ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI 2010

Delta Dunarii, mai mult decat un vis…un ideal!

Gheta EmilTudor Cristina

Tirliman Laura

Campania de relaţii publice

Campania de relaţii publice reprezintă totalitatea operaţiilor coordonate decomunicare derulate într-o perioadă de timp determinată, într-un anumit areal, pentru îndeplinirea unor scopuri şi obiective ale organizaţiilor în raport cu anumite ţinte ale comunicării.

La fel ca alte concepte (ţintă, strategie, tactică, operaţie, traiectorie etc. ), conceptual campanie de relaţii publice provine din limbajul militar.Provenienţa militară a termenului, explicată fie prin sonoritatea marţială, fie prinfascinaţia generată de eficacitatea unor acţiuni militare, poate imprima un aer belicos acestor demersuri de PR. Faptul ca atare, îl determină pe Bernard Dagenais să susţină că aceasta „nu trebuie să ne facă să considerăm relaţiile publice ca fiind belicoase sau agresive. Din contră, ele trebuie să se adreseze consumatorului cu blândeţe, nu să-l bruscheze. Toate studiile de comunicare au dovedit că mesajele supărătoare trebuie descurajate.”1

Iniţial, conceptul campanie se referea la “totalitatea operaţiilor militare efectuate de armatele unei ţări sau un grup de armate pe un teatru de luptă într-un anumit timp şi într-un scop strategic”2 .

Depăşind aspectul militar Campania este definită „actiunea organizată în vederea realizării într-o anumită perioadă de timp a unor sarcini importante .campanie electorală ”3 .

Tipuri de campanii de relaţii publice

1. Campania de poziţionare . „Poziţionarea reprezintă actul proiectării ofertei şi imaginii unei firme în aşa fel încât consumatorii vizaţi să înţeleagă şi să aprecieze ceea ce reprezintă firma în raport cu concurenţii săi. Ea constă în parcurgerea a trei etape . În primul rând, firma trebuie să identifice posibilele diferenţe existente între produsele, serviciile, personalul şi imaginea sa şi cele ale concurenţei. În al doilea rând, firma trebuie să aplice anumite criterii pentru a alege cele mai importantediferenţe. În al treilea rând, ea trebuie să semnaleze în mod efficient pieţei ţintă în ce mod se diferenţiază faţă de concurenţă.”9.

2. Campania de conştientizare, este acel tip de campanie prin care se urmăreşte să-i facem pe oameni conştienţi de ceva.

3. Campania de informare publică . Aceste campanii, deşi produc şi fenomene de conştientizare , sunt total diferite de campaniile anterioare. Informarea publică

privind demersurile guvernamentale privind integrarea europeană şi euro-atlantică, sau cea privind reforma instituţională în diferite organizaţii sau ministere, prezentarea prevederilor unor legi şi consecinţele nerespectării acestora, sau privind condiţiile în care se poate beneficia de anumite programe de finanţareinternaţională sau naţională se circumscrie campaniilor de informarepublică.

4. Campaniile de educare a publicului folosind cuvântul educaţie în sens pedagogic (educaţia copiilor) sau andragogic ( educaţia adulţilor - n.n).

5. Campaniile de întărire a atitudinilor şi comportamentelor. Aceste campanii sunt destinate, în special, susţinătorilor organizaţiei şi de aceea modalitatea de acţiune PR va viza doar reamintirea valorilor comune.

6. Campanii de schimbare a atitudinii celor care nu sunt de partea noastră. Este tipul de campanie apreciată ca fiind foarte dură întrucât presupune crearea disonanţei cognitive.

7. Campanii de modificare a comportamentului. Sunt campanii dificile, de tipul celor prin care îi vom determina pe oameni să nu conducă sub influenţa alcoolului, să nu mai fumeze sau să renunţe la agresivitate în relaţiile interumane.

8. Campanii de contracarare imagologică în situaţii de criză. Indiferent de zona în care se derulează campania de contracarare, ea este o campanie dură, în care se regăsesc cu prisosinţă, acţiuni, date si fapte non-etice.

9. Campanii de modificare sau consolidare a reprezentării ( imaginii ) ţintelor comunicării faţă de organizaţia / instituţia / personalitatea / fenomenul de interes imagologic. După opinia noastră, campaniile imagologice reprezintă baza tuturorcelorlalte tipuri de campanii.

Cu alte cuvinte imaginea / reprezentarea fiind „cărămida arhetipală” pentru toate celelalte procese psihice, este necondiţionat implicată în credinţe , atitudini, opinii, cunoştinţe, comportament. În atare condiţii, dacă premiza invocată este corectă, vom putea - prin intermediul campaniilor de relaţii publice – să ne concentrăm asupra reprezentărilor oamenilor (ţintelor) , în condiţii PR (comunicare biunivocă, planificat, deliberat pentru a obţine încredere, simpatie, sprijin, pe temeiul unei imagini reciproc satisfăcătoare) în sensul consolidării sau modificării acestora, pentru a determina schimbări de atitudine, comportament, opinie etc.

În clasificarea campaniilor de relaţii publice pot fi luate în considerare şi altecriterii. Astfel, după conţinut, campaniile pot viza teme de amploare sau limitate,

iar după factorul timp , ele pot fi cu durată scurtă, medie sau lungă, aceasta însemnând, de la o lună, la câţiva ani (5-10 , poate şi mai mult).

Din dorinta de a atrage face cunoscuta Romania in starinatate si de a aminti locuitorilor Romaniei frumusetea si bogatia acestei tari, am pus bazele unui proiect si anume – Realizarea unei Campanii de modificare sau consolidare a imaginii unei zone turistice din Romania, si anume Delta Dunarii-

Echipa care a pus bazele acestei campanii este formata din : Gheta Emil, Tudor Cristina si Tirliman Laura cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului , Ministerului Mediului si al Padurilor si nu in ultimul rand al locuitorilor din Delta Dunarii.

Obiectivele acestei campanii este de a atrage cat mai multi oameni in aceasta zona cu un puternic potential turistic. Scopul acestei campanii consta atragerea in viitorul apropiat al unui numar semnificativ de turisti, in transformarea resurselor banesti provenite din turism in dezvoltarea zonei si protejarea ecosistemului.

I. Defineste problema.

1. Prezentarea zonei: Delta Dunarii

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord formează granița cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aprox. 40 m².

Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două brațe, Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântul Gheorghe.

Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său de o lungime de 104 km², 60% din apele și aluviunile Dunării.

Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei, și spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării.Cursul Brațului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.

Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false.

Delta Dunării este plasată, din punct vedere geologic , într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu Brațul Sfântu Gheorghe.

Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice.

Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis ș.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. ș.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis ș.a.).

Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula ș.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.

Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian – 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenușii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.

Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen – 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N – platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N și 28˚40’24” long. E – Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E – platforma Mării Neagre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995)

Conform clasificării FAO (SOTER – Procedure Manual, 1993) , Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în

zona grindurilor și -2 - -4 m în zona depresiunile lacustre. (Coteț P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996).

Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă.Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc.Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996).

Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetatie, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza între un minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blânde (când activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vânturi puternice (când actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (când actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (când interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).

Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura

medie multianuala este de 10,94 C, în delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza între un maxim de 9 C (în iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina între 2,8 C (în iulie) si 1,4 C (în noembrie), iar la statia Gloria între 2,3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului înregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativa a aerului variaza iarna între 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfântu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea în Delta Dunarii (Tulcea) se înregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai în iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut în anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, când apele marii lânga tarm au înghetat timp de 45 - 60 zile. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vânt înregistrându-se iarna si în sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spatiul Deltei Dunarii. La intrarea în delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).

Vegetația deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agățătoare.

Conține mai mult de 320 de specii de păsări ca și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească.

Definirea problemei ;

Turismul redus in Delta Dunarii are un puternic impact asupra populatiei din aceasta zona cum ar fi : locurile de munca reduse, conditii de trai scazute etc. care afecteaza atat fizic cat si psihic locuitorii acestei minunate zone.

Bogatia de atractii turistice naturale din Delta Dunarii constituie un loc ideal pentru vacanta si aventura in acest tinut minunat. In Delta Dunarii totul contribuie la relaxarea mintii si a trupului, o bucurie a spiritului pentru cei care iubesc natura

si o respecta.

Iata principalele atractii din Delta Dunarii :

Peisaje spectaculoase si salbatice medii de viata: - Garle si canale inguste - Ierenciuc, Radacinos, Magiaru, Malafeica- Lacuri cu un acvatoriu întins sau cu schimb activ natural de ape - Puiu, Fortuna, Lumina- Lacuri cu schimb redus de ape partial acoperite cu vegetatie plutitoare - Obretinul Mic, Radacinos, - Terenuri joase inundabile acoperite cu vegetatie higrofila fixatã (stuf, papura, rogoz)- Formatiuni de plaur - Cruhlic, Puiulet, Lumina- Padurile (zavoaiele) de salcie în amestec, pe grindurile fluviatile si ostroave inundate frecvent - Grindul Caraorman, Grindul Letea- Paduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte - Padurea Letea si Padurea Caraorman- Dune de nisip mobile si semimobile, acoperite partial cu vegetatie arenicola - Letea, Rosetti, Caraorman.-Pasari salbatice rare in Europa si in lume doar in Delta Dunarii: Pelecanus onocrotalus/ Pelican comun/White pelican 52% din populatia palearticaPelecanus crispus/ Pelican cret/ Dalmatian pelican 5% din populatia mondialaEgretta garzetta/ Egreta mica/ Little egret 11% din populatia europeanaEgretta alba/ Egreta mare/ Great white egret 71% din populatia europeanaPlatalea leucorodia/ Lopatar/ Spoonbill 1% din populatia europeanaHimantopus himantopus/ Piciorongul/ Black-winged stilt 1% din populatia europeana.-Catedrala din SulinaCatedrala - una din cel cinci biserici, Palatul AFDJ, Farul Vechi - sunt numai

cateva din monumentele si marturiile culturale din istoria tinutului si a navigatiei, case cu arhitectura specifica a unuia din cele mai cosmopolite orase ale tarii.-Plaja salbatica din SulinaIdeala pentru mari si mici, curenti de apa reci se combina cu apa calda de suprafata, iar seara discoteca direct pe plaja.Ce regretati ca s-a pierdut la 2 Mai sau Vama Veche gasiti la Sulina acum.-Cele mai mari trofee din Delta DunariiLa pescuituli sportiv (pestele vietii), capturate in mediu natural de exceptie, la specii de pesti ca: stiuca (16 Kg), crap salbatic (42 Kg), somn (63 Kg), salau (15 Kg), biban (1,5 Kg).Dunarea VecheZona de refugiu pentru reproducatorii de crap, cu salcii scorburase, de-o varsta cu Dunarea.-Obeliscul din CrisanSimbol si marturie a inaugurarii canalului ce a scurcircuitat Marele Monument al naturii, Padurea Letea-Inedita ca padure de stejari in Delta Dunarii, cu arbusti si liane langa grindul Letea si dunele de nisip ....... legenda lui Omer.Fantana si stejarul ingenunchiat din Padurea CaraormanCu arbori(stejar) si arbusti diversi. Dune de nisip semimobile in care, se spune, au fost ascunse comori ale piratilor si haiducilor Deltei.-Ciorba de peste - nicaieri ca in Delta DunariiNumeroase alte specialitati culinare traditionale din peste sau din vanat, din produse proaspete si 100 % ecologice, fiecare localitate are specificul ei, uneori diferentele sunt de la o familie la alta.-Plaja Sf. GheorgePrincipala atractie turistica ca si Plaja Sulina cu nisipul cel mai fin de pe tot tarmul Marii Negre.-Rasarit / Apus de soare in Delta DunariiRasaritul sau Apusul de soare deasupra apei sunt imagini unice si amintiri ce nu se pot uita-Sate traditionale din Delta Dunarii

Cazarea la pensiuni ale localnicilor va da posibilitatea sa patrundeti acest univers cultural de exceptie; arhitectura traditionala, obiceiuri, arta culinara pescareasca, cantece si povesti pescaresti.

Bucurati-va, in vacanta, de linistea in mijlocul naturii, strabateti canalele si lacurile din Delta Dunarii, distrati-va la pescuit de stiuca, crap, sau somn, traiti clipe unice si aventura.

Fa ca toate aceste bogatii sa dainuie in timp, fa ca impactul tau sa fie minim, respecta locurile pe unde treci si ele iti vor darui trairi de neuitat.

II. Analiza de piata – Concurenta

Conceptul de concurenta s-a format si este folosit in orce tip de relatii sociale. Reglementarile juridice l-au preluat din vocabularul uzual, adaugandu-i unele note disociative, spre a-l adapta particularitatilor vietii economice.

In sens general, prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte adverse, care converg spre acelasi scop.In plan social deosebim forme extrem de variate ale competitiei. O prima forma este aceea de concurenta vitala, semnificand conflictul interuman in cadrul caruia fiecare ins tinde la conservarea si dezvoltarea proprie. Poate exista, de asemenea, opozitie competitionala intre interesele individuale si sociale, intre drepturi si obligatii, intre manifestari altruiste si egoiste. In contexul relatiilor interumane, concurenta implica multiple afinitati cu emulatia, fara ca intre cele doua concepte sa existe similitudine. Emulatia, ca dispozitie morala, este dorinta de a te intrece pe tine intrecand pe altul. Dezvoltand aceasta idee, rezulta ca emulatia constituie un fel de prefigurare a luptei vietii, cu deosebirea esentiala ca succesul propriu nu inseamna nici infrangerea, anularea, eliminarea aceluia cu care m-am gasit in raport de emulatie.In economia de piata, forma moderna de organizare a activitatii economice, agentii economici actioneaza in mod liber, pe baza proprietatii private si in concordanta cu legea cererii si oferta .Intre agentii economici care produc acelasi tip de marfuri sau servicii exista o lupta permanenta in scopul atragerii clientelei pentru marfurile si serviciile oferite pe piata . Deci, o componenta intriseca a economiei de piata o constituie libera competitie, concurenta intre agentii economici.Concurenta este definita ca o confruntare intre agettii economici pentru castigarea si conservarea clientelei,in scopul rentabilizarii proprei activitati, insa potrivit unei caracterizari cuprinzatoare, prin concurenta se intelege lupta dusa, atat pe plan national, cat si international, intre firme capitaliste de productie, comerciale, bancare etc., in scopul realizarii unor profituri cat mai mari, ca urmare a acapararii unor segmente tot mai largi de piata si, in consecinta, a sporirii volmului de afaceri.

Avand in vedere rolul pozitiv, stimulativ, pe care il are concurenta in activitatea economica, dreptul trebuie sa instituie cadrul juridic necesar pentru manifestarea acesteia. In acest sens, insasi Constitutia Romaniei prevede ca statul trebuie sa asigure ”libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie”.In economia de piata, exercitarea concurentei constituie un drept al oricarui agent economic. Ca orice drept cunoscut si protejat de lege, dreptul la concurenta trebuie exercitat cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti agenti economici si cu respectarea legii si a bunelor moravuri. Numai daca exercitarea

concurentei are loc in aceste limite, concurenta este licita sau loiala si, deci, ea este ocrotita de lege . In cazul exercitarii abuzive a dreptului la concurenta, a folosirii mijloacelor nepermise de lege pentru atragerea clientelei, concurenta este ilicita si, in consecinta, este interzisa. Intrucat o asemenea exercitare a concurentei este pagubitoare pentru agentii economici lezati, ca si pentru insasi desfasurarea activitatii comerciale in ansamblu ei, legea instituie anumite masuri menite sa inlature astfel de consecinte .

Analiza SWOT

Analiza SWOT incepe prin efectuarea unui inventar a calitatilor si slabiciunilor interne in organizatie.

Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica si de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permitandu-va sa va priviti afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte util in dezvoltarea si confirmarea telurilor dvs si a strategiei dvs de marketing.Anumiti experti sugereaza sa subliniati mai intai oportunitatile si amenintarile externe inaintea calitatilor si defectelor. In orice caz, va trebui sa revizuiti in detaliu toate cele patru zone.Puncte forte

Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale organizatiei. Acestea sunt sub controlul organizatiei. Ce faceti bine? Ce resurese aveti? Ce avantaje aveti fata de concurenta?Poate doriti sa va evaluati punctele forte in functie de zona, ca merketing, finante, manufactura si structura organizationala. Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte, contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil, echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente, materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare din afacere.Punctele forte capteaza aspectele interne pozitive ale afacerii dvs si adauga valoare sau va ofera un avantaj in fata concurentei. Aceasta este o oportunitatea pt dvs de a va reaminti valoarea afacerii dvs.

Puncte slabeTineti cont de punctele slabe ale organizatiei . Punctele slabe sunt factori care va impiedica sa obtineti sau sa mentineti o calitate competitiva. Ce zone trebuie imbunatatite?

Punctele slabe ar putea include lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa de acces la tehnologie sau capaciatate, oferta de servicii inferioara sau o localizare slaba a afacerii dvs. Acestia sunt factori care sunt sub controlul dvs, dar dintr-o varietate de motive, au nevoie de imbunatatire pentru a va putea atinge efectiv obiectivele dvs de marketing.Punctele slabe capteaza aspectele negative interne ale afacerii dvs care scad din valoarea pe care o oferiti sau va plaseaza intr-un dezavantaj concurential. Aceste sunt zone pe care trebuie sa le imbunatatiti pentru a putea concura cu cel mai puternic competitor. Cu cat va identificati punctele slabe cu mai multa acuratete, cu atat mai valoroasa va fi aceasta analiza.

OportunitatiOportunitatile evalueaza factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei si prosperitatii unei afaceri. Acesti sunt factorii externi ai afacerii. Ce oportunitati exista in sectorul dvs de piata sau in jurul dvs din care puteti spera sa beneficiati?Aceste oportunitati reflecta potentialul pe care-l puteti realiza prin implementarea strategiilor de marketing. Oportunitatile pot fi rezultatul cresterii pietei, schimbului in stilul de viata, rezolvarea problemelor asociate cu situatii curente, o perceptie pozitiva asupra afacerii dvs din partea pietei sau capacitatea de a oferi o valoare mai mare ceea ce va crea o cerere crescuta pentru anumite servicii.

AmenintariCe factori reprezinta potentiale amenintari? Amenintarile includ factori icare ar putea sa va puna strategia de marketing si chiar si afacerea intr-o pozitie de risc. Acestia sunt factori externi - nu aveti nici un control asupra lor, dar pe care-i puteti anticipa daca aveti un plan de urgenta care sa se ocupe prevenirea si rezolvarea acestor probleme.O amenintare este o provocare creata de un trend nefavorabil care ar putea conduce la scderea castigurilor sau profitului. Concurenta – existenta sau potentiala – este mereu o amenintare. Alte amenintari ar putea include cresterea intolerabila a preturilor de catre furnizori, reglementari guvernamentale, caderi economice, efect negativ al media, o schimbare in comportamentul consumatorilor care sa va reduca vanzarile sau introducerea unei tehnologii mult mai avansate care sa faca produsele, serviciile sau echipamenele demodate. Ce situatii ar putea sa ameninte eforturile de marketing? Puneti pe hartie cele mai mari temeri. O parte din aceasta lista ar putea fi de natura speculativa, dar va adauga valoare analizei SWOT.S-ar putea sa va ajute sa va clasificati amenintarile in functie de seriozitatea lor si de probabilitatea de a se intampla.Cu cat identificati mai bine amenintarile potentiale, cu atat mai mult puteti sa va pozitionati si sa planificati proactiv pentru a le raspunde.

Puncte forte Puncte slabe

- echipa tanara si dinamica ;- dorinta de invatare si cunoastere ;- seriozitatea ;- sustinerea Ministerului Turismului si Ministerului de Mediu ;

-lipsa de experienta-lipsa de acees la tehnologie

Amenintari Oportunitati-concurenta-comportamentul populatiei ;

-castigarea unui proiect finantat de Uniunea Europeana ;- sustinerea de catre populatie ;- atragerea mass-media ;

III. Stabilirea obiectivelor, a orarului si a bugetului ;

Obiectivele Campaniei de relatii publice ;

SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esentiale pentru corecta formulare a unui obiectiv.

Aceste caracteristici sunt urmatoarele:

S – specific;M – masurabil;A – (de) atins/abordabil;R – relevant;T – incadrat in timp.

Specific – inseamna ca un obiectiv indica exact ceea ce se doreste a se obtine.Un obiectiv specific este foarte clar exprimat, nu lasa loc de indoieli. Un obiectiv specific difera in primul rand de unul general. El vizeaza rezultate concrete, iar nu rezultate in general.

Masurabil – inseamna ca un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ.Un obiectiv masurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului ca a fost atins ori nu sau in ce masura a fost atins. De asemenea, un obiectiv masurabil permite monitorizarea progresului atingerii lui.

Abordabil/de Atins– inseamna ca un obiectiv poate fi intr-adevar atins.In acest sens, trebuie luate in considerare mai multe aspecte:– prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins in conditiile date (Ex: nu se poate realiza o autostrada intr-o saptamana si nici peste un ocean, daca adancimea apei in unele locuri este de cativa km.);– obiectivul in cauza poate fi atins in conditiile proiectului, de catre organizatia sau persoana care este responsabila de realizarea lui. in acest sens, trebuie tinut cont de resursele existente, capacitatea organizatiei, timpul disponibil necesar.In mod ideal, obiectivele trebuie sa nu depinda de actiunile unei alte entitati decat cea care are responsabilitatea realizarii lor.

Relevant – inseamna ca realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de proiect.

Realizarea unui obiectiv trebuie sa contribuie in mod nemijlocit la atingerea unui obiectiv mai mare, mai general. in acest sens, el trebuie sa vizeze un anumit impact.

Relevanta unui obiectiv se evalueaza in raport cu obiectivul general al acelui proiect.

Incadrat in Timp – inseamna ca obiectivul contine si data pana la care este prevazut a se realiza.Legat de un obiectiv incadrat in Timp, stim cat ar trebui ca acesta sa se realizeze.Pentru a verifica daca un obiectiv este sau nu incadrat in Timp, utilizati intrebari precum:- Cand?- Pana cand?- In ce perioada?

Obiectivul central al Campaniei de relatii publice il constituie marirea numarului de turisti ce viziteaza Delta Dunarii, in timpul si dupa finalizarea campaniei de relatii publice ,pentru diferite tipuri de turism. Obiectivul nostru a fost atins daca in timpul derularii acestei campanii si bineinteles, dupa finalizarea acesteia numarul de turisti ce viziteaza aceasta zona a crescut semnificativ fata de momentul de dinaintea inceperii campaniei .

Obiective care decurg din acest obiectiv sunt :- Dezvoltarea zonei turistice din Delta Dunarii ;- Creeare de noi locuri de munca pentru locuitori ;- Invatarea despre noi specii de animale si plante ;

Orarul Campaniei de relatii publice ;Campania de relatii publice se desfasoara in perioada 19 iunie 2009-18

august 2009.Campania de relatii publice pentru promovarea zonei turistice Delta Dunarii

se desfasora in cursul a 60 de zile dupa cum urmeaza :In primele 2 zile – realizarea si afisarea pe internet a site-ului si initierea

unui blog. In urmatoarele 10 zile - intervievarea locuitorilor zonei Delta Dunarii cu

privire la impactul pe care il avem asupra lor.In urmatoarele 18 zile – promovare prin intermediul afisajelor, pagini web,

internet, ziare .In urmatoarele 30 zile – promovare prin intermediul comunicarii directe –

reprezentati prin scoli, universitati, camine studentesti, televiziunii radio-ului si presei Bugetul Campaniei de relatii publice

Productia Scrisa Pliante – 10.000*1,2 lei 12.000leiBannere– 1500*150lei 225.000lei

Productie audiovizualaPro tv- 30*7 500€ 225.000€CNN-30*10 000€ 300.000€

Publicitatea presa Jurnalul National -48*658lei 31584 leiClik - 48*587 28176lei

RadioEuropa Fm - 30*200 6000€Kiss Fm - 30*200 6000€

Internet Site-uri 1000leiBlog-uri 500lei

Resurse umane Impartire pliante 50*60*100lei 300.000leiInterviuri sondaje 100*10*100lei 100.000lei

Secretariat Hartie , pixuri, telefon, dosare 1000lei

Total buget : 699.260lei+537.000€=202556.22+537.000=739556.22€

IV. Stabilirea publicului tinta ;

Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul Deltei Dunarii :

- Turism pentru odihnă si recreere (practicat prin intermediul companiilor de turism, în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile plutitoare, combinând excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apa marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre.

- Turism de cunoaştere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia sa exploreze varietatea peisajului salbatic, combinând plimbările cu bărci propulsate manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale şi marine, etc.

- Turism specializat – ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi)

- Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea naturii)

- Turism rural (în cadrul căruia turiştii sunt găzduiti şi ghidaţi de localnici), are traditie în RBDD, multe familii de localnici găzduind şi însotind vizitatorii în Delta Dunării. Acest tip de turism reprezintă un important potenţial pentru îmbunatăţirea veniturilor populatiei locale.

- Turism pentru practicarea sporturilor nautice.- Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii

de toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare sportivă

Având în vedere aceste aspecte Grunig diferen-ţiază publicurile prin comportamentul lor comunica-ţional:♦Publicul deschis către toate subiectele, adică activ în legătură cu subiectele în discuţie;♦Publicul apatic, neatent şi inactiv în legătură cu subiectele în discuţie;♦Publicul unui singur subiect, activ în legătură cu unul sau cu un număr limitat de subiecte corelate;♦Publicul subiectelor fierbinţi, care devine activ după ce presa transformă subiectul într-o temă de dialog social, cu largă audienţă.Problema noastră, însă, nu o constituie publicul în general, ci publicurile specifice organizaţiei. Acestea nu pot fi delimitate atâta timp cât nu operăm cu o definiţie a publicului din perspectiva domeniului rela-ţiilor publice. În acest sens, specialiştii în relaţii publice consideră că publicul reprezintă …"orice grup sau indi-vid care este implicat în vreun fel anume în viaţa unei organizaţii"

În literatura de specialitate se întâlnesc nume-roase clasificări ale publicurilor "ţintă" ale relaţiilor publice, analizate suficient de larg de Cristina Co-man. Astfel, sunt autori (D. Newsom şi colab.) care disting între:♦Publicul intern, format din persoane care împăr-tăşesc aceeaşi "identitate instituţională", respectiv sala-riaţi, manageri, acţionari, consilieri etc.;♦Publicul extern, format din totalitatea persoa-nelor şi instituţiilor aflate în afara organizaţiei, respectiv clienţi, furnizori, agenţii guvernamentale etc.Acestă clasificare este considerată simplistă, mult prea generală şi, ca atare, nu poate acoperi realitatea, ceea ce i-a determinat pe cercetători să realizeze seg-mentări mai precise. Cele mai reprezentative clasificări aparţin următorilor autori:a) L.W. Nolte, care consideră că există trei mari categorii de public:♦Primar, în care intră salariaţii, proprietarii, con-sumatorii, "constituienţii" (acele persoane care aşteaptă ca o organizaţie non-profit să facă ceva pentru ei) şi comunitatea (persoanele aflate în vecinătatea organi-zaţiei şi sunt afectate de către aceasta în virtutea pro-ximităţii lor spaţiale);♦Secundar, care cuprinde educatorii, guvernul, distribuitorii, furnizorii şi competitorii, adică cei care nu sunt permanent implicati în viaţa organizaţiei;♦Special, alcătuit din acele grupuri şi organizaţii la care indivizii aderă în mod conştient şi pentru peri-oade limitate de timp; este vorba fie de grupări "orientate spre interior", al căror scop este promovarea intereselor membrilor ori a divertismentului în comun, fie de orga-nisme "orientate spre exterior", al căror scop este pro-movarea unor cauze generale (democraţia, protejarea florei şi faunei, sprijinirea unor categorii sociale defa-vorizate etc.).

Publicul tinta sau publicul prioritar este publicul care reprezinta punctul de interes din perspectiva relatiilor publice. Acest public devine fiinta noastra si va fi vizat cu precizie de obiectivele noastre. Un plan de campanie este un proiect al unei organizatii prin care aceasta doreste sa atraga atentia publicurilor tinta asupra ofertelor sale, in contextul format de concurenti si de partenerii de afaceri.

In cazul Campaniei noastre de relatii publice publicurile tinta sunt toate tipurile de public. In aceasta zona sunt activitati care pot fi practicate de tineri, activitati care pot fi practicate de maturi si activitati pentru oameni de varsta a treia. Desi adresarea se face tuturor tipurilor de public am ales un anumit public tinta in care informarea se face mai intens decat in celelalte si anume publicul tanar deoarece acest public tinde sa influenteze toate celelalte categorii de publicuri.

V. Stabilirea temei centrale ;

Tema centrala a Campaniei de relatii publice sau axa campaniei este reprezentata prin idea pivot (formulate printr-o fraza ) in jurul careia vor gravita toate elementele campaniei. Tema campaniei noastre este legata de promovarea zonei Deltei Dunarii. Asadar tema campaniei este promovarea Deltei Dunarii.

Slogan:

Delta Dunarii, mai mult decat un vis…un ideal!

VI. Strategia de lansare pe piata

Lansarea Campaniei va incepe odata cu oficializarea site-ului w.w.w.deltadunarii_un loc ideal.com si blogului! In prima faza a campaniei se strang informatii cu privire la interesul publicului din zona Deltei Dunarii cu privire la Campania de promovare a acestei zone. Sprijinul populatiei din zona de interes are ca efect evaluarea destul de exacta a impactului initial al acestei campanii.

Una din strategii a fost implicarea autoritatilor responsabile si aici amintim Ministerul Turismului si Ministerul Mediului care ne-au oferit legaturi cu anumite organizatii specializate in mediu si calitate.

Alegerea promovarii prin mass-media a avut ca efect informarea rapida si a mai multor categorii de publicuri, iar internetul ne-a oferit o evaluare aproximativa a numarului de utilizatori care acceseaza frecvent site-ul nostru si paginile de socializare.

Promovare prin intermediul radio-ului Europa FM si Kiss FM care se face in fiecare dimineata timp de 30 de zile, prin intermediul ziarelor , Jurnalul National si Clik care vor avea anunturi 48 de zile consecutive si prin intermediul televiziunii, Pro Tv International si CNN care vor transmite in fiecare seara intre 8 si 9 un minut si 5 secunde timp de 30 de zile filmuletul Delta Dunarii, mai mult decat un vis…un ideal!

Pentru atingerea publicului tanar promovarea se face in caminele studentesti, in universitati si in licee deoarece tinerii reprezinta un segment foarte important pentru captarea celorlalte publicuri si au si o forta de manipulare mai mare.

VII. Alegerea tehnicilor de comunicare , Canale de comunicare ;

Avantajele utilizarii publicitatii prin intermediul televiziunii:- asigura o audienta ridicata, televiziunea adresandu-se unei audiente de masa; - ofera oportunitati extraordinare in ceea ce priveste creatia, datorita faptului ca pot fi combinate imaginile in miscare cu sunetul; - ofera flexibilitate in ceea ce priveste durata materialelor publicitare, aceasta putand fi de orice dimensiune (de la 15 secunde pana la 30 de minute sau mai mult); - ofera credibilitate imvestitorului; - ofera flexibilitate in ceea ce priveste planificarea difuzarii materialelor publicitare; - prin difuzarea materialelor publicitare in cadrul anumitor emisiuni de televiziune se poate transmite mesajul catre segmente bine determinate ale populatiei, reducandu-se astfel pierderile generate 18518o146s de transmiterea mesajului catre nonprospecti; - prin asocierea mesajului publicitar cu emisiunile in cadrul carora este difuzat, imaginea acestora se transfera asupra produsului sau serviciului promovat ;

Avantajele utilizarii internetului pentru mesajele publicitare:Reprezinta un mijloc rapid si usor accesibil, utilizat pentru informare de un

numar din ce in ce mai mare de persoane;Este un instrument perfect de cercetare, având capacitatea de a masura cu exactitate cate persoane au accesat o anumita pagina web sau un magazin virtual si cate dintre ele au cumparat un produs anume;Reprezinta un mijloc de comunicare extrem de flexibil, ce are capacitatea de a modifica imediat continutul mesajului, putand reactiona imediat sub imboldul presiunii concurentiale;Prezinta avantajul ca poate „transporta” mesaje publicitare complexe, ce pot contine simultan text, imagine si sunet in proportia dorita (multimedia);Deocamdata, costurile publicitatii pe internet sunt scazute in comparatie cu celelalte modalitati de promovare de produs/serviciu/marca;In actualul peisaj oferit de mass-media, internetul reprezinta canalul cu cea mai mare raza de actiune ce poate fi utilizat pentru realizarea unor campanii de publicitate globale.

Avantajele utilizarii ziarelor pentru mesajele publicitare:Au o mare capacitate de diseminare a informa-ţiilor şi de canalizare a

interesului publicului spre problemele importante;Reprezintă principalul mijloc de contactare a publicului foarte fragmentat şi specializat;

Contribuie substanţial la organizarea agendei publice şi la influenţarea dezbaterilor;Nu este de mirare că citirea lor face încă parte din obiceiurile zilnice ale cetăţenilor.

Avantajele utilizarii radioului pentru mesajele publicitare:Radioul este un mijloc de comunicare mobil care ii poate insoti pe potentialii

consumatori pe strada si in magazine, oferindu-le companiilor care isi fac publicitate un mijloc de a-si transmite mesajul chiar in momentul in care cumparatorul incearca sa se decida pentru o marca sau alta; cu alte cuvinte, este un canal media cu mare putere de penetrare;Radioul este un canal mediatic ce poate antrena o anumita obisnuinta, permitand instaurarea unui „ritual” in randul auditoriului; fidelizarea unui segment important al ascultatorilor poate favoriza optiunea pentru radio drept vehicul al mesajelor publicitare. Radioul poate stabili o relatie personala cu ascultatorii si prin intrarea neproblematica in direct; de aici, incredere mai mare in radio si, implicit, in publicitatea difuzata pe acest canal si in produsele carora li se face publicitate.Publicitatea prin radio are costuri relativ scazute, posibilitati mari de modelare a mesajului transmis in functie de publicul-tinta si, in combinatie cu alte canale, conduce totdeauna la rezultate semnificative.

Am ales ca si tehnici de comunicare : - Ziare ; Jurnalul National, Clik ;- in fiecare zi timp de 48 de zile - Radio-tv : Europa Fm, Kiss tv, -in fiecare zi, dimineata timp de 48 de zile- Afisaj : Pliante, Bannere ;- Pagini Web : bloguri, facebook,- Site : w.w.w.deltadunarii_un loc ideal.com- Televiziune : Pro tv, CNN- de obicei 8-9 seara difuzarea unui filmulet de

1min si 5 secunde 30 de zile

VIII. Evaluarea Campaniei de relatii publice

În ce priveşte măsurarea şi evaluarea eficacităţii Campaniei de relatii publice, deşi metodele de cercetare calitativă se dovedesc utile, accentul se pune pe metodele cantitative de colectare a datelor. Este foarte importantă obţinerea unor date corecte pentru a putea constata schimbările care au loc ca urmare a procesului comunicării.

În ultimii ani a sporit simţitor preocuparea penru măsurarea şi evaluarea eficacităţii programelor de comunicare.

De regulă, când vorbim despre rezultate avem în vedere rezultatele imediate sau pe termen scurt ale unei campanii de relatii publice. Ele reprezintă, de obicei, elementele observabile şi reflectă măsura în care o idee ajunge în atenţia publicului. Aceste rezultate imediate sunt, de pildă, numărul articolelor sau apariţiilor în presă, totalitatea reacţiilor şi, de asemenea, conţinutul general al articolelor. În ce priveşte presa, analiza de conţinut este una din principalele metode utilizate pentru aceste evaluări.

Pentru alte domenii ale comunicării, aceste rezultate măsurabile pot fi date de rapoartele oficiale care preiau anumite teme, de numărul intervenţiilor orale, de frecvenţa cu care un purtător de cuvânt este citat, de importanţa dată de presă subiectelor comunicate, în general, de orice element cuantificabil generat comunicare.

De asemenea, de rezultatele unei campanii dau seamă evenimentele speciale create de comunicator, campaniile de comunicare prin corespondenţă, numărul persoanelor participante la o anumită acţiune, modul în care directorii organizaţiilor răspund unor evenimente precum conferinţele de presă sau modul de prezentare a informaţiilor în materialele tipărite, broşuri ori newsletters.

Evaluarea Campaniei de relatii publice despre promovarea Deltei Dunarii se face prin interviuri face-to-face, focus-group-uri,ancheta, sondajul, reviste, rezultatele directe.

In cadrul acestei campanii au fost doua evaluari: in timpul campaniei si dupa finalizarea acestei campanii.

In urma evaluarii post campaniei am observat o dublare a numarului de turisti in primele trei luni de la finalizarea acesteia.

Bibliografie

Bernard-Dagenais-Campania-de-Relatii-Publice Coman, Cristina. (2000). Relaţiile publice şi mass-media David, George. (2003). Relaţii publice – garanţia succesului Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice – Rus Florin

Calin DEX – Dicţionarul explicativ al limbii române Tipuri si tehnici de comunicare in organizatii- Rosemarie Haines http://www.jurnalul.ro/ http://forum.softpedia.com http://www.click.ro/ http://www.europafm.ro/ http://ro.wikipedia.org http://www.ddbra.ro/