Ziua Mondiala a Zonelor Umede

02 Februarie

biol. Marilena Văcariu Februarie

2015

Întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m.

Zone Umede

A fost celebrată pentru prima dată în 1997; Desemnată pentru a marca semnarea Convenţiei

asupra Zonelor Umede, pe 2 februarie 1971, în oraşul iranian Ramsar de pe coasta Mării Caspice.

Ziua Mondială a Zonelor Umede

Obiectivul declarat al semnării Convenției este acela de a proteja biodiversitatea și a menține într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede (întinderi de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți sau luciu de apă marină ce nu depășește o adâncime maximă de șase metri) ca habitat al păsărilor acvatice.

Convenția de la Ramsar are ca scop menținerea caracterului ecologic a zonelor vizate, prin implementarea unei abordări a ecosistemului în contextul unei dezvoltări durabile.

Convenţia Ramsar

Alegerea zonelor umede pentru a fi înscrise pe listă va trebui să se bazeze pe importanţa lor internaţională din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic sau hidrologic.

Convenţia Ramsar

România este o ţară cu o diversitate biologică ridicată;

Ecosistemele naturale şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa tării;

În România există 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanţă avifaunistică, cu o suprafaţă totală ce reprezintă trei la sută din suprafaţa ţării.

Zone Umede

În România au fost desemnate 19 situri ca zone umede de importanță internațională, astfel: Delta Dunării, Bistreț, Blahnița, Brațul Borcea, Calafat - Ciuperceni - Dunăre, Canaralele de la Hârșova, Parcul Natural Comana, Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac, Complexul piscicol Dumbrăvița, Parcul Natural Porțile de Fier, Confluența Jiu-Dunăre, Confluența Olt-Dunăre , Tinovul Poiana Stampei, Iezerul Călărași, Lacul Techirghiol, Parcul Natural Lunca Mureșului, Dunărea Veche – Brațul Măcin, Insula Mică a Brăilei, Suhaia

Situri Ramsar

Eleşteele de la Mândra

Lacul fără fund de la Ocna Sibiului

Arii Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA) din jud. Sibiu ocupă o suprafaţă de aproximativ 236.205 ha şi reprezintă 43,50% din suprafaţa judeţului

Cristel de câmp (Crex crex) Acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)Pescăruș albastru (Alcedo atthis)

Barza neagră (Ciconia nigra) Erete de stuf (Circus aeruginosus)Ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos)

Întrebări ??

Păreri !!

Idei !!