N. IORGA

ADEVARATUL

PATRIOTISMIDEI DINTECO CONFERINTA TINUTA LA GALATI IN ZIUA

DE 8 SEPTEMBRE 1914.

0 o

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA NEAMUL ROMANESC

1914.

'

El

N. IORGA

ADEVARATUL

PATRIOTISMIDEI DINTR'0 CONFERINTA TINUTA LA GALATI IN ZIUA

DE 8 SEPTEMBRE 1914.

D

VALEN1I-DE-.MUNTE

TIPOGRAFIA cNEAMUL ROMANESC»

1914.

"t

-

:

DO

t.

Nu-rat sta prin gind sa cobor valoarea, inmulte casurl foarte reap, a demonstratiilor pa-triotice,chiar si mat putin oportune, dupa so-cotinta unora,care au avut loc in ultimul timp.Ele sint finest!, gi nadajduiesz ca vor fi utile.Sint apot incredintat ca toil aceia cari au vorbiti cintat supt steagul teriT vor fi in rindurile

intaiil ale celor ce vor alerga sa-s1 verse sin-gele pentru dinsa. Azi manifestantl, mine erol

martini. Cad se poate glumi cu atitea lu-crurl, dar cu numele colorile terit, nu. Oncecuvint rostit la umbra for trebuie sA fie o sfintaindatorire pentru cele mat marl jertfe.

Ironia fata de exagerarile ridicule si strica-toare am intrebuintat-o totdeauna cu convin-gerea ca fac bine. Ele sint zadarnice i nesA-nAtoase. Dar n'am apreciat nicrodata. zeflemeaua.

Aceasta e forma bastarda, constantinopolitanAi levantinA, a ironier. Cind, acum aproape cin-

-

si

§i

§i

4 N. IORGA

zed de ani, (Junimea, din Iasi, mutate apoi,vat!, ca birou politic de plasare la Bucure§ti,a inceput lupta cu de§antarile une! poesit cpa-triotice, in decadent a, ea avea dreptate, de §ipornia numat cu armele putin eroice ale Ger-maniet de la 186o, care se obosise §i desgustasede escaladarile de nori ale filosofilor el meta-fisici §i vegeta in scepticismul fats de dogma,de credinta §i sentiment. Bine a fost ca, suptinriurirea d lu! Maiorescu, de frica prose salecorosive, mai distrugatoare decit un volum desilogisme, nu s'a mat scris a§a. Dar, din nenoro-cire, nu s'a trecut, cum trebuie pentru un poporfinal., la o noun perioada activa de credinta §isentiment. Zimbetul fin al ale§ilor s'a prefacutin rinjitul odios al gloatei, ucigator de onceavint, care e totu§T a§a de necesar. Copilul mergea strimb in cele nehotarite incercariale sale ; pedagogia reprobabila a batjocurit 1-aoprit pe loc multa vreme, descurajindu-1, demo-ralisindu-1. Fiindca, in ortce se facea, era a§ade lesne sa se descopere partea ridicula, elbine, nu s'a mai facut nimic

Contra acestel paralisarl a fortelor nationales'a inceput o reactiune, care a biruit. Ridemmat putin, §i e bine. Avem mat multa credinta,mat multa simtire, mai mult avint, §i indraznima o spune, gata sa primim binevoitoarele cri-tic! drepte §i sa indreptam ce este de indreptat.

-

.I

A DEVARATUL PATRIOTISM

Deci nu prin zeflemeaua brutall ca o baionetAde biet jandarm pedestru ort ca somatia untilprocuror, ci pe altA cale trebuia sAvirsitA operade indreptare, unde e rAul. SA-mt fie ingAduita o incerca §i

Adevaratul patriotism... Prin urmare este §ialtul mat putin adevArat, mat putin real, seriosi efectiv. De sigur ! Putem sA. definim pe cel

pentru a impiedeca pe atitia de a-1confunda cu cel de al doilea ? Dar se define§teun sentiment ? Cu greb,s'ar putea zice ; sen-timentul se manifesta, se luptA, se respecta ortse zdrobe§te, dar a-1 defini nu e ingAduit nictrationali§tilor cari, ca teologt, definesc pe Dum-nezeii in formule tot mat complecte §i, ca filo-soft, definesc tot mat bogat tot ce e in legaturacu omul. De fapt, dacA sentimentul nu se de-fineste in sine, el poate fi definit insA in scopulce urtndrefte Si in mijloAcele ce intrebuinfeazci.

SA o facem.

II.

Patriotul din ceasul al unsprezecelea al Scrip-turit este el sail ba un patriot ? Daca vorbe§tein adevAr inima Jut, daca se revarsA in actiunttot sufletul Jut entusiast §i facAtor de minunt,dacA are singe de dat pentru patrie, fOra indoiall! El poate fi lAudat pentru pornirea sa,admirat pentru fapta de care se dovede§te ca-

5

aict. .

dint iu,

,

.

6 N. IORGA

pabil ; i se poate ierta ca a venit, dintr'o causaor din alta, prea tarziti Pe linga fecioarelecumintI, a fost si printre cele nebune de sigurcite una care, la venirea mireluT, a Domnulul,a putut strecura cu mint' tremuratoare de grabso picatura de Mein pentru ca la flacara-I nesi-gura sa zareasca si ea chipul celuT mult astep-tat. IT vom Linea seams de aceasta. Dar nu vompune-o in rindul acelora care din candelepline revarsail bucuroase lumina Intreaga ladreapta si la stinga drumulul pe care veniaoaspetele ceresc.

Cad, pe linga acela care, cu sentimente asade respectabile, se simte zguduit de primejdiapregatita la hotarele teril sale, care se aprindede nobila pasiune de a lupta pentru aparareateritoriulul si pentru dreptatea eterna a nea-mulu! ingenunchiat, care, in ceasurile rele plingeumilinta ostirilor invinse si, in cele-bune, simtesufletul lul insusi plutind intre steagurile biru-inter, este si un alt patriot, acela care a fostastfel de la insast ivirea constiinte, de la in-sult inceputul activitatil sale.

Prin ce-1 recunost1 ? E asa de lesne ! P, inmunca luf, oriunde e pus de soartd si iu oncesituatie 1-a fixat norocul. El e cel mai vechiii,mai bun, mai modest Si tot odatd mai strdlucitpatriot.

Munca e in chiar firea noastra; indemnul catre

,

. .

ADEVARkTUL PATRIOTISM 7

dinsa, un instinct fundamental al fiintet ome-nesti. De munca sintem incunjuratt. 0 clipa nuzaboveste soarele, stelele nu se odihnesc nicio-oata, mugurele plesne§te, liberind viata la cea-sul sari. Natura nu cunoa§te odihna, §i omul in-sust e dator sA n'o §tie decit ort prin placereamuncit noun, diferite, care vine in locul acelelcare s'a sAvirsit, ort in scurtul moment al im-nulut innaltat pentru biruinta smulsa. Atuncicind cea raza aflA in natura instinctulcare a pornit la lucru, con§tiinta nu simte oaredatoria de a-I fi cu cit de putintel innainte ?

Muncim pentru cA ni trebuie, pentru ca tre-buie, pentru cA place orient e intreg §i sanatos.Bolnavul, prostul §i vitiosul sint singurif lene§1indrept Atiti.

Si oare, la not,ar putea spune ortcine a is-pravit un discurs patriotic,nu se munce§te ?

Dar pe ce alta se baseaza toate pretentiilenationale ? N'a muncit functionarul de biroiacare a caligrafiat ant de zile, pentru zAbavA,nu pentru arts, innaintea publiculut nerabdatorde la grilaj, el insult cu nerabdarea ceasulutde cafenea si a particle! de joc de cart!? N'amuncit titratul §colilor innalte in atitia ant deexamine pregatite prin interventia impartiala apArintilor, de cetirt evitate §1 de <distracti11cautate ? N'a muncit profesoara care se intil-neste la masa verde cu mamele elevelor sale ?

d'intli6

8 N. I011GA

Si ce e alta decit munca straduinta indaratnicaa ziaristului, care, pe cind alit profesioni§tr ucidtrupurile, se multame§te a distruge in suflete cee bun, lAsind tot raul neincrederii, suspicionarir,acusatiilor gratuite, panA sus, la Regele cMraiubire de neam', care mi se pare a intelege§i ford aceasta datoria sa de a fi in curentulsingurelor aspiratii nationale cuvenite §i posi.bile ? Munca, -une on grea §i teribila munca,dovada trupurile slabite gi sufletele ve§tede alecelor ce au indeplinit-o.

Dar e munca §i munca. Legenda asiaticA §tieca lumea a iesit din lupta intre munca positivaa Creatorulul de viata si de lumina, pe careoameni! 1au a§ezat luminos, plin de binecu-vintAri, pe tronul sail de nouri §i intremunca negativa a distrugatorulul, aducind cuel moarte §i intunerec, pentru care inchipuireanoastra i-a dat fata neagra, coarne, coada §ipicioare de tap. Munca albci, munca sputa, deo parte ; de alta munca neagrd, bldstdm9tci,truda, cazna.

S'o facem pe cea d'intaiu oricind privim cuochi treji lumea. Dar nu ajunge s'o facem, cuoricita bucurie, §i oricit devotament, cu ori.itadesinteresare, &card la load lui. Cu aceastan'avem incA decit oameni de treaba, oameni

albs,

III.

ADEV A RAT CIL PATRIOTISM 9

de isprava. i, de sigur, §i oamenT de credinta.Nu sint oare asa §i toll acel cari se lupta as-

tazT pe cimpiile adinc patrunse de singe aleEurope ? In aceste lupte e o parte de regresspre barbarie : Louvain distrus, batrinf, feme!,copil dap mortil, cruzimea idioata, distrugereaimbecila fard intelegere, deci fara mild. E altainsa de progres: avin;u1, indaratnicia nebuna,peste infringere chiar, venita dirtWo mai mareerf clintei a fleca?ui neam, semn de progres.De ce lupta cu once pret Germanul decitpentru a are credinta uner superioritap derasa asupra celorlalt!, menitT a fi supusT saustrivitl, pentru ca, dupa Roma, dupa Franta se-mintia germana sa dea o noun Imparatie a lu-mil ? De ce se istove§te Franta pentru a ras-pinge peste hotare pe navalitorT decit din cre-.dinta cd eroismul e in stare a 'Astra, lumil co-moara morala a civilisatie! francese ? De ceBelgianul, pand la mo§neagul, la femeia, la co-pilandrul cari trag, §tiind ca I asteapta ma-car moartea glorioasa a soldatulu!, ci executiileobscure ale condamnatilor, fl cheltuieste totce are pentru a 'Astra, nu o natiune macar, cionoarea unul Stat §1 mentinerea unor mindretraditil politice? De ce Englesul striga lumi!, sigurde sine : sort el or! eu, do! sint prea mull!', in-noind in fata lumil dovezT de eroism ca aceiaa generalulul din razboiul Ctimeil, care, muri-

10 N. IORGA

bund, tiindu §I cu minile maruntaiele, innaintacalare /Dana la capatul frontulut pentru ca csol-datiI lul sa vada cum moare un general en-gles,, decit din credinta ca Marea Britanie nupoate fi invinsa si rasa lul, cea mar nobila dinlume, nu poate fi coborita in al doilea rind ? Si dece Rusul, naivul copil al stepel, ford cultura §i con-§tiinta politica, se lasa bucuros distrus de obu-sierele germane si de atacurile infanterier aus-triace decit pentru ca in sufletul lul e nezgu-duita credinta ca Jul Dumnezeil din cer si Ta-ruin' pe pamint, Sfintel Rusil, toate li se datoresc §i toate li se cuvin ?

Toll cred, dar unit biruiesc, §i altir nu. Si dece aceasta ?

IV.

Vechile cladirI politice §i nationale erati caarhitectura noastra indatinata caramida pestecaramida, asezate deosebit si legate doar printencuiala adesea friabila, a legilor, prin cimentulmar sigur, al datinilor. AstazI insa patrunde in-vingatoare arhitectura viitorulul : fire de fier siciment, legateimpreuna dupa tormele preciseale until calcul exact, formind prin legatura lor,nedesfacuta, un singur corp de la temelil panssus in virf, in care deosebirea elementelor eimposibila, chiar darimind cladirea.

Asa vechile societati individualiste in§ira Inca

y.

.

ADEVARATUL PATRIOTISM

pAturile for de cAramizi unite Impreuna, dar nusi confundate : clase, categorii, oamenl. Cele,nouA, singurele capabile de adevAratul patrio-tism modern, sint ca acele uriase monolite apa-rente ale zidirilor de beton armat : In ele oa-menii nu mai exists, locmai pentru ccz ixt,Ldnatiunea.

Puterile de astAzi ale Germaniei, care-I per-mit sA se lupte cu onoare si succes pe atiteafronturl, nu yin din vreo superioritate a cre-dintel in idea ul national, care e fAra margenT,'act, si dupl ce s'a intins un popor cit trebuiein spatiile mArgenite de jos, iI ramine spatiucel infinit de sus. Nu yin nisi dintr'o o superio-ritate fisicA, dintr'o mar mare putere de inteli-genta, dintr'o moralitate fArA pareche. Ci yindin marele, continual act patriotic at solidari-tci nationale depline, absolute.

Soldatil cari si-aft mintuit stagiul nu se pierdprin sate, fArA legaturi intre el si cu lumea, a-jungind, chiar cind au purtat galoane de sub-ofiter, sA nu §tie macar cine e in fruntea Guvernulul teril, cum am constatat-o daunazi, lacitiva chilometri de Iasi. Unit! in asociatil deveteran!, cu tovarAsil militarl, colonelul laturide simplul soldat, comunicindu-si .de la o ge-neratie la alta : glorii, de o parte, sperante, ideale,de alta, el formeaza o unitate moray, discipli-nata in acelasi spirit si gata de aceias1 actiune.

41

...

12 N. IORGA

Cel cari an capatat lumina de la aceiasi Uni-versitate, ceT cari an facut parte din aceiasT so-cietate studenteasca, se still necontenit, de laun capat la altul al vietil, la intilnirl come-morative, savantul glorios sta prietenos lingastudentul al anti! viitor ascunde in sinul sadpoate alta glorie : in Germania ca in Anglia.Fabrica, de la capitalistul milionar, de la ingi-nerul plin de initiative pana la ultimul lucra-tor care se stie pe sine folositor intr'o opera na-tionala, formeaza, in societati de culturA si sport,o unitate morale active Si o alta o daft oa-menu!' cimpuluT, factoril muncitorI a! unef mosiltot!, de la stapinul cu titlu nobiliar [Dana la celdin urma ras::olitor de term, respectat iubitpentru munca luI

Si, astfel, in fiecare moment, prin acest patrio-tism puterea militants a natiel creste. Puterilemorale menite sa se contopeasca in once clipain unitatea morala activa a neamulul se in-multesc si se intaresc prin fiecare :Jovitura desaps, prin fiecare invirtitura a:rotilor, prin fiecarelinie ce se scrie prin fiecare gind ce zboara.Aceste puterf morale, de adevarat patriotism,necontenit muncitor sint factoril _sigurl ,aI victorief.

S i i cre4m not !

.11

§i,

si

si

.Si

si

Actiunea profesorilor universitari.

Profesorif universitari publicA o declaratie cu-privire la evenimentele politice de astAzi si ladatoria noastra.

Nu ne vom ocupa de aceasta declaratie, carenu inoveaza, exprimind numai sentimentul tu-turora, de care, ca directie, daca nu ca precisare a modalitAtilor, oricine va trebui sa tieseams. Daca fiecare din profesorii cred cAtrebuie sA fie multi cari studiat seriosde cu vreme, din deosebite puncte de vedere,chestia nationals, ar fi adus memorii necesareoricArui Guvern, ar fi fost, neaparat, Inca maibine.

iarasi, nu vom numAra citi au fost, cAcie firesc ca multi sA lipseascA atunci cind, cume casul mien care sint, de alminterea, asa deputin profesor universitar I atitia vAzutin ochi macar o convocare ca sA tie cine chiamA,cu ce drept sau cu ce autoritate §i in vederea

Ir

ail si-

$i,

n'au

si

,

14 N. IORGA

cam! scop. Ar fi fost de rail gust a se refusaiscalitura unel piese politice insufletite de a§ade, frumoase intentil, orTcum s'ar fi infatisat informa el.

Ceia ce intereseaza §i bucura e faptul ca a-, ceasta corporatie innalta a profesorilor univer-sitar! din Bucure§ti cad deocamdata flumede el este vorba a simtit nevoie, in al 50-leaan de la intemeiarea scoliI lor, sd facet o de-clarafie de solidarilate innaintea anal ideal.

Pana acum Universitatea a fost impartita pepartide, pe grupe si pe personalitatl Nimic n'aputut stringe impreuna pe top profesorit, nicTmacar amenintarea scaderif morale cuprinse inlegea d-lul Badarail. Ba gresesc, odata da : eravorba de cre§terea lefilor. Si, in tot acest timpde o jumatate de veac, niclun rector nu si-adatorit locul innaltel sale situatil stiintifice sailinfluentei sale morale ; toate candidaturile auvenit de la cluburi sail cu asentimentul clubu-rilor. Se §tie cum a ispravit rectoratul, rail pre-gatit in aceasta privinta, al d -luT I. Bogdan.

$i acuma visiunea Ardealulub face aceastaminune. Profesorit Universitatit bucurestene sea§eaza in cel d'intaiil rind al indraznetilor sinerabdatorilor. Un fapt

El va fi un fapt important, dad va trebui saaiba consecinti. Intriga si patima de partid tre-buie sa dispara neaparat din act;.unea profeso-

'

nat.

,

ACTIUNEA PROFESORILOR LINIVERSITARI

rilor unit! °data pentru ideal. Ramlind membrirpartidulut lor, el se vor manifesta cu acea re-serva pe care lio impune situatia lor cad,altfel, student gi profesor se pot gasi intr'unmoment combatindu-se din tabere opuse §1,

evident, la pragul Universitatil vor trebuilase resentimentele inspirate de profana luptapentru putere. CAct altfel n'ar califica o lumeintreaga actul din Septembre 1914 ca inspiratel Insult de acele interese urite de care nu s'arfi putut astfel desparti ?

Si, tot odata participind, ca unit ce aufost invitatt in formele cerute de respectul fallde dine! la o Intrunire a tineretulut univer-sitar, tinuta, fire§te, pentru a exprima senti-mente, nu pentru a enunta solutil, profesoritarata cA inteleg in sfir§it caracterul dualist atUrdu drsitddid : prof da, insci Si studenff, con-topiti intr'o unitate morald perfecta.

Un fapt not'. §i acesta la o Innalta §coalaunde studentit and numat ca s'a ales un rec-tor, care nu li se presintA, unde Invatatoritdecit contactul de la curs §i de la examine cuucenicit lor, unde deschiderea cursurilor se facemat banal decit deschiderea unlit bilciu, turdun cuvint de de indrumare pentru finer!.

Si acest fapt va fi §i el foarte important.Cad, de sigur, dup5. aceasta, cazind ceva dinfrica de casarma fata de superior, va veni in

-

sa

.

15

--

nail

16 N. IORGA

loc iubirea, increderea tat de bunul dascAl.fArA sA lipseasca acele semne de respect fArAcare anarhia ar intra in Universitate. Cu d. rec-tor in frunte, profesorib vor cerceta societatilestudente§tt, vor imparti ajutoare, vor rAsplatimerite, vor cre§te caractere. Altfel, in adevAr,rativoitorif ar putea sA spuie ca prin student!s'a autat a se face ceia ce o samA de profe-sorb nu voiail or! nu putea faca de-a dreptul.

In vederea tuturor acestor lucrurl, mat multdecit din causa importantet sale politice propriuzise, actiunea profesorilor universitarl din Bu-cure§tt ne umple §i pe not de multamire.

0AcApEriu

PORILVitt

-

sA

_

A

0

Pretul : 25 de bani.I"