CAPITOLUL 3 CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI - … consiliu/29_decembrie_2014... · -asigurarea...

Realizarea ratei de conectare de 100% in Ramnicu Valcea, Studiu de Fezabilitate Ocnele Mari, Dragasani, Calimanesti, Babeni si Baile Olanesti Capitolul 3 – Cadrul general al proiectului

1

CAPITOLUL 3

CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI


2

Cuprins

3. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI ................................................................................. 3

3.1 Documente relevante pentru proiect .............................................................................. 3

3.2 Rezultate Master Plan, Studiu de Fezabilitate si implementare aplicatie POS Mediu 2007-2013 5

3.3 Cadrul natural in zona proiectului .................................................................................. 10

3.3.1 Cadrul general ................................................................................................................... 10

3.3.2 Relieful .............................................................................................................................. 10

3.3.3 Clima .................................................................................................................................. 11

3.3.4 Geologie ............................................................................................................................ 11

3.3.5 Ecologie si zone sensibile .................................................................................................. 12

3.4 Evaluare socio - economica ........................................................................................... 15

3.5 Cadrul legal si institutional ............................................................................................. 18

3.5.1 Cadrul legal ........................................................................................................................ 18

3.5.2 Cadrul administrativ si institutional .................................................................................. 21


3

3. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

3.1 Documente relevante pentru proiect Romania s-a angajat sa ridice standardul de calitate a mediului, in conformitate cu Tratatul de aderare la UE si a legislatiei nationale corespunzatoare in domeniul calitatii apei potabile, tratarii apelor uzate, reducerii deseurilor menajere si reducerii substantelor degradante din apele de suprafata. In acest scop si-a stabilit propriile obiective nationale pentru infrastructura de alimentare cu apa si canalizare, iar acestea fiind direct legate de obiectivele corespunzatoare ale judetului Valcea.

In conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul Romaniei prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, au fost aprobate Planurile de Implementare a Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, respectiv a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti, s-a elaborat legislatia primara privind organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate care stabileste responsabilitătile autoritatilor administratiei publice centrale şi locale, ale operatorilor si ale utilizatorilor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare cu privire la infiintarea, organizarea, conducerea, gestionarea, monitorizarea si controlul serviciilor comunitare de utilităti publice furnizate/prestate utilizatorilor, respectiv la functionarea, exploatarea, intretinerea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) a fost strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. De asemenea si perioada imediat urmatoare, 2014 – 2020 va urma aceleasi linii directoare trasate anterior. POS Mediu este astfel conceput încât să reprezinte baza şi totodată un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun şi o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale.

Obiectivele POS Mediu, Axa Prioritară 1 "Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata" vizeaza imbunatatirea calitătii si accesului la infrastructura de aps si apa uzata. Obiectivele sunt definite după cum urmeaza:

- Asigurarea serviciilor de apa si canalizare, la tarife accesibile; - Asigurarea de apa potabila de calitate corespunzatoare in toate aglomerările urbane; - Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa; - Imbunatatirea nivelului de gestionare a namolurilor de epurare; - Crearea de structuri inovatoare si eficiente de gospodarire a apelor.

Obiectivele nationale majore, stabilite prin planurile de implementare a celor doua directive importante, sunt urmatoarele:


4

Obiective majore privind implementarea Directivei pentru apa potabile 98/83/CE:

- protejarea sanatatii umane impotriva efectelor adverse produse de contaminarea de orice natura a apei destinate consumului uman.

- asigurarea ca apa destinata consumului uman indeplineste parametrii de calitate si satisface cerinta de apa, este curate si sanatoasa.

Termen conformar

e

(31 Dec.)

Sistem de Alimentare cu Apa

Tratare apa in vederea potabilizarii

Marime localitate / Marime zona de alimentare cu apa

(nr.locuitori) Parametri

2010

S < 10,000 Oxidabilitate, mangan

10,000 < S < 100,000 Oxidabilitate, turbiditate

S > 100,000 Oxidabilitate, amoniac, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, metale grele, pesticide, mangan

2015

S < 10,000 amoniu, nitrati, aluminiu, fier, metale grele, pesticide si mangan

10,000 < S < 100,000 amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, metale grele si pesticide

Populatie conectata la servicii de baza de alimentare cu apa intr- un sistem regional - ≥ 70% (POS Mediu)

Obiective majore privind implementarea Directivei pentru apa uzata 91/271/CEE

- protejarea mediului inconjurator de efectele adverse ale deversarilor de ape uzate orasenesti si ape uzate provenite din anumite sectoare industriale (in principal cea prelucratoare si alimentara).

Termen (31 Dec.)

Sistem de colectare ape uzate urbane Tratare ape uzate urbane Clasa de marime aglomerare (PE) % Clasa de marime aglomerare (PE) %

2010 2.000 ≤ PE < 10,000 60,8 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara

50,5

2013 2.000 ≤ PE < 10,000 69,1 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare

secundara 60,6

PE ≥ 10,000 termen final [art.3] 100,0

2015

2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara

76,7

2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 PE ≥ 10,000 tratare avansata [art.4,5]

100,0

Populatie conectata la un sistem de colectare si tratare ape uzate urbane - ≥ 70% (POS Mediu) 2018 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0


5

3.2 Rezultate Master Plan, Studiu de Fezabilitate si implementare aplicatie POS Mediu 2007-2013

Master Planul realizat pentru judetul Valcea acopera necesarul de investitii identificate pentru alimentarea cu apa potabila si colectarea si epurarea apelor uzate menajere pentru toate localitatile, respectiv aglomerarile relevante, tinind cont de situatia de la acea data la nivelul localitatilor/ aglomerarilor, de disponibilitatea resurselor de apa si de potentialul de dezvoltare al fiecarei zone din judet. Master Planul, elaborat pe un orizont de timp de 30 ani (2008 – 2038), include evaluarea investitiilor necesare pe acest orizont la nivelul intregului judet, in vederea conformarii cu Tratatul de Aderare si cele doua Directive cheie. Concluzionand, cerintele cheie sunt:

- alimentarea cu apă potabila a tuturor localităţilor ce au o populaţie mai mare de 50 locuitori până la sfârşitul lui 2015;

- asigurarea colectării apelor uzate menajere pentru toate aglomerările mai mari de 10.000 l.e. până în 2013;

- asigurarea colectării şi epurării adecvate a apelor uzate menajere la standardele necesare pentru toate aglomerările identificate, mai mari de 10.000 l.e., până în 2015;

- colectarea şi epurarea apelor uzate menajere pentru toate aglomerările identificate, neincluse în Faza 1 de investiţii 2007-2013, mai mari de 2.000 l.e. până în 2020;

- prezentarea investiţiilor necesare pentru întreţinerea în stare bună a infrastructurii.

Investitiile propuse in cadrul Master Planului (atat cele dezvoltate în Studiul de Fezabilitate, pentru perioada 2008-2013, cat si cele aferente perioadelor urmatoare 2014-2038) au avut în vedere accesul redus al comunitatilor la infrastructura de apa şi apa uzata, calitatea necorespunzatoare a apei potabile si lipsa, in anumite zone, a facilitatilor de canalizare si epurare a apelor uzate. Stabilirea planului de investitii prioritare propus la nivel de Master Plan a tinut cont, pe langa necesitatea conformarii cu prioritate a aglomerarilor mai mari de 10.000 p.e. si de proiectele aflate in derulare la nivelul judetului (proiecte cu surse sigure de finantare).

Studiul de Fezabilitate, unul din documentele suport ale Aplicatiei de Finantare din Fondurile de Coeziune, a analizat in detaliu investitiile prioritare identificate la nivel de Master Plan in condiţiile obtinerii unei dezvoltari durabile. Au fost analizate resursele de apa, facilitatile de tratare a apei, distributia apei, retelele de colectare a apelor uzate si statiile de epurare ape uzate, realizindu-se analiza de optiuni in scopul alegerii celor mai eficiente solutii pentru respectarea celor mai urgente termene asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana. Aria supusa analizei este limitata la urmatoarele unitati administrative: Ramnicu Valcea, Ocnele Mari, Dragasani, Calimanesti, Baile Olanesti, Babeni si Balcesti.

In baza Studiului de Fezabilitate, s-a pregatit si aprobat Cererea de Finantare pentru judetul Valcea si ca urmare a semnarii Contractului de Finantare, a fost demarata implementarea proiectului.

Obiectivele generale ale Proiectului - au ca scop imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata in judetul Valcea, prin furnizarea unor servicii de alimentare cu apa si evacuare ape uzate in concordanta cu practicile si politicile Uniunii Europene si in contextul Axei Prioritare 1 „ Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”:

- asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, la tarife accesibile;


6

- asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile umane; - îmbunatatirea puritatii cursurilor de apa; - îmbunatatirea managementului namolului provenit de la tratarea apei si epurarea apei uzate; - crearea de structuri inovatoare si eficiente pentru managementul apei.

Obiectivele specifice ale Proiectului sunt:

- Imbunatatirea accesului la servicii de alimentare cu apa de calitate in aria de proiect, in conformitate cu Directiva de Apa 98/83/CEE in aria de proiect, de la 86% in 2008 la 97 % dupa implementarea proiectului;

- Cresterea gradului de acoperire cu servicii de colectare a apelor uzate la nivelul ariei de proiect, in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE de la 61% in anul 2008 la 92% dupa implementarea proiectului;

- Cresterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE;

- Reducerea pierderilor de apa in Ramnicu Valce, Babeni, Baile Olanesti si Dragasani, de la 51% in anul 2008 la 36,5% dupa implementarea proiectului, prin reabilitarea unei parti din reteaua de distributie a oraselor;

- Imbunatatirea performantelor statilori de epurare Ramnicu Valcea, Babeni, Balcesti, Dragasani, Calimanesti in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE.

Ca urmare a atingerii acestor obiective este de asteptat sa se atenueze efectul negativ datorat deversarii apelor uzate prin colectarea si epurarea acestora la standardele Europene, fara a polua cursurile de apa receptoare, iar in final, namolul rezultat sa se trateze corespunzator.

Indicatorii de performanta ai proiectului POS Mediu I„Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Valcea” sunt prezentati in cadrul urmatorului tabel:

Indicator de performanta UM

Inainte de proiect

Dupa proiect

Apa potabila

Procent din populatia cu acces la servicii adecvate de alimentare cu apa

% populatie 86 97

Numarul total de bransamente la retea, contorizate

Nr. 19667 21905

Pierderi fizice in sistemul de apa % productie 37 29

Consumul de energie al intregului sistem de alimentare cu apa

1000 KWh/an 4280 3615

Apa uzata

% populatie racordata la sistemul de canalizare

% populatie 62 92

Numarul total de racorduri de canalizare Nr. 14104 20796

Statii de epurare conforme cu UWWRD 91/271/Ec

Nr. 0 6

Consumul de energie al intregului sistem de apa uzata

1000 KWh/an - 7581


7

In baza Contractului de Finantare s-a derul etapa de achizitie pulica a lucrarilor prevazute, si, in urma incheierii acetui proces de achizitie s-a stabilit lista contractelor aferente proiectului derulat pe POS Mediu 1:


8

Nr. crt.

CONTRACT / COMPONENTĂ

Valoare estimată contract conform Contract Finantare

(mii ron)

Valoare estimata contract conform

Add 1 la Contractul de Finantare

(mii ron)

Valoare atribuita

contract (mii ron)

Economii 1 (mii ron)


Tip contract

Grad de implementa

re (septembrie

2014)

CS 01

Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judeţul Vâlcea”

19,889.596 18,317.128 17,116.173 1,572.468 1,200.955 Servicii 66,61%

CS 02

Asistenţă Tehnică pentru Supervizarea Lucrarilor pentru Proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Valcea”

13,591.508 8,883.109 7,982.400 4,708.399 900.709 Servicii 32,09%

CS 03 Auditul Proiectului 319.261 319.261 149.534 0.000 169.727 Servicii 43%

CL 01

Reabilitarea statiei de tratare Valea lui Stan si a captarii de apa bruta din lacul Bradisor, reabilitare sursa Comanca, reabilitarea fronturilor de captare si a statiei de tratare Dragasani

28,583.319 28,734.818 27,996.527 -151.499 738.291 FIDIC

Galben

14,59%

CL 02 Extinderea SE Ramnicu Valcea si SE noua in Babeni

33,601.516 34,968.154 31,945.014 -1,366.638 3,023.140 FIDIC

Galben 67%

CL 03 Extinderea SE Dragasani si Balcesti 25,715.888 26,124.941 25,232.778 -409.053 892.163 FIDIC

Galben 0,14%

CL 04 Construire SE noi in Calimanesti si Olanesti

30,367.003 32,185.940 29,390.738 -1,818.937 2,795.202 FIDIC

Galben 69%

CL 05 Extindere si reabilitare retele apa si apa uzata in Ramnicu Valcea, zona Sud

61,068.874 39,938.134 36,628.139 21,130.740 3,309.995 FIDIC Rosu

72,75%

CL 06 Extindere si reabilitare retele apa si apa uzata in Ramnicu Valcea zona Nord si Ocnele Mari

42,119.489 41,881.343 33,505.076 238.146 8,376.267 FIDIC Rosu

0,78%


9

Nr. crt.

CONTRACT / COMPONENTĂ

Valoare estimată contract conform Contract Finantare

(mii ron)

Valoare estimata contract conform

Add 1 la Contractul de Finantare

(mii ron)

Valoare atribuita

contract (mii ron)



Tip contract

Grad de implementa

re (septembrie

2014)

CL 07 Extindere si reabilitare retele apa si apa uzata in Dragasani

33,363.015 33,954.187 26,584.185 -591.172 7,370.002 FIDIC Rosu

18,83%

CL 08 Extindere si reabilitare retele apa si apa uzata in Calimanesti

30,029.671 30,521.226 26,247.814 -491.555 4,273.412 FIDIC Rosu

0%

CL 09 Extindere si reabilitare retele apa si apa uzata in Olanesti

29,403.375 30,140.910 25,962.585 -737.535 4,178.325 FIDIC Rosu

0%

CL 10 Extindere si reabilitare retele apa si apa uzata in Babeni

29,435.723 29,903.674 20,808.220 -467.951 9,095.454 FIDIC Rosu

5,44%

CL 11 Extindere si reabilitare retele apa si apa uzata in Balcesti

26,130.333 26,544.160 19,695.136 -413.827 6,849.024 FIDIC Rosu

8,88%

Total alte cheltuieli 13,266.021 13,220.633 13,220.633 45.388 0.000

TOTAL 416,884.592 395,637.618 342,464.951 21,246.974 53,172.667


10

3.3 Cadrul natural in zona proiectului

3.3.1 Cadrul general Judetul Valcea este situat in partea de sud–vest a tarii. Judetul Valcea se invecineaza la Nord cu judetele Alba si Sibiu, la Est cu judetele Arges si Olt, la Sud cu judetul Dolj si la Vest cu judetele Hunedoara si Gorj.

Judetul Valcea este format din 89 localitati, din care:

2 municipii: Ramnicu Valcea, Dragasani;

9 orase: Horezu, Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Ocnele Mari,Brezoi, Bălceşti, Băbeni, Berbeşti;

78 comune.

3.3.2 Relieful Geografia judetului este succint prezentata in cele ce urmeaza:

Altitudinea in judet variaza intre 156 si 2426 mdM;

Zona de munte (aprox. 1902 km2 reprezentand 33% din teritoriu) se afla in zona de Nord a judetului;

Zona de podisuri deluroase (aprox. 2594 km2 reprezentand 45 % din teritoriu) se afla in zona centrala a judetului;

Zona de dealuri subcarpatice si depresiuni (aprox. 1153 km2 reprezentand 20 % din teritoriu) se afla in zona Sud a judetului;

Alte elemente definitorii ale goegrafiei judetului

Varietatea reliefului din Valcea este, datorita prezentei unor sectoare fizico-geografice de mari dimensiuni (Carpatii de Sud, Sub-carpatii getici), cu o structura foarte complexa (de la cele mai vechi roci cristaline, la cele mai noi cuaternare) si o "evolutie indelungata si complexa impuse de agentii de modelare ai scoartei terestre". Zona muntoasa ocupa treimea nordica a judetului Valcea si este formata din muntii Coziei, Lotrului si Capatanii.

Regiunea sub-carpatica, care se prelungeste in partea centrala a judetului Valcea, este o forma de relief intermediara, ce apartine sub-carpatilor valceni si depresiunii Oltenia. Dealurile Carligele, Robaia, Valsanesti, Dealul Negru etc.) alterneaza cu mici bazine depresionale intre culmi deluroase (Bunesti, Pausesti-Maglasi, Govora, Horezu, Jiblea etc.). Padurile muntoase si deluroase sunt o dovada a faptului ca judetul Valcea abunda in teren impadurit. Partea central-sudica a judetului este formata din estul extrem al podisului Oltet si partea nord-estica a podisului Cotmeana, in care cursurile de apa au sapat vai adanci.

Sistemul de rauri este parte integranta a partii mijlocii si inferioare a bazinului raului OIt, cel mai important curs de apa care traverseaza judetul Valcea de la N la S, pe distanta de 135 km. In aval de Calimanesti, au fost construite cateva rezervoare cu scop hidroenergetic (Cornetu, Gura Lotrului, Calimanesti, Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani). In zona judetului Valcea, raul Olt primeste numerosi afluenti, cum ar fi Boia, Baias, Salatrucel, si Topolog din


11

partea stanga, precum si Calinesti, Lotru, Muereasca, Olanesti, Bistrita, Luncavat, Oltet, si Cerna din partea dreapta.

In plus fata de o retea de cursuri de apa permanente cu debite relativ ridicate, pe teritoriul judetului Valcea exista si cateva lacuri de origine glaciara (Calcescu, Iezerul Latoritei, Gauri, Cioara, Singuraticu, Zanoaga Mare, etc.), si rezervoare ale sistemului hidroenergetic de pe raul Lotru. Datorita locatiei sale fizico-geografice, judetul Valcea acopera un teritoriul cu multiple forme de relief, care coboara in trepte, de la nord la sud, de la inaltimi de 1348 m (Obarsia Lotrului), pana la 573 m (Voineasa) si 237 m (Rm. Valcea).

3.3.3 Clima

Climatul judetului Valcea este temperat continental, cu influente de altitudine, cu o temperatura medie anuala de 2 grade in zonele de munte si 9,5 grade in Valea Oltului. Caracteristic pentru judetul Valcea sunt verile calde, iernile reci si aversele abundente de ploaie cu furtuni ocazionale de vara.

Prin poziţia sa fizico-geografică, regiunea analizată cuprinde un teritoriu apartinând mai multor forme de relief, ce se desfăşoară in trepte, pe direcţia nord-sud, de la altitudini de 1348 m (Obârşia Lotrului), 573 m (Voineasa), la 237 m (Rm.Vâlcea). Configuraţia reliefului are o mare importanţă asupra caracteristicilor climatice, după cum se poate observa în tabelele de mai jos:

- Temperatura aerului in jud Valcea

Statia meteorologică Altitudinea Temperatura aerului (°C)-2006

Maxime absolute

Media multianuala

Minime absolute

Obârşia Lotrului zona montana

1348 29.0 / 20 aug 3.2 -29.5 / 26 ian

Voineasa intramontană

573 31.3 / 27 iun 7.3 -20.0 / 25 ian

Rm. Vâlcea zonă de deal 237 33.8 / 20 aug 10.5 -22.7 / 24 ian

Drăgăşani zonă de deal 280 33.8 / 24 aug 11.0 -18.6 / 24 ian

- Cantitatea medie multianuala de precipitaţii atmosferice şi viteza vântului in jud. Vâlcea

Staţia meteorologică Cantitatea de

precipitatii mm Directia

predominantă Viteza maxima

m/s Directia vitezei

maxime

Obârşia Lotrului zona montana

1019.1 V 6 SE,V

Voineasa intramontană

773.5 N 9 NV

Rm. Vâlcea zonă de deal 725.7 V 16 SSV

Drăgăşani zonă de deal 745.4 N 15 ESE, VSV

3.3.4 Geologie Judetul Valcea cuprinde arcul sudic ai muntilor Carpati, Ia nord si zonele depresionare (joase), la sud.


12

Arcul sudic al muntiior Carpati consta intr-o zona externa, cu dealuri care se ridica din zonele joase pana Ia 500-700 metri deasupra nivelului marii si arcul montan intern, atingand inaltimi de pana la 2.103 metri peste nivelul marii, in Muntii Capatinii, in partea de nord-vest a judetului Valcea.

Zona interna a arcului sudic al muntilor Carpati este formata din roci metamorfice a caror varsta este incerta, metasedimente si magmatite din Paleozoic si roci sedimentare din Jurasicul tarziu si Miocen. Structurile tectonice predominante sunt falii de decrosare cu o tendinte de orientare de Ia NV-SE, pana Ia N-S si centuri de falii cu o tendinta de orientare E-V. In partea de nord-vest e judetului Valcea, intre Polovragi si Voineasa, o uriasa falie formata datorata presiunii Iaterale imparte doua zone de acoperire tectonica.

Distributia formatiunilor de roci de-a lungul liniei dintre Baile Olanesti si Ramnicu Valcea se face incepand cu cele mai vechi (roci metamorfice), in partea de nord-vest, pana la cele mai recente (Miocen), la sud-est.

Dealurile formate din roci de duritate redusa din zona exterioara arcului carpatic sudic marcheaza tranzitia de la partea interioara a Muntilor Carpati catre zonele joase din sud. In aceste zone se gasesc cele mai inalte formatiuni de roci, din punct de vedere stratigrafic (adica cele mai tinere), marea Ior majoritate fiind din perioada Pliocen. Aceste formatiuni de roci sunt inca supuse activitatilor tectonice si constau in centuri de falii cu o tendinta de orientare E-V, desi faliile de dimensiuni mari par sa lipseasca, Centurile cutate din perioada Pliocen sunt acoperite de sedimente neafectate din perioada Cuaternar, ceie mai vechi fiind ,,Straturile de Cindesti" (din Pleistocenul timpuriu). Aceste sedimente cuaternare au format cea mai mare parte a zonei sudice a judetului Valcea.

Cele mai tinere sedimente din judetul Valcea sunt depuneri aluviale si fluviale din perioada Holocen tarziu, in mare parte provenind din raurile Olt, Cerna si Oltet. Depozitele de Loess ies la suprafata in zona dealurilor dintre vaile raurilor.

3.3.5 Ecologie si zone sensibile Diversitatea condiţiilor fizico-geografice determină o mare varietate a învelişului vegetal din spaţiul judeţului, unităţile de vegetaţie fiind dispuse în fâşii ce se succed, în linii generale de la S la N.

Zona pădurilor de foioase formată din cerete şi gârniţe, în mare parte defrişată, alternează cu culturi şi pajişti stepizate. Etajul padurilor de foioase este cel mai extins, fiind alcătuit din gorunete întâlnite in zona colinară din dreapta Oltului, în mare parte înlocuite cu livezi, păduri de fag şi gorun, păduri amestecate ce cuprind zona subcarpatica si versantii muntilor.

Etajul pădurilor de molid apare fragmentat pe masive montane, local întâlnindu-se pâlcuri de zadă.

În cadrul acestor etaje, datorită climatului blând de adăpost se întâlneşte o mare varietate de elemente sudice precum: nucul, castanul bun, cărpiniţa, mojdreanul. Din aceeaşi cauză limita coniferelor urcă mult în altitudine la 1300 m.

Etajele subalpin şi alpin ocupă arealele cele mai reduse fiind alcătuite din pajişti de coroană, păruşcăşi subarbuşti.

Pădurile sunt localizate în partea de nord a judeţului Vâlcea şi sunt constituite în cea mai mare parte din pădurile de foioase şi răşinoase ce alcătuiesc fondul forestier al judeţului Vâlcea. Conform datelor de la Direcţia Silvică Râmnicu Vâlcea, în judeţul Vâlcea fondul forestier totalizează o suprafaţă de


13

265.332 ha din care 111.970 ha aparţine fondului forestier de stat şi este administrat de către RNP – Romsilva prin Direcţia Silvicã Vâlcea, iar 153.352 ha aparţine fondului forestier reprezentat de pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale şi proprietate privată şi este administrat printr-un număr de 7 ocoale silvice private.

Din suprafaţa totală a fondului forestier, o mare parte este acoperită cu pădure, diferenţa constituind-o alte terenuri cu destinaţie silvică (pepiniere, drumuri, răchitării, terenuri destinate împădurii), 220.819 ha sunt păduri cu rol deosebit de protecţie (grupa I funcţionala), iar 44.503 ha sunt in grupa a II a funcţională (păduri cu rol de producţie şi protecţie).

Bogăţiile naturii din judeţ sunt ocrotite în rezervaţii: Cozia, caracterizază prin microrelief structural pe gnaise, vegetaţie cu numeroase plante endemice – trandafirul de Cozia, măceşul argeşan, pesma Coziei, rocoţelele Coziei, plante rare - garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţa; pădurea Latoriţa cu arbori seculari (larice şi zâmbru), frumoasele piramide de pământ din Valea Stăncioiului, trovanţii ovoidali şi sferici. Pe teritoriul judeţului se mai întâlnesc frumoasele narcisee de la Milostea, gorunii seculari de la Frânceşti, bulbucii de munte, angelica, smârdanul, pâlcurile de tisă.

Fauna este reprezentată prin specii de pădure: urs, cerb, căprior, mistreţ, viezure, lup, cocoş de munte, cerbul lopătar şi elemente mediteraneene: scorpionul carpatin, vipera cu corn. În domeniul alpin predomină capra neagră, fâsa alpină, mierla gulerată.

La nivelul florei şi faunei sălbatice nu se constată dezechilibre ecologice, generate de dezvoltarea unei specii in detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost înregistrate calamităţi sau incendii şi nici alte fenomene, care să afecteze ireversibil fauna şi flora sălbatică protejată de lege in rezervaţiile şi parcurile naţionale de pe teritoriul judeţului Vâlcea. Se remarcă o proliferare a avifaunei acvatice în lacurile de baraj artificiale de pe râul Olt.

Au fost identificate numeroase specii de păsări protejate la nivel comunitar sau specii de păsări pentru a căror conservare este necesară desemnarea de arii de protecţie specială avifaunistică, cum sunt speciile de raţe şi gâşte sălbatice, lişiţa, găinuşa de baltă, cormoranul mare şi cormoranul mic, stârcul cenuşiu, egreta mare şi mică, lebăda de vară şi de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruşi. In judeţul Vâlcea au fost identificate un număr de 54 de specii de floră si 67 specii de faună de interes naţional, respectiv 7 specii de floră şi 19 specii de faună de intres comunitar.

Situri Natura 2000 din judetul Valcea:

Nr crt

Numele sitului

Suprafata COD SCI SPA Arii protejate suprapuse sitului

1 Buila-Vânturarița

4.525 ROSCI0015

Parcul Național Buila-Vânturarița, Muntele Stogu, Peștera Caprelor, Peștera Liliecilor, Peștera Munteanu - Murgoci, Peștera Pagodelor, Peștera Rac, Peștera cu Lac, Peștera Valea Bistrița,Peștera Arnăuților, Peștera cu Perle, Peștera Clopot, Pădurea Valea Cheii


14

Nr crt

Numele sitului


2 Cozia 16.760 ROSCI0046 Parcul Național Cozia, Pădurea Călinești - Brezoi

3 Cozia - Buila Vânturarița

21.769 ROSPA0025

Parcul Național Buila-Vânturarița, Parcul Național Cozia, Peștera Rac, Peștera Liliecilor, Peștera cu Perle, Peștera Valea Bistrița, Peștera Arnăuților, Peștera Clopot, Pădurea Călinești - Brezoi, Muntele Stogu, Pădurea Valea Cheii

4 Frumoasa 130.980 ROSPA0043

Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Parcul Natural Cindrel, Jnepenișul Stricatul,Rezervația Sterpu-Dealul Negru, Rezervația Cristești

5 Frumoasa 137.359 ROSCI0085

Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Parcul Natural Cindrel, Jnepenișul Stricatul,Rezervația Sterpu-Dealul Negru, Rezervația Cristești, Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii

6 Munții Făgăraș

198.618 ROSCI0122

Avenul Piciorul Boului, Golul alpin Valea Rea - Zârna, Golul alpin Moldoveanu - Capra, Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru, Lacul Buda, Lacul Hârtop I, Lacul Hârtop II, Lacul Jgheburoasa, Lacul Mănăstirii, Lacul Iezer, Munții Făgăraș, Lacul Scărișoara Galbenă, Parcul Național Piatra Craiului, Peștera de la Piscul Negru, Valea Bâlii

7 Nordul Gorjului de Est

49.160 ROSCI0128

Cheile Oltețului și Peștera Polovragi, Parcul Național Defileul Jiului, Pădurea Bărcului, Peștera Iedului, Peștera Muierilor

8 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu

2.826 ROSCI0132

9 Parâng 30.434 ROSCI0188

Căldarea Gâlcescu, Cheile Jiețului, Iezerul Latorița, Piatra Crinului, Parcul Național Defileul Jiului,Piatra Crinului, Rezervația Miru-Bora


15

Nr crt

Numele sitului


10 Târnovu Mare – Latorița

1.366 ROSCI0239 Pădurea Latorița

11 Valea Oltului Inferior

52.786 ROSPA0106 Iris - Malu Roșu, Lacul Strejești

3.4 Evaluare socio - economica Județul Vâlcea este situat în partea sudica a țării, având o suprafață de 5,765 km², care reprezintă 2.4% din teritoriul țării. Cu o densitate a populației de 64.4 locuitori/km2, județul Vâlcea este situat sub media regională de 71.05 locuitori/km2 și de asemenea sub media națională de 84.4 locuitori/km2. Se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-vest.

Tabelul 3.4-1 Structura administrativă a județului Vâlcea, 2012

Nr. orașe 11

din care municipii 2

Nr. comune 78

Nr. sate 560

Sursa: INS

La rezultatele definitive ale recensământului din 2011, județul Vâlcea a înregistrat o populație stabilă de 371.714 persoane (17,9% din populația Regiunii Sud-Vest). Evoluția populației în zonele urbane și rurale ale județului Vâlcea în perioada 2002 – 2011 și ratele medii anuale de creștere calculate sunt prezentate în următorul tabel (datele aferente perioadei 2002– 2010 prezintă populația înregistrată la 1 Iulie conform INS).

Tabelul 3.4-2 Evoluția istorică a populației în județul Vâlcea, 2000 - 2011

Indicator 2002 2004 2007 2009 2011

Rata medie de creștere 2002-2011 (% p.a.)

Variatia totală 2002 2011 (%)

PopulațiaTotală 419.635 416.908 411.576 407.764 371.714 -1,34% -11,4%

Populația Urbana

188.397 187.793 186.838 185.233 164.649 -1,49% -12,6%

Râmnicu Vâlcea 111.669 111.497 111.342 110.480 98.776 -1,35% -11,5%

Drăgășani 21.340 21.140 20.708 20.331 17.871 -1,95% -16,3%

Băbeni 9.812 9.781 9.796 9.819 8.451 -1,65% -13,9%

Băile Govora 3.008 2.985 2.920 2.895 2.449 -2,26% -18,6%

Băile Olănești 4.660 4.640 4.544 4.558 4.186 -1,18% -10,2%

Bălcești 5.904 5.853 5.710 5.594 4.864 -2,13% -17,6%

Berbești 5.844 5.834 5.738 5.605 4.836 -2,08% -17,2%

Brezoi 7.010 6.972 6.990 6.984 6.022 -1,67% -14,1%


16

Indicator 2002 2004 2007 2009 2011

Rata medie de creștere 2002-2011 (% p.a.)

Variatia totală 2002 2011 (%)

Călimănești 8.692 8735 8814 8785 7.622 -1,45% -12,3%

Horezu 6.998 6.941 6.804 6.682 6.263 -1,23% -10,5%

Ocnele Mari 3.460 3.415 3.472 3.500 3.309 -0,49% -4,4%

Populația Rurala 231.238 229.115 224.738 222.531 207.065 -1,22% -10,5%

Sursa: INS

Conform statisticilor oficiale ale INS, în perioada 2002 - 2011, populația totală a județului Vâlcea a scăzut cu o rată medie de -1,347% pe an, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 11,4 % pe parcursul întregii perioade. Orașele care au prezentat cel mai pronunțat declin al populației în perioada 2002 – 2011 au fost Băile Govora (-2,26% p.a.), Bălcești (-2,13% p.a.) și Berbești (-2,08% p.a.). Populația din zonele rurale s-a redus de asemenea în perioada 2002 – 2011, dar la o rată mai scăzută decât populația urbană (-1,22% comparativ cu -1,34%), dovedind caracterul predominant rural al județului.

Județul Vâlcea prezintă un nivel redus de urbanizare, situându-se pe locul patru în Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o pondere a populației urbane de 45,6% în 2011. Aceasta este o valoare redusă comparativ cu alte județe, Vâlcea fiind un județ predominant rural. În afară de Râmnicu Vâlcea, care înregistrează în jur de 98,7 mii locuitori (populație stabilă 2011), și Drăgășani (20,8 mii loc) celelalte nouă orașe au o populație sub 10.000 locuitori.

Județul Vâlcea are o economie complexă, cu un sector industrial diversificat.

Activitățile economice au o pondere mare în producție și servicii în special în sectoarele prioritare:

Industrie: alimentară, chimică, prelucrarea lemnului

Agricultura și silvicultura: miere (apicultură), produse agricole (legume și fructe –colectare, procesare și desfacere), pomicultura, viticultura, cultura cerealelor, zootehnie.

Tursm: balnear, monahal și montan

PIB-ul pe cap de locuitor al județului a înregistrat o scadere odata cu debutul crizei economice, în perioada 2007-2009. Începând cu anul 2010 a revenit tendinta crescătoare, astfel, pentru anul 2014 se așteaptă un nivel de 5.073 euro/cap de loc, fata de 4.720 euro/cap deloc în 2013 și 4,455 euro/loc în 2012. Nivelul PIB la nivel de județ a fost peste media regiunii, în perioada 2008-2009, tendința inversându-se în perioada următoare, când indicatorul înregistrează valori superioare la nivelul regiunii.

Tabelul 3.4-3 Evoluția PIB în județul Vâlcea

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Județul Vâlcea PIB/cap de locuitor 5.215 4.275 4.301 4.673 4.488 4.843 5.085


17

(Euro)

Regiunea Sud-Vest Oltenia

PIB/cap de locuitor (Euro)1

4.842 4.190 4.450 4.755 4.851 5.376 5.655

(*) în prețuri curente Sursa: INS, date CNP pentru 2013 și 2014

In 2011, populația ocupată în Județul Vâlcea a reprezentat 43,9% din populația totală, comparativ cu 39,1% la nivel regional și 40,1% la nivel național.

Tabelul 3.4-4 Indicatorii fortei de munca în județul Vâlcea, 2011

Indicatori U.m. Județul Vâlcea Regiunea Sud-Vest Oltenia

România

Ocuparea civila mii. 163,3 812,2 8.076,2 - % din populația totală % 43,9 39,1 40,1

Numărul mediu de angajati mii. 73,4 361,7 4.348,7

Rata șomajului (%) % 5,2 7,7 5,2

Sursa: INS, CNP Similar cu restul țării, din cauza procesului de restructurare economică din anii ‘90, rata șomajului a crescut rapid în județul Vâlcea, în principal ca o consecință a închiderii multor companii mari de stat. Deoarece alte oportunități de munca în economia locală erau reduse, mulți oameni au fost forțați sa migreze către alte țări. Cu toate acestea, ținând cont de tendința de relansarea economică la nivel național și județean, șomajul și-a inversat tendința și s-a redusde la 7.9% în 2009 la 6.1% în 2012.

În ceea ce privește veniturile, urmând tendința de la nivel național, salariul mediu net în Vâlcea a crescut continuu în termeni reali începând cu anul 2002, în general peste mediile naționale și regionale.

Tabelul 3.4-5 Evoluția salariilor medii nete în județul Vâlcea, 2008 - 2013

Indicator 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Salariul mediu net

în prețuri curente RON / luna 1.162 1.176 1.190 1.241 1.282 1.337

Variatia anuala reala, județ (%) 25,4 1,2 1,2 4,3% 3,3 4,3

Variatia anuala reala, regiune SV (%)

25,1 3,8 -0,6 2,4% 3,5 5,7

Variatia anuala reala, România (%) 16,5 -1,5 -3,7 -1,9 1,0 1,6

Sursa: INS, CNP

1Valorile în Euro au fost calculate utilizand cursul mediu anual de schimb


18

3.5 Cadrul legal si institutional

3.5.1 Cadrul legal Din punct de vedere legislativ, prevederile actelor normative româneşti referitoare la sectorul de apă sunt în conformitate cu acquisul comunitar, fiind transpuse principalele directive europene:

Directiva 2000/60/CE si amendamentele ulterioare, care stabileşte cadrul comunitar de acţiune în domeniul politicii apelor, fiind reflectate in legislatia romaneasca dupa cum urmeaza: Legea Apei nr. 107/1996, modificată de HG nr. 948/1999, Legea nr. 404/2003), Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 130/2007, OUG nr. 3/2010 adoptată prin Legea nr. 146/2010, OUG nr. 64/2011, OUG nr. 71/2011; OUG nr. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007; OM 1012/2005 pentru aprobarea procedurii privind mecanismul de acces la informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor; HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului; HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, modificat de HG nr. 662/2005, HG nr. 567/2006, completată de HG nr. 210/2007; OM 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă; HG 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă; OM nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, care abrogă OM nr. 1141/2002; HG nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României; OM nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor; OM nr. 873/2012 pentru aprobarea procedurii de notificare din punctul de vedere al gospodăririi apelor Directiva Consiliului 91/271/CEE, privind tratarea apei urbane menajere, modificată de Directiva 98/15/EC, reflectata in legislatia romaneasca prin: HG nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic, modificat de HG nr. 352/2005; HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului; Legea Apei nr. 107/1996, modificată de Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 3/2010 adoptată prin Legea nr. 146/2010; OUG nr. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007; OM nr. 662/2006 privind aprobarea procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor; OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 privind aprobarea Normativului Tehnic privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se folosesc nămoluri de epurare Directiva Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinată consumului uman, reflectat in legislatia romaneasca prin: Legea nr. 458/08.07.2002 privind calitatea apei potabile, modificată de Legea nr. 311/2004, OG nr. 11/2010 aprobată de Legea nr. 124/2010, OG nr. 1/2011, aprobată de Legea 182/2011, cu rectificarea nr. 458/2012; OM nr. 638/2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; HG nr. 974/15.06.2004 care aprobă normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi procedura de autorizare


19

sanitară pentru folosirea şi stocarea apei potabile, modificat de OG nr. 11/2010; OM nr. 341/2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă; OM nr. 1193/28.05.1996 privind normele de supraveghere sanitară pentru sistemele publice de depozitare a apei potabile; HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică; OM nr. 1278/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică; OM nr. 1861/2008 pentru aprobarea Listei laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile; OM MMP/MS nr. 1483/89/2011 pentru aprobarea Criteriilor şi pragurilor critice aferente sectorului alimentare cu apă. Directiva Consiliului 91/676/CEE, privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole, transpusa prin: HG nr. 964/13.10.2000 (MO nr. 526/25.10.2000) privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, modificat de HG nr. 1360/2005 (MO nr. 1061/28.03.2005); HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului; OM nr. 1387/2006 (MO nr. 91/05.02.2007) privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea programelor de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; OM nr. 1072/2003 (MO nr. 71/28.01.2004) privnd aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane; OM MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 (MO nr. 471/03.06.2005) pentru aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole ş de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi; OM MMGA/MAPDR nr. 296/216/2005 (MO nr. 529/22.06.2005) privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; OM MMGA/MAPDR nr. 1182/1270/2005 (MO nr. 224/13.03.2006) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluaării cu nitraţi din surse agricole; OM MMDD/MADR nr. 1552/43/2008 (MO nr. 851/18.12.2008) pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al comunităţii: HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, modificat de HG nr. 783/2006 şi HG nr. 1038/2010; HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului; Legea Apei nr. 107/1996 cu modificarile ulterioare; OUG nr. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007; HG nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în


20

România; OM nr. 245/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică şi a Metodologiei de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice – alge verzi, dafnia, peşti; OM nr. 44/2004 privind aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase; OM nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor; OM nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. Directiva 2008/105/CE, privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, transpuse prin: HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase; HG nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic, modificat de HG nr. 352/2005; HG nr. 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului; OM nr. 31/2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR); OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, modificată şi completată de Legea nr. 84/2006, modificată de OUG nr. 40/2010 aprobat prin Legea nr. 205/2010 ; OM nr. 44/2004 privind aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase; OM nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor; OM nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. Directiva 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării: HG nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării; OM 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România; OM nr. 1278/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat şi de abrogare a Directivei 76/169/CEE: HG nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, modificată şi completată de HG nr. 389/2011; HG nr. 459/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, modificat de HG nr. 546/2008; HG nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, modificat de HG nr. 836/2007 şi HG nr. 546/2008; OM nr. 183/2011 privind aprobarea metodologiei de monitorizare şi evaluare a zonelor de îmbăiere. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii: Legea Apei nr. 107/1996 cu modificarile ulterioare; HG nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. Directiva 2009/90/CE de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a specificaţiilor tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor: HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, modificat de HG nr. 783/2006 (şi HG nr. 1038/2010 .


21

Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, modificată de Directiva 91/692/CE şi de Regulamentul (CE) nr. 807/2003: Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, completat de OM nr. 27/2007.

De asemenea, legislatia romaneasca primara include: Legea 215/2001 privind administratia publica locala; Legea 213/1998 privind proprietatea publica si statutul acesteia; Legea 51/2006 privind serviciile publice locale; Legea 241/2006 privind serviciile comunitare de alimentare cu apa si de canalizare; Legea 273/2006 privind finantele publice locale; OG 855/2008 privind constituirea ADI si statutul serviciilor publice de utilitati.

Legislatia romaneasca mai prevede: Ordinul Presedintelui ANRSC nr.88/2007 privind regulamentul-cadru de desfasurare a serviciilor publice de utilitati, nr.89/2007 privind termenii de referinta al serviciilor publice de utilitati, nr.90/2007 privind contractual cadru de furnizare servicii de alimentare cu apa si de canalizare; OUG 34/2006 privind achizitiile publice; OG 717/2008 privind aprobarea cadrului legal de organizare, administrare si desemnare a contractelor de delegare a serviciilor publice de utilitati si a cadrului de selectare a criteriilor privind evaluarea ofertelor privind serviciile comunitare de utilitati publice.

3.5.2 Cadrul administrativ si institutional Analiza instituțională reprezintă o evaluare a robusteții cadrului instituțional creat pentru implementarea proiectului, acesta reprezentând principala garanție că infrastructura propusă a se finanța prin fonduri publice va fi realizată și operată corespunzător.

Întrucât proiectul "Realizarea ratei de conectare de 100% în Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgășani, Călimănești, Băbeni și Băile Olănești" reprezintă o continuare a finanțării acordate SC Apavil SA în cadrul POS Mediu 2007-2013 (prin intermediul proiectului major “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Vâlcea”), acesta beneficiază de un cadru instituțional adecvat, conform cu cerințele naționale referitoare la finanțarea proiectelor regionale, cerințe stabilite prin Programul Operațional Sectorial Mediu.

Astfel, la acest moment, toate cele 3 elemente cheie ale politicii de regionalizare din sectorul de apă și apă uzată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, Operatorul Regional și Contractul de Delegare a Gesiunii Serviciului - sunt implementate și deplin operaționale în județul Vâlcea.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea a fost înființată în anul 2008, conform Actului constitutiv autentificat sub nr. 298/14.02.2008 și Statutul autentificat sub nr. 299/14.02.2008.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară funcționează în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, cu modificările şi completările


22

ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.

Prin Încheierea nr. 42/A/25.03.2008 – Judecătoria Rm.Vâlcea a acordat asociației personalitate juridică. ADI APA Vâlcea a fost înregistrată în Registrul Asociaţiilor si Fundaţiilor la Judecatoria Rm. Vâlcea sub nr. 8/14.04.2008.

Pentru realizarea scopului şi obiectivelor sale, Asociaţia are constituit un aparat tehnic propriu, format din 5 persoane, respectiv: director executiv, consilier juridic, economist și ingineri.

În prezent, sunt membri ai ADI APA Vâlcea 67 de unități administrativ teritoriale iar în perioada următoare, în paralel cu procesul de pregătire a proiectului de investiții pentru perioada 2014-2020, este așteptat ca numărul de membri ai ADI să crească prin aderarea a 22 noi UAT-uri care urmează să beneficieze de investiții.

Cele 6 Unități administrativ teritoriale beneficiare ale prezentului Proiect, Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgășani, Călimănești, Băbeni și Băile Olănești sunt membre ale ADI.

Actul constitutiv și statutul ADI Apa Vâlcea sunt conforme cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice.

Operatorul Regional Operatorul Regional “ SC APAVIL SA VÂLCEA” s-a format in urma procesului de fuziune al operatorului judeţean SC APAVIL SA cu operatorul municipal SC ACVARIM SA Rm. Vâlcea, procesul de fuziune finalizându-se în momentul în care Municipiul Râmnicu Vâlcea a devenit membru al ADI APA Vâlcea, în luna Decembrie 2010.

SC APAVIL SA în calitate de Operator Regional unic își desfăşoară activitatea în aria de operare licenţiată, având ca obiect de activitate:

captarea, tratarea, transportul, inmagazinarea si distribuirea apei potabile

colectarea, transportul si epurarea apelor uzate menajere

montarea, intreţinerea si verificarea contoarelor de apă

prestări de servicii la reparaţii reţele de apă si canalizare.

Unitatea de Implementare a Proiectelor din cadrul Operatorului Regional

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) a fost înființată prin decizia nr. 63 din 9 iulie 2004 având initial 3 membri. Din data de 17 ianuarie 2005 UIP a fost consolidată cu încă 3 membri.

În prezent, UIP implementează Proiectul „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Valcea”, finanțat prin POS Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 1 și este formată din 23 membri.

Unitatea de Implementare a Proiectului finantat în cadrul POS Mediu 2007 – 2013 va fi de asemenea responsabilă de implementarea prezentului proiect.

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor


23

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS) a fost semnat în data de 18.11.2008, de către ADI APA Valcea si Operatorul judetean SC APAVIL SA și avizat, la acea data, de catre 37 de reprezentanti ai unitatilor administrativ teritoriale membre ale ADI APA Vâlcea.

În urma aderarii, municipiului Râmnicu Vâlcea și a altor unități administrativ teritoriale la ADI APA VÂLCEA, contractul de delegare a fost amendat corespunzator.

Contractul de Delegare urmează a fi amendat și în perioada următoare, în funcție de aderarea de noi UAT-uri la ADI, pentru a acoperi și zonele care urmează a fi incluse în proiectul de investiții 2014-2020.

Concluzii privind capacitatea instituțională locală În urma evaluării structurilor instituționale propuse pentru implementarea proiectului "Realizarea ratei de conectare de 100% în Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgășani, Călimănești, Băbeni și Băile Olănești", respectiv Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Apa Vâlcea și Operatorul Regional SC Apavil SA se constată conformitatea acestora cu modelul instituțional cerut prin Programul Operațional Sectorial Mediu și prevederile legislative naționale.

Se constată, de asemenea, existența unei capacități tehnice și profesionale solide la nivelul SC Apavil SA în ceea ce privește promovarea de proiecte de anvergură pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, capacitate consolidată în urma dezvoltării cu succes a unor proiecte similare, începând cu perioada de pre-aderare.

În ceea ce privește UIP, structura și componența acesteia sunt considerate corespunzătoare pentru a permite preluarea implementării acestui nou proiect de investiții.

CAPITOLUL 3 CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI - … consiliu/29_decembrie_2014... · -asigurarea...

Documents

Transcript of CAPITOLUL 3 CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI - … consiliu/29_decembrie_2014... · -asigurarea...