Carracteristici fizico-geografice ale unitilor i subunitilor majore de relief ale Romniei

Caracteristici fizico-geografice ale unitilor i subunitilor majore de relief ale Romniei profesor Silviu-Corneliu EneUnitaile de reliefAspecte specifice ale reliefului Influentele climatice VegetaiaSolurile

Grupa Nordic a Carpailor OrientaiLimite: - N -grania cu Ucraina -S -Deprcsiunca Dornelor, Depresiunea Cmpulung Moldovencsc -V -Cmpia de Vest, Dealurile dc Vest i Depresiunea Colinara a Transilvaniei -E -Podisul Moldovei- alt. max. M-tii Rodnei vf. Pietrosul 2 303 m- alc. petrografica: 3 formaiuni petrografice dispuse parallel (n vest roci vulcanice, n partea centrala sisturi cristaline, in partea estica roci sedimentare cutate ,numite i flis) ) - orientarea culmilor: dispunerea paralel pe direcia NV SE - modul de formare: orogeneza alpina - relieful glaciar reprezentat prin vi si circuri glaciare (ocupate n prezent de lacuri glaciare: L.Lala)- relieful vulcanic reprezentat prin muni cu aspect conic fr s se mai pstreze craterele vulcanice(M-tii Oasului, M-tii Lapus, M-tii Tibles)- apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri Scandinavo- balticeEtajele subalpin i alpinPadurile de coni-fere i de fagSpodo-

soluri

Cambi-soluri

Grupa Central a Carpailor OrientaiLimite: -N -Depresiunea Domelor., Deprcsiunca C&mpulung Moldovcncsc -S -Valca Oituzului.Deprcsiunca Baraolt -V -Deprcsiunca Colinar aTransilvaniei.(Subcarpa|iiTransilvaniei) -E -Subcarpa|ii Moldovei - alt. max. M-tii Calimani vf. Pietrosul 2 100 m- alc. petrografica 3 formaiuni petrografice dispuse paralel (in vest roci vulcanice, in partea centrala sisturi cristaline, n partea estica roci sedimentare cutate, numite i flis) ) - orientarea culmilor: dispunerea paralel pe direcia NV SE - modul de formare: orogeneza alpina - apare relieful glaciar reprezentat prin vai si circuri glaciare - relieful vulcanic este foarte bine reprezentat prin conuri si cratere vulcanice (M-tii Calimani, M-tii Gurghiului, M-tii Harghita)- apare relieful carstic reprezentat prin chei(Cheile Bicazului) si pesteriVestice

(oceanice)Etajele subalpin i alpin

Padurile de coni-fere i de fagSpodo-

soluri

Cambi-soluri

Grupa Sudic a Carpailor OrientaiLimite: -N-Valca Oituzulut. Deprcsiunca Baraolt S -Valea Prahovei -E -Subcarpaiii dc Curbura V -Depresiunea Colinara a Tnmsilvaniei

- alt. max. M-tii Ciucas 1 954 m- alc. petrografica: roci sedimentare cutate numite flis (atentie !!! lipsesc rocile cristaline si rocile vulcanice )- orientarea culmilor: se modific treptat de la de la NV-SE la NE-SV i apoi E -V - modul de formare: orogeneza alpina - atentie !!!! NU apare relieful glaciar - atentie !!!! NU apare relieful vulcanic - apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri - relief pe conglomerate n Munii Ciuca (Tigile Mari, Sfinxul Bratocei) Vestice

(oceanice)Etajul subalpin

Padurile de coni-fere i de fagSpodo-soluri

Cambi-soluri

Grupa Bucegi Limite: - N -Depresiunea Braov -S -Subcarpalii Curburii -E -Valea Prahovei -V -Valea Dmboviei - alt. max. M-tii Bucegi vf. Omu 2 505 m- alc. petrografica: predomina conglomeratele la care se adauga clacarele iar isturile cristaline pe poriuni restnse(M. Leaota)- modul de formare: orogeneza alpina - relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vai si circuri glaciare- atentie !!!! NU apare relieful vulcanic - relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri (Pestera Dambovicioarei, Petera Ialomiei, cheile Ttarului, cheile Dmbovicioarei) Vestice

(oceanice)Etajele subalpin i alpin

Padurile de coni-fere i de fagSpodo-soluri

Cambi-soluri

Grupa Fgra Limite: - E-Valea Dmboviei. -V-Valea Oltului, -N Depresiunea Colinar a Transilvaniei, - S Subcarpaii Getici- alt. max. M-tii Fagaras vf. Moldoveanu 2 544 m- alc. petrografica: predomina sisturile cristaline la care se adaug spre S pe poriuni restrse rocile sedimentare- modul de formare: orogeneza alpina - relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vi si circuri glaciare(ocupate in prezent de lacuri glaciare: L.Balea)- atentie !!!! NU apare relieful vulcanic - apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri dar pe suprafete mici Vestice

(oceanice)Etajele subalpin i alpin

Padurile de coni-fere i de fagSpodo-soluri

Cambi-soluri

Grupa Parng Limite: -E-Valea Oltului, -V Valea Jiului i Valea Streiului (Depresiunea Haegulii), -N Valea Mureului (Cul. Ortie),

-S Subcarpaii Getici- alt. max. M-tii Parang vf. Parangul Mare 2 519 m- alc. petrografica: predomina sisturile cristaline la care se adauga calcare- modul de formare: orogeneza alpina - relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vai si circuri glaciare(ocupate in prezent de lacuri glaciare: L.Galcescu)- atentie !!!! NU apare relieful vulcanic - apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri (Pestera Muierii, cheile Olteului) Vestice

(oceanice)Etajele subalpin i alpin

Padurile de coni-fere i de fagSpodo-soluri

Cambi-soluri

Grupa Retezat-Godeanu Limite: -E Valea Jiului, -N Cul. Bistrei, Depres. Haegulii, -V Cul. Timi-Cerna, -S Subcarpaii Getici i Pod. Mehedini - alt. max. M-tii Retezat vf. Peleaga 2 509 m- alc. petrografica: predomina sisturile cristaline la care se adauga calcare- modul de formare: orogeneza alpina - relieful glaciar este foarte bine reprezentat prin vi si circuri glaciare(ocupate n prezent de lacuri glaciare: L.Bucura)- atentie !!!! NU apare relieful vulcanic - apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri(cheile Sohodolului, petera Cloani) Vestice

(oceanice)

SubmediteraneeneEtajele subalpin i alpin

Padurile de coni-fere i de fagSpodo-soluri

Cambi-soluri

Munii Banatului Limite: -S Valea Dunrii, - E Cul. Timi-Cerna, - V. Dealurile Banatului, -N Dealurile Banatului i Cmpia Lugojului- alt. max. M-tii Semenic 1 446 m- alc. petrografica este asemantoare cu cea a Carpailor Meridionali: isturi cristaline i pe poriuni mai restnse calcare i conglomerate - modul de formare: orogeneza alpina - atentie !!!! NU apare relieful glaciar - apare relieful carstic reprezentat prin chei(cheile Nerei) si pesteri (petera Comarnic) - n S pe o lungime de 144 km se afl Defileul Dunrii Vestice

(oceanice) SubmediteraneenePdurile de fagPadurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Munii Poiana-RuscLimite: - N Valea Mureului, - V i SV Cmpia Lugojului, -S Cul. Bistrei, -E Depresiunea Haegului- alt. max. Vf. Pades 1 374 m- alc. petrografica este asemantoare cu cea a Carpailor Meridionali: isturi cristaline i pe poriuni mai restnse calcare i conglomerate - modul de formare: orogeneza alpina - atentie !!!! NU apare relieful glaciar - apare relieful carstic reprezentat prin chei si pesteri dar pe suprafete restnse Vestice

(oceanice)Pdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Muii Apuseni Limite: -S Valea Mureului, -N Valea Barcului i Valea S0meului, -E Depres. Colinar a Transilvaniei ( depresiunile maeginale de contact: Depres Alma, Depres. Huedin, Cul. Alba Iulia-Turda)., Dealurile Criene - alt. max. M-tii Bihor 1 849 m- alc. petrografic: prezinta o mare varietate constituind un adevarat mozaic petrografic- modul de formare: orogeneza alpina - atentie !!!! NU apare relieful glaciar - relieful carstic este foarte bine reprezentat prin chei si pesteri(Pestera Ursilor, pestera Scarisoara petera Meziad, petera Vntului cheile Turzii) - relieful vulcanic estepreyent n partea S n M. Metaliferi din vechile structuri vulcanice nu s-su mai pstrat dect unele poriuni formate din roci dure aa cum sunt Detunatele Vestice

(oceanice)Pdurile de conifere

Pdurile de fag

Pdurile de stejarSpodo-soluri

Cambi-soluri

Argiluvi-soluri

Depresiunea

Colinar a

Transilvaniei Limite: - N i E Carpaii Orientali, - S - Carpaii Meridionali, -V - Munii Apuseni - NV - Dealurile Silvaniei- alt. max. Dealul Becheci 1 080 m n dealurile marginale din partea estic -alt max n cadrul Podiului Transilvaniei depesc 700 m - alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)- apar strate usor boltite numite domuri care contin zacaminte de gaz metan in partea central- apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare pe marginile depresiunii- in parte estica, apare un relief asemanator cu ce al Subcarpatilor(dealuri i depresiuni) Vestice

(oceanice)Pdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Subcarpaii Moldovei Limite: - E de grupa central a CarpailorOrientali, ntre valea Moldovei, n N i valea Trotuului (uia), n S; - E- sunt delimitai de Podiul Brladului de o arie de discontinuitate geografic: Culoarul Siretului- alt. max. Culmea Plesu 911 m - modul de formare: orogeneza alpina- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne) - apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare - sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni marginite la exterior de dealuri Estice (de ariditate)Pdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Subcarpatii CurburiiLimite: -N Valea Trotuului, -V Valea Dmboviei, -NV Carpaii Curburii, -E i SE Cmpia Romn- alt. max. Magura Odobesti 966 m - modul de formare: orogeneza alpina- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne) - se remarc ptrunderea n interiorul Subcarpailor a doi pinteni montani ( Pintenul de Vleni i Pintenul de Homorciu) - sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri- apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare- apar forme de relief deosebite numite vulcanii noroioi Estice (de ariditate)Pdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Subcarpatii GeticiLimite: N Carpaii Meridionali, - E - Valea Dmboviei, -V - Valea Motrului , -S - Podiul Getic- alt. max. vf. Chiciora 1211 m - modul de formare: orogeneza alpina- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)- sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri- apar strate cutate numite cute diapire care contin zacaminte de sare- apar dealuri ce au culmi alungite numite muscele SubmediteraneenePdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Dealurile de Vest Limite: - S Valea Nerei, - N Valea Someului, - V Cmpia de Vest, - E Carpaii Occidentali, -NE Depreiunea. Colinar a Transilvaniei

- alt. max. 700-800 m in partea nordica, alt. med. 200 m - alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)- au aspectul unui plan usor inclinat dinspre est spre vest - patrund in interiorul Carpatilor Occidentali sub forma depresiunilor golf i sunt puternic fragmentate de vile rurilor care le strbat- s-au format prin depunerea sedimentelor aduse din raurile ce izvorasc din Carpatii Occidentali, avand o structur piemontan Vestice(oceanice) SubmediteraneenePdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Podiul GeticLimite: -N Subcarpaii Getici i Podiul Mehedini, S i SV Cmpia Romn V Valea Dunrii, -E Valea Dmboviei (Subcarpaii Curburii) - alt max 500-700 m in partea nordica - alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)- au aspectul unui plan usor inclinat dinspre nord spre sud, apar fronturi de cueste la contactul cu Subcarpaii Getici- s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de rauri la poalele Carpailor Meridionali avand astfel o structur piemontan SubmediteraneenePdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Podiul Mehedini Limite: - NV Carpaii Meridionali ( munii Mehedini), - E Valea Motrului, - V Valea Dunrii, -SE - Podiul Getic- alt med 400-500 m, alt. max. dep,ete 800 m n partea N s-au format ca i munii din Grupa Retezat-Godeanu n timpu orogenezei alpine, altitudinile mai coborte a determinat ncadrarea lor la unitile de dealuri i podiuri - alc. petrografica: roci cristaline i calcare, asemntoare munilor din Grupa Retezat -Godeanu- relieful carstic se dezvolta pe suprafete mari si este reprezentat prin chei si pesteri (Pestera Topolnita) - n S se afl Defileul Dunrii ,sectorul Porile deFier Submedite-raneenePdurile de fag

Padurile de stejarCambi-soluri

Argiluvi-soluri

Podisul Moldovei Limite: - V Grupa N a Carpailor Orientali i Subcarpaii Moldovei, -S Cmpia Romn, -Ni E Grania de stat cu Ucraina i Moldova - alt med. 300-400 m iar alt. max. 688 m n Dl. Ciungi din Podisul Sucevei- alc. petrografica: roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile, marne)- rocile formeaza strate inclinate pe directie NV-SE, - fundamentul Podisului Moldovei este foarte vechi si apartine Platformei Moldovenesti- apar versani abrupi orintai spre nord numii cuestei versani lini orientai spre sud care sunt suprafee structurale (spinri de cuest) - Valea Siretului cu terase i lunci bine dezvoltate face legtura spre Subcarpaii Moldovei Scandinavo- balticeEstice (de ariditate)Pdurile de fag

Padurile de stejarMoli-solurile

Cambi-soluri

Argiluvi-soluri

Podiul Dobrogei Limite: - V Valea Dunrii, - NE - Valea Dunrii, Braul Sfntu Gheorghe al Deltei i Sistemul lagunar Razim-Sinoe, Marea Neagr, - S grania de stat cu Bulgaria - alt max 467 m M-tii Mcin vf. Greci n nord , n partea sudica altitudini sub 200 m- este alcatuit din roci variate si diferite ca vechime: in partea centrala isturi verzi, n nord granite, calcare, n parte sudic gresii si calcare - de-a lungul vii fostului ru Carsu ce se vrsa n Dunre iar altitaudinile nu depeau 50 m s-a construit canalul Dunre Marea Neagr- este acoperit pe mari intinderi cu loess -sunt prezente n cadrul podiului cele mai vechi suprafee de eroziune din ar -relief carstic (Chile Dobrogei , petera Limanu), relief litoralEstice (de ariditate) PonticePadurile de stejarStep i

Silvo-step Moli-solurile

Argiluvi-solurile

Cmpia de Vest Limite: - E Dealurile de Vest i Carpaii Occidentali, grania de stat cu Ungaria i Serbia, - S -valea Nerei, -N - Carpaii Orientali - alt max 176 m n Campia Vingai, care prezint aspect colina; alt minima 81m n Cmpia Timiului la ieire rului Timi din ar;-suprafaa cmpiei nclin uor de la E spre V - dup altitudine se difereniaz cmpii nalte cu altitudini de peste 100 m situate n prelungirea dealurilor avnd o structur piemontan sau tabular(C. Aradului) i cmpii joase cu altitudini sub 100 m, cmpiile de subsiden- s-a format prin depunerea unor sedimente aduse de raurile ce izvorasc din Carpatii Occidentali- patrunde in interiorul Dealurilor de Vest si a Carpatilor Occidentali sub forma depresiunilor golf- alc. petrografica:roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, argile) - luncile rurilor sunt largi mai ales n cmpiile de subsiden, care adesea sunt inundate Vestice(oceanice) SubmediteraneeneSilvo-step Moli-solurile

Cmpia Romn Limite: - SV, S i E Valea Dunrii, - N Podiul Getic, Subcarpaii de Curbur, Podiul Moldovei- alt max 320 m in Campia Pitesti- alt minima 5 m in Campia Siretului - s-a format prin umplerea cu sedimente aduse de ruri din regiunile nconuratoare, mai nalte, a unei depresiuni joase ce are un fundament foarte vechi cel al Platformei Moesice - suprafa,a cmpiei nclin N-S n partea vestic, NV-SE n partea central iar n partea estic nclin spre E i NE- alc. petrografica:roci sedimentare(pietrisuri, nisipuri argile i loess) - relieful nu este omogen deosebinde-se trei tipuri de cmpii: nalte(piemontane), joase (de subsiden), orizontale(tabulare) care au n cea mai mare parte tot altitudini coborte dar sunt ferrite de inundaii - n partea vestic de-a lungul Dunrii a Jiului i a Oltului sunt bine dezvoltate terasele - lunca Dunrii crete n lime de la vest spre est atingnd limea maxim n Balta Brilei, 25 km Submediteraneene Estice (de ariditate)Step

Silvo-step Moli-solurile

Delta DunriiLimite: - S i SV Podiul Dobrogei N grania de tat cu Ucraina (se ntinde i pe teritoriul acesteia), - E -Marea Neagr- este cea mai noua unitate de relief a rii, este o cmpie fluvio-maritim n plin proces de formare - s-a format ntr-un vechi golf al Mrii Negre din aluviunile aduse de Dunre i rearanjate de curenii Mrii Negre -la nceput s-au format grindurile fluivio- maritime i suprafaa deltei a devenit un liman, treptat acesta a fost colmatat i s-au individualizat braele principale ale deltei, n partea S mai puin aluvionat a veciului golf s-a format sistemul lagunar Razim-Sinoe - relieful submers ocup cea mai mare suprafa i este format di braele principale ala deltei(Chilia , Sulina i Sfntul Gheorghe), brae secundare grle,canaluri i depresiu ni lacustre - relieful emers pozitiv, este reprezentat de grindurile fluvio-maritime(Letea, Caraorman, Sraturile, etc.), grindurile continenttale(Chilia i Stipoc), grindurile fluviatile(n lungul braelor principale),ostroavele - cele mai mare altitudini sunt pe grindul Letea 12 m i 48 m pe micua insul Popina din laguna Razim - la gura de vrsare a braului Chilia ca urmare a aluvionrii mai puternice se formeaz delta secundar a Chiliei iar la gura de vrsare a braului Sfntul Gheorghe alviunile au dus la formarea insulelor Sacalin Estice (de ariditate)PonticeVeget. de luncVeget. blilorPd. de stejar

s. hidro-morfes. aluvio-nare de lunca

PAGE 6