CARACTERISTICILE ZONELOR DELUROASE ALE ROMANIEIZONA PODISUL MOLDOVEI LIMITE N-granita Ucraina cu CARACTERE GENERALE -s-a format prin sedimentare pe un fundament diferit(N-soclul precambrian al platformei est europene,S-zona de scufundare) -roci sedimentare:nisipuri, pietrisuri, argile, marne,iar in partile mai inalte gresii, conglomerate, calcare -h max=688 m in dealul Ciungi, h min=10 m in lunca Prutului -h med=500-600 m in Pod. Sucevei, 200 m in C.Moldovei, 200-400 m in Pod. Barladului -relief structural cu cueste, platouri structura;le, vai consecvente, subsecvente -alunecari de teren, torentialitate -cea mai mare unitate de podis ca suprafata -s-a format prin depunerea de sediment in Depresiunea Getica=piemont -fundament:platform Moesica -roci sewdimentare:nisipuri, pietrisuri, argile, marne dispuse in straturi ce inclina de la N la S -h scad de la 600-700 m in N la 200-300 m in S,h max=745 m in dealul Perilor -relieful e format din interfluvii netede sau usor rotunjite care se latesc spre S separate de vai largi cu terase -relief structural cu cueste in N -alunecari de teren, torentialitate -se aseamana cu muntii prin geneza (orogeneza alpine), structura cutata, petrografie, tipuiri de relief si cu dealurile prin altitudine si aspect -formare in orogeneza alpine -roci:sisturi cristaline, calcare -h med=500-600 m -relief carstic:campuri de lapiezuri, doline, sohodoluri, izbucuri ,poduri naturale, pesteri, vai subterane -cea mai mica unitate de podis ca suprafata Podisul Barladului Campia Moldovei TIPURI Podisul Sucevei EXEMPLE Depr. Radauti, Pod. Dragomirnei, Pod. Falticeni, Dl. Ciungi, Dl. Botosanilor Impropriu denumita campie(relief structural, alunecari de teren) Utilizare Agricola Pod.Central Moldovenesc,Colinele Tutovei,Dl.Falciului, Depr. Elanului, Pod. Covurlui

S-Campia Romana V-Prutul E-Obcinele Bucovinei, Valea Moldovei, Culoarul Siretului

PODISUL GETIC

N-Subcarpatii Getici NV-Podisul Mehedinti S-Campia Romana E-Dambovita V-Dunarea

Platforme

Strehaia, Jiului, Oltetului, Cotmeana, Argesului, Candesti

PODISUL MEHEDINTI

E-Motru v-Dunarea N-Muntii Mehedinti S-Podisul Getic

PODISUL DOBROGEI

V si N-Lunca si Delta Dunarii E-Marea Neagra S-granita Bulgaria cu

-Masivul Dobrogei de N=unitate de orogen Pod. Casimcei-orogeneza caledoniana-cea mai cveche unitate de relief din Romania-sisturi verzi Muntii Macinuluiorogeneza hercinica-granite, bazalte, calcare -Podisul Dobrogei de Sud-regiune de platformacalcare, gresii peste care se afla loess -h max=467 m in muntii Macinului, vf. Greci -relief pe loess si depozite loessoide:hrube, palnii de sufoziune -relief carstic pesteri) -relief ruiniform pe granite -relief litoral cu lagune, limane, faleze -relief mai proeminent in N decat in S

Masivul Dobrogei de N

Muntii Macinului, Culmea Niculitel, Dealurile Tulcei, Depresiunea Nalbant, Podisul BabadaG, Podisul Casimcei Podisul Medgidiei, Oltinei, Negru-Voda, Mangaliei(zona litorala)

Podisul Dobrogei de S

CARACTERISTICILE ZONELOR DE CAMPIE ALE ROMANIEIZONA CAMPIA DE VEST LIMITE N-raul Tur, Muntii Oas si Gutai s-Dunarea E-Dealurile de Vest, Carpatii Occidentali V-granita cu Serbia si Ungaria CARACTERE GENERALE -s-a format prin umplerea cu sedimente a lacului Panonic si retragerea sa spre vest -fundament puternic faliat si scufundat tabulare -roci sedimentare:nisipuri, pietrisuri peste care s-a depus un strat de loess -h max=174m in Campia Vingai, h min=80m in Campia Timisului -inclinata slab de la est la vest -patrunde in interiorul Muntilor Apuseni sub forma de depresiuni golf -se desfasoara pe directia generala N-S -relief eolian:dune de nisip -s-a format la inceputul cuaternarului, prin depunerea de sedimente pe locul fostrului lac Getic care s-a retras spre est -fundament:platforma Moesica C.Arad, Carei -campii joase de subsidenta TIPURI -campii inalte piemontane EXEMPLE

C.Vingai, Miersig

Cermei,

C.Somesului, Crisurilor, Timisului

CAMPIA ROMANA

V,S,E-lunca Dunarii N-Pod.Getic, Subc. Curburii, Pod. Moldovei

-campii inalte piemontane C.Pitestiului, Targovistei, Ploiestiului,

-roci sedimentare:nisipuri, pietrisuri peste care s-a depus un strat de loess a carui grosime e de 3-4 m in V si de 30-40 m in E -inclinare de la N la S (dupa cum curg raurile) si de la V la E (dupa cum s-au retras apele lacului Getic) -se desfasoara pe directia generala V-E -h max=300 m im Campia Pitestiului, h min=5-10 m in Campia Siretului Inferior -interfluvii largi numite campuri, pe care prin tasarea loessului s-au format crovuri, gavane -relief eolian : dune de nisip -cea mai noua unitate ede relief, formandu-se in ultimii 10000 de ani pe locul unui fost golf al marii, care a fost barat prin cordoane de nisip si transformat in lagune, colmatate ulteriorde materialele transportate de Dunare si de curentii marini -la formarea deltei au contribuit si Dunarea si Marea Neagra

Ramnicului tabulare C. Boianului, Burnazului, GavanuBurdea, Vlasiei, Mostistei, Baraganului, Brailei, Galati C.Titu, Gherghitei, Buzaului, Siretului Inferior

-campii joase de subsidenta

DELTA DUNARII

N-granita Ucraina S-Pod. Dobrogei E-Marea Neagra V-Patlageanca

cu

Grinduri fluviale/longitudinale Grinduri fluviomaritime/transversale

Paralele cu bratele

Letea, Caraorman, Ivancea, Saraturile, Crasnicol, Lupilor, Chituc, Perisor Chilia, Stipoc

Grinduri continentale -cauzele formarii deltei aluviunile in cantitate mare transportate de Dunare lipsa mareelor panta redusa a fluviului curentii circulari ai marii platforma continentala extinsa usoarele oscilatii ale marii -campie in formare prin aluvionare - roci sedimentare:maluri, nisipuri, pietrisuri -h max=12,4 m in Grindul Letea, h min=0,5 m -uscatul (relieful pozitiv)=13% (grinduri, ostroave)

-relieful negativ=87%(brate principale si secundare, garle, mlastini)