CAPITOLUL IVPregătirea şi croirea materialelor

A) Pregătirea materialelor pentru croit

Procesul de producţie în industria confecţiilor textile se realizează cu ajutorul unor utilaje complexe, utilaje pentru pregătit şi croit, utilaje pentru cusut şi pentru călcat îmbrăcămintea. Utilajele pentru confecţii se pot clasifica în funcţie de lucrările efectuate şi felul utilajelor.Operaţiile necesare pregătirii ţesăturilor pentru croit sunt determinate de calitatea materialelor şi de constatările făcute la recepţionat. În general operaţiile care se execută în cadrul preparării sunt:• călcarea• decatarea• controlul• sortarea• şablonarea• şpănuirea• calculul loturilorOperaţiile de călcat şi decatat se aplică în cazul cînd aceste operaţii nu au fost efectuate corespunzător în interprinderile furnizorilor.

• Calcarea materialelor textile.Prin operaţia de calcare se obţine un aspect plăcut privind netezimea, luciul şi uniformitatea materialului. Prin călcare, în contact cu căldura, firele se uniformizează obţinându-se astfel netezirea materialului şi eliminarea asperităţilor.Călcarea ţesăturilor se realizează cu ajutorul maşinilor de călcat sau cu ajutorul calandrelor.Maşinile de călcat pot fi:a) maşina simplă de călcat;b) maşina de călcat cu termostat;c) maşina de călcat cu aburi.

Călcarea ţesăturilor din bumbacÎn procesul de finisare, la ţesături, pe lângă netezire, egalizare a grosimii şi aplicarea luciului necesar, se obţin şi alte efecte speciale.Prin călcare ţesăturile de bumbac obţin un luciu determinat de presiunea şi fricţiunea călcătorului metalic încălzit pe material. Aspectul de moliciune este dat de calandrele cu suprafaţa mai elastică. Calandrele sunt maşini utilizate la călcarea ţesăturilor.După călcare ţesăturile sunt depuse pentru odihnă timp de 24 de ore în rafturi speciale.

• Decatarea ţesăturilor

Decatarea este operaţia de eliminare a luciului şi de reducere a contracţiei din ţesături. Această operaţie se realizează după umezirea ţesăturilor şi uscarea lor în scopul fixării dimensiunilor normale.Decatarea poate fi realizată manual la maşina de călcat sau mecanizat cu ajutorul maşinilor de decatat.Pentru decatarea ţesăturilor se folosesc maşini în funcţie de compoziţia şi de natura ţesăturilor

• Controlul materialelorMaterialele destinate pentru croit se controlează din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Controlul calitativ are ca scop cunoaşterea caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor. Datorită faptului că sub aspect chimic materialele textile se controlează în cadrul recepţiei, la pregătirea ţesăturilor pentru croit se controlează numai din punct de vedere dimensional şi al aspectului. Prin acest control se urmăreşte evidenţierea defectelor existente şi neadmisibile la obiectul de îmbrăcăminte. Defectele care pot fi constatate laţesături sunt de diferite provenienţe: • defecte provenite din ţesătorie (găuri, rărituri, fire neuniforme în urzeală sau în bătătură, margini neuniforme), • defecte de finisare (pete de vopsea, vopsire şi calandrare necorespunzătoare), • defecte de ambalare şi transport(rupturi, rosături, găuri).Defectele constatate la controlul ţesăturilor se marchează pentru a fi sesizate la operaţiile următoare în scopul evitării lor. Controlul cantitativ are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material destinat operaţiei de croit. O atenţie deosebită se acordă uniformităţii lăţimii materialelor dintr-un balot. Existenţa unei lăţimi diferite în cadrul aceleiaşi bucăţi de material vor fi semnalate în operaţiile următoare, fie prin semne pe materal, fie prin secţionarea balotului în bucăţi.

• Sortarea materalelorOperaţia de sortare este specifică ţesăturilor şi se determină prin gruparea baloturilor pe lăţimi. În scopul folosirii raţionale a ţesătuişor la operaţiile următoare este necesar ca într-un lot să fie folosite numai ţesături cu aceeaşi lăţime. Pentru aceasta, după ce s-a stabilit lăţimea reală a ţesăturii din acelaşi articol, aceasta se sortează şi se aşează în rafturi speciale. Ţesăturile depuse în raftul de sortare trebuie să fie etichetate cu dimensiunile exacte pe care le are fiecare bucată.

• ŞablonareaEste operaţia de încadrare şi desenare a conturului şabloanelor pe suprafaţa materialului textil. Operaţia de şablonare constă în aşezarea şabloanelor pe un strat de ţesătură şi conturarea formei lor prin desen. Trasarea se face cu cretă specială sau cu creion pe materialul dublu lat sau desfăcut. Materalul şablonat pe desfăcut este utilizat mai raţional decât cel pe dublu lat prin faptul că marginea desfăcută are mai multe posibilităţi de încadrare a şabloanelor. Şabloanele simple pot fi aplicate atât pe materialul dublu lat cât şi pe materialul desfăcut. Şabloanele combinate cuprind doua sau mai multe complete de şabloane.

• Şpănuirea materialelorŞpănurea este operaţia prin care materialul se aşează în straturi suprapuse cu lungimi şi lăţimi egale. După felul de aşezare a straturilor, şpănuirea poate fi pe dublu lat sau desfăcut, cu faţa într-un singur sens sau faţă la faţă. Şpănuirea materialelor se poate efectua manual, manual-mecanizat sau mecanizat cu ajutorul materialelor de şpănuit.

În procesul de formare4 a şpanuluitrebuie asigurate următoarele condiţii tehnice: a) întinderea ţesăturii să se facă în cadrul limitelor permise caracteristicilor materialelor spănuite;b) în cadrul aceluiaşi şpan se vor folosi materiale care au aceeaşi lăţime;c) una dintre marginile şpanului se va forma în linie verticală, asigurînd astfel uniformitatea şpanului pe această latură;d) tăierea straturilor de material se va face cu precizie pentru a asigura capetele şpanului drepte;e) materialele flauşate se şpănuiesc cu sensul scămoşării înb aceeaşi direcţie;f) straturile de material se depun în şpan fără a fi tensionate sau cutate;g) materialele cu desene se depun în şpan corespunzătoare desenelor de la şablonul de ţesătură.Capătul şpanului format trebuie să aibă o linie verticală care să asigure precizie straturilor de ţesătură.

• Calculul loturilorFolosirea raţională a materialelor textile impun un calcul preliminar operaţiei de şpănuit. Acest calcul se efectuează pe fiecare bucată de material ce urmează a se croi şi pentru fiecare şablon efectuat. Operaţia de calcul constă în determinarea numărului de foi. Prin această operaţie se repartizează bucăţile de material pe şpanuri astfel încât să nu rezulte cupoane neraţionale. Pentru efectuarea acestei operaţii este necesar a fi cunoscute următoarele: - lungimea ţesăturii sau a tricotului şablonate, - numărul straturilor care vor fi cuprinse în şpan,- dimensiunile de lungime şi lăţime ale balotului de material.Calculul se va efectua pe lăţimea materialului pentru folosirea mai raţională a acestuia. Calculul necesarului de ţesătură pentru un şpan se face după relaţia: L = C x F - calculul necesarului de ţesătură pentru un şpan;Lc = L1 + L2 + ... = Ln - necesarul de material pentru o combinaţie;L – necesarul de ţesătură pentru un şpan, în metri, C – lungimea şpanului, în metri, F – numărul foilor de ţesătură de şpan, Lc – necesarul de ţesătură pentru o combinaţie în cazul cînd aceasta este formată din mai multe şpanuri, în metri, L1 + L2 + ... + Ln – necesarul de ţesătură pentru şpanurile care formează combinaţia respectivă, în metri, Loturile calculate se formează prin gruparea baloturilor repartizate şpanului sau combinaţiei respective.

B) Croirea materialului

Croirea este faza de fabricaţie în care materialele textile sunt transformate în semifabricate. Croirea este o fază importantă a procesului de producţie, având un rol determinant atât asupra calităţii produsului cît şi asupra preţului de cost şi al economiei de material. Procesul de croire poate fi influenţat de calitatea materialelor întrebuinţate, de corectitudinea operaţiei de şablonat efectuata în preparaţie, de modul în care sunt executate şpanurile şi de precizia calculării baloturilor.

Secţionarea. După şpănuirea ţesăturii urmează secţionarea şpanului cu ajutorul maşinilor mobile de secţionat. Secţionarea este de fapt o reducere a dimensiunilor de lungime a şpanului, in scopul manipulării mai uşoare în timpul operaţiei de decupare a detaliilor. Şpanul se secţionează şi longitudinal la lăţimi mari, numărul secţiunilor depinzând de lungimea, lăţimea şi volumul său. Secţiunile de şpan sunt transportate la maşina de tăiat cu ajutorul cărucioarelor.

DECUPAREA DETALIILOR. Aceasta operaţie constă în detaşarea prin tăiere a detaliilor conturate pe şpan şi se efectuează de câtre personal cu calificare corespunzătoare pe maşinile speciale. Operaţia de decupare trebuie făcută cu mare precizie, impunându-se următoarele condiţii: • tăierea s se facă exact pe linia de cretă sau creion cu care s-a făcut conturarea şabloanelor, • foile dion şpan să fie suprapuse perfect pentru a evita deplasarile care pot duce la micşorarea dimensiunilor,

CAPITOLUL V

B) Maşini şui utilaje folosite la confecţionarea produsului

Procesul de producţie al interprinderilor de confecţii se desfăşoară cu ajutorul utilajelor moderne specifice secţiilor de producţie şi sortimentului vestimentar ce se prelucrează. Pentru confecţionarea pantalonului sport pentru adolescenţi se folosesc următoarele utilaje: maşini pentru pregătit şi croit materiale textile, maşină de cusut, maşini de călcat şi finisat produsul. Maşini de pregătire şi croire sunt utilizate pentru efectuarea operaţiilor de controlat, şpănuit, tăiat straturile de material. Maşinile de controlat materialele sunt alcătuite din rampe de control, mese mecanizate şi maşini de metrat ţesături. Masa de control manuală are ca dimensiuni principale; lungimea 400 cm, lăţimea 100-150 cm iar înălţimea 80 cm. Scheletul metalic este acoper4it cu o suprafaţă din lemn bine lustruită şi cu toate laturile gradate în centimetri. La capetele meselor sunt aplicate dispozitive de desfăşurare şi înfăşurare a materialului textil. Maşina de cusut reprezintă utilajul principal în producţia de confecţii. Este întrebuinţată la majoritatea operaţiilor din procesul confecţionării datorită cusăturii elastice pe care o realizează. Maşina simpla de cusut este folosită pentru obţinerea cusăturii tighel. Ea funcţionează cu două fire de aţă înfilate unul la ac iar altul al suveică. Maşina se compune din doua părţi principale: masa de lucru şi corpul maşinii. La masa de lucru în partea inferioară sunt montate motorul electric şi două pedale: una care prin pârghia dublă transmite mişcarea de rotaţie motorului la roata montata pe arborele principal al maşinii iar cealaltă pedala prin pârghia dublă ajută la întărirea cusăturii. Decuplarea maşinii se face de câtre arcul care acţionează în sens invers pârghia dublă, capul maşinii reprezintă partea superioară în care sunt montate mecanismele funcţionale si organele de lucru. Organele de lucru participa direct la realizarea cusăturii fiind în contact cu firele de aţa sau cu materialul ce se coase. Maşina este dotată cu următoarele organe de lucru: acul, conducătorul de fir, apucătorul, suveica, transmiţătorul şi picioruşul. Acul are rolul de a transporta firul de la ac prin straturile de material cu firul de la suveică. Este format din butuc care se montează în tijă. Vîrful este prevăzut cu un orificiu pentru conducerea firului. Şanţurile au rolul de a proteja firul în timpul coaserii. Conducătorul de fir are rolul de a conduce firul de la ac şi de a-l tensiona după ce a fost împletit cu firul de la suveică.Apucătorul îndeplineşte funcţia de a prinde bucla formată de câtre ac şi de a împleti cu firul de la suveică. Este alcătuit din corp, cârlig de prindere şi axul corespunzător pentru susţinerea suveicii.Suveica are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formare cusăturii. Este alcătuită din: corp, lăcaşul de stabilizare în carcasă, suportul bobinei cu fir, peniţa de tensionare a firului şi dispozitivului şi dispozitivul de asigurare în carcasă. Transportorul transportă materialul în timpul coaserii, fiind compus dintr-o cremalieră prevăzută cu doua sau trei rânduri de dinţi. Efectuează o mişcare complexa compusă din ridicare, înaintare, coborâre şi retragere, de unde ciclul este reluat. Picioruşul presează straturile de material pe transportor în vederea realizării transportului. Este alcătuit din talpa asigurata la suport, orificiul şi lăcaşul de motoare. Picioruşul maşinii are talpa

asigurată la suport ceea ce permite o bună presiune a materialului atât pe straturile simple cât şi pe straturile cusute. Fierul de căcat electric. Este interzis muncitorilor neinstruiţi să lucreze cu fierul de călcat electric. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul de călcat al cărui conducător de alimentare cu energie electrică este făcut din mai multe bucăţi sau al cărui strat izolator este făcut din mai multe bucăţi. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul de călcat electric daca acestea nu este prevăzut cu conducător electric cu trei fire, cu priza şi ştecher tip ŞUCO. Partea metalica a mesei va fi legata la centura de împământare, iar picioarele mesei vor fi prevăzute cu papuci de cauciuc (pufere). Este interzis muncitorilor neinstruiţi să lucreze cu fierul de călcat electric fără a avea sub picioare un grătar de lemn sau un covor electroizolant pentru a se evita pericolul de electrocutare în cazul intrării accidentale sub tensiunea instalaţiei pentru călcat. Muncitorii vor urmări ca talpa cu carcasa si minerul fierului de călcat sa fie bine asamblate, pentru a se evita accidentele prin dezasamblarea acestora. Este interzis muncitorilor neinstruiţi să lucreze cu fierul de călcat electric care are mineral de manevrare deteriorate. Pentru evitarea pericolului de incendiu, fierul de călcat electric va fi aşezat numai pe un suport necombustibil. Deplasarea fierului de călcat electric de la un loc la altul, se poate face numai după ce a fost scos de sub tensiune. Deconectarea fierului de călcat electric de la sursa de alimentare cu energie electrica se face trăgându-se cu mina de ştecher si nu de cablul electric al acestuia.

CAPITOLUL V

C) CONTROLUL TEHNIC FINAL

Îmbrăcămintea reprezintă totalitatea produselor care îmbracă corpul omenesc. La confecţionarea produselor de îmbrăcăminte pot apărea diferite defecte cum ar fi: • defecte de material; • defecte de croire; • defecte de coasere; • defecte de calcare.

• Defecte de material.Aceste defecte de material apar atunci când materialul are pe suprafaţa sa porţiuni mai groase sau mai subţiri, este pătat sau are câteva fire scoase în afară. Pentru a îndepărta aceste defecte va trebui ca atunci când croim materialul respectiv sa fim foarte atenţi si sa asemănam in aşa fel incit sa evitam aceste defecte pentru ca ele sa nu doară.

• Defecte de croire. Cele mai dese defecte apar atunci când nu sunt respectate masurile după care se realizează produsul. Foarte important este se felul cum se aşează materialul deoarece croirea se face numai pe lungimea materialului.

• Defecte de coasere. Aceste defecte de coasere apar când cusăturile sunt: înşirate, strâmbe, porţiuni întrerupte de cusături. Pentru a îndepărta aceste defecte va trebui ca de fiecare data când începem lucrul să verificam maşina, adică trebuie sa verificam daca aţa este pusa corect, sa nu fie prea tensionata. Atunci când cusătura va fi executata strâmb va trebui desfăcuta si realizata alta cusătura dreapta.

• Defecte de calcare.Defectele de calcare sunt atunci când se fac cute sau apare luciul pe produsul respective. Pentru a îndepărta aceste defecte va trebui sa verificam cu atenţie produsul iar acolo unde exista cute sa le îndepărtam. Atunci când se calca produsul trebuie sa folosim o cârpa umedă pentru a nu se forma luciu pe suprafaţa materialului. Calitatea produselor finite după calcare se poate verifica prin controlul unitar (bucata cu bucata) sau prin sondaj. Controlul unitar consta in verificarea fiecărui produs confecţionat. Controlul calităţii produselor se face pe baza normelor tehnice care prevăd condiţiile de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească fiecare produs, dimensiunea produsului in faza finala precum si abaterile admisibile fata de aceasta dimensiune. La controlul calităţii produsele se verifica pe lingă dimensiunile in norma interna atât aspectul final cit si calitatea execuţiei in procesul de confecţionare şi finisare. Pentru unele produse confecţionate si finisate realizate din tricot se utilizează aparate de control prevăzute cu manechin pe care se îmbrăca produsul. În urma controlului vor fi constatate anumite defecte ca: a) formarea luciului, b) deformarea produselor prin calcare, c) apariţia cutelor si a umflăturilor, degradarea produsului prin ardere.a) Formarea luciului. Acest aspect apare la toate categoriile de ţesături si tricoturi fiind inadmisibile la ţesăturile si tricoturile din lîna. Luciul pe suprafaţa produselor se formează la cusături, tururi, buzunare si alte detalii de la produsul călcat. Formarea luciului pe suprafaţa produsului se datorează presiunii maşinii de călcat, încălzirii insuficiente si duratei de calcare necorespunzătoare. b) Deformarea produselor prin calcare. Acest aspect se manifesta prin modificarea formei si a unor dimensiuni ale detaliilor. Pentru eliminarea defectului produsul finisat se calca. c) Apariţia cutelor si a umflăturilor. Acest defect se produce din cauza umezirii excesive si a uscării insuficiente. Acest defect se înlătura prin aşezarea produselor întinse bine pe suport si călcarea lor pâna la uscarea suficienta. d) Degradarea produsului prin ardere. Se produce ca urmare a temperaturii prea ridicate la presa si la maşinile de călcat si a timpului prea mare de călcat. O alta cauza care poate produce arderea este folosirea unei prese de călcat prea subţiri sau călcarea direct pe material.

CAPITOLUL VIMĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

Operaţiile mecanizate si utilajele folosite în secţiile de recepţie, preparaţie si croit prezintă riscuri

de accidentare ce trebuie eliminate printr-o buna organizare a muncii si respectarea indicaţiilor privind prevenirea accidentelor. Prin specificul lucrărilor de munca, accidentele in secţiile enumerate sunt mecanice si electrice.Protecţia muncii este un ansamblu de activităţi organizate.Masurile de protecţie a muncii sunt următoarele: • curăţirea de scame sau de impuritatea a roţilor dinţate si a laturilor de transmisie se va face numai dup ace maşinile au fost scoase de sub tensiune; • la maşina fixa de tăiat vor lucra muncitori calificaţi si instruiţi asupra modului de funcţionare a acestuia; • maşina va fi pusa in funcţiune numai după ce s-au montat toate aparaturile de protecţie; • înainte de începerea operaţiei de decupare a şpanului paratoarea benzii tăietoare se va regal in raport cu grosimea şpanului. Distanţa dintre şpan şi partea inferioară a apărării trebuie să fie mai mică de un centimetru; • în timpul decupării detaliilor, maşinile vor fi ţinute numai paralel cu banda tăietoare şi la cel puţin trei centimetri distanta de acesta; • viteza de înaintare a şpanului trebuie sa fie lentă şi uniformă pentru a evita ruperea sau deplasarea benzii tăietoare de pe roţile ghidare.