decembrie 2008

2 AgoraTIMPUL

CAPRICORN

BOGDANC|LINESCU

Gata. Francezii s-au calmat. Obama a fostales. Rezultatele au fost bune, Obama a c`[-tigat state republicane, `ns\ cifrele definitivearat\ c\ nu a fost totu[i un „val“ electoral de-mocrat a[a cum sus]in admiratorii lui. Unexemplu doar. ~n Ohio – un Stat cheie –Obama a ob]inut mai pu]ine voturi dec`t JohnKerry `n 2004 [i totu[i a c`[tigat statul. Ex-plica]ia e simpl\: aleg\torii republicani nus-au deplasat la vot din diferite motive pecare nu le voi detaila. Ce m\ intereseaz\ [i,recunosc, m-a r\scolit profund, a fost reac]iapresei, posturilor de televiziune [i radio, oa-menilor politici [i a maselor franceze ce auavut, `n acela[i timp, un orgasm politicatunci c`nd Obama a fost declarat `nving\tor.Rareori am v\zut manifest\ri de satisfac]iea[a cum am putut constata pe 5 noiembrie.Din partea indivizilor se poate trece cu vede-rea, `ns\ pentru ziari[ti, care ar trebui s\ fieneutri politic, nu s`nt scuze. Satisfac]ia sevedea clar pe chipul comentatorilor politici,umanitatea a trecut de la `ntuneric la lumin\!

~mi aduc aminte c\ `n noiembrie 2004, a-tunci c`nd Bush a fost reales, am putut vedea`n direct corespondentul politic al postuluide televiziune Canal + izbucnind `n lacrimi.S\ nu crede]i c\ respectivul „ziarist“ a fostconcediat. E tot corespondent la Washington!

Nu mai pu]in inadmisibile s`nt comporta-mentele politicienilor. Cu dou\, trei excep]ii(vezi cronica din ultimul num\r din „Timpul“),ei au sus]inut candidatul democrat. ~n delirulorgasmic, unii [i-au permis compara]ii jigni-toare pentru noi, cei din Est. Ca de exemplu,

secretara de Stat, Rama Yade, care a afirmatc\ alegerea lui Obama e echivalentul unui„zid al Berlinului la puterea zece“. Pentrudeputatul UMP (deci de dreapta!) BernardCarayon, Obama ales reprezint\, iar\[i, c\-derea zidului Berlinului. ~n]elegem deci c\noi to]i, zecile de milioane care tr\iam din-coace de zid, `n totalitarismul comunist, nureprezentam mai nimic pe l`ng\ ce a repre-zentat totalitarismul de la Casa Alb\ petimpul lui Bush!

Al\turi, un exemplu de independen]\ apresei franceze: cele dou\ coper]i prev\zutede binecunoscutul s\pt\m`nal „L’Express“`n noaptea de 4 noiembrie, `n cazul alegeriilui Obama sau al lui McCain. ~n prima situa-]ie, Obama e omul momentului, cel care „poa-te schimba lumea“, altfel, McCain-Palin re-prezint\ „cuplul politic“ care ne sperie.

Partidul socialist francez e vid

Dup\ moartea Partidului Comunist fran-cez, ne putem bucura [i de moartea Partidu-lui Socialist. Probabil ultimul partid socia-list european care nu a reu[it s\ se reforme-ze. Alegerile interne din ultimele zile alelunii noiembrie au fost ridicole. MartineAubry, unul (una) dintre dinozaurii partidu-lui, nu a reu[it s\ o `nving\ pe challenger-ulSégolène Royal dec`t cu o diferen]\ de c`te-va voturi, de[i a fost sus]inut\ de marii parti-dului, inclusiv de primarul Parisului,Betrand Delanoë. Ziari[tii nu [i-au dr\muiteforturile s\ comenteze b\t\lia intern\, `ns\pu]ini au fost cei care au pomenit vidul inte-lectual `n care se g\se[te Partidul Socialistfrancez. Incapabil s\ aib\ o idee novatoaresau s\ se debaraseze de antiliberalismul idiot[i steril ce-l caracterizeaz\. Majoritatea par-tidelor socialiste europene [i-au `nnoit plat-forma ideologic\ abandon`nd cli[eele mar-xist-leniniste. Sociali[tii francezi nu reu[escs\-[i st\p`neasc\ obsesiile antiliberale. E [idificil, deoarece partidul e dominat de func-

]ionari, mai ales de cei de la ~nv\]\m`nt, [i desindicatele `nfeodate culturii de extrem\st`ng\.

Acum c`teva luni, premierul britanic,Gordon Brown, era declarat condamnat lamoarte politic\ `n acela[i timp cu PartidulLabour. ~n ultimele s\pt\m`ni, (re)`nvierealui e remarcabil\. A abordat criza financiar\cu idei originale [i nu cu dogmatisme fuma-te. A preferat s\ investeasc\ `n B\nci [i nu s\le na]ionalizeze [i, de asemenea, a ales caleaimpozitelor sc\zute [i nu cea a cheltuielilorpublice. Dificil de `ntrev\zut acela[i drum [ipentru sociali[tii francezi care, a[a cum scrieun cunoscut editorialist politic, poate c\ s`ntcomplet inap]i pentru secolul XXI.

A fi republican

Am citit cu pl\cere ultima carte a filoso-fului Philippe Némo: Les deux Républiquesfrançaises, PUF, 2008. Autorul disec\ unuldintre cele mai tenace mituri fran]uze[ti: Re-

publica francez\ ar fi o crea]ie a st`ngii, iardreapta nu ar fi fost dec`t „reac]ionar\“. Toa-ta istoria `[i are originile `n Revolu]ia fran-cez\, c`nd momentul liberal a fost confiscatde jacobini, iar Teroarea a `nlocuit democra-tizarea. ~ncep`nd cu acest moment, st`ngafrancez\ [i-a `nsu[it Republica. Am fost ade-sea surprins de facilitatea cu care politicienii[i comentatorii politici francezi folosesc ad-jectivul republican. „Ce n’est pas républi-cain“, spun ei atunci c`nd e vorba de un actcondamnabil. Dar ce e republican [i ce nu?Republica e un exemplu pozitiv? Cunoscmonarhii constitu]ionale exemplare, ca celedin Anglia, Spania sau din unele ]\ri nordi-ce. De asemenea, [tiu c\ au existat sau exist\Republici detestabile: Uniunea Sovietic\ erao Republic\, [i Coreea de Nord, [i Iranul etot o Republic\. Rom=nia socialist\ a fost [iea o Republic\. Atunci de ce un republicanar fi un individ pozitiv?

Paris, decembrie 2008

Obama, Fran]a [i orgasmul politic

OVIDIU PECICAN

Disputa dintre corp [i suflet – tem\ de oanume vechime `n cultura european\, prezent\la loc de cinste [i `n tradi]ia cultural\ rom=-neasc\ premodern\ – cunoa[te ast\zi `ntru-chip\ri noi. Dar aceste metamorfoze traduc, `nfapt, [i recontextualizeaz\ o g`lceav\ iscat\`nc\ `n filosofia antic\ greac\, de Diogene dinSinope [i al]i dispre]uitori ai hedonismului,ajuns\ cu cre[tinismul la o expresie intransi-gent\ [i decantat\. ~nfr`narea pasiunilor sufle-te[ti [i a poftelor trupe[ti `n numele unei anu-mite morale, ideea abstinen]ei [i a postului, bachiar [i extravagan]ele legate de igien\ (renun-]area la ablu]iuni, `n contrast cu practicareaatent\ a purific\rilor fizice din alte religii) aufost, fiecare, idei [i practici care marcau undivor] tot mai radical, con[tient, `ntre o logic\a trupului [i una a spiritului.

Ast\zi pare aproape de la sine `n]eles, pen-tru mul]i in[i, c\ performan]a pneumatic\, pre-

misele m`ntuirii sufletului, salvarea de dincolode moarte – o aspira]ie la continuitate [i eter-nitate de care omul se va dispensa cu greu, [inumai `n unele cazuri -, se pot ob]ine doar prinpunerea `ntre paranteze a fizicului [i vizibilu-lui, `n numele unei concentr\ri pe comunica-rea cu invizibilul. De aici ideea – frustrant\ –de renun]are, de privare, de inducere, `n ultim\instan]\, a unui dezechilibru `n ordinea diurn\a vie]ii umane, de recentrare `n exteriorul cor-poralit\]ii [i a antenelor acesteia.

O astfel de op]iune are o at`t de mare greu-tate `n lumea cre[tin\, `n cea a religiilor orien-tale (`n yoga, `n buddhism, chiar [i `n filosofiaartelor mar]iale chineze [i japoneze), `nc`tast\zi, `n epoca unei globaliz\ri accelerate, ca-re `ncurajeaz\ contactele [i metisajele cultura-le, ea se reg\se[te pe mari teritorii, `n majori-tatea p\r]ilor lumii, `n cele mai felurite contex-te culturale, reprezent`nd o linie de conduit\ [ireflec]ie deloc marginal\.

Pentru adep]ii acestui mod de a `n]elegedrumul spre perfec]iunea accesibil\ umanit\]ii,suferin]a joac\ un rol central `n ob]inerea efec-tului dorit [i inducerea consecin]elor soteriolo-gice sperate. De la Dostoievski la victimeleGulagului, [i de la oamenii care au interiorizatprofund acest tip de atitudini [i valori p`n\ lamicii mimetici care le absorb f\r\ problema-

tiz\ri personale, valorizarea suferin]ei, ca uncriteriu regal de absolvire [i achizi]ionare arecompensei supreme, este foarte r\sp`ndit\ [iinfluent\. Din p\cate, `ns\, suferin]a `n sine nuofer\ nici o garan]ie moral\ referitoare la va-loarea uman\. R\m`n notorii excesele punitiveale Inchizi]iei `n numele unor valori moraleincontestabile [i ridic\ `n continuare `ntreb\rinivelarea prin suferin]\ `ndurat\ at`t de evreiivictime ale Shoah, c`t [i, `n contexte istoriceulterioare, a c\l\ilor de extrem\ dreapt\ aiacestora, `n temni]ele comuniste. R\m`n`nd laultimul exemplu, [i recunosc`nd proba foculuipe care o marcheaz\ suferin]a `n temni]ele po-litice ale stalinismului ne`nduplecat, cum po]idistinge, totu[i, `ntre suferin]a tic\losului [i ceaa inocentului, colegi de celul\? Chestiunea tri-mite, f\r\ `ndoial\, la parabola r\stigniriiM`ntuitorului `ntre doi t`lhari, dintre care unula dob`ndit prin credin]\ izb\virea la care t`njeacu o ultim\ suflare. Dar c`]i dintre vechii tor-]ionari sufer\ o transformare radical\ de con-[tiin]\, fie [i pe ultima sut\ de metri a vie]ii,transform`nd pilda neotestamentar\ `n adev\r[i experien]\ personal\? De altfel, `ntrebareapoate fi reformulat\ mai general, f\r\ a o leganeap\rat de experien]a suferin]ei: c`]i dintrenoi s`nt `n stare ca, `ntr-un anumit punct al vie-]ii lor – nu conteaz\ care anume –, s\ `[i exa-

mineze critic trecutul, deciz`nd o cotitur\ radi-cal\ `n destinul lor? C`]i s`ntem capabili nu dedestinul Sf`ntului Pavel, a[adar nu de o con-versie `n exact opusul a ceea ce fuseser\m`nainte, ci de o corectur\ pe m\car unul dintreliniamentele vie]ii noastre de zi cu zi? Numaicine a avut mereu dificult\]i cu trezirea la oanume or\ matinal\, precis\ [i recurent\, str\-duindu-se – constr`ns ori prin liber\ alegere –s\ `[i corecteze obi[nuin]a indisciplinei, poatem\rturisi dificultatea [i disconfortul resim]ite`n asemenea momente. Doar sedentarul care`[i propune s\ se apuce de sport sau sportivulc\ruia perspectiva unei boli `i impune s\ aban-doneze programul dinainte [tiu exact ce `n-seamn\ chiar [i schimbarea unei singure liniide evolu]ie personal\ din durata programuluiindividual al fiec\rei zile.

Cearta dintre trup [i suflet dob`nde[te onou\ consisten]\ ast\zi, c`nd excesele aten]iei`ndreptate c\tre modelarea aspectului fizic potaduce bulimia sau anorexia, [i c`nd cele ale ne-glijen]ei fa]\ de el induc alte deregl\ri [i boli(obezitatea, infec]ii [i sl\biri ale imunit\]ii fi-zice, datorate neglij\rii exigen]elor elementareale unei vie]i corporale echilibrate). Buna ad-ministrare a tensiunii [i complementarit\]iidintre vizibilul [i invizibilul dintre noi r\m`ne[i ast\zi una dintre provoc\rile mari cu care seconfrunt\ omul.

Trup [i suflet, din nou

NOTE INUTILE