreaptă (> 120 grade):A) Infarct inferiorB) Hemibtoc anterior stângC) Cord verticalizatD) Infarct lateralE) Bloc de ramura dreaptă

Răspuns: A,C,D,E

2.. Reprezintă etiologia unei subdemvelări de segment STSindrom PrintzmetalSindrom coronarian acutWolf-Parkinson-WhiteHipertrofia ventriculară stângăDigitala

Răspuns: B,CJ3,E

A sfn^om Bm^drare'e SUnt ^ modificâri difUze de ^polarizare?B. Hipertrofia ventricularăC. DiselectrolitemiileD. PreexcitaţiaE. Pericardita

Răspuns: C,E

4. Caracterizează intervalul PR:A. Subdenivelare în pericardita acutăB. Alungirea PR în Wolf-Parkinson-WhiteC. PR normal între 100-200 milisecundeD. Blocaj intermitent al undelor P după alungirea progresivă a PR (Mobitz II) BlocaJ "terinitent al undelor P după alungirea progresivă a PR (Mobitz 1)

Răspuns: A,EFIBRILAŢIA ATRIALĂ (pag 38-40)

Complement simplu:1. Nu face parte din etiologia fibrilaţiei atriale:A. Hipertensiunea arterialăB. ValvulopatiileC. PreexcitaţiaD. Chirurgia cardiacă •E. Embolia pulmonară

Răspuns: C

2. Bilanţul etiologic nu cuprinde:A. TSH .B. HolterECG . -C. Ecografie Doppler cardiacă transtoracicăD. Ecografie abdomino-pelvinăE. Radiografie pulmonară

Răspuns: D

3. Indicaţia de tratament anticoagulant este următoarea-A. AVKB. Pentru CHADS 2=1C. Aspirina pentru CHADS 2 >2D. întotdeauna cu aspirinaE. întotdeauna AVK

Răspuns: A

Complement multiplu

4. ECG-ulîn fibrilaţia atrială nu cuprinde:

A. Tahicardie neregulatăB. Ritm ventricular regulatC. Unde atrialeD. QRS înguste cu excepţia blocului de mrăE. Ritm ventricular neregulat5. Care din următoarele elemente nu sunt incluse în scorul CHADS 2?A. Vârsta < 65 aniB. Boala vasculară perifericăC. AVC-ulD. Diabetul zaharatE. Infarctul miocardic

Răspuns:A,B,E

6. Nu reprezintă metodă de cardioversie:A. Tratament cu betablocanteB. AmiodaronaC. DigitalaD. Metoda combinatăE. Chinidina ________________,___

Răspuns: A,C,E

7. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?A. Este necesară o terapie cu AVK timp de 1 lună anterior conversieiB. FiA prost tolerată se converteşte imediatC. FiA necomplicată cu o durată de peste 48 ore se converteşteD. FiA necomplicată de mai puţin de 48 ore se convesteşte

E. Eficienţa antiaritmicelor în prevenţia recidivelor este foarte ridicată

Răspuns B,DTULBURĂRI DE CONDUCERE. INTRACARDIACĂ (pag. 41-43)

Complement simplu:

1. Nu este adevărat legat de anomaliile funcţiei sinusale:A. Tratamentul implică implantarea unui stimulator cardiac pentru pauze sinusale > 2 secundeB. Incompentenţa cronotropă semnifică insuficienta accelerare la efortC. Poate fi reprezentată de blocul sinoatrialD. La ECG nu există diferenţă intre disfuncţie sinusală şi bloc sinoatrialE. Tratamentul implică oprirea medicaţiei cronotrop negative

Răspuns: A

2. Conducerea atrioventriculară nu cuprinde unul din 'următoarele etaje:"A. SuprahisianB. NodalC. HisianD. IntramiocardicE. Distal

Răspuns: D

3. Nu face parte dintre etiologiile blocurilor atrioventriculare:A. Boala ChagasB. LupusulC. AmiloidozaD. Boala LymeE. Hipokaliemia

Răspuns: E

Complement multiplu1. Caracterizează hemiblocul anterosuperior stâng:

Asimptomatic când este izolat

Rotaţie axială dreaptăExpune la risc de BAV grad IIIFrecvent la vârstnicQRS Îngust

2. Caracterizează blocul atrioventricular de gradul II-SETb,ocarca unei unde p dupâ a,une- *B' SX bl°Carea UnCi "nde P dUpă alUngirea P"®** aC. Sediul blocului este distalîn tipul WenckebachD. Sediul blocului este distal în tipul MobitzE. Este frecvent simptomatic

Răspuns: A,D

3. Caracterizează blocul de ramură dreaptă-A. QRS îngustB. Asimptomatic dacâ este izolatC. Apare în embolia pulmonarăD. Aspectde RSR' în DIE. Poate fi idiopatic ' .........

Răspuns:B,C,E

4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?A) Sediul blocului în BAV gn,d UI este frecvent proximal ti) Boala Lenegre este o boală congenitalăC) Spondilita anchilozantă este o cauză de BAVD) In BAV grad I intervalul PR este > 200 milisecundeE) In BAV grad I intervalul PR este > 210 milisecunde

Răspuns: C,D

5. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?A. Endocardita aortică cu abces septal este cauză de BAVB. In BRS aspectul RR'este în VI. 1 - - - —» ».»kw IU T 1C. Prezenţa BRS face imposibil diagnostic de infarct anterior B m , IV™ aV? m VedErre ¡mP^tarea de stimulatorBlocuI ,rlfascicular include asocierea BRD+HBAS+BAV grad

IIIRăspuns:B,D,E

HIFETENSIUNE ARTERIALĂ (pag. 52-58)

Complement simplu:

1. Care dintre următoarele este adevărată?A. Mortalitatea cardiovasculară globală este crescută de 6 oriB. Risc de AVC de 7 oriC. Insuficienţă cardiacă de 5 oriD. Risc de arteriopatie de 4 oriE. Risc de coronaropatie de 6 ori

Răspuns: A

HTA la MAPA în somn'presupune:"2. Definirea "A. 120765B. 125/70C. 125/65

10

D. 120/70E. 125/75

Răspuns:D

3. Definirea HTA la MAPA la trezire presupuneA. 135/85B. 135/80C. 130/80D. 135/80E. 130/85

Răspuns: A

A ]35/85C ha'at a'bpreSUpUneMAPA normală cu valoarein ^binet > de:B. 140/90C. 145/90D. 140/95E. 140/85

Răspuns: B 5. Sunt consideraţi factori de risc următorii, cu excepţia:

A. VârstaB. DiabetulC. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoceD. Fumatul

E. HDL > 0,4g/l ■ Răspuns: E

Complement multiplu

Diagnosticul afectării de organ ţintă presupune:A. Test de efortB. CoronarografieC. Hipertrofie ventriculară stângă-- - .. .D. Clearance creatinină < 60 ml/minutE. Microalbuminuria semnificativă

Răspuns C,D,E

2. Semnele clinice de răsunet ale HTA sunt:A. Proteinurie (> 500mg/24ore)B. AVC ischemicC. Boala vasculară perifericăD. Disecţie de aortăE. Stenoză aortică

Răspuns: B,C

3. Semnele clinice de răsunet ale HTA. sunt:A. Insuficienţă cardiacă congestivă

B. Accident ischemic tranzitoriuC. Edem papilarD. Insuficienţă renalăE. Sindrom nefrotic

Răspuns A,B,C,D4. Examinările sistematice in HTA: A. Crcatininemie0. Bandeletă urinarăC. NatremieD. Acid uricE. Triglyceride

Răspuns: A,B,D,E

5. Examinarile recomandate în HTA:A. Fund de ochiB. Viteza undei de pulsC. ProteinurieD. Ecografie transtoracicăE. Eco Doppler al aorteiRăspuns:A,B,C,D """" ----- ' ' " : — '

6- în insuficienţa cardiacă medicaţia recomandată pentru tratamentul HTA este reprezentată de:A. AnticalciceB. Beta blocanteC. IEC ' - " - D. AntialdosteroniceE. Metildopa

Răspuns: A,D

7. în sarcină medicaţia recomandată pentru tratamentul HTA este reprezentată de:A. Diuretice tiazidiceB. IECC. AntialdosteroniceD. MetildopaE. LabetololRăspuns: D,E

8. La subiecţii de rasă neagră medicamentele recomandate cuprind:A. TiazidiceB. Inhibitori calciciC. IECD. ARAIIE. Beta blocante

12

9. Cauzele iairogene de HTA secundari cuprind: Antidepresivele tricicliceB. AcetazolamidăC. CiclosporinaD. AINSE. CorticoiziRăspuns: C,D,E

10. Nefrdpatiile cauzatoare de HTA secundară suntA. Gloraerulonefhte acuteB. Nefropatia diabeticăC. Distrucţie renală unilateraliD. Stenoză de arteră renalăE. Nefropatii toxiceRăspuns:A^B,C " ------ ' ¡-~ ..

B. HTA doar la membrele superioareC. Suflu de stenoză aorticSD. Stenoza aortei la nivelul istmuluiE. Insuficinţă cardică

Răspuns: B,D,E

A T^r,a fr,Cr0m0Cit0m SUnt adev5rate următoarele-A. I umoră cu celule cromafineB. Malignă în 90% din cazuriSŞS^SXK-*-"-*

Localizare corticosuprarenală Răspuns: A,C,D13.Sunt cauze de HTA secundară:A. HipertiroidismulB. Tumorile carcinoide <C. Acromegalia 'D. Sindrom CushingE. Lupusul14.Sunt antihiperterisive de a doua intentie:A. DiureticeleB. BetablocanteieC. AliskirenulD. Alfa blocanteleE. Inhibitori calcici

Răspuns: C,D

Răspuns: A,B,C,E14

15.Cauze toxice de HTA secundară:A. CiuperciB. AlcoolC. VopseluriD. CocainaE. Amfetamine

. Răspuns: B,D,EDUREREA TORACICĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ (pag. 59-63)

Complement simplu:

1. Nu este una dintre caracteristicele durerii:Apăsare sau constricţieSfâşietoareJunghi 'Foarte rapidă (angor)Arsură (digestivă)

Răspuns: D

2. Febra asociată durerii toracice este cauzată de:Disecţia de aortă * ... _ Infarctul miocardicPneumotoraxUlcerul gastroduodenalEmbolia pulmonară

Răspuns: E ■■- -

3. Nu caracterizează modificările ECG din pericardita acută:

Subdenivelare difuzăSupradenivelare concavă îu susSubdenivelare convexă în susSubdenivelare de PQFără evoluţie spre undă Q

Răspuns: C

4. Durerea toracică asociată cu asimetrie tensională şi ischemia membrelor se regăseşte în:

PneumotoraxInfarct miocardic

PericardităDisecţie de aortăEmbolie pulmonară

Răspuns:D16

1. ECG-ul în durerea toracică este neinterpretabil în următoarele situaţii:A. QT lungB. Hipertrofie VSC. Bloc de ramură stângD. DigitalăE. Stimulator cardiac

Răspuns: B,C,D,E

2. Tulburările de repolaruare secundare apar în următoarele, cu excepţia:A. Bloc de ramurăB. Wolf- Parkinson-WhiteC. Infarct miocardic _________D. Repolarizaie precoce " ■ •E. Sindrom Brugada

Răspuns: C,D

3. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre d-dimeri:A. Cresc în caz de flebitâB. Cresc în caz de embolie pulmonarăC. Sunt foarte specificeD. Sunt foarte sensibili

E. Au fost foarte puţine rezultate fals pozitive Răspuns: A,B,D

4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre embolia

pulmonară:A. Se confirmă prin ecografie Doppler pulmonarăB. Indicaţie de fibrinoliză în caz de embolie pulmonară complicată cu infarct pulmonar.C. Anticoagulare numai după ce diagnosticul este confirmatD. Diagnosticul este evocat clinicE. Diagnosticul este sprijinit pc ECG, d-dimeri

Răspuns: D,E

Complement multiplu

ANGINA PECTORALĂ ŞI INFARCTUL MIOCARDIC (pag. 64-74)

Complement simplu:

1. în etiologia angorului stâbil nu este inclus:A. TakayasuB. Spasm coronarC. AterosclerozaD. SifilisE. Lupus

Răspuns: E

2. Intre testele de ischemie nu este inclusA". ECGde.efortB. Scintigrafie de efort cu dobutaminăC. Ecografie cu dobutaminăD. Ecografie de efortE. RMN cu dipiridamol

Răspuns: C

3. Care din următoarele teste nu are specificitate excelentă?A. Ecografra cu dobutaminăB. Ecografie de efortC. Scintigrafie de efortD. ECG de efortE. Scintigrafie cu dipiridamol

Răspuns: D

Complement multiplu

1. Tratamentul angorului de efort cuprinde:2. Diuretic3. Betablocante4. Statina5. Revasculare prin angioplastie6. Clopidogrel

Răspuns B,C,D,E

2. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST în teritoriul antero-septo- apical prezintă supradenivelare de ST în:A. DI B: V6C. V2D. V4E. aVF

Răspuns: C,D

3. Infarctul miocardic, acut cu supradenivelare ST în teritoriul infero-latero- bazal prezintă supradenivelare de ST îri:A. VIB. V2C. DID. aVF

Răspuns: C,D,E

4. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST în teritoriul apical prezintă supradenivelare de ST în:A. DIB. V3 - V-^ţV'.'' ':c. V4

V6aVL

Răspuns: B,C

5. Tratamentul infarctului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde:A. IEC din primele oreB. Reperfiizie coronariană pentru orice infarctC. ClopidogrelD. MorfinăE. Aspirină

Răspuns:C,D,E

6. Clasificare internaţională Kiîlip:A. Stadiu I cuprinde şocul cardiogenB. Stadiul III are o mortalitate în fază acC. Stadiul II are o mortalitate în fază aţiD. Stadiu I cuprinde edem pulmonarE. Stadiul IV presupune şoc cardiogen Răspuns: C,D,E

i de 80-100% : 30%

7. Tulburările de ritm post infarct cuprind:A. TVB.R1VAC. BAVD. Fibrilaţie atrialăE. Extrasistole ventriculare

Răspuns: A,B,D,E

8. Sindromul Dressler se caracterizează prin:A. Pericardită cu artralgiiB. Nu necesită tratamentC. Sindrom inflamatorD. Apare în a 4 săptămânăE. Se tratează cu antiinflamatoare -. . . .. _ .. .

Răspuns:A,C9. ECG-ul în SCA ST-:A. Supradenivelare de STB. Subdenivelare de ST (în formele uşoare)C. Inversia undelor TD. Frecvent normalE. Posibil evoluţie spre undă Q

Răspuns: C,D,E10. Tratamentul presupune:A. FibrinolizăB. MorfinăC. PrasugrelD. FondaparinuxE. Tratamentul factorilor de risc

Răspuns: C,D,E

11 .Tratamentul postinfarct cu eplerenonă este indicat în caz de:A. La toţi pacienţii post infarctB. După implantare de stentC. FEVS< 40%D. Semne clinice de 1VSE. în asociere cu atorvastatina12.Complicaţii SCA ST - cuprind:A. Ruptură de cordB. Anevrism VSC. Tulburări atriale de ritmD. Insuficienţă cardiacăE. Moarte subită

Răspuns:D,E

Răspuns: A,C,D,E

ARTERIOPATIA OBLITERANTĂ A AORTEI ŞI MEBRELOR INFERIOARE (75-80)

Complement simplu:

1 între etiologiile rare de anevrism de aortă abdominală nu este inclusA. Behţet .B. Elher-DanlosC. TakáyasuD. AterosclerozaE. Postraumatic

Răspuns :D

2. Complicaţiile anevrismul de aortă abdominală nu includ:A. TrombozaB. RupturaC. Grefa bacterianaD. EmboliaE. Compresiile

Răspuns: A •

3. Despre trombangeita Buerger se poate afirma:A. Afectează bărbaţii sub 50 aniB. Frecventă la pacienţi cu mulţi factori de riscC. Fără răsunet clinic importantD. Este colagenoză

E. Afectează frevent membrele superioare Răspuns: E

Complement multiplu

4. Clasificarea Leriche-Fontaine:A. Stadiu II: fără simptomeB. Stadiu IV: dureri permanenteC. Stadiu II: claudicaţic intermitentă de efortD. Stadiu III: tulburări trofice distaleE. Stadiu I: fară simptome

5. Valorile IPS reprezintă:A. 0,9-1,3 normalB. .< 0,4 ACOMI severăC. >I,3nonnalD. 0,75-0,9 ACOMI severă .E. 0,4-0,75 ACOMI severă

Răspuns: A,B

LeDcuf °S,iCUl diftrential 3i AC0MI" preZCn!a claudicati=. intermitente

Disecţia de aortăCoarctaţia de aortăNeuropatía diabeticăPolinevrita alcoolică

_-E."Canal:lombar strâmt" ■ ■ ."-' ■■" ,;"-- -'- - .------------------------------'

Răspuns: B,E

7. Tratamentul ACOMI cuprinde:A. Repaus la patB. IECC. StatinaD. ClopidogrelE. Renunţarea la fumat

Răspuns: B,C,D

8. Recomandările igieno-dietetice al ACOMI cuprind-A. Oprirea filmatuluiB. Corecţia obezităţiiC. Scăderea TAD. Repaus la patE. Statine

Răspuns: A,B,CISCHEMIA ACUTĂ A MEMBRELOR (pag. 75-80)

Complement simplu:

1. Intre mecanismele embolice de ischemie acută se numără:A. AteromulB. BehţetC. HortonD. Sindrom de hipervâscozitateE. Cardiomiopatia dilatativă

Răspuns: E

2. între mecanismele embolice de ischemie acută nu se regăsesc: A; Mixomul .B. Anevrismul de VSC. Disecţia de aortăD. Fibrilaţia atrialăE. Stenoza mitrală

Răspuns: C

3. Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute:A. Membru rece, palid

Răspuns: A,C,D,E

B. Puls abolitC. Durere brutală şi permanentăD. Vene plate

E. Alungirea timpului de recolorare cutanată Răspuns: C

4. Absenţa pulsului la nivelul gleznei semnifică ocluzie la

nivelul:A. AorteiB. Arterei femurale comunăC. Arterei femurale superficialăD. Arterei popliteeE. Arterelor gambei

Complement multiplu

1. Scopul efectuării ECG în ischemia acută este:A. De rutinăB. EtiologicC. DiagnosticD. Hiperlcaliemie severăE. Hiponatremie

Răspuns: B,D

2. Bilanţul preoperator clasic include:A. Radiografie toracicăB. Grupa sanguină şi RhC. Hemogramă _____________ _______D. IonograrnăE. ECG

Răspuus:A,B,C,D

3. Embolectomia cu sonda Fogarty presupune:A. Abordare sub anestezie generalăB. Se realizează la nivelul triunghiului lui ScarpaC. Reprezintă tratamentul în ischemiile acute de tromboticeD. Reprezintă tratamentul în ischemiile acute de emboliceE. Realizează leziuni ale peretului vascular

Răspuns: B,D

4. Amputaţia se realizează în caz de:A. GangrenăB. Eşec al tehnicilor de revascularizareC. Per primam în toate ischemiile acuteD. Ischemie depăşităE. Obstrucţiile bifurcaţiei aortei

Răspuns: A,B,D

INSUFICIENŢA CARDIACĂ LA ADULT (84-

Complement simplu:

1. Care este legea Laplace?'A. Dilatarea VS cu scăderea volumului de ejecţieB. Dilatarea VS pentru a menţine un volum de ejectie sistolicăC. Hipertrofia VS pentru a menţine un volum sistolic suficientD. Hipertrofia VS pentru a reduce tensiunea parietalăE. Nici unu! din răspunsurile de mai sus

Răspuns: E

2. Semnul lui Carvalho este:A. Zgomotul Z3__________----------- - *_________B. Zgomotul Z4C. Suflu de insuficienţă mitralăD. Suflu de insuficienţă tricuspidianăE. Nici unul din răspunsurile de mai sus

Răspuns:D

3. Clasa IV NYHA înseamnă:A. Limitare francă a activităţilorB. Dispnee la activităţi obişnuiteC. Simptome care apar şi în repausD. Fără simptome de repausE. Nici unul din răspunsurile de mai sus

Răspuns: C

4. Este cauză de insuficienţă cardiacă cu debit crescut-A. HTVB. Boala ChagasC. Boala StemertD. LupusulE. Anemia cronică

26Răspuns: A

1. Insuficienţa cardiacă prin suprasarcină de presiune apare în:A: Insuficienţa mitrală acutăB. Stenoza aorticăC. Cardiomiopatia hipertrófica obstructivaD. HTAE. Acromegalie

Răspuns:B,C,D

2. Endocrinopatiile cu afectare miocardică sunt:A. TireotoxicozăB. SarcinăC. FeocromocitomD. AcromegalieE. Addison -----■ ' --------

Răspuns:A,C,D

3. Factorii clinici de prognostic negativ surit:A. Disfuncţia VDB. Rezistenţe pulmonare crescuteC. Vârsta înaintatăD. V02 max < 14ml/kgc/minutE. Sincopele

Răspuns:C,D,E

4. Regulile igieno-dietetice în insuficienţa cardiacă prespun:A. Regim sărac în s a r e ■ . . ' ■ . 'B. Activitate fizică moderatăC. Restricţie hidrică în caz de hiponatremieD. Vaccinare antimeningococicăE. Vaccinare antigripală

Răspuns: A,B,CJE

5. Medicaţia care şi-a dovedit eficienţa în scăderea mortalităţii este-A. BetablocantăB. NitraţiC. Diureticele de ansSD. AntiaidosteroniceleE. 1ECRăspuns: A,D,E

6. Antiaritmicele indicate în insuficienţa cardiacă sunt:A. ChinidinăB. DisopiramidăC. PropafenonăD. BetablocanteE. AmiodaronăRăspuns: D,E .

7. Care din următoarele sunt adevărate:A. IEC reduc mortalitatea prin prevenţia remodelarii VSB. Betablocantele se introduc în terapie înainte de IEC

Complement multiplu

C. Betablocantele se introduc în terapie în doza maximăD. Diureticele de ansă scad mortalitatea

E. IEC reprezintă tratamentul de referinţă al insuficienţei

cardiace Răspuns: A,E8. Indicaţiile pentru terapia de resincronizare in insuficienţa cardiacă sunt:A. Insuficienţă cardiacă refractarăB. FEVS < 35% indiferent de clasa funcţională NYHAC. QRS > 120 milisecundeD. Bloc de ramură stângăE. DTDVS > 30mm/m"

Răspuns: C,D,E

9. Intre etiologiile insuficienţei cardiace diastolice se numără:A. Hipertrofia miocardicăB. Insuficienţa mitralăC. Cardiopatia ischemicăD. Pericardita constrictivaE. Insuficienţa aortică

Răspuns:A,C,D

10. Complicaţiile transplantului cardiac sunt:A) Respingerea organuluiB) Insuficienţă hepaticăC) Insuficienţă renalăD) LimfoameE) Infecţii oportuniste11 Tratamentului edenului pulmonar acut cuprinde:A. Teofinâ i.vB. Betablocant în caz de tahicardieC. Derivaţi nitraţiD. OxigenoterapieE. Furosemid i.v

Răspuns: C,D,EComplement simplu:

1. Valvele cu bile sunt:A. Bjork-ShileyB. Saint Jude MedicalC. Starr-EdwardsD. BiotronikE. Nici una

Răspuns:C

2. Intervenţia Ross este-

Răspuns: A,C,D,E

C. Protezare valvulară mitralăD. Protezare valvulară aortică şi mitrală t. Nici una

Răspuns: A ,

3. Homogrefele sunt:A. Prelevate de la pacientul în cauzăB. Prelevate de la cadavrec. Realizate din pericard porcinD. Toate cele de mai susE. Nici una

Răspuns: B

AorticTdifa tardiV3 6Ste mai frccvent P= valva:Mitrală •PulmonarăTricuspidianăSunt egale

1. A B C D E.

Răspuns: A,E

B. Cu precădere pe protezele în poziţie aorticăC. Pot fi obstructive şi neobstructive ~ajnlocuiread_ejiig^5AprQtezeiesteobligaforie . —

E. Frecvent apare pe INR corect terapeutic " ••

Răspuns: C,D3. Degenerescenţa bioprotezei:A. Mai frecventă la bătrâniB. Mai rapidă în insuficienţa renală ''.".V',"C. Formele brutale necesită chirurgie cardiacăD. Mai frecventă la proteza în poziţie ţricuspidăE. Se constată frecvent apariţia unei regurgitări

. SS^ P3t0genî imp,icali în endocardita Precoce de proteză ■ Steptococul , Steptococul de grup D . Pneumococul Bacilii Gram negativi

Complement multiplu

Răspuns: B,C,E

ENDOCAKDITAINFECŢIOASĂ (pag. 97-103)

Complement simplu:

1. Dintre cardiopatiile cu risc crescut de er.docardită fac parte:A. Bicuspidia aórtica.B. Insuficienţa aórticaC. Prolapsul de valvă mitralăD. Antecedentele de endocarditâ ihfecţioasăE. Cardiomiopatia obstructiva

Răspuns: D

2. Din grupul HACEK nu face parte:~ A. Haemophilus - —

B. ActinobacillusC. ChlamidiaD. EiknellaE. Kingella

Răspuns:C

3. Dintre germenii atipici şi/sau intracelulari nu fac parte:A. BartonellaB. MycoplasmaC. BrucellaD. Coxiella burnetiiE. Cardiobacterium

Răspuns: E

4. Criteriile minore Duck sunt în număr de:A. 2B. 5C. 4D. 3E. 6

Răspuns: B

1- Semnele periferice de eudocardităinfecţioasă sunt:A. Noduli OslerB. Noduli Roth

Complement multiolu

Răspuns: B,C,E

C. Purpură peteşialăD. Splenomegalie . . -E. Febră

Răspuns: A,B,C,D

2. Intre criterii minore Duck nu este inclus: ;A. Febră > 38 grade CelsiusB. Purpura JanewayC. Vârsta > 60 aniD. Hemoculturi pozitive pentru HACEK -E. Anevrism micotic

Răspuns:C,D

3. Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezistenţi pe valvă nativă include:A. Oxacilină 6 săptămâniB. Aminozide5 zileC. Amoxicilină 6 săptămâniD. Vancomicină 6 săptămâniE. Penicilină G 6 săptămâni

Răspuns: B,D

4. Complicaţiile renale ale endocarditei infecţioase includ:A. Pielonefrita acută 'B. Infarct renalC. Glomerulonefrită acutăD. Insuficienţă renală acutăE. Abces renal i

5. Tratamentul endocarditei pe proteză cu hemoculturi negative include:A. Gentamicină 15 zileB. Ceftriaxonă 6 săptămâniC. Vancomicină 6 săptămâniD. Oxacilină 6 săptămâni .E. Rifampicină 6 săptămâni

Răspuns: A,C,E

6. Tratamentul chirurgical al endocarditei se realizează în caz deA. ŞocB. De rutinăC. în maximă urgenţă la top'pacienţiiD. Infecţie necontrolatăE. Prevenţia riscului embolie

Răspuns: A,D,E

34

PERICARDITA ACUTĂ (pag. 104-107)

Complement simplu:

1. Nu este întâlnit la examenul clinic în pericardita acută:A. Durere precordialăB. FebrăC. Puls paradoxalD. Frecătură pericardicăE. Sincopă

Răspuns: E

2. ECG în pericardită acută nu arată:A. M i c r o v o l t a j - — " 7 " ' :B. Alternanţă electricăC. Tahicardie sinusalăD. Bloc atrioventricularE. Supradenivelare difuză ST

Răspuns: D

Complement multiplu

1. In etiologia pericarditelor acute se încadrează:A. Sindrom SjogrenB. LupusulC. HodgkinD. MixedemulE. Pancreatita acută

Răspuns:B,C,D,E

2. Etiologia pericarditelor acute poate fi:A. IdiopaţicB. TuberculoasăC. NeoplazicăD. ViralăE. Limfom MALT3. Semnele clinice de tamponadă sunt:A. Şoc cardiogenB. Edem pulmonarC. pals Kussmau;D. Creşterea presiunii arteriale în inspirE. Semne drepte majore

Răspuns: A,C,E

4. Drenejul chiragical al pericarditei se realizează în caz de:A. TamponadăB. Revărsat voluminos persistent sub tratamentC. In toate cazurile de lichid în pericardD. Explorator în scop diagnosticE. In caz de recidive

Răspuns: A,B

Răspuns: A,C,D,E

5. Care dintre următoarele afirmaţii de spre pericardita cronică constrictivă sunt adevărate?A. Constricţia cavităţilor cardiace drepteB. Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stângiC. Revărsat pericardic în cantitate mareD. Ingroşare pericardicăE. Tablou de anasarca

Răspuns: A,D,E

Răspuns: A,C,D,E

INSUFICIENŢA AORTICA (pag. 120-123)

Complement simplu:

1. Sindromul Laubry şi Pezzi reprezintă:A. Insuficienţa aortică pe endocardită acutăB. Insuficienţa aortică în sifilisC. Insuficienţa aortică în lupus eritematosD. Insuficienţa aortică şi comunicare interventriculară 'E. Insuficienţa aortică reumatismală

Răspuns: D

2.---Semnele Musset reprezintă: A, Dublu-suflu intermitent cruralB. Hipus pupilarC. Balansarea capului la fiecare bătaie cardiacăD. Suflu diastolic în focarul mitralE. Puls capilar

Răspuns: C

3. Sunt cauze de insuficienţă aortică acută, cu excepţia:A. Endocardită acutăB. Disecţia de aortăC. Boală MarfanD. Aortită sifiliticăE. Traumatism toracic

Răspuns: D

Complement multiplu

1 Intervenţia chirurgicală Bentall presupune:A. înlocuire valvulară aorticăB. înlocuirea concomitentă a aortei ascendente cu tub dacronC. Reimp'.antare celor 2 coronareD. Se realizează pentm toate formele de insuficienţă aorticăE. Necesită întotdeauna anticoagulare permanentă

Răspuns: A,C,D,E

2. Printre sortitele care realizează insuficienţă aortică se numără'A. Poliartrită reumatoidăB. TuberculozăC. Spondilita anchilozantăD. Boala TakayasuE. Boala Crohn

Răspuns: C,D,E

3. Care dintre următoarele sunt adevărate despre disecţia de aorta?A. Durere toracică transfixiantăB. Apare în boala MarfanC. Asimetrie tensională a membrelor inferioareD. Tamponadă cardiacăE. Durere în mandibulă

Răspuns:A,B,CINSUFICIENŢA MITRALĂ (pag. 112-115)

Complement simplu:1. Reprezintă etiologie distrofică a insuficientei mitrale:A. Dilatarea inelului mitralB. Boala BarlowC. ReumatismalD. Mixom al atriului stângE. Lupusul 'Răspuns: B

2. Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare in insuficienta mitrală de cauză: 1

A. Degenerativă- - , ^B. Sindrom MarfanC. SclerodermieD. Cardiomiopatie hipertroficăE. Boala BarlowRăspuns: E

3. Tipul 3 în clasificarea Carpentier este un mecanism de insuficienţă mitrală pnn: 1

A. RestricţieB. Funcţional ; C. DilatativD. ProlapsE. Nici unulRăspuns: A

38

Complement multiplu

1. Indicaţiile chirurgiei cardiace in insuf. i-nţa mitrală sunt:

Simptome de insuficienţă cardiacăFF. < 60%Tahicardia ventricularăFiAEndocardita bacteriană

2. Insuficienţa mitrală prin n:; ';iră de cordaj se caracterizează prin:A. Moarte subităB. Poate apare în context de febrăC. Le ctură de biciD. Edem pulmonar acutE. Ederne ale membrelor inferioare

Răspuns: B,C,D

3. ECG în insuficienţa mitrală:A. Fibrilaţie ventricularăB. Undă P bifazică în VIC. Hipertrofie atrială stângă diastolicăD. S în V5+R în VI > 35mmE. Fibrilaţie atrială ,

Răspuns: B,E

4. Bilanţul preoperator în insuficienţa mitrală include:A. Holter ECGB. CoronarografieC. Probe funcţionale respiratoriiD. Consult anestezicE. Cateterism cardiac

Răspuns: C,D,E

5,Semnele funcţionale în insuficienţa mitrală include:A. DispneeB. Durere toracicăC. Hemoptizii frecventeD. HepatalgiiE. Artralgii

Răspuns: A,B,D . :

39

/inSTENOZA AORTICA (pag. 116-119)

Complement simplu:

1. Boala Monckeberg reprezintă:A. Stenoza supravalvulară congenitalăB. Stenoza degenerativăC. BicuspidieD. Stenoza subvalvularăE. Nici una de mai sus

Răspuns :B

2. Pentru un debit cardiac normal o stenoză stânsă realizează un gradient mediude: - .----:•-' • ■;-■A. 50-60mmHgB. 45-55mmHgC. 40-50mmHgD. 45-50mmHgE. 40-45mmHg

Răspuns: C

3. Suprafaţa normală a orificiului aortic este de:A. 3cm 2B. 2,5cm2 •'<.C. 2cm2D. 2,5-3cm2E. Nici una

Răspuns: A

Complement multiplu

1. Semnele funcţionale in stenoza aortică sunt:A. AngorB. SincopăC. DispneeD. Suflu mezosistolicE. Palpitaţii 2. Complicaţii stenozei aortice sunt:A. Moarte subită

40

B. Insuficienţă cardiacăC. Endocardită bacterianăD. Embolii calcareE. Embolie pulmonară

Răspuns: A,B,C,D

A. SEESS? Cf0rt ^ « valvulară aottică sunt:B. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMTC. Aritmie supraventriculurăD. Supradenivelare STE. Aritmie ventriculară

Răspuns: A,B,E

4. Diagnosticul diferenţial al stenozei aortice includeA. Coarctaţia de aortă

Insuficienţa tricuspidianăComunicarea interventricularăCardiomiopatia obstructivăInsuficienţa mitrală

Răspuns: C,D,E

5. Bilanţul preoperator în stenoza aortică includeA. Eco Doppler aortă abdominală

CoronarografieCăutarea focarelor infecţioase abdominaleProbe funcţionale respiratoriiConsult pneumologic

Răspuns: B,D

41

INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ. VARICE (pag. 120-123)

Complement simplu:

1. Printre factorii favorizan|i ai insuficienţei venoase nu se numără-A. VârstaB. ObezitateaC. FumatulD. SarcinaE. Ereditatea

Răspuns: C

2. Returul venos nu este asigurat prin: "A. Continenţa valvulelor "B. Pompa musculară cardiacăC. Presiunea reziduală a reţelei arterialeD. Apăsarea boitei plantareE. Presiunea negativă generată de respiraţie

Răspuns: B

3. Din tratamentul medicamentos al insuficienţei venoase nu fac parte:A. EmbolizareaB. Medicamentele venotoniceC. Scleroza varicelorD. Curele termaleE. Benzile de contenţie

Răspuns: A

Complement multiplu

1. Care din următoarele sunt adevăr:' md clasificarea Porter?A. Clasa 0: insuficienţă venoasă mm.B. Clasa 3: tulburări trofice majore cu ...'C. Clasa 2: insuficienţă venoasă cronic» veriD. Clasa 2: tulburări trofice evidente, "p. cereE. Clasa 1: fără jenă funcţională2. Semnele funcţionale includ: .A. Jenă legată de varicele inesteticeB. Oboseală în ortostatismC. Sindromul picioarelor neliniştiteD. Claudicaţia veaoasăE. Crampă în moletRăspuns:B,D

Răspuns: A,B,C,D

3. Tulburările trofice cutanate cuprind:A. Hipodermite croniceB. Ulcer varicosC. EczemăD. Teleangiectazii_E. Atrofie albă Killian

Răspuns: C

4. Care din următoarele reprezintă măsuri generale de tratament?A. Scăderea ponderalăB. Evitarea ortostatismului prelungitC. Repaus la patD. Contenţie elasticăE. Vaccinare antitetanică

Răspuns: A,B,D,EACCIDENTE ALE ANTI COAGULANTE LOR (124-126)

Complement simplu:

1. în cazul unei alergii la streptokinază conduita terapeutică va fi:A. AntihistamineB. Oprirea administrării de streptokinazăC. CorticoterapieD. HeparinăE. Nici una de mai sus

Răspuns: C

2. în cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor administra: — ------------------ - -- -A. Acid epacrinicB. Acid docosapentaenoicC. Acid aceticD. Acid tranexamicE. Nici una

Răspuns: D

Complement multiplu

I .în caz de hemoragie majoră datorata antivitaminei K se va proceda la:A. Obţinerea unui INR în limite terapeuticeB. Tratamentul sângerării printr-un gest hemostaticC. Vitamina KD. Spitalizare

E. Oprire AVK

Răspuns: B,C,D,E

2.In caz de TIH tip 2 se va proceda la:Continuarea terapiei deoarece nu este o formă severăContinuare cu AVKOprirea heparineiIniţiere imediată cu heparinoid de sintezăAdministrare de protamină

Răspuns: A,C,D,E

3. Care patologii wesc riscul hemoragie la administrare de AVK?A. Insuficienţa renalăB. Insuficienţa hepaticăC. Insuficienţa cardiacăD. TrombocitopeniaE. Cancerele

Răspuns: A,B,DPRESCRIEREA ŞI SUPRAVEGHEREA UNUI TRATAMENT ANTITROMBOTIC (pag. 127-137)

Complement simplu:

1. Care din următoarele trombolitice nu este utilizat în infarctul miocardic?

A. ActilyseB. StreptokinazaC. UrokinazaD. Metalyse B. Tenecteza

Răspuns: C

. 2. Reprezintă contraindicaţie absolută de trombolizăT-"A. Vârsta > 70 aniB. HTA necontrolatăC. Endocardita infecţioasâD. AIT < 6 luniE. Disecţia de aortă

Răspuns: E

3. Reprezintă contraindicaţie absolută de tromboliză-A. Ulcer < HunăB. Sângerare gastrointestinală < lluriăC. Masaj cardiac recent.D. Ciroză

E. Tratament cu AVK Răspuns: B4. Reprezintă efecte secundare aie troraboliticelor:A. TrombocitopeniaB. PurpuraC. HemoragiaD. Anemia

46

E. Nici unaComplement multiplu1. Contraindicaţiile absolute de administrare a heparinei sunt:A. AlergiaB. Anomalia hemostazeiC. Injecţiile intramusculareD. HTA severăE. Pericardita

Răspuns: A,B,C

2. Factorii de coagulare dependenţi de vitamina K sunt:A. ProtrombinaB. ProconvertinaC. Proteina C şi SD. Factor VIII

. E: Factor Sţuart _ ~ 7

Răspuns: A,B,C,E3. Contraindicaţii ale AVK reprezintă:A. HTA malignăB. AVC ischemic recentC. Sarcină in al doilea trimestru ,D. PericarditaE. Alergia

- Răspuns: A,D,E

4.1nliibâ activitatea AVK:A. CimetidinaB. Cloramfenicolul .C. FibraţiiD. GriseofulvinăE. Corticoizii

Răspuns: D,E ■ ■■.

5.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la clopidogrel?A. Inhibă calea ciclooxigenăzeiB. Se administrează obligatoriu o lună în caz de stent acoperit

47

C. Blochează agregarea mediată de adenozin difosfatD. Trebuie continua timp de 1 an după infarct miocardic stentatE. Se administrează în caz de alergie la aspirină

48

PRESCRIEREA ŞI SUPRAVEGHEREA DIURETICELOR (pag.

138-141) Complement simplu:Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la

diureticele de ansă?A. Creşterea natriurezei în tubul contort proximalB. Efect calciuric în doze puterniceC. Efect intravenos în 3 oreD. Relaţie doză-efect logariţmicăE. Doza maximă de furosemid=500mg/zi

Răspuns: B: , \ 1

2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la diureticele thiazide? ...'.'.'___-A. Efect calciuric---- -- -------- — • • - ' ■ " . . ' " .B. Reprezentate de fiirosemid şi bumetanidC. Se administrează în insuficienţa renalăD. Relaţia doză-efect liniară

E. Efect antiADH utilizat în diabetul insipid nefrogen

Răspuns: E3. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la diureticele care economisesc potasiu?A. Se administrează în hiponatremieB. Se asociază cu IECC. Se administrează în hipcraldosteronismul primarD. Se poate administra împreună cu litiuE. Are efect inhibitor enzimatic \ Răspuns: C

Complement multiplu

1. Indicaţiile diureticelor tiazidice:A. HTAB. Encefalopatia hepaticăC. Insuficienţa renalăD. Diabetul insipid nefrogenE. Alergia la sulfamide2. Contraindica(HIe diureticelor de ansă:A. Ciroză hepatică

Răspuns: A,B,C,E49

B. HipercalcemieC. AnasarcăD. Obstacol pe căile urinareE. Alăptare

Răspuns: A, D,E

3: Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu sunt"A. GmecomastieB. HipervolemieC. Agitaţie psiho-motorieD. Hipokaliemie

E. Acidoză metabolică hipercloremicâ Răspuns: A,E4. Care dintre următoarele sunt adevărate despre inhibitorii anhidrazei carbonice?A. Efect diuretic importantB. HipercapnieC. Se indică in glaucomul acutD. Provoacă hiperaldosteronism secundarE. Produc alcaloză metabolică

Răspuns:C,D

50

SUFLUL CARDIAC LA COPIL (pag. 1123-1124)

Complement simplu

1. Caracterizează suflurile funcţionale:Sunt rar benigneSunt de obicei diastoiiceSunt variabile cu poziţiaFrecvent iradiazăApar în caz de endocardită

Răspuns: C

2. Nu caracterizează suflurile funcţionale:Sunt benigne 7 ;. ...Apar în context de anemieZI şi Z2 sunt normaleTimp auscultatory diastolicNici una

Răspuns: D

3 Comunicarea interatrială se caraterizează prin-A. Dedublarea ZI 'B. Suflu interscapularC. Suflu holosistolicD. Suflu în spiţă de roată

E. Suflu în focarul pulmonarei Răspuns: EComplement multiplu

a. cardiace este util pent™dete—;

B. Tulburărilor de ritmC. Semnelor de supraîncărcare atrialăD. Frecvenţei cardiaceE. Tulburărilor de repolarizare 1. Caracterizează tetralogia Fallot:

A. Suflu mezosistolic în focarul pulmonarB. Comunicare interatrialSC. DextrocardieD. Stenoză pulmonarăE. Uneori stare de râu anoxic

Răspuns: A,D,E

3. Examenul Doppler la ecografia cardiacă decelează:

Răspuns: A,C,D,E

A. Anatomia cardiacăB. Direcţia şi velocitatea simţurilorC. Măsurarea fracţiei de scurtareD. Măsurarea presiunii pulmonareE. Măsurarea fracţiei de ejecţie

Răspuns: B,DPRESCRIEREA UNUI REGIM DIETETIC (pag. 1270-1272)

Complement simplu

1. Echilibrul alimentar presupune:A. Ritmul prizelor alimentare fixeB. Recomandări dietetice standardC. Evitarea perioadelor lungi a jeunD. Consum zilnic din cele 4 categorii principaleE. Nici una de mai sus

Răspuns: C ' •

2. Scăderea densităţii calorice nu este indicată în: A: II I A ------ . —■ ' - "B. ObezitateC. Diabet de tip 2D. HipertrigliceridemieE. Hipercolesterolemie

Răspuns: rf - *

Complement multiplu

1. Scăderea aportului de sare se recomandă în:A. Insuficienţă respiratorie cronicăB. HTAC. Sindrom nefroticD. Insuficienţă renalăE. Hepatopatie alcoolică

Răspuns: B,C,D

2.Scâderea aportului de proteine se recomandă în:

Răspuns: A,C,D,E

A. HipertrigliceridemieB. HipercolesterolemieC. HTAD. Sindrom nefroticE. Insuficienţă renală

Răspuns: A,C,D,E

EDEME ALE MEBRELOR INFERIOARE

Complement simplu

1. Edeme unilaterale apar în:A. Insuficienţă renalăB. Anumite medicamenteC. Insuficienţă cardiacăD. FilariazăE. Nici una

Răspuns: D

2. Edeme de retenp'e hidrosalină sunt următoarele: A. Edeme ciclice idiopatice■ B. Deriutriţie proteicăC. TromboflebităD. Metastază ganglionară a unui cancerE. Erizipel

Răspuns: B

Complement multiplu

1. Tratamentul edemelor include:A. Diuretic antialdosteronicB. Diuretic de ansăC. Retenţie hidrosalinăD. Supravegherea proteinelor sericeE. Tratament etiologic

Răspuns: B,C,E

2. Apar edeme unilaterale in:A. Sindrom nefroticB. ErizipelC. Insuficienţă cardiacăD. TromboflebităE. Denutriţie proteică a. edeme a!e membre,or inf™

B. ParacentezäC. TransaminazeD. BilirabinăE. Albuminemie

Răspuns: C, E

Răspuns: A,B,C,E54

PNEUMOLOGIE

DISPNEEA ACUTĂ ŞI CRONICĂ (pag. 142-

144) Complement simplu1. Hipoxia + hipercapnia se întâlnesc în: A. Decompeftsarea BPOC B. Embolia pulmonară C. Criza de astm D. EPA

E. Insuficienţă renală Răspuns: A 2. Intre semnele de insuficienţă respiratorie acută nu se numără: A. Cianoza B. Polipneea C. Transpiraţiile D. Tiraj intercostal E. Agitaţia

Răspuns: E

3. Dispneea cu asimetrie auscultatorie apare în: A. Embolia pulmonară B. Pneumotorace spontan C. Astmul paroxistitic D. Dispneea psihogenă E. EPA

Răspuns: B

Complement multiplu

1 .Sunt cauze de dispnee cronică:A. EPAB. Embolia pulmonarăC. Acidoza metabolicăD. BPOC

E. Pericardită cronică Răspuns :D,E

2.Dispneea acută fără zgomote anormale se întâlneşte în:A. Boli neuro-musculare B. Tamponadă cardiacă C. Pleurezie masivă D. Atelectazie E. EPA

Răspuns: A,B

4. Hipoxia + hipocapnia se întâlnesc în:A. Hipoventilaţia alveolară B. Embolia pulmonară C. EPA D. Pneumopatie acută E. DecompensareBPOC

TUŞEA LA ADULT (pag. 145-147)

Complement simplu

coraCr3 a— 5 ' 0 "'' rCPrCZin,î C8UZ3 ^ Cron ' Că -

A. Embolia pulmonară B. Infecţia căilor aerine superioare C. Corpi străini D. IEC E. Sarcoidoza

Răspuns: E

B. Reflux gastroesofagian C. Tuberculoza bronşică D. Pneumocistoza E. Cancer bronşic

Răspuns: A

3. Nu reprezintă complicaţii ale tusei cronice: A. Traumatism laringian B. Sincopă C. Fractură de coastă D. Ruptură de muşchi drepţi abdominali

Răspuns B,C,D

E. Kemie inghinală

Răspuns: E

4. Care dintre urătoarele afirmaţii despre medicamentele antitusive est» falsă?B Ln , i 3 PaC,entU ' CU ins ' jfiCien l ă res P^e cronică B. Sunt. contraind.cate în caz de hipercecreţie bronşicăL. fcxistă antitusive cu efect centralD. Au ca efect secundar constipaţia < E. Codeina este antitusiv cu acţiune centrală

Răspuns B,C,D

Complement multiplu

5. Care sunt principalele cauze de tuse acută? A. MucoviscidozaB. Intoxicaţiile cu vapori .iritanţi C. Corpi străiniD. Edemul pulmonarE. Anomalie a conductului auditiv exterii Răspuns:B,C,D

6. Reprezintă cauze de tuse seacă:A. Refluxul gastroesofagianB. Pneumopatie inf.ltrantă difuză infraradiologică U Cancerul bronşicD. Tratament cu IEC E. Bronşiectazia _ ____ . __

Răspuns: A,B,C,D

7. Reprezintă complicaţii respiratorii ale tusei" A. Pneumoperitoneu!B. PneumomediastinulC. Fractura de coaste D. Traumatismul laringian E. Emfizemul subcutanat

Răspuns: A, B,C,E

8. Care sunt efectele secundare ale codein-f» A. Constipaţie B. Risc de dependenţă C. Diaree D. Depresie respiratorieE. Somnolenţă

Răspuns: A,B,D,E

A. Cr°niCâ - ^«-oracică ano™,*B. Fibroza pulmonară C. Cancerul bronhopulmonar D. Tumoră mediastinală E. Sinuzită cronică

10. Despre tratamentul simptomatic al tusei sunt adevărate următoarele:A. Trebuie administrat cu mare precauţie la vârstnic sau copilul mic B. Va ţine seara de sevrajul tabagic C. Se poate asocia cu tratament anxiolitic D. Este contraindicai în caz de hipersecreţie bronşică E. Va ţine seama de înlăturarea medicamentelor responsabile de tuse

ALERCHLE RESPIRATORII LA ADULT (pag. 148—150)

Răspuns: A,B,CJ3

Complement simplu1. Care dintre următoarele afirmaţii nu e adevărată despre rinita alergică'

Apare în general la 10-15 ani Rinita alergică sezonieră este datorată polenului Rinita alergică peranuală este datorată alergenilor domestici Nu există o ordine cronologică între rinită şi astm H. După tipul de

sensibilizare, există 3 tipuri de rinite

Răspuns: E

2. Care dintre următoarele afumaţii nu este adevărată în diagnosticul alergiei la adult? _ .

Anamneza precizează condiţiile de mediu şi modul deviată obişnuit al pacientului

Precizarea anchetei asupra mediului înconjurător domesticTeste cutanate (prick-test)Nu se dozează IgE serice specifice Test de provocare specifice

Răspuns: D

3. Care dintre următorii pu reprezintă pneumalergeni? CâiniPisiciGândaci de bucătăriePaianjeniAcarieni

Răspuns: E

4. Care dintre următoarele atitudini terapeutice nu este corectă? In rinitele intermitente de primă intenţie sunt antihistaminiceleIn rinitele persitente moderate spre severe se administrează de primă

intenţie corticoterapie inhalatorie şi oralăEficacitatca tratamentului este evaluată la 1 lunăDesensibilizarea trebuie considerată în rinita intermitentă moderata spre

severăDesensibilizarea este eficientă Ia pacienţii cu formă severă de "febră a

fânului''

Răspuns: A,B,D,E

Complement multiplu1. Diagnosticul alergiei la adult implică următoarele etape: A. Anamneză amănunţită B. Hemoteucogramă C. Pletismografie D. Teste multialergice de depistaj E. Teste cutanate

Răspuns: A,B,D,E .

2. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre rinita moderat- scveră?A. Activităţi sociale perturbate B. Activităţi şcolare/profesionale perturbate C. Somn normal -^Simptome puţlnjaiatitc' ._:.;'.;______________ ... ----------------E. Simptomejenante

Răspuns: A,B,E

3. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. Noua clasificare ia in considerare mai mult simptomele B. în funcţie de numărul de Zile simptomatice exista 2 tipuri de rinite C. Rinita intermitentă se defineşte ca simptome de mai puţin de 4 ori/săptămânăD. Rinita persistentă se defineşte ca durata simptomatologiei > 4 săptămâniE. Rinita intermitentă se defineşte ca durata simptomatologiei > 4 săptămâni

Răspuns: A,B,C,D

4. Care dintre uimătoarele afirmaţii privind dozarea de Ig£ serice specifice sunt adevărate?A. Este limitată la 5 pneumalergeni B. Este inutilă daca testele cutanate sunt negative C. Este utilă când există diferenţe între istoricul clinic şi testele cutanate D. Este util cand testele cutanate nu sunt disponibile E. Este inutil daca examenul clinic este puţin evocator

Răspuns: A,B,E f 5. Care dintre următoarele sunt pneumalergeni?

A. Ficus benjamina (planta verde)B. Acarienii C. Mucegaiurile D. Gândacii de bucătărie E. Polenul

Răspuns: A,B,C,D

62

la adidr?^ 11 ^' 2 urm toar e Armaţii suni adevărate despre tratamentul alergiei A.

Eficacitatea tratamentului trebuie evaluată la 3 luni B - [ralator) inefiCaCitatB * P ° f

^^ (^^mmic si corticoizi

C. Un rol important în conduita terapeutică îl are educaţia pacienţilor

mhItor eDtâ:MlamentUl dwJei:tie C5tc Râmnic Lu cortkoid. . E. în rinita intermitentă

tratamentul de elecţie este antihistamnic sau corticoid

Răspuns:B,C,DASTMUL LA ADULT (pag. 151-156)

Complement simplu

1. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată? A. Astmul este o afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene B. Se caracterizează prin episoade recidivante de wheezing C. La mflamaţie participa mastocitele, eozinofilele şi lirofocitele Ţ D. Simptomele sunt asociate cu sindrom restrictiv E. Inflamaţia este asociată cu hiperreactivitate bronşică

Răspuns: D

2. Cáre dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată despre simptomatologia astmului? — - • ----- A. WheezingB. Dispnee ' C. O presiune toracică D. Tuse

E. Apare la amiază

Răspuns: E3. Care dintre urmatoarele afirmaţii nu este adevărată în legătură cu agravarea simptomelor astmului?A. Prezenţa de alergeni B. Efort fizic C. Factori iritanţi D. Simptomatologie nocturnă E. Paraziţi

Răspuns:E

63

4. Care dintre următoarele afirmaţii legat'de examenul fizic nu este adevărat la pacientul cu astm?A- Raluri sibilanteB. Expir prelungit C. îngroşarea mucoasei nazale D. Sinuzită

E. Raluri

subcrepitante

Răspuns: E

64

Complement multiplu

B. Cancer bronşic C. Insuficienţă cardiacă D. Compresia bronşică extrinsecă E. Revărsat pleural

Răspuns: A,B,C,D

2 ' astmului Ulmat0arele af,nna !" SUDt adevărate privind exacerbarea A. Reflectă un defect in managementul astmului B. Expunere la factori declanşatori C. Pot ameninţa pe termen scurt viaţa — -- - - - - D. Funcţional, PEF<40% ' ' ... E. Gazomctric, criză severă cu normocapnie

Răspuns: A,B,C,E

afirma!ii SUm adeV5,ate în cu " *A. PaC02> 40 mmHg B. Frecvenţa cardiacă > 120/min C. Anxietate D. Cianoză

E. Frecvenţa respiratorie <30/min Răspuns:A,B,C,D

ÎaSe^rif6 afirTna,iiSUm

adSVăra,e 'egătoă CU —16

A. PaC02<40 mmHg B. Transpiraţii C. Comă D. Linişte auscultatorie E. Respiraţie paradoxală

Râspuns:B,D

5. Care dintre următoarele afirmaţii impun o ventilaţie spontană?A. Hipercapnie >50 mmHGB. Cianoză C. Tulburări de conştiinţă D. Respiraţie paradoxală ' E. Agitaţie

Răspuns: A,CJD

6. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre astmul supraacut?A. Evoluţie spre asfixie B. Factorul declanşator este reprezentat de conflict sau expunere alereenică masivăC. Suprainfecţia este des incriminată-IXĂfect'eraă:t>ătbaţir<30 a n i - ' ~ — : - - E. Exitus în ore

Răspuns: A,B,D

7. Care dintre următoarele criterii de astm instabil sunt adevărate?A. Agravare în zori B. Variaţii ala PEF<30% C. Crize pluricotidiene ' V D. Agravare noaptea E. Creşterea consumului de p2 agonişti

Răspuns: B,C,E

66

adevărate in legătură cu semnele care

sunt

8. Care dintre următoarele afiimaţii este adevărat despre tratamentul exacerbărilor severe? < A. Tratamentul de fond al astmului se menţineB. Tratamentul de fond nu trebuie intensificatC. Este necesară corticoterapie orală în doză scurtăD. Se va administra Prednison 1- 1,5 mg/kgc/zi

E. Kinetoterapia de drenaj este

indicată în caz de obstrucţie

bronşicâ majoră Răspuns: A,C,E

}

67

9. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legătură cu astmul acut grav?A. Tratament imediat cu ß2 agomlti inhalator B: Necesită spitalizareC. Nu trebuie monitorizat D. Se administrează oxigen nazal E. Nu necesită hidratare

Răspuns: A,B,D

10. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează astmul persitent sever?A. Simptome cotidiene B. Exacerbări care pot influenţa activitatea şi somnul C. Frecvent simptome de astm nocturn > 1 dată/săptămână D. Utilizare zilnică de ß2 agonişti inhalator cu durată scurtă de acţiuneE. .£EE~sau :VEMS <60% diirvalörile-prezise, cu variabilitate >3.0% _

Răspuns: C,E

Tim^RGULOZA (pag. 157-160)

Complement simplu

; aţii privind tuberculoza este falsă?.. ¿Loch ■ină

¡re de antibiotice timp de mai mult de 6 luni Răspuns: C

2. Care dintre următoarele afirmaţii privind tuberculoza pulmonară este falsă?A. Transpiraţii nocturne B. Hemoptizii C. Radiografia toracică evidenţiază infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superioriD. Explorarea bacteriologică - examenul direct al BAAR E; Confirmare prin cultură în mediul solid (Bactec)

Răspuns: E

3. Referitor la tuberculoza miliară, este falsă una din următoarele afirmaţii:A. Reprezintă diseminare hematogenă a BK B. Radiografia toracică pune diagnosticul pozitivC. Pe radiografia toracică: sindrom interstiţial micronodular difuz şi intensD. Clinic: febră, alterarea rapidă a stării generale, dispnee E. Se impune necesitatea unui bilanţ de extensie

Răspuns: B;

4. Nu reprezintă localizare extrapulmonară a tuberculozei: A. Ganglioni B. Rinichi C. Urogenital D. Os E. Miocard

Răspuns: A,b,D

1. Care dintre următoare;; A. Agentul gKojsa sste i : B. Calea dc u>ns^ : .lîsî'& C. Formé; esîi - D. Tratamentul coastă în o.:E. Este o boală contagioasă

Complement multiplu

1 .Bilanţul biologic înaintea instituirii tratamentului tuberculostatic cuprinde A. Serologie VHB, VHC B. Serologie HIV C. Hemoleucogramă D. Transaminaze, fosfatază alcalină, gama GT H. Anticorpi antifosfolipidiciRăspuns: A,B,C,D

2. Cvadriterapia antituberculoasă cuprinde următoarele, cu excepţia: A. Procainamida B. Izoniazida C. Pirazinamida D. Esmolol E. Rifampicina -- . ------------------- Răspuns: A,D

3 .Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia: A. Faza de contagiozitate maximă persistă 1-3 săptămâni după administrarea tratamentuluiB. Izolarea pacientului este obligatorie în caz de afectare pulmonară C. Pirazinamida are efecte teratogene D. La copil, tratamentul cu etambutol este obligatoriu

E. La pacientul cu HIV in tratament se înlocuieşte rifampicina cu

rifabutina Răspuns: A,B,C,E

Monitorizarea terapiei tuberculostatice implică: A. Bilanţ hepatic la 15 zile după iniţierea tratamentului B. Radiografie toracică în a 2-a lună de tratament C. Examen bacteriologic între a 10 şi a 15-a zi de tratament D. Bilanţ hepatic o dată la 2 luni E. . In caz de citoliză>5 ori normalul se va opri izoniazida

Răspuns: A,B,C

5. Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde: A. Pericardită B. Meningită C. Afectare hepatică D. Afectare splenică E. Afecîare cutanată Răspuns: A,B,C,D BRONHOPNEUMOPAT1A OBSTRUCTIVA CRONICĂ (pag. 161-168)

Complement simplu1. Nu caracterizează bronşita cronică obstructivă: 2. Dispnee cu VEMS>80%

69

3. Obstrucţie persistentă a căilor aeriene mici 4. Se poate asocia cu reversibilitate parţială 5. Se poate asocia unui emfizera pulmonar 6. Se poate asocia unei hipersecreţii bronşice

Răspuns: A

2. Nu caracterizează bronşita cronică obstructivă cu insuficienţă respiratorie cronică:A. Se' as~ociâză cú hipóxémii dé lépaos" _____ _ ______ B. Dispnee de repaus C. Pa02>60 mmHg D. VEMS<35% . E. PaC02<2kPa

Răspuns: C ■' .

3. Care dintre unnătoarele'afirmaţii este falsă in legătură cu BPOC: A. Pentru diagnostic pozitiv se efectuează explorări funcţionale respiratorii cu test de reversibilitate bronşicăB. Se agravează lent progresiv C. Cuprinde bronşite cronice cu obstrucţie bronşică D. Cuprinde emfizeme paracicatriceale E. Se caracterizează prin limitare cronică de debite aeriene

Răspuns: D

4. Sunt adevărate următoarele privind emfizemul panlobular: A. Poliglobulie ■ B. Cardiomegalie C. Cianoză 1 D. Obezitate ! E. Bărbat tânăr

Răspuns: E70

A !? fev,ărate privind emfizemul centrolobularA. Arteră pulmonară normală -niroioouiar. B. .CPT foarte crescut C: DLCO scăzut D. Presiunea 02 scăzută E. Presiunea 02 normală Răspuns: D

Complement multiplu1 .Sunt adevărate următoarele privind emfizemul panlobular .A. Afectează toate structurile lobilor B. Se datorează toxicelor exogeneC. Dispnee intensă D. Fără cianoză —tL. CPT subnonnală

. Răspuns: A,B,C,D . *

' i S nm d r 5rate următoarele Privind emfizemul centrolobular 1VD frecventăSe datorează fumatuluiArteră pulmonară mărită, fără cianozăPresiunea CO, normalăDLCO scăzut

Răspuns: A,B,C

3. Care dintre următorii sunt factori de risc pentru BPOC A. Praf de piatră B. Deficit de alfa 1 antitripsină C. S0 2

D. Polen E. Bumbac

Răspuns: A,B,C,E

4. Examenul clinic la pacientul cu BPOC releva- A. Semnul Hcover B. Hipocratism digital C. Leuconichie D. Scădere în greutate E. Calviţie

5. Care dintre următoarele investigaţii vor completa examenul clinic în BPOC?A. Radiografie de craniu B. Gazometrie C. Spiromstrie D. Ecografic cardiacă E. l!e;r.: . . : ■

Răspuns: A,C,D,E

Răspuns: B,\,',5

6. Care dintre următoarele afirmaţii privind spirometria este adevărată?a. Nu este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv b. Poate releva disfuncţie ventilatorie obstructivă c. DVO reprezintă raportul CPT/VEMS <0,7 d. DVO este definită prin valoarea VEMS e. DVO reprezintă raportul CWVEMS <70%

F. ăspuns: B

7. BPOC stadiu III cuprinde: A. Dispnee de efort inconstantă B. VEMS/CV <0,7 . C. Dispnee de efort D. Bronhodilatatoare conţinu E. 50%<VEMS<80%

Răspuns: B,C

8. Reprezintă indicaţie de efectuare a gazometriei: A. Sa02<92%B. VEMS<45% C. \ r EMS<50% D. Comorbiditate cardiovasculară E. Discordanţă clinico-funcţională

Răspuns: A,C,D,E

9. Reprezintă criterii de gravitate în BPOC: A. PaC0 2>45 mmHgB. Sa02<80%C. pH<7,2D. Frecvenţa respiratorie >25/min E. Pa0 2>60% lO.Reprezintâ criterii de gravitate în BPOC:A. Febră >38,5 gr C B. Scăderea vigilenţei C. Semne de şoc D. PaC0 2>70 ramHgE. Alcoolism

Răspuns: A,B,E

11 .Care dintre următoarele semne de alarmă necesită ventilaţie mecanică''A. PaCOj<60mmHg

Răspuns: A,C,D,E

B. pH<7,3 C. Comă D. PaC0 2>70 mmHgE. Respiraţie abdominală paradoxală . Răspuns: B,C,D,E • — -■ •■—- . • — - — -

12. Care dintre următoarele semne de alarmă necesită ventilaţie mecanică?A. Confuzie B. Semne de şoc C. Tulburări recente ale funcţiilor superioare D. Pa0 2<45mmHg , . , , E. PaC0 2>45 mmHg

Răspuns: A,B,D

13. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul antibiotic în BPOC este adevărată?A. Dispnee de repaus: fără antibiotic B. Dispnee de repaus: cefotaxin C. Dispnee de efort: obligatoriu antibiotic D. Dispnee de efort cu expectoraţie purulentă: amoxicilină E. Fără dispnee: levofloxacin

Răspuns: B,D

14. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul în BPOC sunt adevărate?A) Se va opri fumatul B) Vaccinare antigripală C) Reantrenarea la efort D) Kinetoterapie respiratorie E) Obligatoriu corticoterapie orală 15.Care dintre următoarele afirmaţii privind monitorizarea pacientului oxigenoterapie la domiciliu sunt adevărate?A. Radiografie toracică 1 dată/anB. Spirometrie 1 dată la 2 ani C. Gazometrie arteriali' 3-6 luni D. Gazometrie arterială 1 dată/an E. Sa0 2 la intervale

Răspuns:A,C,E

Răspuns: A,C,D,E

INFECŢIULE BRONHOPULMONARE LA ADULT (pag.

Complement simplu

1,

A B C D E.

Răspuns: A

- ^Iffpneumonie radiografia.-toracică poate releva următoarele, cu excepţia . A. Opacităţi in focare multiple B. Opacităţi interstiţiale difuze C. Opacitate parenchimatoasă cu bronhogramă aerică D. Imagine cavitară E. Opacitate parenchimatoasă unică

Răspuns: D

3. Nu reprezintă criterii de spitalizare în pneumonie:A. Afectarea mai multor lobi B. Revărsat pleural C. Presiunea arterială C0 2<50 mmHgD. Trombocitopenie E. Insuficienţă renală

Răspuns: C

. 4. Scorul CRB65 cuprinde următoarele, cu excepţia- A. TA sistolică <90 mmHg B. Frecvenţa respiratorie >30/minut C. TA diastoiică <50 mmHg D. Confuzie E. Vârsta >65 ani

Răspuns: A,b,D

. Legat de pneumonia la adult, următoarele afirmaţii sunt adevărate excepţia: '

. Nu prezintă risc vital . Prezintă sindrom de condensare . AV>100/minut . Raluri crepitante Febra >37,8 gr C

Complement multiplu

1. Care dintre următoarele elemente recomandă spitalizarea? A. Frecvenţa cardiacă >100/minut B. Temperatura <35 gr C C. Temperatura >40 gr C D. Cianoză E. TA >90/60 mmHg

Răspuns: B,C,D

2. Reprezintă indicaţie de spitalizare in secţia de ATI: A. TA sistolică <90 mmHg B. Alte afectări organice severe C. Debit urinar >20 ml/oră D. Acidoză severă E. TA diastolică <50 mmHg

Răspuns: A,B,D

3. Care dintre următoarele elemente sunt în favoarea pneumoniei cu pneumococ?A. Contextul "situaţie de risc" B. Junghi toracic C. Prezenţa unor semne extratoraciceD. Leucocitoză cu neutrofilie E. Opacitate alveolară sistematizată

Răspuns: B,D,E

4. Care dintre următoarele elemente sunt în favoarea pneumoniei cu Legionella?A. Debut progresiv 11. Debut brutalC. Comorbidităţi frecvente D. Manifestări neurologice E. Manifestări digestive domiciliu"? 1 a8en,ii Pat0geni SU " t Cd freCVent " mtâlniti " m P neumonia " la A. Moraxclla catarrhalis B. Klebsiella pneumoniae C. Haemophylus influenzae D. Stafilococul auriu I E. Mycoplasma pneumoniae

Răspuns: A,C,D,E. ■ i: . .

6. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul antibiotic sunt adevărate?A. 21 zile pentru pneumonia cu L. pneumophyla ■ B. 10-14 zile pentru stafilococcus aureus

Răspuns: A,C,D,E76

C. 21 zile pentru pneumonia severă D. In caz de abces pulmonar: amoxicilină 1 g Ia 8 h + ac clavulanic E. Evaluarea răspunsului terapeutic după 24-48h Răspuns:A,C,D;

7. Care dintre urmăioarele sunt caracteristice penumoniei cu pneumococ?A. Tratament cu amoxicilină B. Tuse seacă , \ C. Sindrom de condensare D. Hiponatremie moderată E. Sindrom inflamator (CRP>200mg/l) Răspuns: A,C,D,E ,

8. Care dintre următoarele sunt caracteristice pneumoniei cu anaerobi? A. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zileB. Hiponatremie C. Eradicarea focarelor irifecţioase D. Hemoculturi frecvent negative E. Excavaţie cu nivel hidroaeric Răspuns: C,D,E

9. Care dintre următoarele elemente sunt adevărate despre pneumoniile nozocomiale?A. Mortalitate 20-50% B. Sunt favorizate de vârsta înaintată C. Seninele apar după 72 h de spitalizare D. Sepsisul este factor favorizant E. Imobilizarea este factor favorizant Răspuns:A,B,D

A. ' Se Sn7vă ar' e ™ f0rma,ii *** br0n?i,a acută sunt adevărate? B. E favorizată de poluarea domestică D Tn^rT" ° bligat T examen «tobacteriological sputei U. Tuşea poate persista chiar luni

E. Radiografia toracică este gold standard Răspuns:B,D

âL'Ste?'" UnDă,0areIS ,tgate de bronşitei acute sunt A. Oprirea turnatului B. Sedative ale tusei G. Macrolide D, Dietă hiposodată E. Penicilina G " ■■ — ----------------- :- _______

Răspuns: A,B,CCORPI ACUTÂ L A ADULT. CORPI STRĂINI LA NIVELUL CĂILOR AERIENE SUPERIOARE

(pag. 176-179)

Complement simplu

1. Reprezintă cauză de SORA prin traumatism extratoracic-Arsun întinseSindrom MendelsonSepticemieHerţiopatiiColagenoze

Răspuns:A

A SÎÎSK' afî 7t P 7 ind -^agementu. SDRA este falsă? /ţ. necesita ventilaţie mecamca sub scdativeB. Uneori ventilaţie în decubit ventral C. Adminstrare de N0 2

D. Antibioterapie E. Evitarea anumitor interacţiuni medicamentoaseRăspuns: C

Complement multiplu

1 .Reprezintă principii de diagnostic etiologic al SDRAA. Bronhoscopie pentru LBA • ' B. Nu necesită bilanţ infecţios extrarespirator C. Toxicitate medicamentoasă D. CT toracic per primam

E. Diagnostic diferenţial cu pancreatiit . dtonite Răspuns:A,C,E

2.Reprezintă factori de risc pentru -foiţe-, de corpi străini-A. bpilepsia B. Dentiţia deficitarăC. Cretinismul guşogen -

D. Alcoolismul E. Boala Parkinson

3. Examenul clinic în cazul inhalării unui corp străin poate releva: A. FebrăB. Scădere ponderală C. Wheezinsf D. Tuse chintoasă

E. Murmur vezicular prezent bilateral Răspuns: A,C,D 4. Care dintre următoarele afirmaţii privind inhalarea de corpi străini sunt adevărate?A. Frecvent radiografia toracică este anormală 'B. CT poate vizualiza corpul străin C. Nu.se complică cu perforaţie bronşică D. Poate evolua cu abces pulmonar

■•E\- Pe radiografie nu se evidenţiază deviaţie contralaterală a

mediastinului- Răspuns: B,D5. Care este atitudinea terapeutică în caz de obstrucţie completă a căilor aeriene?A. Manevra Heimlich B. Extracţie manuală a corpului străin C. Frecvent, extracţie chirurgicală \D. Bronhoscopie rigidă sub anestezie localăE. Bronhoscopie rigidă sub anestezie generală

Răspuns : A,B,E'

Răspuns: A,B,C,D79

HEMOPTIZIA (pag. 181-182)

Complement simplu

1. Care dintre următoarele afirmaţii in legătură cu hemoptizia este falsă?A. Reprezintă eliminarea de sânge roşu, aerat, pe gură B. Necesită supraveghere în spital 24-48h C. Provine din căile aeriene subglotice D. Se are în vedere răsunetul hemodinamic E. Niciuna din cele de mai sus

Răspuns: B

■ Referitor la necesitatea de a cuantifica hemoptizia este'falsă următoarea.:

A. Hemoptizie masivă: mai mult de 300-500 ml/24h ' ' B. Hemoptizie fudroaiantă: deces în minute C. Hemoptizie în cantitate mică: spută sanguinolentă 50 ml/24h D. Hemoptizie masivă: mai mult de 250 ml I dată E. Hemoptizie în cantitate medie: 50-200 ml/24h

Răspuns: D —

Complement multiplu

1. Reprezintă cauză cardiovasculară de hemoptizie: A. Stenoza mitrală B. Tulburări de hemostază C. Embolia pulmouară D. Anevrism arterovenos al bolii Rendu-Osler E. Endometriozâ bronşică

Răspuns:A,C,D

2. Reprezintă cauză alveolară de hemoptizie: A. Cancerul bronhopulmonar B. Tuberculoza pulmonară comună C. Sindromul Goodpasture D. Lupusul E. Sindromul Churg-Strauss

Răspuns: A,C,D,E

3. Reprezintă principii de management pentru hemoptizia masivă-Prevenirea asfixieiPerfiizarea cu soluţii rnacromoleculareArteriografie bronşică +/- embolizareNu se administrează oxigenoterapieChirurgia hemostazei '

Răspuns: A,B,C,E

82

PNEUMOTORAXUL (pag. 176-179)

Complement simplu

T. Nu reprezintă semne funcţionale ale pneumotoracelui-A. Dispnee de intensitate variabilă B. Durere în bară C. Durere brutală D. Durere de repaus E. Quinte dureroase de tuse

Răspuns :B

2. A B C D E.

Râspuns:E

Complement multiplu

1. Despre pneumotoracele spontan primitiv este adevărat că- A. Afectează predominant bărbaţii B. Fumatul e factor favorizant C. 50% dintre pacienţi recidivează la 2 ani D. Afectează adulţii tineri E. Afectează adulţii brevelini ;

Răspuns: A,B,D

2. Reprezintă cauze de pneumotorace spontan secunde'- A. PANB. BPOCC. Noouî reumatoidD. Tur vcuiozăE. As

Nu reprezintă semne evident,ab,le ia examenul clinic în penumotorax-Uneonexamenul.clinic.poatefinormal . -Timpanism la percuţieDiminuarea vibraţiilor vocaleLa auscultaţie murmur vezicular prezentUneori, suflu tubar

Răspuns: A,C,D,E

3. Reprezintă semne radiolcgice de gravitate:A. Mediasîj:. deplasat conUalateral.B. Nivel hidroaeric C. Deglobuîinizare D. Anomalii ale parenchimului pulmonar E. Pneurr.oîarace bilateral

Răspuns: A,B,'D,EREVĂRSATUL PLEURAL (pag. 186-188)

Complement simplu

1. Examenul clinic în caz de sindrom de revărsat pleural lichidian nu poate releva:A. Matitate declivă B. Diminuarea vibraţiilor vocale C. Abolirea murmurului vezicular D. Suflu pleuretic E. Semne de intoleranţă Răspuns:B

2. Legat de radiografia toracică în revărsatul pleural este falsa următoarea: A. Lima Damoiseau ' ---------- — — — — — - — - - -----------— -B. „Plămân alb" C. Deplasarea mediastinului contralateral D. Se efectuează în picioare E. ' Se efectuează doar în incidenţă de faţă

Răspuns:E

Complement multiplu1. Reprezintă cauze de transudat: A. Urinotorace B. Mixedemul C. Sindrom nefrotic D. Pancreatita acută E. Cliilotoraxul

Răspuns: A,B,C

2. Sunt adevărate referitor la revărsatul pleural: A. Orice revărsat pleural de natură necunoscută trebuie puncţionat B. Pentru revărsatul închistat e necesara ecografie anterior puncţiei C. Aspectul macroscopic al lichidului nu contează D. Se vor recolta cel puţin 2 tuburi pentru analize E. Exudat= raport LDH lichid/LDH sânge >0,6

Răspuns:A,B,E

84

PNEUMOPATIA INTERSTIŢIALĂ DIFUZĂ (pag. 189-192)

Complement simplu

1. Radiografia toracică relevă: Imagini chistiee care predomină în lobii superioriOpacităţi lineare care desenează o reţea cu ochiuri miciLa debut, aspect de. sticlă matăDistribuţie peribronşică predominantăNici una

Răspuns:C

2. Alveolita cu neutrofile apare în: A". Lu'pus - . " ■ • ■ •B. Sindrom Sjogren C. Sclerodermie D. Histiocitoză x E. Nici una

Răspuns:C

3. Imaginea specifică de histiocitoză x la CT toracic este de: A. Opacităţi lineare B. Imagini chistiee care predomină în lobii superiori C. Imagini reticulonodul are D. Distribuţie peribronşică E. Nici una

Râspuns:B

Complement multiplu

1. Printre medicamentele cauzatoare de pneumopatie interstiţială difuză suiit:A. Sărurile de aur B. Amiodarona 1 C. Betablocante D. Ciprofloxacină E. Acid nalidixic

^Infecţiile acute comunitare cauzatoare de pneumopatie interstiţii difuza A.

RujeolaB; Micoplasma pneumonieC. Stafiiococ auriu

D. Streptococ pneumonieE. Chlamidiae

Răspuns:A,B,E

3. Fibroza pulmonari primitivă se caracterizează prin: A. LBA: alveolită cu eozinofile B. Aspect de fagure de miere la CT ionice C. Corticoterapie D. Vârsta medie de debut 60 ani "Ef^Hipocratism digital -1. *'------------*-----L .............................„ -Răspuns: A,C,E "

4. Alveolită cu eozinofile apare în:A. SarcoidozaB. Histiocitoza x 'C. SclerodermieD. Pneumopatie medicamentoasăE. Poliarţrita reumatoidă

Răspuns: B,D 'V . .

5. Histiocitoza x se caracterizează prin: A. Afectează tinerii 20-40 ani, mari fumâtori B. LBA: celule care exprimă CD la C. Aspect de fagure de miere la CT toraceD. Asociat cu consumul de anumite medicamente E. LBA: alveolită cu eozinofile

Răspuns:A,B,C

Răspuns: A,B,C,D86

TUMC f!I PRIMITIVE ŞI SECUNDARE ALE PLĂMÂNULUI(pag. 197-202)

Complement simplu 1. Cancereîs fără celule mici nu sunt:A. Epidermoid B. MezoteliomC. AdenocarcinomD. Cucelule mari E. Nici una

Răspuns: B Răspuns: D - ,

3 Ca!leemlUi caracterizează prinHipocratism digitalSindrom de cavă superioarăDurere toracicăWheezingDisfagie

Râspuns:A

implicaţi în cancerele fără celule mici includ:

Răspuns: A,b,D

Sindromul Schwartz-Bartter:. Cecitate unilaterală ____ . Voce bitonală . Paralizie de membru superior unilateral ■ Secreţie inadecvată de hormon antidiuretic Tromboză de venă cavă superioară

.Factorii profesiona Mangan Crom Fier Nichel Azbest

Complement multiplu

1. Cauzele sindromului de cavă superioară includ:A. Limfom B. Timom C. Guşă endotoracică D. Carcinom cu celule mici E. Carcinom cu celule mari

Răspuns:A,B,C,D

2. Limfangita carcinomatoasă nu apare în cancerele de: A. Plămân B. Sân C. Prostată __ _ D. Rinichi --------------- — - - ---'— —— _________ E. Esofag

Răspuns: D,E

3. Care dintre următoarele sunt adevărate:A. Cancerul dc colon evoluează cu limfangita carcinomatoasă B. Cancerul de rinichi poate da metastază de plămân la mai mulţi ani C. Cancerul de stomac dă frecvent noduli pulmonari D. Miliara metastazică este mai frecvent întâlnită în carcmomul medular al tiroidei

E. Adenopatiile mediastinal sunt frecvente în cazul cancerului testicular

Răspuns: B,D,E4. în prezenţa unei mutaţii a genei EGFR tratmentul de primă linie are la bază: A. Inhibitor al tirozin kinazei B. Gefitinib C. Chimioterapie de a treia generaţie în monoterapie D. Cisplatină E. Săruri de platină

Răspuns :A,B,D

INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA (pag. 203-205}

Complement simplu

!. Următoarele afecţiuni reprezintă cauze neurologice sau musculare de insuficienta resperatorie cronică restrictivă, cu excepţia:A. Poliomielita anterioara acută B. Scleroza laterală amiotrofică C. Sindromul Guillan-Barre D. Spondilartrita anchilozantă E. Hipocalemia

Răspuns:D

2. Următoarele afecţiuni nii reprezintă cauze mecanice de insuficientă respiratorie cronică restrictivă, cu excepţia:A. Obezitatea B. Bofulismul C. Miopatiile D. Miozitele E. Hipofosforemie

Răspuns: A ' V

3. Următoarele afirmaţii nu reprezintă cauze musculare si neurologice de insuficientă respiratorie cronică restrictivă, cu excepţia:A. Afectarea parietală B. Cifoscolioza C. Deformare toracică importantă D. Hipokalemia E. Spondilartrita anchilozantă

Răspuns :D

4. Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la baza următoarele, cu excepţia:A. Creşterea CPT B. Diminuarea CPT C. Uneori diminuarea compliantei pulmonare D. Diminuarea raportului DLCO/VA doar in caz de patologie interstitială E. Uneori diminuarea compliantei parietale Răspuns :A- ' _ . . . .

B. Alimentatie hiperprotidică C. Prevenirea infecţiilor respiratoriiD. Vaccinare antipneumococică drn 5 m 5 ani c. Ventilatie asistată

Răspuns :E

Complement multiplu

90

A. Kinetoterapic respiratorie- - .-s . . ..B. Oprirea fumatuluiC. Alimentatie hiperlipidica D. Vaccinare antigripală anuală E. Vaccinare antipneumococică din 5 in 5 aniRăspuns :A,C

^ d e — « - *A. ICinetoterapie respiratorie B. Oprirea fumatuluiC. Prevenirea infecţiilor respiratoriiD. Oxigenoterapie de lungă durată E. Ventilatie asistată

Răspuns: A,DE '

Kinetoterapie respiratorieOxigenoterapie de scurtă duratăVentilaţie spontană cu presiune pq;: . aspiratorie >->■ ' entiiiae

asistată

E. Ventii£îie spontana cu presiune pc.;; ' xpiratorie

Răspuns: A,D,E

4. Următoarele reprezintă mecanisme de acţiune ale asistentei ventilatorii mecanice:A. Creşterea ventilaţiei alveolare B. Punerea ir, repaus a muşchilor respiratori C. Scăderea ventilaţiei pulmonare D. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corecţiei aiterarilor nocturne ale schimburilor gazoaseE. Creşterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizării de volume curente importante in timpul nopţii

Răspuns: A, B,D,E

5. IJrmăto3."ele reprezintă metode de ventilaţie la domiciliu: A. Ventilatie cu presiune pozitiva intermitentă B. Ventilatie cu presiune pozitiva continuă _ C. Ventilatie cu presiune negativa continuă ------- D. Ventilatie prin traheotomie

E. Ventilatie cu presiune negativă pe masca nazală in timpul nopţii Răspuns:

A,D6. Urmatoarele atitudini terapeutice, reprezintă metode de tratament etiologic: A. Chirurgie corectoare a unei scolioze B. Decorticare pleurala C. Corticare pleurala D. Pierderea in greutate este. necesara la toii pacienţii E. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in cursul unor afecţiuni neurologice:

Răspuns: A,B,E

Complement simplu:

1. Particularitatea plăgilor penetrante toracice este reprezentată de - A. Numai de necesitatea de a determina tipul de armă

utilizatăB. Numai de a reconstitui traseul plăgiiC. Necesitatea de a determina tipul de armă utilizată şi de a reconstitui traseul ' acesteiaD. Necesitatea intervenţiei chirurgicale întotdeauna E. Toate afirmaţiile de mai sus "sunt false

Răspuns: C

2. Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevărate următoarele afirmaţii cu excepţia: ' ' A. Este frecvent bilaterală B. Este mai frecventă pe partea stângă C. Diagnosticul se pune pe tomografia computerizată toracică ' D. Prezenţa unui nivel hidroaeric intratoracic, poate preciza diagnosticul E. Ruptura diafragmatică expune la compresia parenchimului pulmonar

Răspuns: A

3. Referitor la pneumomediastin, este adevarat că:A. Se defineşte ca prezenţa aerului în mediastin B. Pune întotdeauna viaţa în pericol C. Numai tomografia computerizată toracică poate pune diagnosticul D. Uneori ameninţă prognosticul vital E. Fibroscopia nu este obligatorie

Răspuns: A

93

CHIRURGIE TORACICA

™ GRAVITĂŢII ŞI INVESTIGAREA COMPLICAŢIILOR PRECOCE LA UN PACIENT CU TRAUMATISM TORACIC

(pag. 206-209)

Complement multiplu

1. Referitor !a detresa respiratorie aparută in cazul unui traumatism toracic, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este legată de o alterare a mecanicii ventilatorii B. Este legată de o contuzie toracică C. Mecanica ventilatorie poate fi alterată de fracturi costale sau volete costale D. Este determinată de un soc cardiogenie legat de o contuzie miocardica sau o ' disecţie coronarăE. Este determinată de apariţia unei tamponade hemoragice sau gazoase în caz de pneumotorace compresiv

Răspuns:A,B,C

2. Detresa circulatorie, se poate datora: . . . > —_____________

B. Unei contuzii toracice simple C. Unui şoc cardiogenic legat de o contuzie miocardica sau o disecţie coronara D. Unei suprainfecţii a unei plăgi mai vechi penetrante E. Unei Iuxaţii extrapericardice a cordului

Răspuns: A,C,E

3. Sunt considerate leziuni parietale rezultate după un traumatism toracic: A. Fracturile costale B. Hemotoracele C. Voletul costal , . , D. Ruptura cupolei diafragmatice E. Hemotoracele

Răspuns: A,C,D

4. Despre fracturile costale, sunt adevarate următoarele afirmaţii: A. Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai prin înţeparea plămânului B. Fractura primei coaste este dovada unui traumatism de intenstitate puternică C. Pot sta la originea unui hemopeneumotorace numai datorită unei leziuni a pediculului intercostalD. Pot sta la originea unui hemopneumotorace prin înţeparea plămânului sau sângerare datorită unei leziuni a pedicului intercostalE. Fractura coastelor inferioare la stânga, trebuie să ducă la suspicionarea unei leziuni spleniceA C ^° lei di0framat,ce ' suni adevărate următoarele afirmaţii- A. este mai frecventa pe partea dreaptă 1 B. Este mai freceventâ pe partea stângă C. Se produce prin compresia toracelui cu contuzie abdominală U. Diagnosticul se bazează pe radiografia toracicăE. Prezenţa unui nivel hidroaeric intratoracic poate preciza diagnosticul

Răspuns: B,C,E

6. Refritor la hemotorace, sunt adevarate următoarele afirmaţii-

d^formj^e' 323 niCi ° data pneumotM<;ele avand modali,ati complet diferite B. Este secundar unei leziuni vasculare şi/sau pulmonare

94Răspuns: A,C,E

C. Radiografia toracică cu pacientul în ortostatism şi uşor roti, spre djeapta pune diagnosticul K Radiografia toraricăcu pacientul în decubit dacaLpune diagnosticul —- - . tomografia computerizată este rareori necesară

Răspuns: B,D

7. Sunt considerate leziuni cardiace, în cazul unui pacient cu traumatism toracic.A. Hemopericardul B. Disecţia de aortă C. Leziuni valvuläre traumatice D. Contuzia miocardică E. Disecţia coronară

Răspuns: A,C,D,E

Despre hemoperircadul apărut in cazul traumatismelor toracice sunt adevarate următoarele afirmaţii:A. Ecografia cardiacă este indispensabilă B. CT cord este obligatoriuC. Se as rciază frecevent cu hemoptizie D. In căzu! ;.-:,ei efracţii pericardiace, se poate produce un hemotorace masiv c. Acea- • eziune determină frecevent apariţia tulburărilor de ritm

RăspunsNIMAPE MEDICALĂ

STOPUL . ÎO-CIRCULATOR (psg 217-219) Complement simplu:

1. Principala cauză a s;A. Accidentul vascular B. Edemul pulmonar ar C. Fibrilaţia atrială D. Infarctul miocardic ; . * E. Trombemboiismul p...

cardiac este:

af

Răspuns: D ■ "

2. Disocierea electro-mecanică este definită ca: A. Persistenţa activităţii electrice a inimii sau eficacitate hemodinamică B. Persistenţa activităţii electrice fără eficacitate hemodinamică C. Lipsa activităţii electrice D. TV

95

Complement multiplu

E. Asistola . Răspuns: B

3. Care este cea mai frecventă formă de stop cardio- respirator

este:A. FVB. AsistolaC. Disociaţie electro- mecanicăD. TV "i s:E. FIA

Răspuns: B

4. Care este doza de adrenalină de iniţiere a resuscitării stopului cardiac?A.3 mgB.4 mgC.1 mgD. lgE. 10 mg5 Care este intervalul de timp la care se poate administra noua doza de adrenalină în cadrul resuscitării cardiace?A. 1 minB. 2 minC. 3 min . ...D. 40 min ,' ;E. 4 min Răspuns: E6. Referitor la FV este adevărată afirma|ia:A. Nu declanşează întotdeauna un stop cardiacB. Este spontan revesibilă ! .C. Reprezintă cea mai frecventă formă de stop cardiacD. Răspunde la administrarea de atropinăE. Resuscitarea cardiacă se începe cu SEERăspuns: E • -■"• • -. — ___________—

7. Manevrele de bază de resuscitare cuprind următoarele manevre, cu excepţia:A. Eliberarea căilor respiratoriiB. Intubaţia şi ventilaţia mecanica nu sunt neapărat necesare ,C. Alternanţa a 30 de compresii toracice la 2 insuflări D. Realizarea masajului cardiac este cea mai importantă manevră E. Ritmului masajului cardiac este 100 compresii/min Răspuns: B

8. Manevrele de bază de resuscitare cuprind următoarele manevre, cu excepţia: A. Masajul cardiac extern într-un ritm de 120 bpm B. Ventilaţie gură- la - gură C. Ventilaţie cu un insuflător manual D. Intubarca şi ventilaţia mecanică trebuie realizate cât mai repede posibil

96Răspuns: A,C,E

E. Alternanţa a 30 de compresii toracice la 2 insuflări Răspuns: A

9. Referitor la tahicardia ventriculară suut adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Nu declanşează niciodată stopul cardiacB. Circumstanţele în care pot declanşa stopul cardiac pot fi frecvenţa cardiacă rapidăC. Există cazuri de tahicardie ventriculară cu ritm lent la o inima sănătoasă carc prezintă puţine simptomeD. Poate declanşa stop cardiac E. Circumstanţele în care pot declanşa stopul cardiac pot fi o funcţie cardiacă subadiacenta alteratăRăspuns: A

lO.AIcanizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuată în următoarele cazuri, cu excepţia:A. In orice caz de resuscitare cardio- respiratorie B. Hiperpotasemie confirmată C. Hiperpotasemie suspectată D. în caz de slop cardiac'într-o intoxicaţie cu stabilizanţi de membrană E. în caz de stop cardiac într-o intoxicaţie cu antidepresive triciclice

Răspuns: A '

11 .Referitor la hipotermizarea terapeutică din resuscitarea cardiac suni adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:

Este indicată mai ales după recuperarea pacientului post- stop cardiac în FVVizează protejarea coronarianăSe realizează prin răcirea pacientului la 32-34 de grade

__B.: Răeireaseface timp:driMt«t- ----------- — - . J » __ _______E. Vizează protejarea creierului de reperfuzarea creierului

Răspuns: B

12. Doza de adrenalină administrată intratraheal în cadrul resuscitării cardiace prin asistolie este de: _ 1A. 4 mg diluate în ÎOml soluţie salină B. 5-10 mg diluate în 20 ml soluţie salină C. 5-10 mg diluate în 10 mg soluţie salină D. 5-10 mg diluate în 10 ml bicarbonat desodiu i E. 5-10 mg diluate în 10 ml glucoză

Răspuns: C

13. Primul SEE administrat în cadrul resucitării stopului cardiac prin F V are următoarea putere: jA. lOOJmonofazic B. 50J C. 300J ■ ■ . . - , ,D. 150-200 Jmonofazic E. 150-250 Jbifazic

97

14. Doza de amiodaronă administrată FV este de:A. 150 mg B: i fiola C. 300 mg D. 600 mg H. 1200 mg

Răspuns: C

D. Ischemie de membre inferioare E. Edem pulmonar acut

Răspuns: A,C

2. Din cadrul manevrelor de resuscitare de bază fac parte A. Masajul cardiac internB. Alternanţa a 30 de compresii toracice cu 6 insuflăriC. Masaj cardiac extern cu 100 de compresii pe minutD. Masaj cardiac intern cu 100 compresii m minutE. Alternanţa a 30 de compresii toracice cu 2 insuflări

Răspuns: A,b,D

în resuscitarea în caz de stop cardiac prinComplement multiplu:

B: Anevrism de aorta nerupt _ ------------------------C. Disecţie de aortă "

apărea disocierea electro-mecanică pot fi:

Răspuns: C,E

3 Din cadrul manevrelor de resuscitare de bază fac parte A. Intubaţia oro- traheală cât mai rapidă B. Eliberarea căilor aerieneC. Masaj cardiac intern cu 100 compresii toracice pe minut

erei începerii manevrelor de resuscitare E. Intubaţia oro-traheală nu reprezintă manevră imediat nec

Răspuns: A,b,D

4. Din cadril manevrelor d -f-uscitare de bază fac parte: A. Respiraţie gort- la gură - la - nas sau cu insuflător manual B. Intubaţie oro-traheală şi '-ţie mecanici cât mai precoceC. Masaj cardiac extern 60 ■ : ;;sii pe minut D. Altemar^ 30 compresii - .uflări E. Masaj cardiac extern lOi .•■•.•¿gresii pe minut •

Răspuns: A,B,E

5. Referitor la TV sunt adc ite următoarele afirmaţii: A. Nu declanşează niciodată ;;opul cardiac B. Circumstanţele în care poare declanşa stopul cardiac poate fi frecvenţa cardiacă rapidăC. Există cazuri de tahicardie ventriculară cu ritm lent la o inimă sănătoasă care prezenta puţine simptomeD. ' Poate declanşa stop cardiac E. Circumstanţele in care poate declanşa stopul cardiac poate fi o funcţie cardiacă subadiacentă alterată

Răspuns: B,C,D,E

6. Alcanlinizărea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuată în următoarele cazuri:A. în orice caz de resuscitare cardio- respiratorie B. Hiperpotasemie confirmată C. Hiperpotasemie suspectată D. în caz de stop cardiac într-o intoxicaţie cu stabilizanţi de membrană E. în caz de stop cardiac într-o intoxicaţie cu antidepresive triciclice

Răspuns: B,C,D,E - .,

7. Referitor la hipotermizarea terapeutică din resuscitarea cardiacă sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Este indicată mai ales după recuperarea pacientului post- stop cardiac în FVB. Vizează protejarea coronariană C. Se realizează prin răcirea pacientului la 32-34 de grade D. Răcirea se face timp de 12-24 ore E. Se realizează prin răcirea pacientului la 26-30 de grade 8. Referitor la hipotermizarea terapeutică din resuscitarea cardiacă sunt adevărate următoarele afirmaţii,cu excepţia:A. Este indicată mai ales după recuperarea pacientului post- stop cardiacă în asistolăB. Vizează protejarea coronariană

Răspuns: C,D,E;100

C. Se realizează prin răcirea pacientului la 32-34 de grade D. Răcirea se face timp de 12-24 ore E. Vizează protejarea creierului

Răspuns: C,D,E

9. Referitor la hipotermizarea terapeutică din resuscitarea cardiacă sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:A. Este indicată mai ales dupa recuperarea pacientului post- stop cardiac în FVB. Se realizează protejarea creierului ____ __ . _______ C. Se realizează prin răcirea pacientului la~32-34 de gradfe

-------------------------------------------------------------—D. Răcirea se face timp de 12-24 oreE. Răcirea se face timp de 48 de ore .;

Răspuns: A,B,C,D : •

10. Referitor la resuscitarea stopului cardio- circulator sunt adevărate afirmaţiile:A. Dacă se presupune că FV a părut de mai mult de 4 minute se administrează un SEE de 150 j monofazic iB. După administrarea de SEE nu este necesară reluarea manevrelor de resuscitare cu masaj cardiac externC. Adrenalina este singura catecolamină administrată în caz de asistolie D. La administrarea de adrenalină în caz de asistolie se poate administra şi amiodaronăE. în caz de stop cardio- circulator prin FV care nu răspunde la SEE se poate administra un bolus de adrenalină pentru a restabili tonusul arterial .

Răspuns: C,E

11.Referitor la resuscitarea stopului cardio- circulator sunt false afirmaţiile: A. Lidocaina este recomandată ca tratament antiaritmic B. Scopul administrării de adrenalină în FV neresponsivă la SEE este de a restabili tonusul arterialC. Administrarea de adrenalină este însoţită de administrarea de atropine în asistolieD. Amiodarona se administrează în asistolie E. Singura catecolamină administrată este adrenalina Răspuns: A,C,D12. Referitor la adrenalina administrată în asistolie sunt adevărate afirmaţiile următoare: 1 A. Este singura catecolainină indicata

101

B. Are acţiune batmotropă negativă C. Are acţiune batmotropă pozitivă D. Este vasodilatatoare E. Este vasopresivă

Răspuns: A,C,E

13. Referitor la adrenalina administrată în asistolie sunt adevărate afirmaţiile . A. Are acţiune batmotropă pozitivă ' B. Are acţiune vasopresivă susceptibilă de a reinstala presiunea diastolică C. Poate fi administrată în asociere cu 3 mg de atropină D. Asistolia este singura indicaţie de administrare a adrcnalinei E. Doza iniţială este de lingfev - * 3 — --- »- ________ —

Răspuns: A,B,E

14. Referitor la resusitarea stopului cardiao- circulator sunt false afirmaţiile-A. Ritmul cardiac recuperate după injectarea de adrenalina este aproape întotdeauna FV r K B. Reanimarea stopului cardiac se întrerupe daca este neresponsivă la 15 minute de la iniţierea manevreldr de resuscitareC. Masajul cardiac se face intermitent în cazul în care pacientul este ventilat mecanic ■ 1 D. Masajul cardiac se realizează continuu indiferent de ritmul de ventilare mecanicăE. Ritmul cardiac recuperat dupa administrarea de adrenalină este cel mai frecvent un ritm sinusal

Răspuns: A3,C

15. în caz de asistolie adrenalină se administrează astfel- A. Dacă nu există abord venos se adrainstrează intratraheal B. Doza iniţială administrată i.v este de 4 mg C. Doza de administrare intratraheală este de 5-10 mg diluat în 10 ml soluifi» . salină ' D. Odată administrată adrenalina via intratraheal nu necesită insuflâri mult, b. Repetarea de lmg de adrenalină la 4 minute

Răspuns: C,D,E;102

16. Anuodarona administrată în resuscitarea prin FV are următoarele caracteristici:A. Doza iniţială este de 150 mg B. Doza iniţială este de 300g C. Bolusul este urmat de administrarea cu seringă automată D. Se poate administra intratraheal E. Doza iniţială este 300 mg

Răspuns: C,ESTAREA DE ŞOC (pag. 220-223)

Complement simplu:

1. Privind şocul hipovolemic este adevărată următoarea s.'. ;ia|ie: A. Creşte volumul circulat B. Creşte debitul cardiac C. Creşte aportul de oxigen la celule D. Scade volumul sanguine circulant E. Creşte presarcina cardiacă

Răspuns: D >

2. Care este afirmaţia falsă referitoare la şocul cardiogen: -A. Scade funcţia de pompă cardiacă- -B. Creşte debitul cardiac C. Creşte preîncărcarea cardiacă D. Scade aportul de oxigen la ţesuturi E. Scade debitul cardiac

Răspuns: B ..:. ••

3. Care este valoarea de presiune arterială minimă la care ţinteşte în repleţia volemică în cadrul şocului?A. <65 ramHg B. >=85 mmHg 1 C. >=100mmHg D. >=65mmHg E. <=55mmHg

Răspuns: D '

Complement multiplu:

1. Privind şocul hipovolemic sunt false următoarele afirmaţii:A. Debitul cardiac creşte

B. Scade presarcina cardiacă C. Scade postsarcina cardiacă D. Creşte aportul de oxigen tisular E. Scade volumul sanguine circulant Răspuns: A,C,D

2. Privind şocul hipovoleinic sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Scade funcţia de pompa.cardiacă B. Creşte presarcina cardiacă C. Scade aportul de oxigen tisular D. Scade presarcina

E. Scade debitul cardiac

Răspuns: C,D,E

3. Mecanisme adaptative în şocul hipovolemic sunt următoarele: A. Stimularea parasimpaticului B. Stimularea simpaticului C. Inhibarea simpaticului D. Vasoconstricţie E. Tahicardie

Răspuns: B,C,E

4. Mecanisme adaptative în şocul hipovolemic sunt următoarele: A. Stimularea simpaticului B. Bradicardie cu creşterea extracţiei de oxigen la nivel tisular C. Tahicardie . . . . ~ .D. Inhibarea simpaticului E. Stimularea parasimpaticului

Răspuns: A,C

5. Mecanisme adaptative în şocul hipovolemic sunt următoarele: A. Stimularea parasimpaticului B. Vasoconstricţie C. Vasodilataţie D. Tahicardie E. Stimularea simpaticului

Răspuns: B,D,E

6. Dintre mecanismele patologice ale stării septice sunt adevărate: A. Vasodilataţie masivă B. Creşterea extracţiei de 02 prin ţesuturile periferice C. întotdeauna scăderea funcţiei de pompare cardiacă D. Creşterea extragerii de 02 prin ţesuturile periferice

104

E. Scăderea de perfuzie a organelor Răspuns: A,D,E 7. Dintre mecanismele patologice ale stării septice sunt false A. Creşte preîncarcarea cardiacă B. Atingerea cardiacă este inconstantăC. Vasocostricţie periferică D. Scade extracţia de O, prin ţesuturile periferice E. Vasodilataţie masivă-

Răspunsf A,C

8. Privind şocul anafilactic sunt false următoarele afumaţii: A. Mecanismul patologic este vasoconstricţia masivă B. Mecanismul patologic este vasodilataţia masivă C. Mecanism adaptativ- stimularea parasimpatică D. Eficienţa stimulării simpatice este crescută ' E. Eficienţa stimulării simpatice este scăzută

Răspuns: A,C,D " . ' . . / . ■ • ~ --------

9. Privind şocul anafilactic sunt false următoarele afumaţii- A. Scade funcţia de pompă cardiacă B. Mecanism patologic- vasoconstricţie masivă C. Mecanism adaptativ- inhibarea simpaticului D. Mecanism adaptativ- stimularea simpaticului E. Mecanism adaptativ- stimularea parasimpaticului

Răspuns: A,B,C,E

10. Enumeraţi semnele clinice ale şocului: '• A. Tahicardie B. Marmorare C. Scăderea timpului de recobrare cutanată (mai ales la copii) D. Poliurie ' E. Oliguria

Răspuns: A,B,E

11 .Enumeraţi semnele clinice ale şocului:A. Bradicardie B. Oliguria C. Bradipnee D. Marmorarea tegumentară E. Creşterea timpului de recolorare cutanată Răspuns: B,D,E A Ssr * «*»" poat. avea următoarele cauze: B. Stimulare parasimpatică C. Afectare pulmonară D- Stimularea simpaticului E. Inhibarea simpaticului

Răspuns: A,C,D

13.Semne biologice care pot apărea în starea de şoc pot fi A. Hiperlactacidemie (> 12mmol/l) P

B. Hipoxie în caz de detresă respiratorie C. Colestază hepatică şi citoliză apar întotdeauna D. Coagulare intravasculară diseminată c. Acidoza metabolică — -Răspuns: B.BjE ------ ,. ______ /._

ÎŞfiSSSLST" — â di " «* ^ apare în: B. Hiperlactacidemie . C. Insuficienţa renală . D. Traumatism E. HipolactacidemieRăspuns: B,C '<

1 S.Enumeraţi semene biologice care pot apărea în starea de şoc A. Hipoxia nu poate apărea e şoc ' B. Citoliza hepatică C. Coagularea intravasculară diseminatăD. Insuficienţa renală funcţională

E. Colestaza hepatică- ,în mod constant Răspuns:'B,C,D

16.1n cadi-ui coagulării intravasculare j- valon îs următorilor parameci ' * ** Ş ° C ^ modificate A. Leucocitelor B. Tromî-ocitelor C. D- di îrilor D. Fibrii.ogenului E. Monedelor

Răspuns: B,C,D17. Din cadrai tratamentului non-specific in cadrul şocului sunt adevărate: A. Spitalizarea în secţia de reanimare nu este necesară B. Montarea de sondă nazo-gastrică este obligatorie C. Oxigeno-îerapie D. Intubaţie ora-traheală în caz de detresă respiratorie E. Ventilaţie mecanica în unele cazuri

Răspuns: C,D,E

18. Din cadrul tratamentului non-specific în cadrul şocului s .ííí false:A. Necesitatea a 2 căi venoase central este obligatorie B. Sonda urinară C. Oxigeno-terapia nu este necesară D. In unele cazuri ventilaţie mecanică E. Intubaţie oro-traheală în caz de detresă respiratorie

Răspuns: A,C

19. Repleţia volemică din cadru! şocului se poate face cu: A. Cristaloizi ( glucoza) B. Coloizi ( hidroxietilamidon) C. Administrarea cât mai rapidă a 500ml ser fiziologic

106

D. Albúmina în caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatică E. Concentrat trombocitarîn caz de anemie

Răspuns: B,C,D

20. Repleţia volemică din cadrul şocului se poate face cu: A. Albumina-în anumite cazuri B. Cristaloizi ( ser fiziologic) C. Coloizi ( glucoza) D. Caucentrate eritrocitar în caz de anemie în cadrul şocului hemoragie E. Cristaloizi( hidroxietilamidon)

Răspuns: A,B,D

21 .Tratamentul vasopresor în cadru! şocului se poate face cu: A. Noradrenalină B. Dopamine C. Ser fiziologic D. Coloizi E. Adrenalină Răspuns: A,B,C

TratamentuI vasopresor se poate administra în caz de: A. Hipotensiune neresponsivă la umplere volemică B. Nu se poate administra decât după repleţia volemică C. La începutul tratamentului împreună cu repleţia volemică în caz de tensiune sistolică<=40mmHGD. La începutul tratamentului împreună cu repleţia volemică în caz de tensiune sistolică <= 60 mmHgE. Nu se aministrează niciodată

Răspuns: A,C

23. Referitor la administrarea de corticoizi în cadrul şocului sunt adevărate următoarele:A. Se administrează în doze mari B. Sunt indicate în caz de şoc septic rezistent la vasopresoare C. Sunt indicate in prima ora - ■ ---- ---- D. Necesită tratament specializat

E. Se administrează pentTU a compensa insuficienţa renală funcţională

Răspuns: B,D,E ■ TROMBOZA VENOASĂ PROFUNDĂ ŞI EMBOLIA PULMONARĂ (pag. 210-216)

Complement simplu:

1. Semne locale aje trombozei venoase profunde sunt următoarele, cu o excepţie-A. Edemul gambei B. Cordon venos dur C. Pierderea capacităţii de balans al piciorului D. Tegumente reci E. Edem inflamator

Răspuns: D

2. Nu face parte din semnele funcţionale: A. Durere spontană la nivelul gambei -. — ' • - ■ B. Semnul Homans C. Durere de-a lungul traiectului venos D. Durere provocată la nivelul gambei E. Subfebrilitate

Răspuns: E

3. Alături de semenele locale în tiomboflebita profundă venoasă apar semne generale, cu excepţia:A. Bradicardie B. Tahicardie

108

C. Pulsul căţărător al lui Mahlcr D. Tahicardie clasică progresivă E. Subfebrilitate

Răspuns: A

4. Tratamentul trombozei venoase profunde nu necesită spitalizare în următoarele condiţii:A. Localizare ilio-cavă B. Sindrom obstructiv venos sever C. Pacienţii sunt trataţi exclusiv la domiciliu , D. Dacă nu este posibilă îngrijirea optimă la domiciliu E. In caz de risc hemoragie 5' tr°mb02ei P« necesit! spitalizare în următoarele

A. Localizare ilio-cavă B. Sindrom obstructiv venos sever C. In caz de insuficienţă renală severă D. Dacă nu este posibilă îngrijirea opfima la domiciliu t. in caz de localizare poplitee

Răspuns:E

6. Indicaţiile profilaxiei antitrombotice.sunt următoarele, cu excepţia- A. Varsta pacientului > 75 aniB ' VâFSta mai mică de 40 ds ani mobilizaţi mai mult de 3 zile pentru.o decompesare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile cu- antecedente tromboembolice .... • • c c u

D " dB 40 * * ™ -& zile ~ E SSiSErde 40 de ani

imobi,izaţi mai de 3zi,e «Răspuns:B

7. Indicaţiile profilaxiei antitrombotice.pot.fi, cu excepţia • A. Pacienţi operaţi în sfera digestivă B. Pacienţi operaţi in sfera urologică non-eţidoscopică ' C. Pacienţi ortopedici operaţi D. Toti pacienţii internaţi în spital' E. Pacienţii operaţi în chirurgia oncologică

RăspunsiD

8 Semne clinice de embolie pulmonară pot fi, cu excepţia-A. Dispnee

Răspuns: C,D,E;109

B. Bradipn C. Tuse ! ' ' -■D. Hemoptizie E. întărirea zgomotului 2

9. Semne clinice de tromembolism pulmonar pot fi, cu excepţia: TahicardieAnxietateTranspiraţiiSincopă

Comă - apare întotdeauna Răspuns:E10. Modificările EK.G care nu pot apărea în cadrul unei embolii pulmonare sunt:

Aspect de 31Q1Tahicardie sinusalăAspect de SIQ3Bloc de ramură dreaptăDevierea la dreapta a complexului QRS

Răspuns:A

1 ¡.Radiografia pulmonară în embolia pulmonară poate prezenta următoarele modificări, cu excepţia:A. Hipertransparenţă B. Opacitate tringhiulară pe fond pleural -:.'• C. Semnul Westermarck D. Supraelevaţia domului pleural E. Pahipleurită

Răspuns: E

12.Dintre factorii predispozanţi petru embolia pulmonară cuprinşi în scorul Wells nu fac parte:A. Antecedente de tromboză venoasă profundă B. Antecedente de embolie pulmonară C. Frecvenţa cardiacă < 100 bpm D. Hemoptizie

E. Frecvenţa cardiacă >100 bpm Răspuns:C 13. Referitor Ia mijloacele de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt adevărate cu exccpţia: ' A. O valoare a D-dimerilor <500micrograme/dl este sigur predictiv negativă Ang'o-LT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru emboliile localizate in amonte de arterele sub-segmentare

Răspuns: C,D,E;110

C. Scintigrafia pulmouară de ventilaţie- perfuzie evidenţiază un defect de perfuzare corelat cu un defect de ventilaţieD. Ecografia venoasă a membrelor inferioare este utilizată mai puţin frecvent în algoritmul de diagnostic al emboliei pulmonareE. Angiografia pulmonară evidenţiază un defect de perfuzare ale arterelor pulmonare

Răspuns: C

14. Doza de Fondaxaparin este următoarea: A. La o greutate de 50-100 kg- 7,5 UI/24 ore s.c -— ______ — B. La o greutate de <50 kg - 7,5 mg/24 ore s.c C. Doza depinde de clearance-ul creatininei D. La o greutate de 50-1 OOkg- 7,5 mg/24 h i.v E. La o greutate > 100 kg - 10 mg/24h i.v

Răspuns: A _ -

15.Anticoagularea în tromboza venoasă profundă se face cu: ' A. Heparina nefracţionată - bolus iv 80 Ul/kgc, apoi 2500 Ul/kg/zi iv B. Heparina nefracţionată - bolus iv 80 Ul/kgc, apoi 500 Ul/kg/zi iv C. Heparina nefracţionată - bolus iv 50UI/kgc, apoi 800 Ul/kg/zi iv D. Heparina nefracţionată - bolus iv 50 Ul/kgc, apoi 2500 Ul/kg/zi iv E. Heparina nefracţionată - bolus iv 50UI/kgc, apoi 500 Ul/kg/zi iv

iRăspuns: B

Complement multiplu:

1. Semnele clinice funcţionale ale trombozei venoase profunde sunt:A. Durere spontană la nivelul gambei B. Semnul Homans C. Durere de-a lungul traiectului venos D. Cordon venos dur E. Edem inflamator

Răspuns: A,B,C

Răspuns: C,D,E;111

B. Cordon venos durc. Pierderea capacităţii de balans al piciorului u - Tegumente reci B. Edem inflamator .

Răspuns: B,E

• 3 ' general^ca^™ 1116 ' 5 '° Ca ' e ^ " Dm '>oflebita profundă venoasă apar semne A. Bradicardie B. Tahicardie C. Pulsul catarator al lui Mahler D. Nu apare nicidata febră . E. Şubfebrilitaţe t = . . _ _

Răspuns: B,C,E

A înTf CU] b0Z " venoase profunde presupune: ta caz de probabihtate crescută se dozează D- dimeriGeografia Doppler negativă nu exclude diagnosticul

D d f, P frobab " ,ate « dozează D- dimeri

E n" eg f' V 31 d ° Zării de D " dîmeri diagnosticul E. Ecografia Doppler este obligatorie in cazul unui test pozitiv de D- dimeri

Răspuns: C,D,E ■

5. Tratamentul trombozei venoase profunde necesită spitalizare in unnătoareie

A. Localizare ilio- cavă B. Sindrom obstmctiv venos severC. In caz de insuficienţă renală uţoară D. Dacă nu este posibilă îngrijirea optimă la domiciliu e. In caz de localizare poplitee

Răspuns: A,B,D 6: JonSr1 tr°mb0Ki " Pr0&nde spitalizare în următoareleA. Localizare ilio- cavă B. Sindrom obstructiv venos sever C. Nu necesită spitalizare niciodată D Dacă nu este posibilă îngrijirea optimă la domiciliu

b. In caz de nsc hemoragie Răspuns: A,B,D,E7. Anticoagularea eficientă în tromboză venoasă profundă se poate realiza astfel-A. Se mcepedm momentul punerii dignosticului de certitudine a',ZaaStÎe'-Lu n=pannă nefracţionată- doza iniţială 50 Ul/kg C. Doza de heparină nefracţionată în perfuzie continuă iv este de 1000 Ul/kgc/h S^r^ efraCt0inată adminisfrată to perfuzie continuă este de loo E. Administrarea de heparini nefracţionată necesită dozarea d7a "pTTRăspuns: A,E

112

A S Î Cientăîn *° raboza profundă se poate realiza astfel:

R m , Pama nefrac P° rată se face iniţial cu un bolus de 80 UI/ k gR nefracţionată ^ lnere ' ^ ^ * ^ M * de heS C. Administrarea de heparină fracţionată cu greutate moleculară mică dacă clearace-ul creatinmei este < 30ml/minD. Administrarea de enoxaparină E. Administrarea de tinzaparină

Răspuns: A,D,E;

A. * ^ ™ — - P- realiza cu: B. Heparina cu greutate moleculară mică C. Inhibitor selectiv al factorului IXa D. Inhibitor selectiv al factorului XE. Inhibitor selectiv al factorului Xa :

10. Doza de fondaxaparin este următoarea: A. La o greutate de 50-100 kg- 7<5 Ul/24 ore s.c B. La o greutate de <50 kg - 7,5 mg/24 ore s.c C. Doza nu depinde de clearance-ul creatininei D. La o greutate de 50- 100kg-7,5 mg/24 hi. v E. La o greutate > 100 kg - 10 mg/24 ore, s.c

Răspuns:D,E '

11 .Despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde sunt adevărate urmatoarele:A. Durata totală este de 1 lună B. Durata totală este de 3 saptamani C. Tratamentul cu anticoaglante orale poate începe din prima zi D. Tratamentul cu heparină sau cu inhibitor de factor Xa va fi oprit la asocierea ■ - -cu anticoagulante orale când se atinge un INR optim la două determinăriE. Tratamentul cu anticoagulante orale este de cel puţin 3 luni

Răspuns: C,D,E

12. Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu: A: Exclusiv medicamentosB. Exclusiv prin metode mecanice C. Mobizare precoce postoperatorie D. Heparine cu greutate moleculară mică E. Fondaparinux

Răspuns: A,B,D113

Răspuns: C,D,E

13. Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu:A. Exclusiv medicamentos B. Cu heparină nefracţionată în caz de clearance al creatininei > 30ml/mm C. Cu heparină cu greutate moleculară mică în caz de clearance al creatininei < 30 ml/min D. Fondaxiparinux (arixtra 2, 5 mg/24 ore) s.c E. Heparină calcică

Răspuns: A,B,D114

F. 14.Indicaţiile profilaxiei antitrombotice sunt: A. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o deconipesare respiratorie acutăB. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o decompesare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o infecţie severăD. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile peutru o infecţie severăE. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o afecţiune inflamatorie acută

Răspuns: B,C,D,E , '

15.Indicaţiile profilaxiei antitrombotice sunt:A. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o decompcnsare respiratorie acutăB. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o infecţie severă V--r , 1 D. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o infecţie severă ! , . , E. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi mai mult de 3 zile pentru o afecţiune inflamatorie acută

Răspuns: C,D

16.1ndicaţii!e profilaxiei antitrombotice sunt:A. Vârsta pacientului > 75 ani B. Pacienţii cu vârstă mai mică de 40 de ani imobilizaţi pentru o decompensare cardiacăC. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi antecedente tromboemboliceD. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi pentru o infecţie severăE. Pacienţii cu vârstă mai mare de 40 de ani imobilizaţi sindrom mielo- proliferativ

mai mult de 3 zile •

mai mult de 3 zile

cu mai mult de 3

zile mai mult de

3zile cu

Răspuns: A,C,D,E

17. Indicaţiile profilaxiei antitrombotice pot fi: A. Pacienţi operaţi în sfera digestivă B. Pacien(i operaţi în sfera urologici non-endoscopică C. Pacienţi ortopedici operaţi D. Toţi pacienţii internaţi în spital E. Pacienţi operaţi în chirurgia ambulatorie

Răspuns: A,B,C

'18. Semne clinice de embolie pulmonară pot fi: A. Dispnee B. Bradipnee C. Tuse D. Hemoptizie E. întărirea zgomotului 1

Răspuns:A,C,Di

19. Semnele clinice de tromembolism pulmonar pot fi: A. Tahicardie B. Anxietate C. Transpiraţii D. Sincopa nu poate apărea niciodată '

E. Coma - apare întotdeauna '■■

Răspuns: AJ3.C

20. Semne clinice de trombembolism pulmonar pot Fu A.Asocierea întotdeauna a semnelor de tromboza venoasă profundă B. întărirea zgomotului 2 in focarul pulmonarei C.Febra \ D.Simptome congestive cardiace stângi E.Durere toracică

Răspuns: B,C,E

21 .Modificările EKG care pot apărea în cadrul unei embolii pulmonareA. Aspect de S1Q1 * B. Tahicardie sinusală C. Bloc de ramură stângă D. Bloc de ramură dreaptă E. Devierea la stânga a complexului QRS Răspuns: B,D

Devierea la dreapta a QRS- Unde T negative în V1-V3 Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare t. Talucardie sinusală

Răspuns: A,B,C,E

118

23 mcdS a PUlm0,iară în embolia pulmonară poate prezenta următoarele A. Nu poate fi niciodată normalăB. Opacitate tringhiulară pe fond pleural C. Semnul Westermarck D. Supraelevaţia domului pleural ;-E. Pahipleurita \ .=__■ _______ -

Răspuns: B,C,D

24.Radiografia pulmonară poate prezenţa următoarele modicări în caz de embolie pulmonară:A. Pleurezie B. Hipertranspareriţa unui câmp pulmonar C. Atelectazia în bandă ' P- ^ 1 ?T exista ima 8 ini radi °!°gice sugestive de embolie pulmonară b. Pahipleurita.

Răspuns: A,B,C

' " w" !Í faCt0rÍÍ PrCdiSp0Zan!i petru embolia Pulmonară cuprinşi în scorul . A. Antecedente de tromboză venoasă profundă ' B. Antecedente de embolie pulmonară 'C. Frecvenţă cardiacă < 100 bpm D. Hemoptizie E. Frecvenţă cardiacă >100 bpm

Răspuns: A, B,D,E

119

26. Enumeraţi factorii predispozanti pentru embolia pulmonară cuprinşi în scorulWells:A. Antecedentele de tromboză venoasă profundă B. Antecedentele de embolie pulmonară nu reprezintă un facxor de risc C. Semne clinice de tromboză venoasă profundă D. Tuse

E. Frecvenţa cardiacă > 60 bpm Răspuns:A,C

27. Metode de diagnostic al emboliei pulmonare pot fi: A. Ecocardiografia B. Dozare de D-dimeri C. Angio- CT spiralat D. RMN

- ■ E. Radiografia pulmonară este singura metodă diagnostică— ■■--:

Răspuns: A.BiC

28. Referitor la mijloacele de diagnostic ale emboliei

pulmonare sunt adevărate:A. O valoare a D-dimerilor <500micrograme/dl este predictiv negativă sigurB. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru emboliile localizate în amonte de arterele sub- segmentareC. Scintigrafia pulmonară de ventilaţie- perfuzie evidenţiază un defect de perfuzare corelat cu un defect de ventilaţieD. Ecografia venoasă a membrelor inferioare este utilizată mai puţin frecvent în algoritmul de diagnostic al emboliei pulmonareE. Angiografia pulmonară evidenţiază un defect de perfuzare al arterelor pulmonare '

Răspuns: A,B,D,E

29. Examene paraclinice care vizează gravitatea trombembolismului pulmonar şunt:A. Troponina I cardiacă B. Troponina C cardiacă 'C. PCRD. VSHE. BNP

30.Enumeraţi cele 3 criterii de evaluare a riscului trombembolismului pulmonar:A. Hipotensiunea arterială

Răspuns: C,D,E;

B. BradicardiaC. Afectarea miocardică susţinută de o creştere a troponinei I sau CD. Disfuncţie cardiacă dreaptăE. Hipertensiune arterială

Răspuns: A,C,D

31 .Durata urmării tratamentului anticoagulant după un prim accident tromboembolic este de: !, , •A. In absenţa unui factor favorabil - 3-6 luniB. In caz de neoplazie- 1 anC. Tratament pe viaţă în caz de deficit de proteina SD. în prezenta unui factorfavorabilTeversibil - 6 luni 'E. Tratamnet pe viaţă în caz de deficit de proteina C

Răspuns: A,C,E

32. Tratamentul anticoagulant pe viaţă în caz de existenţa unui prim episod de embolie pulmonară se face în următoarele cazuri cu excepţia:A. Prezenţa anticoagulantului lupicB. Deficit de protrombinăC. Deficit de factor V 'D. Deficit de proteina SE. Deficit de proteina C

Răspuns: B,C\

33. Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei trombofilii?A. Factor XI ■'B. Factor V. LeidenC. HomocisteinemieD. Sindrom antifosfolipidicE. Factorul X-

Răspuns: B,C,D34.Referitor-la embolia pulmonară masivă sunt adevărate afirmaţiile-A. Apare atunci când este obstruc|ionat mai mult de 30-50% din patul vascularSemnul cl™c specia] este stare de şoc cu o presiune arterială sistolică <110 mmHgC. Diagnosticul diferenţial se face cu tamponada cardiacăD. Ecografia cardiacă sugerează dilataţia majoră a cavităţilor drepteE. Vizualizarea trombilor la nivelul cavităţilor drepte apare întotdeauna

Răspuns: A,C,D

35 Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive cuprinde:A. Nu necesită spitalizare în reanimareB. 2 căi venoase periferice v

C. Oxigenoterapia cu debit mic • 'D. Intubâţie şi ventilaţie mecanică în caz de hipoxemie severă

Răspuns: B(D,E,

Enumeraţi substanţele care se administrează în caz de neresponsivitate la expansiunea votanteihipotensiunii din cadrul emboliei pulmonare masive:

A. Dobtitamină lOmicrograme/kg/miniit 'B. NoradrenalinăC. Dobutamină 5 micrograme/kg/ora 'D. Noradrenalină 0,5mg/h ' 'E. Dobutamină 5 micrograme/ kg/minut • ,

Răspuns: B,D,E

37. Referitor la tromboliza intravenoasă din cadrul emboliei pulmonare masive sunt adevărate afirmaţiile:A. Este indicată în emboliile pulmonare confirmate, cu stare de şocB. Se poate face cu alteplază, urmată de o soluţie de anticoagulare eficientăC. Se face cu alteplază, neurmată de un tratament anticoagulant ulteriorD. Nu este indicată în formele fără hipotensiune arterialăE. Nu necesită confirmarea formală probabilă a diagnosticului '

i

Răspuns: A,B,D

NEUROLOGIE

PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ ŞI MENINGEANĂ ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE (pag. 250-259)

Complement simplu:

1. Orice deficit central focal instalat brutal trebuie să fie considerat până la proba contrarie: ■A. Tumoră cerebralăB. Accident vascular cerebralC. Tromboflebită cerebralăD. EncefalităE. Epilepsie

Răspuns: B - ...-

2. Diagnosticul diferenţial al accidentelor vasculare cerebrale

se face cu-A. HipoglicemiaB. Infarctul miocardicC. Hematomul retroperitonealD. Arteriopatia obliterantă perifericăE. Scleroza Iaterală.amiotroficăRăspuns: A

3. în practică, proporţia dintre AVC ischemice şi AVC hemoragice este următoarea:1

A. 80% hemoragice şi 20% ischemiceB. 80% ischemice şi 20% hemoragiceC. 50% ischemice şi 50% hemoragiceD. 99% ischemice şi 1% hemoragiceE. 99% hemoragice şi 1% ischemice

Răspuns: B

4. Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate:A. In emisferul dominantB. în bulbul rahidianC. Pontin bilateralD. Pontin unilateralE. Talanii.- bilateral

Răspuns: C

5. Sindromul Wallcnberg este secundar ischemiei:A. LaisrobulbareB. PoniineC. PeduncuiareD. TalamiceE. Emisferice

Răspuns: A

6. Infarctul sytvian profund (capsular intern) se caracterizează prin:A. Agriozie vizualaB. AtaxieC. Hemiplegie masivă proporţionalăD. Hipoestezie de aceeaşi parte cu leziuneaE. Hiperpatie

Răspuns:-C---------- - • -....................

7. Infarctul talamic apare în caz de ocluzie a arterei:A. Carotide interneB. Cerebrale mediiC. Cerebrale anterioareD. Cerebrală posterioară (teritoriu! profund)E. Carotide externe

Răspuns: D

8. în faţa unui AVC acut, hipertensiunea arterială trebuie tratată dacă depăşeşte valoarea de:A. 140/90 mm Hg :£ ,B. 220/120 mm HgC. 160/90 mm HgD. 135/85 mm HgE. 165/95 mm Hg

Răspuns: B

9. Chirurgia carotidiană (endafteriectomia) se recomandă pentru profilaxia AVC în stenozele simptomatice care depăşesc:A. 50%B. 60% ...C. 70%D. 80%E. 90%

Răspuns: D

10. Principala cauză de infarct cerebral la subiecţii sub 45 de ani este reprezentată de:A. Diabetul zaharat B. Hipertensiunea arterială C. Fumatul D. Cardiopatiile emboligene E. Disecţia unei artere cervicale

Răspuns: D

Complement multiplu:

1. Infarctul sylvian total se caracterizează prin: A. Semne de: aceeaşi parte cu leziunea-Br-Afazie dacă-este afectat-emisfcrul minor (nondomiiîant)— —t "V

Deficit senzitivo-motor masiv şi proporţionalD. Hemianopsie laterală omonimă ' E. Tulburare de conştientă indiferent de mărimea infarctului

Răspuns: C,D

2. Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizează prin: A. Deficit motor crural B. Sindrom cerebelos i C. Afazie/apraxie D. Deficitul este controlateral leziunii E. Sindrom frontal

Răspuns: A,D,E

3. ' Sindroamele alterne, reprezintă: A. Semne de afectare a trunchiului cerebral B. Afectare senzitivă sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii C. Afectare senzitivă sau motorie pe hemicorpul de aceeaşi parte cu leziunea D. Afectarea nervilor cranieni de partea controlaterală cu leziunea E. Afectarea nervilor cranieni de aceeaşi parte cu leziunea

Răspuns: A,B,E4. Sindromul pseudobulbar se caracterizează prin: A. Fonaţie normală B. Mers cu paşi miciC. Deglutiţie normală D. Râs şi plâns spasmodicE. Sindrom piramidal bilateral ,Răspuns: B,D,E

5. Mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt: A. Boli ale venelor miciB. Disecţia aortei toracice , C. Efortul fizic moderat

D. Ateroscleroza E. Embolii cardiogene Răspuns: D,E-.

6. Factorii de risc pentru ateroscleroza sunt:A. Hipotensiunea arteriala B. Fumatul C. Diabetul insipid • ' D. Hipercolesterolemia E. Vârsta iânără ' Răspuns: B,D

7 Despre CT-uI cerebral in infarctul cerebral, sunt adevărate următoarele afirmaţii-A. Nu este indicat 'B. Iniţial normal C. Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de diferenţiere a substanţei albe de cea cenuşie) i D. Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdens E. Hipersemnal pe secvenţele FLAIR la câteva ore de Ia ischemie

Răspuns: B,C,D

8. Semiologie evocatoare de AIT, poate fi:A. Cecitate monoculara tranzitorie B. Tulburări de limbaj (afazie) C. Hemianopsie laterală omonimă D. Ataxie cerebeloasă

E. Incontinenţa sfincteriană;

Răspuns: A,B,C,D 126

9- aas S"™,egate de

h i p e r t e ~-A. Cortical B. Subcortical C. In nucleii bazali D. Capsula internă E. Central semioval Răspuns: C,D

10. Tromboza veneasă cerebrală se manifestă clinic Prin-A. Leialee acută sau progresivăB. Crize de epilepsie parţiale C. Deficite neurologice focale D. Sindrom parkinsonian —,ÂJ?Ş£gn.hiE5tensiune intracraniană Răspuns: A,B,C,E

"its;iirbo'itic intravei,os în « ««B Pe e S e amer Şi în C3ZUl Un0r imerVenl " recente a. renrute ameliorarea prognosticului fiinctional in timpn Pnl'r V n mf f rct - jl CErebral da! ^ sub 4 ore si 30 minute

Poate fi amanat până la 6 ore după debutSe aplică chiar dacă pacientul se află sub anticoagulare eficace Răspuns:

B,C;

12. Tratamentul antiplachetar in infarctul cerebral se face cu-A. AspirinaB. Atorvastatina C. Clopidogrel D. Aspirina-dipiridamol E. Fenofibrat

Răspuns: A,C,D:

13ÄU11 de arteră cerebrală posterioară superficială se caracterizează orin- A.Hemianops.e omonimă laterală controlaterală 23 pnn ' a. Alexie Şl agnozie vizuală (in emisfera! dominant)C. hemiplegie predominant facio-brahia'ă D. Afazie E. Confazie (in emisferul minor) Răspuns: A,B,E

14. Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral intră în discuţie în unele cazuri particulare rare:A. Infarct lacunar B. Infarct cerebelos cu efect de masăC. Infarct sylvian minor D. Infarct talamic

E. Infarct emisferic cu.edem cerebral malign extensiv Pvăspuns: B,E 15. Profilaxia secundară după un infarct cerebral se face cu: A. Antiplachetare B. Statine C. Anti-HTA D. Sevraj de tutun total şi definitiv E. Repaus fizic total

Răspuns: A,B,C,D

16. Despre hematoamele intraparenchimatoase apărute sub tratament anticoagulant, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Apar in cursul unei subdozări B. Apar in cursul unei s u p r a d o z ă r i . . .C. Apar in cursul unui puseu de HTÂ D. Sulfatul de protamină are o eficienţă clară şi dovedită în cazul hematoamelei apărute sub heparinăE. Administrarea de heparină este total contraindicată

Răspuns: B,C ' ! " s .

17. Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloidă: A. Diagnostic suspectat la un individ tânăr B. Diagnostic suspectat la un individ vârstnic C. Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloide D. Hematoame cu localizare mai ales profundă (ganglioni bazali) E. Hematoame cu localizare mai ales lobară (cortico-subcorticală) Răspuns: B,C,E

18. Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt: A. Trombofilie B. Cancere subiacente C. Contraceptive estroprogestative D. Post-partum E. Exces de proteine C,S Răspuns: A,B,C,D

19. Trombozele venoase cerebrale se manifestă clinic: A. Cefalee acută B. Cefalee progresivă C. Crize de epilepsie cu debut parţial D. Deficite neurologice focale E. Edem al membrelor inferioare

Răspuns: A,B,C,D

128

20. Referitor la malformaţiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Determină hematoame cu localizare profundă (ganglioni bazali, capsulă intemă)B. Determină hematoame cu localizare in special lobară (cortico- sucorticală)C. Arteriografia cerebrală de urgenţă este contraindicată mai ales la subiecţii •'— tineri - •• - — - - - -------------------------- - -- --------- - ... ______ _ D. Consultul neurochirurgical nu este necesar

E. Sunt intre o arteră cu debit mare şi vene de drenaj fără capilare

interpuse Răspuns: B,E • HEMORAGIA MENIiNGIANĂ (pag. 260-262)

Complement simplu

1. Hemoragia meningiană se defineşte prin:A. Prezen|a sângelui în spaţiul subarahnoidian B. Prezenţa sângelui In spaţiul subdura! C. Prezenţa sângelui in spaţiul peridural D. Prezenţa sângelui Ia nivel cerebral intraparenchimatos E. Prezenţa sângelui intraraedu Iar

Răspuns: A

2. Incidenţa hemoragiei meningiene nontraumatice este de: -A. 1/100.000 ^B. 2/100.000 ' -----.C. 3/100.000D. 4/100.000 (E. 5/100.000

Răspuns: E ,

3. Hemoragia meningiană nontraumarică este determinată de o ruptură de anevnsm în următoarea proporţie:A. Un caz din două | B. Două cazuri din trei C. Trei cazuri din patru D. Patru cazuri din cinci E. Trei cazuri din cinci

Răspuns: E

4. Explorarea imagistică de primă intenţie în caz de suspiciune de hemoragie meningiană nontraumatice este: .A. Ecografie Doppler transcraniană B. IRM cerebral C. Ecografie Doppler carotidiană D. CT cerebral

129

E. PET-CT

130

F. 5. Orice cefalee cu debut brata! justifică efectuarea de CT (sau chiar puncţie lombară) de urgenţă deoarece este considerată a fi, până la proba contrarie-

A. Disecţie arterială B. Hemoragie meningeană prin ruptură de anevrism C. Tromboflebită cerebrală D. Necroza pituitară E. Blocaj LCR

Răspuns: B

Complement multiplu

1. Sunt examinari complementare în caz de suspiciune de hemoragie' meningiană rtontraumatice:A. IRM lombar . .. .. .................. . •• B. CT cerebral C. Arteriografie cerebrală D. Puncţie lombară E. PET-CT

Răspuns: B,C,D

2. In caz de suspiciune de hemoragie meningiană nontraumatică trebuie luate următoarele măsuri:A. Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipină B. Efort fizic moderat C. Tratament antiepHeptic la nevoie D. Tratament antalgic cu salicilaţi E. Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei

Hemoragia meningiana nontraumstic manifesta prin: . Cefalee brutală. Sindrom meningian inconstant (rşdo. cefei, semn Keming,Brudzinski) . Afazie. Uneori tulburări de conştienţă Uneori asociat cu criză convulsiv?

131

Răspuns: A,C,E '

Răspuns: A,B,D,E

132

: îmoragiei meningiene: - ..ii de anevrism4. Complicaţiile precoe A. Moarte subirá ra iimp B. Vasospasm arterial C. Hidrocefalie acută D. Sechele motorii ' E. Epilepsie secundară

Răspuns: A,B,C

5. Supravegherea paracL caz de hemoragie meningiană presupune: A. PET-CT B. Ecografii Doppler tra: ;:;ne repetate pentru identificarea vasospasmului arterialC. Radiografie craniană c ! * D. CT cerebral în caz de *e vare (identificarea unei resângerari sau hidrocefalii) ■ ---- ------ - E. IRM funcţional

Răspuns: B,D

6. Triada Hakim şi Adams care apare în hidrocefalia cu presiune normală constă în: ' A. Hemibalism B. Apraxie C. Mers cu paşi mici D. Tulburări sfincteriene E. Deteriorare cognitivă

Răspuns: C,D,E

133

TUMORILE INTRA CRANIENE (pag.274-276)

Complement simplu:

1. Sindromul de hipertensiune intracraniană (HTIG) se caracterizează prin:

Poate fi cauzat doar de tumorile cerebraleCefalee vesperalăNu este influenţat de efortGreaţă şi vărsaturi în jet

Diplopie prin afectarea nervului VI ou. valoare localizatoare Răspuns: D2. Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazează pe: A. ExamenCTcerebral ------ - — --------------------- •' ___ __ -. B. ElectroencefalogrameC. Anatomopatologie (după biopsie sau exereza) D. Examen clinic E. Examen IRM cerebral

Răspuns: C " . -«55

3. In caz de hidrocefalie acută se recomandă de elecţie: A. Tratament cu diuretice (furosemid i.v) B. Derivaţie ventriculară externă de urgenţă C. Tratament cu blocante de calciu (nimodipina) D. Administrarea de antiepileptice (profilactic) E. Antalgice

Răspuns: B

4. Metastazele cerebrale hemoragice apar in caz de:A. Melanom B. Cancer pulmonar C. Cancer mamar D. Cancer de colon E. Cancer gastric

Răspuns: A,b,D

5. Despre meningiom, sunt adevărate următoarele afirmaţii:A. Este o tumoră benignă a meningelui B. Este o tumoră malignă a meningeluiC. Este localizată intracranian intraparenchimatos D. Este localizată extracranian E. Se tratează medicamentos

Răspuns: Â

Complement multiplu:

1. Circumstanţele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt:A. Deficite neurologice periferice cu instalare progresivă B. Cefalee _ _ C. Epilepsie (în general cu debut parţial) D. Sindrom de hipertensiune intracraniană E. Deficit motor central cu instalare progresivă

Răspuns: B,C,D,E

2. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales: A. In fosa posterioară la copil B. In fosa posterioară la adult C. în emisferele cerebrale la copil D. în emisferele cerebrale la adult E. In emisferele cerebrale indiferent de vârstă

Răspuns: AJ3

3. In funcţie de gradul de severitate şi malignitate glioamele cerebrale se clasifică in:A. Astrocitora (grad înalt cu prognostic nefavorabil) B. Glioblastom (grad scăzut) C. Oligodendrogliom D. Glioblastom (grad înalt cu prognostic nefavorabil) E. Astrocitom (grad scăzut); 4 ' evaluareaf US ' 3 ' C ' Une ™ eXamenul C T util pentru A. Numărului tumorii B. Riscului de angajare C. Dimensiunii D. Efectului de masă E. Gradului de malignitate

Răspuns: A,B,C,D

5. Combaterea edemului cerebral se realizează prin-

Răspuns: C,D,E;134

Echilibrarea aporturilor liidroelectroliticePoziţie în ortostatismCorţicoterapie intravenoasăTratament antiepileptic profilactic " ... E. Tratament

hiperosmolar (manitol) .•■-■. ' - ,

Răspuns: A,C,E

6. Leziuni intracerebrale suspicionate în caz de serologie HIV pozitivă-Scleroza multiplă malignă ■ poznwa.Sarcom KaposiLimfom cerebralTuberculomLEMP

Răspuns: B,C,D,E

Sa e ţii: ChWam,0m (f ° StUl neUrin0m) 9CUSHC ' SUDt adevăfate următoarele A. Este tumoră benignă a celulelor tecii Schwann B. Este tumoră malignă a celulelor tecii Schwann C. Tratamentul este chirurgical D. Tratamentul este în special medicamentos E. Afectează in principal nervul VIU cranian

Răspuns: A,C,E