Cap.3. Analiza Sralc- Stud. in Frecv.

11
- 31 - 3.6. Analiza sistemelor de reglare automată pe baza metodelor de frecvenţă Metodele de analiză a sistemelor automate descrise până aici necesită rezolvarea ecuaţiilor caracteristice aferente ecuaţiilor diferenţiale care descriu funcţionarea sistemelor. Pe de altă parte, cunoscând funcţia de transfer a sistemului, se aplică transformata Laplace inversă mărimii de ieşire Y(s)=H 0 (s)W(s), ceea ce impune cunoaşterea rădăcinilor numitorului funcţiei de transfer, deci tot cunoaşterea rădăcinilor ecuaţiei caracteristice. În cazul sistemelor descrise matematic prin ecuaţii diferenţiale de ordin mai mare decât doi, rezolvarea ecuaţiei caracteristice presupune efectuarea de calcule laborioase. În domeniul analizei sistemelor de reglare automată, metodele de frecvenţă au avantajul că permit să se obţină, cu o anumită aproximaţie, răspunsul indicial al unui sistem şi deci să se determine performanţele sistemului fără a fi necesară rezolvarea ecuaţiei caracteristice, aferente ecuaţiei diferenţiale care descrie matematic funcţionarea sistemului. De asemenea, metodele de frecvenţă permit aprecierea stabilităţii sistemului. Reprezentarea în frecvenţă a unui sistem se obţine prin aplicarea la intrarea sistemului a unui semnal sinusoidal a = A sinωt (sau cosinusoidal b = B cosωt) de frecvenţă π ω 2 = f , care în cazul sistemelor liniare determină la ieşirea acestora un răspuns sinusoidal (sau cosinusoidal) cu amplitudinea şi faza diferite faţă de semnalul de la intrare. Aprecierea răspunsului în frecvenţă al unui sistem definit prin funcţia de transfer H(s) se face prin înlocuirea s=jω în expresia funcţiei de transfer şi pentru diverse valori ale pulsaţiei ω se determină modulul şi argumentul funcţiei H(jω). Se cunoaşte că variabila complexă s=σ+jω este constituită din partea reală σ şi din partea imaginară jω, însă pentru fenomene periodice partea reală σ=0, deci H(s)=H(σ+jω)=H(jω). Se consideră sistemul automat reprezentat sub forma schemei bloc şi mărimile de intrare şi de ieşire sunt r=Rcos(ωt+φ i ) y=Ycos(ωt+φ e ) Aplicând relaţiile cunoscute de la trigonometrie se obţin r=R(cosωt cosφ i – sinωt sinφ i ) y=Y(cosωt cosφ e – sinωt sinφ e ) Reprezentarea variaţiei în timp a mărimilor de intrare şi de ieşire este următoarea: SA r y

description

Automatizari

Transcript of Cap.3. Analiza Sralc- Stud. in Frecv.

  • - 31 -

    3.6. Analiza sistemelor de reglare automat pe baza metodelor de frecven

    Metodele de analiz a sistemelor automate descrise pn aici necesit rezolvarea

    ecuaiilor caracteristice aferente ecuaiilor difereniale care descriu funcionarea sistemelor. Pe de alt parte, cunoscnd funcia de transfer a sistemului, se aplic transformata Laplace invers mrimii de ieire Y(s)=H0(s)W(s), ceea ce impune cunoaterea rdcinilor numitorului funciei de transfer, deci tot cunoaterea rdcinilor ecuaiei caracteristice.

    n cazul sistemelor descrise matematic prin ecuaii difereniale de ordin mai mare dect doi, rezolvarea ecuaiei caracteristice presupune efectuarea de calcule laborioase.

    n domeniul analizei sistemelor de reglare automat, metodele de frecven au avantajul c permit s se obin, cu o anumit aproximaie, rspunsul indicial al unui sistem i deci s se determine performanele sistemului fr a fi necesar rezolvarea ecuaiei caracteristice, aferente ecuaiei difereniale care descrie matematic funcionarea sistemului. De asemenea, metodele de frecven permit aprecierea stabilitii sistemului.

    Reprezentarea n frecven a unui sistem se obine prin aplicarea la intrarea sistemului

    a unui semnal sinusoidal a = A sint (sau cosinusoidal b = B cost) de frecven 2

    =f , care n cazul sistemelor liniare determin la ieirea acestora un rspuns sinusoidal (sau cosinusoidal) cu amplitudinea i faza diferite fa de semnalul de la intrare.

    Aprecierea rspunsului n frecven al unui sistem definit prin funcia de transfer H(s) se face prin nlocuirea s=j n expresia funciei de transfer i pentru diverse valori ale pulsaiei se determin modulul i argumentul funciei H(j). Se cunoate c variabila complex s=+j este constituit din partea real i din partea imaginar j, ns pentru fenomene periodice partea real =0, deci H(s)=H(+j)=H(j).

    Se consider sistemul automat reprezentat sub forma schemei bloc

    i mrimile de intrare i de ieire sunt

    r=Rcos(t+i) y=Ycos(t+e)

    Aplicnd relaiile cunoscute de la trigonometrie se obin r=R(cost cosi sint sini) y=Y(cost cose sint sine)

    Reprezentarea variaiei n timp a mrimilor de intrare i de ieire este urmtoarea:

    SA r y

  • - 32 -

    i t e

    Se aplic transformata Laplace relaiilor pentru r i y i se ine seama de transformata Laplace pentru sin t i pentru cos t.

    )sincos()( 22 iissRsR += (3.65)

    )sincos()( 22 eessYsY +=

    Se scrie funcia de transfer a sistemului

    ii

    ee

    ii

    ee

    jj

    RY

    ss

    RY

    sRsYsH

    sincos)(sincos)(

    sincossincos

    )()()( +

    +===

    i se ine seama s=j (deoarece 0= ), H(s)=H(j):

    ii

    ee

    jj

    RYjH

    sincossincos)(

    = Se simplific fracia prin i se nmulete numrtorul i numitorul cu j ( 12 =j ):

    ii

    ee

    jj

    RYjH

    sincossincos)( +

    += innd seama de formulele lui Euler

    )()( iei

    ej

    j

    je

    RY

    ee

    RYjH

    ==

    Funcia de transfer astfel exprimat se poate reprezenta n coordonate polare printr-un vector

    de modul RY i argument ).( ie

    Dac

    22][sin += stL

    22][cos += sstL

    RY

    r, yr

    y

  • - 33 -

    Y, e=f() atunci

    )(])([ )()()( jj eHeR

    YjH ie == n care: H() este modulul, () este argumentul sau faza.

    Fiind o mrime complex, H(j) se poate scrie i sub forma: )()()()( ImRe

    )( jHHeHjH j +== 2Im

    2Re )]([)]([)( HHH +=

    )()()(

    Re

    Im

    HHarctg=

    Relaia )()()( jeHjH = reprezint caracteristica amplitudine-faz sau locul de

    transfer. H()=f() reprezint caracteristica amplitudine-frecven (atenuare-frecven) care

    este raportul dintre amplitudinile semnalelor de la ieire i de la intrare. Se mai noteaz A()=f().

    ()=f() reprezint caracteristica faz-frecven, adic defazarea ntre semnalul de la ieire i cel de la intrare.

    3.6.1. Caracteristica amplitudine-faz

    Caracteristica amplitudine-faz, sau locul de transfer, se traseaz pentru sistemul n circuit deschis (fr reacie), fiind utilizat pentru aprecierea stabilitii sistemului, precum i pentru obinerea celorlalte caracteristici de frecven. Caracteristica amplitudine-faz reprezint hodograful vectorului H(j) n planul complex pentru valori ale lui n domeniul +

  • - 34 -

    Pentru a ilustra modul de trasare al hodografului considerm un sistem cu reacie

    neunitar HT(s) 1 (adic traductorul are funcia de transfer neunitar), a crui funcie de transfer cu bucla de reacie deschis Hd(s) este dat de relaia

    1

    1)()( +== TssHHsH Td care reprezint un sistem de ordinul nti. nlocuim js = i obinem

    HHT(j) 222222 111

    11

    )1)(1(1

    11

    TTj

    TTTj

    TjTjTj

    Tj

    +++=+

    =+++=+=

    11

    111)(

    22

    2

    22

    2

    22 +=

    ++

    += TTT

    TjHHT

    TarctgTarctgjHHjHHarctg

    T

    T === )(

    )(Re)(Im)(

    n figur se prezint locul de transfer (hodograful) pentru un sistem de ordinul nti. Pentru frecvene negative ( 0 ) locul de transfer este imaginea n oglind n raport cu axa real a locului pentru frecvene pozitive. Pentru un sistem de ordinul al doilea trasarea locului de transfer pornete de la expresia

    vectorului )( jH obinut din funcia de transfer a sistemului de ordinul doi

    22

    2

    2)(

    nn

    n

    sssH

    ++=

    prin nlocuirea js = .

    =-90=

    =0 =0Re

    Im

  • - 35 -

    [ ]

    +

    +

    =

    =+++=++=

    2

    22

    2

    2

    24

    4

    2

    22

    2

    2

    24

    2

    24

    222222

    3422

    22

    2

    41

    2

    41

    1

    4

    22

    )(

    nnn

    nn

    nnn

    nn

    nn

    nnn

    nn

    n

    j

    jj

    jH

    Modulul acestui vector este

    22

    22

    22

    2

    22

    2

    22

    22

    2Im

    2Re

    41

    1

    41

    41

    )()()(

    +

    =

    =

    +

    +

    =+=

    nn

    nn

    nnjHjHjH

    iar argumentul este

    21

    2)(

    =

    n

    narctg

    Forma locului de transfer pentru sistemul de ordinul doi este dat n figura urmtoare.

    Im

    Re

    21

    1

    3

  • - 36 -

    3.6.2. Caracteristici logaritmice de frecven

    n analiza i proiectarea sistemelor cu bucla de reacie deschis au o larg utilizare caracteristicile amplitudine-pulsaie i faz-pulsaie n reprezentare logaritmic (caracteristicile Bod), datorit unor avantaje:

    1. Un prim avantaj permite construcia acestor caracteristici pentru un domeniu mai mare de frecvene dect scara liniar.

    2. n al doilea rnd, la scri logaritmice cresc razele de curbur ale graficelor i deci acestea pot fi aproximate prin segmente de dreapt (prin asimptotele lor), fr erori importante.

    3. n al treilea rnd, reprezentrile la scri logaritmice permit o trecere mai uoar de la caracteristicile elementelor componente la caracteristica unui ansamblu de elemente. Astfel, de exemplu, n cazul a trei elemente legate n serie, avnd caracteristicile amplitudine-pulsaie

    ,)(,)(,)( 321 jHjHjH caracteristica amplitudine-pulsaie )( jH a ansamblului se obine ca produs al celor trei caracteristici: )()()()( 321 jHjHjHjH = produs care trebuie efectuat cu modulele corespunztoare aceleiai valori pentru pulsaia ; operaia este laborioas. Dac reprezentarea caracteristicilor se face la scri logaritmice, atunci are loc relaia:

    )(log)(log)(log)(log 321 jHjHjHjH ++= i deci caracteristica logaritmic a ansamblului se obine printr-o sumare grafic simpl a caracteristicilor elementelor componente. Amplitudinea unei funcii de transfer )( jHd (pentru un sistem cu bucla de reacie deschis sau n circuit deschis) se exprim n decibeli

    ][)(lg20)( dBjHA d = Caracteristicile amplitudine-pulsaie i faz-pulsaie sunt cunoscute sub denumirea de caracteristici Bod. Caracteristica amplitudine-pulsaie reprezint dependena amplitudinii, msurat n decibeli, de logaritmul frecvenei, iar caracteristica faz-pulsaie reprezint dependena ntre faz i logaritmul frecvenei.

    La caracteristica faz-pulsaie numai axa pulsaiilor este gradat logaritmic, iar axa ordonatelor este gradat n radiani sau n grade, deoarece la nmulirea mai multor vectori compleci (care apare cnd mai multe elemente sunt legate n serie i se determin caracteristica ansamblului) argumentele se nsumeaz; nu apare astfel necesitatea logaritmrii, cum aprea n cazul modulelor, la care intervenea operaia de nmulire.

  • - 37 -

    3.6.3. Caracteristici logaritmice de frecven pentru elemente tipizate

    Pentru trasarea acestor caracteritici vom aproxima rspunsul lor n frecven prin

    asimptotele obinute la 0 i . Elementul proporional, definit prin funcia de transfer H(s)=k, are amplitudinea egal cu

    k i argumentul zero. (vezi exprimarea funciei de transfer cu ajutorul formulei lui Euler )()()( jeHjH = )

    La trasarea caracteristicii )( se ine seama c === karctgH

    Harctg 0)()()(

    Re

    Im .

    Elementul de ntrziere de ordinul nti, 1

    1)( += TssH . nlocuind js = rezult

    111

    11

    11)( 222222 ++=+

    =+= TTj

    TTTj

    TjjH

    ,

    de unde

    ][1lg201

    1lg20)(lg20)( 2222

    dBTT

    jHA +=+

    ==

    )()()(arg)( TarctgTactgjH === Caracteristica )(A are dou asimptote, care pot fi determinate considernd nti

    T 1. Pentru T

  • - 38 -

    iar pentru >>1, deci pentru T1>> , aceeai expresie se poate aproxima prin:

    TTTA lg20lg20)lg(20lg20)( 22 == Asimptota corespunztoare expresiei 01lg20)( =A coincide cu axa absciselor. Asimptota corespunztoare expresiei TA lg20lg20)( are o pant de 20 dB/dec i intersecteaz axa absciselor la pulsaia

    T1= , deoarece din TA lg20lg20)( rezult:

    0)1lg(20)( == TT

    A Caracteristica logaritmic aproximativ amplitudine-pulsaie, format din cele dou segmente de asimptote, este reprezentat n figura urmtoare n partea a), iar caracteristica faz-pulsaie, corespunztoare relaiei )()( Tarctg = , este reprezentat n partea b) a figurii, avnd n vedere c 0)0( = i

    2)( = (se reamintete c

    )()()(arg)( TarctgTactgjH === ).

    A[dB]

    [rad/s]

    a

    0

    -20

    10-1 1 1/T 10

    -20dB/dec

    [rad/s] 10-1 1/T 1 10

    -/4

    -/2

    b

    102

  • - 39 -

    Pulsaia Tf1= este denumit pulsaie de frngere, ntruct la aceast pulsaie are loc

    schimbarea de pant a asimptotelor. Pulsaia de frngere este egal cu inversul constantei de timp a elementului; aceast regul este valabil i pentru alte tipuri de elemente n a cror funcie de transfer intervin constante de timp.

    Funcia de transfer a elementului de ntrziere de ordinul nti are un pol la T

    s 1= , deci pulsaia de frngere este egal cu modulul valorii polului funciei de transfer. Aceast regul este general, adic pulsaiile de frngere sunt egale cu modulele polilor i zerourilor funciei de transfer a elementului respectiv.

    Pentru un element de ordinul doi a crui funcie de transfer 22

    2

    2)(

    nn

    n

    sssH

    ++=

    conine doi poli complex conjugai ( 10 >n) i pentru >

    Intersecia celor dou asimptote are loc la pulsaia de frngere nf = pentru care 01lglg ==

    n

    f

    . Eroarea fcut prin adaptarea caracteristicii asimptotice n locul

    caracteristicii exacte n acest caz depinde de valoarea lui :

    [ ] [ ] ][)()( dBAA vaproximatiexact =

  • - 40 -

    ][lg4041lg202

    22

    dBnnn

    +

    +

    =

    Pentru n = aceast eroare are expresia ][2lg20 dB =

    Reprezentarea grafic a caracteristicilor amplitudine-pulsaie i faz-pulsaie pentru diverse valori ale lui este dat n figura urmtoare. A(dB) 20 =0.1 10 =0.2 =0.3 0 0.2 0.5 1 5 10 (rad/s) -10 =0.5 =0.707 -20 -30

    a. (grad)

    0.2 0.5 1 2 5 10 [rad/s]

    0 =0.1 =0.3 -40 =0.5 =0.707 -60 -120 -160 -180

    b.

  • - 41 -

    Faza unui element de ordinul doi variaz ntre 00= pentru frecvene joase i

    0180= pentru frecvene foarte nalte.