Ziua mondiala a zonelor umede

21

description

prezentare

Transcript of Ziua mondiala a zonelor umede

Page 1: Ziua mondiala a zonelor umede
Page 2: Ziua mondiala a zonelor umede

Data de 2 Februarie a a fiecărui an, reprezintă Ziua fiecărui an, reprezintă Ziua Mondială a Zonelor Umede Mondială a Zonelor Umede desemnată pentru a marca desemnată pentru a marca semnarea semnarea Convenţiei asupra Zonelor Umede, pe asupra Zonelor Umede, pe 2 februarie 1971, în oraşul 2 februarie 1971, în oraşul iranian Ramsar de pe iranian Ramsar de pe coasta Mării Caspice. Ziua coasta Mării Caspice. Ziua Mondială a Zonelor Umede Mondială a Zonelor Umede  a fost celebrată pentru  a fost celebrată pentru prima dată în 1997 şi de prima dată în 1997 şi de atunci în fiecare an, atunci în fiecare an, agenţiile guvernamentale, agenţiile guvernamentale, organizaţiile non-organizaţiile non-guvernamentale şi guvernamentale şi grupurile sociale din toate grupurile sociale din toate nivelele comunităţii au nivelele comunităţii au beneficiat de avantajul de beneficiat de avantajul de a întreprinde acţiuni cu a întreprinde acţiuni cu scopul de a conştientiza scopul de a conştientiza publicul larg asupra publicul larg asupra valorilor şi beneficiilor valorilor şi beneficiilor zonelor umede şi a zonelor umede şi a Convenţiei Ramsar Convenţiei Ramsar

Page 3: Ziua mondiala a zonelor umede

• Obiectivul declarat al Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna conserva zonele umede, fauna si flora care servesc ca habitat si flora care servesc ca habitat al pasărilor acvatice, iar pe de al pasărilor acvatice, iar pe de altă parte constituie cele mai altă parte constituie cele mai importante resurse de valoare importante resurse de valoare economica, naturala, ştiinţifică economica, naturala, ştiinţifică si recreativă, a căror pierdere si recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.ar fi ireparabilă.

•  Alegerea acestor zone, Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinand seama de importanţa lor ţinand seama de importanţa lor internaţională pentru pasările internaţională pentru pasările acvatice in toate anotimpurile. acvatice in toate anotimpurile. Convenţia stabileste pentru Convenţia stabileste pentru statele parţi, in primul rând, statele parţi, in primul rând, cerinţa de a elabora si aplica cerinţa de a elabora si aplica planurile de amenajare, astfel planurile de amenajare, astfel încât sa se favorizeze încât sa se favorizeze conservarea acestor zone prin conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii si crearea de rezervaţii si utilizarea raţionala a rezervelor utilizarea raţionala a rezervelor lor.lor.

Page 4: Ziua mondiala a zonelor umede

• Documentul se înscrie Documentul se înscrie printre primele mari printre primele mari convenţii referitoare la convenţii referitoare la conservarea conservarea patrimoniului natural. patrimoniului natural. Zonele umede au fost Zonele umede au fost definite ca fiind definite ca fiind întinderile de balti, întinderile de balti, mlastini, ape naturale mlastini, ape naturale sau artificiale, sau artificiale, permanente sau permanente sau temporare, unde apa temporare, unde apa este statatoare sau este statatoare sau curgatoare, dulce sau curgatoare, dulce sau sărata, inclusiv întinderi sărata, inclusiv întinderi de apă marină a caror de apă marină a caror adâncime la reflux nu adâncime la reflux nu depaşeşte şase metri.depaşeşte şase metri.

Page 5: Ziua mondiala a zonelor umede

Zonele umede sunt factori importanţi pentru: reglarea regimului apelor, ca spaţii inundabile pentru preluarea debitelor care cresc brusc; stabilitatea microclimei; numeroase specii de plante, animale, păsări care îşi gasesc refugiul numai în aceste condiţii optime de supravieţuire şi dezvoltare; menţinerea echilibrului ecologic; asigurarea hranei şi combaterea sărăciei. "In judeţul Iaşi avem zone umede de importanţă avifaunistică declarată pe plan local - Zona Umedă Vlădeni, însumând o suprafaţă totală de 8014,8 ha. Alte rezervaţii acvatice sunt: Râul Prut, Cotul Bran, Cotul Slăgeni, Pruteţul Bălătău, Teiva-Vişina, Chiriţa, Pârcovaci, majoritatea fiind parte componentă a siturilor Natura 2000 propuse la nivelul judeţului Iaşi pentru protejarea speciilor de păsări" a declarat ing. Dănuţ Pirchiu, directorul executiv al Agenţiei Pentru Protecţia Mediului Iaşi.      În România, sunt declarate cinci zone umede ce apar pe listele Organizaţiei Mondiale a Zonelor Umede: Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Lunca Mureşului, Lacul Techirghiol şsi Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov).      "Marcarea zile de 2 Februarie - Ziua Mondială a Zonelor Umede are menirea de a aduce în atenţia comunităţilor locale şi a factorilor responsabili, conservarea zonelor umede şi importanţa utilizării înţelepte a resurselor furnizate de acestea în folosul nostru şi al generaţiilor care vin" a declarat Dănuţ Pirchiu

Page 6: Ziua mondiala a zonelor umede
Page 7: Ziua mondiala a zonelor umede

• Pană in prezent au fost inscrise pe lista Uniunii Internationale pentru Pană in prezent au fost inscrise pe lista Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale peste 300 zone umede. Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale peste 300 zone umede. In România există 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, In România există 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importantă avifaunistică, cu o suprafată totală ce 44 de zone de importantă avifaunistică, cu o suprafată totală ce reprezinta trei la suta din suprafaţa ţarii. Pe teritoriul românesc sunt reprezinta trei la suta din suprafaţa ţarii. Pe teritoriul românesc sunt 52 de ecoregiuni cu o varietate mare de ecosisteme.52 de ecoregiuni cu o varietate mare de ecosisteme.

Page 8: Ziua mondiala a zonelor umede

• In realizarea angajamentelor internationale si pentru constituirea In realizarea angajamentelor internationale si pentru constituirea unui regim adecvat de protectia si conservarea Deltei Dunarii a unui regim adecvat de protectia si conservarea Deltei Dunarii a fost adoptatfost adoptată ă Legea 82/1993 privind constituirea Rezerva Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţţiei iei Biosferei Delta DunBiosferei Delta Dunăării. Prelurii. Preluâând elementele din Convennd elementele din Convenţţia de la ia de la Ramsar si UNESCO, Legea defineRamsar si UNESCO, Legea defineşşte Rezervate Rezervaţţia Biosferei Delta ia Biosferei Delta DunDunăării ca zonrii ca zonăă umed umedăă de important de importantăă internationala, internationala, biogeografica, ecologica si estetica cu valoare de patrimoniu biogeografica, ecologica si estetica cu valoare de patrimoniu natural mondial. Pentru protectia si conservarea resurselor natural mondial. Pentru protectia si conservarea resurselor naturale, guvernul romnaturale, guvernul româân promoveazn promoveazăă asigurarea calit asigurarea calităătii de tii de patrimoniu natural a zonei umede de interes local, precum si patrimoniu natural a zonei umede de interes local, precum si promovarea unei dezvoltpromovarea unei dezvoltăări in corelare cu capacitatea de ri in corelare cu capacitatea de

suportabilitate a acestor resurse naturale.suportabilitate a acestor resurse naturale.

Page 9: Ziua mondiala a zonelor umede

• Apa pe care o folosim in casa provine din rauri, lacuri, Apa pe care o folosim in casa provine din rauri, lacuri, rezervoare si din subteran. Daca folosim cantirezervoare si din subteran. Daca folosim cantiţţati uriase de ati uriase de apa din aceste locuri putem crea dezechilibre in ecosistem. apa din aceste locuri putem crea dezechilibre in ecosistem. Animalele si plantele pot fi afectate, solul poate fi distrus, Animalele si plantele pot fi afectate, solul poate fi distrus, iar apa ce ramane poate sa-iar apa ce ramane poate sa-şşi piarda calitatea de a fi i piarda calitatea de a fi potabila. potabila.

Apa este o resursa regenerabila, dar exista cantitApa este o resursa regenerabila, dar exista cantităăti ti limitate de apa dulce pe care o putem folosi intr-o anumitlimitate de apa dulce pe care o putem folosi intr-o anumităă perioadperioadăă. Este important sa nu irosim mai mult decat avem . Este important sa nu irosim mai mult decat avem

nevoie si sa pnevoie si sa păăstrstrăăm apa curatm apa curatăă. .

Page 10: Ziua mondiala a zonelor umede
Page 11: Ziua mondiala a zonelor umede

• In Delta Dunarii traiesc peste 3.400 specii de In Delta Dunarii traiesc peste 3.400 specii de animale. In panimale. In păăduri se adapostesc iepurele, duri se adapostesc iepurele, vulpea, lupul, mistrevulpea, lupul, mistreţţul, pisica salbatica, etc. In ul, pisica salbatica, etc. In stufstufăărisuri gasesc adapost animale: nurca, vidra, risuri gasesc adapost animale: nurca, vidra, nutria, nutria, cainelecainele enot, etc. nisipurile ad enot, etc. nisipurile adăăpostesc postesc serpi (sarpele de nisip, vipera mica de stepa), serpi (sarpele de nisip, vipera mica de stepa), broabroaşşte te ţţestoase, estoase, şşoparla verde, oparla verde, şşoparla galbena, oparla galbena, etc. In apele din Delta Dunarii inoata peste 150 etc. In apele din Delta Dunarii inoata peste 150 de specii de pede specii de peşşti ( crapul, somnul, salaul, ti ( crapul, somnul, salaul, şştiuca, tiuca, mreana, scrumbia, cega, morunul, nisetrul, etc.) mreana, scrumbia, cega, morunul, nisetrul, etc.) Alte animale intAlte animale intââlnite in apele deltei sunt: melci, lnite in apele deltei sunt: melci, raci, lipitori, broaste, serpi de apa, scoici, larve raci, lipitori, broaste, serpi de apa, scoici, larve de insecte, etc.de insecte, etc.

Page 12: Ziua mondiala a zonelor umede

• Deasupra apei zboara insecte (Deasupra apei zboara insecte (ţţananţţari, fluturi, ari, fluturi, mumuşşte, etc.) si pasari (peste 300 de specii). te, etc.) si pasari (peste 300 de specii). EnumerEnumerăăm cateva dintre acestea: pelicani, m cateva dintre acestea: pelicani, egrete, starci, lebede, cormorani, raegrete, starci, lebede, cormorani, raţţe si gae si gaşşte te salbatice, cocori, lopsalbatice, cocori, lopăătari, litari, lişşite, califari, tiganuri, ite, califari, tiganuri, etc. Dintre pasarile rapitoare amintim etc. Dintre pasarile rapitoare amintim şşoimul oimul dobrogean si vulturul cadalb.dobrogean si vulturul cadalb.

Page 13: Ziua mondiala a zonelor umede

Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, încã de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreazã celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltã si care reprezintã 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibãresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltã si rãmânând diferite perioade de timp toamna, iarna şi primãvara. Cele care doar „vizitează”delta provin din 5 zone diferite: zona mediteraneeană, cea europeană, cea siberiană, cea mongolă şi cea chineză.

Page 14: Ziua mondiala a zonelor umede
Page 15: Ziua mondiala a zonelor umede

• Pescuitul intensiv si braconajul au condus Pescuitul intensiv si braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Desi AgenDesi Agenţţia Naia Naţţionala pentru Pescuit si ionala pentru Pescuit si Acvacultura a modificat legea pescuitului, Acvacultura a modificat legea pescuitului, introducintroducâând noi reguli pentru aceastnd noi reguli pentru aceastăă activitate in Delta Dunarii, inclusiv activitate in Delta Dunarii, inclusiv interzicerea pescuitului cu setcinterzicerea pescuitului cu setcăă, iar , iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioada de zece ani, operape o perioada de zece ani, operaţţiunile iunile instituinstituţţiilor de control si ale justiiilor de control si ale justiţţiei sunt iei sunt ineficiente in a asigurineficiente in a asigurăă respectarea legii. respectarea legii.

Page 16: Ziua mondiala a zonelor umede
Page 17: Ziua mondiala a zonelor umede

• Predominã vegetatia de mlastinã stuficolã, care Predominã vegetatia de mlastinã stuficolã, care ocupã cca. 78% din suprafata totalã. Vegetatia de ocupã cca. 78% din suprafata totalã. Vegetatia de sãrãturi ocupã 6% din total, dezvoltându-se pe sãrãturi ocupã 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. soluri saliniazte si solonceacuri marine. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã si numeroase alte specii. amestec cu salcia piticã si numeroase alte specii. Specificul este dat de prezenta speciilor: Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zãvoaiele sunt pãduri de salcie, Plantago cornuti. Zãvoaiele sunt pãduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltã pe fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltã pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristicã peisajului. fluviale, unde dau nota caracteristicã peisajului. Intâlnim Intâlnim patru tipuri de zãvoaiepatru tipuri de zãvoaie : zãvoaiele : zãvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zãvoaile formate din grindurile mai înalte cresc zãvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zãvoaie grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zãvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaugã speciile canescens si P.alba), la care se adaugã speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zãvoi mai rar frasinul de Pensilvania ; un tip de zãvoi mai rar este arinisul predominã Alnus glutinosa) care este arinisul predominã Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marinã. apare pe grindurile fluviatile din delta marinã. Vegetatia pajistilor de stepã nisipoasã este Vegetatia pajistilor de stepã nisipoasã este extinsã pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se extinsã pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Sãrãturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Sãrãturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. distachya.

Page 18: Ziua mondiala a zonelor umede

• VegetaVegetaţţia pajistilor mesofile de grind se dezvoltã pe cca. ia pajistilor mesofile de grind se dezvoltã pe cca. 3% din totalul suprafe3% din totalul suprafeţţei deltei, în special pe pe grindurile ei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundãrii periodice. Predominã Glyceria fluviale supuse inundãrii periodice. Predominã Glyceria maximmaximăă, Elytrigia repens. Vegeta, Elytrigia repens. Vegetaţţia acvaticã din ghioluri, ia acvaticã din ghioluri, bãlbãlţţi si japse ocupã 2% din totalul deltei. Pentru vegetai si japse ocupã 2% din totalul deltei. Pentru vegetaţţia ia submersã sunt specifice speciile Ceratophyllum submersã sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.VegetaHelodea canadensis.Vegetaţţia plutitoare este mai variatã. ia plutitoare este mai variatã. Predominã Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela Predominã Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetaluteum, Trapa natans. Vegetaţţia emersã este dominate de ia emersã este dominate de stuf (Phragmites australis), papurã (Typha latifolia si T. stuf (Phragmites australis), papurã (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris).

Page 19: Ziua mondiala a zonelor umede

• FormaFormaţţiune specificã stufãriilor masive, iune specificã stufãriilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o împletiturã de rizomi de format dintr-o împletiturã de rizomi de stuf si de rãdcini ale altor plante stuf si de rãdcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Inisi sol. Iniţţial fixat, plaurul se desprinde ial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bãlde fundul ghiolurilor si bãlţţilor ilor transformându-se în insule plutitoare cu transformându-se în insule plutitoare cu diferite mãrimi care, împinse de vânt, se diferite mãrimi care, împinse de vânt, se deplaseazã pe suprafadeplaseazã pe suprafaţţa apei.a apei.

Page 20: Ziua mondiala a zonelor umede

• VegetaVegetaţţia plaurului diferã de restul stufãriilor. ia plaurului diferã de restul stufãriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvoltã aici în Stuful (Phragmites australis) se dezvoltã aici în cele mai bune condicele mai bune condiţţii, fiind mai înalt si mai gros. ii, fiind mai înalt si mai gros. Alãturi de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de Alãturi de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apã (Nephrodium thelypteris), cucuta de apã, apã (Nephrodium thelypteris), cucuta de apã, troscotul, salcia piticã, precum si plantele troscotul, salcia piticã, precum si plantele agãtãtoare Calystegia sepium si Solanum agãtãtoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeazã coloniile de dulcamara. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani comun si crepelicani comun si creţţ. Tot pe plaur trãiesc porcul . Tot pe plaur trãiesc porcul mistremistreţţ, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea. .

Page 21: Ziua mondiala a zonelor umede

www.referate.rowww.referate.ro

www.pensiunideltadunarii.rowww.pensiunideltadunarii.ro

www.ceasulcuc.rowww.ceasulcuc.ro

www.didactic.rowww.didactic.ro