Cine sunt cei 28 de eroi pentru care Barack Obama, la ... · nue reformele sîncepute de Petru cel...

Enache Sofronie Dumitru Gaspar Nicolae Toma Marin Stan

Barack Obama a făcut o serie de glu-me și a dansat pe hit-ul "Thriller" al luiMichael Jackson, luni, la ultima sa pe-trecere de Halloween de la Casa Albă, încalitate de președinte al SUA.

"Voi, băieți, arătați cu toții înfricoșă-tor, groaznic, mișto sau oricum încercațivoi să arătați", a spus Obama celor careau venit cu «Ne dați ori nu ne dați». "Spe-răm, dragi părinți, ca măcar în această zisă nu acordăm prea multă atenție mân-catului sănătos", a mai spus acesta.

"Bomboane pentru toată lumea", afost de acord Michelle Obama.

Familia Obama a decorat Casa Albăîntr-un fel specific sărbătorii de Hallo-ween și a primit peste 4.000 de persoane,cea mai mare parte fiind constituită din15 școli primare din Washington și fa-milii militare. Alegând să poarte costumeale unor personaje cât mai diferite, aceștiaau primit tot felul de dulciuri din parteapreședintelui și a Primei Doamne.

La petrecerea de Halloween, BarackObama a fost foarte inspirat în alegereacostumului optând să fie chiar președin-tele Statelor Unite.

După ce a înregistrat un "val fărăprecedent" în uz, termenul "Brexit" esteconsiderat de lexicografi "cea mai im-portantă contribuţie politică în limbajde 40 de ani, după scandalul Waterga-te", spun reprezentaţii DicţionaruluiCollins.

Brexit a apărut înainte de "Trum-pism" şi urmează să fie numit cuvântulanului de Dicţionarul Collins.

Editorul Dicţionarului Collins adeclarat că Brexit a fost pentru primadată folosit în 2013, dar utilizarea ter-menului a crescut cu un procent demai mult de 3,400% în acest an, în apro-pierea referendumului din luna iunie.Ramificaţii semantice ale cuvântuluiau apărut din momentul referendu-mului. O astfel de creştere, a spus Col-lins, este "fantastică", de când lexico-grafii au început să monitorizeze folo-sirea cuvântului.

Helen Newstead, directorul Col-lins este de p[rere c[ Brexit se "dove-deşte chiar mai util şi mai adaptabil"decât Watergate. Deşi definiţia terme-nului este evidentă, adică "retragereaRegatului Unit din Uniunea Europea-nă", alături de reproducerile derivate,printre care "bremain" şi "bremorse",termenul a inspirat, de asemenea, "omulţime de jocuri de cuvinte", a spusCollins.

Alt "concurent" pentru CuvântulAnului în Dicţionarul Collins este"Trumpism". "Cu toate acestea, longe-vitatea termenului "Trumpism" poatedepinde de succesul candidatului re-publican în viitoarele alegeri.", a adău-gat Newstead. Pagina 10

O înmormântare împ[r[teasc[ pentruÎnaltpreasfin\itul arhiepiscop Justinian

PaginiLE 4, 5

Rare; Micl[u; ;i-a dus pasiunea pentru Olimpia la rang de art[

Cine sunt cei 28 de eroi pentru care s-a ridicat Monumentul de la Socond?

S`n`tate Frumuse]e&Bitterul Taina Plantelor de la Hypericum,un produs tonic al organismului

Mierea, o alternativ[natural[ a zah[rului

Pagina 9Pagina 8

IAnul XIV Nr. 711 Duminic[ 6 noiembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Barack Obama, la ultima petrecere de Halloweende la Casa alb[

La doi ani după ce cetățenii furioși l-au destituit pe Viktor Yanukovych, pă-trunzând în locuința sa rezidențială dinafara Kievului, care țipa opulență, con-form noului sistem, oficialii trebuie să îșideclare averea și proprietățile și s-a doveditastfel că nici noua elit[ nu este mai brează.Declarațiile, pe care toți oficialii au fostnevoiți să le completeze au făcut publicfaptul că politicienii dețin multe curiozi-tăți, precum ouă Fabergé, ample colecțiide arme și rezerve uriașe de valută. Unpolitician a declarat că deține o biserică alui. Printre cele mai șocante amănunte dinaceste declarații, au fost banii cash pe carepoliticienii îi dețin. Prim-ministrul ucrai-nean, Volodymyr Groysman a declarat oavere de 1,2 milioane de dolari, 460.000de euro cash și o colecție de ceasuri delux, iar alți colegi de-ai săi au declarat sutede mii de dolari, în cash.

Demnitarii din Ucraina au ;ocat poporul cu averile lor

“Brexit” a fost desemnatCuvântul anului

Asociația “Codrenii” aduce un omagiu osta;ilor români care s-au jertfit în octombrie 1944

Cum trebuie s[ se `mbraceb[rba\ii la prima `nt]lnire?

Pagina 7

Pagina 3

2 Informa\ia de Duminic[/6 noiembrie 2016

În timpul domniei sale derulate în-tre anii 1762-1796, împărăteasa Eca-terina a II-a şi-a asigurat un asemeneagrad de putere şi control politic, încâteste dificil de găsit un exemplu similarîn întreaga istorie a omenirii. Ea esteresponsabilă de expansiunea fără pre-cedent a Rusiei precum şi de îmbună-tăţirea administrării ţării în stil occi-dental.

Descrisă adesea drept un „despotluminat feminin”, împărăteasa a rămasîn memoria multora şi pentru actelesale umanitare şi generozitatea de caredădea deseori dovadă.

Cu toate că apetitul sexual era unaspect definitoriu pentru personalita-tea sa, Ecaterina nu a lăsat niciodatăca viaţa sa amoroasă să-i oprească as-censiunea politică şi setea de putere.Împătimită a cititului, împărăteasa ci-tea cu pasiune încă din copilărie oricecarte-i cădea în mână. Curând a înce-put să fie interesată de filozofie, poli-tică şi istorie, autorii săi preferaţi fiindDiderot şi Voltaire. Ecaterina cea Marevorbea fluent germana, franceza şi ru-sa. Cu toate că era de neam german şiprimise o rigidă educaţie luterană încopilărie, împărăteasa s-a dovedit a fio ferventă credincioasă a Bisericii Or-todoxe Ruse precum şi o apărătoare ainstituţiilor statului rus. Liniile gene-rale ale politicilor sale erau centrate înjurul ideii că Rusia avea nevoie de operioadă extinsă de pace în timpul că-reia să-şi întărească statul şi să conti-nue reformele începute de Petru celMare.

Situaţia externă a determinat-o peîmpărăteasă să crească puterea Rusieiprofitând de slăbirea de moment a ve-cinilor săi, regatul Poloniei şi ImperiulOtoman. Războiul Ruso-Turc dintreanii1768-1774 s-a soldat cu victoriaRusiei, care a cucerit sudul Ucrainei,Crimeea şi nordul Caucazului.

Ecaterina a acordat o mare atenţieşi implemetării alfabetizării şi edu-caţiei. Nu a reuşit decât înfiinţarea câ-torva şcoli elementare, dar reformelesale au fost continuare de către succe-sorii săi la tron. ~mpărăteasa a încura-jat comerţul reducând taxele şi a invitatatât investitori ruşi cât şi străini să sestabilească în zonele defavorizate. Subconducerea sa, Sankt Petersburg-ul afost restaurat parţial. Tot ea este per-soana care a fondat Ermitajul, un mu-zeu într-o clădire anexă a Palatului deIarnă. În timpul domniei sale, a reuşitsă adauge 11 noi provincii ImperiuluiRus, iar populaţia imperiului s-a du-blat.

Ecaterina cea Mare a murit în ur-ma unui infarct pe data de 6 noiembrie1796.

220 de ani de lamoartea \arinei

Ecaterina cea Mare

EVENIMENTSau doară să aşteptăm pînă îşi vor uita şi limba toţi românii, ca atunci să vadă şi orbii şi să zică< Acum vedem şi noi, că

zău uniunea asta a fost periculoasă pentru români!". Dar ce va folosi atunci strănepoţilor degeneraţi, că vor cunoaşterătăcirea părinţilor lor celor fricoşi şi ticăloşi, ce le va folosi, cînd acum îi va fi răpit cu sine torentele ungurismulni, de nuse vor mai putea întoarce înapoi> în deşert se va mira posteritatea, cum de n-am cunoscut noi.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Simion Bărnuțiu s-a născut la21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28mai 1864, în localitatea Sânmiha-iu Almașului. El a fost un onorantom politic român, istoric, filosofși profesor universitar, unul din-tre principalii organizatori ai Re-voluției Române de la 1848-1849din Transilvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat înistorie ca “Discursul de la Blaj.” V[ pre-zent[m fragmente din acest discurs.

LVIII. Au nu s-ar cuveni mai binescopului societăţii, păcii şi fericirii naţiu-nilor conlocuitoare, ca unde vor fi nu-mai unguri, acolo şi diregătorii să fienumai unguri, unde vor fi numai ro-mâni, acolo diregători încă să fie numairomâni, unde vor fi mestecaţi, acolo di-regătorii încă să fie mestecaţi, pentru casă răspundă lipselor poporului, fiindcă,după mintea sănătoasă, diregătorii sîntpentru popor, nu poporul pentru dire-gători. Ce va zice poporul dacă îl va în-treba cineva, care dreptate îi este maieftină, ceea ce se face într-ascuns cu scri-sorile de sute de coale, care nu le vădnici odată părţile litigătoare şi se tragănăzeci şi sute de ani, sau care se fineştemult în două-trei zile, vorbind părţileîn limbile lor, în vederea şi auzul tuturor.Şi care gubernare este mai uşoară< cudiregători şi cu limbă străină, sau culimba sa şi cu diregători aleşi de popordin sînul său? De ce să nu poată fi maimulte limbi în administraţiune de aciînainte, cînd ştim că pînă acum au fostîn uz mai multe limbi la dicasteriile aces-tei ţări, şi nefericirea ţării n-a venit dela mulţimea limbilor, ci de la mulţimeaprivilegiilor. Iară ce se ţine de limba ro-mână, aceasta e limbă oficioasă de centede ani la toate scaunele de judecată aleprotopopilor şi la consistoarele româ-nilor din Ardeal (Aci adauge Bariţiu< şilimbă politică în Principatele române”),pentru ce să nu fie dar matură pentrulegi şi gubernare, cînd sînt tipăriţi într-însa codici de legi şi mulţime de altecărţi?

LIX. Tăcem alte argumente maimult curioase decît serioase ale unguri-lor, precum sînt de exemplu< că unitatealimbii o ar cere şi unitatea coroanei un-gureşti, şi datoria de a se conserva pe si-ne, şi altele asemeni, le tăcem deoarececoroana cea adevărată a ţării, ce se ziceacum Ungaria, nu sînt cercurile de metalcele de la papa Silvestru, care încă sevăd a fi date dimpreună cu simvolul<Regnum unius linguae imbecille est,aşadar nu spre stîngerea altor naţiuni>ci naţiunile care locuiesc pe pămîntulDaciei şi al Panoniei, aceste sînt coroanacea adevărată a ţării, şi ale acestei co-roane sînt drepturile acele mari, de carenimănui nu-i este iertat a se atinge. Cudatoria ungurilor, de a se conserva pesine, ca să nu peară pentru puţinătatealor, nu este legat dreptul de a-i înghiţipe români şi pe schiai, cine poartă culpa,dacă a ajuns naia ungurească între Scila;i Caribde; ce ursită rea îi împinge, casă ridice asupră-şi toate vînturile, cîndar trebui să le aline> să mînie pe to\i zeii,cînd ar trebui să-i îmblînzească> ce po-litică e despre partea lor, de se pun cuatîtea puteri în contra naţiunilor, cu carear trebui să lege cele mai tari legăminte,ca să-si apere fiinţa comună de duşmanicomuni?

LX. Din toate aceste urmează, căunitatea limbii în statul poliglot nu ocere nici unitatea statului, nici unitatealegislaţiunii, nici înlesnirea, ieftinătateaşi repeziunea gubernării, nici starea cul-turii altor limbi> ci o cere, precum amzis, numai comoditatea despotismuluişi cugetul lui cel nelegiuit, de a răpi li-bertatea naţiunilor, ca să domneascăpreste ele.

LXI. Deci naţiunea ungurească nupoate să pretindă privilegiu preste altenaţiuni nici în respectul limbii, ci trebuiesă se mulţumească şi ea cu egalitatea şicu dreptatea. Numai pînă unde ţinedreptatea e umanitate, dincolo de drep-tate locuiesc fiare sălbatice. N-are naţiu-nea ungurească nici un scop necesar,nici o indigenţă adevărată, care să nu leaibă în aceeaşi măsură şi celelaltenaţiuni. Poftadomnirii peste celelalte nu e indigenţăadevărată, ci numai paroxism de friguri,care lăsînd-o odată, va peri şi cel apetitspuriu de a înghiţi pe alte naţiuni.

Dacă au lipsă ungurii să vorbeascăungureşte în adunările lor - şi care tiranar fi atît de nebun ca să-i facă a vorbi înlimba care nu o cunosc, - au şi româniitot aceeaşi lipsă< cum încape dar aci lim-ba diplomatică? Dacă nu-şi pot închipuiungurii, cum să-i guberne oarecine cudiregători străini şi cu limba străină,care nu o înţeleg> românii încă nu văd,pentru ce să fie lipsa ungurilor mai în-teţitoare decît a românilor, şi în căutareaasta> deci dacă e şi aci tot aceeaşi lipsăşi tot acelaşi drept egal, unde este teme-iul privilegiului limbii lor? Dacă-i con-strînge natura pe unguri cu necesitateacea mai imperioasă, ca să înveţe în limbalor toate de la alfa pînă la omega, totacea natură îi face şi pe români, şi tot înasemenea necesitate şi tot pentru ase-menea scop, ca să înveţe româneşte.

O natură le-a născut pe toate naţiu-nile, o amoare le-a vărsat în inimă sprelimba lor, un sentiment de onoare bateîn inimile tuturor, şi un scop le-a prefipttuturor şi acest scop nu se poate ajunge,dacă va domni una peste alta, ci numaidomnind drept egal peste toate.

Unde are aci loc privilegiul oricărei

limbi pînă cînd va sta numele de dreptşi de libertate pe pămînt? Sau doară un-gurul are privilegiul şi spre a-şi ama lim-ba, mai ferbinte decît românul pe a sa,şi ca să fie mai superb cu originea sa ceaschitică, decît românul cu cea italică?Pînă cînd nu se va stinge sentimentulde amoare şi de onoare din piepturiletuturor românilor- nici decum!

LXII. Aşa este, fără de naţionalitatenu e libertate, nici lumină nicăiri, ci pre-tutindeni numai catene, întuneric şiamorţire; ce este apa pentru peşti, aerulpentru sburătoare şi pentru toate vieţui-toarele, ce este lumina pentru vedere,soarele pentru creşterea plantelor, vorbapentru cugetare, aceea e naţionalitateapentru oricare popor, într-însa ne-amnăscut, ea este mama noastră, de sîntembărbaţi, ea ne-a crescut, de sîntem liberi,într-însa ne mişcăm, de sîntem vii, în-tr-însa viem, de sîntem sup[raţi, ne alinădurerea cu cîntecele naționale, prin eavorbim şi astăzi cu părinţii noştri, careau trăit înainte de mii de ani, prin ea nevor cunoaşte strănepoţii şi posteritateapeste mii de ani, naţionalitatea e îndem-nul cel mai potent spre lucrare pentrufericirea genului omenesc, pe care nu-ltrage inima a lucra nici pentru a naţiuniisale glorie şi fericire, acela nu e decît unegoist pentru umanitate, de care e păcatcă l-a decorat natura cu formă de om,naţionalitatea e libertatea noastră ceadin urmă şi limanul salatei noastre ve-nitoare, numai libertatea aceasta n-a ră-pit-o pînă acum nici un barbar de la ro-mâni, după ce le-au luat toate, de 17 cen-te de ani se luptă genul român în depăr-tata Dacie cu toate turmele barbarilor,şi ancora aceasta a ţinut naţia românăîn contra tuturor valurilor, de nu s-a cu-fundat în abisul peririi cu barbarii dim-preună. Şi iată că uniunea cu Ungariaacum va să frîngă şi să smulgă aceastăancoră de mîntuire, va să strice acest or-gan al vieţii româneşti, va să răpeascăde la români şi libertatea cea mai de peurmă. Asta e uniunea pentru români!Pentru unguri e viaţă, moarte pentru ro-mâni, pentru unguri libertate nemărgi-nită, pentru români servitute eternă.

Unindu-se naţiunea română cu Un-garia, nu va avea nici şcoale, nici dire-gători naţionali, care să poarte grije descoale şi de interesele naţionale, nicichiar biserică naţională, toate aceste sevor boteza a doua oară pe nume ungu-resc, toate se vor înbrăca în veştmînt un-guresc, din oara în care se va declaranaţiunea pentru uniune, se va învoi laperirea sa însăşi, ea va începe îndată a sestinge şi a peri ca un arbore fulgerat,atunci nici om, nici Dumnezeu nu-l maipoate scăpa pe român de perire naţio-nală, pentru că învoindu-se la sentenţamorţii sale, va arăta că preoţii românierau trecuţi de mai nainte la idolii ginteistrăine, patricii lor erau cumpăraţi, po-porul vîndut şi toată naţiunea era moartămai dinainte, şi ungurii acum îi fac nu-mai îngropăciunea cea de batjocură.

LXIII. Şi întru adevăr, cine ne-arputea scăpa de perire, cînd Dumnezeuastăzi nu mai învie morţi, doară se în-crede cineva în cultura de astăzi a ro-mânilor, că se va înfrunta cu toate aten-tatele ungureşti, ci rău s-ar înşela româ-nii, cînd şi-ar cerca scăparea într-astăcetate fără de muri şi părăsită de custozi.Sau nu pentru aceea vreau ungurii săfacă ţeară ungurească şi din Ardeal, caapoi să poată preface toate institutele decultură ale Ardealului în institute un-gureşti? Ce va fi de literatura noastră,

cînd vor fi îndreptate în contra ei toatetunurile ungurismului, ca să o sufle învînt ”ut corpora lente augescunt, citoextinguuntur, sic ingenia studiaque op-presseris facilius quam revocaveris" (Ta-citus, Agric. C. III)? Sau doară să aştep-tăm pînă îşi vor uita şi limba toţi românii, ca atuncisă vadă şi orbii şi să zică< Acum vedemşi noi, că zău uniunea asta a fost peri-culoasă pentru români!". Dar ce va folosiatunci strănepoţilor degeneraţi, că vorcunoaşte rătăcirea părinţilor lor celorfricoşi şi ticăloşi, ce le va folosi, cîndacum îi va fi răpit cu sine torentele un-gurismulni, de nu se vor mai putea în-toarce înapoi> în deşert se va mira pos-teritatea, cum de n-am cunoscut noi, căfiecare naţiune numai atîta onoare şi va-loare are înaintea statului, cîtă onoare şivaloare are limba ei, în deşert se va miracum de n-am văzut noi în secolul lumi-nilor şi al naţionalităţii ce este naţiona-litatea, cum n-am prevăzut perirea ginteinoastre, cînd ungurii ni-o spuneau cuzeci de ani mai nainte, că vor să-i stingăpe români. Aşa posteritatea română seva mira de nesimţirea noastră şi ne vablăstăma în morminte, căci am ascultatcu nepăsare sentenţa de moarte a ginteinoastre, căci n-am recurs chiar şi la celemai din urmă mijloace pentru apărareanumelui român, căci nu ne-am ridicattoţi pentru unul şi unul pentru toţi, casă depărtăm, de la strănepoţi această in-famie nemeritată, au nu era lucru maistrălucit şi mai măreţ înaintea oamenilorşi a dumnezeilor ca să ne oştim pentrunemurire şi mai bine să descindem toţiîn morminte la părinţii noştri încoronaţicu glorie, decît să lăsăm o infamie sem-piternă ereditate nefericiţilor noştri stră-nepoţi, ce limbă poate să spună arnarul,care-l sufere numai în trei zile omul con-damnat la moarte, dar apoi amarul uneinaţiuni cine îl va spune, pe care o ar vin-de fiii săi cei înţelepţi? Ce condei poatesă descrie durerile celui îngropat de viu,iată, el se deşteaptă în mormînt, îşimu;că buzele şi-şi roade mînile de des-peraţiune, că nu-i luceşte nici o rază descăpare în fundul mormîntului, ci du-rerea acelui nefericit e scurtă, iară du-rerea unei naţiuni ce merge spre perireva trece împreună cu istoria din secolîn secol şi de la generaţiune la generaţiu-ne, cînd nu se va mai auzi nici o vorbăromână între Olt, Mureş şi Tisa, cîndsunetele cele dulci ale limbii noastre sevor fi schimbat demult în sunete barba-rice amorţire, cînd nu se vor mai gloriastrănepoţii celor de astăzi, cum că sîntviţa de sub cerul cel blînd al Italiei, cîndle va fi ruşine de memoria Scevolilor,Bruţilor, Scipionilor şi vor jura poate căse trag deadreptul din turmele lui Atila,atunci sapa şi aratul barbarului va scoatedin pămînt cîte o peatră romană, ca sămărturisească, cum că petrile au maimultă simţire de veneraţiune cătră me-moria naţiunii celei dintîi, care a figuratodată în lume, decît milioanele de le-gionari, pe care ne-au aşezat aci Traian,ca să custodim ne-moartă gloria nume-lui roman> şi noi în loc să o mărim, oam micşorat, o am întunecat, o am vîn-dut, şi împreună cu naţiunea o am în-gropat în anul 1848!

***Fragmente din discursul marelui pa-

triot român Simion Bărnuțiu ve\i citi ̀ nnumerele urm[toare ale suplimentuluiIn forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Simion Bărnuțiu a fost unul dintreprincipalii organizatori ai Revoluțieide la 1848-1849 din Transilvania

Discursul lui Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (iX)

6 noiembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

Ziua de 5 noiembrie 2016 vaavea o mare importanţă de acumînainte în istoria Ţării Codrului.Lucru datorat Asociaţiei „Codre-nii” care în această zi a reuşit sădăruiască tezaurului codrenesc unansamblu monumental dedicatjertfei soldaţilor români căzuţi ladatorie în octombrie 1944 pentrureîntregirea hotarelor ţării.

Ansamblul monumental, străjuit dedrapele tricolore, cuprinde o cruce brân-covenească din marmură albă de Ruşchiţaşi o piatră din granit negru de Tripşor –Săpânţa pe care sunt înscrise numele a 27de eroi identificaţi precum şi un erou ne-identificat, căzuţi la datorie în acele ziledin octombrie 1944. Ansamblul centraleste aşezat pe un tumul sub forma uneicalote sferice, cu înălţimea de 1,20 m şicu raza 1<200.000 din raza Pământului,înscris într-un pătrat cu latura de 16 m,împrejmuit de gablioane de piatră. Supra-faţa desfăşurată a incintei reprezintă1<1.000.000.000 din suprafaţa RomânieiMari. Pe tumul sunt înşiruite, pe o spiralădacică, un număr de 28 de cruci albe, or-todoxe. În colţurile ansamblului monu-mental sunt amplasaţi arbuşti de lauri, ca-re simbolizează pacea şi eternitatea.

Un volum atât de necesar

Cu prilejul dezvelirii şi sfinţirii an-samblului monumental, situat pe drumuljudeţean 193 F, Socond – Soconzel, a fostlansat şi un volum dedicat acelui sacrificiu,realizat de către semnatarii acestui articol.În calitate de autori ai volumului,mulţumim tuturor celor care ne-au ajutatsă finalizăm demersul nostru, în specialdomnilor ingineri Alexe Gheorghe dinRâmnicu Vâlcea şi Teodor Popescu dinCaracal.

În cele ce urmează, am extras din vo-lum scurte portrete ale eroilor căzuţi ladatorie, majoritatea din judeţe aflate însudul ţării. Nu avem certitudinea că listaeroilor este completă. Unele biografii amreuşit să le detaliem, inclusiv cu fotografii,altor eroi nu am reuşit însă nici măcar săle găsim cu exactitate localitatea de başti-nă, cu toate că am făcut demersuri în acestsens. Suntem însă siguri că truda noastrăva fi de folos unor cercetări viitoare. Totde atât de încredinţaţi suntem că eroii So-condului merită mai mult decât am reuşitsă facem noi pentru ei astăzi.

Băieţii viteji, căzuţi la datorie

Cap. ADAM STOIAN, Reg. 19 inf.,născut la 09.10.1916, Cotmeana, Ialomiţa,fiul lui IOAN şi NEAGA, ctg.1938, dece-dat la 19.10.1944. În lucrarea lui Ioan Ciar-nău localitatea este denumită Cosmeanca,neidentificată de noi. Nici de la PrimăriaCotmeana nu am primit alte informaţii.

Cap. AMZULOIU DUMITRU, Reg.2 inf., născut la 30.08.1922, Turceşti, Vâl-cea, fiul lui IOAN şi ECATERINA, ctg.1944, decedat la 19.10.1944. Locul naşteriieste de fapt localitatea Valea Mare, comu-na Turceşti, care actualmente este o su-burbie a oraşului Berbeşti. Data naşteriicorectă este 21.08.1922, iar tatăl erouluise numea Ion Gheorghe Amzuloiu.

Serg. ANGHEL (D.) ILIE Reg. 31 inf.,născut la 24.09.1910, Slătioara, jud. Ro-manaţi (astăzi jud. Olt), fiul lui DUMI-TRU şi MARIA, ctg. 1932, decedat la19.10.1944. În Slătioara există un monu-ment dedicat celor nu mai puţin de 140de eroi din Slătioara căzuţi pe câmpurilede luptă pentru reîntregirea patriei. Câtăjertfă de sânge a putut da această localitate>

în spatele monumentului, comunitatealocală a ridicat o adevărată pădure de cruciîn memoria acestor eroi.

Serg. BĂDICA DIONISIE, Reg. 2inf., născut în anul 1921, Corniş-aziCernişoara com. Mădulari (jud. Vâlcea),fiul lui Constantin şi Ioana (înmormântatîn Cuţa). Conform informaţiilor lui IoanCiarnău, culese de la Arhiva MinisteruluiApărării Naţionale, Stat Major, primul sol-dat român căzut la datorie în luptele de laSocond a fost sergentul Dionisie Bădicădin Regimentul 2 infanterie, decedat la18 octombrie 1944. Din amintirile lui IoanToduţ, martor şi participant la înmor-mântare, am aflat că acest prim erou, rănitprin împuşcare la Socond, a fost adus decamarazii săi, cu intenţia de a fi dus la spi-talul de campanie care se afla în Stremţ.

Eroul a decedat când a ajuns în Cuţa,dându-şi ultima suflare în faţa bisericii.Sicriul a fost confecţionat din nişte lăzi decătre Iuănu Pocăitului. Parohul Filip Glo-dan, cantorul Gheorghe Buzaş şi sfătulDumitru Fechete (zis Mitru Lichii Vârvii,„care zîcea şi cu ceatăra”), s-au îngrijit,împreună cu sătenii, de înmormântareacreştinească a sergentului Dionisie Bădică.La cimitir a fost dus cu un car tras de „do-uă vaci de dibol”, aparţinând aceluiaşi Iuă-nu Pocăitului care ar fi spus, conformmărturiei lui Ioan Toduţ< „nu-mi bănuiescsă-mi moară vacile amândouă, dar euvreau să ajut armata română, «mni se parecă i-o şi murit o vacă, că o fost cu armatapână la Jerăuşe»”.

Martoră şi participantă la evenimenta fost şi Floarea Podină (născută Goste în1930, cunoscută în sat ca Floarea Diordi-chii lui Ioani Băinţanului), care a dus laceremonia înmormântării crucea bisericii.Satul întreg l-a plâns pe erou, cu gândulla ai lor, plecaţi pe front, zicând< „Şi a nost’îi oareunde”. Dânsa îşi aminteşte că Dio-nisie Bădică ar fi fost ucis de la o fereastrăa unei case din Socond. (...) Despre acesterou putem spune că a avut un destin pos-tum fericit, căci locul său de veci a fost şieste îngrijit de membrii familiei unui eroucuţan căzut, se pare, la Cotul Donului,Dumitru Domuţa. (...)

Serg. BERBEC VICTOR, Reg. 2 inf.născut la 07.07.1919, Moşna, Braşov, fiullui NICOLAE şi CONSTANTINA, ctg.1941.

Sold. BRESLEAGĂ GHEORGHE,Reg. 31 inf., născut la 28.03.1921, Răzmi-reşti, Vlaşca, fiul lui MATEI şi GHER-GHINA, ctg.1943.

Sold. BIRĂUŢ CONSTANTIN, Reg.19 inf., născut la 02.02.1919, Olţeşti, Vâl-

cea, fiul lui ALEXANDRU şi MARIA, ctg.1941.

Sold. BURUGA HRISTEA, Reg. 19inf., născut la 26.01.1916, Balş, Romanaţi,fiul lui GHEORGHE şi DUMITRANA,ctg. 1938. Nu a fost identificat în registrelede stare civilă. Posibil ca acest erou să sefi născut într-o localitate învecinată cuacest oraş din judeţul Olt.

Cap. CĂTĂNESCU TUDOR, Reg.19 inf., născut la 02.10. 1922, Zănoaga,jud. Romanaţi (astăzi în jud. Dolj, comunaLeu), fiul lui STANCU şi MARIA, ctg.1944 mort la 19 octombrie 1944 în So-cond. Era necăsătorit. A mai avut un frate,Marin, decedat, urmaşii săi trăind prinBucureşti. (...)

Cap. CONSTANTINESCU GHE-ORGHE, Reg. 2 inf., născut la 17.12.1921,Slăveşti (azi Târgu Gânguleşti, aparţinătororaşului Berbeşti), Vâlcea, fiul lui NICO-LAE şi DUMITRA, ctg. 1943. În oraşulBerbeşti este înălţat un monument închi-nat eroilor din cele două conflagraţii mon-diale.

Frt. DINCĂ IOAN, Reg. 2 inf., născutla 25.06.1922, Băleasa, Romanaţi, fiul luiANTON şi MARIA, ctg.1944.

Sold. DINCULEANA TUDOR, Reg.31 inf., născut la 05.03.1922, Bârza, Dolj,fiul lui MARIN şi MARIA, ctg. 1944.

Serg. DINU VASILE, Reg. 19 inf.,născut la 25.10.1915, Mărgăriteşti, Roma-naţi, fiul lui MARIN şi ANICA, ctg. 1937.

Serg. ENACHE SOFRONIE, Reg.19inf., născut la 08.04.1920, Dioşti, Roma-naţi, fiul lui IOAN şi ECATERINA, ctg.1942. Făcea parte din ctg. 1942. A decedatîn 20 octombrie 1944 în Socond. A avutdoi băieţi, Florea şi Marin. Florea (dece-dat), are 4 copii< Maria, Eugen, Vasilica şiAngelica. Marin, care trăieşte, are doi co-pii< Aurel şi Smaranda Elena.

Lt. Rez. GAŞPAR DUMITRU, Reg.3 Inf., născut la 29.08.1915, Ştirbeşti, Vâl-cea, fiul lui PANTELIMON şi ECATERI-NA, ctg. 1937, decedat la 21.10.1944 con-form evidenţelor MAN, înmormântat înSoconzel.

De la doamna Iuliana Voin, nepoatăde soră a locotenentului Dumitru Gaşpar,am aflat că la ora înrolării sale acesta erajudecător la Slatina. Urmase Liceul „SpiruHaret” din Bucureşti şi cunoştea perfectlimba germană. Din fotografiile trimiseam aflat că a luptat şi pe frontul de Est, in-clusiv la Cotul Donului. Eroul a mai avuttrei surori, dintre care în viaţă este doarcea mai mică, cu 22 de ani mai tânără de-cât Dumitru Gaşpar.

Potrivit jurnalelor de front, decesul

(sau rănirea gravă) s-a produs la Socondîn 19.10.1944. (...) În semn de respect pen-tru jertfa şi eroismul său, o stradă din ca-pitala ţării îi poartă numele.

Sold. IACOB DUMITRU, Reg. 31inf., născut la 08.08.1923, Vasilaţi, Ilfov,fiul lui MIREA şi MARIA, ctg. 1945.

Slt. Activ IONESCU din Slatina, nouvenit în Compania II. Din mărturia luiVasile Pop din Hodişa (1923-2006), im-plicat alături de ostaşii români în luptelede la Socond şi care a călăuzit trupele ro-mâne până în Răteşti, probabil în data de21 octombrie 1944, am aflat că a fost re-compensat de către unul dintre ofiţeriisuperiori cu un binoclu care avea mono-grama „Ionescu”. Acel binoclu l-a păstratpână când, după zeci de ani, la insistenţelestăruitoare ale unuia dintre şefii săi de laBanca Naţională din Baia Mare, s-a des-părţit de obiectul care îi aducea cu emoţiemereu aminte de acele zile sângeroase alelui octombrie 1944, bănuind că proprie-tarul binoclului fusese unul dintre eroiicăzuţi la Socond.

Sold. IVAN IOAN, Reg. 31 inf., năs-cut la 04.04.1923, Oporelu, Olt, fiul luiMARIA, ctg.1945.

Cap. NEAŢĂ CONSTANTIN, Reg.31 inf., născut la 30.07.1914, Răteşti, Ar-geş, fiul lui GHEORGHE şi MARIA,ctg.1936. Am reuşit să îi identificăm co-piii, care astăzi au vârste de aproximativ70-80 de ani. Şi-au amintit cu greu detatăl lor, dar împreună cu nepoţii o să văcontacteze la numărul de telefon pe carel-aţi pus în email. Pentru orice colaborarevă stăm la dispoziţie.

Cap. NICOLAE TOMA, Reg. 2 inf.,născut la 28.05.1919, Stroieşti, Vâlcea,fiul lui GHEORGHE şi MARIA,ctg.1941. Era originar din satul Dianu,aparţinând comunei Stroieşti. Proveneadintr-o familie onestă şi modestă, de bunigospodari, şi nu în ultimul rând cu mulţicopii, mai exact au fost 9 fraţi. A fost ne-căsătorit, în amintirea rudeniilor rămâ-nând ca un om foarte ordonat şi disci-plinat. (...)

Sold. POPA CONSTANTIN, Reg.19 inf., născut la 05.07.1922, Baldovi-neşti, Romanaţi, fiul lui IOAN şi IOANA,ctg. 1944.

Cpt. activ PAUL CONSTANTINES-CU, Comandantul companiei mitraliere.Despre sfârşitul său există un impresio-nant text< ,,În această luptă a căzut slt.activ Ionescu din Slatina, nou venit încompania a doua. A mai căzut, lovit mor-tal de o schijă şi cpt. activ Paul Constan-tinescu, comandantul companiei de mi-

traliere, în prima sa zi de front”. Ce dra-mă, să mori în prima zi de front!

Slt. Rez. STAN MARIN, Reg. 19 inf.,născut la 17.08.1912, Brâncoveni, jud.Romanaţi (astăzi jud. Olt), fiul lui DU-MITRU şi MARIA, ctg. 1943, decedat la20.10.1944. Era de profesie învăţător şiavea post în Turda. A luptat şi pe frontulde Est. Nu a fost căsătorit. A avut trei su-rori< Petra, decedată de tânără, Ioana şiDumitra. Nepoata lui Ioana, Mariana,căsătorită Pop, profesoară de chimie laLiceul „Emil Racoviţă” din Baia Marene-a pus la dispoziţie o fotografie a erou-lui. Fotografia face parte dintr-o colecţieintitulată ,,EROUL MEU” şi este rodulunei activităţi şcolare. De la noi nepoataa aflat cu emoţie cât de aproape este deeroul dumneaei. Îl credea mort prin Ru-sia. În localitatea natală are ridicată ocruce pe un mormânt simbolic, tot acoloexistând şi un monument închinat eroi-lor căzuţi la datorie pentru patrie.

Serg. Maj. ŞERBAN FLOREA, mortla atacul asupra localităţii Gerăuşa şi în-mormântat în Socond.

Sold. CIOBANU ION, Reg. 3 inf.,născut la 24.02. 1921, Mereni, Vlaşca,fiul lui MARIN şi GLIŢA, ctg. 1943, mortla 21.10.1944 (Conform evidenţelor Ar-hivelor Ministerului Apărării Naţionale)şi evidenţelor din Registrul morţilor dinSoconzel poz. 12 din octombrie 1944,localitatea naşterii este indicată Mereniide Jos. Data înmormântării este 23 oc-tombrie 1944. Din arhivele parohiale dinSoconzel rezultă că preotul local VasileNemeş a înmormântat în ziua de 23 oc-tombrie 1944 doi eroi< soldatul ION CIO-BANU, şi sold. MARIN VLĂSCEANU,ortodox, 20 ani, născut în Bilciureşti, jud.Dâmboviţa din Regimentul 3 Dorobanţi,decedat în 21 octombrie 1944 înmor-mântat în Soconzel, la 23 octombrie1944. La slujba de înmormântare a par-ticipat şi serg. T.R. Sindilă S. Ioan. În evi-denţele MAN la Soconzel este menţionatşi un erou necunoscut. Probabil că eroulnecunoscut este Marin Vlăsceanu.

Sold. STANCIU V. IOAN, Reg. 3inf., născut în anul 1923, ctg. 1945, mortîn 19.10.1944 (Conform evidenţelor Ar-hivelor Ministerului Apărării Naţiona-le).

EROUL NECUNOSCUT - Dintr-ocarte a regretatului profesor Traian Rus,care, citându-l pe Vasile Zaharie („Vicele”,născut în 1928) din Orţiţa, ne informeazăcă un sergent român, rănit grav în luptelede la Socond, probabil în data de 19 oc-tombrie 1944, fiind transportat cu o că-ruţă spre spitalul din Cehu Silvaniei, adecedat la Orţiţa. Vasile Zaharie, un ado-lescent de 16 ani la acea vreme, a săpat ogroapă mai mare, în locul numit „PăCoaste”, împreună cu „alţi prunci maimărişori”, în care a fost înmormântat ală-turi de un soldat german. Crudă soartă.Probabil camarazi pe frontul de Est,duşmani pe frontul de Vest, îi împacăpământul, o groapă comună, neştiuţi denimeni. Probabil daţi dispăruţi de ambeletabere. Pentru cine şi pentru ce au luptataceşti necunoscuţi?

***Ansamblul monumental şi volumul,

ambele realizate prin truda Asociaţiei“Codrenii” se doresc a fi un necesar şi fi-resc omagiu adus de românii din Codru,ostaşilor români care şi-au jertfit vieţileîn octombrie 1944. „Codru-i frate cu ro-mânul” spunea poetul nostru nepereche>Ţara Codrului doreşte să răsplătească sa-crificiul tinerilor soldaţi, majoritatea dinsudul ţării, aşezând aceste două daruri latemelia unităţii naţionale, acum când cen-tenarul Marii Uniri este atât de aproape.

Ing. Ionel Costescu, dr. Viorel Câmpean

EVENIMENTAnsamblul monumental şi volumul, ambele realizate prin truda Asociaţiei „Codrenii” se doresca fi un necesar şi firesc omagiu adus de românii din Codru, ostaşilor români care şi-au jertfitvieţile în octombrie 1944.

Cine sunt cei 28 de eroi pentru cares-a ridicat Monumentul de la Socond?

Ansamblul monumental cuprinde o cruce brâncovenească din marmură albă de Ruşchiţa şi o piatră din granit negru deTripşor – Săpânţa pe care sunt înscrise numele a 27 de eroi identificaţi precum şi un erou neidentificat


IN MEMORIAM“ÎPSa Justinian Chira face parte din categoria marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-mâne ce au trăit în perioada comunismului și a așa-zisei perioade a democrației, dupăRevoluție, a libertății religioase. Și una și alta cu greutățile și capcanele lor.”

O înmormântare împ[r[teasc[ pentruÎnaltpreasfin\itul arhiepiscop Justinian

A scrie despre personalitatea ÎnaltPreaSfințitului Justinian Chira, trecut lacele veșnice, este pentru mine un lucruce mă onorează deopotrivă, dar mă și fa-ce responsabil. Pentru că ÎPSa face partedin categoria marilor ierarhi ai BisericiiOrtodoxe Române ce au trăit în perioadacomunismului și a așa-zisei perioade ademocrației, după Revoluție, a libertățiireligioase. Și una și alta cu greutățile șicapcanele lor.

Eu, personal, l-am cunoscut pe IPSaJustinian în toamna anului 1973, ca elevseminarist la Cluj, în anul V fiind. Întor-cându-mă din vacanța de vară prelungită,începeam anul școlar ca studenții, la 1octombrie, am avut surpriza deosebit deplăcută de a-l găsi deja hirotonit și insta-lat pe postul de episcop vicar, la reco-mandarea IPS Teofil al Clujului, venindde la stăreția Rohiei, unde a slujit de laînceput, undeva de prin 1941. Și pentrucă aveam un grup coral, îl însoțeamaproape la toate sfințirile de biserică, bu-curându-mă sufletește de prezența, slu-jirea și rugăciunea PreaSfinției Sale peatunci. Îmi aduc aminte că de multe ori,seara, se plimba prin curtea Episcopieiși a Seminarului care erau aproape co-mune, despărțite doar de un gard viu,unde stătea mereu de vorbă cu elevii se-minariști, printre care eram și eu, poves-tindu-ne la toți din întâmplările vieții șivorbindu-ne din înțelepciunea sa, îm-părtășindu—ne și din Cuvântul lui Dum-nezeu. L-am reîntâlnit undeva după 10ani, la Oradea, între timp eu terminasem

Facultatea de Teologie de la Sibiu și eramangajat pe postul de diacon în Oradea laBiserica cu Lună, Catedrala Episcopiei.În 1984, toamna, se împlineau 200 de anide la zidirea acestei biserici și evenimen-tul a fost marcat printr-o manifestare re-ligioasă de către P.S. Vasile Coman, Epis-copul Oradiei, cu invitați din alte eparhii,iar de la Cluj a fost prezent P.S. Sa Justi-nian, ca episcop vicar al acestei Arhie-piscopii.

În 1987, cu data de 1 noiembrie amfost transferat în orașul Satu Mare, iardupă Revoluție, în 1990, s-a reînființatEpiscopia Ortodoxă a Maramureșului lacare s-a arondat teritorial și județul SatuMare. În această calitate de component,de aparținător și slujitor, ca preot al epis-copiei, am avut parte de multe întâlniri,slujiri la Sfânta Liturghie cu IPSa. Dupănumirea mea ca protopop, la jumătateaanului 2005, bineînțeles că legăturile șiîntâlnirile directe au fost mai dese. Pre-zența obligatorie la toate slujbele reli-gioase, la ședințele cu protopopii, la eve-nimentele culturale desfășurate, la întâl-nirile cu autoritățile locale și județene,au fost de asemenea momente binecu-vântate ce mi-au oferit prilejul de a fi înpreajma IPSale. În toate aceste întâlniriși slujiri l-am perceput, l-am cunoscutca pe un om foarte bun, ca pe un ierarhdeosebit, cu sufletul deschis, foarte ru-gător, trăitor, smerit, postitor. Știm căatunci când avea de făcut o hirotonie depreot sau de diacon ajuna 3 zile. Era foar-te responsabil de harul primit la hirotonia

întru arhiereu prin punerea mâinilor, do-rind să transmită și altora Harul SfântuluiDuh. Era un mare duhovnic. Mulți că-lugări și din alte eparhii veneau la dânsulpentru binecuvântare și pentru un sfatbun.

Era înzestrat de Dumnezeu cu multedaruri, inclusiv cu darul vorbirii, al cu-vântului, al predicii. Te captiva prin totce spunea, chiar cu repetarea unor cu-vinte, că se mai întâmpla, dar la el totulpărea natural. Întotdeauna vorbea docu-mentat, pregătit din Sfânta Scriptură, ex-plica Cuvântul lui Dumnezeu pe înțelesultuturor. Spuneam că era un mare trăitorla slujbe. Îmi aduc aminte de o întâm-plare petrecută cu IPSa la primele sfințiride biserică în protopopiat după 1990.Eram la sfințirea bisericii din Livada Mi-că și pe atunci nu se foloseau stații deamplificare a sunetului. Și era un diaconde la Cluj care nu prea era în formă cuvocea și trăirea. IPSa a observat și cu-noscându-i posibilitățile, i-a spus înșoaptă, de-ajuns ca să auzim și noi câțiva<„mai cu Duh, frăția ta”, exemplificându-i la următoarea intervenție.

Acesta a fost IPSa Justinian Chirapentru mine și ar fi foarte multe de spus,dar acum la trecerea Înalt PreaSfințieiSale la cele veșnice Îl rugăm pe BunulDumnezeu, pe care toată viața L-a pro-povăduit și L-a slujit, să-l așeze în ceatadrepților și să-i facă odihnă cu sfinții pecare mult i-a iubit.

Ioan Socolan, Protopop al Protopopiatului Ortodox Satu Mare

“Tot ce am este de la Dumnezeu; dareu mă consider cel mai mic”, spunea Ar-hiereul Justinian Chira. Ce dovadă desmerenie! De fapt, toată viaţa Înaltpreas-finţitului Justinian Chira a fost trăită subspectrul smereniei, cu toate că ea a fostpresărată şi cu luări vehemente de poziţieatunci când situaţia o impunea. Modelulde vieţuire al ierarhului nostru nu a fostaltul decât Arhiereul Veşnic, Domnul Ii-sus Hristos, pe Care L-a urmat îndea-proape prin pilda vieţii sale. Am avutdese discuţii cu Î.P.S. Justinian şi de fie-care dată simţeam că mă găsesc în afaratimpului> în prezenţa sa, timpul treceape negândite şi uitam de mâncare şi deodihnă. Este ceva nemaipomenit. Estevorba despre o stare de smerenie, despreo bucurie şi o linişte pe care Înaltpreas-finţia Sa le transmitea cu o uşurinţă ne-bănuită. L-am iubit nespus. A avut în-credere deplină în mine, la începutul ca-rierei mele, când nimeni nu îmi acordaprea mult credit. Prin urmare, la data de10 iunie 2001, la Soconzel, m-a hirotonitîntru preot pe seama bisericii sătmărene„Naşterea Maicii Domnului”. Din acelmoment, am luptat din răsputeri ca nucumva să-l dezamăgesc pe arhipăstorulmeu.

Toţi îl cunoşteam pe Înaltpreas-finţitul Justinian Chira drept un mare şistăruitor rugător, drept un mijlocitor alnostru, prin rugăciune, înaintea tronuluilui Dumnezeu. Însăşi prezenţa sa repre-zenta o rugăciune. Oriunde apărea ar-hiereul nostru domnea o atmosferă deevlavie, o stare solemnă de comuniunedivino-umană. Nu voi putea uita nici-când un episod petrecut în Catedralaepiscopală “Sfânta Treime” din Baia Ma-re. Preasfinţitul Justin Sigheteanul să-vârşea cu toată dragostea şi dăruireaSfânta Liturghie. La un moment dat toateprivirile se întorc spre intrarea în bise-rică. “Vine Înaltul! Vine Înaltul!”, se audşoptind credincioşii prezenţi. Un om micde statură, dar atât de înalt în “port” şiîn “sfat”. Mi se părea că nici măcar nuatingea pardoseala. Se sprijinea uşor pebraţele a doi diaconi încât părea că plu-tea. Înaintând, atingea delicat cu mâinilecapetele creştinilor, binecuvântându-i.Un gest incontestabil de afecţiune şi deiubire. Ajunge în faţa Altarului, înge-nunchează întru smerenie şi Îimulţumeşte Domnului pentru că a maiajuns o dată, la vârsta de 93 spre 94 deani, să-şi vadă credincioşii iubiţi (pentrua căror mântuire se roagă necontenit) şipentru toate binefacerile Sale. “Înaltul”intră cu pioşenie în Altar, sărută SfântaMasă, îl îmbrăţisează pe P.S. Justin, salutăcu respect preoţii slujitori, binecuv]ntea-ză poporul prezent şi se aşează în tronularhieresc, rugându-se.

După ce Sfânta Liturghie s-a înche-iat, credincioşi de toate vârstele au for-mat un rând care era orientat spre tronulîn care stătea, în stare de rugăciune, ar-hiereul nostru. M-a impresionat mereufaptul că Înaltpreasfinţia Sa nu a făcutniciodată diferenţe între oameni, fiindîntotdeauna corect şi văzând în fiecarepersoană chipul lui Dumnezeu. Cândvenea în Satu Mare, obişnuia să spună<“Eu iubesc sătmărenii pentru eleganţalor. Voi, sătmărenilor, sunteţi oamenifoarte eleganţi< nu doar prin haine, ci şiprin comportamentul vostru!” O dată,

la ieşirea dintr-o biserică sătmăreană, odoamnă profesoară exclamă< “Omulacesta este un sfânt în viaţă!”

Mă întorc în Baia Mare. Văd cumfiecare persoană care alcătuia rânduldespre care vă vorbeam înainte vine înfaţa Înaltului Justinian, sărutându-i mâ-na dreaptă, veşmântul, schimbând câ-teva cuvinte şi primind binecuvântare.Pe feţele tuturor se citeau bucuria şi fe-ricirea. Recunosc< aşa ceva nu am maitrăit. Gestul oamenilor dovedea dragos-tea nemărginită faţă de întâistătătorullor duhovnicesc. Am mai văzut oamenimulţi stând la rând, cu răbdare şi cre-dinţă, pentru a săruta Sfinte Moaşte şiicoane făcătoare de minuni, dar aşa cevanu mai văzut. De aceea am fost atât demarcat şi de impresionat şi am dorit săvă împărtăşesc şi dumneavoastră, citi-torilor, emoţiile mele. Numai un astfelde om, cu o viaţă îngerească în trup,poate avea atâta curaj în relaţia sa şi îndialogul său cu Dumnezeu< “mă voi ru-ga, Doamne, cu îndrăzneală, cu obrăz-nicie, cu neruşinare< iartă-i pe toţi fraţiimei! Ori lasă-mă şi pe mine cu ei îniad!” Arhiereul nostru Justinian s-a ru-gat fierbinte pentru noi. De ce? Fiindcăne-a iubit şi a dorit mântuirea noastră,fiindcă a vrut să-şi petreacă veşnicia îm-preună cu noi, în lumina divină. Fiindcăne-a apreciat pe toţi la maximum, înegală măsură.

Aş avea multe de spus, însă nu-mipermite spaţiul alocat. Voi încheia princuvintele Î.P.S. Justinian Chira, rostiteîn ziua de 21 noiembrie 2015, zi în carel-am văzut pentru ultima dată în SfântulAltar< “Iubiţii mei! Am venit, încă o dată,să vă mai văd şi să mă mai vedeţi. Asearăm-am spovedit, iar astăzi m-am împăr-tăşit cu Trupul şi Sângele Domnului IisusHristos. Mai întâi am urcat la stăpânire,în casa Tatălui Ceresc, şi apoi am venitsă mă întâlnesc cu frăţiile voastre, pecare vă iubesc atât de mult. Sunt pregă-tit... Nu peste mult timp voi pleca dintrevoi, dar vă voi aştepta la porţile Raiului,unde vreau să fim iar împreună. Mă rogpentru voi neîncetat. Rămâneţi cu bine.Vă binecuvintez şi vă îmbrăţişez pe toţi.Să rostim împreună rugăciunea pe carene-a învăţat-o Însuşi Domnul, pe carevă rog să o puneţi în lucrare în viaţavoastră< Tatăl nostru, Care eşti în ceruri,sfinţească-Se numele Tău. Vie împărăţiaTa. Facă-Se voia Ta, precum în cer, aşaşi pe pământ. Pâinea noastră cea de toatezilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouăpăcatele noastre, precum şi noi iertămgreşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi înispită, ci de izbăveşte de cel rău. Amin.Nădejdea mea este Tatăl, scăparea meaeste Fiul, acoperământul meu este DuhulSfânt, Treime Sfântă, slavă Ţie! Amin.Amin. Amin”.

Cuvintele rostite, printre lacrimi, aufost ca un testament. Ne-a binecuvântatpe toţi şi s-a retras. S-a retras doar fizic,fiindcă amintirea sa va rămâne neştearsăîn vieţile noastre. Sunt fericit că l-am cu-noscut şi că m-am putut hrăni, în moddirect, din învăţăturile sale şi din viaţasa. Înaltpreasfinţia Voastră, vămulţumim pentru tot ce aţi făcut pentrumântuirea noastră! Vă iubim şi vă vomiubi mereu!

Preot dr. Cristian Boloş

iPSa Justinian Chira era înzestrat de Dumnezeu cu multe daruri

Î.P.S. Justinian Chira –crâmpeie dintr-o via\[ pilduitoare

Joi, 3 noiembrie 2016, a fost ultimazi când trupul neînsufleţit al Înaltpreas-finţitului Arhiepiscop Justinian al Ma-ramureşului şi Sătmarului, trecut la ce-le veşnice duminică, 30 octombrie2016, la ora 10,30, în vârstă de 95 deani, când băteau clopotele la toate bi-sericile din ţară, s-a aflat în mijloculcredincioşilor pe care i-a slujit, ca ar-hiereu, peste patru decenii, iar ca preottrei sferturi de veac.

Trupul neînsufleţit ar marelui ie-rarh a fost dus joi dimineaţa, 3 noiem-

brie 2016, de la nivelul întâi, în spaţiulde sus al Catedralei Episcopale, pentrua i se face cele trebuincioase plecăriipe ultimul drum pământean, iar în ce-ruri sufletul său să fie aşezat în corturiledrepţilor, în rând cu oamenii cei maiiubiţi ai lui Dumnezeu.

Un sobor de 17 ierarhi, în frunteacărora s-a aflat Înaltpreasfinţitul Pă-rinte Andrei, Mitropolitul Clujului,Maramureşului şi Sălajului şi locţiitoral Episcopului Maramureşului şi Săt-marului, şi multe sute de preoţi, stareţi

şi stareţe de mănăstiri, monahi şi mo-nahii, dar şi peste zece mii de credin-cioşi, au venit să-şi ia ultimul rămasbun de la venerabilul ierarh.

Pentru că Înaltpreasfinţitul Arhie-piscop Justinian a fost decorat, în anul2011, cu ocazia împlinirii a 90 de anide viaţă, cu Steaua României în gradde cavaler, conform regulamentelor învigoare a beneficiat de onoruri militarela plecarea pe ultimul drum pămân-tean.

Andrei Fărcaş

gânduri dedicateP[rintelui Justinian


IN MEMORIAM"Sunt la capătul drumului, fraților! Dar nu vă voi uita! Voi sta la poarta Raiului

și voi aștepta să sosiți toți acolo... Și mă rog să dea Dumnezeu ca iadul să rămână golși raiul să se umple de toți copiii lui Adam!”

Care sunt cuvintele Înaltului Justi-nian care m-au marcat cel mai mult?Acestea<

"Sunt la capătul drumului, fraților!Dar nu vă voi uita! Voi sta la poarta Ra-iului și voi aștepta să sosiți toți acolo...Și mă rog să dea Dumnezeu ca iadul sărămână gol și raiul să se umple de toțicopiii lui Adam!”

La fel de marcat sunt și de cuvintelepe care le-am auzit tot mai des în ultimiiani ai vieții lui< M-am întâlnit azi cuDumnezeu! O expresie pe care o rosteaatât de natural și de convingător, încâtștiam că el vorbește cu Dumnezeu altfel,decât o facem noi...

Ce m-a impresionat mereu la el?Faptul că el credea cu tărie în tot

ceea ce spunea tuturor și în tot ceea ceînvăța, iar acest lucru se simțea, fără ni-cio urmă de îndoială, în glasul lui, înforța cuvintelor, în tonul verbal, în pri-virea și verticalitatea chipului lui. As-cultându-l, te cutremurai... de dragostepentru tot ce spunea. Te cuprindeau ne-controlat firave stări de emoție. Te cap-tiva, dar nu în sensul curiozității. Te cu-cerea cu puterea cuvântului, întocmaica la Scriptură< ”Niciodată n-a vorbitun om aşa cum vorbeşte Acest Om” (In7,46) și întocmai ca la Pateric< Aveautrei dintre părinţi obiceiul ca să vină înfiecare an la avva Antonie. Şi doi îl în-trebau despre gânduri şi despre mân-tuirea sufletului, iar unul tăcea mâlc fărăsă întrebe nimica. Şi într-un târziu îispuse avva Antonie< ”- Iată că vii de atâtaamar de vreme aici şi nu mă întrebi ni-mic”. ”- Îmi ajunge că te văd, părinte”.La fel făceam și noi... și ne ajungea doarsă-l privim.

Ce nu pot să uit niciodată, gândin-du-mă la Înaltpreasfinția Sa<

Nu a trăit niciodată pentru sine,doar pentru alții, pentru noi toți. S-a

rugat pentru noi, a plâns înaintea luiDumnezeu pentru noi, s-a bucurat cunoi și pentru noi, a văzut prin noi. E co-pleșitor când te gândești numai la aceas-ta. Mai cred că Înaltul Justinian nu aavut o viață a lui, personală> parcă Dum-nezeu a trimis un înger printre noi săne păstorească, să ne învețe, să ne că-lăuzească. Iar acum ne așteaptă la poartaraiului, așa cum a spus-o chiar el< Voista la poarta Raiului și voi aștepta să so-siți toți acolo!

Mulți l-au numit și-l vor numi și pemai departe ”un sfânt în viață”. Ca șisfinții cei de demult, și-a simțit obștesculsfârșit prin vederea cea duhovnicească.La penultima noastră întâlnire, în plenulAdunării Eparhiale de la începutul anu-lui 2016, ne-a povestit că s-a întâlnit cupărinții lui, în vis. Aceștia, îmbrăcați înalb, veniseră să-l mângâie și să-l întă-rească, pentru că l-au văzut slăbit, la ca-pătul drumului de-o viață. De aici pu-tem înțelege atât de multe...

Când a fost ultima oară când l-amvăzut sau am vorbit cu el?

Cu prilejul zilei de naștere, în fru-moasa zi de 28 mai 2016. Chiar și atuncistătea în fața noastră și parcă sfida tim-pul ce trecea peste el> demn, gânditor,cu aceeași binecunoscută-i verticalitatea chipului și a privirii, cuprinzându-nepe toți cu dragoste și bucurie. Apropi-indu-mă de Preasfinția Sa, pentru a-iura cele cuvenite cu acest prilej, mi-apus palma pe piept, ferm și apăsător șim-a întrebat< ”Ce-ți fac copiii, părinte?”Această grijă a avut-o întotdeauna fațăde familia mea> parcă-mi iubea copilașiimai mult decât o fac eu, însă el cu grijalui părintească, de sfânt ocrotitor. I-amrăspuns pios și m-a binecuvântat.

Cât privește bucuria pe care o ema-na întotdeauna, mărturisesc convins căaceeași bucurie i-am citit-o și pe chipul

ceruit din catafalc, în ziua ”prazniculuiînmormântării”. Deși trupul adormitera lipsit de viață, zâmbetul nu l-a părăsitnici după moarte, pentru că sufletul luia ajuns acolo, în raiul sfinților, de undene zâmbește și ne așteaptă, așa cum ne-a promis.

Cum l-aș descrie pe Înaltul Justi-nian în trei cuvinte?

Părinte, rugător, jertfelnic! Părinte,pentru că așa s-a comportat mereu cunoi, cu dragoste și părintească purtarede grijă> rugător, pentru că s-a rugatmereu pentru noi, și în rugăciune a găsitîntotdeauna răspuns la toate probleme-le, ”punând genunchii la pământ”, așacum el însuși a spus-o> jertfelnic, pentrucă a trăit nu pentru sine, cât pentru fie-care dintre noi, copiii lui sufletești, pen-tru că în trupul lui firav s-a văzut luptade-o viață pentru Biserică și pentruHristos.

Pentru ce îi sunt recunoscător În-altului Justinian?

Pentru că mi-a încredințat în urmăcu șapte ani păstorirea credincioșilordin Parohia Negrești Oaș, pentru că m-a binecuvântat și mi-a purtat de grijă,prin rugăciune și sfătuire părintească,pentru că am simțit, atunci când avu-sesem nevoie de ajutorul lui – fără săvorbesc cu el – că m-a ajutat și mi-a fostalături. Și pentru atât de multe altele...

Înaltpreasfinția Voastră!Dacă aș avea posibilitatea să vă îm-

părtășesc personal câteva gânduri, v-așspune probabil doar atât< vă mulțumescdin suflet că ne-ați învățat să iubim atâtde mult, că ne-ați oferit exemplul jertfeipentru aproapele și că ne-ați dovedit căviața merită să fie trăită prin iubire fațăde Hristos și față de aproapele!Veșnică să-i fie pomenirea! Amin.

Pr. Marcel I. Malanca

File de gânduri dedicate P[rintelui nostru, arhiepiscopul Justinian

S-au împlinit anul acesta cincizecide ani de când un părinte pe numeGheorghe David, fost preot în Careiși plecat la Domnul înainte de vreme,m-a dus la Rohia și m-a prezentat, îm-pingându-mă de la spate, în fața dum-neavoastră. Eram atunci în pregătirepentru Seminarul din Cluj și seninmi-ați spus< „dacă ai ajuns la Rohia,ajungi și la Cluj și chiar mai departe”.

Am ajuns într-adevăr mai departela Sibiu, am trecut prin trei parohii,dar am ajuns și protopop, de aceeaspun eu și mulți, că aveți CuvântBun.Foarte rar se întâmplă în viațăsă întâlnești oameni față de care nupoți avea decât admirație, pentru cu-vântul bun,pentru bunătate și dra-gostea lor.

Eu am întâlnit în dumneavoastrăpersoana la care am simțit însușirilece caracterizează ”Omul” în adevăra-tul sens al cuvântului, om de care aumulți nevoie astăzi, să se mângâie, săse întărească, să nu-și piardă nădej-

dea. Se spune că ai nevoie de un minutpentru a remarca o persoană specială,o oră ca s-o apreciezi, o zi ca s-o iu-bești și o viață întreagă ca s-o uiți. Maiam de trăit, până să încep a uita, deaceea acum în preajmă de Mare Săr-bătoare, după ce în luna august amîmplinit 65 de ani de viață, 40 de anide preoție și vreo 17 ani în demnitateade Protopop de Carei, am simțit ne-voia stringentă să mă destăinui mul-țumindu-vă din tot sufletul pentrutoate momentele minunate, întâi dinclipa în care ați intrat în sufletul meuși până acum când se apropie momen-tul de-a mă despărți de sarcina admi-nistrativă care a însemnat și o crucegrea și o cinste mare, dar și o respon-sabilitate de care noi, păcătoșii cumspuneți de multe ori, nu suntem con-știenți.

A spune ”Mulțumesc” este un gestbărbătesc cum spuneți dumneavoas-tră, este și un gest firesc, dar mai alesextrem de necesar, pentru relațiile

dintre oameni. Sigur, în toți acești ani,am făcut multe și pentru mine dar șipentru Biserică, atât ca preot cât șiprotopop, am avut mereu puterea de-a reuși în toate.

Se mai spune că fericit este numaicel care poate face tot ce vrea și eu,mulțumesc lui Dumnezeu pot să mălaud că am făcut tot ce-am vrut, darcredeți-mă, am avut atâta conștiință,curaj și putere să nu fac ceva care sălezeze demnitatea necesară, pentrufamilie și Biserica neamului meu. Maideparte nu mai spun nimic căci dacăs-a văzut ceva benefic în urma mea,nu mai trebuie spus, dacă nu s-a văzute păcat s-o spun eu. Acest lucru l-amînvățat de la Preasfințitul Iustin, men-torul careienilor, care nu ne-a cerutsă fim ca dânsul, ci să fim ca noi, darsă onorăm preoția, cum se cuvine.

~naltpreasfințite Părinte Arhiepis-cop, ați apărut în viața mea încă detânăr și mărturisesc că pe atunci numă gândeam că o să îmi schimbați

optica sau o să mă influențați în așamăsură ca să nu uit ,toată viața, căatașamentul față de om prin dragoste,bunătate și respect necondiționatpentru prieteni și dușmani, poateaduce nu numai succes ci o liniște ca-re pur și simplu te întinerește.

Mi-a plăcut, ca multora și chiartuturor preoților, să stau în preajmadumneavoastră, să slujesc și să simt,că acel calm ce-l aveați mereu, insuflaemoție, alese sentimente și putere de-a trăi darul sfințeniei. Aș dori să cu-noașteți că mă despart de această”demnitate” cu liniște sufletească, cusatisfacție, cu gândul că n-am fostdoar o ”ciuhă în cânepă” ci am încer-cat să fiu chiar un factor de stabilitateși continuitate pentru Biserica ne-amului nostru, în acest colț de țarămult bulversat de vicistitudinile tim-pului. Sigur, cât ajută Dumnezeu, câtvoi putea și cât mi se va îngădui,voirămâne la altar, ca unul dintre umiliipreoți, gustând cu adevărat, mai ales

în această specială democrație, ce în-seamnă preoția fără să mai fii nici unpic de șef. Să nu credeți cumva că, atâtcât am fost, m-am crezut mare, ci camulți preoți ne-am raliat frumos dupădumneavoastră ca exemplu și îndemnși pentru acest lucru mulți frați afirmădin suflet că meritați toată recunoș-tința noastră mulțumirile noastre căciîn cel mai discret mod posibil, cu multtact, dăruire și eficiență maximă, aționorat PREOȚIA.

Poate că nu toată lumea sesizeazăcât contează acest lucru în viață și Bi-serică, adică să faci bine ca să fii mul-țumit de tine, să înveți pe cei din jurcum să se ajute cu vorba și cu fapta,că numai acolo ajută și Dumnezeu,acestea fiind un mare dar de la dum-neavoastră. Vă mulțumim din inimăcă am putut învăța de la dumneavoas-tră, mai mult decât din carte sau dinTeologie.

Marian Crainic, protopop Carei

Scrisoare de mul\umire adresat[ ~naltpreasfin\itului P[rinte arhiepiscop Justinian Chira (Scris[ de protopopul Marian Crainic la sfâr;itul anului trecut, la momentul pension[rii)

Un g]nd de durere se `ndreapt[c[tre IUSTINIAN CHIRA Maramu-re;anul, fostul nostru Arhiepiscop, omare personalitate a jude\elor Satu Ma-re ;i Maramure;, un exemplu de slujirepublic[, acum la trecerea `n via\ave;nic[.

Vl[dica lui Iustinian Chira Maramure;anul, 28 mai 2016 la `mplinirea a 95 de ani

Lumin[ din lumin[, e falnicul stejar~n Maramu’, cu r[d[cini ad]nc ̀ nfipte.St[p]nul `n[l\imii `n cadrul secular,Sub turlele str[vechi, st[p]n peste cu-

vinte.~n ochii lui se oglinde;te cerul~n barba alb[ timpul se opre;te~n guba neagr[ se `ndoaie gerul,~n glas duios, cuv]ntul ce zide;te.Precum st]nca mereu neclintit[,C]nd v]ntul ateu, b[tea Rom]nia,Credin\a i-a fost mereu ne`nfr]nt[,Seme\ului Voievod de Rohia.

Ioan Belbe - Consilier Jude\ean -fost primar al comunei Tur\,

fost consilier eparhial al EpiscopieiMaramure;ului ;i S[tmarului `n

perioada 2006 - 2014.Dumnezeu s[-l odihneasc[!

g]nd de durere


RE}ETE

Desert cu mure

Salat[ de conopid[ cu ciuperci

Mod de preparare<

Se fierbe grisul în lapte și se răcește,amestecând în continuu. Brânza se sfar-mă bine cu o lingură de lemn, se ames-tecă cu untul, frișca, gălbenușul, zahărulși zahărul vanilat, apoi se adaugă și grisulși se amestecă cu un blender (sau cu mi-

xerul la turație mare), până când se ob-ține o compoziție omogenă, păstoasă,aproape spumoasă. Din mure se scot câ-teva bucăți pentru ornat, iar restul sezdrobește bine, se poate pisa printr-ostrecurătoare pantru a scăpa de s]mbureși se amestecă cu crema anterior prepa-rată. Se așează în cupe sau în boluri, dupăcare se ține o oră - două la frigider. Seornează cu murele rămase, cu frișcă,frunze proaspete de mentă, bucăți de cio-colată, pișcoturi pentru copii, sau toppingpentru înghețată.

Ingrediente<

250 g brânză dulce de vacă,150 g lapte, o lingură de gris, cca.20 g de unt, o lingură de frișcă(smântână dulce pentru gătit),gălbenușul unui ou, 2 linguri dezahăr, un plic de zahăr vanilat, unpahar mare de mure proaspete(în extrasezon se poate folosi și

mure congelate).

Mod de preparare<

Se spală bine conopida şi se desfaceîn bucheţele. Se pune la fiert într-o oalăcu apă sărată. Separat se fierb și ciuper-cile, dacă ați folosit ciuperci proaspete,iar dacă ați folosit conservă, acestea doarse strecoară. Când ingredientele sunt

fierte le scoatem şi le lăsăm la răcit. Dacăeste nevoie, conopida mai zdrobim puțincu o furculiţă, sau mai precis, desfacemîn bucăți mai mici, ouăle fierte le tăiemcubuleţe, iar ciupercile în felii cât mai as-pectuoase. Se amestecă şi se condimen-tează cu sare, piper și usturoiul pisat, seadaugă maioneza și se mai amestecă odată, cu grijă să nu se zdrobească. Pentruun plus de prospeţime se adaugă puţinăzeamă de lămăie. Dacă tocmai ați făcutsupă de carne, se pot adăuga și alte legu-me, sau eventual inele de ceapă verde.Înainte de servire se ține o oră - două lafrigider.

Ingrediente<

O conopidă de mărime me-die, 400 g ciuperci proaspete sauo conservă de ciuperci feliate, 3ouă fierte tari, maioneză dupăgust (dacă preparați acasă se facedintr-un gălbenuș de ouă, o lin-guriță de muștar, 300 ml ulei, iarla sfârșit adăugați 3 linguri desmântână), sare, piper, 1-2 cățeide usturoi, frunze de pătrunjel

sau ardei gras pentru ornat.

Sup[ de linte

Mod de preparare<

Lintea se curăță de eventualele im-purități, se spală bine, apoi se pune lafiert, în apă ușor sărată. Când începe săclocotească se adaugă carnea afumată tă-iată cubulețe. Când începe din nou să

clocotească, se curăță de spumă, iar cândingredientele sunt pe jumătate fierte sepun în oală și zarzavaturile curățate șibucățite. Supa se fierbe la foc potrivit pâ-nă când boabele de linte s-au înmuiat bi-ne. Se adaugă usturoiul bine pisat, cim-brul și se mai condimentează după gust.Dacă vă place, supa se poate îngroșa cuo lingură de rântaș. Se presară pe deasu-pra pătrunjel verde tocat fin, sau ceapăverde mărunțită, iar la servire se poateadăuga și smântână sau ardei iute.

Ingrediente<

200 g linte, 200 g de carneafumată, o ceapă, 2 morcovi, unpătrunjel, eventual și alte zarza-vaturi (după gust), 1-2 căței us-turoi, un fir de cimbru, sare, pi-per, circa 2,5 l apă, o lingură deulei, frunze de pătrunjel sau cea-pă verde pentru ornat, eventual

smântână la servire.

Varz[ a la Cluj cu cârna\i afuma\i

Mod de preparare<

Varza murată se spală cu apă rece, sestoarce și se călește în untură sau ulei.Orezul se fierbe în apă ușor sărată, saueventual cu delicat și se strecoară. Câr-nații se feliază și se prăjesc ușor. Ceapase mărunțește, se călește în untură, se

adaugă carnea tocată, se condimenteazăși se călește, apoi se stinge cu apă și semai fierbe până când zeama scade com-plet. Un vas termorezistent se unge cuuntură și se așează în straturi 1/3 din var-za călită, jumătate din cârnați, jumătateaorezului, jumătate din carnea tocată pră-jită, o lingură de smântână și totul se re-petă încă o dată, apoi se acoperă cu ulti-ma treime din varză. Se toarnă peste easmântâna și se întinde în mod egal petoată suprafața. Slănina sau baconul seașează de asupra, se pune în cuptorulpreîncălzit și se coace timp de 15-20 deminute.

Ingrediente<

1 kg varză murată măruntă,700 g carne tocată de porc, 150g de orez, 250 g de smântână, oceapă, 2 linguri de untură deporc, sau eventual ulei, 150 - 200g de cârnați afumați, circa 100 gde slănină sau bacon afumat(cârnații, slănina și baconul doaropțional), sare, piper, boia de ar-

dei, delicat.

E deja cunoscut de toată lumea căîn estul Asiei, în principal în Japonia șiunele părţi din China, există cel mai ma-re număr de oameni care depășesc vârstade 100 de ani. Numai în Japonia, în 2014au fost număraţi peste 67.500 de femeiși bărbaţi care trăiesc și au depășit dejacentenarul. Se pare că pe lângă modulde viaţă sănătos bazat pe un consummoderat de alimente, legume și carnede pește, un rol important îl are și ceaiulde crizanteme, o băutură pe care japo-nezii și chinezii o apreciază mult.

Puţini știu că frumoasa crizantemăare nu doar rolul de a decora o camerăci este și o plantă medicinală. Femeiledin China, de exemplu, beau ceai de cri-zantemă în loc de cafea, pentru a curăţaorganismul de toxine. Anticii chinezicredeau că nobila floare, capabilă să în-dure vremea rece (gerul, chiciura și chiarzilele de început de iarnă), a atras „su-fletul cerului și al pământului„ căpătândîn acest fel proprietăţi vindecătoare ma-gice.

Experţii cred că ceaiul de crizantemear avea proprietăţi curative puternice șică băut măcar de 1-2 ori pe săptămână,prelungește viaţa cu până la 8 ani, dato-rita substanţelor conţinute, ce întărescși protejează sistemul imunitar. Consu-mat periodic, ceaiul de crizantemă îm-bunătăţește funcţia plămânilor, a fica-tului și a rinichilor, ajută la detoxifiereaorganismului, răcește sângele și estefoarte bun în bolile oftalmologice.

Pe timp de vară este nemaipomenitde gustos, pentru că răcorește. Dacă nuvă place aroma în mod deosebit, adău-gaţi o linguriţă rasă cu zahăr brun. Cea-iul de crizantemă se găsește în magazi-nele cu specific naturist și trebuie utilizatconform prospectului: o linguriţă cuflori de crizantemă la o cană cu apă fier-binte. Pentru un efect terapeutic și maibun, plus o aromă incredibilă, adăugaţiși un vârf de linguriţă de rozmarin. Ga-rantat că băutura rezultată va fi o încân-tare pentru simţuri și organism.

Folosite de mii de ani de chinezi șijaponezi în medicina tradiţională, cri-zantemele influenţează benefic sistemulimunitar, inima, sistemul nervos, me-tabolismul, pielea, sistemul respirator.

În compoziţia chimică a plantei semai găsesc în cantităţi importante calciu,magneziu, zinc, potasiu și seleniu.

3 remedii mai importante pe bază de crizanteme

Imunitate scăzută, afecţiuni renale- o linguriţă de petale se adaugă peste ocană de apă care clocotește și se lasă lafiert pentru 10 minute, după care se stin-ge focul și se lasă la infuzat pentru 30 deminute. Se consumă o cană pe zi, fracţio-nată în 2 reprize. Se poate adăuga mierede albine.

Detoxifiere - o jumătate de linguriţăde petale de crizantemă și o jumătate delinguriţă de flori de tei se adaugă peste2 căni de apă clocotită și se lasă la infuzatpentru 20 de minute, după care se stre-coară și se consumă pe parcursul uneizile, fracţionat în 2 reprize,

Reumatism, artroză, poliartrită reu-matoidă - se zdrobește o mână de petale,se adaugă o linguriţă de ulei de măslineși se omogenizează. Cu acest preparatse ung zonele afectate, se acoperă cu ofolie de plastic alimentar și se fixează cuun bandaj elastic. Se lasă de seara pânădimineaţa.

Consumul de produse care conţincrizanteme este contraindicat persoa-nelor care au boli autoimune, imune,tuberculoză, scleroză, persoanelor carese află sub tratament medicamentos îm-potriva cancerului, anxietății sau medi-camente care prezintă toxicitate hepati-că. Înainte a de începe orice fel de tra-tament naturist trebuie să faceţi un testde alergie la tipurile respective de pro-duse.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Ceaiul de Crizantem[prelunge;te via\a

Puţini știu că frumoasa crizantemă are nu doar rolul de a decora o cameră ci este și o plantă me-dicinală. Femeile din China, de exemplu, beau ceai de crizantemă în loc de cafea, pentru a curăţaorganismul de toxine.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Este foarte important pentrutine ca și bărbat cum te îmbracila prima întâlnire pentru că o im-presie bună cum ar fi o ținută po-trivită este foarte greu de realizat.

Trebuie să ții cont de faptul că dacăești îngrijit, arată că te respec\i pe tine șideja devii mai atrăgător față de persoanaopusă fără să fie nevoie să deschizi o con-versație.

Cred că te-am făcut curios cât de im-portant este primul impact. Acum să tre-cem și mai adânc în miezul problemei.

Care crezi că este cea mai importantăpiesă vestimentară pentru o femeie? Dacănu ai răspunsul, ți-l dau eu…încălțămin-tea. Nu-ți poți imagina câte perechi depantofi încearcă unele femei zilnic și in-voluntar, se vor uita la ceea ce porți înpicioare.

Îți recomand să eviți flip-flops-urile,adidași de sport (sunt unele perechi caremerg cum ar fi cei Cortez), pantofii cubotul pătrat, pantofii argintii, aurii în gencei foarte strălucitori.

Este foarte important să fii îmbrăcatconform ocaziei. Costumul nu-și are lo-cul aici pentru că nu te duci la semnareaunui contract important, la interviu sauun eveniment formal. Excepția esteatunci când vă duceți la operă sau tea-tru.

Evită tricourile cu mesaje

Poartă doar haine potrivite ceea ceînseamnă că trebuie să-ți vină pe corpca o mănușă nici prea mici, dar nici prea

mari. Hainele trebuie să fie curate, căl-cate, și într-o stare bună. Îngrijirea per-sonală este foarte importantă. Te rog sănu-ți neglijezi manichiura pentru că fe-meile sunt foarte atente la detalii. În plus,dacă ai mătreață și nu te poți ocupa rapidde problemă, evită cămășile negre. Dacăai unisprânceană, scapă de ea.

Folosește un parfum bun, dar nu exa-gera cu el pentru că femeile trebuie să temiroase pe tine nu marca parfumului.

Evită tricourile cu mesaje, pentru căvor arăta cât de penibil ești. Bineînțelestrebuie să ai și maniere și să fii o persoanăplăcută pentru că hainele și felul în careești îngrijit te vor ajuta doar la început.

De ce este important să te îmbraci bine

Pentru că este importantă atracția fi-zică. Gândește-te că majoritatea corpuluieste acoperit de haine și astfel poți purtahaine pentru a te scoate în evidență. Credcă fiecare bărbat știe cât de importantăeste imaginea pentru o femeie. Crezi căo femeie vrea să iasă în oraș cu cinevaprost îmbrăcat?

Pentru că ai respect față de ea și depropria ta persoană. Ea se va stresa săarate bine pentru tine, așa că fă-i o fa-voare să arăți și tu bine.

Pentru că te va face să te simți maibine.

Pentru că hainele bine alese vor atra-ge atenția asupra feței. Până la urmă vremca persoana de sex opus să se uite la noiîn ochi.

Pentru că unele haine aduc un plusde masculinitate.

Este foarte important să fii îmbrăcat conform ocaziei. Costumul nu-și are locul aicipentru că nu te duci la semnarea unui contract important, la interviu sau un evenimentformal. Excepția este atunci când vă duceți la operă sau teatru.

Cum trebuie s[ se `mbraceb[rba\ii la prima `nt]lnire?


DIET~

Mierea este una dintre marilepl[ceri ale sim\urilor ;i unul dintrealimentele cele mai dorite, din celemai vechi timpuri.

A fost utilizat[ ;i ca remediu pentrudiferite afec\iuni (gastro-intestinale, renale,respiratorii) ;i pentru tratarea pl[gilor in-fectate.

Mierea ca alternativ[ la zah[r

Exist[ desene din Paleolitic, din zonamediteranean[ a Spaniei, care-i ̀ nf[\i;eaz[pe culeg[torii de faguri cum, at]rna\i `nfr]nghii, ̀ ncearc[ s[ se apropie de roiurilede albine s[lbatice dintre st]nci.

Apicultura sau cre;terea albinelor s-adezvoltat probabil ̀ n epoca Egiptului antic,posibil `n perioada anilor 3000 `nainte deHristos, epoc[ `n care mierea f[cea dejaparte dintre fluidele folosite la`mb[ls[marea mumiilor.

Mierea reprezint[ mai mult dec]t za-harurile pe care le con\ine. ~n societateaactual[, ̀ n care zah[rul este respins pentruc[ `ngra;[ ;i decalcific[, mierea poate ;itrebuie s[ fie o alternativ[ natural[.

Pentru a produce miere, albinele ex-trag cu trompa nectarul din flori ;i `l de-poziteaz[ ̀ n sacul melifer. Nectarul florilorpoate con\ine p]n[ la 80% zaharuri, dar`n general, variaz[ `ntre 20 ;i 40%.

Sacul melifer al unei albine poatecon\ine p]n[ la 50 miligrame de nectar,care apoi este ̀ mbibat cu saliv[ pentru a fiamestecat cu o enzim[ a albinei numit[invertaz[ ;i pentru a reduce con\inutul deap[, ̀ ntr-un proces care, tehnic, se nume;tematurare. Atunci c]nd nectarul este m[tu-rat, mierea se concentreaz[ p]n[ la 80%.~n acest moment, albina `l depune `nfagure, pe care `l astup[ cu un capac decear[. ~n acest proces toate zaharurile (`ngeneral, zaharoz[) din miere au fost trans-formate, devenind mult mai u;or de folositdec]t `n starea lor ini\ial[.

Extragerea mierii

Extragerea se poate face prin metodatradi\ional[ de decantare, care const[ ̀ n alua fagurele ;i a l[sa mierea s[ se scurg[sub ac\iunea gravita\iei, ori prin `nc[lzire(o alt[ metod[ destul de veche), care const[`n extragerea mierii r[mase ̀ n faguri princentrifugare sau prin stoarcere. P]n[ aici,procesele de extragere a mierii sunt destulde naturale ;i nu implic[ vreo pierdere acalit[\ilor sale biologice.

Cu toate acestea, mierea de obicei se`nc[lze;te, pentru a preveni fermenta\iadrojdiilor, care `nt]rzie cristalizarea. Pro-cesul de `nc[lzire a mierii face ca aceastasa devin[ fluid[. O temperatur[ mare,compromite definitiv mierea. De obiceimierea se ;i filtreaz[, pentru eliminareasubstan\elor str[ine. Problema e c[ acestefiltr[ri, pe l]ng[ cear[ sau impurit[\i elim-in[ substan\e de interes nutritiv, ca de ex-emplu, polenul.

Procesul de rafinare al mierii com-port[ o serie de manipul[ri care o fac maiomogen[, mai fluid[, dar care, `n multesitua\ii, sunt `n detrimentul calit[\ii.

Compozi\ia mierii

Principalele componente ale mieriisunt fructoza (35-40%), glucoz[ (26-33%);i ap[ (15-25%). Restul sunt mici cantit[\ide dizaharide, trizaharide, oligozaharide,minerale, vitamine ;i enzime. Con\ine can-tit[\i seminficative de vitamina B6, ri-boflavin[, acid pantotenic ;i minerale es-en\iale(calciu, cupru, fier, magneziu, man-gan, fosfor, potasiu, sodiu ;i zinc). O lin-gur[ de miere con\ine 64 kilocalorii.

Printre enzimele din miere, seeviden\iaz[ invertaza, r[spunz[toare dedeosebita digerabilitate a acestui aliment;i care poate ̀ mbun[t[\i digerabilitatea al-tor zaharuri sau carbohidra\i prezen\i `nhran[.

Aceast[ enzim[ este r[spunz[toare dehidroliza zaharozei din nectar ;i de de-scompunerea ei `n glucoz[ ;i fructoz[.Prezen\a acestei enzime ̀ mpreun[ cu ph-ul s[u relativ acid(3,9) ;i cu concentra\iaridicat[ de zaharuri, face ca mierea s[ aib[o compozi\ie unic[ ;i care face posibil[ oac\iune medicinal[ surprinz[toare. Ast[zi,acest aspect este subiect de studiu,deoarece ar putea fi vorba de zaharuri de`nalt[ valoare biologic[, cu efect protector`n fa\a alter[rilor provocate de utilizareamasiv[ a antibioticelor.

Aceste enzime ;i zaharuri fac ca altealimente s[ fie mult mai digerabile. Spredeosebire de zah[rul alb, ad[ugarea mierii`n lapte provoac[ o rat[ mai mare despravie\uire a microorganismelor benefice,ca bifidobacteriile, cu rol protector la nivelintestinal. Zah[rul, `n afar[ de faptul c[nu produce asemenea beneficii, `ngre-uneaz[ absorb\ia calciului ;i m[re;tetendin\a de osteoporoz[.

Studiul compozi\iei diferitelor variet[\ide miere arat[ c[ aceasta mai con\ine ;ialte substan\e cu propriet[\iantioxidante(care previn degenerarea spe-cific[ `mb[tr]nirii). Astfel, se g[sesc to-coferoli (vitamina E, sau “vitaminalongevit[\ii”, alcaloizi, vitamina C,flavonoizi ;i fenoli).

Cu c]t este mai deschis[ culoareamierii, cu at]t sunt mai pu\ini flavonoizi;i alte substan\e cu activitate antioxidant[.De regul[, vom spune c[ o miere mai`nchis[ la culoare este mai “medicinal[“,

de;i nu este `ntotdeauna adev[rat, cumeste cazul mierii de rozmarin.

~n general, se recomand[ unele vari-et[\i de miere sau altele, ̀ n func\ie de plantade la care provin `n majoritate. Astfel, omiere de rozmarin va fi mai tonic[ ;i vastimula mai bine ficatul, pentru c[ aceastaeste ac\iunea plantei de baz[, `n timp cemierea de portocal va fi mai relaxant[ sausedativ[, pentru c[ acestea suntpropriet[\ile florii de portocal.

Ac\iuni terapeutice

Exist[ multe dovezi despre ac\iuneacicatrizant[ a mierii asupra r[nilor, ul-cerelor sau arsurilor. Mierea nu se poatecontamina, pentru c[ av]nd un con\inutde zaharuri at]t de ridicat, dezvoltarea or-ganismelor patogene este foarte limitat[,pe l]ng[ ac\iunea antibiotic[ a enzimelor;i a altor componente.

Mierea este bun[ ca pansament `ncazurile `n care se dore;te un pansamentumed, pentru a `mpiedica formareacrustelor. S-a dovedit c[ aplica\iile cu mierepe r[ni reduc inflama\ia, previn infec\iabacterian[ sau fungic[ ;i, `n compara\iecu tratamentele standard, reduc formareade exudate. De asemenea, mierea are unefect hr[nitor direct asupra \esutului r[nit,astfel `nc]t stimuleaz[ formarea \esutuluide granula\ie ;i, prin aceasta, favorizeaz[cicatrizarea.

~ndulcirea cu miere ̀ n loc de zah[r areun efect digestiv, mai ales prin efectul en-zimelor din miere asupra zaharurilor, car-bohidra\ilor ;i fibrelor. ~n plus, datorit[ac\iunii sale calmante ;i cicatrizante,mierea este foarte util[ persoanelor cu tul-bur[ri digestive care implic[ inflama\iamucoasei intestinale.

Mierea, `n special cea mai pu\in`nchis[ la culoare are propriet[\i expecto-rante ;i este foarte folositoare ̀ n bron;itelesimple cu tuse uscat[ ;i ̀ n r[celile copiilor.Un ceai expectorant `;i m[re;te eficien\a,dac[ este `ndulcit cu miere.

Proprietatea laxativ[ a mierii este vari-abil[, `n func\ie de r[spunsul individual.Totu;i, `n caz de constipa\ie moderat[ sepoate `nlocui zah[rul cu miere pentru avedea rezultatele.

Capacitatea tonifiant[ a mierii se da-toreaz[ prezen\ei unei mari cantit[\i dezaharuri cu absorb\ie foarte u;oar[, caredau energie aproape imediat, precum ;inumeroaselor substan\e cu `nalt[ valoarebiologic[ pe care le con\ine.

Internetul este foarte darnic cu sfa-turile privind achizi\ionarea ;i testareamierii. Eu amintesc doar o singur[ metod[de testare a mierii, de altfel simpl[. Lua\io lingur[ de miere ;i l[sa\i s[ se scurg[ `nalt vas. Dac[ firul sub\ire al mierii carecurge este continuu, mierea este natural[.Dac[ se `ntrerupe, `nseamn[ c[ a\i fost`n;ela\i.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Mierea, o alternativ[natural[ a zah[rului

~ndulcirea cu miere `n loc de zah[r are un efect digestiv, mai ales prin efectul enzimelor dinmiere asupra zaharurilor, carbohidra\ilor ;i fibrelor. ~n plus, datorit[ ac\iunii sale calmante;i cicatrizante, mierea este foarte util[ persoanelor cu tulbur[ri digestive care implic[ inflama\iamucoasei intestinale.

MELiSSa - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Polenul produs de albine esteun remediu holistic folosit pe în-treg mapamondul. Din păcate, decele mai multe ori, oamenii uitămulte dintre beneficiile ce pot fiaduse sănătăţii de acest miraculosprodus natural. Tocmai de aceeavă prezentăm mai jos cele mai im-portante beneficii ale polenului.

1. Amplificator de energie - gamanutrienţilor găsiţi în polenul de albinefac din acesta un excelent energizant na-tural. Carbohidraţii, proteinele şi vita-minele B te pot ajuta să rămâi în funcţiu-ne toată ziua prin sporirea rezistenţei şilupta împotriva oboselii.

2. Alin[ durerile pielii - polenul dealbine este adesea utilizat în produseleaplicate local ce vizează tratarea afecţiu-nilor inflamatorii şi iritatiile obişnuiteale pielii, precum psoriazisul sau ecze-mele. Aminoacizii şi vitaminele prote-jează pielea şi ajută la regenerarea celu-lelor.

3. Sistemul respirator - Polenul dealbine conţine o mare cantitate de anti-oxidanţi care ar putea avea un efect anti-inflamator asupra ţesuturilor pulmona-re, prevenind declanşarea astmului.

4. Tratarea alergiilor - Polenul re-duce prezenţa histaminelor, ameliorândastfel multe alergii.

5. Sistemul digestiv - În plus faţă devitaminele sănătoase, minerale şi pro-teine, polenul de albine conţine enzimecare pot ajuta la digestie. Enzimele asistăcorpul în căpătarea tuturor nutrienţilorde care ai nevoie din mâncarea pe careo consumi.

6. Amplificator al sistemului imuni-tar - Polenul este bun pentru flora in-testinală şi de aceea sprijină sistemul im-unitar. Polenul de albine are proprietăţide tip antibiotic care pot ajuta la prote-jarea corpului împotriva contractării bo-lilor virale. Polenul este de asemenea bo-gat în antioxidanţi care protejează celu-lele de oxidarea vătămătoare radicalilorliberi.

7. Tratează dependenţele - Utilizatholistic pentru vindecarea depen-denţelor şi inhibarea poftelor, acţioneazăprin suprimarea impulsurilor. Deoarecepolenul de albine anihilează poftele, estenevoie de cercetări foarte folositoare asu-pra acestui beneficiu de sănătate, îndeo-sebi când vine vorba de controlul greu-tăţii.

8. Oferă suport sistemului cardio-vascular - Polenul conţine mari cantităţide rutin, un bioflavonoid antioxidant ceajută la întărirea capilarelor, a vaselor desânge, ajută în cazul problemelor circu-latorii şi corectează nivelul colesterolu-lui. Puterile lui deosebite pot ajută laprevenirea infarcturilor şi atacurilor ce-rebrale.

9. Ajutor pentru prostată - Bărbaţiicare suferă de hiperplazie benignă deprostată pot găsi alinare în folosirea po-lenului. Polenul poate ajută la reducereainflamaţiei pentru a opri impulsurilefrecvente de a urină.

10. Probleme de sterilitate - Polenulde albine stimulează şi reface funcţiaovariană, de aceea poate fi utilizat pentrucele ce nu reuşesc să rămână însărcinate.Pe lângă faptul că este un amplificatorhormonal, mai este şi un extraordinarafrodisiac!

10 beneficii ale polenului

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


Bitterul Taina Plantelor de laHypericum este un produs com-plex ce are `n componen\[ 30 deplante medicinale. Produsele subform[ de bitter sunt recomandatepentru ac\iunea lor ca tonifiantegenerale ale organismului,imunostimulente, depurative,detoxifiante, digestive, coleretic-colagog, u;or laxative, antiseptice,analgezice, antioxidante, geri-atrice.

Asocierea de plante din compozi\iabitterului a fost astfel g]ndit[ ca s[ fac[din acest produs un tonic ;i un stimulentgeneral al organismului, precum ;i unreglator al tuturor func\iilor vitale. Esteun adev[rat elixir al vie\ii prin multipleleac\iuni binef[c[toare asupra s[n[t[\ii ;ist[rii generale a organismului, at]t bol-nav, c]t ;i s[n[tos. Previn ;i ameliore-az[ o mare varietate de boli, iar atuncic]nd boala este grav[ ;i `nso\it[ dedureri atroce produsele pot mic;oradurerea ;i pot ̀ mbun[t[\i capacitateade adaptare a organismului lacondi\iile bolii, ridic]nd astfel cali-tatea vie\ii. `nl[tur[ oboseala ;i stre-sul, gener]nd o stare de bun[ dis-pozi\ie la modul general, datorit[con\inutului bogat ̀ n substan\e ac-tive naturale foarte valoroase.~nt[resc imunitatea natural[ a or-ganismului prin cre;tereacapacit[\ii de ap[rare a acestuia ̀ nfa\a agen\ilor patogeni, fiind re-comandate `n< diverse infec\iibacteriene, viroze, gripe, boli in-fec\ioase cu stafilococi ;i strep-tococi, micoze.

O imunitate bun[ ajut[ or-ganismul `n lupta cu factoriiagresivi asupra s[n[t[\ii or-ganismului, cu agen\iipoluan\i ;i cancerigeni,produc[tori de tumori be-nigne sau maligne. Dez-intoxic[ organismul,stimul]nd eliminareatoxinelor pe cale renal[,digestiv[ ;i sudorific[.Ajut[ digestia, dimin-ueaz[ durerile abdom-inale ;i elimin[ balon[rile,calmeaz[ crizele de colecist. Fiindu;or laxative sunt indicate `n constipa\iicronice, cure de sl[bire, afec\iuni he-moroidale. Pot fi folosite ca adjuvante ;i`n gastrite hiperacide, ulcer gastro-duo-denal ;i esofagit[ de reflux datorit[ sub-stan\elor active care reduc secre\ia aciduluigastric ̀ n exces sau neutralizeaz[ aciditateagastric[. Amelioreaz[ durerile reuma-tismale, articulare> calmeaz[ durerile decap de natur[ nervoas[, reumatic[ sau bil-iar[. ~nt]rzie procesul de ̀ mb[tr]nire prinreglarea func\iilor organismului, ̀ ncetinescprocesul de osteoporoz[, amelioreaz[ tul-bur[rile de menopauz[, ̀ nt[re;te vederea.

Bitterul Taina Plantelor are ̀ n compo-nen\[ urm[toarele ingrediente< Ap[ dem-ineralizat[, Alcool etilic din cereale (alc38%), Ienup[r (Juniperus comunis),Gen\ian[ (Gentiana asclepiadea), Brusture(Arctium lappa), Angelica (Angelicaarchangelica), Salc]m (Robinia pseudaca-cia), Frasin (Fraxinus excelsior),Mesteac[n (Betula verrucosa), Troscot(Polygonum aviculare), Ghimpe (Xanthi-um spinosum), Sclipe\i (Potentilla erecta),|intaur[ (Centaurium erythraea), Cim-bri;or (ymus serpyllum), Afin (Vaccini-um myrtillus), Salvie (Salvia offi cinalis),Soc (Sambucus nigra), Coada-;oricelului(Achillea millefolium), Coada-calului (Eq-uisetum arvense), Ment[ (Mentha piperi-

ta),S]nzian[-gal-ben[ (Galium verum),Sov]rv (Origanum vulgare), M[ce; (Rosacanina), Pedicu\[ (Lycopodium clavatum),G[lbenele (Calendula officinalis), Pin sauCui;oare (Pinus sylvestris sau Caryophyl-lus caryophy-llata), Scor\i;oar[ (Cinnamo-mum zeylanicum), Aloe (Aloe vera), Nuc(Juglans regia), Zmeur (Rubus idaeus),Coac[z negru (Ribes nigrum), Fenicul(Foeniculum vulgare).

Mod de folosire

Produsul poate fi folosit intern prinadministrarea a 1-3 linguri\e pentru copiidizolvate `n ceai fierbinte dup[ meseleprincipale, 6 linguri\e pe zi pentru adul\i,c]te o linguri\[ `nainte de mas[ ;i c]te olinguri\[ dup[ mas[ de 3 ori pe zi. Per-soanele care nu au voie s[ utilizeze alcoolulpot administra doza de bitter `n ceaifierbinte l[s]nd `n repaus 5-10 minutep]n[ la evaporarea alcoolului ;i dup[ aceeaconsum[ ceaiul ̀ n care sunt con\inute sub-stan\ele active.

Extern - se aplic[ direct sub form[ demasaj, comprese, fric\ion[ri ;i inhala\ii.

Produsul poate fi folosit timp ̀ ndelun-gat ;i poate fi asociat cu alte medicamente.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

O imunitate bun[ ajut[ organismul `n lupta cu factorii agresivi asupra s[n[t[\ii lui,cu agen\ii poluan\i ;i cancerigeni, produc[tori de tumori benigne sau maligne.

Bitterul Taina Plantelor de la Hypericum, un produs

tonic al organismului Dat fiind c[ aerul este un mediu rapidde difuzare a infec\iilor, `n perioadelereci, cu multă zăpadă sau cu ploi,afl]ndu-ne de multe ori în situa\ia de afolosi mijloacele de transport în comun,sau pur ;i simplu ̀ n comunitate, poate firiscant din punct de vedere epidemio-

logic. Principalele boli la care ne expu-nem pe cale aeriană sunt cele eruptive(rubeola, varicela, rujeola), dar ;i celeprecum gripa, guturaiul, tusea, pneu-monia, fiind suficientă o singură per-soană infectată pentru a da virusul maideparte în mul\ime.

Spa\iile închise ;i mijloacele aglome-rate de transport în comun pot fi sursaunor boli contagioase greu de evitat, careduc treptat la apari\ia epidemiilor. Tusea,strănutul sau actul vorbirii în public aunei persoane deja infectate sunt celemai frecvente cauze de declan;are a vi-rusului. “Infectarea are loc prin transmi-terea microorganismelor patogene de lasursă la omul sănătos. Dintre mediile decircula\ie a microbilor, aerul este unulpreferat, pentru că particulele de praf sausalivă au posiblitatea de a contamina per-soane dintr-o rază de apropiere de 1,2 -2 metri, cu o rezisten\ă de până la 30-40de minute. Astfel, pericolul de îmbolnă-vire devine direct propor\ional cu dis-tan\a la care ne aflăm de bolnav, ;i duratacontactului”, avertizează speciali;tii.

Principalele boli care pot fi transmisepe calea aerului sunt< rubeola, varicela,rujeola, scarlatina, gripa, guturaiul, tuseaconvulsivă, oreionul, pneumonia, tuber-culoza, encefalita, meningita. Acestea iaucontact cu organismul prin nas, faringe;i aparatul respirator. Simptomele bolilorcontagioase pot fi depistate din timp,acestea având manifestări tipice.

Despre cum prevenim bolile aeroge-ne, suntem informa\i c[ “prevenirea bo-lilor aerogene se face prin evitarea aglo-

mera\iilor, respectarea recomandărilorde vaccinare, utilizarea batistelor de uni-că folosin\ă, evitarea contactului cu bol-

navii ;i evitarea spa\iilor închise. Toto-dată, trebuie aerisite în mod repetat în-căperile locuite, indiferent de anotimp,pentru ca aerul curat să ia locul celui în-cărcat cu microbi”.

Pe lângă prevenire, cre;terea rezis-ten\ei organismului fa\ă de agen\ii pato-geni se face prin igienă riguroasă, sport,evitarea stresului, ore suficiente de somn,;i prin rezolvarea la timp a unor focarede infec\ie din organism, cum ar fi< cariidentare, amigdalite cronice, infec\ii cro-nice ale rinichilor etc.

De asemenea, în momentul contrac-tării bolii este indicată izolarea la domi-ciliu sau la spital, ;i respectarea recoman-dărilor medicului. Astfel se va grăbi pe-rioada de recuperare, iar riscul de a răs-pândi virusul va fi diminuat.

Cristina B.

S~N~TATE

afec\iuni cu care ne putem alege atunci c]ndne afl[m `n comunitate


PASIUNI

Echipa fanion a orașului SatuMare a trezit sentimente puterni-ce în inima lui Rareș Miclăuș, unbăiat de doar 14 ani, lucru careprobabil se întâmplă în inimile azeci de mii de sătmăreni.

Însă acest băiat de doar 14 ani, careeste elev al Liceului Teoretic GermanJohann Ettinger din Satu Mare, are untalent aparte, construiește machete șialte obiecte complexe din piese lego.

Asamblează piese Lego de la 3 ani jumate

“Am început să-i cumpărăm ma-chete Lego de pe la vârsta de 3 ani – 3ani și jumătate, bineînțeles că la începutconstruiam împreună aceste machete,dar de pe la vârsta de 4 ani deja el sin-gur a început să le construiască și decâte ori mergeam la magazine el doarLego dorea. Așa am început să cum-părăm tot felul de machete gata pro-iectate, iar după aceea am văzut că dinacele piese de Lego începe să constru-iască altceva, căuta ca el să își punăamprenta asupra a ceea ce face din pie-se Lego” își amintește Cosmin Miclăuș,tatăl lui Rareș.

Trebuie menționat că Rareș estefoarte pasionat de tot ceea ce înseamnătradiție și mândrie națională și locală,acest lucru putând fii observat și în lu-crările pe care tânărul le-a realizat pânăîn prezent. În această categorie intrăavioane și tancuri de luptă românești,clădiri celebre precum Castelul Bran,la acestea alăturându-se machete re-prezentând celebrul Titanic, Opera dinSidney sau altele care l-au provocat dinpunct de vedere tehnic, Rareș dorin-du-și ca fiecare creație a sa să reprezintepentru el o provocare.

Replica stadionului Olimpiaare dimensiunile unui adolescent

După ce ani de zile Rareș a construitavioane și tancuri de luptă sau clădirireprezentative din întreaga lume, s-agândit să reproducă din piese Lego sta-dionul echipei de fotbal fanion a ora-șului, Olimpia Satu Mare. Așa a luatnaștere un proiect impresionant. Re-plica fidelă a stadionului situat în stra-da Arenei are 1,60 m lungime, 1,30 mlățime și 30 de centimetri înălțime. Lu-

crează de aproximativ doi ani și jumă-tate la ea și pentru a o realiza a folositaproximativ 4000 de piese Lego. Maimult decât atât, în tot acest timp Rareșa ținut pasul cu modificările suferitede stadion, pe care le-a transpus și înmacheta lui.

“Am încercat să păstrez cât maimulte elemente semnificative ce se potobserva pe stadion, începând de lascaunele galben – albastre la tabela descor, tribune, anduri de acces. Am în-cercat să țin pasul cu schimbările pecare le-a suferit stadionul. Chiar anulacesta am închis și eu peluza dar aici

nu din motive de siguranță ci pentrudetalii, iar alte schimbări au fost legatede băncile tehnice, cam acestea ar fischimbările semnificative pe care le-asuferit stadionul” ne-a declarat RareșMiclăuș.

Rare; visează să fie pre;edintele Olimpiei

Acest proiect impresionant se leagădirect de dragostea pe care Rareș opoartă clubului de fotbal. Se poatevorbi despre el ca despre fanul numărul

1 al echipei pentru că nu pierde niciunmeci al echipei jucat pe teren propriu,cumpără în fiecare sezon abonamentpentru a putea vedea meciurile, iar prinrealizarea acestei machete îi face clu-bului sătmărean o declarație de dra-goste unică și originală.

“Sunt fan Olimpia din 2012 și amales să îmi exprim această dragoste fațăde club prin reconstruirea stadionului”,adaugă Rareș.

Jucătorii și conducerea clubului săt-mărean au aflat despre dragostea pecare Rareș o poartă Olimpiei și se gân-desc la modalitățile prin care ar puteasă îi mulțumească pentru aprecierea șifidelitatea de care a dat dovadă față deculorile galben-albastre.

“După meciul cu UTA Arad amvorbit cu el și cu tatăl lui și le-am spuscă mă gândesc foarte serios la o va-riantă prin care să expunem aceastămachetă ca să o poată vedea toți săt-mărenii. Eventual, dacă îi face plăcerelui Rareș îl invităm să vină cu noi în-tr-o deplasare în care să vadă și greu-tățile, dar și lucrurile pozitive ale echi-pei”, a declarat Attila Karda președin-tele Olimpiei.

Între timp Rareș a fost invitat lapartida disputată de galben-albaștri peteren prorpiu în compania echipei Ba-lotești duminică, 30 octombrie, undea dat lovitura de start a partidei.

Planurile de viitor ale lui Rareș seleagă tot de echipa fanion a orașului.Tânărul se gândește serios să își conti-nue studiile mai departe în manage-mentul sportiv și să devină peste câțivaani președintele Olimpiei. Până atunciRareș dorește să reproducă câte o re-plic[ fidelă a hotelului Dacia, dar și aTurnului Pompierilor ambele clădirifiind reprezentative pentru municipiulSatu Mare.

Adriana Tivadar

Băiatul de doar 14 ani a realizat copia fidelă a stadionului Olimpia Satu Mare din aproximativ 4000 de piese Lego

Planurile de viitor ale lui Rareș se leagă tot de echipa fanion a orașului. Tânărul se gândeșteserios să își continue studiile mai departe în managementul sportiv și să devină peste câțiva anipreședintele Olimpiei. Până atunci Rareș dorește să reproducă câte o replica fidelă a hoteluluiDacia, dar și a Turnului Pompierilo, clădiri reprezentative pentru municipiul Satu Mare.

Serveţele din toate timpurileşi din toate colţurile lumii şi-augăsit locul în colecţia personalăa învăţătoarei Laurenţa Natu dinŢăndărei, judeţul Ialomiţa. Celemai multe dintre exponatele finesunt ţinute la loc de cinste într-ovitrină din sufragerie.

Încă din copilărie şi-a petrecuttimp liber colecţionând lucruri careerau considerate lipsite de valoare decătre apropiaţii săi. A început timidcu ambalaje de bomboane de cioco-lată, a strâns nasturi, monede, chiarşi cutii de chibrituri.

Sufrageria casei în care locuieşteLaurenţa Natu este transformată îndepozit-sanctuar, dedicat colecţiilorde mărunţişuri. Într-o cutie, se aflăpixuri de toate mărimile, formele şiculorile. Sus pe un dulap stau una lân-gă alta celebrele păpuşi de dinainte deRevoluţie, cu părul lung şi îmbrăcatecochet. Pe un alt raft se află o colecţieîntreagă de cărţi şi reviste de ştiinţă.În tot acest peisaj, la loc de cinste sunttotuşi şerveţelele. Împăturite frumosşi aşezate pe dimensiuni, mii de bucăţide hârtie colorată se zăresc prin gea-

murile unei vitrine generoase. O ade-vărată lume a culorilor şi formelor in-vadează sufrageria în momentul încare femeia începe să înşire pe masăşi pe sofa şerveţelele de colecţie. Marisau mici, cu flori sau cu broderii, şer-veţelele Laurenţei Natu par însufleţite.

Fiecare dintre exponate este aşezatdupă o regulă bine stabilită, inventatăde colecţionară însăşi. Şerveţelele dincolecţia învăţătoarei din Ţăndăreisunt depozitate în funcţie de dimen-siune sau de imaginile cu care au fostinscripţionate. De exemplu, în colecţia

sa există şerveţele care au ca temă săr-bătorile de iarnă, pe care sunt desenaţibrăduţi, oameni de zăpadă, globuri şibătrânul Moş Crăciun. Cele careconţin imagini cu zambile, garoafe,narcise au fost aşezate într-o colecţiecare poartă numele de „Flori de pri-măvară“.

„Am încercat să le găsesc un rostşi să nu le păstrez aşa, la întâmplare.Ca să imaginez un sistem, mi-au fostde ajutor desenele cu care sunt in-scripţionate. Cele cu flori au fost îm-părţite la categoria flori. Cele cu im-agini de sărbători au fost introduse lacategoria sărbători, de Crăciun sau dePaşte. Am şi categoria dedicată copii-lor, cu imagini cu personaje din des-ene animate. Aşa le-am adunat pe toa-te în colecţia mea“, explică învăţătoa-rea.

Laurenţa Natu se mândreşte cuşerveţele aduse din Germania, dinFranţa, din Anglia şi din emisfera su-dică. Dintr-un teanc ne arată un şer-veţel din îndepărtata Australie careare inscripţionat pe el steagul ţării.Cele franţuzeşti conţin imagini cu bi-necunoscutul turn Eiffel, iar pe celegermane apar în ipostaze amuzantestaruri celebre de cinema.

La fel de dragi îi sunt şi cele câtevaşerveţele făcute în România în urmăcu mai bine de 40 de ani. Le-a desco-perit într-o vizită recentă făcută la ca-sa părintească, ascunse într-o carte depoveşti. Deşi îngălbenite de trecereatimpului, pe Laurenţa Natu încă o maiimpresionează. „Se vede că sunt vechi,iar hârtia din care sunt făcute nu eatât de bună. A trecut timpul pesteele, dar mie-mi sunt foarte dragi. Suntde la mama de-acasă şi-mi amintescde copilărie“, declară cu nostalgie în-văţătoarea.

Hobby-ul Laurenţei Natu este cu-noscut şi la şcoala din Ţăndărei la carepredă. Învăţătoarea le explică cu dragelevilor cum să păstreze şerveţeleleadunate. Multe dintre fetele de la clasăau preluat pasiunea „doamnei“ căreiaîi prezintă, din când în când, ce aumai strâns între timp. „Am zis să în-cerc să fac acest exerciţiu şi cu eleviila clasă. E drept, e o pasiune mai multpentru fete. Cu ele am discutat cel maimult. Au fost foarte încântate. Chiarmă întâlnesc pe stradă cu foste elevecare-mi povestesc cu ce fel de şerveţeleşi-au întregit colecţiile personale“,spune cu mândrie învăţătoarea co-lecţionară.

~nv[\[toarea ;i o parte din obiectele ineditei sale colec\ii

O `nv[\[toare a str]ns mii de ;erve\ele din toat[ lumea

Rare; Micl[u; ;i-a dus pasiunea pentru Olimpia la rang de art[


MAGAZIN

Schimbările climatice îi pot afectaputernic pe fluturi și pot cauza chiar șidistrugerea acestei specii, potrivit cer-cetătorilor de la Universitatea Anglieide Vest.

Pe lângă faptul că încălzirea clima-

tică afectează ecosistemul, are un efectmajor și asupra fenomenelor climaticepe termen scurt, precum valurile decăldură, precipitaţiile abundente, secetași temperaturile extreme. Potrivit celorspuse de către Osgur McDermott-Long, doctorand, "este prima oară cândun studiu examinează modul în careschimbările climatice afectează fluturiide pe teritoriul Marii Britanii".

Cercetătorii folosesc datele colec-tate de către Sistemul de Monitorizareal Fluturilor al Marii Britanii, sistemce funcţionează de 37 de ani și a adunatdate de pe teritoriul a 1.800 de situri.De asemenea, aceștia au analizat o spe-cie de fluturi specifică acelei zone, carese reproduc doar o dată pe an, și încăo specia care are mai mulţi urmași de-a lungul unui an. Astfel, s-a dovedit căcei din urmă sunt mult mai vulnerabiliîn faţa acestui fenomen.

Dermott explică< "Studiul a de-monstrat faptul că fluturii sunt sensibiliîn faţa fenomenelor climatice extreme,care sunt influenţate de încălzirea cli-matică. Speciile de fluturi sunt în pe-ricol.”

Pagin[ realizat[ de Vasile Andreica

Pe data de 14 noiembrie 2016,Luna se va afla la cea mai apro-piată distanţă de Pământ, eveni-ment ce a mai avut loc în urmă cuaproape 70 de ani, în luna ianua-rie a anului 1948.

Luna va apărea cu o dimensiunecu 14% mai crescută şi va fi mai stră-lucitoare cu 30% faţă de normal. Acesteveniment va mai avea loc pe data de24 noiembrie 2034.

Aşa cum explică NASA, pentru căLuna are o orbită eliptică, o parte aacesteia, numită perigeu, se află cu48.280 de kilometri mai aproape depământ decât cealaltă. Când Soarele,Luna si Pământul se aliniază, în timpce Luna orbitează P[m]ntul, acest eve-niment este numit "syzygy". Când acesteveniment se petrece, având partea pe-rigeului înspre noi, şi Luna se regăseşteîn partea opusă a Pământului dinspreSoare, obţinem ceea ce se numeste sy-zygy-perigeu.

"Luna plină ce va apărea în aceastăzi nu doar că va fi cea mai mare Lunăa anului 2016, ci şi cea mai mare carea putut fi văzută de la începutul seco-lului XXI", afirmă NASA.

Modul în care o vei observa depin-de de locul în care te afli. Asta explicăde ce, dacă te vei afla într-o zonă cufoarte multe clădiri, pentru a putea faceo comparaţie, ai toate şansele să vezică Luna are dimensiuni mai mari. Însă,dacă vei observa Luna într-un punctîn care se află aproape de orizont, secreează ceea ce se numeşte "iluzia Lu-nii"< când Luna se află la orizont, sepot observa dimensiuni foarte mari aleacesteia atunci când în faţa celui carepriveşte se află pomi, clădiri sau alteobiecte. Dacă plănuieşti să observi Lu-na pe data de 14 noiembrie, asigură-tecă te vei afla într-un loc întunecat, de-parte de luminile oraşului.

Profe\ii legate de Siria?

~ntruc]t precedenta Super Lun[ aavut loc `n 1948, c]nd statul Israel a

devenit independent, iar ̀ n ultimii ani,`ncep]nd din 2014, au fost patru eclipsede lun[ coincidente s[rb[torilor ma-jore ale calendarului iudaic, circul[ totfelul de teorii despre momentul 14 no-iembrie, \in]nd cont ;i de faptul c[ fe-nomenul se repet[, la scar[ mai mic[,`n decembrie.

De aceast[ dat[, punctul fierbinteal regiunii este Siria, unde r[zboiul civila f[cut deja sute de mii de victime ;imilioane de refugia\i.

”Al Treilea R[zboi Mondial va în-cepe în Siria, și nimeni de pe planetă(și americanii, în special) nu va fi lăsatneatins de ceea ce este pe cale să aibăloc. Acest lucru a fost planificat de cevatimp, și vedem că acum se întâmplăchiar în fața noastră”, au fost cuvinteleunei surse de încredere, având legături

strânse cu comunitatea de informații,înainte de a oferi o perspectiv[ multmai largă asupra ceea ce ne așteaptăde la această criză care escaladează.

"Iată, Damascul este scos din nu-mărul cetăţilor şi a rămas o grămadăde ruine. Cet[\ile Aroerului sunt pu-stiite pentru vecie> ele sunt bune dep[scut turmele, care se culc[ acolo ;inimeni nu le gone;te. Nici cetate`nt[rit[ pentru Efraim ;i nici ̀ mp[r[\iela Damasc. Tot a;a va fi cu r[m[;i\aSiriei ;i cu m[rirea ei, precum a fostcu fiii lui Israel, zice Domnul Savaot."Acesta este pasajul profetic din Cartealui Isaia, capitolul 17. Mai multe blo-guri fundamentaliste creştine susţin cătextul biblic este pe cale să se împli-nească, scrie Time.

Conflictul din Siria a revenit în ac-

tualitate, după ce Statele Unite şi aliaţiisăi au în vedere o posibilă intervenţiemilitară, în urma atacului cu arme chi-mice, care a dus la numeroase victimeîn rândul populaţiei.

Distrugerea oraşului Damasc, ca-pitala Siriei, ar fi fost însă prezisă deacum 2.500 de ani, cred unii creştini.

Potrivit unor bloguri creştine, unfragment din Vechiul Testament vor-beşte exact despre acest subiect. Estevorba despre un citat din Cartea luiIsaia, capitolul 17< "Iată, Damascul estescos din numărul cetăţilor şi a rămaso grămadă de ruine".

Chiar dacă unii creştini cred în ade-vărul acestei profeţii şi aşteaptă împli-nirea ei, cei mai mulţi teologi spun cătextul nu trebuie interpretat literal. "Nuputem interpreta aşa Biblia, ar fi ab-surd. Este un text antic şi vorbeşte des-pre evenimente din trecut. Nu putemcompara acum Statele Unite cu anticulBabilon. Nu putem face astfel de con-exiuni", spune profesorul Walter Bru-eggmann, de la Seminarul TeologicColumbia.

Siria, important[ pentru istoria cre;tin[

Capitolul 17 din Isaia nu este sin-gurul `n care Siria este men\ionat[ `nBiblie. Iisus `nsu;i nu a c[l[torit, pro-babil, niciodat[ `n Siria modern[, darapostolul Pavel, al doilea cel mai faimoslider cre;tin, a fost convertit la cre;ti-nism `n afara Damascului.

Pe de alt[ parte, biserica din Anti-ohia, Siria (un ora; aflat la aproximativ96 de kilometri de Alep, scena unuiasediu s]ngeros), a devenit un refugiupentru primii cre;tini care au fugit depersecu\ie din Ierusalim, dupa ce :te-fan, primul martir al cre;tinismului, afost omor]t cu pietre. Regiunea sirian[a dat na;tere primilor teologi ai cre;ti-nismului, precum Sf. Ignatie, episcopal Antiohiei, Ioan Gur[ de Aur, con-temporan cu Augustin, ;i Ioan din Da-masc, autorul unui foarte importanttratat de dogmatic[.

Superluna din octombrie, fotografiat[ cu turnul unei biserici din Viena

Cercetătorii sunt tot maiaproape de a crea în laborator oinimă transplantabilă.

În Europa, aproximativ 3.600 deoameni se află pe listele de aşteptarepentru a primi un transplant de cord.Chiar dacă vor exista oameni suficientde norocoşi care să primească trans-plantul, există riscul ca organismul sărespingă noua inimă. Pentru a com-bate deficitul de organe şi pentru a eli-mina şansele ca organismul pacientu-lui să respingă organul, cercetătorii în-cearcă să creeze organe sintetice cuajutorul celulelor pacientului.

O echipă de cercetători din cadrulSpitalului General Massachusetts şidin cadrul Colegiului Medical Har-vard au reuşit să utilizeze celule dinpielea adultului pentru a crea ţesut car-diac uman funcţional, conform stu-diului publicat în revista CirculationResearch.

Cercetătorii doresc să realizezeinimi funcţionale din ţesutul pacien-tului, însă sunt necesare mai multecercetări. Organele au o construcţieparticulară, este mult mai simplu să lecreeze în laborator, utilizând unşablon.

În lucrările anterioare, cercetătorii

au creat o tehnică prin care cu ajutorulunei soluţii din detergent au reuşit săelimine celulele care ar fi activat siste-mul imunitar. Experimentul a fost rea-lizat pe inimi de şoarece, dar pentrustudiul actual cercetătorii au utilizat oinimă umană reală. Aceştia au reuşitsă elimine celulele de la 73 de inimi

donate care au fost clasate ca organenetrasplantabile. În următoarea etapăcercetătorii au utilizat piele umană pecare au trasformat-o în celule stempluripotente, apoi le-au transformatîn două tipuri diferite de celule car-diace.

După ce experţii au fost siguri cărestul matricei este destul de rezistentăpentru a susţine noile celule, aceştiaau plasat celulele induse. Timp de douăsăptămâni aceştia au infuzat inima cuo soluţie nutritivă care i-a permis săcrească precum inima din corpuluman. După cele două săptămâni, ini-ma conţinea ţesut bine structurat carearăta similar cu inimile premature, iaratunci când experţii i-au dat un şocde electricitate inima a început să ba-tă.

Deşi nu este prima dată când cer-cetătorii au realizat ţesut cardiac în la-borator, este cea mai apropiată cerce-tare de rezultatul final< realizarea uneiinimi complet funcţionale în laborator.

Fluturii sunt pu;i`n pericol de

schimb[rile climei

Un nou sistem îi permite unui ro-bot să parcheze sau să manevrezemaşina în locul tău. Tot ce trebuie săfaci este să laşi maşina într-un loc ac-cesibil din faţa unei clădiri, iar robotulo va prelua şi o va parca regulamentarşi eficace.

Parcarea automată poate dublasau chiar tripla numărul de spaţii deparcare pe care un garaj convenţionalle poate găzdui şi, de asemenea, eli-mină nevoia rampelor. Acest demerspoate creşte numărul locurilor de par-care, fiind folosite o mulţime de dis-pozitive orizontale şi verticale ce aurolul de a depozita şi de a include câtmai multe maşini. Unitronics Systemsau instalat deja robotul-valet în câtevaclădiri de apartamente din StateleUnite şi a deschis cea mai recentă în-teprindere în Hoboke, New Jersey.

În această situaţie, folosirea unuisistem automat de parcare în favoareaparcării convenţionale oferă echipeide design o mai mare flexibilitate aamenajării.

"Garajele tradiţionale reprezintăo folosire ineficientă a spaţiului şi aresurselor", explică Unitronics.

a ap[rut robotulce parcheaz[ ma;ini

Luna va apărea cu o dimensiune cu 14% mai crescută şi va fi mai strălucitoare cu 30% faţă denormal. Acest eveniment va mai avea loc pe data de 24 noiembrie 2034.

a fost creat[ prima inim[ artificial[ care bate

În 14 noiembrie pe cer r[sare ceamai mare Lun[ din ultimii 70 de aniUnii o consider[ un semn al unor schimb[ri apocaliptice


Este exact opusul personajuluisnob ;i `ncordat din “The DevilWears Prada” (2006), rol ce a pro-pulsat-o instantaneu pe vedetabritanic[ `n lumea Hollywood-ului. Lejeritatea ;i buna dispozi\iede care d[ dovad[ `n interviuri ;iapari\iile televizate complimen-teaz[ versatilitatea actri\ei `nv]rst[ de 33 de ani. Chiar dac[mai multe dintre produc\iile `ncare a ap[rut, ca “The Edge of To-morrow” al[turi de Tom Cruise,sau “Sicario”, care i-a adus o no-minalizare la Premiile Oscar, aufost apreciate de critici, s-ar puteaca noua pelicul[ “The Girl on theTrain”, lansat[ recent pe marileecrane, s[-i aduc[ mult-r]vnitastatuet[.

Bazat pe romanul de succes cu ace-la;i nume, scris de Paula Hawkins, ;icare s-a vândut în peste 15 milioanede exemplare la nivel mondial, thril-ler-ul ne-o prezint[ pe Emily `n rolulunei alcoolice depresive care urmăre;teîn fiecare diminea\ă, luând acela;i tren,un cuplu tânăr ;i aparent perfect ce lo-cuie;te într-o casă de lângă calea ferată.Într-o zi vede însă ceva ce o ;ochează;i astfel ajunge să ia parte la vie\ile pecare le-a observat doar de pe margine,

fiind implicat[ f[r[ voie `n dezlegareaunui mister.

Actri\a britanic[ ;i-a ales `ntot-deauna cu grij[ rolurile, c[ut]nd pro-iecte care s[-i ofere posibilitatea de aexplora noi aspecte ale propriei salepersonalit[\i. „Am evitat peliculele `ncare femeia este prezent[ doar `n plansecund, ajut]nd b[rbatul din rolulprincipal, dar neav]nd ;ansa de a con-tribui la dezvoltarea ac\iunii. Cred c[avem nevoie de mai multe pove;ti carele ̀ nf[\i;eaz[ pe femei ca personaje se-rioase, complicate, `n acela;i timphot[r]te ;i vulnerabile.” Depl]ng]ndtendin\ele actuale, care favorizeaz[ me-ga-produc\iile cu supereroi destinateadolescen\ilor, Emily sper[ c[ lucrurilese vor schimba ;i `n lumea filmului.„Publicul vrea s[ vad[ pove;ti care des-criu vie\ile noastre adev[rate ;i rela\iiinterumane asem[n[toare celor princare am trecut sau pe care le-am ob-servat. Aceasta este direc\ia `n care artrebui s[ ne ̀ ndrept[m.” ~n ciuda p[re-rilor sale, britanica nu se las[ dobor]t[de ele. „Lumea filmului este una foarteschimb[toare, unde `ntr-o zi e;ti sus,iar `n urm[toarea e;ti la p[m]nt. Nuvoi permite ca fericirea mea s[ fie de-terminat[ de c]t de bine `mi merge `ncarier[. Dac[ la;i s[ se `nt]mple acestlucru, atunci e;ti pierdut.”

A doua dintre cei patru copii ai fa-miliei unei profesoare ;i a unui tat[

avocat, Emily a avut parte de o educa\ieriguroas[ la ;coala privat[ Ibstock Pla-ce. Cu toate acestea, micu\a suferea deo deficien\[ de limbaj de la v]rsta de;apte ani, afec\iune de care nu a reu;its[ scape p]n[ la 12 ani. O profesoar[i-a sugerat s[ interpreteze un personajcu un accent diferit, spun]ndu-i c[ are`ncredere ̀ n ea. A ales s[ foloseasc[ unaccent nordic, lucru ce a f[cut s[-i dis-par[ b]lb]iala. “Mă străduiam să ros-tesc corect cuvintele, dar nu-mi ie;eau,era frustrant. Părin\ii mei m-au dus laun logoped, am făcut lec\ii de relaxare,dar nu a func\ionat. Apoi, una dintreprofesoarele mele de la ;coală a avut oidee genială. Mi-a spus ‘Ce-ar fi să in-terpretezi un rol în piesa ;colii în caresă vorbe;ti cu accent?’. A;a că m-amdistan\at de mine prin intermediul ace-lui personaj, m-am sim\it a;a de liberăîncât am scăpat de bâlbâială odată cuapari\ia pe scenă.”

Anul 2006 i-a adus recunoa;tereala nivel interna\ional, c]nd a fost dis-tribuit[ al[turi de Meryl Streep ;i AnneHathaway `n „Diavolul se `mbrac[ dela Prada”, o adaptare a romanului bes-tseller scris de Lauren Weisberger. Ro-lul asistentei jucate de Emily este me-morabil ;i datorit[ faptului c[ StanleyTucci, colegul ei de distribu\ie, i-a de-venit prieten ;i ulterior cumnat, dup[ce `n 2012 acesta s-a c[s[torit cu soraactri\ei, Felicity.

La acel moment, via\a personal[ alui Emily era chiar mai palpitant[ de-oarece, `n anul 2005, l-a `nt]lnit pec]nt[re\ul Michael Bublé, `n culiselegalei Logie TV Awards din Australia.Dup[ o perioad[ scurt[ de timp, ceidoi s-au mutat `mpreun[, locuind `ncasa artistului din Vancouver p]n[ ladesp[r\irea lor din 2008. Pe m[sur[ cerela\ia cu Bublé avansa, cariera actri\eise dezvolta rapid la Hollywood, cuapari\ii `n filme ca „Charlie Wilson’sWar”, al[turi de Tom Hanks ;i Julia Ro-berts, sau `n rolul titular din „TheYoung Victoria”.

Dup[ apari\ia produc\iei „TheYoung Victoria” pe marile ecrane,Blunt a pus cap[t rela\iei cu Bublé ;i l-a `nt]lnit pe actorul american JohnKrasinski. Cei doi s-au c[s[torit `n2010, `n cadrul unei ceremonii care aavut loc `n Italia, pe lacul Como, `n2014 n[sc]ndu-se prima lor feti\[, Ha-zel. „Momentul `n care l-am `nt]lnitpe John mi-a schimbat, cu adev[rat,via\a. Sprijinul din partea lui m[ faces[ m[ simt invincibil[.” Emily a aflatc[ era `ns[rcinat[ cu al doilea copil `ntimpul film[rilor la „The Girl on theTrain”. „Rolul s-a dovedit a fi mult maisolicitant din punct de vedere fizicdec]t a; fi crezut, lucru ce m-a `ngri-jorat pu\in, dar am decis s[ nu spunnim[nui la `nceput.”

Aflat[ `ntre o carier[ de succes ;i

`ndatoririle ei de mam[ a celor dou[feti\e ale sale, Emily se simtebinecuv]ntat[ pentru tot ceea ce via\ai-a d[ruit. Chiar dac[ tr[ie;te ;i mun-ce;te ̀ ntr-o lume diferit[, se str[duie;tes[-;i g[seasc[ timp pentru fiicele ei.„Ceea ce am observat este c[ un copilte face s[ fii mai con;tient de emo\iiletale, care devin mai intense ;i teschimb[ `n bine at]t din punct de ve-dere personal, c]t ;i pe plan profesio-nal.” Se m]ndre;te cu faptul c[ estemam[ ;i se bucur[ s[ le dea lec\ii devia\[ copiilor s[i. „~n calitate de mam[,devii profesor din momentul `n carecopilul t[u se na;te. Acesta este un mo-ment `n via\a ta `n care \i se schimb[fiecare celul[ din corp ;i-\i aduce o ma-re responsabilitate.”

Presiunea pe care trebuie s[ o`nfrunte femeile pentru a men\ineechilibrul ̀ ntre familie ;i faim[ se poatedovedi uneori prea mare pentru uneleactri\e, dar nu ;i `n cazul lui Emily.Drumul spre starea ei mental[ actual[nu a fost lipsit de greut[\i, actri\a re-cunosc]nd c[ a suferit ̀ n trecut de st[ride anxietate. „Acum sunt mult mai re-laxat[ ;i nu mai pun totul la suflet a;acum f[ceam mai demult. Obi;nuiams[-mi fac multe griji c[-mi scap[ uneleocazii sau c[ via\a trece pe l]ng[ mine,dar acum m[ simt mult mai sigur[ pemine ;i pot spune c[ sunt fericit[ ;i`mplinit[.”

Emily Blunt, trandafirul englez carea `nflorit la Hollywood

Cine sunt cei 28 de eroi pentru care Barack Obama, la ... · nue reformele sîncepute de Petru cel...

Documents

Transcript of Cine sunt cei 28 de eroi pentru care Barack Obama, la ... · nue reformele sîncepute de Petru cel...