Scoala cu clasele I-VIII « Sfantul Nicolae »

Str. Tohani, nr.38, Mizil, jud. Prahova

Tel.0244251424 e-mail : scsfnicoale@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Colaboratori: Prof.Nedelcu Cristina Prof.Ion Elena Prof. Avram Adela

Tehnoredactare : Birca Eusebiu cls a VI-a A Manole Mihai cls a VI-a A Stoican Elena cls a VI-a A

Redactori: prof. Gheorghe Elena- Roxana Matache Stefania cls a VI-a A

2

Cuvant inainte

A aparut un alt numar al revistei "Revista Curiosilor".

Aceasta revista este de fapt o continuare a unei reviste redactate in anul 2005 de catre fostii elevi ai scolii noastre.

Revista a luat nastere cand am aflat de aceasta initiativa mai veche a colegilor nostri ; atunci eu, Matache Stefania impreuna cu cativa colegi ne-am hotarat sa continuam, in felul nostru, traditia aparitiei revistei scolii noastre .

Pe parcursul acestui numar al revistei va invitam sa descoperiti traditii de Paste la romani,tinere talente ale scolii noastre,cate ceva din activitatea noastra si multe alte lucruri pe care va lasam sa le descoperiti singuri.

Noi, realizatorii revistei dorim ca voi,elevii scolii noastre sa ne ajutati la redactarea urmatorului numar al revistei care va aparea pana la sfarsitul anului scolar.

Speram ca aceasta revista sa va starneasca curiozitatea de a intra impreuna cu noi in lumea fascinanta a jurnalisticii.

Va multumim!

Colectivul de redactie

GANDURI DE PRIMAVARA

3

A venit primavara…. un nou inceput ??? sau o continuare a ceea ce a fost ? ceva mai bun ? ceva mai rau ? Sigur mai bine !....

O primavara care sa iti infloreasca intregul an. Sa ramai mereu ca o primavara, ca o ciocarlie in inaltul cerului, ca o lacramioara....

1 Martie reprezinta inceputul primaverii, anotimpul iubirii. Un buchet de lacramioare, un manunchi de sentimente … Iar e primavara…

Este asa un lucru micSa te bucuri de soare?Este asa un lucru mic Sa traiesti in lumina primaverii

Anotimpurile se schimbasi viata merge mai departe.Primavara este timpulcalduriial vietii.Primavara este anotimpulreinvieriial dragostei.

Pajistilene bucura sufletulcand infloresc primavara.

Bobocii si semitelese desfacsi firele de iarbane arata lancile lor.

Numai turturiiisi varsa lacrimilecand primavara apare.

Nu am remarcat niciodataonduleurile zambilelor violete

pana in dimineata asta

cand narcisele galbeneisi scutura zgomotos clopotele

din cununile de stele.

Fiecare frunza,fiecare fir de iarbacerseste atentie.

Chiar si buruienilepoarta flori minuscule

cu care ne uimesc.

In vreme ce cantecul pasarelelor rasuna in aer,

vocea mea nu-si mai gaseste locul.

Gradina continua sa se schimbe.

4

Fiecare zi, plina de lumina, ma face sa-mi aduc aminte ca

traiesc!

Treziti-va voi mici seminte lenese,Nu stiti ca a venit primavara?

Vantul bateImpotriva copacilor,Va da jos palariileFara sa ceara voie,El suna in ferestreSi adie norii,Apoi evadeaza pe cosul caseiSi rade tare.

Iubesc primavara.Pentru ca in fiecare ziEste ceva nou in ea,Care te indeamna sa privesti:Un alt bobocO alta pasareO alta frunzaSoarele.

Prof. Gheorghe Roxana

5

Traditii si superstitii in duminica Floriilor

Sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim este o sarbatoare frumoasa nu doar pentru ca este plina de primavara, de soare, de oameni care parca regasesc din nou speranta, de natura care isi cere din nou dreptul la viata, nu doar pentru ca reconstituie partial atmosfera marii sarbatori pascale, ci si pentru ca aceasta zi speciala a strans laolalta traditii si superstitii diverse, de mai mare frumusetea si tot dragul.

In duminica care precede sarbatoarea Pastelui, toata suflarea meleagurilor autohtone sarbatoreste Floriile. Sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim este o sarbatoare frumoasa nu doar pentru ca este plina de primavara, de soare, de oameni care parca regasesc din nou speranta, de natura care isi cere din nou dreptul la viata, nu doar pentru ca reconstituie partial atmosfera marii sarbatori pascale, ci si pentru ca aceasta zi speciala a strans laolalta traditii si superstitii diverse, de mai mare frumusetea si tot dragul. Da, spiritualitatea romaneasca este autentica si inca este vie. Iar ceea ce face cu adevarat interesante aceste traditii este faptul ca in ele se ingemaneaza atat elemente crestine, cat si precrestine, atat credinte patriarhale, cat si credinte noi, moderne. Am cules pentru voi un buchet splendid de traditii si superstitii legate de aceasta zi speciala pe care il dedicam tuturor celor ce poarta nume de floare, dar nu numai.

In ziua de Florii (cunoscuta si sub numele de Duminica Stalparilor), crestinii sarbatoresc intrarea Domnului in Ierusalim, unde a fost intampinat precum un imparat, cu ovatii, flori, ramuri de maslin, curmal, smochin sau salcie (plantele difera in functie de specificul geografic al zonei), chiar daca dupa cateva zile se hotaraste rastignirea Sa pe cruce. Intampinarea Domnului este singurul moment mentionat in Biblie in care Hristos a acceptat ca oamenii sa-i aduca cinstirea cuvenita. Ziua de Florii coincide si cu momentul biruirii mortii caci in sambata care precede sarbatoarea Floriilor are loc Invierea lui Lazar. De aceea, in ziua de Florii, se comemoreaza totodata si mortii.

Chiar daca este considerata o sarbatoare crestina, numele sarbatorii provine din termenul de origine latina Floralia, termen ce desemna o sarbatoare a vegetatiei, cinstita si indragita de romani. Sarbatoarea Floraliei la romani echivala cu biruinta definitiva a iernii de catre primavara, cu inflorirea salciilor, cu revenirea la viata a naturii si cu cinstirea zeitei Flora. Sarbatoarea crestina a asimilat-o insa pe cea pagana, dar in anumite sate ale tarii inca se merge cu Lazarea, colind ce pomeneste de o alta zeitate feminina a naturii, Lazarica, se pare insa ca de origine tracica.

Salcia, planta sfanta si magica. Flori cu puteri miraculoase

Salcia, ca element vegetal, sugereaza deopotriva moartea si viata, curatenia spirituala, fertilitatea, dar si renasterea anuala a vegetatiei. In credinta populara, salcia este o planta indragita si binecuvantata de Maica Domnului pentru ca, dintre toate plantele, a fost singura care a manifestat milostenie fata de Fecioara Maria, facandu-se punte si ajutand-o astfel sa traverseze apele intinse ale unui rau. In aceasta zi, in biserici, se sfintesc florile, ramurile sau coronitele de salcie pe care ulterior crestinii le iau acasa si le asaza la icoane sau in ferestre spre a fi aparati de cele rele si a avea noroc tot anul.

(Matache Stefania cls aVIa A)

Pentru ca drumul nostru in viata sa fie cel corect Dumnezeu ne-a dat 10 porunci Dumnezeiesti dupa care noi sa ne calauzim in viata:

Cele 10 porunci Dumnezeiesti

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.

2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.

3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.

4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.

5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti

pe pamant.

6. Sa nu ucizi.

7. Sa nu fii desfranat.

8. Sa nu furi.

9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.

10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.

ADEVĂRATA CREDINŢĂ, este un DAR DUMNEZEIESC însoţit de efortul omului de a-L cunoaşte pe Dumnezeu şi de a se asemăna cu Dumnezeu prin sfinţenie, care se obţine prin practicarea virtuţilor (împlinirea Poruncilor Dumnezeieşti).

TRADITII DE PASTI

Ouãle rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceastã sãrbãtoare.  Legendele crestine leagã simbolul ouãlor rosii de patimile lui Iisus. Se  spune cã atunci cînd Iisus a fost bãtut cu pietre, cînd acestea l-au atins, s-au  transformat în ouã rosii. Si se mai spune ca Sf. Maria, venind sã-si vada Fiul rãstignit, a adus niste ouã într-un cos, care s-au însîngerat stînd sub cruce. Se povesteste cã dupã ce Iisus a fost rãstignit, rabinii farisei au fãcut un ospãt de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: "Cînd va învia cocosul pe care-l mîncam si ouãle fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Iisus". Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouãle s-au si fãcut rosii, iar cocosul a început sã batã din aripi.  Rãstignirea si învierea reprezintã eterna legãturã dintre moarte si viatã, asa precum renaste natura în fiecare primãvarã, cînd se reia ciclul vietii. Oul, el însusi purtãtor de viatã, devine un simbol al regenerãrii, al purificãrii, al vesniciei. În traditia popularã româneascã se crede ca ouãle de Pasti sunt purtãtoare de puteri miraculoase: ele vindecã boli si protejeazã animalele din gospodãrie. În dimineata primei zile de Pasti, copiii sunt pusi sã se spele pe fatã cu apa dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou rosu si un ban de argint, pentru ca astfel copiii sã fie tot anul sãnãtosi si rumeni la fatã precum oul de Pasti  si curati (de ce nu, si bogati ?) precum argintul ! 

La noi, de Pasti, ouãle nu se vopsesc doar in rosu, ci si în alte culori, realizînd desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, în motive geometrice sau reprezentînd plante, animale ori diferite simboluri. Bucovina este recunoscutã pentru traditia - pãstratã si în zilele noastre - de a

“încondeia” sau “închistri” ouã. Armonia culorilor, delicatetea modelelor transmise din generatie în generatie si mãiestria executiei, au transformat acest mestesug în artã. Ouãle sunt încondeiate în trei-patru culori, de obicei, tinînd cont si de simbolul fiecãrei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogãtia recoltelor, tineretea), verde ( forta naturii, rodnicie, speranta), albastru (sãnãtate, seninul cerului). Ouã decorative de Pasti se mai fac cu vopsele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mãrgele (Bucovina), din lemn (zona Neamt) sau din lut (Corund-Harghita). În unele pãrti ale tãrii sunt folosite ouã fierte, în alte zone, cele golite de continut. Odinioarã, ouãle de Pasti erau vopsite în culori vegetale, astãzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate dupã retete strãvechi, transmise din generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele folosite în acest scop, în functie de momentul cînd erau recoltate, de timpul de uscare si de modul în care erau combinate, ofereau o gama extrem de variatã de nuante. Ouãle se ciocnesc la masa de Pasti (în toate cele trei zile ale sãrbãtorii) dupã un anumit ritual : persoana mai în vîrstã (de obicei bãrbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut în mînã de un comesean, în timp ce rosteste cunoscuta formulã “Hristos a Înviat !”, la care se raspunde cu: “Adevarat a Înviat !”  Multe si frumoase sunt obiceiurile de Pasti pãstrate in România. Si în sãptãmîna dinainte ( Sãptãmîna Mare) existã obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generatie in generatie. Joia Mare, numitã si Joia Patimilor sau Joia Neagrã, este ultima joi din Postul Pastelui.  Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput în prima sîmbãtã a Postului Mare, dureazã numai pînã în Joia Mare, zi in care se pomenesc din nou, mortii. În unele zone ale tãrii se obisnuieste sã se ducã la bisericã bãuturã si mîncare, care se sfintesc si se dau de pomanã, de sufletul mortilor. În alte regiuni, la bisericã se împart colivã si colaci. Joia Mare este consideratã o zi binefacatoare si apãrãtoare a mortilor. De aceea, mortii vin în fiecare an în aceastã zi la vechile lor locuinte,

unde stau pînã în sîmbata dinainte de Rusalii. Deoarece în Joia Mare de obicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri în curtea casei, pentru ca mortii sã se poatã încãlzi. Este un semn al iubirii si respectului pentru cei adormiti, care nu sunt uitati de cei dragi nici înainte, si nici în timpul Sãrbãtorilor de Pasti.  Conform traditiei, înrosirea ouãlor de Pasti se face în Joia Mare, pentru cã se spune cã ouãle fierte si vopsite în aceastã zi se pot pãstra pe tot parcursul anului, fãrã sã se strice. Se mai spune cã dupa Joia Mare urzicile (mîncare de post) nu mai sunt bune de mîncat, pentru cã încep sã înfloreascã (“nunta urzicilor”).

 Existã credinta cã nu este bine sã dormi în Joia Mare, cãci cine doarme în aceastã zi va fi lenes tot anul. În special dacã doarme o femeie, va veni Joimãrita care o va pedepsi sã nu poatã munci tot anul.

Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sãrbãtorii de Pasti (din Sãptãmîna Mare ) si se mai numeste si Vinerea Patimilor ( ziua patimilor si rãstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seacã (pentru cã e zi de post negru pentru cei mai multi români, adicã nu mãnîncã si nu beau nimic toatã ziua).

Postul negru este tinut în credinta cã Dumnezeu îl va feri pe cel care posteste de toate bolile, îl va face sã fie sãnãtos si sã-i meargã bine tot restul anului.

În timp ce oamenii mai în vîrstã se spovedesc si se împãrtãsesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar o datã pe an, in Vinerea Pastilor.

Conform traditiei, Vinerea Mare este ziua scãldatului: se crede cã cel care se cufundã de trei ori in apã rece in Vinerea Seacã, va fi sãnãtos tot anul. Se spune cã dacã plouã în Vinerea Seacã anul va fi bogat, cu recolte îndestulãtoare,  iar dacã nu plouã, anul va fi secetos, neroditor. În prima zi de Pasti existã obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru aceastã aleasã sãrbãtoare, dar si pentru cã ea semnificã primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste întreaga naturã odatã cu primãvara. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgînd dupã un adevãrat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouãle rosii, casul de oaie, salata cu ceapã verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brînzã sau  smîntinã si mai nou, cu ciocolatã. În a doua zi de Pasti s-a mai pãstrat ( în special in Transilvania ) obiceiul udatului, avînd semnificatia unui act de purificare.  De obicei, feciorii stropesc cu apã sau cu parfum persoanele iesite în cale, în special fetele.  În fiecare primãvarã, se reaprinde în sufletul nostru flacãra sperantei si încrederii în Învierea din veac, asa cum natura reînvie an de an, mai gingasã cu fiecare ghiocel, mai caldã cu fiecare mîtisor, mai plinã de taine cu fiecare mugur si fiecare frunzã.

Matache Valentina, clasa a VI-a A

Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatieInca de la inceputurile omenirii , oul a fost considerat , datorita formei sale un simbol al

pamantului.Gratie asocierii lui evidente cu inceputurile vietii , oul a stat la baza multor mituri legate de creatia lumii.Simbol al fertilitatii, renasterii si ciclului vietii , el s-a impus de la sine drept o componenta importanta a sarbatorilor primaverii , inca din vremurile precrestine.

Babilonienii vedeau in ou un simbol sacru.Potrivit mitologiei lor , zeita Astarte isi facuse aparitia in lume dintr-un ou urias cazut din ceruri in fluviul Eufrat .Unii istorici fac o legatura intre numele zeitei babiloniene , Estera , o zeita saxona sau nord-europeana celebrata in perioada primaverii si "Easter" , denumirea pastelui in limba engleza. Conceptul oului sacru din Babilon s-a raspandit in numeroase regiuni ale lumii.In cosmogonia stravechilor persi , soarele , luna si pamantul s-au ivit in noaptea haosului dintr-un ou primordial.In Egiptul antic , intr-un mit asemanator, soarele a venit pe lume dintr-un ou.In Roma antica , oul sfant preceda procesiunile desfasurate in onoarea zeitei mama.De asemeni , oul era o componenta esentiala a misterelor lui Bacchus.Druizii si-au insusit imaginea oului drept emblema lor sacra.In mitologia hindusa , Brahma a creat bolta cereasca din coaja unui ou, si pamantul din continutul acestuia.In intreaga Europa , dar si in Asia , ouale erau colorate in vederea unor festivitati religioase importante.In nordul Europei , ouale , potente simboluri ale fertilitatii, erau utilizate in ritualuri de intarire a unei femei in scopul purtarii cu succes a sarcinii.Oul joaca un rol important in Pastele evreiesc , ocazie cu care este amplasat pe o tava speciala , semnificand pierderea si sacrificiul.In China , ouale rosii sunt daruite la o luna dupa nasterea unui copil , cu prilejul unei "petreceri a oului sau ghimberului" ; inca o exemplificare a simbolismului oului , legat de fertilitate si ivirea unei noi vieti.

Ouale colorate , in general , cele rosii , in particular , isi au originea in vremurile stravechi din Europa si Asia , cand anul nou era celebrat cu ocazia echinoxului de primavara.Daca , odata cu trecerea timpului, europenii au ajuns sa sarbatoreasca noul an in preajma solstitiului de iarna , multe popoare asiatice au pastrat traditia de a-l marca in perioada solstitiului solar, ocazie cu care exista obiceiul de a se darui oua multicolore.De altfel , in unele zone din Rusia, exista inca traditia de a se face cadou oua colorate chiar si cu ocazia anului nou din perioada iernii.

In crestinism , ouale simbolizeaza stanca care inchidea mormantului lui Isus , dar si invierea si reinnoirea vietii prilejuita de inlaturarea acesteia de catre ingerul Domnului .Culoarea rosie semnifica sangele varsat de Christos pentru lumea reprezentata sub forma oului si mantuirea adusa omenirii odata cu acest eveniment.Insusi oul este un simbol al Invierii , intrucat in el salasuieste o noua viata gata sa iasa la iveala.

Potrivit unei legende raspandite in Europa centrala , Maria Magdalena , sosita la Roma pentru a predica evanghelia , i-a daruit imparatului Tiberius un ou rosu , a carui culoare simboliza sangele varsat de Isus dar si bucuria prilejuita de invierea lui.

Intr-o alta varianta a acestei legende , Maria Magdalena l-a salutat pe imparatul Romei cu cuvintele "Christos a inviat !" , iar acesta , dupa ce i-a aratat cateva oua de masa sa , i-a replicat : "Daca Christos ar fi inviat , aceste oua ar trebui sa fie rosii".Dupa acest raspuns neincrezator , ouale s-au colorat intr-o clipita in rosu . O povestire anonima romaneasca istoriseste ca Maria Magdalena a vindecat orbirea sotiei imparatului roman , atingandu-i ochii cu oua rosii , vopsite in amintirea invierii lui Isus. Intr-o alta povestire traditionala europeana, se spune ca atunci cand crestinii au sustinut ca Isus va invia din morti , evreii au replicat ca asa ceva se va intampla doar atunci cand o gaina va face oua rosii.Odata cu invierea Domnului, toate gainile au slobozit oua rosii , confirmand adevarul credintei crestine.De aici , a aparut obiceiul sarbesc ca cel dintai ou pentru Pasti sa fie colorat in rosu ; numit "oul gospodarului" , el este pastrat pana la Pastele din urmatorul an.

In folclorul romanesc , se poveste ca Maica Domnului adusese un cos cu oua la poalele crucii , pentru a-i imbuna pe cei care ii chinuiau Fiul rastignit.In loc sa fie induplecati de gestul acesta , soldatii romani i-au dat sa bea insetatutului Isus otet amestecat cu zeama de urzici.Fapta asta a indurerat-o pe fecioara Maria , care a lasat cosul sub cruce si a inceput sa planga amarnic.In timpul acesta , sangele scurs din trupul lui Isus s-a prelins peste oua , colorandu-le pe toate in rosu.Christos a zis atunci :" Sa faceti de acum inainte oua rosii si impestritate , care sa aminteasca de rastignirea mea de astazi".Dupa invierea Domnului, Maica Domnului a fost cea dintai care a colorat oua in rosu si le-a daruit oamenilor zicandu-le "Hristos a inviat".

O legenda populara romanesca spune ca , dupa ce Maica Domnului l-a nascut pe Isus , jidovii au incercat sa ii captureze pe cei doi.In timp ce alerga cu Pruncul in brate , Fecioara Maria a aruncat in urma ei oua rosii , a caror frumusete i-a fermecat pe urmaritori .Prigonitorii au cules ouale si au incremenit in admiratia lor , iar Maica Domnului a reusit sa scape de ei.

O frumoasa poveste anonima istoriseste ca , atunci cand ingerul Domnului s-a pogorat la mormantul lui Isus , pentru a rasturna stanca ce il acoperea , soldatii romani au vrut sa arunce in el cu pietre pe care le pregatisera dinainte , pentru a-i alunga pe credinciosii crestini.Cand si-au bagat , insa , mainile in san pentru a scoate pietrele , acesteau s-au prefacut in oua rosii , iar ei trupurile lor s-au transformat in stanca.

Intr-o alta legenda romaneasca , se spune ca dupa inmormantarea lui Isus , capeteniile si preotii evrei s-au adunat la un ospat pentru a se veseli , avand pe masa o ciorba de cocos si multe oua fierte.La un moment dat , unul dintre meseni a amintit ca Christos spusese ca va invia la trei zile dupa moarte.La acestea , unul dintre mai marii evreilor a prins a rade si a afirmat in bataie de joc : " Christos va invia atunci cand cocosul din ciorba va prinde iar viata iar ouale astea se vor face rosii".In cateva clipe, ouale au capatat culoarea rosie , iar cocosul s-a trezit la viata , asurzind adunarea cu cantecul lui.Mesenii au dat sa o rupa la fuga , dar cocosul i-a improscat cu ciorba fiarta , impestritandu-le fata.De aici , se spune in legenda , evreii isi rad parul capului acolo unde au fost opariti si isi lasa parul sa creasca , acolo unde nu i-a ajuns opareala, adica in zona perciunilor.

O alta poveste spune ca imediat dupa invierea lui Christos , o femeie evreica care ducea pe cap un cos plin cu oua a fost intampinta de un taran crestin cu cuvintele "Hristos a inviat".Femeia a zis :"Ba

nu-i asa ! Ca daca invia , trebuia ca toate ouale mele albe din cos sa se faca rosii ." Dupa ce a rostit aceste cuvinte , femeia a aruncat o privire catre ouale ei si a vazut , muta de uimire, ca toate devenisera rosii.

Pastele in Franta - Traditii si obiceiuriPastele (Pâques) in Franta inglobeaza mai multe celebrari , strans legate una de cealalta ,

incepand cu cateva saptamani inainte , cu Mardi Gras si continuand cu Miercurea cenusii , Joia Mare , Vinerea Pastelui si , desigur, duminica de Pasti , urmata de o intreaga saptamana dedicata sarbatorilor pascale. In general, francezii obisnuiesc sa petreaca Pastele in familie , la o masa bogata incluzand si traditionalele oua, dar isi pot oferi si o scurta vacanta , neuitand insa sa mearga la o liturghie cel putin

odata dupa duminica de Pasti.

Mardi Gras - Martea Grasa

Mardi Gras (Martea Grasa) este celebrata in ultima zi dinaintea Postului Mare , prima zi a acestuia fiind numita Miercurea Cenusii. Intrucat urmeaza o perioada de infranare si ascetism , Mardi Gras este caracterizata de un exces de satisfacere a placerilor lumesti si culmineaza cu Carnavalul , o revarsare exuberanta de muzica si dans .Desi carnavalul de Mardi Gras a devenit faimos mai ales in

New Orleans si Rio de Janiero , acest eveniment de sunet si culoare isi are originea , de fapt, in orasul Nice. Carnavalul de la Nice dureza aproape doua saptamani si include parade , focuri de artificii ,

baluri mascate , o multime de spectacole si alte evenimente "pacatoase".

Clopotele zburatoare (Les Cloches Volants) si

Pestele de aprilie (Poisson d'Avril )

Potrivit unei traditii incepute in secolul XII , in fiecare an , incepand cu Joia Mare , clopotele bisericilor din orasele si saturile franceze amutesc , in semn de respect fata de moartea lui Iisus pe cruce. Legenda spune ca clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma odata cu ziua de Miercurea Cenusii.Duminica, ziua invierii lui Iisus , clopotele de Pasti (les cloches de Pâques) revin in biserici si catedrale si, in drumul lor de reintoarcere de la Roma , lasa sa cada din cer oua, ciocolate si alte bunatati. O alta traditie din preajma Pastelui si a zilei de 1 aprilie este Poisson d'Avril (Pestele de aprilie) .Cu aceasta ocazie , copiii decupeaza pestisori din hartie si incerca sa ii agate de spatele a cat mai multi adulti .Daca vreun "om mare" simte ceva si se intoarce sa vada ce se intampla, cei mici ii striga cu totii , incantati , "Poisson d'Avril !".In aceasta imprejurare, nu este deloc intamplator ca magazinele si

cofetariile sunt pline in aceasta perioada cu ciocolate in forma de peste.

Ouale de Pasti in Franta

In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate , alaturi de iepurasi si gainuse , reprezinta simboluri specifice Pastelui din Franta.Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasi sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lugul unui mic plan inclinat.Singurul ou care "supravietuieste" este declarat , la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.

Mancarea frantuzeasca de Pasti

Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii , simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Si , intrucat francezii iau in serios bucataria , mancarurile

lor traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism, mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante , dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau". De obicei , inaintea de friptura de miel se

mananca un fel de mancare mai usor, in special omlete.

Profesor de limba franceza,

Gheorghe Roxana

Pastele pe globDescopera obiceiuri din alte tari prilejuite de sarbatoarea Invierii. Curiozitati, diferente sau asemanari?

Invata putin din tot si calatoreste cu gandul prin secvente culturale care mai de care mai diverse!

Pastele in America de Nord

Pastele in America de Nord este asemanator cu cel sarbatorit de romani. Familiile americane se aduna sambata dinaintea zilei de Paste si incondeiaza ouale. Potrivit traditiei, Iepurasul de Pasti va lasa fiecarei familii cu copii, cate un cos de Pasti, plin cu oua de ciocolata si alte bunatati pentru fiecare copil din casa. Unele familii organizeaza adevarate "vanatori de comori", copiii pornind in cautarea oualor de ciocolata aduse de iepuras.

Pastele in Suedia

Se crede ca termenul german "Ostern" vine de la o zeita anglo-saxona din antichitate numit "Eastre", "Eostre", ori "Ostara".

Copaci de Paste, copacei micuti sau ramuri, impodobiti cu ou, au facut parte mult timp din sarbatoarea germana a Pastelui. Din sarbatoare face parte si masa bogata de Pasti, dupa un post sever.

De Pasti copiii joaca un joc: se intrec in rostogolirea oualor colorate pe pante din iarba sau le ciocnesc la capetele ascutite si copilul al carui ou nu s-a spart, il obtine si pe cel spart.

Pastele in Ungaria

Saptamana care precede Pastele este pentru gospodari si gospodine o perioada foarte incarcata, acestia ocupandu-se de curatenia de primavara si coptul prajiturilor traditionale. La sate, ouale fierte sunt vopsite in diverse culori si pictate de mana cu diverse motive geometrice si florale. In Duminica Pastelui copiii gasesc sub pat cadourile de Paste; urmeaza un mic-dejun traditional alcatuit din ou de Paste, sunca si kalács, un fel de pâine dulce cu ou, nuci si ciocolata fierbinte. Credinciosii poarta prin parohie statuia lui Iisus si bannere religioase, intonand imnuri religioase.

A doua zi de Pasti, baietii stropesc fetele cu parfum sau cu apa parfumata si isi ureaza noroc unii altora, iar fetele ii recompenseaza cu oua vopsite. Este o zi a ospitalitatii, cand vizitatorii sunt mai mult decat bine-veniti.

Pastele in Bulgaria

Ouale de Pasti se vopsesc in Joia Mare si fiecare crestin duce un astfel de ou la biserica. Dupa ce este sfintit, fiecare gospodar isi ingroapa oul in vie, despartindu-se astfel, simbolic, de toate relele si necazurile pe care le-a avut in anul trecut. In Vinerea Mare se cumpara oale si farfurii noi si se planteaza dovlecei, pentru ca noua recolta sa fie mai "dulce". Fetele tinere fac, pentru prima data in viata lor, gogosi cu miere si zahar.

Dupa Liturghia de Inviere, fiecare sparge cate un ou rosu de zidurile bisericii, ritual care continua acasa, unde ouale sunt ciocnite intre membrii familiei. Se spune ca acela care a ramas pana la sfarit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii.

Pastele in Australia

Familiile australiene participa in diferite orase la tot felul de festivitati organizate cu prilejul celebrarii Sfintelor Pasti care, in Australia marcheaza sfarsitul sezonului de vara. O noutate o reprezinta aceea legata de Iepurasul de Pasti. Pentru australieni nu el este simbolul national ci, Bilby, un membru al unei familii de omnivori marsupiali (adica, un cangur). Bilby este personajul care face an de an din Sarbatoarea de Pasti un prilej de bucurie intensa.

Matache Stefania , clasa a VI-a A

Curiozitati din lumea geografiei Stiati ca?... Cea mai inalta cascada din lume este Cascada Angel

(Cascada Îngerului), situata pe un afluent al fluviului Orinoco din Venezuela, America de Sud. Atinge inaltimea

de aproximativ 1000 de metri, mai precis 978 metri. Lungimea Dunarii este de 2850 de kilometri, a doua ca

marime din Europa, dupa Volga. Lungime este masurata de la izvoarele din Germania, din Muntii Padurea Neagra si pana la varsarea in Marea Neagra, in Romania si Ucraina.

...cel mai rece loc permanent locuit este localitatea Oimeakon (Rusia), pe valea fluviului Indighirka, unde s-a inregistrat, in februarie 1964, temperatura minima absoluta de -71.10?

Marea Moarta este cea mai sarata din lume, avand intre 288g si 325g de sare/litru de apa! (Prin comparatie, apa de mare contine in medie 35g). Marea Moarta e atat de sarata, incat niciun peste nu poate trai in ea... si am putea citi ziarul stand pe spate pe apa. Marea Moarta se afla in desertul Iudeii, intre Israel si Iordania.Singura apa curgatoare care alimenteaza aceasta mare este râul Iordan, insa debitul este din ce in ce mai scazut datorita consumului de apa potabila in Israel si Iordania, asa ca Marea Moarta este amenintata treptat cu... secarea.

Marea Caspica este de fapt cel mai mare lac din lume. Lacul Baikal, din Rusia, este cel mai adanc lac din lume,

reprezentand in acelasi timp si cea mai mare rezerva de apa dulce de pe Terra (exceptand ghetarii).

Numele Asiei provine de la ASU = pamant roditor. Grecia are aproximativ 3000 de insule, doar vreo doua

sute dintre acestea fiind locuite. (Stoican Elena Mihaela cls a VI-a A)

IUBIREA

Motto: „Iubirea adevărată nu moare nicioadată în sufletul omului, ba îl însoţeşte şi dincolo, până în sânul nemărginirii... Dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.”

(Liviu Rebreanu )

Iubirea este marea tema a literaturii din toate timpurile pentru ca acest sentiment este etern uman. Dante o considera o forta cosmica, « iubirea care misca sori si stele ». Sentimentul iubirii, desi etern si repetabil, pare sa se sustraga incercarilor de definire. Iubirile nu se

repeta; orice iubire e un caz particular ,unic, absolut

IUBIREA MATRIMONIALA

(Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

Ştefan Gheorghidiu şi Ela (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

Iubirea lor ia naştere sub semnul orgoliului. Cuplul trăieşte o perioadă liniştit, cu iluzia comuniunii perfecte. Moştenirea primită modifică acest echilibru; sentimentul care domină devine gelozia.

„Acei care se iubesc au drept de viaţă şi de moarte, unul asupra celuilalt.”

(BALTAGUL)

Dragostea Vitoriei pentru Nechifor Lipan se păstrase ca în tinereţe; acest lucru o face să fie neliniştită şi împovărată de gânduri când acesta lipseşte.

IUBIREA ADOLESCENTINA

( ENIGMA OTILIEI)

Afecţiunea dintre Felix şi Otilia se naşte şi creşte sub semnul situaţiei familiale a eroilor. Este o dragoste între tineri, care tind să se protejeze reciproc. Otilia are faţă de Felix atenţii părinteşti. El găseşte în ea tot ce i-a „lipsit în copilărie”.

IUBIREA INTERZISA

(TRISTAN SI ISOLDA)

Iubirea dintre Tristan si Isolda este  o drama a iubirii nepieritoare, dar in acelasi timp a razbunarii, tradarii si despartirii… Desi finalul acestei iubiri imposibile va aduce moartea celor doi indragostiti, mesajul legendei este unul ce da nastere sperantei.

SACRIFICIUL DIN IUBIRE

(ROMEO SI JULIETA)

Romeo si Julieta sunt probabil cel mai celebru cuplu de indragostiti. Lipsa de armonie si intelegere din societatea in care traiesc cei doi, moravurile vremii, lipsa unor criterii valorice si morale fac o poveste de dragoste sa aiba un final nefericit.

IUBIREA IN FOLCLOR

(MONASTIREA ARGESULUI)

Ana, soţia lui Manole dă dovadă de puritate morală, gingăşie şi spirit de sacrificiu. Viaţa interioară a meşterului concretizată în suferinţa sa, în patosul cu care invocă forţele naturii, în zbuciumul visului

şi mai ales în chinul zidirii fiinţei iubite, este înfăţişată gradat cu o forţă dramatică impresionantă.

Prof. Avram Adela

Un mare talent al Scolii „Sfantul Nicolae” Mizil este un elev de la clasa a V-a A pe nume MANOLE IULIAN- PETRU; el canta la vioara. Totul a inceput la varsta de 7-8 ani... pe atunci il imita pe un violonist din cartier, „ Cocos”. Parintii si fratii lui vazandu-l ca-si doreste atat de mult o voara, i-au cumparat una, iar tatal lui l-a invatat notele muzicale si cateva refrene. In prezent are o copie de Stradivarius, o vioara destul de performanta. El reprezinta cu cinste scoala noastra in spectacole si serbari scolare.

Manole Mihai, clasa a VI-a A

1 decembrie 2011- moment artistic desfasurat in scoala

Intonarea imnului “Desteapta-te , romane” ( vioara si voce)

Recitarea de catre elevi a unor poezii patriotice presarate cu cantece adecvate momentului istoric - 1 decembrie 1918

Participare la momentul solemn desfasurat in centrul orasului Mizil.

5 DECEMBRIE 2011 - participare la Simpozionul si concursul interscolar „CINE SUNTEM?” – organizat de fundatia cu acelasi nume si Casa Corpului Didacactic Prahova. La acest concurs am obtinut locul al III-lea cu un program artistic ce infatisa viata, traditiile si obiceiurile rome.

Dupa concurs, trupa de dansuri din scoala noastra a vizitat si centrul orasului Ploiesti.

Prof. Ghoerghe Roxana

6 decembrie 2011- Ziua Scolii

Rugaciunea Elevului

Tatal nostru din cancelarie,Da-ne noua recreatie de 30 de minuteSi schimba-ne noua tot Regulamentul: Precum in vacanta,asa si la scoala. Si nu ne lua pe noi duminica de la discoteca Si ne iarta noua orele chiulite Precum si noi iertam parintilor nostriiCa nu ne dau bani de trei ori pe zi.Si lasa-ne pe noi sa copiem la tezeSi da-ne noua numai note buneSi azi,si maine,si poimaine,si-n vecii vecilor, AMIN !

Cateva bancuri

<Intrebare si raspuns> Intrebare: Ce se afla intre Pamant si Soare ?

Raspuns: Si!

Intrebare: Care-i tara preferata a unui pirat?

Raspuns: Arrrgentina!...

Intrebare: Cum il cheama pe fratele lui Jerry, (din Tom si Jerry)?

Raspuns: Cerry!

Bancuri preferate de elevi....

- Doamna invatatoare, poate fi cineva pedepsit pentru un lucru

pe care nu l-a facut?

- Nu.

- Atunci,va rog, sa nu ma pedepsiti, fiindca nu mi-am scris tema

pentru astazi.

Un anunt pe usa cabinetului unui doctor foarte des vizitat:

"Nu beau bomboane si flori"

(Manole Mihai cls a VI-a A)