CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA - 101books.ru · 2020. 3. 21. · CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA___...

__ CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA____________________________________

Pentru Wille şi Meja

Cel mai viu în amintire îi r m sese parfumul ei. Acela pe care îl p stra în baie. Sticlu aă ă ă ţ purpurie, lucioas ce puita în ea esen a dulce şi tare. Adult fiind, îl c utase î?itr-o parfumeiieă ţ ă pân când g sise unul identic. Chicotise laă ă aflarea numelui: „Poison".

Femeia obişnuia s şi-l pulverizeze pe încheieturi, dup care şi-l întindea pe gât, iar dacă ă ă purta fust , şi pe glezne.ă

îi p rea atât de frumoas acea imagine a încheieturilor ei fragile şi delicate, ce seă ă mângâiau cu gra ie! Mireasma i se r spândea în jur, f cându-l s râvneasc mereu la clipaţ ă ă ă ă apropierii, la clipa în care femeia avea s se aplece pentru a-l s ruta. Mereu pe buze. Mereuă ă atât de domol, încât uneori se întreba dac s rutul era vis ori aievea.ă ă

„S ai grij de sora ta", îi spunea mereu înainte de plecare, p rând mai degrab că ă ă ă ă pluteşte spre uş .ă

Dup aceea, nu reuşea niciodat s -şi aminteasc dac îi r spunsese ai voce tare sauă ă ă ă ă ă doar d duse din cap.ă

Soarele prim v ratic r zbea prin ferestrele sec iei de poli ie Tanumshede, etalând nemilosă ă ă ţ ţ urmele de murd rie de pe geamuri. Smogul iernii se întindea precum o pojghi deasupraă ţă sticlei, iar Patrik avu senza ia c şi el era acoperit, la rândul lui, de aceeaşi membran . Fusese oţ ă ă iarn grea. Via a cu un copil în c minul lor era infinit mai pl cut , dar şi infinit mai dificil decâtă ţ ă ă ă ă îşi putuse imagina vreodat . Şi, cu toate c lucrurile se îmbun t iser mult fa de început,ă ă ă ăţ ă ţă Erica înc nu se obişnuise cu traiul de mam casnic . în elegerea acelui fapt îl chinuia f ră ă ă ţ ă ă întrerupere pe Patrik, cu fiecare secund pe care o petrecea la serviciu. Pe lâng asta, ce seă ă întâmplase cu Anna pusese o povar în plus pe umerii lor.ă

O b taie în uş îi întrerupse gândurile sumbre.ă ă— Patrik? Tocmai am primit un telefon în leg tur cu un accident rutier. O singur maşin ,ă ă ă ă

pe drumul spre Sann s.ă— în regul , zise Patrik, ridicându-se. Apropo, nu cumva o s vin azi înlocuitoarea luiă ă ă

Ernst?— Ba da, spuse Annika. Dar înc nu e ora opt.ă— în cazul sta, îl voi lua cu mine pe Martin. Altminteri m gândeam s m înso easc ea oă ă ă ă ţ ă

vreme în maşin , pân când se va prinde cum st treaba.ă ă ă— Ei bine, îmi e un pic mil pentru biata femeie, zise Annika.ă— Fiindc trebuie s mearg cu mine în maşin ? rosti Patrik, pref cându-se ofensat.ă ă ă ă ă— Evident. Doar te ştiu cum şofezi... Acum, la modul serios, nu îi va fi uşor cu Mellberg.— Dup ce i-am v zut CV~ulă ă ; aş spune c dac exist cineva care s -i poat in piept luiă ă ă ă ă ţ ă

Mellberg, atunci Hanna Kruse e acea persoan . Judecând dup dosarul de munc şi referin eleă ă ă ţ excelente, femeia pare a fi uns cu toate alifiile.ă

— Singurul lucru care-mi pare dubios e c vrea s aplice pentru un post la sec ia dină ă ţ Tanumshede.

— Da, e posibil s ai dreptate din punctul sta de vedere, zise Patrik, tr gându-şi haina peă ă ă el. Va trebui s o întreb de ce vrea s se afunde într-atât de jos încât s-o apuce spre cariera astaă ă f r perspective, al turi de noi, nişte amatori într-ale aplic rii legiLă ă ă ă

îi f cu semn cu ochiul, iar Annika îl lovi uşor peste um r.ă ă— Ştii c nu la asta m refeream.ă ă— Normal, te tachinam doar. Apropo, ai mai primit informa ii despre locul accidentului?ţ

Exist r ni i? Deceda i?ă ă ţ ţ— Conform persoanei care ne-a sunat, în maşin pare s fie doar o singur persoan .ă ă ă ă

Decedat .ă— La naiba. îl iau pe Martin şi ne îndrept m într-acolo, s arunc m o privire. Ne vomă ă ă

întoarce curând. între timp, o po i conduce tu pe Hanna pe-aici, nu?ţîn clipa aceea, din dreptul recep iei se auzi vocea unei femei.ţ— Bun ziua?ă— Ea trebuie s fie, zise Annika, pornind în grab spre uş .ă ă ăPatrik o urm , curios în leg tur cu noua component feminin a echipei.ă ă ă ă ăFu surprins când d du cu ochii de femeia care-i întâmpina la recep ie. Nu era întru totulă ţ

1


sigur la ce se aşteptase, dar probabil îşi închipuise o persoan mai... voluminoas . Şi nu atât deă ă ar toas ... şi de blond .ă ă ă

Femeia întinse mai întâi mâna spre Patrik, apoi spre Annika şi zise:— Bun ziua. Sunt Hanna Kruse. Azi încep serviciul.ăAştept rile lui Patrik fur chiar dep şite de vocea ei oarecumă ă ăgrav şi de tonul ferm. Strângerea de mân st tea m rturie pentru multele ore petrecuteă ă ă ă

în sala de for , motiv pentru care Patrik îşi revizui impresia ini ial .ţă ţ ă— Patrik Hedstrom. Iar aceasta e Annika Jansson, temelia sec iei.ţHanna zâmbi.— Unicul avanpost feminin din acest inut al masculilor, s în eleg. Cel pu in, pân acum.ţ ă ţ ţ ăAnnika râse.— Da, trebuie s recunosc, e grozav s existe în sfârşit o contragreutate pentru totă ă

testosteronul care pluteşte între aceşti pere i.ţPatrik le întrerupse sporov iala.ă— Fetelor, pute i s v cunoaşte i mai bine cu alt ocazie. Hanna, am primit un telefon înţ ă ă ţ ă

leg tur cu un accident de maşin . Dac eşti şi tu de acord, m gândeam c ar fi bine s mă ă ă ă ă ă ă ă înso eşti chiar acum. S intri în pâine chiar din prima zi.ţ ă

— Mie îmi convine, zise Hanna. Pot s -mi las geanta undeva?ă— O pun în biroul t u, se oferi Annika. Turul sec iei îl putem face mai târziu.ă ţ— Mul umesc, zise Hanna, urmându-1 degrab pe Patrik, care ieşise deja pe uşaţ ă

principal .ă— Ei, cum i se pare? o întreb acesta dup ce se urcar în maşina de poli ie şi pornirţ ă ă ă ţ ă

înspre Sann s.ă— Bine, mul umesc. întotdeauna e un pic stresant când începi o slujb nou .ţ ă ă— Judecând dup CV-ul t u, deja ai reuşit s treci prin destul de multe locuri de munc .ă ă ă ă— Da, am vrut s cap t cât mai mult experien , spuse Han- na, privind curioas peă ă ă ţă ă

geam. Diferite regiuni din Suedia, raze de ac iune de m rimi diferite — din toate am gustat câteţ ă un pic. Orice mi-ar fi putut îmbog i experien a de poli ist.ăţ ţ ţ

— Dar de ce? Care e elul final, ca s zic aşa?ţ ăHanna surâse. Zâmbetul îi era prietenos dar, în acelaşi timp, şi peste m sur de ferm.ă ă— Postul de şef, bineîn eles. într-una din sec iile de poli ie mai mari. Aşa c am urmat totţ ţ ţ ă

felul de cursuri, am înv at cât mai mult posibil şi am trudit din greu.ăţ— Pare s fie re eta succesului, rosti Patrik, zâmbind, stânjenit îns de ambi ia uriaş peă ţ ă ţ ă

care p rea s-o aib noua sa coleg .ă ă ăNu era obişnuit cu aşa ceva.— Sper c da, zise Hanna, cu privirea a intit în continuare asupra peisajului rural. Dar tu?ă ţ ă

De când lucrezi în Tanumshede?Spre mâhnirea sa, Patrik sim i o uşoar jen în glas atunci când îi r spunse.ţ ă ă ă— P i... sincer, de când am terminat Academia de Poli ie.ă ţ— Vai, eu n-aş fi fost în stare s fac aşa ceva. înseamn c î i place mult. Semn de bună ă ă ţ

augur pentru timpul pe care-1 voi petrece aici.Femeia râse, dup care se întoarse c tre el.ă ă— Ei bine, îmi imaginez c am putea privi lucrurile şi aşa. îns multe se pot pune şi peă ă

seama obişnuin ei, dar şi a siguran ei date de locul unde te afli. Am crescut aici, ştiu zona ca-nţ ţ palm . Cu toate c nu mai locuiesc în Tanumshede. Acum stau în Fj llbacka.ă ă ă

— Aşa e, am auzit c eşti c s torit cu Erica Falck! îmi plac la nebunie c r ile ei! M rog,ă ă ă ă ţ ă cele despre crime; trebuie s recunosc c nu am citit şi biografiile.ă ă — N-ai de ce s te ruşinezi.ă Conform cifrelor de vânzare, jum tate din popula ia Suediei a citit ultima ei carte poli ist , însă ţ ţ ă ă majoritatea oamenilor nici m car nu ştiu c a publicat cinci biografii ale unor autoare suedeze.ă ă Cea mai bun vânzare a avut-o cea despre Karin Boye, cred c a ajuns pe la vreo dou mii deă ă ă exemplare. în orice caz, înc nu suntem c s tori i, dar vom fi în curând. Ne cunun m în ajun deă ă ă ţ ă Rusalii!

— Vai, felicit ri! Ce minunat, ve i avea o nunt de Rusalii!ă ţ ă— Ei bine, aşa sper m. Deşi, sincer s fiu, în momentul sta aş prefera s zbur m în Lasă ă ă ă ă

Vegas şi s sc p m de tot balamucul. Habar n-am avut c planificarea unei nun i e aşa deă ă ă ă ţ complicat .ă

Hanna râse cu poft .ă2


— Da, îmi imaginez.— Dar şi tu eşti c s torit , am v zut în dosar. N-a i avut cununie religioas , cu tot dichisul?ă ă ă ă ţ ăO umbr întunecat br zd chipul Hannei. Se întoarse şi şopti atât de încet, încât Patrikă ă ă ă

abia o putu auzi:— Am avut o cununie civil . îns povestea asta e pentru alt ocazie. Pare-se c am ajuns.ă ă ă ăîn dep rtare, într-un şan , desluşir o maşin avariat . Doi pompieri erau ocupa i s taieă ţ ă ă ă ţ ă

caroseria, îns nu îi d deau zor. Dup ce arunc o privire înspre scaunul din fa al maşinii,ă ă ă ă ţă Patrik în elese motivul pentru care cei doi nu se gr beau.ţ ă

Nu era o întâmplare faptul c întâlnirea consiliului local avea s se petreac în propria luiă ă ă cas , şi nu la centrul comunitar. Dup luni de intense redecor ri, la pre ul de dou milioane deă ă ă ţ ă coroane, casa era preg tit s fie inspectat şi admirat . Era una dintre cele mai vechi şi maiă ă ă ă ă mari din Grebbestad, şi fusese nevoie de mult putere de convingere pentru a-i determina peă foştii proprietari s o vând . Protestele acestora legate de faptul c „apar inuse vremeă ă ă ţ îndelungat familiei" s-au domolit rapid, odat cu m rirea ofertei cump r torului. Nici m car nuă ă ă ă ă ă le-a trecut prin minte faptul c el le oferise cu mult mai pu in fa de suma pe care ar fi fostă ţ ţă dispus s o pl teasc .ă ă ă

— Dup cum pute i vedea, am încercat din r sputeri s p str m integritatea locului. Deă ţ ă ă ă ă altfel, fotograful trimis de revista Residence a spus c niciodat nu i-a fost dat s vad oă ă ă ă renovare de-un asemenea bun-gust. Dac a i ratat num rul de luna trecut , avem câtevaă ţ ă ă exemplare în plus — lua i cu încredere, la ieşire, s le pute i r sfoi pe îndelete.ţ ă ţ ă

Conducându-şi musafirii în sufragerie, Erling W. Larson indic spre masa de propor ii, peă ţ care aştepta cafeaua.

— Propun s trecem la afaceri.ăSo ia lui preg tise totul cât timp el le f cuse turul casei, iar în momentele acelea, femeiaţ ă ă

st tea t cut lâng mas , aşteptân- du-i s ia loc. Erling d du recunosc tor din cap. Aceaă ă ă ă ă ă ă ă Viveca îşi merita greutatea în aur; cu toate c era pu in cam retras , îns decât o moară ţ ă ă ă stricat , mai bine o femeie care s ştie când s -şi in gura.ă ă ă ţ ă

— Ei bine, şti i care e pozi ia mea, spuse Uno Brorsson, arun- cându-şi patru cuburi deţ ţ zah r în ceaşc .ă ă

Erling îl privi dezgustat. Nu-i în elegea pe cei care îşi neglijau s n tatea. în ceea ce-1ţ ă ă privea, el alerga zece kilometri în fiecare diminea şi, de asemenea, îşi f cuse şi câtevaţă ă „retuşuri" discrete. Despre acelea, îns , ştia numai Viveca.ă

— Bineîn eles c o ştim, zise Erling, un pic mai t ios decât inten ionase. îns nu are rost sţ ă ă ţ ă ă mai dezbatem problema, acum c s-a ajuns la o în elegere. Echipa TV o s vin în curând, aşaă ţ ă ă c haide i s fim rezonabili şi s profit m pe cât se poate, da? Uita i-v doar de câtă ţ ă ă ă ţ ă ă popularitate se bucur Âmâl în urma sezoanelor filmate acolo, iar asta n-a fost nimic înă compara ie cu publicitatea generat deţ ă Fucking Toreboda. în urm toarele s pt mâni, întreagaă ă ă ar va sta în fa a televizoarelor pentru a urm riţ ă ţ ă Fucking Taman. Ce oportunitate unic pentruă

noi de a ne f li cu minun iile pe care le ofer micul nostru col de ar !ă ăţ ă ţ ţ ă— Minun iile? pufni Uno. Be ii, sex şi pipi e tâmpite din reality-show-uri — aşa vrem oareăţ ţ ţ

s zugr vim imaginea oraşului Tanumshede?ă ă— Personal, mie mi se pare c va fi extrem de palpitant! rosti Gu- nilla Kjellin cu vocea eiă

strident şi cu ochii sclipind înspre Erling.ăCu toate c n-ar fi recunoscut asta nici în ruptul capului, era complet topit dup el. Lucruă ă ă

care îi convenea lui Erling, atât timp cât asta îi garanta votul femeii.— Da, ascult-o pe Gunilla. Acesta e entuziasmul cu care ar trebui s întâmpin m proiectulă ă

ce va urma. Ne vom îmbarca într-o aventur captivant şi este o oportunitate pe care ar trebuiă ă s o îmbr iş m din toat inima!ă ăţ ă ă

Erling îşi folosi tonul persuasiv pe care-1 aplicase cu succes de-a lungul anilor petrecu i caţ director al unei importante firme de asigur ri. Din când în când, devenea nostalgic, amintindu-şiă acele zile de glorie. Nu fusese uşor s se pensioneze anticipat, dup atacul de cord, dar seă ă dovedise cea mai bun decizie pe care o luase vreodat . Şi se retr sese la timp. Chiar înainteă ă ă ca presa, adulmecând lucruri necurate, s înceap s -i vâneze pe foştii lui colegi.ă ă ă

— Ce facem cu privire la riscul producerii de pagube? Am auzit c Toreboda s-a confruntată cu numeroase probleme de genul sta. Le acoper postul TV?ă ă

Erling pufni ner bd tor. Erik Bohlin, tân rul inspector fiscal al oraşului, se d dea mereu deă ă ă ă ceasul mor ii în leg tur cu tot felul de trivialit i, în loc s priveasc lucrurile per ansamblu.ţ ă ă ăţ ă ă

3


Abia dac avea treizeci de ani şi probabil c de-a lungul întregii sale vie i nu avusese de-a faceă ă ţ cu atât de mul i bani câ i obişnuia Erling s cheltuiasc într-o singur zi.ţ ţ ă ă ă

Fixându-I pe Bohlin cu o privire nimicitoare, acesta zise nep s tor:ă ă— Dac e -s compar m cu afluxul crescut de turişti pe care-1 preconiz m, câteva ferestreă ă ă ă

sparte nu ar trebui s ne îngrijoreze, în plus, sunt sigur c poli ia va face tot posibilul pentru a-şiă ă ţ câştiga pâinea şi a ine situa ia sub control.ţ ţ

Poposi cu privirea asupra fiec rui membru al consiliului, timp de câteva secunde. Unul câteă unul, aceştia îşi plecar ochii, abandonând orice încercare de protest.ă

— Va fi în regul , zise Jorn Schuster.ăErling nu putea în elege nici în ruptul capului de ce Jorn alesese s r mân în consiliu.ţ ă ă ă

Dup ce-i fusese votat în mod ruşinos îndep rtarea din postul de comisar local, pe care-1ă ă ă avusese timp de cincisprezece ani, el ar fi trebuit s se retrag cu coada între picioare. însă ă ă dac Jorn voia s se cufunde în umilin , treaba lui. Prezen a acelui vulpoi b trân aducea după ă ţă ţ ă ă sine anumite beneficii, cu toate c era acum şi vl guit, şi ştirb. Dar îşi avea suporterii luiă ă credincioşi, care nu vociferau atâta timp cât Jorn era înc implicat, în mod activ.ă

— Aşadar, ne r mâne s d m dovad de entuziasm. Voi întâmpina personal echipa la oraă ă ă ă unu şi fireşte c sunte i cu to ii invita i s lua i parte. Altminteri, ne vom vedea la întâlnireaă ţ ţ ţ ă ţ obişnuit de joi.ă

Se ridic în picioare pentru a sugera încheierea şedin ei.ă ţLa plecare, Uno înc bomb nea, dar Erling consider c se descurcase destul de bine cuă ă ă ă

mobilizarea trupelor. Afacerea respectiv avea sor i de izbând , era sigur de asta.ă ţ ăSatisf cut, el merse pe verand şi aprinse un trabuc în cinstea victoriei. în sufragerie,ă ă

Viveca strângea t cut masa.ă ă— Da-da-da-da.Maia gângurea în scaunul ei înalt, sustr gându-se cu mare talent din fa a lingurii pe careă ţ

mama sa încerca s i-o vâre în gur . Dup ce inti o clip , Erica reuşi într-un final s -i dea oă ă ă ţ ă ă lingur plin cu terci de ov z, dar bucuria îi fu de scurt durat , c ci Maia hot rî să ă ă ă ă ă ă ă demonstreze chiar în acel moment c poate s imite o pisic . „Mn777*", spuse ea cu ună ă ă asemenea patos, încât îm- proşc terciul de ov z pe toat fa a mamei sale.ă ă ă ţ

— A naibii puşlama! zise Erica, extenuat , dar îşi regret imediat alegerea cuvintelor.ă ăMrrrrr, f cu Maia fericit , reuşind s evacueze pe mas şi restul de terci.ă ă ă ă— 'aibii puşlama, spuse Adrian, iar Emma, sora lui mai mare, îl dojeni de îndat .ă— Nu-i voie s înjuri, Adrian!ă— Dar Ica tocmai a f cut-o.ă— Chiar şi-aşa, nu-i voie s înjuri, nu-i aşa, m tuş Erica?ă ă ăEmma îşi înfipse mâinile-n şolduri, aruncându-i Eric i o privire insistent .ă ă— Ai perfect dreptate. A fost foarte urât din partea mea s înjur, Adrian.ă ăMul umit de r spuns, Emma continu s m nânce. Erica îi arunc o privire iubitoare, darţ ă ă ă ă ă ă

îngrijorat . Feti a fusese obligat s se maturizeze atât de repede. Uneori se purta fa deă ţ ă ă ţă Adrian mai mult ca o mam şi mai pu in ca o sor . Anna nu p ruse s observe, îns pentru Ericaă ţ ă ă ă ă era evident. Ştia prea bine cum era s poarte pe umeri un asemenea rol, la o vârst atât deă ă fraged .ă

Iar acum, Erica f cea asta din nou. Era mam pentru sora ei. în acelaşi timp, aşteptând caă ă Anna s -şi revin din letargie, era mam pentru Maia, dar şi un fel de mam surogat pentruă ă ă ă Emma şi Adrian. îşi arunc privirea spre tavan, apoi începu s strâng mizeria de pe mas . însă ă ă ă ă de la etaj nu se auzea niciun zgomot. Anna se trezea rareori înainte de ora unsprezece, iar Erica o l sa s doarm . Nu ştia ce altceva s fac .ă ă ă ă ă

— Nu vreau s merg la gr dini azi, declar Adrian, adoptând o min care spunea în modă ă ţă ă ă evident „şi încearc doar s m convingi, dac po i".ă ă ă ă ţ

— Bineîn eles c vei merge la gr dini , Adrian, zise Emma, proptindu-şi din nou mâinile-nţ ă ă ţă şolduri.

Erica interveni înainte ca gâlceava s ia amploare, încercând, în acelaşi timp, s şteargă ă ă mânu ele fiicei sale în vârst de opt luni.ţ ă

— Emma, du-te\si pune- i haina şi ghetele. Adrian, n-am timp de discu ii ast zi. O s mergiţ ţ ă ă la gr dini cu Emma şi cu asta basta.ă ţă

Adrian deschise gura pentru a protesta, îns ceva din înf işarea m tuşii sale îi spuse că ăţ ă ă probabil ar fi fost indicat s -i dea ascultare în diminea a respectiv . Dovedind o supunere careă ţ ă

4


nu-i st tea defel în fire, el merse în hol.ă— în regul , acum încearc s te încal i.ă ă ă ţErica îi puse dinainte adidaşii, îns b iatul d du doar din cap.ă ă ă— Nu pot, trebuie s m aju i.ă ă ţ— Ba po i. La gr dini te încal i singur.ţ ă ţă ţ— Ba nu pot. Sunt mic, ad ug el, pentru a-şi accentua spusele.ă ăErica oft şi o puse jos pe Maia. Bebeluşul o porni de-a bu-ăşilea chiar înainte ca palmele şi genunchii s -i ating podeaua. Feti a începuse s umble înă ă ţ ă

patru labe înc de foarte mic şi devenise/între timp, expert în acea opera iune.ă ă ă ţ— Maia, stai aici, scumpo, zise Erica, în vreme ce se chinuia s -1 încal e pe Adrian.ă ţîns Maia hot rî s nesocoteasc rug mintea imperioas şi porni fericit într-un voiaj ală ă ă ă ă ă ă

descoperirilor. Erica sim i cum n - duşeala îi cuprinde spinarea şi subsuorile.ţ ă— O aduc eu pe Maia, zise Emma, s ritoare, luând lipsa de r spuns din partea Eric i dreptă ă ă

consim mânt.ţăGâfâind uşor, Emma se întoarse c rând-o în bra e pe Maia, care se zvârcolea precum oă ţ

pisicu ar goas . Erica observ cum chipul feti ei sale începuse s capete acea culoareţă ţă ă ă ţ ă stacojie ce indica faptul c urma un ip t, aşa c se gr bi s o ia în bra e. Dup aceea, îi zori peă ţ ă ă ă ă ţ ă cei doi copii mai mari pe uşa de la intrare, înspre maşin . La naiba, cât putea s urască ă ă dimine ile ca asta!ţ

— Urca i în maşin , ne gr bim. Iar am întârziat şi şti i ce p rere are domnişoara Eva înţ ă ă ţ ă leg tur cu asta.ă ă

— Nu-i place, zise Emma, dând îngrijorat din cap.ă— Nu, nu-i place deloc, repet Erica, prinzându-i centura Maiei în scaunul special dină

maşin .ă— Vreau s stau eu în fa , anun Adrian, încrucişându-şi bra ele şi preg tindu-se deă ţă ţă ţ ă

înc ierare.ăîns r bdarea Eric i ajunsese la cap t.ă ă ă ă— Treci în scaunul t u, se r sti ea, sim ind o oarecare satisfac ie atunci când îl v zuă ă ţ ţ ă

aproape zburând spre locul lui.Emma se aşez pe o pern de la mijlocul banchetei din spate şi îşi puse singur centura deă ă ă

siguran . Cu mare grab şi înc iritat , Erica începu s -1 aranjeze la locul s u şi pe Adrian, darţă ă ă ă ă ă se opri atunci când sim i o mânu pe obraz.ţ ţă

— Te iu-be-e-esc, Ica, zise Adrian, încercând s par pe cât se putea de dulce.ă ăF r îndoial , o încercare de a-i câştiga bun voin a, lucru care func iona de fiecare dat .ă ă ă ă ţ ţ ă

Erica îşi sim i inima umflându-i-se în piept şi se aplec pentru a-i da o s rutare.ţ ă ăUltimul lucru pe care-1 f cu înainte de a întoarce maşina cu spatele, pe alee, fu s arunceă ă

o privire neliniştit spre fereastra de la dormitorul Annei. îns oblonul era tot l sat în jos.ă ă ăJonna îşi ap s fruntea de geamul rece al autocarului şi privi afar , la peisajul rural ce seă ă ă

întindea în fa a ochilor s i. Fu cuprins de o imens apatie. Ca de obicei. Trase de mânecileţ ă ă ă puloverului pentru a-şi acoperi bra ele. De-a lungul anilor, acesta devenise un obicei de-al s u.ţ ă Se întreb ce anume c uta acolo. Cum ajunsese oare în acea situa ie? De ce exista o asemeneaă ă ţ fascina ie în a-i urm ri via a de zi cu zi? Jonna pur şi simplu nu era în stare s în eleag . O fatţ ă ţ ă ţ ă ă distrus şi retras , care se mutila singur . îns poate c tocmai de aceea, s pt mân deă ă ă ă ă ă ă ă s pt mân , ea fusese votat s r mân în continuare în Cas . Fiindc toat ara era plin deă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ ă fete ca ea. Fete care se reg seau în ea — atunci când ajungea mereu s aib confrunt ri cu al iă ă ă ă ţ participan i, când st tea şi plângea în baie, când îşi ciopâr ea antebra ul cu lame de ras, cândţ ă ţ ţ emana atât de mult neputin şi disperare, încât ceilal i din Cas o evitau, de parc ar fi fostă ţă ţ ă ă turbat . Poate c toate acelea erau explica ia pentru situa ia ei.ă ă ţ ţ

— Mam , ce palpitant! Imagineaz - i,ă ă ţ ştii, cum ar fi s ne dea înc o şans ,ă ă ă ştii.Jonna sim i entuziasmul din vocea lui B rbie, îns refuz s -i r spund . Numele ei, în sine,ţ ă ă ă ă ă ă

îi întorcea stomacul pe dos. Dar presa de scandal o iubea. BB-Barbie era numai bun pentruă prima pagin a ziarelor. Numele ei adev rat era Lillemor Persson. Unul dintre ziarele de scandală ă dezgropase acea informa ie. G siser , de asemenea, nişte fotografii vechr, de pe timpul cândţ ă ă era o feti sl b noag şi brunet , cu ochelari cât fundul de borcan. Nicidecum bombaţă ă ă ă ă siliconat şi blond de acum. Jonna se amuzase copios la vederea acelor poze. C p taser ună ă ă ă ă exemplar al ziarului pentru Cas . Dar B rbie plânsese când îl v zu. Apoi îi d duse foc.ă ă ă ă

— Uite ce mul ime!ţ5


B rbie ar t entuziasmat spre un grup de oameni din scuarul spre care p rea c seă ă ă ă ă ă îndreapt autocarul.ă

— Nu pricepi, Jonna? Sunt cu to ii aici pentru noi, nu pricepi?ţAbia dac putea sta locului, iar Jonna îi arunc o privire dispre uitoare. Apoi îşi îndes înă ă ţ ă

urechi c ştile MP3 player-ului şi închise ochii.ăPatrik merse încet în jurul maşinii. Aceasta o luase pe o pant abrupt şi într-un final seă ă

oprise la impactul cu un pom. Partea din fa era zdrobit , îns restul vehiculului era intact. Nuţă ă ă reuşise s ia curba cu o vitez atât de mare.ă ă

— Şoferul pare s se fi izbit de volan. B nuiesc c asta e cauza mor ii, spuse Hanna,ă ă ă ţ l sându-se pe vine.ă

— Cred c vom l sa medicul legist s decid asta, zise Patrik, conştient de faptul c tonulă ă ă ă ă îi p ru mult mai critic decât inten ionase. Adic , vreau s spun...ă ţ ă ă

— E-n regul , zise Hanna, fluturând din mân cu indiferen . A fost o remarc stupid . De-ă ă ţă ă ăacum încolo, m voi limita doar la a observa, nu şi la a trage concluzii — cel pu in, nu înc ,ă ţ ă ad ug ea.ă ă

Patrik îşi termin rondul în jurul maşinii şi se l s pe vine, lâng Hanna. Portiera şoferuluiă ă ă ă st tea larg deschis , iar victima accidentului era înc prins în scaun cu centura de siguran , şiă ă ă ă ţă aplecat peste volan. Dintr-o ran de la cap îi cursese sânge, care umpluse podeaua.ă ă

11 auzir în spatele lor pe unul dintre specialişti f când poze la locul accidentului.ă ă— V st m în cale? întreb Patrik, întorcându-se.ă ă ă— Nu, deja am f cut majoritatea fotografiilor de care aveam nevoie. Ne gândeam să ă

îndrept m acum victima şi s facem câteva poze. E în regul ? A i v zut ce avea i de v zută ă ă ţ ă ţ ă pentru moment?

— Ce zici, Hanna?Patrik voia s o implice cât mai mult în anchet . Nu avea cum s -i fie uşor, nou fiind, iară ă ă ă

el inten iona s fac tot posibilul pentru ca femeia s se simt bine-venit .ţ ă ă ă ă ă— Da, cred c da.ăAmândoi se ridicar şi se d dur la o parte, f cându-i loc specialistului. Acesta apucă ă ă ă ă

um rul victimei şi-i ap s corpul înapoi pe scaun. Abia în momentul acela putur vedea că ă ă ă ă victima era femeie. La început, p rul scurt şi îmbr c mintea unisex îi f cuser s cread c eraă ă ă ă ă ă ă ă vorba de un b rbat, îns o privire asupra chipului le indic faptul c victima era femeie şi aveaă ă ă ă în jur de patruzeci de ani.

— E M rit, zise Patrik.ă— M rit? întreb Hanna.ă ă— Are un magazin pe Aff rsv gen. Vinde ceai, cafea, ciocolat şi chestii de genul sta.ă ă ă ă— Are familie?Tonul Hannei p ru uşor ciudat atunci când rosti întrebarea, iar Patrik îi arunc o privireă ă

curioas . Femeia îns ar ta la fel ca de obicei, aşa c poate îşi imagina el totul.ă ă ă ă— Nu prea ştiu. Va trebui s verific m.ă ăSpecialistul terminase cu fotografiatul şi se d duse la o parte. Patrik şi Hanna se apropiară ă

din nou.— Ai grij s nu atingi nimic, zise Patrik din obişnuin .ă ă ţăînainte ca Hanna s poat r spunde, el continu :ă ă ă ă— îmi pare r u, tot uit c , deşi eşti nou în departament, eşti o poli ist cu experien .ă ă ă ţ ă ţă

Trebuie s fii un pic indulgent cu mine, spuse el, scuzându-se.ă ă— Nu mai fi atât de sensibil, râse colega cea nou . Nu m ofensez aşa uşor.ă ăPatrik râse şi el, uşurat. Nu realizase cât de mult se obişnuise cu munca al turi de oameniă

pefcare îi cunoştea bine, oameni ale c ror obiceiuri profesionale îi erau familiare. Probabil că ă for ele noi din rândul lor aveau s fie un lucru benefic. în plus, prin compara ie cu Ernst, oriceţ ă ţ avea s reprezinte o îmbun t ire. Aproape c putea fi considerat un miracol faptul c fuseseă ă ăţ ă ă concediat într-un sfârşit, asta dup ce, cu o toamn în urm , el f cuse dreptate, de la sineă ă ă ă putere.

— Aşadar, ce vezi? întreb Patrik, aplecându-se pentru a se uita bine la fa a lui M rit.ă ţ ă— Nu e neap rat vorba de ce v d, mai degrab de ce miros.ă ă ăHanna inhal adânc de câteva ori.ă— Duhneşte a b utur . Trebuie s fi fost beat cri când a zburat de pe şosea.ă ă ă ă ţă— într-adev r, aşa s-ar zice, r spunse Patrik.ă ă

6


Cu o încrunt tur preocupat , el arunc o privire în maşin . Nimic nu p rea ieşit dină ă ă ă ă ă comun. Ambalajul unui baton de ciocolat pe podea, o sticl goal de cola, o pagin ce p reaă ă ă ă ă rupt dintr-o carte şi, în col ul îndep rtat, sub scaunul pasagerului, o sticl goal de votc .ă ţ ă ă ă ă

— Nu pare prea complicat. Un accident în care a fost implicat o singur maşin şi ună ă ă şofer în stare de ebrietate.

Hanna f cu câ iva paşi înapoi şi p ru gata de plecare. Ambulan a era preg tit s iaă ţ ă ţ ă ă ă cadavrul, iar ei doi nu prea mai aveau ce face.

Patrik examin atent r nile de pe fa a lui M rit. Ceva nu seă ă ţ ălega.— Pot s şterg sângele? îl întreb pe unul din criminalişti, care îşi strângea echipamentul.ă ă— Ar trebui s fie în regul , avem destule probe. Uite, ia o cârp .ă ă ăTehnicianul îi întinse o bucat de pânz alb , iar Patrik d duă ă ă ădin cap, în semn de mul umire. Grijuliu, aproape cu tandre e, şterse sângele provenitţ ţ

îndeosebi dintr-o ran de pe frunte. Ochii victimei erau deschişi, iar înainte de-a continua, Patrikă îi închise încet, cu degetele ar t toare. Sub pojghi a de sânge, chipul lui M rit era în esat deă ă ţ ă ţ r ni şi vân t i. Impactul cu volanul fusese violent; maşina era un model mai vechi, f r airbag.ă ă ă ă ă

— A i putea face mai multe fotografii? îl întreb pe b rbatul care-i d duse cârpa.ţ ă ă ăAcesta încuviin şi lu camera foto. F cu alte câteva poze, dup care îi arunc o privireţă ă ă ă ă

întreb toare lui Patrik.ă— E de-ajuns, spuse acesta, îndreptându-se c tre Hanna, care p rea mirat .ă ă ă— Ce anume ai v zut? întreb femeia.ă ă— Nu sunt sigur. E ceva care... nu ştiu...Flutur indiferent din mân .ă ă— Probabil c nu e nimic. Hai s ne întoarcem la sec ie. Pot termina ceilal i treaba aici.ă ă ţ ţSe urcar în maşina de poli ie şi se îndreptar spre Tanumshede. Merser în t cere totă ţ ă ă ă

drumul. Ceva nu-i d dea pace lui Patrik. Pur şi simplu nu în elegea" ce anume.ă ţîn mod ciudat, Bertil Mellberg îşi sim ea inima uşoar . Era acea senza ie pe care o avea deţ ă ţ

obicei atunci când petrecea timp cu Simon, fiul de a c rui existen nu ştiuse timp deă ţă cincisprezece ani. Din nefericire, Simon nu venea s -1 viziteze foarte des, dar m car o f ceaă ă ă uneori, şi cei doi reuşiser s cl deasc un soi de rela ie. Nu era o leg tur exuberant , şi nici.ă ă ă ă ţ ă ă ă una vizibil din exterior; ducea o existen oarecum ascuns . îns era acolo.ă ţă ă ă

Sentimentul, dificil de descris, i se tr gea de la o întâmplare ce avusese loc cu o sâmb tă ă ă înainte. Dup luni întregi de sâ- câieli şi presiuni din partea lui Sten, bunul s u prieten — sauă ă mai degrab , unicul s u prieten, cu toate c pân şi el ar fi putut fi numit drept „o simplă ă ă ă ă cunoştin " — Mellberg c zuse de acord s mearg la o petrecere câmpeneasc în Munkedal.ţă ă ă ă ă Deşi se considera un bun dansator, trecuser mul i ani de când nu mai fusese într-un loc undeă ţ se dansa. Iar o petrecere câmpeneasc îi evoca imaginea unor mitocani op ind pe muzic deă ţ ă ă scripc . îns amicul Sten participa în mod regulat la astfel de petreceri şi reuşise într-un finală ă s -1 conving de faptul c asemenea loca ii erau perfecte pentru „vân toare".ă ă ă ţ ă

Dup cum spunea Sten, /ele stau acolo înşirate, aşteptând s fie alese". Mellberg nu putinaă ă nega faptul c descrierea suna bine; nu cunoscuse prea multe femei în ultimii ani şi cuă siguran sim ea nevoia de-a se „aerisi" pu in. îns scepticismul s u se lega de aştept rile peţă ţ ţ ă ă ă care le avea cu privire la genul de femei ce frecventau asemenea evenimente. G ini b trâneă ă disperate, interesate mai mult s -şi înfig ghearele într-un tip în vârst , cu o pensie bun , şi maiă ă ă ă pu in de-a o pune de-o mic t v leal . îns dac era s se priceap la ceva, atunci Mellberg eraţ ă ă ă ă ă ă ă ă expert în a se proteja de puicu e cu gând de m ritiş; drept urmare, într-un final se hot rî s -şiţ ă ă ă încerce norocul şi s -1 înso easc pe Sten.ă ţ ă

Pentru orice eventualitate, îşi îmbr case cel mai bun costum şi se d duse cu un strop deă ă ceva „bine-mirositor". Iar Sten venise s -1 ia şi împreun se întremaser cu câte-o duşc , dou ,ă ă ă ă ă înainte de plecare. Sten se gândise s sune un taxi, ca s poat bea nestingheri i. Nu că ă ă ţ ă Mellberg şi-ar fi f cut prea multe griji în leg tur cu asta, îns nu ar fi dat bine dac ar fi fostă ă ă ă ă prins la volan, în stare de ebrietate. Dup incidentul cu Ernst, mai-marii s i erau cu ochii pe el,ă ă aşa c trebuia s fie atent. Sau m car s par c e atent. Ce nu ştiau, nu avea s le fac r u.ă ă ă ă ă ă ă ă ă

în ciuda tuturor preg tirilor, Mellberg nu p şi cu prea mult entuziasm în sala mare, în careă ă dansul era deja în toi. Iar prejudec ile îi fur confirmate. Cât vedea cu ochii, numai femeiăţ ă b trâne, de vârsta lui. Din punctul acela de vedere, el şi Uffe Lundell erau întru totul de acord —ă cine naiba vrea lâng el în pat un trup cu pielea c zut , ridat şi între dou vârste, când peă ă ă ă ă

7


toate drumurile se g seşte c rni tân r şi ferm ? îns Mellberg se vedea nevoit s admit c ,ă ă ţă ă ă ă ă ă ă ă din punctul acela de vedere, Uffe se bucura de mai mult succes decât el. îl ajuta statutul de vedet rock. La naiba, nu era deloc drept!ă

Tocmai se preg tea s mearg la bar, ca s mai prind curaj, când auzi pe cinevaă ă ă ă ă adresându-i-se.

— Ce mai loc! Şi iat -ne şi pe noi aici, sim indu-ne b trâni.ă ţ ă— Ei bine, eu am venit aici împotriva voin ei mele, replic Mellberg, aruncând o privireţ ă

femeii care i se al turase.ă— La fel şi în cazul meu. Bodil m-a târât cu ea, spuse femeia, ar tând înspre una dintreă

femeile care, aflate deja pe ringul de dans, n duşea de zor.ă— Pe mine m-a adus Sten, zise Mellberg, f când semn spre prietenul s u care era şi el peă ă

ring.— Numele meu e Rose-Marie, se prezent femeia, întinzându-i mâna.ă— Bertil, r spunse Mellberg.ăVia a i se schimb în clipa în care palma lui o întâlni pe-a ei. De-a lungul celor şaizeci şi treiţ ă

de ani ai s i, el sim ise ardoare, excitare şi o dorin nest pânit de a poseda anumite femei peă ţ ţă ă ă care le întâlnise. îns niciodat nu se îndr gostise. Motiv pentru care fu lovit cu o for şi maiă ă ă ţă puternic . O privi, minunân- du-se. Latura obiectiv a lui Mellberg consemn o femeie în jur deă ă ă şaizeci de ani, la vreun metru şaizeci, uşor plinu , cu p r scurt, vopsit într-un roşu-aprins, şi cuţă ă un zâmbet fericit. îns latura lui subiectiv nu remarc decât ochii. Erau albaştri şi îl priveauă ă ă curioşi, cu intensitate; sim i cum se îneac în ochii aceia, dup cum s-ar fi putut descrieţ ă ă sentimentul într-un roman de duzin .ă

Dup aceea, seara trecu mult prea repede. Dansar şi st tu- r de vorb . El îi aduse deă ă ă ă ă b ut şi îi inu scaunul, pentru a o ajuta s se aşeze. Comportament ce nu f cea parte dină ţ ă ă repertoriul s u obişnuit. îns nimic legat de seara aceea nu fusese obişnuit.ă ă

De îndat ce se desp r ir , se sim i straniu şi pustiit. Pur şi simplu trebuia s o revad . Şiă ă ţ ă ţ ă ă iat -1 stând aşa, la birou, într-o diminea de luni, sim indu-se precum un şcol rel. Dinaintea sa,ă ţă ţ ă pe birou, se af a o bucat de hârtie cu numele şi num rul ei de telefon.ţ ă ă

Privi buc ica de hârtie, inspir adânc şi form num rul.ăţ ă ă ăSe dond niser din nou. Pentru a mia oar . De mult prea multe ori, certurile dintre eleă ă ă

dou se transformaser în meciuri de box verbale. Ca de obicei, fiecare îşi ap rase pozi iaă ă ă ţ proprie. Kerstin voia s dea totul în vileag. M rit, îns , dorea s p streze secretul.ă ă ă ă ă

— i-e ruşine cu mine — cu noi? uriaşe Kerstin,ŢIar M rit, ca de-atâtea ori, îşi întorsese spatele şi refuzase s o priveasc în ochi. Fiindcă ă ă ă

tocmai aici era problema. Se iubeau, iar lui M rit îi era ruşine cu asta.ăLa început, Kerstin încercase s se conving c aspectul sta nu conta. Important era c seă ă ă ă ă

g siser una pe cealalt , dup ce via a le lovise din plin şi oamenii le r niser sufletele. Ceă ă ă ă ţ ă ă conta sexul unui amant? Cui îi p sa de ce spuneau ori credeau al i oameni? îns M rit nu priviseă ţ ă ă lucrurile astfel. Nu era preg tit s fac fa comentariilor şi prejudec ilor pe care le aveau ceiă ă ă ă ţă ăţ din jurul ei şi voia ca totul s r mân la fel ca în ultimii patru ani. Puteau continua s tr iască ă ă ă ă ă împreun în calitate de amante, pretinzând c nu erau decât dou prietene care, din motiveă ă ă financiare şi de dragul comodit ii, împ r eau acelaşi apartament.ăţ ă ţ

— De ce- i pas aşa tare de p rerea oamenilor? îi reproşase Kerstin atunci când seţ ă ă certaser cu o sear înainte.ă ă

M rit plânsese, ca de fiecare dat când aveau un schimb dur de replici. Şi, ca de obicei,ă ă lucrul acela o înfuriase şi mai mult pe Kerstin. Lacrimile erau ca un gaz turnat pe focul mâniei ce se acumulase înd r tul zidului creat de secretul lor. Ura s o fac pe M rit s plâng . Ura faptulă ă ă ă ă ă ă c oamenii şi împrejur rile o împinseser s r neasc persoana pe care o iubea cel mai mult.ă ă ă ă ă ă

— Gândeşte-te cum ar fi pentru Sofie dac aş da totul în vileag.ă— Sofie este mult mai puternic decât î i imaginezi. Nu o folosi drept scuz pentru propria-ă ţ ă

i laşitate.ţ— Cât de puternic poate s fie la cincisprezece ani, când copiii o tachineaz c mama ei eă ă ă ă

lesbian ? Ai idee prin câte porc rii ar trece la şcoal ? Nu-i pot face asta!ă ă ăLacrimile îi deformar chipul lui M rit, transformându-1 într-o masc hidoas .ă ă ă ă— Tu chiar crezi c Sofie nu şi-a dat seama c o p c lim atunci când tu te mu i în cameraă ă ă ă ţ

de oaspe i în s pt mânile în care ne viziteaz şi c juc m un fel de teatru acas ? Ascult , Sofieţ ă ă ă ă ă ă ă şi-a dat seama cu mult timp în urm . Iar dac aş fi în locul ei, mi-ar fi mai ruşine de o mamă ă ă

8


care vrea s tr iasc în minciun , numai ca s nu vorbeasc lumea. De asta mi-ar fi mie ruşine!ă ă ă ă ă ăDeja Kerstin uriaşe atât de tare încât auzise cum i se frânge vocea. M rit îi aruncase aceaă

privire r nit pe care, de-a lungul anilor, Kerstin ajunsese s-o urasc . Ştia din experien ceă ă ă ţă avea s urmeze. Cum era de aşteptat, M rit se ridicase brusc de la mas şi, plângând, îşi luaseă ă ă jacheta pe ea.

— D -i drumul, fugi! Asta faci mereu. Hai! Iar de data asta, nu te mai obosi s te întorci!ă ăCând uşa se trântise în urma lui M rit, Kerstin se aşezase la masa din buc t rie. Respiraseă ă ă

adânc şi se sim ise de parc ar fi alergat. într-un fel, asta şi f cuse. Alergase dup via a pe careţ ă ă ă ţ şi-o dorise pentru ele dou , via pe care teama lui M rit le împiedicase s-o aib . Iar pentruă ţă ă ă prima oar , ea chiar vorbise serios. L untric, ceva îi spunea c în curând n-o s mai poată ă ă ă ă suporta.

îns , în diminea a zilei urm toare, sentimentul acesta fu înlocuit de o nelinişte adânc şiă ţ ă ă mistuitoare. Nu închisese ochii toat noaptea. Aşteptând s se deschid uşa, s aud peă ă ă ă ă parchet zgomotul cunoscut al paşilor, aşteptând s o îmbr işeze pe M rit, consolând-o şiă ăţ ă cerându-i iertare. îns femeia nu se întorsese acas . Iar cheile de la maşin disp ruser ; Kerstină ă ă ă ă verificase asta în timpul nop ii. Unde naiba era? S se fi întâmplat ceva? S fi mers acas laţ ă ă ă fostul ei so , tat l Sofiei? Sau s fi fugit departe, la mama ei, în Oslo?ţ ă ă

Cu degetele tremurânde, Kerstin ridic receptorul pentru a începe s dea telefoane înă ă stânga şi-n dreapta.

— Ce impact considera i c va avea asta pentru industria turistic din Tanum?ţ ă ăReporterul de la publica iaţ Bohusl ningenă îşi preg tise carne elul şi pixul, aşteptând să ţ ă

noteze r spunsul.ă— Considerabil. Va fi imens. în fiecare zi, din Tanumshede se va difuza la TV o emisiune de

o jum tate de or . Zona aceasta n-a mai cunoscut niciodat o asemenea oportunitate enormă ă ă ă pentru marketing, radie Erling.

în fa a vechiului centru comunitar se strânsese o mul ime considerabil , în aşteptareaţ ţ ă autocarului care-i transporta pe concuren i. Era format mai ales din adolescen i extrem deţ ă ţ ner bd tori s -şi întâlneasc pe viu idolii.ă ă ă ă

— Dar nu ar putea s aib efectul opus? M refer la faptul c în sezoanele trecute,ă ă ă ă emisiunea s-a terminat cu certuri, partide de sex şi be ii. Nu e nici pe departe mesajul pe careţ vrem s -1 transmitem turiştilor, nu-i aşa?ă

Erling îl privi nemul umit pe reporter. De ce întotdeauna oamenii erau în halul la deţ ă negativişti? Se s turase de atitudinea asta din partea propriului consiliu or şenesc, iar acumă ă presa local începuse s st ruie asupra aceluiaşi lucru.ă ă ă

— Cu siguran a i auzit vorba aceea, „Nu exist publicitate negativ "? Şi s recunoaştem,ţă ţ ă ă ă Tanumshede are o imagine oarecum invizibil — pe plan na ional, fireşte. Acum totul se vaă ţ schimba odat cuă Fucking Taman.

— Fireşte, începu reporterul, îns fu întrerupt de Erling, care îşi pierduse r bdarea.ă ă— Din nefericire, momentan nu de in timpul necesar pentru a mai face vreun comentariu,ţ

deoarece reprezint aici comitetul de primire.Se întoarse pe-un c lcâi şi merse cu paşi repezi spre autocarul ce tocmai îşi f cuseă ă

apari ia. Tinerii se îmbulzir ner bd tori în jurul uşilor, aşteptând entuziasma i deschidereaţ ă ă ă ţ acestora. Imaginea mul imii de tineri îi fu de-ajuns lui Erling pentru a-i confirma p rerea cţ ă ă tocmai de asta avea nevoie oraşul. Tanumshede urma s dobândeasc notorietate.ă ă

Când uşile autocarului se deschiser vijelios, primul care coborî fu un b rbat la vreoă ă patruzeci de ani. Murmurele de dezam gire ale mul imii indicar faptul c personajul respectivă ţ ă ă nu f cea parte din distribu ie. Erling nu urm rise niciunul din nenum ratele reality-show-uriă ţ ă ă difuzate de-a lungul vremii, aşa c nu avea idee la ce s se aştepte.ă ă

— Erling W. Larson, spuse el, întinzând mâna şi etalând zâmbetul s u cel mai cuceritor.ăîncepur s se aud declanşatoarele camerelor foto.ă ă ă— Fredrik Rehn, zise b rbatul, scuturând mâna ce-i fusese întins . Am vorbit la telefon. Euă ă

sunt produc torul acestui circ.ăLa auzul acestei replici, amândoi zâmbir .ă— Ei bine, permite i-mi s v urez bun venit în Tanumshede. în numele comunit ii, aş doriţ ă ă ăţ

s spun c suntem cum nu se poate de ferici i şi de mândri s v avem printre noi şi aştept mă ă ţ ă ă ă cu ner bdare un sezon foarte palpitant.ă

— Mul umesc, mul umesc. Da, avem speran e mari. Suntem foarte optimişti, cu douţ ţ ţ ă 9


sezoane reuşite la activ; ştim c e un format de succes şi suntem ner bd tori s lucr m cuă ă ă ă ă dumneavoastr . Dar s nu-i mai l s m pe fani s aştepte, zise Fredrik cu un zâmbet larg,ă ă ă ă ă etalând în fa a mul imii entuziasmate din ii s i neverosimil de albi.ţ ţ ţ ă

— Iat -i. Concuren ii emisiuniiă ţ Fucking Taman: B rbie de laă Big Brother, Jonna de la Big Brother, Caile de la Robinson, Tina de la Baren, Uffe de la Robinson şi, ultimul, dar nu şi cel din urm , Mehmet de laă Farmen.

Unul câte unul, participan ii m rş luir din autocar, provocând isterie în mas . Oameniiţ ă ă ă ă urlau, ar tau cu degetul şi se împingeau înainte pentru a-i atinge pe concuren i ori pentru a leă ţ cere autografe. Cameramanii îşi instalaser deja echipamentul, iar filmarea era în plină ă desf şurare. Mul umit, dar uşor derutat, Erling privi reac ia frenetic pe care o declanşaseă ţ ţ ă sosirea protagoniştilor. Nu putea s nu se întrebe de ce tineretul din ziua de azi era atât deă entuziasmat de întreaga poveste. Cum de putea gr mada aia de puşti mucoşi s creeze oă ă asemenea isterie? Ei bine, nici nu era nevoie s în eleag toate astea — important era să ţ ă ă exploateze la maximum notorietatea pe care Tanumshede avea s-o câştige în urma difuz riiă emisiunii.

— Uita i ce e, va trebui s rupem rândurile. Ve i avea nenum rate ocazii de a-i cunoaşteţ ă ţ ă pe concuren i; în definitiv, vor locui aici timp de cinci s pt mâni.ţ ă ă

Fredrik împr ştie fanii care înc se îngr m deau în jurul autocarului.ă ă ă ă— Pentru moment, trebuie s se instaleze şi s se odihneasc un pic. îns ve i fi cu to ii înă ă ă ă ţ ţ

fa a televizoarelor s pt mâna urm toare, nu-i aşa? Luni, la ora şapte, atunci e marea lansare!ţ ă ă ăLe f cu aprobator semn cu degetele mari de la ambele mâini, apoi le arunc un alt zâmbetă ă

fals.Tinerii se d dur la o parte, f r prea mult tragere de inim , majoritatea îndreptându-seă ă ă ă ă ă

c tre şcoal , îns un grup mic, care p rea s considere asta o oportunitate excelent pentru aă ă ă ă ă ă chiuli de la cursuri, se îndrept , în schimb, spre magazinul Hedemyr.ă

— F r îndoial , un început promi tor, zise Fredrik, luându-le pe dup umeri pe B rbie şiă ă ă ţă ă ă pe Jonna. Ce zice i, copii, sunte i gata?ţ ţ

— Cum s nu, r spunse B rbie, cu ochii sclipindu-i.ă ă ăCa de obicei, toat acea agita ie îi ridicase nivelul de adrenalin , iar fata op ia în sus şi-nă ţ ă ţ ă

jos.— Dar tu, Jonna? Cum te sim i?ţ— în regul , bolborosi aceasta. îns n-ar fi r u s apuc m s despachet m şi s neă ă ă ă ă ă ă ă

dezmeticim pu in.ţ— O s avem grij de asta, iubire, zise Fredrik, strângând-o de umeri. Important e s teă ă ă

sim i bine, ştii asta.ţSe întoarse c tre Erling.ă— Cazarea e rezolvat ?ă— Sigur.Erling ar t înspre o cas roşie, în stil vechi, aflat la vreo cincizeci de metri dep rtare.ă ă ă ă ă— Vor locui în centrul comunitar. Am pus paturi şi mobilier, cred c v ve i sim i bineă ă ţ ţ

acolo.— Mi-e indiferent — atâta vreme cât e b utur , pot s dorm oriunde.ă ă ăComentariul îi apar inuse lui Mehmet de laţ Farmen, fiind urmat de chicoteli şi încuviin riţă

din partea celorlal i. B utura gratuit era o condi ie necesar a particip rii. Asta al turi de toateţ ă ă ţ ă ă ă ocaziile de a face sex, ocazii datorate statutului lor de vedete.

— Calmeaz -te, Mehmet, zise Fredrik, zâmbind. Exist un bar cu tot ce v-a i putea dori. Şiă ă ţ câteva l zi de bere, pe lâng asta, iar la sfârşit de tot vor mai fi şi altele. O s avem mare grijă ă ă ă de voi.

F cu o încercare s -i cuprind pe dup umeri pe Mehmet şi pe Uffe, îns cei doi seă ă ă ă ă strecurar cu dib cie. îl categorisir înc de la început drept o „domnişoar " în toat regula şiă ă ă ă ă ă nu aveau nici cea mai mic inten ie de a se dezmierda cu o „feti " — în privin a aceea,ă ţ ţă ţ amândoi fuseser de neînduplecat. Dar se jucau cu focul; ară fi fost bine s se în eleag bine cuă ţ ă produc torul, dup cum îi sf tuiser concuren ii din sezonul trecut. Produc torul decidea cineă ă ă ă ţ ă primeşte atât cel mai lung timp de emisie, cât şi cel mai scurt, iar durata în care ap reai peă ecran era singura care conta. Dac abia dup aceea aveai s vomi i, s - i goleşti vezica peă ă ă ţ ă ţ podea sau, în general, s te compor i ca un idiot, nu ar mai fi însemnat nimic.ă ţ

Erling nu avea habar de toate acestea. Nu auzise niciodat de staruri care s fac peă ă ă

10


barmanii sau de cât trebuia s munceşti ca s r mâi sub lumina reflectoarelor, în calitate deă ă ă vedet a unui reality-show. Nu, el nu era interesat decât de publicitatea pe care avea s-o capeteă oraşul de pe urma acelei emisiuni. Şi, bineîn eles, de propriul s u loc în lumina reflectoarelor, caţ ă persoan care a f cut toate astea posibile.ă ă

Erica îşi terminase deja prânzul atunci când Anna îşi f cu într-un final apari ia la parter, dină ţ dormitor. îns cu toate c era trecut de ora unu, ea tot p rea s nu fi pus gean pe gean . Annaă ă ă ă ă ă fusese dintotdeauna sl bu , dar acum ajunsese atât de costeliv , încât Erica se vedea uneoriă ţă ă nevoit s reziste impulsului de a tres ri la vederea ei.ă ă ă

— Cât e ceasul? întreb Anna cu o voce tremurând .ă ăSe aşez la mas şi lu ceaşca de cafea pe care i-o întinse Erica.ă ă ă— Unu şi un sfert.— Da-da, zise Maia, fluturând bucuroas din mâini spre Anna, în încercarea de a-i atrageă

aten ia.ţAnna nici m car nu o observ .ă ă— La naiba, cât am dormit! De ce nu m-ai trezit? întreb Anna, sorbindu-şi cafeauaă

fierbinte.— P i, nu ştiam ce vrei s fac. Pari s ai nevoie de odihn , spuse cu precau ie Erica,ă ă ă ă ţ

aşezându-se la masa din buc t rie.ă ăRela ia ei cu Anna era de-o asemenea natur încât de ceva vreme încoace, ea fuseseţ ă

nevoit s -şi in gura, şi nu se îmbun t ise deloc dup tot ce se întâmplase cu Lucas. Simplulă ă ţ ă ă ăţ ă fapt c ea şi Anna locuiau sub acelaşi acoperiş le f cuse s cad prad aceloraşi vechi şabloaneă ă ă ă ă de care amândou se luptaser s scape. Erica îşi intrase automat în obişnuitul s u rol maternă ă ă ă fa de sora ei, în vreme ce Anna p rea a oscila între dorin a de a fi îngrijit şi cea de a seţă ă ţ ă r zvr ti. în ultimele luni, casa fusese cuprins de o atmosfer ap s toare, cu multe problemeă ă ă ă ă ă nem rturisite plutind în aer, aşteptând momentul prielnic de a ieşi la iveal . îns Anna era încă ă ă ă în stare de şoc şi nu p rea capabil s -şi revin . Motiv pentru care Erica p şea ca pe ou înă ă ă ă ă ă preajma ei, speriat de moarte ca nu cumva s fac sau s spun ceva r u.ă ă ă ă ă ă

— Dar copiii? Au ajuns cu bine la gr dini ?ă ţă— Da, totul a fost OK, zise Erica, hot rând s nu pomeneasc de micul acces de furie al luiă ă ă

Adrian.Anna avea atât de pu in r bdare cu copiii în perioada aceea. Majoritatea chestiunilorţ ă ă

practice c deau pe umerii Eric i, iar ori de câte ori micu ii începeau s se certe, Anna se f ceaă ă ţ ă ă nev zut , l sând-o pe Erica s se ocupe de situa ie. Era ca o cârp stoars pân la refuz; seă ă ă ă ţ ă ă ă învârtea apatic de colo-colo, cu paşi târ- şâi i, de parc ar fi încercat s -şi dea seama ceă ţ ă ă anume o inuse pe picioare în trecut. Erica era profund îngrijorat .ţ ă

— Anna, s nu te superi, dar n-ar fi bine s stai de vorb cu cineva? Ştim un psiholog,ă ă ă pare-se c e excelent, şi cred c ar...ă ă

Anna o întrerupse brusc.— Am zis nu. Trebuie s -i dau singur de cap. E vina mea; am ucis o fiin uman . Nu potă ă ţă ă

s stau şi s m plâng unui str in. Eu îns mi trebuie s rezolv lucrurile.ă ă ă ă ă ăMâna cu care inea ceaşca de cafea strânse toarta atât de puternic, încât i se albirţ ă

încheieturile degetelor.— Anna, ştiu c am discutat despre asta de o mie de ori, dar o voi spune iar. Nu l-aiă

omorât pe Lucas, ci a fost vorba de autoap rare. Şi nu te ap rai doar pe tine, ci şi pe copii.ă ă Nimeni nu are vreun dubiu cu privire la asta, şi ai fost complet absolvit de vin . Te-ar fiă ă omorât, Anna. A fost care pe care.

Fa a Annei se contract uşor în vreme ce Erica vorbea, iar Maia, sim ind tensiunea dinţ ă ţ atmosfer , începu s scânceasc , în scaunul ei înalt.ă ă ă

— Pur — şi — simplu — nu — pot — vorbi — despre — asta, zise Anna printre din iiţ încleşta i. M duc înapoi la culcare. îi iei tu pe copii?ţ ă

Se ridic şi o l s pe Erica singur în buc t rie.ă ă ă ă ă ă— Da, îi iau eu, zise aceasta, sim indu-şi ochii n p di i de lacrimi.ţ ă ă ţîn curând avea s cedeze nervos. Cineva trebuia s ia m suri.ă ă ăApoi îi veni o idee. Ridic telefonul şi form din memorie un num r. Merita s încerce.ă ă ă ăHanna merse direct în noul ei birou şi începu s se instaleze. Patrik îşi continu drumulă ă

spre c m ru a tihnit a lui Martin Molin şi b tu cu precau ie la uş .ă ă ţ ă ă ţ ă— Intr .ă

11


Patrik p şi în camer şi se aşez pe scaunul aflat dinaintea biroului lui Martin. Lucraseră ă ă ă împreun de nenum rate ori şi petrecuser multe ceasuri ocupându-şi reciproc scaunele pentruă ă ă vizitatori.

— Am auzit c te ocupi de un accident rutier. Exist victime?ă ă— Da, şoferul. Accident CLI un singur vehicul. Şi am recunoscut-o pe cea de la volan. Era

M rit, femeia care inea magazinul de pe Âff rsvâgen.ă ţ ă— Of, la naiba! oft Martin. Ce absurd! A virat ca s ocoleasc vreo c prioar sau ceva deă ă ă ă ă

genul sta?ăPatrik ezit .ă— Specialiştii au fost la fa a locului, aşa c probabil vom c p ta un r spuns final în urmaţ ă ă ă ă

raportului lor şi a celui post-mortem. îns duhnea a b utur în maşin .ă ă ă ă— Of, la naiba! zise Martin pentru a doua oar . Şofat în stare de ebrietate, cu alte cuvinte.ă

Deşi nu cred s mai fi fost oprit vreodat pentm aşa ceva. Posibil s fie prima dat cândă ă ă ă ă conducea sub influen a alcoolului sau, cel pu in, nu a fost niciodat la închisoare pentru motivulţ ţ ă sta.ă

— D-a-a-a, rosti Patrik t r g nat. S-ar putea.ă ă ă— Dar? îl descusu Martin, împreunându-şi degetele la ceaf .ăP rul lui roşcovan str lucea prin contrast cu mâinile albe.ă ă— Simt c e ceva care nu- i d pace. Te ştiu prea bine, îmi dau seama când ceva nu e înă ţ ă

regul .ă— La naiba, nu ştiu, r spunse Patrik. Nu e nimic în mod special. Doar c simt c ceva nu eă ă ă

în... regul , îns nu pot pune punctul pe i.ă ă— Instinctul te înşal rareori, zise Martin îngrijorat, baîansân- du-se cu scaunul. Dar hai să ă

aştept m, s vedem ce au de zis exper ii. Vom afla mai multe de-îndat ce tehnicieniiă ă ţ ă criminalişti şi legistul vor termina de revizuit probele. Poate vor aduce ei o explica ie pentruţ ceea ce i se pare ciudat.ţ

— Mda, ai dreptate, spuse Patrik, sc rpinându-se în cap. Dar... nu, ai dreptate, e inutil să ă facem specula ii înainte de-a cunoaşte mai multe detalii. între timp va trebui s ne concentr mţ ă ă asupra lucrurilor pe care le putem face. Din nefericire, asta înseamn s anun m rudeleă ă ţă apropiate ale lui M rit. Ştii cumva dac are familie?ă ă

Martin se încrunt .ă— Ştiu c are o fiic adolescent şi c împarte un apartament cu o prieten . Au fost nişteă ă ă ă ă

zvonuri cu privire la acel aranjament al lor, îns nu ştiu...ăPatrik oft .ă— Va trebui s mergem pân la ea acas , dup care s hot râm ce-i de f cut.ă ă ă ă ă ă ăCâteva minute mai târziu, cei doi b teau la uşa casei lui M rit. C utaser în cartea deă ă ă ă

telefon şi aflaser c locuia într-un bloc-turn, la câteva sute de metri de sec ia de poli ie. Atâtă ă ţ ţ Patrik, cât şi Martin, r suflau cu greu. Era sarcina cea mai nepl cut din meseria de poli ist.ă ă ă ţ Abia atunci când auzir sunetul de paşi venind din interior, îşi d dur seama c nici m car nuă ă ă ă ă fuseser siguri c aveau s g seasc pe cineva acas la acea or a dup -amiezii.ă ă ă ă ă ă ă ă

Femeia care le deschise uşa în elese imediat motivul pentru care veniser . Martin şi Patrikţ ă v zur cum se albeşte la fa , iar umerii îi cad, într-un gest de resemnare.ă ă ţă

— E în leg tur cu M rit, nu-i aşa? A p it ceva?ă ă ă ăţVocea îi tremur , dar femeia se d du la o parte,' f cându-le loc în hol.ă ă ă— Da, din nefericire, avem veşti proaste. M rit Kaspersen a fost implicat într-un accidentă ă

de maşin . A... decedat, zise Patrik, pe un ton grav.ăFemeia aflat dinaintea lor înm rmuri. De parc ar fi înghe at în pozi ia respectiv ,ă ă ă ţ ţ ă

incapabil s transmit semnale dinspre creier c tre muşchi. în schimb, mintea îi era ocupată ă ă ă ă cu procesarea informa iilor pe care tocmai le auzise.ţ

— Dori i nişte cafea? spuse ea într-un final, îndreptându-se mecanic spre buc t rie, f r aţ ă ă ă ă mai aştepta un r spuns.ă

— Exist vreo persoan pe care s o sun m? întreb Martin.ă ă ă ă ăFemeia p rea a fi în stare de şoc. Avea o tunsoare practic ,ă ăstil paj, şi îşi tot d dea şuvi ele castanii dup urechi. Era foarte slab , îmbr cat în blugi şiă ţ ă ă ă ă

cu un pulover croşetat într-un stil tipic norvegian, cu un model frumos şi complex, şi catarame elegante, mari, din argint.

Kerstin d du din cap.ă12


— Nu, n-am pe nimeni. Nimeni în afar de... M rit. Şi de Sofie, bineîn eles. îns ea e cuă ă ţ ă tat l s u.ă ă

— Sofie — adic fata lui M rit? întreb Patrik, cl tinând din cap atunci când Kerstin ridic oă ă ă ă ă cutie cu lapte, dup ce turnase cafea în trei ceşti.ă

— Da, are cincisprezece ani. S pt mâna asta e rândul lui Ola. Din dou în dou s pt mâniă ă ă ă ă ă st cu mine şi cu M rit, iar în restul timpului, locuieşte cu Ola, în Fj llbacka.ă ă ă

— A i fost prietene apropiate, dumneavoastr şi M rit?ţ ă ăPatrik se sim i uşor jenat de modul în care pusese întrebarea, îns nu ştia cum altfel sţ ă ă

abordeze subiectul. Lu o gur de cafea şi aştept r spunsul. Cafeaua era delicioas . Tare, aşaă ă ă ă ă cum o prefera el.

Zâmbetul crispat al lui Kerstin ar t c ştia exact la ce anume se referise Patrik. Ochii îiă ă ă fur n p di i de lacrimi atunci când r spunse:ă ă ă ţ ă

— Eram prietene în s pt mânile cândă ă Sofie st tea cu noi, îns amante atunci când fiicaă ă mea st tea la Ola. Asta eram...ă

Vocea i se frânse, iar lacrimile începur s -i curg pe obraji.ă ă ăPlânse pentru o vreme. Apoi depuse un efort pentru a-şi rec p ta controlul vocii şiă ă

continu :ă— în leg tur cu asta ne-am ciond nit asear . Pentru a mia oar . M rit voia s p strezeă ă ă ă ă ă ă ă

secretul, îns pe mine m sufoca şi îmi doream s m eliberez de sub povara lui. A dat vina peă ă ă ă Sofie, îns nu era decât o scuz . M rit nu era preg tit s in piept bârfelor şi priviriloră ă ă ă ă ă ţ ă indiscrete. Am încercat s -i explic c oricum nu putea s le evite. Existau deja destule zvonuri şiă ă ă priviri insistente. Şi chiar dac la început oamenii aveau s vorbeasc , în cazul în care ne-am fiă ă ă f cut rela ia public , eu eram convins c dup o vreme totul urma s se linişteasc . îns M rită ţ ă ă ă ă ă ă ă ă refuza s m asculte. Avusese atâta timp o via tipic pentru cineva din clasa de mijloc, cu ună ă ţă ă so , un copil, o cas , excursii în rulot şi aşa mai departe. Gândul c era posibil s nutreascţ ă ă ă ă ă sentimente pentru o femeie fusese ascuns în adâncul sufletului ei. îns atunci când ne-amă cunoscut, a fost ca şi cum totul ar fi prins dintr-odat form . Cel pu in, aşa mi-a descris eaă ă ţ senza ia. A acceptat consecin ele, 1-a p r sit pe Ola şi s-a mutat la mine. îns tot nu a îndr znitţ ţ ă ă ă ă s fac lucrurile publice. Şi din cauza asta ne-am certat asear .ă ă ă

Kerstin se întinse dup un şerve el de hârtie şi îşi sufl nasul.ă ţ ă— Pe la ce or a plecat? întreb Patrik.ă ă— în jur de opt. Opt şi un sfert, cred. Mi-am dat seama c probabil s-a întâmplat ceva. N-ară

fi r mas undeva toat noaptea, în niciun caz. Dar am ezitat s sun la poli ie. M-am gândit că ă ă ţ ă poate s-o fi dus cu maşina pân la vreo prieten sau s-o fi plimbat toat noaptea sau... Nu suntă ă ă sigur ce-a fost în mintea mea. Când a i venit dumneavoastr , tocmai m gândeam s sun pe laă ţ ă ă ă spitale, iar dac nu aveam s dau de ea, inten ionam s v telefonez.ă ă ţ ă ă

Lacrimile începur din nou s curg , iar femeia fu nevoit s -şi sufle iar nasul. Patrik sim iă ă ă ă ă ţ c am r ciunea, durerea şi mustr rile de conştiin o m cinau l untric, şi îşi dori s fi putută ă ă ă ţă ă ă ă spune ceva care s -i înl ture sentimentul de vinov ie. în schimb, fu obligat s înr ut ească ă ăţ ă ă ăţ ă situa ia.ţ

— Noi... suspect m c era într-o stare avansat de ebrietate în momentul produceriiă ă ă accidentului, spuse el dup o clip de ezitare, dregându-şi vocea. E ceva cu care a mai avută ă probleme şi pân acum?ă

Sorbi iar din cafea, dup care, pentru un moment, îşi dori s fi fost altundeva,ă ă departe/departe de tot. Nu acolo, nu în acea buc t rie, cu toate întreb rile şi mâhnirea ceă ă ă pluteau în aer. Kerstin îl privi surprins .ă

— M rit nu bea niciodat . Cel pu in, nu de când o ştiu eu, adic de mai mult de patru ani.ă ă ţ ă Nu îi pl cea gustul. Nici m car cidru nu obişnuia s bea.ă ă ă

Patrik îi arunc lui Martin o privire plin de subîn eles. Un nou detaliu straniu pe care-1ă ă ţ putea ad uga senza iei vagi pe care o avusese înc de când v zuse locul accidentului, în urmă ţ ă ă ă cu vreo câteva ore.

— Şi sunte i absolut sigur de asta?ţ ăP rea o întrebare stupid ; femeia îi r spunsese deja, îns nu înc pea loc pentruă ă ă ă ă

ambiguit i.ăţ— Da, cu siguran ! N-am v zut-o niciodat bând vin sau bere sau aşa ceva. Gândul c arţă ă ă ă

fi putut s se îmbete şi s se urce la volan... nu, aşa ceva nu se poate. Nu în eleg.ă ă ţKerstin îl privi uluit pe Patrik, apoi pe Martin. Ceea ce îi spuseser nu avea niciun sens.ă ă

13


M rit nu bea, mai simplu de atât nici c se putea.ă ă— Unde o putem g si pe fiica ei? Ave i adresa fostului so al lui M rit? întreb Martin,ă ţ ţ ă ă

sco ând un carne el şi un pix.ţ ţ— Locuieşte în zona Kullen din Fj llbacka. Am adresa aici.ăScoase un bilet de pe t bli a atârnat pe perete şi i-1 întinseă ţ ălui Martin. înc p rea confuz , dar veştile inexplicabile o f cuser s înceteze din plânsă ă ă ă ă ă

pentru o vreme.— Deci nu vre i s sun m pe nimeni din partea dumneavoastr ? întreb Patrik, în timp ceţ ă ă ă ă

se ridic de la mas .ă ă— Nu. Cred... cred c aş prefera s fiu singur pentru moment.ă ă ă— în regul . Dar s ne da i un telefon dac v putem ajuta cu ceva.ă ă ţ ă ăPatrik îi l s cartea lui de vizit . Se întoarse şi arunc o privire chiar înainte de-a închideă ă ă ă

uşa principal , în urma sa şi a lui Martin. Kerstin înc st tea la masa din buc t rie. Era completă ă ă ă ă nemişcat .ă

— Annika! A ap rut fata cea nou ? url Mellberg şi vocea lui r sun pe tot coridorul.ă ă ă ă ă— Da! strig Annika la rândul ei, îns nu se obosi s se ridice de la recep ie.ă ă ă ţ— Aici sunt, se auzi o voce feminin , iar o clip mai târziu, Hanna îşi f cu apari ia peă ă ă ţ

coridor.— A, da, ei bine, dac nu eşti prea ocupat , poate c-ai vrea s intri şi s te prezin i, spuseă ă ă ă ţ

Mellberg, cu glas t ios. Obiceiul e ca omul s -şi salute noul şef; de regul , e primul lucru pe careă ă ă îl faci când mergi la un nou loc de munc .ă

— îmi cer scuze, rosti Hanna solemn, apropiindu-se de Mellberg, cu mâna întins . Cum amă ajuns, Patrik Hedstrom m-a luat cu el într-o misiune, şi abia ce ne-am întors. Fireşte c eram înă drum spre biroul dumneavoastr , înainte de toate, permite i-mi s spun cât de multe am auzită ţ ă în leg tur cu treaba straşnic pe care o face toat lumea din sec ie. F r îndoial , este meritulă ă ă ă ţ ă ă ă dumneavoastr felul în care au fost rezolvate cazurile de crim din ultimii ani. Şi se spune că ă ă ave i o conducere extrem de eficient aici, o conducere datorit c reia o sec ie atât de mic aţ ă ă ă ţ ă reuşit s conduc investiga iile respective într-un mod exemplar.ă ă ţ

Femeia îi strânse cu for mâna, iar Mellberg îi arunc în treac t o privire neîncrez toare,ţă ă ă ă c utând o urm de ironie în cele spuse. îns expresia ei nu era deloc batjocoritoare, iar Mellbergă ă ă se hot rî degrab s accepte toate m gulirile. Poate c totuşi n-ar fi fost r u s aib o femeie înă ă ă ă ă ă ă ă rândurile lor. Mai era şi pl cut la vedere. Un pic cam slab pentru gusturile lui, dar nici rea nuă ă ă era, ba chiar deloc. Cu toate c , dup conversa ia avut în diminea a respectiv şi după ă ţ ă ţ ă ă urmarea favorabil a acesteia, Mellberg se vedea nevoit s admit c prezen a femeiiă ă ă ă ţ atr g toare nu îi provoca aceiaşi fiori în stomac. Spre marea lui surprindere, gândurile i seă ă îndreptar , în schimb, spre vocea cald a lui Rose-Marie şi spre bucuria cu care aceasta îiă ă acceptase invita ia la cin .ţ ă

— Ei bine, s nu st m aici, pe coridor, zise el dup ce îndep rt şov ielnic amintireaă ă ă ă ă ă pl cutei convorbiri telefonice. S lu m un loc în biroul meu şi s st m pu in de vorb .ă ă ă ă ă ţ ă

Hanna îl urm în înc pere şi se aşez pe scaunul din fa a biroului.ă ă ă ţ— Aşadar, v d c deja ai intrat în pâine.ă ă— Da, inspectorul Hedstrom m-a luat cu el s investig m un accident de maşin . A fostă ă ă

implicat un singur vehicul. Din nefericire, s-a soldat cu un deces.— Da, se mai întâmpl din când în când.ă— Primele estim ri indic faptul c de vin a fost şi alcoolul. Şoferul duhnea a b utur .ă ă ă ă ă ă— La naiba! Ce-a zis Patrik, am mai arestat şi înainte persoana respectiv pentru şofat subă

influen a alcoolului?ţ— Nu, se pare c nu. Ba chiar a şi recunoscut victima. O femeie care avea ua magazin peă

Aff rsv gen. Parc a zis c se numea M rit.ă ă ă ă ă— Fir-aş al naibii! f cu Mellberg, sc rpinându-şi gânditor cuibul de p r ce-i st tea r sucit înă ă ă ă ă

vârful capului. M rit? N-aş fi crezut niciodat .ă ăîşi drese vocea.— Sper c n-ai fost nevoit s informezi rudele apropiate chiar din prima ta zi aici.ă ă ă— Nu, zise Hanna, plecându-şi privirea. S-au dus s se ocupe de asta Patrik şi un poli istă ţ

scund şi tân r, cu p r roşcat.ă ă— la era Martin Molin, spuse Mellberg. Nu v-a f cut Patrik cunoştin ?Ă ă ţă— Nu, probabil a uitat. Cred c gândul îi st tea Ia sarcina care-1 aştepta.ă ă

14


— Hmm, oft Mellberg.ăUrm o t cere lung . Apoi b rbatul îşi drese glasul.ă ă ă ă— Atunci, bun venit în cadrul sec iei de poli ie Tanumshede. Sper s - i plac aici. Apropo,ţ ţ ă ţ ă

ai hot rât unde vei locui?ă— Eu şi so ul meu am închiriat o cas în zona de lâng biseric . De fapt, ne-am mutat de-ţ ă ă ă

acum o s pt mân şi de-atunci am fost ocupa i cu instalatul. Casa e deja mobilat , îns vremă ă ă ţ ă ă s o facem pe cât se poate de primitoare.ă

— Şi so ul t u? Cu ce se ocup ? Şi-a g sit şi el o slujb aici?ţ ă ă ă ă— înc nu, zise Hanna, plecându-şi din nou privirea.ăMâinile îi frem tar neîncetat în poal .ă ă ăMellberg must cea, în sinea lui. Aşadar, era c s torit cu genul acela de b rbat. Un ratată ă ă ă ă

f r slujb , care se l sa între inut de nevast . Ei bine, unora le reuşea figura.ă ă ă ă ţ ă— Lars e psiholog, continu Hanna, de parc i-ar fi citit gândurile. A tot c utat, îns nuă ă ă ă

prea exist multe posturi disponibile pe-aici. Aşa c o s lucreze la o carte, pân va g si ceva. Oă ă ă ă ă carte de non-fic iune. De asemenea, va lucra câteva ore pe s pt mân ca psiholog pentruţ ă ă ă participan ii la emisiuneaţ Fucking Tamim.

— în eleg, zise Mellberg pe un ton care indica faptul c deja îşi pierduse interesul fa deţ ă ţă activit ile so ului. Ei bine, înc o dat , bun venit în cadrul sec iei.ăţ ţ ă ă ţ

Se ridic pentru a-i sugera femeii c putea s plece, odat încheiate formalit ile.ă ă ă ă ăţ— Mul umesc, spuse Hanna.ţ— Te rog, închide uşa în urma ta, zise Mellberg.Pre de o clip , i se p ru c distinge un zâmbet amuzat pe buzele ei. Dar probabil c seţ ă ă ă ă

înşela. P rea s dea dovad de un respect considerabil fa de el şi de munca lui. O declaraseă ă ă ţă ea îns şi, mai mult sau mai pu in, şi având în vedere perspicacitatea lui atunci când era vorbaă ţ de comportamentul uman, îşi putea da mereu seama când o persoan era onest sau nu. Iară ă Hanna era f r îndoial onest .ă ă ă ă

— Cum a mers? şopti Annika atunci când intr , la scurt timp, în biroul Hannei.ă— Ei bine, zise Hanna, aruncându-i acel zâmbet amuzat pe care Mellberg îşi imaginase c -ă

1 v zuse. Mare figur , omul la, ad ug ea, dând din cap.ă ă ă ă ă— Figur . Da, cred c poate fi numit aşa, râse Annika. în orice caz, pari în stare s -i iiă ă ă ţ

piept. Sfatul meu e s nu-i înghi i nici- o m g rie. Dac simte c - i poate face necazuri, s-a zisă ţ ă ă ă ă ţ cu tine.

— M-am confruntat cu al i câ iva Mellbergi la via a mea, deci ştiu cum s -1 iau, ziseţ ţ ţ ă Hanna.

Iar Annika nu se îndoi de spusele ei.— Flateaz -1 un pic, pref -te c faci întocmai cum î i spune, apoi f exact ce crezi c e maiă ă ă ţ ă ă

bine. Atât timp cât totul va ieşi bine la final, el va pretinde c ideea i-a apar inut înc de la bună ţ ă început — nu-i aşa?

— întocmai. Exact aşa vei r zbi atunci când îl ai şef pe Bertil Mellberg, râse Annika,ă întorcându-se c tre biroul ei de la recep ie.ă ţ

Nu avea de ce s -şi fac griji în leg tur cu fata cea nou . Ştia ce voia, era deşteapt şiă ă ă ă ă ă tare ca fierul. Avea s fie o adev rat pl cere s o urm reasc desfiin ându-1 pe Mellberg.ă ă ă ă ă ă ă ţ

Ab tut, Dan începu s adune lucrurile împr ştiate prin camera fetelor. Ca de obicei, după ă ă ă plecarea acestora, locul ar ta de parc ar fi explodat o bomb acolo. Era conştient c ar fiă ă ă ă trebuit s fie mai sever şi s le pun s fac ordine, îns timpul petrecut cu ele era atât deă ă ă ă ă ă pre ios, încât nu voia s -1 piard astfel. Fetele st teau la el în weekend, o dat la douţ ă ă ă ă ă s pt mâni, iar Dan voia s profite cât mai mult de ocaziile astea, f r s -1 iroseasc sâ- câindu-ă ă ă ă ă ă ăle şi certându-le pe fete. Ştia c nu era bine ce f cea; ar fi trebuit s -şi asume rolul de tat şi să ă ă ă ă nu lase totul pe seama Pernillei, îns weekendul trecea atât de repede iar anii, la rândul lor,ă p reau s zboare. Belinda împlinise deja şaisprezece ani şi era practic adult . M lin, la cei zeceă ă ă ă ani ai s i, şi Lisen, care avea şapte, creşteau aşa de repede, încât uneori Dan avea senza ia că ţ ă nu poate s in pasul cu ele.ă ţ ă

La trei ani dup divor , sentimentul de vinov ie înc îl ap sa pe piept, ca un bolovan.ă ţ ăţ ă ă Dac nu ar fi f cut acea greşeal fatal , poate c acum nu ar fi stat s adune hainele şi juc riileă ă ă ă ă ă ă fetelor, într-o locuin ce r suna a pustiu. Poate c fusese o greşeal şi faptul c r m sese sţă ă ă ă ă ă ă ă locuiasc în continuare în casa din Fal- keliden. Pernilla se mutase în Munkedal, pentru a fi maiă aproape de familia sa. îns el nu dorise ca fetele s piard c minul pe care şi-1 aminteau. Aşaă ă ă ă

15


c muncea din greu şi încerca s -şi restrâng cât mai mult cheltuielile pentru ca fiicele lui s seă ă ă ă simt ca acas de fiecare dat când veneau în vizit , din dou în dou s pt mâni. îns curândă ă ă ă ă ă ă ă ă avea s nu se mai poat . Sumele pe care trebuia s le pl teasc pentru cas îl zdrobeau. înă ă ă ă ă ă urm toarele şase luni, avea s fie nevoit s ia o decizie. Se aşez greoi pe patul lui M lin,ă ă ă ă ă odihnindu-şi fa a în mâini.ţ

ârâitul telefonului îl trezi din medita ie. Se întinse dup receptorul de lâng patul iuiŢ ţ ă ă M lin.ă

— Dan la telefon... A, bun , Erica... Sunt cam deprimat. Fetele au plecat asear ... Da, ştiu,ă ă şi se vor întoarce curând. Doar c pare lung perioada dintre vizite. Aşadar, ce te fr mânt ?ă ă ă ă

Ascult concentrat. Cuta de îngrijorare ce-i br zda fruntea înc dinainte s r spund laă ă ă ă ă ă telefon se adânci.

— Chiar aşa r u stau lucrurile? Spune-mi dac te pot ajuta cu ceva.ă ăAscult iar, în timp ce Erica vorbi.ă— Da, sigur c pot face asta. Categoric. Dac tu consideri c va fi de ajutor.ă ă ăUrm o nou pauz .ă ă ă— în regul , vin imediat.ăDan închise telefonul şi r mase acolo îngândurat, pre de câteva clipe. Se îndoia pu in că ţ ţ ă

ar fi putut s fie de un real ajutor, îns având în vedere c rug mintea venise din partea Eric i,ă ă ă ă ă nu va ezita s încerce. Odat , demult, ei fuseser un cuplu, îns cu trecerea anilor, deveniseră ă ă ă ă prieteni apropia i. Erica îl ajutase în timpul divor ului de Pernilla, iar Dan ar fi f cut orice pentruţ ţ ă ea. Patrik îi devenise şi el un prieten de n dejde, iar Dan era aproape un obişnuit de-al casei.ă

îşi puse haina şi ieşi cu maşina de pe alee. Avu nevoie de doar câteva minute pentru a ajunge acas la Erica.ă

Femeia deschise de la prima b taie în uş .ă ă— Bun , intr , zise ea, îmbr işându-1 strâns.ă ă ăţ— Bun , unde-i Maia?ăDan se uit ner bd tor în jur dup feti a care devenea cu iu eal bebeluşul lui preferat. îiă ă ă ă ţ ţ ă

pl cea s cread c şi Maia îl îndr gea, la rândul ei.ă ă ă ă ă— Doarme. îmi pare r u.ăErica râse. Ştia c feti a ei cea fermec toare o surclasa cu mult atunci când era vorba s -iă ţ ă ă

câştige afec iunea lui Dan.ţ— Ei, b nuiesc c va trebui s încerc s rezist şi f r ea, îns -mi va fi dor s -i gâdilă ă ă ă ă ă ă ă

gâtule ul ei scump.ţ— Nu- i face griji, se va trezi curând. Haide, intr . Anna doarme la etaj.ţ ăErica f cu semn c tre tavan.ă ă— i se pare o idee bun ? zise Dan, îngrijorat. Poate c n-are chef. Poate c se va sup ra.Ţ ă ă ă ă— Nu-mi spune c unui zdrahon ca tine îi e fric de mânia unei femei, îl tachin Erica,ă ă ă

privind în sus c tre Dan, un ditamai muntele de om. Şi doar pentru c am spus-o la un momentă ă dat, nu vreau s mai aud despre cum i se p rea M riei c semeni cu Dolph Lundgren. în loculă ă ă ă t u, n-aş cita-o în mod voluntar, având în vedere cât de pu in dreptate are în leg tur cuă ţ ă ă ă majoritatea lucrurilor pe care le debiteaz .ă

— Dar chiar îi sem n mult, nu i se pare?ă ţDan adopt o poz , dup care pufni în râs.ă ă ă— Nu, probabil c ai dreptate. Iar zilele mele de macho s-au încheiat cu siguran . Trebuiaă ţă

s -mi scot asta din minte.ă— Mda, Patrik şi cu mine aştept m cu ner bdare ziua când vei avea o prieten cu care să ă ă ă

putem într-adev r purta o conversa ie.ă ţ— Vrei s spui, conform nivelului intelectual înalt al casei? Apropo, cum merge cuă Paradise

Hotel? înc au mai r mas în emisiune prefera ii t i? Cine va ajunge în final ? Doar eşti oă ă ţ ă ă telespectatoare atât de fidel . Sunt sigur c m po i aduce la zi legat de ce se întâmpl în aceaă ă ă ţ ă emisiune educativ , care îi ofer o provocare extraordinar creierului t u însetat de cunoaştere.ă ă ă ă Iar Patrik îmi va putea spune toate scorurile din competi iile sportive suedeze, nu-i aşa?ţ Matematic la nivel înalt, nu alta!ă

— Ha, ha, ha. Pricep aluzia.Erica îl lovi în joac peste bra .ă ţ— Acum fugi sus şi f -te util.ă— Eşti sigur c Patrik ştie în ce se bag ? Cred c voi sta de vorb cu el, referitor la cât deă ă ă ă ă

16


în eleapt e mişcarea lui de a te duce în fa a altarului.ţ ă ţDan ajunsese deja la jum tatea sc rilor.ă ă— Grozav idee! Acum fugi sus!ăLui Dan îi pieri veselia în timp ce urca ultimele trepte. Abia dac o v zuse pe Anna de cândă ă

ea şi copiii se mutaser la Erica şi Patrik. Precum toat lumea din Suedia, şi el urm rise, laă ă ă rându-i, în ziare, povestea tragediei, îns de fiecare dat când o vizita pe Erica, Anna p straă ă ă distan a. Dup cum îi spusese Erica, ea îşi petrecea aproape tot timpul în dormitor.ţ ă

B tu la uş , precaut. Niciun r spuns. B tu din nou.ă ă ă ă— Anna? Bun . Sunt Dan. Pot s intru?ă ăîn continuare, niciun r spuns. R mase acolo, confuz. Nu prea îi convenea situa iaă ă ţ

respectiv , dar îi promisese Eric i c va încerca s-o ajute, aşa c trebuia s -şi dea toat silin a.ă ă ă ă ă ă ţ Inspir profund şi deschise uşa. Anna era întins pe pat; observ c era treaz . Avea ochiiă ă ă ă ă a inti i spre tavan şi îşi inea palmele încrucişate peste stomac. Nici m car nu-şi arunc privireaţ ţ ţ ă ă înspre el atunci când intr în camer .ă ă

Dan se aşez pe marginea patului. în continuare, nicio reac ie.ă ţ— Cum î i merge? Cum te sim i?ţ ţ— Cum i se pare c m simt? zise Anna, f r s -şi mute privirea din tavan.ţ ă ă ă ă ă— Erica îşi face griji pentru tine.— Erica îşi face mereu griji pentru mine.Dan zâmbi.— Aici cam ai dreptate. E ca o mam cloşc , nu-i aşa?ă ă— Asta cu siguran , zise Anna, îndreptându-şi privirea spre el.ţă— îns are cele mai bune inten ii. Iar acum probabil c e mai îngrijorat decât în modă ţ ă ă

obişnuit.— Mda, m-am prins.Anna oft . Suspinul lung şi adânc p ru c -i elibereaz din corp ă ă ă ă nu doar aer, ci mult mai

mult.— Pur şi simplu nu ştiu cum s -mi revin. E ca şi cum aş fi sec tuit de energie. Şi nu simtă ă ă

nimic. Absolut nimic. Nu am re- muşc ri, nu sunt fericit . Nu mai simt nimic.ă ă— Ai discutat cu cineva în leg tur cu toate astea?ă ă— Te referi la un psiholog sau aşa ceva? Erica m tot bate la cap s o fac. Dar nu sunt înă ă

stare s -mi adun for ele. Nu m pot imagina stând acolo şi vorbind cu un str in. Despre Lucas.ă ţ ă ă Despre mine. Pur şi simplu nu-i pot face fa .ţă

— Dar ai...Dan ezit , foiă ndu-se pe marginea patului.— Ai putea s te imaginezi vorbind cu mine? Nu ne cunoaştem prea bine, dar m car nuă ă

sunt un str in.ăSe opri şi aştept cu încordare r spunsul ei. Spera ca femeia s spun da. Brusc, sim i ună ă ă ă ţ

puternic instinct protector la vederea trupului mult prea slab şi a expresiei chinuite din ochii Annei. Sem na atât de mult cu sora ei şi, cu toate acestea, era diferit . O versiune mai speriată ă ă şi mai fragil a Eric i.ă ă

— Nu... nu ştiu, zise ea. Nu ştiu ce s zic. Nu ştiu cu ce s încep.ă ă— Am putea începe cu o plimbare. Iar dac vrei s vorbim, vom vorbi. Dac nu, atunci neă ă ă

vom plimba doar, pentru o vreme. Cum î i sun ?ţ ăîşi d du seama cât de ner bd tor p rea.ă ă ă ăAnna se ridic încet. St tu cu spatele la el pentru o clip , dup care coborî din pat.ă ă ă ă— în regul , hai s mergem la o plimbare. îns doar o plimbare:ă ă ă— Bine, zise el, dând din cap.O conduse pe sc ri, în jos, şi arunc o privire în buc t rie, unde o auzise pe Ericaă ă ă ă

zdr ng nind oale.ă ă— Mergem s ne plimb m, strig el şi, cu coada ochiului, o v zu pe Erica încercând s seă ă ă ă ă

poarte ca şi cum nu ar fi fost mare lucru.— E frig afar , ar fi bine s pui pe tine o jachet , îi spuse el Annei, care îi ascult sfatul şiă ă ă ă

îşi trase pe ea o hain bej de molton, înf şurându-şi un fular mare, alb, în jurul gâtului.ă ă— Eşti preg tit ? întreb el, conştient de nenum ratele în elesuri ale întreb rii.ă ă ă ă ţ ă— Da, cred c da, şopti Anna, urmându-1 afar , în lumina soarelui prim v ratic.ă ă ă ă— Ei bine, crezi c se obişnuieşte vreodat cineva cu asta? întreb Martin, în maşina aflată ă ă ă

17


în drum spre Fj llbaclca.ă— Nu, r spunse Patrik. Sau, cel pu in, aşa sper. Altminteri ar cam fi timpul s -mi schimbă ţ ă

profesia.Vir mult prea rapid la Lângsjo, iar Martin apuc mânerul de deasupra geamului, ca deă ă

obicei. îşi puse în gând s o previn pe noua coleg despre ce însemna s te urci în maşina luiă ă ă ă Patrik. Deşi probabil c era prea târziu. Deja îl înso ise la locul accidentului rutier în diminea aă ţ ţ respectiv , aşa c era posibil s fi tr it pe propria-i piele prima experien sor cu moarteă ă ă ă ţă ă a.

— Cum i se pare? întreb Martin.ţ ă—Cine?Patrik p rea mai ab tut decât de obicei.ă ă— Noua coleg , Hanna Kruse.ă— Pare de treab , zise Patrik.ă— Dar?— Cum adic „dar"?ăPatrik se întoarse pentru a-şi privi colegul, lucru care-1 f cu pe Martin s apuce şi mai tareă ă

mânerul de care se inea.ţ— Iisuse, po i s fii atent la şosea, te rog? Adic , mi s-a p rut c voiai s adaugi ceva.ţ ă ă ă ă ă— Of, nu ştiu.Spre uşurarea lui Martin, Patrik se concentr asupra dmmului.ă— Doar c nu sunt obişnuit cu oameni atât de... ambi ioşi.ă ţ— Şi ce vrei s spui cu asta? râse Martin, f r s poat ascunde faptul c se sim ea uşoră ă ă ă ă ă ţ

insultat.— Hai, nu m în elege greşit. Nu m refer la faptul c i-ar lipsi ambi ia, doar c Hanna e...ă ţ ă ă ţ ţ ă

cum s zic... super-ambi ioas .ă ţ ă— Super-ambi ioas , repet Martin cu scepticism. Ai re ineri în leg tur cu ea fiindc eţ ă ă ţ ă ă ă

super-ambi ioas ? N-ai putea fi mai precis de-atât? Şi apropo, care-i problema cu femeile super-ţ ăam- bi ioase? Doar nu eşti genul care s considere c femeile n-au ce c uta în poli ie, nu?ţ ă ă ă ţ

în clipa aceea, Patrik îşi întoarse din nou privirea de la şosea şi se uit b nuitor spreă ă Martin.

— Cât de bine m cunoşti? Ai impresia c oi fi vreun porc şovin? Unul a c rui logodnic , fieă ă ă ă vorba între noi, câştig de dou ori mai mul i bani decât el? Voiam doar s spun... ah, las-oă ă ţ ă balt , va trebui s te convingi singur.ă ă

Martin t cu pentru o clip , dup care spuse:ă ă ă— Câştig Erica de dou ori mai mult decât tine?ă ăPatrik râse.— Eram sigur c î i va închide gura. Deşi, dac e s fiu complet sincer, asta e înainte deă ţ ă ă

taxe. Mare parte se duce la guvern. Spre norocul nostru. Ar fi fost prea deprimant s fim boga i.ă ţMartin începu şi el s râd .ă ă— Mda, ce mai soart ! Nu e ceva cu care s vrei s te confrun i.ă ă ă ţ— Ai dreptate, s ştii!ăPatrik zâmbi, îns imediat deveni serios. Virar spre cartierul Kullen, acolo unde blocurileă ă

de locuin e se îngr m deau unul într-altul şi parcar maşina. Apoi cei doi r maser pe locţ ă ă ă ă ă pentru o clip , înainte de-a coborî.ă

— Ei bine, s -i d m drumul.ă ă— Mda, zise Martin.Golul din stomac se m rea cu fiecare clip . îns nu mai era loc de întoarcere. Mai bine să ă ă ă

termine odat cu asta.ă— Lars?Hanna intr pe uşa principal , îşi l s geanta jos, îşi ag haina şi-şi puse pantofii peă ă ă ă ăţă

etajera special . Nu primi niciun r spuns.ă ă— Lars? Eşti aici?Sim i neliniştea cum i se strecoar în voce.ţ ă— Lars?Str b tu întreaga cas . Totul era cufundat în linişte. Particule de praf i se împr ştiar înă ă ă ă ă

cale, vizibile în soarele prim v - ratic ce r zbea prin ferestre. Proprietarul nu prea dereticaseă ă ă mult înainte de-a închiria locuin a. îns Hannei îi era greu s se ocupe de asemenea lucruri înţ ă ă perioada aceea. Neliniştea îndep rta orice alte gânduri.ă

18


— LARS?Chemarea i se transform într-un strig t, îns nu auzi decât ecoul propriei voci, ricoşând înă ă ă

pere i.ţHanna continu s -1 caute. Nu era nimeni la parter, aşa c fugi la etaj. Uşa de Ia dormitoră ă ă

era închis . Femeia o deschise cu grij .ă ă— Lars? şopti ea încetişor.B rbatul era întins în pat, pe-o parte, cu spatele la ea. St tea deasupra cuverturii, cu toateă ă

hainele pe el, iar judecând dup r suflarea lui, Hanna îşi d du seama c dormea. Se furişă ă ă ă ă înspre pat şi se întinse lâng el, încol cindu-şi trupul în jurul b rbatului. îi ascult respira ia şiă ă ă ă ţ sim i cum ritmul regulat o leg n încetişor, adormind-o. Iar somnul îi îndep rt toate grijile.ţ ă ă ă ă

— Ce mai spelunc ! zise Uffe, aruncându-se pe unul dintre paturile care-i aşteptau înă camera cea mare.

— Eu cred c va fi distractiv, replic B rbie, op ind în pat.ă ă ă ţ ă— Am zis eu c nu va fi distractiv? râse Uffe. Am zis doar c e o spelunc . îns vom animaă ă ă ă

noi lucrurile, nu-i aşa? Ia privi i doar proviziile.ţSe ridic , ar tând înspre barul bine aprovizionat.ă ă— Ce zice i? S pornim petrecerea?ţ ă— Daaa!Cu to ii aclamar , în afar de Jonna. Nimeni nu b ga în seam camerele ce se roteau înţ ă ă ă ă

jurul lor. Erau mult prea obişnui i cu ele încât s comit o asemenea greşeal de încep tor.ţ ă ă ă ă— Atunci, la naiba, skâl, zise Uffe, înşf când prima bere.ă— Skâl, r spunser to i ceilal i, ridicându-şi sticlele în aer. To i, cu excep ia Jonnei.ă ă ţ ţ ţ ţFata înc st tea pe pat, privindu-i nemişcat .ă ă ă— Care-i problema ta? o repezi Uffe. N-ai de gând s bei o bere cu noi? Nu suntem destulă

de buni încât s bei cu noi sau ce?ăCu to ii o privir ner bd tori pe Jonna. Erau pe deplin conştien i c un conflict d dea bineţ ă ă ă ţ ă ă

la TV, iar dorin a lor comun era caţ ă Fucking Tanum s fie o emisiune de succes.ă— Pur şi simplu n-am chef, zise Jonna.Evit s dea cu ochii de Uffe.ă ă— „Pur şi simplu n-am chef", se maimu ri acesta, imitând-o pe un ton fals.ţăSe uit în jur pentru a se asigura c avea suportul celorlal i, apoi continu , v zândă ă ţ ă ă

ner bdarea din privirile lor.ă— Ce dracu', oi fi vreo abstinent ? Credeam c suntem aici pentru a PE-TRE-CEEE!ă ăîn l sticla şi lu o duşc bun .ă ţă ă ă ă— Nu e abstinent , îndr zni B rbie s spun .ă ă ă ă ăO privire ucig toare din partea lui Uffe o f cu s tac .ă ă ă ă— L sa i-m în pace, zise Jonna, balansându-şi nervoas picioarele. M duc un pic afar , îiă ţ ă ă ă ă

anun , Iuându-şi pe ea jacheta militar larg , ce st tea ag at pe un scaun din apropiere.ţă ă ă ă ăţ ă— N-ai decât, url Uffe în urma ei. Du-te naibii, ratato!ăRâse tare şi desf cu înc o bere. Apoi se uit din nou în jur.ă ă ă— Ce sta i aşa, e o PETRECERE!ţ Sk llăDup câteva clipe de t cere stingher , un râset nervos începu s se împr ştie. Apoi ceilal iă ă ă ă ă ţ

îşi în l ar sticlele şi începu dezm ul. Camerele video zumz ir în continuare, alimentându-leă ţ ă ăţ ă ă pofta de a bea. Era grozav s fie din nou la TV.ă

— Tat , soneria! strig Sofie, dup care se întoarse la convorbirea ei telefonic .ă ă ă ăOft .ă— Tata se mişc aşa de încet. Nu suport s stau aici, f r s fac nimic. Num r pe degeteă ă ă ă ă ă

zilele pân când m pot duce înapoi la mama şi la Kerstin. Tipic — eu trebuie s stau în casă ă ă ă azi, când încep film rile laă Fucking Tanum. Toat lumea se duce s vad şi eu ratez tot. Laă ă ă naiba, de ce m mai mir? bomb ni fata. Tat , r spunde, e cineva la uş ! url ea. Sunt preaă ă ă ă ă ă mare ca s tot fac naveta între ştia doi, de parc aş fi vreun copil dintr-un c min dezbinat. însă ă ă ă ă ei nu se pot în elege, aşa c niciunul nu-mi d ascultare. Se poart ca nişte ânci.ţ ă ă ă ţ

Soneria r sun iar prin apartament, iar Sofie âşni în picioare.ă ă ţ— B nuiesc c va trebui s deschid EU ÎNS MI, în cazul sta! url ea, dup care şopti înă ă ă Ă ă ă ă

receptor, pe-un ton mai blând: Uite, o s te sun eu înapoi, probabil c b trânul ascult la c ştiă ă ă ă ă muzica aia groaznic a lui. Pupici, drag .ă ă

Sofie oft şi merse c tre uşa principal .ă ă ă19


— Gata, gata, vin!Deschise brusc uşa, dar fu oarecum şocat s vad doi str ini în uniforme de poli ie.ă ă ă ă ţ— Bun ziua...ă— Tu eşti Sofie?— Da, ce e?Sofie încerc din r sputeri s -şi aminteasc ce-ar fi putut face, încât s -i vin poli ia la uş .ă ă ă ă ă ă ţ ă

Nu reuşea s -şi dea seama despre ce era vorba. Bine, poate c dusese pe furiş câteva b uturiă ă ă slab alcoolizate la ultima serbare şcolar şi probabil c mersese de câteva ori cu scuterul tunată ă al lui Ola, îns îi venea greu s cread c poli iştilor le-ar fi p sat de asemenea abateri triviale.ă ă ă ă ţ ă

— E acas tat l t u? întreb poli istul mai în vârst .ă ă ă ă ţ ă— Mda, zise Sofie; acum era de-a dreptul panicat : „Ce-o fi f cut tata?"ă ă— Am dori s st m de vorb cu voi, împreun , r spunse poli istul mai tân r, cu p r roşcat.ă ă ă ă ă ţ ă ăSofie nu-şi putu înfrâna gândul c b rbatul n-ar ta r u deloc. De altfel, nici cel lalt nu eraă ă ă ă ă

de lep dat. îns era atât de b trân. Probabil c avea cel pu in treizeci şi cinci de ani.ă ă ă ă ţ— Intra i.ţSe d du la o parte, l sându-i s intre în hol. în timp ce ei îşi scoaser pantofii, tân ra seă ă ă ă ă

îndrept spre sufragerie. Dup cum îşi imaginase, tata st tea acolo, cu c ştile imense pe urechi.ă ă ă ă Cu siguran c asculta vreo oribilitate cântat de Wizex sau Vikings sau Thorleifs. îi f cu semnţă ă ă ă s -şi scoat c ştile. B rbatul le ridic şi o privi întreb tor.ă ă ă ă ă ă

— Tata, sunt aici nişte poli ai care vor s stea de vorb cu noi.ţ ă ă— Poli ia? Poftim? Cine?ţSofie îl v zu cum încearc din r sputeri s -şi dea seama în ce fel de bucluc intraseă ă ă ă ea,

încât s primeasc o vizit din partea poli iei. Fata îi anticip întrebarea.ă ă ă ţ ă— N-am f cut nimic. Pe cuvânt.ăB rbatul îi arunc o privire suspicioas , dar îşi scoase c ştile, se ridic şi ieşi din camer .ă ă ă ă ă ă

Sofie îl urm îndeaproapă e.— Ce se întâmpl ? întreb Ola Kaspersen, p rând uşor speriat de perspectiva primirii unuiă ă ă

r spuns nedorit la întrebarea sa.ăIntona ia îi tr d originile norvegiene, atât de vagi îns , încât Patrik se gândi c probabilţ ă ă ă ă

trecuser mul i ani de când b rbatul îşi p r sise locurile natale.ă ţ ă ă ă— Am putea lua loc? Apropo, numele meu e Patrik Hedstrom, iar acesta e colegul meu,

Martin Molin.— Sigur. V rog, zise Ola, scuturându-le mâna.ăînc p rea nedumerit.ă ă— Da, urma i-m .ţ ăîi conduse pe cei doi poli işti în buc t rie, dup cum ar fi procedat nou oameni din zece.ţ ă ă ă ă

Nu se ştie de ce, buc t ria p rea mereu locul cel mai sigur atunci când primeşti o vizit dină ă ă ă partea poli iei.ţ

— Aşadar, cu ce v pot ajuta?ăOla st tea lâng Sofie, în vreme ce poli iştii se aşezaser pe nişte scaune în fa a lor. Olaă ă ţ ă ţ

începu imediat s îndrepte ciucurii fe ei de mas . Sofie îi arunc o privire indignat . Nici atunciă ţ ă ă ă nu era în stare s se astâmpere?ă

— Noi...B rbatul care se prezentase drept Patrik Hestrom p rea s ezite, iar Sofie începu s capeteă ă ă ă

o senza ie stranie în stomac. Sim i impulsul de a-şi acoperi urechile şi de-a fredona, aşa cumţ ţ obişnuia s fac pe vremea când era mic , iar mama şi tata se certau, îns era conştient c nuă ă ă ă ă ă putea face asta. Nu mai era o copil .ă

— Ne temem c avem veşti proaste. M rit Kaspersen a murit într-un accident de maşin ,ă ă ă azi-noapte. Ne pare foarte r u.ă

Hedstrom îşi drese iar glasul, îns nu-şi mut privirea. Senza ia de cufundare într-o apă ă ţ ă adânc pe care o avea Sofie se înr ut i, iar fata se chinui s evite conştientizarea veştilor peă ă ăţ ă care tocmai le auzise. Nu putea fi adev rat! Trebuia s fi fost o greşeal . Mama nu ă ă ă putea.fi moart . Pur şi simplu nu era posibil. Weekendul urm tor aveau s mearg la cump r turi înă ă ă ă ă ă Uddeval- la. Stabiliser o întâlnire. Doar ele dou . Una din acele activit i „mam -fiic " înă ă ăţ ă ă leg tur cu care o b tuse la cap de mult vreme şi pe care Sofie se pref cuse c o detest , cuă ă ă ă ă ă ă toate c , în realitate, îi era drag . Când te gândeşti c mama nu ştiuse niciodat c Sofieă ă ă ă ă aştepta cu ner bdare excursiile lor împreun , la cump r turi. Totul se învârtea cu ea. Al turi, îşiă ă ă ă ă

20


auzi tat l chinuindu-se s respire.ă ă— Trebuie s fie o greşeal .ă ăCuvintele b rbatului erau ca un ecou al gândurilor Sofiei.ă— M rit nu poate s fi murit!ă ăGâfâia ca dup o curs istovitoare.ă ă— Din nefericire, nu exist nicio îndoial .ă ăPatrik şov i, dup care spuse:ă ă— Eu... eu însumi am identificat-o. Am recunoscut-o de la magazin.— Dar, dar...Ola îşi c ut vorbele, îns acestea p reau s -i scape. Sofie îl privi surprins . Dintotdeauna,ă ă ă ă ă ă

p rin ii ei îşi s riser reciproc la beregat . Nu şi-ar fi imaginat vreodat c tat l s u înc inea laă ţ ă ă ă ă ă ă ă ă ţ M rit.ă

— Ce... ce s-a întâmplat? se bâlbâi Ola.— Un accident de maşin , cu un singur vehicul implicat, la nord de Sann s.ă ă— Un accident cu un singur vehicul implicat? Ce vre i s spune i? întreb Sofie.ţ ă ţ ăMâinile sale apucaser strâns marginea fe ei de mas , de parc acela ar fi fost singurulă ţ ă ă

lucru care-o ancora în realitate.— A virat ca s evite o c prioar sau aşa ceva? Mama conducea cam de dou ori pe an. Deă ă ă ă

ce-a plecat asear cu maşina?ăîi privi pe poli iştii afla i dinaintea sa şi îşi sim i inima sp r- gându-i pieptul. Din felul în careţ ţ ţ ă

priveau în jos, spre mas , era evident c nu le spuneau chiar tot. Ce s fi fost? Aştept în linişteă ă ă ă un r spuns.ă

— Credem c a avut de-a face cu alcoolul. E posibil s fi condus sub influen a b uturiloră ă ţ ă alcoolice. îns nu ştim sigur; rezultatele anchetei ne vor spune mai multe.ă

Hedstrom o privi int pe Sofie. Fetei nu-i venea a-şi crede urechilor. Se uit spre tat l ei,ţ ă ă ă apoi iar spre Patrik.

— V bate i joc de mine? Trebuie s fie o greşeal . Mama nu bea niciodat . Niciun strop.ă ţ ă ă ă N-am v zut-o bând nici m car un pahar cu vin. Era complet împotriva alcoolului. Spune-le!ă ă

Sofie se sim i cuprins de o speran nebuneasc . N-avea cum s fie mama! îi aruncţ ă ţă ă ă ă tat lui s u o privire încrez toare. B rbatul îşi drese vocea.ă ă ă ă

— Da, aşa e. M rit nu bea niciodat . Nici cât timp am fost c s tori i şi, din câte ştiu, niciă ă ă ă ţ dup aceea.ă

Sofie c ut s -i întâlneasc privirea, pentru a se convinge c şi el nutrea, la rându-i,ă ă ă ă ă aceeaşi speran ca şi ea, îns Ola evit s o priveasc . El spusese ceea ce trebuia, ceea ce, înţă ă ă ă ă mintea fetei, confirmase faptul c totul era o neîn elegere, îns cu toate acestea, ceva îi p rea...ă ţ ă ă nelalocul lui. Alung acea senza ie şi le vorbi poli iştilor.ă ţ ţ

— A i auzit? Sigur a i f cut o greşeal . Nu poate fi mama! A i vorbit cu Kerstin? E acas ?ţ ţ ă ă ţ ăPoli iştii schimbar o privire. De data aceea, vorbi cel roşcat.ţ ă— Am fost s st m de vorb cu Kerstin. Se pare c azi-noapte ea şi M rit s-au certat.ă ă ă ă ă

Mama ta a plecat ca o vijelie şi a luat cheile de la maşin . De atunci, nimeni n-a mai v zut-o.ă ă Şi...

Martin îşi privi colegul.— Şi sunt destul de sigur c e M rit, spuse Patrik. Am mai v zut-o la magazin şi amă ă ă

recunoscut-o imediat. în orice caz, nu ştim cu siguran dac a b ut sau nu. Credem asta fiindcţă ă ă ă am sim it miros de alcool pe scaunul şoferului. Dar nu suntem siguri. Aşa c se poate s existeţ ă ă o alt explica ie. îns f r îndoial era mama ta. îmi pare foarte r u.ă ţ ă ă ă ă ă

Sentimentul nepl cut din stomacul Sofiei se reîntoarse. Se amplific pân când gura îi fuă ă ă cuprins de un gust de fiere. Urmar apoi şi lacrimile. Sim i pe um r mâna tat lui s u, dar seă ă ţ ă ă ă scutur . To i acei ani de veşnice neîn elegeri st teau dinaintea lor. Toate certurile, atât înainte,ă ţ ţ ă cât şi dup divor ul p rin ilor s i, toate porc riile, toate bârfele, toat ura. Toate solidificateă ţ ă ţ ă ă ă acum într-un singur nod, în mijlocul întregii am r ciuni. Nu mai fu în stare s asculte. O zbughiă ă ă pe uş , în vreme ce trei perechi de ochi se a intir asupra ei.ă ţ ă

Prin geamul de la buc t rie, Erica auzi dou voci fericite. Râsetele erau în buşite de uşaă ă ă ă principal , îns când aceasta fu deschis , zgomotul cuprinse întreaga cas . Eric i nu-i venea s -ă ă ă ă ă ăşi cread ochilor. Anna zâmbea, nu for at sau amabil, dup cum se întâmpla de fa cu copiii, înă ţ ă ţă încercarea de a-i calma, ci sincer, cu gura pân la urechi. Ea şi Dan discutau binedis- puşi, iară obrajii le erau rumeni dup scurta plimbare prin aerul prim v ratic.ă ă ă

21


— Salut, v-a i sim it bine? întreb Erica precaut , în timp ce puse înapoi vasul în cafetier .ţ ţ ă ă ă— Da, a fost superb afar , spuse Anna, zâmbind c tre Dan. A fost aşa pl cut s -mi întindă ă ă ă

un pic oasele. Am mers tocmai pân în Br cke şi înapoi. Vremea a fost aşa senin şi însorit ,ă ă ă ă unii copaci erau deja înmuguri i şi...ţ

Fu nevoit s se opreasc pentru a-şi trage sufletul.ă ă ă— Şi ne-am sim it extrem de bine, ad ug Dan, în vreme ce-şi scoase haina. Aşadar, neţ ă ă

oferi o cafea sau o p strezi pentru al i oaspe i?ă ţ ţ— Nu fi prostu , m gândeam c am putea s bem to i trei câte o ceaşc . Dac ave i chef,ţ ă ă ă ţ ă ă ţ

zise Erica, aruncându-i o privire scurt Annei.ăînc îi p rea o situa ie delicat atunci când trebuia s -i vorbeasc surorii sale, temându-seă ă ţ ă ă ă

s nu strice veselia ce-o cuprinsese brusc pe Anna.ă— Sigur. De mult nu m-am mai sim it aşa vioaie, spuse Anna, aşezându-se la masa dinţ

buc t rie.ă ăLu ceaşca pe care i-o întinse Erica, turn pu in lapte, apoi o inu între palme, înc lzindu-ă ă ţ ţ ă

le.— Exact lucrul de care aveam nevoie.Obrajii rumeni îi iluminau chipul. Inima Eric i st tu în loc atunci când o privi pe Annaă ă

zâmbind. Trecuse atât de mult vreme de când o v zuse aşa. Atât de mult vreme de cândă ă ă Anna avusese şi o altfel de expresie, pe lâng cea îndoliat şi ab tut . îl privi recunosc toare peă ă ă ă ă Dan. Nu fusese pe de-a-ntregul sigur c procedase corect atunci când îl rugase s vin pentruă ă ă ă a sta de vorb cu Anna, îns avusese o b nuial c , dac exista cineva care s o fi putut ajuta,ă ă ă ă ă ă ă atunci el ar fi fost persoana potrivit . Erica tot încercase în ultimele luni, îns realizase într-ună ă final c nu era ea cea care s -şi scoat sora din starea aceea jalnic .ă ă ă ă

— Dan m-a întrebat cum merg preg tirile de nunt , îns trebuie s recunosc c n-am ştiută ă ă ă ă ce s -i r spund. Probabil c mi-ai zis, îns n-am fost prea receptiv în ultima vreme. Aşadar,ă ă ă ă ă cam cât de departe a i ajuns? Totul e rezervat şi preg tit?ţ ă

Anna sorbi o gur de cafea şi o privi întreb tor pe Erica.ă ăDeodat , ea p ru atât de tân r şi lipsit de griji. Aşa cum fusese înainte de a-1 cunoaşteă ă ă ă ă

pe Lucas. Erica îşi îndep rt repede acele gânduri. Nu dorea s strice momentul, pomenindu-1ă ă ă pe nenorocitul acela.

— Ei bine, în ceea ce priveşte lucrurile de rezervat şi comandat, suntem la zi. Avem programare la biseric , am depus avansul la Stora Hotel şi cam atât am rezolvat pân acum.ă ă

— Dar Erica, nunta e peste şase s pt mâni! Ce rochie ai? Ce vor purta copiii? Ce fel deă ă buchet de mireas vei avea? Ai vorbit la Stora Hotel în leg tur cu meniul? A i rezervat camereă ă ă ţ pentru invita i? E gata schema locurilor de la mas ?ţ ă

Erica îşi ridic mâna, râzând. Maia le privea fericit din scaunul ei înalt, f r s cunoască ă ă ă ă ă motivul întregii veselii.

— Calmeaz -te. Dac vei continua aşa, o s regret c a reuşit Dan s te scoale din pat.ă ă ă ă ăZâmbi şi-i f cu semn cu ochiul, pentru a-i ar ta c glumea.ă ă ă— Bine, bine, zise Anna. Nu mai zic nimic. A, ba da, mai e ceva — ai vorbit în leg tur cuă ă

muzica?— Nu, nu şi iar nu, r spuns care probabil e valabil pentru toate celelalte întreb ri, dină ă

nefericire, suspin Erica. N-am... apucat s fac toate astea.ă ăAnna deveni brusc serioas .ă— N-ai apucat fiindc te-ai îngrijit de trei copii. Iart -m , Erica, f r îndoial nu i-a fostă ă ă ă ă ă ţ

uşor în ultimele luni. îmi doresc s fi...ăîşi întrerupse fraza, iar Erica v zu ochii surorii sale umplân- du-se de lacrimi.ă— Gata, gata, e-n regul . Adrian şi Emma au fost nişte îngeraşi, iar în timpul zilei sunt laă

gr dini , aşa c n-a fost o povar prea mare. îns le-a fost dor de mama lor.ă ţă ă ă ăAnna îi zâmbi cu am r ciune. Dan se amuza cu Maia, încercând s nu intervin înă ă ă ă

conversa ia celor dou . Lucrurile acelea le priveau doar pe Erica şi pe Anna.ţ ă— O, Dumnezeule, gr dini a!ă ţErica s ri ca ars şi se uit la ceasul mare de pe perete.ă ă ă— Sunt în mare întârziere. Trebuie s -i iau de la gr dini . Eva o s fie foc şi par dac nu-iă ă ţă ă ă ă

dau zor.— îi iau eu azi, spuse Anna, ridicându-se. D -mi cheile de la maşin .ă ă— Eşti sigur ?ă

22


— Da, sunt sigur . Tu i-ai luat în fiecare zi, aşa c azi e rândul meu.ă ă — Or s fie aşaă entuziasma i, spuse Erica, aşezându-se la loc.ţ

— Da, aşa e, zâmbi Anna în timp ce lu cheia de pe blatul de lucru din buc t rie.ă ă ăSe întoarse atunci când ajunse în hol.— Dan... mul umesc. Aveam nevoie de asta. A fost grozav s stau de vorb cu tine.ţ ă ă— Ei, nicio problem . Mi-a f cut pl cere. Am putea s facem o plimbare şi mâine, dacă ă ă ă ă

vremea ne permite. Lucrez pân la trei f r un sfert, ce p rere ai de o tur de o or prin p dure,ă ă ă ă ă ă ă înainte s mergi la gr dini dup copii?ă ă ţă ă

— Sun grozav. îns acum trebuie s m gr besc, altminteri Eva o s fie furioas , sau cumă ă ă ă ă ă ă te-ai exprimat tu, Erica?

Mai zâmbi o ultim dat , dup care se f cu nev zut , pe uşa principal .ă ă ă ă ă ă ăErica se întoarse c tre Dan.ă— Apropo, ce naiba a i f cut în timpul plimb rii? A i fumat iarb împreun ?ţ ă ă ţ ă ăDan râse.— Nu, nicidecum. Anna avea doar nevoie de cineva cu care s stea de vorb . A fost ca şiă ă

cum s-a rupt un baraj. Când, într-un final, a început s vorbeasc , n-o mai puteai opri.ă ă— Eu încerc s stau de vorb cu ea de luni întregi, spuse Erica.ă ăNu putu s nu se simt uşor r nit .ă ă ă ă— Erica, ştii doar cum stau lucrurile între voi, zise Dan pe un ton calm. Ave i multeţ

divergen e. Poate c nu-i e uşor Annei s stea de vorb cu tine. Sunte i mult prea apropiate unaţ ă ă ă ţ de cealalt , atât în sensul bun, cât şi în cel r u. îns când ne plimbam, mi-a zis c v e extremă ă ă ă ă de recunosc toare ie şi lui Patrik fiindc a i fost atât de dispuşi s o ajuta i şi, mai presus deă ţ ă ţ ă ţ toate, fiindc tu ai fost atât de grozav cu copiii.ă ă

— A zis ea asta?Erica realiz cât de dornic de apreciere p ruse. Era atât de obişnuit s aib grij deă ă ă ă ă ă ă

Anna şi o f cea cu drag inim , îns pe cât de egoist ar fi sunat, dorea ca Anna s fieă ă ă ă ă recunosc toare pentru ajutorul primit.ă

— Aşa a zis, r spunse Dan, punându-şi mâna pe a ei.ăSenza ia era familiar şi pl cut .ţ ă ă ă— îns toat discu ia legat de nunt a fost oarecum îngrijor toare, continu Dan. Crezi că ă ţ ă ă ă ă ă

vei reuşi s rezolvi totul în şase s pt mâni? S -mi spui dac ai nevoie de ajutorul meu.ă ă ă ă ăSe maimu ri în fa a Maiei, care se amuz copios.ţă ţ ă— Ce-ai putea face tu? pufni Erica, turnând înc pu in cafea. Mi-ai alege rochia deă ţ ă

mireas , sau ce?ăDan râse.— O, da, s-ar dovedi un real succes. Nu, îns aş putea, de exemplu, s le asigur invita iloră ă ţ

t i câteva paturi la mine acas . Dac ai nevoie de asta. Am o gr mad de spa iu.ă ă ă ă ă ţDeveni serios, şi Erica ştiu exact ce gânduri îl h ituiau.ă— Ştii, o s se rezolve totul. Va fi mai bine.ă— Crezi? spuse el îmbufnat, sorbindu-şi cafeaua. Dumnezeu ştie! îmi lipsesc atât de mult.

Uneori am senza ia c m dezintegrez de tot.ţ ă ă— î i e dor de copii, sau de Pernilla şi de copii?ţ— Nu ştiu. B nuiesc c şi una, şi alta, cu toate c am acceptat faptul c Pernilla şi-a v zută ă ă ă ă

mai departe de via . Dar mi-e foarte greu c nu le pot vedea zilnic pe fete. Nu sunt acolo cândţă ă se trezesc sau când se duc la şcoal , nu pot s iau cina cu ele, s -mi spun cum le-a mers înă ă ă ă ziua respectiv . Toate chestiile astea. în schimb, stau toat s pt mâna în casa aia. E atât deă ă ă ă goal , încât are ecou. Am vrut s-o p strez, ca s nu-şi piard şi c minul în care au copil rit, însă ă ă ă ă ă ă acum nu sunt sigur c -mi voi mai putea permite asta pentru prea mult timp. S-ar putea s fiuă ă nevoit s o vând în urm toarele şase luni.ă ă

— Crede-m , am trecut şi eu prin asta, zise Erica, referindu-se la faptul c Lucas fusese câtă ă pe ce s le vând casa. Casa în care se aflau în clipa aceea, c minul în care crescuser ea şiă ă ă ă Anna.

— Pur şi simplu nu ştiu ce s mai fac cu via a mea, oft Dan, trecându-şi mâinile prin p rulă ţ ă ă lui scurt şi blond.

— Cine sunt persoanele astea vesele din buc t rie?ă ăFur întrerup i de vocea lui Patrik, venind din hol.ă ţ— St team de vorb în leg tur cu ce ar trebui s fac Dan cu casa lui, r spunse Erica,ă ă ă ă ă ă ă

23


ridicându-se pentru a-şi s ruta viitorul so .ă ţMaia observase, la rându-i, c b rbatul din via a ei intrase pe uş , iar în clipele acelea,ă ă ţ ă

feti a flutur nebuneşte din mâini pentru a fi luat în bra e.ţ ă ă ţDan o privi şi gesticul , teatral.ă— Ce vrea s fie asta? Credeam c era ceva între noi doi. Şi ca s vezi, m dai la o parte,ă ă ă ă

pentru primul tip care intr pe uş . Puştii din ziua de azi... Pe cuvântul meu! Nu recunoscă ă adev rata calitate atunci când o v d.ă ă

— Bun , Dan, zise Patrik şi îl b tu, râzând, pe um r.ă ă ăApoi o lu în bra e pe Maia.ă ţ— Da, tati e primul pe lista acestei feti e, spuse el, dându-i Maiei un s rut şi frecându-şiţ ă

barba epoas de gâtul acesteia, şi f când-o s chi ie, încântat .ţ ă ă ă ţă ă— Apropo, Erica, nu trebuie s -i iei pe copii de la gr dini ?ă ă ţăErica f cu o pauz teatral , dup care spuse, cu un zâmbetă ă ă ălarg: ^— îi ia Anna.— Ce-ai zis? îi ia Anna?Patrik p ru uluit, dar şi încântat.ă— Da, eroul de fa a dus-o pe Anna la o plimbare, dup care au fumat nişte iarb şi...ţă ă ă— Nu-i adev rat, potoleşte-te! râse Dan, întorcându-se spre Patrik. Uite cum stau lucrurile.ă

Erica m-a sunat s m întrebe dac o pot convinge pe Anna s mearg la o plimbare, ca s seă ă ă ă ă ă mai dezmeticeasc un pic. Iar Anna a fost de acord, aşa c am f cut o plimbare lung şiă ă ă ă frumoas . Faptul c a ieşit din cas pare s -i fi f cut mult bine.ă ă ă ă ă

— Asta pe pu in spus, remarc Erica, ciufulindu-1 pe Dan. Ce zici, nu vrei s te culci peţ ă ă laurii recunoştin ei noastre şi s r mâi la cin ?ţ ă ă ă

— Depinde. Ce-i de mâncare?— F r îndoial , eşti un r sf at, spuse Erica, râzând. în orice caz, avem tocan de pui şiă ă ă ă ăţ ă

orez cu avocado şi iasomie.— în regul , batem palma.ă— îmi pare bine c ne-am putut ridica la standardele tale înalte, domnule Gurmand.ă— Asta va r mâne de v zut, dup ce gust totul.ă ă ă— Ah, revino i, spuse Erica şi se ridic pentru a începe s preg teasc cina.ţ ă ă ă ăSe sim ea bine. Fusese o ziţ bun . O ziă foarte bun . Seă întoarse s -1 întrebe pe Patrik cum îiă

mersese lui.2Binelepre\'cilcise asupra r ului. îns ... chiar aşa s fi fost? Uneori nu era atât de sigur, înă ă ă

special atunci când, pe timp de noapte, coş- mamrile îl f ceau s se r suceasc de pe-o parteă ă ă ă pe alta. Acum îns , pe timp de zi, era cum nu se putea de sigur c binele prevalase. Sim ea râulă ă ţ doar sub forma unor spectre ce pândeau pe la col uri, necutezând s -şi arate chipul slut. Lucruţ ă care lui îi convenea de minune.

Amândoi o iubiser . Incredibil de mult îns probabil c el o iubise cel mai mult. Şi probabilă ă ă c şi sentimentele ei fuseser pe m sur . Avuseser ceva special. Nimic n-ar fi putut sta între eiă ă ă ă ă doi. Lucrurile hidoase şi murdare lunecau, f r a se lipi de ei.ă ă

Sora lui îi privise f r gelozie. Ştia c îi era dat s vad ceva unic. Ceva cu care nicicând n-ă ă ă ă ăar fi putut concura. Iar ei o induseser şi pe ea. O asimilaser în iubirea lor, permi ându-i să ă ţ ă fac , la rându-i, parte din ea. Nu avea motiv de gelozie. într-o asemenea dragoste, s fiiă ă îng duitor cu cel lalt era un lucru de care pu ini oameni aveau parte.ă ă ţ

Tocmai pentru c îi iubea nem rginit, ea le restfic ionase lumea. Iar ei consim iser cuă ă ţ ţ ă gratitudine acea încorsetare. De ce ar fi avut nevoie de altcineva? De ce s fi fost împov ra i deă ă ţ toat meschin ria ce ştiau c exista în afar ? El n-ar fi fost în stare s fac fa acolo, înă ă ă ă ă ă ţă exterior. Aşa spusese ea. Era într-atât de predispus la accidente. Deseori se întâmpla ca el să scape obiecte din mân , s d râme lucruri sau s le fac nd ri. Dac le-ar fi dat drumul înă ă ă ă ă ţă ă ă lume, ar fi p it treburi îngrozitoare. O persoan stângace precum el nu s-ar fi descurcatăţ ă niciodat . îns ea o spusese mereu într-atât de iubitor. „Neîndemânaticul ă ă meuobişnuia s -lă alinte. „Micul meu neîndemânatic."

Dragostea femeii îi era de ajuns. Şi îi era de ajuns şi surorii lui. Cel pu in, în marea parte aţ timpului.

întreaga poveste era stranie. Jonna aşez f r tragere de inim toate produsele pe bandaă ă ă ă mobil , pentru a putea scana codul.ă Big Brother fusese floare la ureche în compara ie cu asta.ţ

24


Acum era aşa de aiurea! Cu toate c nu prea avea de ce s se plâng . Urm rise sezoaneleă ă ă ă precedente ale emisiunii, deci era conştient c aveau s locuiasc şi s munceasc în aceaă ă ă ă ă ă cloac în care nimeriser . Dar chiar la casa de marcat, într-un nenorocit de supermarket ICA! Laă ă asta chiar nu se aşteptase. Singura ei consolare o reprezenta faptul c B rbie ajunsese, laă ă rându-i, acolo. Era la casa din spatele Jonnei, cu sânii silicona i înghesui i într-un şor roşu. Şiţ ţ ţ toat diminea a, Jonna fusese nevoit s -i asculte p l vr geala stupid cu to i clien ii, începândă ţ ă ă ă ă ă ă ţ ţ cu tineri imaturi, cu voci pi ig iate, şi terminând cu b trâni dezgust tori, care încercau s seţ ă ă ă ă dea la B rbie. Nu realizau c n-aveau ce vorbi cu o fat ca B rbie? Nu trebuia decât s -iă ă ă ă ă cumpere câteva pahare de b utur , dup care, cu toat viteza, înainte! Idio ii!ă ă ă ă ţ

— Vai, ce distractiv o s fie s te vedem la TV. Şi s ne vedem şi or şelul, bineîn eles. Nuă ă ă ă ţ mi-aş fi imaginat vreodat c vom ajunge mari vedete aici, în Tanumshede.ă ă

B trâna cea toant se f lea în fa a casei de marcat, oferind din când în când un zâmbet deă ă ă ţ încântare camerei prinse de tavan. Era atât de neghioab încât nici m car nu-şi d duse seamaă ă ă c prin asta avea s -şi garanteze excluderea din orice segment din emisiune. Privitul direct înă ă camera de filmat era complet interzis.

— Face trei sute cincizeci de coroane şi cincizeci de ore, zise Jonna plictisit , holbându-seă la duduie.

— în regul , pl tesc cu cârdul, zise femeia obsedat de televiziune, trecându-şi cârdul deă ă ă credit VISA prin aparat. Iar acum trebuie s introduc codul, ciripi ea.ă

Jonna oft . Se întreb dac ar fi putut chiuli în ziua aceea. De regul , produc torii iubeauă ă ă ă ă certurile cu directorii de casting, îns poate c era un pic cam devreme pentru asta. Probabil că ă ă avea s fie nevoit s strâng din din i în prima s pt mân . Dup aceea, putea s se tot in deă ă ă ă ţ ă ă ă ă ă ţ ă n zbâtii.ă

Se întreb dac mama şi tata aveau s stea luni pe canapea şi s se uite la televizor.ă ă ă ă Probabil c nu. Ei nu aveau niciodat timp pentru asemenea distrac ii triviale, precum uitatul laă ă ţ televizor. Erau doctori, aşa c timpul lor era mult mai pre ios decât al tuturor celorlal i oameni.ă ţ ţ Ceasurile pe care le-ar fi petrecut ui- tându-se la emisiunea Robinson sau stând cu ea, la drept vorbind, ar fi putut fi folosite pentru o opera ie de bypass sau un transplant de ficat. Jonna eraţ doar egoist fiindc nu în elegea asta. Tata o luase chiar la spital cu el, pentru a putea vedeaă ă ţ opera ia pe cord deschis în cazul unui copil de zece ani. Voia ca ea s priceap motivul pentruţ ă ă care slujbele lor erau atât de importante, motivul pentru care ei nu puteau petrece atât de mult timp cu ea precum şi-ar fi dorit. El şi mama aveau un har, acela de a putea ajuta al i oameni, şiţ era obliga ia lor s îl foloseasc aşa cum se cuvenea.ţ ă ă

Ce mai baliverne! De ce mai f cuser copii dac nu aveau timp pentru ei? De ce nuă ă ă ziseser „la naiba cu copiii", pentru a-şi putea petrece dou zeci şi patru de ore pe zi cu mâinileă ă pân la cot în toracele cuiva?ă

în ziua de dup vizita la spital, ea începuse s se taie singur . Fusese atât de grozav. Dină ă ă clipa în care cu itul îi f cuse prima crest tur în piele, sim ise cum anxietatea îi dispare. Deţ ă ă ă ţ parc s-ar fi prelins prin rana de pe bra . Disp rând odat cu sângele care se scurgea încetişor,ă ţ ă ă stacojiu şi fierbinte. Iubea s -şi vad propriul sânge. Iubea s simt atingerea cu itului, a lameiă ă ă ă ţ sau a altor obiecte blestemate, aflate la-ndemân , care aveau s -i reteze neliniştea adâncă ă ancorat în piept.ă

Descoperi, de asemenea, c singurele momente în care observau prezen a ei erau acelea.ă ţ Sângele îi f cea s -şi îndrepte aten ia asupra ei şi s oă ă ţ ă vadă cu adev rat. îns şocul se dovedeaă ă din ce în ce mai pu in intens, de fiecare dat . Cu fiecare ran , cu fiecare cicatrice, efectulţ ă ă asupra anxiet ii se diminua. Şi, în Ioc s o priveasc îngrijora i, aşa cum f cuser la început,ăţ ă ă ţ ă ă p rin ii ei se uitau acum la ea plini de resemnare. Sc paser frâiele, aşa c se hot râser s -iă ţ ă ă ă ă ă ă ajute, în schimb, pe cei ce puteau fi salva i. Oameni cu inimi deteriorate sau organe interne careţ încetaser s mai func ioneze şi trebuiau înlocuite. Fiica lor nu prezenta nimic de genul sta. Laă ă ţ ă ea, singurul lucru care se defectase era sufletul, iar p rin ii s i nu îl puteau repara cu ajutorulă ţ ă unui bisturiu. Aşa c str dania lor încetase.ă ă

Singura iubire disponibil r m sese cea din partea camerelor de filmat şi a oamenilor careă ă ă st teau noapte de noapte în fa a televizoarelor şi o urm reau. Peă ţ ă adev rataă Jonna.

în spatele ei, auzi un b rbat întrebând-o pe B rbie dac îi poate atinge implanturile cuă ă ă silicon. Telespectatorii aveau s iubeasc momentul acela. Jonna ridic inten ionat bra ele,ă ă ă ţ ţ pentru ca urmele de pe ele s fie vizibile. Era singurul mod prin care îi putea face concuren .ă ţă

— Martin, pot intra o clip ? Trebuie s st m de vorb .ă ă ă ă25


— Sigur, intr , tocmai terminam nişte rapoarte.ăîi f cu lui Patrik semn cu mâna s intre.ă ă— Ce s-a întâmplat? Pari îngrijorat.— Ei bine, nu prea ştiu ce s cred în leg tur cu o chestie. Am primit în diminea a astaă ă ă ţ

raportul autopsiei în cazul lui M rit Kas- persen şi m v d nevoit s recunosc, ceva pare extremă ă ă ă de ciudat.

— Ce anume?Martin se aplec spre el, plin de interes. îşi aminti c Patrik tot bomb nise despre asta, înă ă ă

ziua când se produsese accidentul, îns dup aceea, povestea îi zburase din minte. Şi nici Patrikă ă nu mai pomenise nimic pân în momentul de fa .ă ţă

— Ei bine, Pedersen a aşternut pe hârtie tot ce a descoperit. Am şi vorbit cu el la telefon, îns exist o chestiune pe care pur şi simplu nu o putem explica.ă ă

— Spune-mi.Curiozitatea lui Martin sporea cu fiecare secund .ă— înainte de toate, M rit nu a murit în accidentul de maşin . Era deja moart laă ă ă

producerea lui.— Deja moart ? Cum? Ce-a fost, atac de cord sau ceva de genul sta?ă ă— Nu, nu chiar.Patrik se sc rpin în cap în vreme ce studie raportul.ă ă— A murit intoxicat cu alcool. Avea o alcoolemie de 6.1.ă— Glumeşti. 6.1 e de-ajuns s omoare un cal!ă — Exact. Conform lui Pedersen, trebuie c aă

b ut o sticl întreag de votc . într-un timp foarte scurt.ă ă ă ă— Iar cei care o cunoşteau ne-au spus c nu bea niciodat .ă ă— Aşa e. Iar organismul s u nu prezenta semne ale abuzului de alcool, ceea ce probabilă

înseamn c nu avea pic de toleran . Dup spusele lui Pedersen, trebuie c a reac ionată ă ţă ă ă ţ extrem de rapid.

— Aşadar, s-a îmb tat din cine ştie ce motiv. E tragic, bineîn eles, dar uite c asemeneaă ţ ă lucruri se întâmpl din când în când, zise Martin, nedumerit de evidenta îngrijorare a lui Patrik.ă

— Da, aşa s-ar p rea. îns Pedersen a mai g sit ceva care s complice şi mai mult situa ia.ă ă ă ă ţPatrik îşi încruciş picioarele şi r sfoi raportul, pentru a g si paragraful.ă ă ă— Iat . Voi încerca s traduc în termeni mai accesibili. Tot ceea ce scrie Pedersen e atâtă ă

de criptic. Se pare c femeia avea o vân - taie neobişnuit în jurul gurii. Prezint , de asemenea,ă ă ă ă traumatisme în interiorul gurii şi al gâtului.

— Deci, unde ba i cu toate astea?ţ— Nu ştiu, oft Patrik. Pedersen nu a avut destule indicii pentru a putea trage concluziiă

definitive. Nu poate spune cu siguranţă c femeia n-a dat peste cap o sticl întreag deă ă ă b utur , în maşin , dup care s fi murit intoxicat cu alcool, iar vehiculul s fi luat o cotitură ă ă ă ă ă ă ă greşit , pe şosea.ă

— Dar trebuie s fi fost beat cri înaintea producerii accidentului. Ni s-a semnalat vreună ă ţă şofer care s fi condus nebuneşte pe timp de noapte, duminica trecut ?ă ă

— Nu, nu g sesc nimic. Fapt care amplific misterul. Pe de alt parte, nu prea e trafic laă ă ă ora aia din noapte, aşa c poate ceilal i şoferi au fost pur şi simplu norocoşi s nu-i fi stat înă ţ ă cale, zise Patrik, gânditor. îns Pedersen nu a putut g si nicio explica ie pentru leziunea dină ă ţ jurul gurii, aşadar cred c avem suficiente motive pentru a arunca mai îndeaproape o privireă asupra întregii chestiuni. Ar putea fi un caz simplu de şofat în stare de ebrietate, sau poate că nu. Ce p rere ai?ă

Martin şov i pentru o clip .ă ă— Ai zis de la bun început c ai dubii legate de cazul sta. Crezi c Mellberg ne va sus ine?ă ă ă ţPatrik îi arunc o privire, iar Martin râse.ă— Totul depinde de modul în care voi prezenta lucrurile, nu crezi? spuse Patrik.— Bine zis. Totul depinde de prezentare.Patrik râse şi el şi se ridic . Apoi redeveni serios.ă— Crezi c fac din ân ar arm sar? Practic, Pedersen n-a g sit nimic concret care s indiceă ţ ţ ă ă ă

faptul c nu a fost un accident. Dar... în acelaşi timp, exist ceva care nu-mi d pace, spuse el,ă ă ă fluturând raportul autopsiei, primit prin fax. Nici picat cu cear n-aş putea s ...ă ă

Patrik îşi trecu din nou mâna prin p r.ă— Hai s -i d m de cap, zise Martin. Vom începe s punem întreb ri şi s adun m detalii,ă ă ă ă ă ă

26


pentru a vedea încotro duc toate. Poate c te va ajuta s - i aminteşti sau s - i dai seama ceă ă ţ ă ţ anume te sâcâie.

— Bine, în regul . îns mai întâi voi sta de vorb cu Mellberg. Ce-ar fi s mergem maiă ă ă ă târziu s discut m iar un pic cu partenera lui M rit?ă ă ă

— Mie-mi convine, zise Martin, întorcându-se la rapoartele pe care le întocmea. Vino după mine când eşti gata.

— în regul .ăPatrik deja se îndrepta spre ieşire, când Martin îl opri.— Stai o clip , spuse el, ezitând. Am tot vrut s te întreb cum stau lucrurile acas .ă ă ă

Cumnata şi toate cele?Patrik zâmbi, din cadrul uşii.— Suntem un pic mai optimişti. Se pare c Anna începe s ias din h ul în care c zuse.ă ă ă ă ă

Mul umit luiţ ă Dan.— Dan? întreb surprins Martin. Dan al Eric i?ă ă— Poftim? Ce vrei s spui cu „Dan al Eric i"? Acum e Dan al ă ă nostru.— Bine, bine, zise Martin, râzând. Dan al vosfru. îns ce-are el de-a face cu toată ă

povestea?— Ei bine, luni i-a venit Eric i ideea str lucit de a-1 ruga s treac pe la noi şi s stea deă ă ă ă ă ă

vorb cu Anna. Şi a func ionat. Au început s mearg la plimbare împreun , doar ca s discute,ă ţ ă ă ă ă iar asta pare exact ceea ce-i trebuie acum Annei. S-a transformat într-o femeie complet diferit ,ă în doar câteva zile. Copiii sunt foarte bucuroşi.

— E fantastic, spuse Martin, cu sinceritate.— Mda, c bine zici, replic Patrik, lovind uşor cadrul uşii. Ascult , eu m duc acum să ă ă ă ă

vorbesc cu Mellberg, s termin cu asta. Putem sta de vorb mai târziu.ă ă— în regul , zise Martin, întorcându-se la hârtiile sale; un alt aspect al profesiei lui de careă

s-ar fi putut lipsi.Zilele treceau ca într-o imagine cu încetinitorul. Avea senza ia c ziua de vineri şi întâlnireaţ ă

sa la cin n-aveau s mai vin niciodat . Era straniu c gândea astfel, la vârsta lui. Şi chiar dacă ă ă ă ă ă nu era o întâlnire propriu-zis , tot invita ie la cin se chema. Când o sunase pe Rose-Marie,ă ţ ă Mellberg nu avusese niciun plan în minte, aşa c se surprinsese şi pe sine atunci când sugeraseă cina la restaurantul Pensiunii Tanumshede. Portofelul s u avea s fie cu atât mai surprins. Pur şiă ă simplu nu putea în elege ce se petrecea cu el. Mai demult, gândul de a lua masa la unţ restaurant atât de scump precum acela nici m car nu i-ar fi trecut prin minte. Faptul c acumă ă Mellberg era preg tit s pl teasc pentru dou persoane... ei bine, nu, asta pur şi simplu nu îlă ă ă ă ă caracteriza deloc. Totuşi, aspectul sta nu îl deranja. De fapt, aştepta cu ner bdare s admireă ă ă chipul lui Rose-Marie la lumina lumân rilor, în vreme ce dinaintea lor aveau s fie aşezate feluriă ă delicioase de mâncare.

Mellberg scutur uimit din cap, iar cuibul de p r îi alunec peste o ureche. Ce-1 apucase?ă ă ă S fi fost oare bolnav? îşi strânse p rul înapoi în creştetul capului şi îşi atinse fruntea, îns nu,ă ă ă aceasta era rece; şi nu p rea s aib febr . Totuşi, ceva se petrecea. Poate un pic de zah ră ă ă ă ă avea s -i fie de ajutor.ă

Mâna deja i se întinsese c tre una din pr jiturelele cu nuc deă ă ă cocos aflate în sertarul cel mai de jos al biroului, când se auzi o b taie în uş .ă ă

— Da? zise el, iritat.Patrik intr în birou.ă— Scuze, deranjez cumva?— Nicidecum, oft Mellberg, aruncând o ultim privire spre sertar. Intr .Mellberg aveaă ă ă

sentimente amestecate în leg tur cu acest detectiv care, din punctul lui de vedere, era multă ă prea tân r, abia b tând spre vârsta de patruzeci de ani. într-adev r, se comportase bine înă ă ă timpul ultimelor anchete în cazuri de crim şi niciodat nu dovedise lips de respect fa deă ă ă ţă şeful s u, îns Mellberg nu putea sc pa de sentimentul c Hedstrom i se considera superior.ă ă ă ă

— Am primit raportul de la accidentul de luni.— Da? zise Mellberg, pe un ton plictisit.Accidentele rutiere f ceau parte din rutinaă lor.— Ei bine, se pare c exist câteva lucruri ce trebuie clarificate.ă ă— Clarificate?Mellberg deveni brusc interesat.

27


— Da, zise Patrik, aruncând din nou o privire asupra hârtiilor pe care le inea în mân .ţ ă Victima prezint nişte traumatisme pe care nu le putem lega de accidentul propriu-zis. în plus,ă M rit murise de fapt înainte de coliziune. Intoxicat cu alcool. Avea o alcoolemie de 6.1.ă ă

— 6.1? Glumeşti?— Nu, m tem c nu.ă ă— Iar leziunile? spuse Mellberg, aplecându-se în fa .ţăPatrik f cu o scurt pauz .ă ă ă— Prezint urme de traumatisme în interiorul şi în jurul gurii.ă— în jurul gurii? zise Mellberg cu scepticism.— Ştiu c nu e foarte relevant, îns ad ugând la asta faptul c toat lumea a zis c M rită ă ă ă ă ă ă

nu obişnuia s bea, dar şi faptul c avea o alcoolemie anormal de ridicat , lucrurile pară ă ă dubioase.

— Dubioase? îmi ceri s deschid o anchet fiindc î i pare ie ceva dubios?ă ă ă ţ ţMellberg ridic dintr-o sprâncean . Lucrurile erau mult prea vagi pentru gustul lui. Pe deă ă

alt parte, b nuielile lui Patrik se dovediser întemeiate şi alt dat , aşa c nu-şi permitea s nuă ă ă ă ă ă ă le dea aten ie. Chibzui timp de un minut întreg, în vreme ce Patrik îl privi încordat.ţ

— în regul , zise el într-un final. Dedica i câteva ore problemei. Dac voi doi — îmiă ţ ă imaginez c -1 vei lua cu tine pe Molin — g si i ceva care s indice treburi suspecte, atunciă ă ţ ă s pa i în continuare. îns dac nu afla i nimic, atunci nu vreau s mai pierde i timp cu asta. Aiă ţ ă ă ţ ă ţ priceput?

— Da, domnule, zise Patrik, v dit uşurat.ă— în regul , atunci la treab , spuse Mellberg, fluturând din mâna dreapt .ă ă ăStânga era deja în drum spre sertarul cel mai de jos al biroului s u.ăSofie p şi cu grij în untru.ă ă ă— Bun ? Kerstin, eşti acas ?ă ăApartamentul era cufundat în t cere. Verificase, Kerstin nu era la serviciu, la Extra Film;ă

telefonase s spun c e bolnav . Cum era de aşteptat, având în vedere circumstan ele, Sofieă ă ă ă ţ fusese învoit de la şcoal . îns unde ar fi putut fi Kerstin? Sofie merse prin apartament.ă ă ă Deodat , lacrimile o copleşir . îşi sc p rucsacul pe podea şi se aşez în mijlocul covorului dină ă ă ă ă sufragerie, închise ochii pentru a bloca toate senza iile ce-o inundau. Peste tot existau lucruriţ care îi aminteau de M rit. Perdelele pe care le cususe ea, tabloul pe care-1 cump raser atunciă ă ă când se mutase acolo, pernele pe care Sofie nu le umfla niciodat la loc dup ce st teaă ă ă întinsă pe ele, lucru de care M rit se plânsese întotdeauna. Toate acele lucruri triviale, banale, triste,ă care acum r sunau a pustiu. Sofie se enervase mereu pe mama ei şi uriaşe la ea fiindc M rită ă ă avea preten ii şi stabilea reguli. îns , în secret, ea fusese mul umit . Eternele certuri şiţ ă ţ ă înc ier ri de-acas o f cuser pe Sofie s -şi doreasc stabilitate şi reguli precise. Şi, în ciudaă ă ă ă ă ă ă revoltei sale adolescentine, ea se sim ise întotdeauna în siguran , la gândul c mama eraţ ţă ă mereu acolo. Mama. M rit. Acum nu mai r m sese decât tata.ă ă ă

O mân pe um r o f cu s tresar . îşi întoarse capul şi privi în sus.ă ă ă ă ă— Kerstin. Erai acas ?ă— Da, tr geam un pui de somn, zise Kerstin, aşezându-se pe vine lâng Sofie. Cum eşti?ă ă— Of, Kerstin.Numai atât putu s zic Sofie, dup care îşi afund fa a în um rul ei. Kerstin o îmbr iş cuă ă ă ă ţ ă ăţ ă

stâng cie. Nu erau obişnuite cu prea mult contact fizic; Sofie trecuse de etapa îmbr iş riloră ăţ ă atunci când M rit se mutase cu Kerstin. îns de data aceasta, stânjeneala disp ru de-ndat .ă ă ă ă Sofie inhal cu nesa mirosul puloverului pe care îl purta femeia — unul dintre preferateleă ţ mamei sale. Parfumul ei persista în lâna din care era f cut. Mirosul cunoscut o f cu s plâng şiă ă ă ă mai tare, şi sim i cum îi curge nasul pe um rul lui Kerstin. Se retrase.ţ ă

— îmi pare r u, te murd resc.ă ă— Nu conteaz , spuse Kerstin, ştergându-i lacrimile cu degetele. Plângi cât vrei. E... eă

puloverul mamei tale.— Ştiu, zise Sofie, râzând. Şi m-ar fi ucis dac-ar fi v zut c l-am umplut de rimei.ă ă— „Lâna de miel nu poate fi sp lat la o temperatur mai mare de treizeci de grade",ă ă ă

vociferar amândou în acelaşi timp, ceea ce le f cu s pufneasc în râs.ă ă ă ă ă— Hai s st m la masa din buc t rie, zise Kerstin, ajutând-o pe Sofie s se ridice.ă ă ă ă ăAbia în momentul acela, fata observ chipul lui Kerstin — p rea supt şi era cu câtevaă ă

nuan e mai palid decât în mod obişnuit.ţ28


— Dar tu cum te sim i? întreb Sofie, îngrijorat .ţ ă ăKerstin fusese dintotdeauna aşa de... st pân pe situa ie. Sofie se sperie când v zu cum îiă ă ţ ă

tremur mâinile atunci când lu ceainicul şi îl puse pe aragaz.ă ă— în regul , presupun, zise Kerstin, f r s -şi poat opri lacrimile care îi n p dir ochii.ă ă ă ă ă ă ă ăPlânsese atât de mult în ultimele zile, încât era uimit c mai avea înc lacrimi. Apoi lu oă ă ă ă

decizie.— Vezi tu, Sofie, mama ta şi cu mine... Trebuie s î i spun ceva...ă ţSe opri, nesigur de felul în care s continue. Nesigur dac ar fi trebuit s continue înă ă ă ă ă

vreun fel. Dar, spre uluirea sa, v zu cum Sofie începe s râd .ă ă ă— Haide, Kerstin, sper c n-ai de gând s -mi spui despre rela ia ta cu mama, de parc ar fiă ă ţ ă

mare noutate.— Ce anume legat de rela ia dintre noi? întreb Kerstin, cu sufletul la gur .ţ ă ă— C forma i un cuplu şi treburi de genul sta. Pe cine credea i c p c li i?ă ţ ă ţ ă ă ă ţRâse din nou.— Mama îşi muta lucrurile când aici, când dincolo, în func ie de zilele pe care le petreceamţ

eu aici, şi v inea i pe furiş de mân , când credea i c nu m uit. Dumnezeule, ce ridicol! Vreauă ţ ţ ă ţ ă ă s spun, toat lumea e homo sau bi în zilele astea. E aşa la mod .ă ă ă

Kerstin o privi complet n ucit .ă ă— Dar de ce n-ai zis nimic? Dac tot ştiai.ă— Pentru c era aşa grozav. Doar s v urm resc jucându-v rolurile. M amuzamă ă ă ă ă ă

fantastic.— Ca s vezi... zise Kerstin, râzând cu poft .ă ăDup ultimele zile pline de am r ciune şi lacrimi, era aşa o alinare s poat râde atât deă ă ă ă ă

tare încât s r sune buc t ria.ă ă ă ă— M rit te-ar fi strâns de gât dac ar fi aflat c ştiai dintotdeauna, dar n-ai zis nimic.ă ă ă— Probabil c ai dreptate, aprob Sofie, începând şi ea s râd . S v fi v zut. Cum vă ă ă ă ă ă ă ă

strecura i în buc t rie ca s v s ruta i, cum punea i totul la loc de-ndat ce eu plecam la tata.ţ ă ă ă ă ă ţ ţ ă Nu v-a i dat seama ce fars era?ţ ă

— Ştiu ce zici. îns aşa voia M rit.ă ăKerstin deveni serioas . Ceainicul începu s fluiere, iar ea îl folosi, recunosc toare, dreptă ă ă

scuz pentru a se ridica şi a se întoarce cu spatele la Sofie. Lu dou ceşti, puse frunze de ceaiă ă ă în dou strecur tori speciale şi turn apa fierbinte.ă ă ă

— „Apa trebuie l sat s se r ceasc pu in mai întâi", zise Sofie, iar Kerstin se v zuă ă ă ă ă ţ ă nevoit s râd iar.ă ă ă

— Şi eu m gândeam exact la acelaşi lucru. Ne-a educat bine mama ta.ăSofie îi zâmbi.— Da, asta cu siguran aşa e. Deşi probabil c pe mine şi-ar fi dorit s m fi educat un picţă ă ă ă

mai bine.Zâmbetul îi era trist, stând dovad pentru toate promisiunile pe care acum nu mai aveaă

cum s le îndeplineasc , pentru toate aştept rile la nivelul c rora nu mai avea şansa de a seă ă ă ă ridica.

— Ştii, M rit era foarte mândr de tine.ă ăKerstin se aşez la loc şi îi întinse Sofiei o ceaşc de ceai.ă ă— S-o fi auzit cum se f lea cu tine. Pân şi atunci când v certa i r u, spunea: „Chiar areă ă ă ţ ă

nerv puştoaica".— A zis ea asta? Vorbeşti serios? Era mândr de mine? Dar eram atât de înd r tnic .ă ă ă ă— Ei, M rit spunea c tu doar f ceai ceea ce trebuia. încercai s devii independent . Şi...ă ă ă ă ă

având în vedere tot ce s-a întâmplat între ea şi Ola, zise Kerstin ezitând, s-a gândit c eraă extrem de important ca tu s fii pe picioarele tale.ă

Kerstin lu o gur de ceai, dar îşi arse limba. Trebuia s se r ceasc pu in, mai întâi.ă ă ă ă ă ţ— Ştii, îşi f cea griji în leg tur cu asta. Considera c 'divor ul şi toate mizeriile de după ă ă ă ţ ă

aceea te-au... r nit cumva. în primul rând, era îngrijorat c nu aveai s în elegi motivul pentruă ă ă ă ţ care fusese nevoit s pun cap t mariajului. F cuse asta atât pentru binele t u, cât şi pentruă ă ă ă ă ă al ei.

— Da, la început n-am în eles, dar acum, c sunt mai mare, pricep.ţ ă— Vrei s zici, de când ai împlinit cincisprezece ani, o tachi- n Kerstin. La vârsta deă ă

cincisprezece ani primeşti manualul cu toate r spunsurile, toate informa iile despre via ,ă ţ ţă

29


moarte şi eternitate, nu? Mi l-ai putea împrumuta din când în când?— Ei, hai! râse Sofie. Nu voiam s sune aşa. Ce vreau s spun e c am început s -i privescă ă ă ă

pe mama şi pe tata mai degrab ca pe nişte oameni, şi nu ca pe nişte p rin i. Şi probabil c nuă ă ţ ă mai sunt feti a neajutorat a tatei, ad ug ea cu triste e.ţ ă ă ă ţ

Pentru o clip , Kerstin se gândi dac s -i spun Sofiei şi restul poveştii, toate lucrurile deă ă ă ă care încercaser s o scuteasc . Dar momentul veni şi trecu, iar ea îl l s aşa.ă ă ă ă ă

în schimb, îşi b ur ceaiul şi vorbir despre M rit. Râser şi plânser . îns cel mai multă ă ă ă ă ă ă vorbir despre femeia pe care amândou o iubiser , fiecare în felul ei.ă ă ă

— Bun , fetelor, cu ce v servesc ast zi? O baghet Uffe, poate?ă ă ă ăChicotelile încântate ale fetelor ce se înghesuiser în brut rie demonstrar c replica luiă ă ă ă

avusese efectul scontat. Acest lucru îl încuraj pe Uffe s mearg pân la cap t, aşa c lu oă ă ă ă ă ă ă baghet şiă încerc să ă le prezinte ce avea de oferit, fluturându-şi-o prin fa , la nivelul şoldurilor.ţă Chicotelile se transformar în ipete frenetice de bucurie, ceea ce-1 f cu pe Uffe s înceap s -ă ţ ă ă ă ăşi împing bazinul în direc ia lor.ă ţ

Mehmet oft . Uffe era al naibii de obositor. Avusese parte de un tratament aspru atunciă când fusese trimis s lucreze la brut rie al turi de Uffe. Altminteri nu era nimic în neregul cuă ă ă ă slujba respectiv . îi pl cea s g teasc şi aştepta cu ner bdare s înve e mai multe despreă ă ă ă ă ă ă ţ meseria de brutar, îns pur şi simplu nu îşi putea imagina cum avea s reziste cinci s pt mâniă ă ă ă în compania lui Uffe.

— Auzi, Mehmet, de ce nu le ar i şi tu bagheta? Cred c fetele ar vrea s vad oăţ ă ă ă adev rat baghet tuciurie.ă ă ă

— Hai, du-te naibii, zise Mehmet şi începu s aşeze pr jituri Battenberg lâng o tav cuă ă ă ă pricomigdale.

— Te credeam mare donjuan. Şi sunt sigur c fetele n-au mai întâlnit prin zona asta ună tuciuriu. Nu-i aşa, fetelor? A i mai v zut un tuciuriu pân acum?ţ ă ă

Uffe întinse teatral bra ele spre Mehmet, de parc l-ar fi prezentat pe scen .ţ ă ăMehmet începea s se enerveze teribil. Sim i, mai degrab decât v zu, cum camereleă ţ ă ă

prinse pe tavan se concentrar asupra lui, gata s -i captureze fiecare reac ie. Orice nuană ă ţ ţă avea s fie purtat ca vântul şi ca gândul prin cabluri, direct în sufrageriile oamenilor. Lipsa deă ă reac ie însemna lipsa de spectatori. Dat fiind c ajunsese în finala emisiuniiţ ă Fannen, el cunoştea prea bine jocul. Atunci, de ce fusese de acord s ia parte la asta? Timp de cinci s pt mâni, aveaă ă ă s poat locui într-un fel de mediu ocrotit. F r responsabilit i, f r s i se cear s fac nimică ă ă ă ăţ ă ă ă ă ă ă altceva în afar de a fi el însuşi şi de a reac iona. F r s slug reasc la vreo slujb nenorocit ,ă ţ ă ă ă ă ă ă ă plictisit de moarte, doar ca s -şi poat pl ti chiria unui apartament jalnic. F r obliga iiă ă ă ă ă ţ cotidiene care s -i r peasc via a, zi dup zi. F r decep ia c nu se ridicase la nivelulă ă ă ţ ă ă ă ţ ă aştept rilor. Dezam girea pe care o vedea mereu în ochii p rin ilor lui era principalul lucru deă ă ă ţ care fugea. P rin ii s i îşi puseser atâtea speran e în el. Educa ie, educa ie, educa ie. Acelaă ţ ă ă ţ ţ ţ ţ fusese sloganul pe care-1 auzise de-a lungul întregii sale copil rii. „Mehmet, trebuie s cape i oă ă ţ educa ie. Trebuie s profi i de oportunit ile din ara asta extraordinar . în Suedia, oricine poateţ ă ţ ăţ ţ ă face o facultate. Trebuie s studiezi." Iar Mehmet încercase, îns pur şi simplu nu era f cută ă ă pentru asta. Literele şi cifrele nu se legau de el. Familia dorea ca el s devin doctor. Sauă ă inginer. Sau, în cel mai r u caz, s capete o diplom în managementul afacerilor. P rin ii luiă ă ă ă ţ fuseser foarte hot râ i în privin a asta. Toate cele patru surori mai mari urmaser acele treiă ă ţ ţ ă profesii. Dou absolviser Medicina, una era inginer, iar alta se ocupa de afaceri. îns el era celă ă ă mai tân r dintre copii şi ajunsese cumva oaia neagr a familiei. în plus, niciă ă Fcînnen, nici Fuc- king Tanum nu îl f cuser mai bun în ochii familiei sale. Cu toate c el nu şi-a imaginat ce urmaă ă ă s se întâmple. Be iile televizate nici m car nu puteau fi men ionate drept alternativ laă ţ ă ţ ă meseria de doctor.

— Arat -ne bagheta tuciurie, arat -ne bagheta tuciurie, îl sâcâi în continuare Uffe,ă ă încercând s atrag şi participarea publicului de adolescente hlizite.ă ă

Mehmet îşi sim i pieptul clocotind de furie. întrerupse ceea ce f cea şi merse c tre Uffe.ţ ă ă— i-am zis s te potoleşti, Uffe.Ţ ăSimon ieşi de prin cotloanele l untrice ale brut riei, purtând pe bra e o tav mare cu chifleă ă ţ ă

proasp t coapte. Uffe îi arunc o privire mânioas şi cânt ri dac s -i dea sau nu ascultare.ă ă ă ă ă ă Simon îi întinse tava.

— Poftim, mai bine d -le fetelor nişte chifle proaspete.ăUffe ezit , dar într-un final lu tava. Un spasm în col ul gurii tr d faptul c mâinile sale nuă ă ţ ă ă ă

30


erau la fel* de obişnuite cu manevratul t vilor fierbin i, aşa cum erau ale lui Simon, îns Uffe nuă ţ ă avu de ales. Strânse din din i şi le întinsţ e fetelor tava.

— Ei bine, l-a i auzit pe om. Uffe v ofer chifle gratis. Poate c i-a i putea mul umi cu unţ ă ă ă ţ ţ pupic?

Simon îşi d du ochii peste cap, în direc ia lui Mehmet, care-i zâmbi, recunosc tor. îi pl ceaă ţ ă ă de Simon. Era patronul brut riei şi se în eleseser înc de la bun început, din prima zi. Aveaă ţ ă ă ceva special. O leg tur care f cea posibil ca ei doi s se în eleag din priviri. De fapt, era chiară ă ă ă ţ ă uimitor.

Mehmet privi cum Simon se retrase la chiflele sale.Verdea a ivit pe creanga de lâng fereastr îi trezi lui Gos- ta o dorin dureroas . Fiecareţ ă ă ă ţă ă

boboc aducea cu sine promisiunea celor optsprezece gropi e şi a Mândrei Bertha. în curând,ţ nimic nu avea s mai poat sta între b rbat şi crosele lui de golf.ă ă ă

— Ai reuşit s treci de gaura a cincea?ăDinspre uş se auzi o voce feminin , iar Gosta închise iute şi cu stânjeneal jocul de peă ă ă

computer. La naiba, de obicei auzea când se apropia cineva. St tea mereu cu urechile ciuliteă atunci când se juca, lucru care, din nefericire, îi d una capacit ii de conceă ăţ ntrare.

— Eu... doar luam o pauz , se bâlbâi el, jenat.ăColegii s i nu se mai prea bazau pe el - ştia asta, îns pe Hanna o pl cea şi spera s -iă ă ă ă

câştige încrederea, chiar şi pentru o scurt perioad de timp.ă ă— Ei, nu- i face griji, râse Hanna, aşezându-se lâng el. Iubesc jocul acela de golf. La fel şiţ ă

so ul meu, Lars, iar uneori trebuie s ne batem ca s hot râm care din noi s stea la computer.ţ ă ă ă ă îns gaura a cincea e afurisit r u — ai reuşit s treci de ea? Dac nu, î i pot ar ta un truc. Mi-ă ă ă ă ă ţ ăau trebuit ore întregi pân s -mi dau seama.ă ă

F r s aştepte un r spuns, îşi mut scaunul mai aproape de al lui.ă ă ă ă ăLui Gosta abia dac -i venea s -şi cread urechilor.ă ă ă— De s pt mâna trecut m tot chinui la gaura a cincea. Indiferent cum procedez,ă ă ă ă

traiectoria mingii e greşit , fie la stânga liniei de joc, fie la dreapta. Nu în eleg unde anume dauă ţ greş.

— Uite, î i ar t eu, zise Hanna, luându-i mouse-ul.ţ ăCu o mân sigur , d du click pentru a ajunge unde trebuie, f cu nişte manevre peă ă ă ă

computer, iar mingea zbur înainte, aterizând în pozi ia perfect pentru ca Gosta s -i apliceă ţ ă ă urm toarea lovitur .ă ă

— Extraordinar, deci aşa se procedeaz ! Mul umesc!ă ţGosta era profund impresionat.— Mda, nu-i simplu jocul sta, râse Hanna, împingând scaunul înapoi, la o oarecareă

distan fa de colegul s u.ţă ţă ă— Tu şi cu so ul t u juca i şi golf pe teren? întreb Gosta cu un entuziasm nou. Poate c arţ ă ţ ă ă

trebui s juc m o rund împreun .ă ă ă ă— Nu, m tem c nu, zise Hanna, cu p rere de r u. Dar ne-am gândit s ne apuc m. Doară ă ă ă ă ă

c nu g sim niciodat destul timp pentru asta.ă ă ăGosta o pl cea din ce în ce mai mult. La fel ca Mellberg, fusese sceptic atunci când auziseă

c noul coleg avea s fie de sex feminin. Combina ia de sâni şi uniform de poli ie avea cevaă ă ţ ă ţ oarecum straniu, pu in spus. îns Hanna Kruse îi demontase toate prejudec ile. P rea a fi oţ ă ăţ ă femeie cu picioarele pe p mânt, iar Gosta spera ca Mellberg s -şi dea seama de asta şi s nu-iă ă ă fac via a grea.ă ţ

— Cu ce se ocup so ul t u? întreb Gosta. A reuşit s -şi g seasc o slujb prin zon ?ă ţ ă ă ă ă ă ă ă— Da şi nu, r spunse Hanna, pescuind câteva scame invizibile de pe c maşa de laă ă

uniform . A fost destul de norocos încât s capete o slujb temporar , aşa c va trebui să ă ă ă ă ă vedem cum vor decurge lucrurile.

Gosta ridic întreb tor din sprâncene. Hanna râse.ă ă— E psiholog. Şi da, ai ghicit. Va lucra cu participan ii la emisiune, pe parcursul film rilor.ţ ă

Pentru Fucking Tanum, fireşte.Gosta scutur din cap.ă— Probabil c unii dintre noi sunt prea în vârst pentru a g si vreun farmec în toată ă ă ă

povestea — s sari în pat unii cu al ii, s umbli pe şapte c r ri şi s te faci de râs în fa a întregiiă ţ ă ă ă ă ţ ri. Şi de bun voie, pe deasupra! Nu, eu nu v d niciun sens în asta. Pe vremea mea, ne uitamţă ă ă

la emisiuni de calitate precum Hylands horna sau la piesele de teatru TV ale lui Nils Poppe.

31


— Nils şi mai cum? întreb Hanna, ceea ce-1 f cu pe Gosta s se dezumfle.ă ă ăB rbatul oft .ă ă— Nils Poppe. A montat nişte piese de teatru care...Se opri atunci când v zu c Hanna râdea.ă ă— Gosta, ştiu cine e Nils Poppe. Şi Lennart Hyland, la fel. Nu trebuie s pari aşa de ab tut.ă ă— î i mul umesc, zise Gosta. Pentru o clip , m-am sim it de o sut de ani. O epav în toatţ ţ ă ţ ă ă ă

regula.— Gosta, eşti cât se poate de departe de asta, râse Hanna, ridi- cându-se. Joac -te înă

continuare, acum c i-am ar tat cum s treci de gaura a cincea. Meri i s o iei mai uşor oă ţ ă ă ţ ă vreme.

Gosta îi oferi un zâmbet cald şi plin de recunoştin . Ce femeie!ţăDup aceea, se întoarse la jocul lui, încercând s subjuge cea de-a şasea gaur . Un Par 3.ă ă ă

Floare la ureche.— Erica, ai vorbit la hotel în leg tur cu meniul? Când vom avea degustarea?ă ăAnna îşi inea nepoata pe genunchi, iar feti a s rea în sus şi-n jos. îi arunc o privireţ ţ ă ă

st ruitoare Eric i.ă ă— La naiba, am uitat.Erica se plesni peste frunte.— Dar rochia de mireas ? Ai de gând s te m ri i în costuma ia de jogging sau ce? Iară ă ă ţ ţ

Patrik ar putea s poarte la nunt costumul de la absolvire. Dac da, probabil c va fi nevoit să ă ă ă ă adauge material pe laturi şi elastic între nasturii de la hain , râse cu poft Anna.ă ă

— Ha, ha, foarte amuzant, zise Erica, îns nu putu s nu se bucure v zându-şi sora atât deă ă ă vesel .ă

Anna parc ren scuse. Vorbea, râdea, avea poft de mâncare, ba chiar îşi tachina sora maiă ă ă mare.

— Când voi g si timp s m ocup de toate?ă ă ă— Alo, întâmplarea face s ai babysitterul num rul unu din Fj llbacka! Emma şi Adriană ă ă

sunt la gr dini toat ziua, aşa c nu mi-e greu s stau cu domnişoara asta mic !ă ţă ă ă ă ă— Hmm, ai dreptate, zise Erica, sim indu-se încurcat . Doar c nu m gândeam c ...ţ ă ă ă ăNu-şi termin propozi ia.ă ţ— Nu- i face griji. în eleg. Nu ai putut conta pe mine în ultima vreme, îns acum m-amţ ţ ă

întors în for . Pucul a fost lansat. Mi-am f cut apari ia din boxa de penalty.ţă ă ţ— Bag de seam c o .anumit persoan a petrecut mult prea mult timp al turi de Dan.ă ă ă ă ăErica râse cu poft şi în elese c exact asta şi inten ionase Anna. F r îndoial că ţ ă ţ ă ă ă ă

evenimentele din ultimele luni îşi puseser amprenta şi asupra Eric i. Fusese foarte agitat şiă ă ă abia acum sim ea c poate începe s se relaxeze. Singura problem o reprezenta senza ia deţ ă ă ă ţ groaz , care devenea tot mai intens , la ideea c mai erau doar şase s pt mâni pân la nunt .ă ă ă ă ă ă ă Iar ea şi Patrik erau foarte în urm cu preg tirile.ă ă

— în regul , uite cum vom face, zise Anna cu fermitate, aşezând-o pe Maia jos, pe podea.ă Vom întocmi o list cu toate lucrurile care trebuie f cute. Apoi vom împ r i sarcinile între mine,ă ă ă ţ tine şi Patrik. Poate c ne-ar putea ajuta şi Kristina cu ceva.ă

Anna îi arunc Eric i o privire întreb toare, îns atunci când îi v zu expresia îngrozit , seă ă ă ă ă ă gr bi s adauge:ă ă

— Sau poate c nu.ă— Nu, pentru numele lui Dumnezeu, ine soacra cât de departe posibil. Dac ar fi dup ea,ţ ă ă

ar trata nunta ca pe propria sa petrecere privat . Dac-ai şti toate propunerile pe care deja le-aă f cut, „cu cele mai bune inten ii", dup cum îi place ei s zic . Ştii ce-a spus când a aflat deă ţ ă ă ă nunt ?ă

— Nu. Ce? întreb Anna.ă— Nici m car n-a zis „minunat, felicit ri" sau ceva de genul sta. A recitat ca o morişcă ă ă ă

vreo cinci lucruri care îi p reau ei în neregul cu nunta.ă ăAnna râse.— Pare tipic pentru ea. Aşadar, ce plângeri a avut?Erica se duse s o ia pe Maia, care începuse s se ca re hot rât pe sc ri. Tot nuă ă ţă ă ă ă

apucaser s cumpere un g rdule protector.ă ă ă ţ— Ei bine, zise Erica, în primul rând era mult prea devreme; avea s fie nevoie de cel pu ină ţ

un an pentru a planifica totul. Apoi nu i-a convenit faptul c voiam o ceremonie restrâns ,ă ă

32


deoarece asta însemna c m tuşa Agda şi m tuşa Berta şi m tuşa Ruth, sau cum le-o fiă ă ă ă chemând, nu ar fi putut participa. Şi ine cont, te rog, c astea nu sunt m tuşile lui Patrik, ci aleţ ă ă Kristineil Probabil c Patrik le-o fi întâlnit o singur dat , pe vremea când avea cinci ani. Apoi s-aă ă ă sup rat fiindc n-am vrut s port rochia ei de mireas . Ce s spun! Am v zut fotografiile de laă ă ă ă ă ă nunta lui Lars şi a Kristinei; e o rochie din aia tipic pentru anii '60, cu o chestie croşetat careă ă se opreşte chiar sub şezut. Nici prin gând nu mi-ar trece s o port, la fel cum nici Patrik n-ară vrea s apar etalând perciunii stufoşi şi musta a tat lui s u, din aceeaşi poz .ă ă ţ ă ă ă

— E complet icnit , reuşi Anna s spun , între hohote de râs.ţ ă ă ă— Şi nu numai atât, zise Erica. A pretins ca nepotul ei s fie responsabil cu muzica şiă

distrac ia.ţ— Şi? Ce-i în neregul cu asta?ăErica f cu o pauz teatral .ă ă ă— Omul cânt la flaşnet !ă ă— Nu-u-u, cred c glumeşti. Ah, îmi şi imaginez! O nunt mare, cu toate m tuşile Kristinei,ă ă ă

în cadre de mers, tu într-o fust mini croşetat , Patrik în costumul de la absolvire, cu perciuni,ă ă toate astea pe acorduri de flaşnet . Dumnezeule, aş da orice s-o pot vedea!ă

— Tu amuz -te în continuare, zise Erica. îns dup cum stau lucrurile momentan, nu va fiă ă ă nicio nunt . Nici c-am putea fi mai în urm cu preg tirile!ă ă ă

— în regul , ascult -m , zise Anna hot rât , aşezându-se la masa din buc t rie, cu un pixă ă ă ă ă ă ă şi o hârtie preg tite. Vom face o list , dup care ne vom apuca de treab . Iar lui Patrik nici să ă ă ă ă nu-i treac prin gând c va sc pa f r sarcini. Te c s toreşti numai tu sau v c s tori iă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ amândoi?

— Mda, probabil c varianta a doua, r spunse Erica, nefiind prea sigur c -i va sf râmaă ă ă ă ă iluziile lui Patrik, care se am gea crezând c ea îndeplinea atât rolul de lider al proiectului, cât şiă ă de soldat de rând, în organizarea nun ii. Patrik p rea s -şi imagineze c , odat cu cererea înţ ă ă ă ă c s torie, toate datoriile lui practice luaser sfârşit; singurul lucru pe care îl mai avea de f cută ă ă ă era s apar la biseric , în timp util.ă ă ă

— Angajarea unei forma ii pentru recep ie, hmm, s vedem... sarcina îi va reveni lui Patrik,ţ ţ ă hot rî Anna fericit .ă ă

îi scrise numele cu mult hot râre, iar Erica savur faptul c de data aceea, nu era nevoită ă ă ă ă s in ea frâiele.ă ţ ă

— Rezervat timp pentru degustarea de meniu... Patrik.— Ascult , n-o s func ioneze... începu Erica, îns Anna o ignor .ă ă ţ ă ă— Rochia de mireas — ei bine, de asta probabil c te vei ocupa tu. Trebuie s începi să ă ă ă

faci un efort. Ce-ai zice ca noi, fetele, s mergem mâine pân în Uddevalla, s vedem ce ofertă ă ă ă au?

— P i... ezit Erica.ă ăS probeze haine era ultimul lucru de care avea chef în momentul de fa . Kilogramele înă ţă

plus pe care le luase în urma sarcinii pur şi simplu nu se topeau, ba chiar se mai îngr şase pu ină ţ de atunci. Stresul din ultimele luni o f cuse s fie neatent la ce anume b ga în stomac. Se opriă ă ă ă şi puse înapoi pe tav chifla pe care se preg tea s o înfulece. Anna îşi ridic privirea de peă ă ă ă list .ă

— Ştii, dac încetezi s mai m nânci carbohidra i pân la nunt , toat greutatea se vaă ă ă ţ ă ă ă topi, pur şi simplu.

— Anna, eu niciodat n-am fost în stare s dau jos kilogramele cu uşurin , se îmbufnă ă ţă ă Erica.

Una era s gândeasc ea singur asta, şi alta era s -i fie semnalat de c tre altcinevaă ă ă ă ă faptul c trebuia s mai sl beasc . îns era nevoie s fac ceva dac avea de gând s arateă ă ă ă ă ă ă ă ă bine în ziua nun ii.ţ

— în regul , voi încerca. F r chifle, pr jituri, dulciuri, pâine, paste din f in alb , nimic deă ă ă ă ă ă ă genul sta.ă

— Dar tot va trebui s începi acum s - i cau i o rochie. Dac e nevoie, o vom modificaă ă ţ ţ ă înainte de nunt .ă

— Nu cred pân nu v d, zise plictisit Erica. Dar hai s mergem în Uddevalla mâine-ă ă ă ădiminea , dup ce-i l s m pe Emma şi pe Adrian la gr dini . Apoi vom vedea. Altminteri, chiarţă ă ă ă ă ţă voi fi nevoit s m c s toresc îmbr cat în costuma ia de jogging, zise ea bosumflat ,ă ă ă ă ă ă ă ţ ă imaginându-şi situa ia. Altceva?ţ

33


F cu semn spre lista Annei. Sora ei scria în continuare sarcini şi le împ r ea. Brusc, Ericaă ă ţ se sim i extrem de obosit . Acele planuri n-aveau s func ioneze niciodat .ţ ă ă ţ ă

Trecur strada f r grab . Cu doar patru zile în urm , Patrik şi Martin f cuser acelaşiă ă ă ă ă ă ă traseu, iar acum, erau nesiguri de ce aveau s afle. Timp de patru zile, Kerstin tr ise cu vesteaă ă c partenera sa nu mai era printre ei. Patru zile care cu siguran îi p ruser o eternitate.ă ţă ă ă

Patrik îi arunc rapid o privire lui Martin şi sun la uş . De parc s-ar fi vorbit, amândoiă ă ă ă inspirar adânc, apoi suflar aerul afar , eliberând o parte din tensiunea pe care o adunaser .ă ă ă ă într-un fel, p rea o dovad de egoism s fie atât de ab tu i v zând oameni adânci i în suferin ,ă ă ă ă ţ ă ţ ţă s simt cel mai mic disconfort atunci când lucrurile erau infinit mai simple pentru ei, decâtă ă pentru cei care deplângeau pierderea unei persoane iubite. îns disconfortul îşi avea r d cinileă ă ă în teama de a spune ceva nepotrivit, de a face un pas greşit şi de a înr ut i lucrurile. Dară ăţ bunul-sim le spuse c nimic din ceea ce ar fi putut rosti sau face nu ar fi adâncit durerea ce eraţ ă deja aproape de nesuportat.

Auzir paşi apropiindu-se, iar uşa se deschise. Dinaintea lor nu îşi f cu apari ia Kerstin,ă ă ţ dup cum s-ar fi aşteptat ei, ci Sofie.ă

— Bun ziua, spuse ea încet, iar pe chipul s u ab tut se vedea limpede c plânsese mult înă ă ă ă ultimele zile.

Fata nu se clinti, iar Patrik îşi drese vocea.— Bun , Sofie. î i aminteşti de noi, da? Patrik Hedstrom şi Martin Molin.ă ţîl privi pe Martin, apoi se întoarse c tre Sofie.ă— Kerstin e... acas ? Am dori s st m pu in de vorb cu ea.ă ă ă ţ ăSofie se d du la o parte. Intr în apartament ca s-o chemeă ăpe Kerstin, în vreme ce Patrik şi Martin aşteptar în hol.ă— Kerstin, e poli ia aici. Vor s stea de vorb cu tine.ţ ă ăKerstin îşi f cu apari ia, iar chipul s u era, la rându-i, roşuă ţ ăde plâns. Se opri la o oarecare distan de ei, f r a spune vreun cuvânt, iar niciunul dintreţă ă ă

poli işti nu ştia cum s abordeze subiectul pentru care veniser . într-un final, femeia zise:ţ ă ă— Nu intra i?ţCei doi încuviin ar , îşi scoaser pantofii şi o urmar în buc t rie. Sofie p ru c vrea s -iţ ă ă ă ă ă ă ă ă

urmeze, îns Kerstin sim i instinctiv c discu ia nu avea s fie potrivit pentru ea, şi d du dină ţ ă ţ ă ă ă cap, aproape imperceptibil. Pentru o clip , Sofie p ru c -i ignor refuzul, dar apoi ridic dină ă ă ă ă umeri, merse în camera ei şi închise uşa. Avea s afle totul mai târziu, dar pentru moment,ă Patrik şi Martin doreau s poarte o discu ie confiden ial cu Kerstin.ă ţ ţ ă

Patrik trecu direct la subiect de-ndat ce se aşezar cu to ii.ă ă ţ— Am g sit o serie de... nereguli legate de accidentul lui M rit.ă ă— Nereguli? zise Kerstin, privind când spre unul, când spre cel lalt.ă— Da, r spunse Martin. Exist anumite... leziuni care e posibil s nu se fi datorată ă ă

accidentului.— Posibil? zise Kerstin. Nu şti i cu siguran ?ţ ţă— Nu, înc nu suntem siguri, admise Patrik. Vom afla mai multe la primirea raportului finală

din partea medicului legist. Ins exist destule nel muriri încât s vrem s mai st m de vorbă ă ă ă ă ă ă cu dumneavoastr . Ca s vedem dac avem motive s credem c cineva ar fi vrut s -i fac r uă ă ă ă ă ă ă ă lui M rit.ă

Patrik v zu cum Kerstin tresare. îşi d du seama c femeii îi trecuse un gând prin minte, ună ă ă gând pe care aceasta îl îndep rtase îndat . îns el trebuia s afle despre ce anume era vorba,ă ă ă ă nu putea s treac lucrurile cu vederea.ă ă

— Dac şti i pe cineva care ar fi putut s -i vrea r ul lui M rit, trebuie s ne spune i. Dacă ţ ă ă ă ă ţ ă nu pentru altceva, atunci m car pentru a putea scoate persoana respectiv de pe listaă ă suspec ilor.ţ

Patrik şi Martin o privir tensiona i. Femeia p rea c duce o lupt l untric , aşa c poli iştiiă ţ ă ă ă ă ă ă ţ aşteptar în t cere, oferindu-i timp pentru a-şi formula r spunsul.ă ă ă

— Am primit nişte scrisori, spuse ea încet şi f r tragere de inim .ă ă ă— Scrisori? zise Martin, dornic s afle mai multe.ă— Da...Kerstin se juc nervos cu inelul pe care-1 purta pe mâna stâng .ă ă— De patru ani tot primim scrisori.— în leg tur cu ce?ă ă

34


— Amenin ri, mizerii, lucruri legate de rela ia mea cu M rit.ţă ţ ă— Cineva care v-a scris din cauza... din cauza naturii rela iei voastre, spuse Patrik ezitând,ţ

nesigur de modul în care s -şi formuleze întrebarea.ă— Da, admise Kerstin. Cineva care în elegea sau b nuia c eram mai mult decât prieteneţ ă ă

şi care era...Veni rândul ei s -şi caute vorbele. Se hot rî asupra cuvântului „ofensat".ă ă— Ce fel de amenin ri erau? Cât de evidente?ţăMartin începuse s -şi noteze totul.ă— Erau destul de evidente. Ziceau c oamenii ca noi sunt dezgust tori, c suntem contraă ă ă

naturii. C oamenii ca noi ar trebui s piar .ă ă ă— Cât de des primea i asemenea scrisori?ţKerstin se gândi câteva clipe, rotindu-şi agitat inelul.ă— Poate c trei sau patru pe an. Uneori mai multe, alteori mai pu ine. Nu p rea s existeă ţ ă ă

vreun tipar. Era mai degrab ca şi cum cineva le trimitea când avea chef, dac în elege i ceă ă ţ ţ vreau s zic.ă

— De ce nu a i depus niciodat plângere la poli ie? întreb Martin, ridicându-şi privirea dinţ ă ţ ă carne el.ţ

Kerstin îi arunc un zâmbet silit.ă— M rit nu voia. Se temea c ar fi înr ut it lucrurile. C ar fi luat amploare sau c ...ă ă ă ăţ ă ă

rela ia noastr ar fi devenit de interes public.ţ ă— Şi ea nu-şi dorea s se întâmple asta? întreb Patrik, dup care îşi aminti c exact acelaă ă ă ă

fusese motivul disputei dintre Kerstin şi M rit, în seara cu pricina, seara în care femeia nu seă mai întorsese acas .ă

— Nu, nu dorea asta, r spunse Kerstin pe un ton neutru. îns am p strat scrisorile. Pentruă ă ă orice eventualitate.

Se ridic .ăPatrik şi Martin se uitar n uci i unul la cel lalt. Nici m car nu le trecuse prin gând să ă ţ ă ă ă

întrebe aşa ceva. Era mai mult decât ar fi sperat. Poate c acum ar fi g sit probe concrete, careă ă s -i fi îndrumat spre persoana care expediase scrisorile.ă

Kerstin se întoarse cu o leg tur groas de plicuri, într-o pung de plastic. Le r sturn peă ă ă ă ă ă mas . Patrik se temu s nu distrug şi mai mult probele. Şi-aşa fuseser deteriorate trecândă ă ă ă prin atâtea mâini la poşt . Aşa c poli istul le împinse grijuliu cu ă ă ţ un pix. Inima h b tu cu putereă la gândul c ar G putut g siă ă probe de ADN sub timbre, dac acestea fuseser linse de cinevaă ă pentru a putea fi lipite.

— Le-am putea lua cu noi? întreb Martin privind cu ner bdare mormanul de scrisori.ă ă— Da, lua i-le, spuse Kerstin, cu un glas obosit. Lua i-le şi pune i-le pe foc dup ceţ ţ ţ ă

termina i cu ele.ţ— Dar în afar de aceste scrisori, nu a i mai primit şi alte amenin ri?ă ţ ţăKerstin se l s pe spate şi se gândi pentru o clip .ă ă ă— Nu sunt sigur , spuse ea. Uneori suna telefonul, iar când r spundeam, persoana de laă ă

cel lalt cap t al firului nu zicea nimic, doar st tea acolo, t cut , pân când închideam noi. Baă ă ă ă ă ă chiar am încercat s localiz m apelul, îns era dat de pe un telefon mobil cu cartelă ă ă ă reînc rcabil . Aşa c a fost imposibil s afl m despre cine era vorba.ă ă ă ă ă

— Şi când a i primit ultima oar un asemenea telefon?ţ ăMartin aştept ner bd tor, cu pixul preg tit deasupraă ă ă ăcarne elului.ţ— S vedem, spuse Kerstin. Cam în urm cu dou s pt mâni, s zicem?ă ă ă ă ă ăFemeia se juc din nou cu inelul.ă— îns nimic, în afar de asta? Nimeni care s -i fi vrut r ul lui M rit? în ce rela ii era cuă ă ă ă ă ţ

fostul so , de exemplu?ţKerstin r spunse pe îndelete. Dup ce privi mai întâi spre hol, ca s se asigure c uşa de laă ă ă ă

camera Sofiei era închis , spuse:ă— La început ne-a f cut necazuri. îns în ultimul an a fost mai linişte.ă ă— Cum adic , v-a f cut necazuri? întreb Patrik, în vreme ce Martin lua noti e.ă ă ă ţ— Nu putea accepta faptul c M rit 1-a p r sit. Se cunoscuser înc de când erau foarteă ă ă ă ă ă

tineri şi r m seser împreun . îns din câte mi-a povestit M rit, rela ia nu mersese timp deă ă ă ă ă ă ţ mul i ani, poate chiar niciodat . Sincer s fiu, ea a fost oarecum surprins de reac ia puternicţ ă ă ă ă ţ ă

35


a lui Ola, în momentul în care acesta a aflat c se va muta. îns Ola... Ola e de-a dreptulă ă obsedat s de in controlul, spuse ea dup o clip de ezitare. Totul trebuia s fie clar şi la loculă ţ ă ă ă ă lui, iar când M rit 1-a p r sit, acea ordine a fost perturbat . Probabil c asta 1-a deranjat celă ă ă ă ă mai mult, şi nu faptul c o pierduse pe ea.ă

— A fost vreodat violent?ă— Nu chiar, ezit Kerstin.ăDin nou, arunc o privire neliniştit spre uşa Sofiei.ă ă— B nuiesc c depinde de modul în care defini i „violen a". Eu nu cred c a lovit-oă ă ţ ţ ă

vreodat , îns ştiu c a târât-o de bra şi a împins-o de câteva ori, chestii de genul sta.ă ă ă ţ ă— Şi ce învoial aveau în leg tur cu Sofie?ă ă ă— Ei bine, cu asta au avut multe necazuri la început. M rit s-a mutat cu mine imediat şi, cuă

toate c rela ia noastr nu era explicit , probabil c Ola avea b nuielile lui. S-a opus cuă ţ ă ă ă ă înverşunare ca Sofie s stea aici. încerca s saboteze lucrurile atunci când fata era cu noi,ă ă venea s o ia mult mai repede, nu conform în elegerii... şi aşa mai departe.ă ţ

— îns lucrurile s-au liniştit ulterior? întreb Martin.ă ă— Da, slav Domnului. M rit era de neclintit şi într-un final, omul a realizat c n-avea nicioă ă ă

şans . M rit a amenin at c va anun a autorit ile, iar atunci Ola s-a potolit. îns niciodat n-aă ă ţ ă ţ ăţ ă ă fost încântat de faptul c Sofie venea aici.ă

— Şi M rit i-a spus vreodat ce fel de rela ie avea i?ă ă ţ ţ— Nu.Kerstin cl tin cu putere din cap.ă ă— Era atât de înc p ânat în privin a asta. Zicea c nu era treaba nim nui. Nici m cară ăţ ă ţ ă ă ă

Sofiei nu a vrut s -i spun .ă ăKerstin zâmbi şi d du iar din cap, îns mai pu in vehement.ă ă ţ— Cu toate c Sofie mi-a zis c nu am prostit-o deloc cu mutatul lucrurilor înainte şi-napoiă ă

din dormitorul de rezerv , sau cu încerc rile de a ne s ruta discret, în buc t rie, ca două ă ă ă ă ă adolescente.

Râse, iar Patrik fu uimit cât de mult îi înmuia râsul tr s turile. Dup aceea, Kerstină ă ă redeveni serioas .ă

— îns mie tot îmi vine greu s cred c Ola ar putea avea ceva de-a face cu moartea luiă ă ă M rit. A trecut ceva vreme de la ultima lor ceart de pomin şi, ei bine, nu ştiu... Pur şi simpluă ă ă pare de necrezut.

— Dar persoana care a trimis scrisorile şi care v-a telefonat? Nu ave i idee cine ar putea fi?ţ A pomenit vreodat M rit de vreun client din magazin care s se fi purtat straniu sau ceva deă ă ă genul sta?ă

Kerstin r mase gânditoare o vreme, îns d du apoi din cap.ă ă ă— Nu, nu-mi vine nimeni în minte. Dar poate c dumneavoastr ve i avea mai mult noroc,ă ă ţ

spuse ea, f când semn spre mald rul de scrisori.ă ă— Da, s sper m, zise Patrik, împingând plicurile înapoi în pung , dup care se ridic înă ă ă ă ă

picioare, odat cu Martin. Sunte i sigur c le putem lua?ă ţ ă ă— Da, sunt sigur . Nu vreau s le mai v d niciodat .ă ă ă ăKerstin îi urm spre uş , apoi îşi strânser mâinile.ă ă ă— V rog, m pute i anun a când afla i ceva concret în leg tur cu...ă ă ţ ţ ţ ă ăîşi l s fraza neterminat .ă ă ăPatrik încuviin .ţă— Da, promit c voi lua leg tura cu dumneavoastr de îndat ce vom afla mai multe.ă ă ă ă

Mul umim c v-a i f cut timp s sta i de vorb cu noi în aceast ... perioad dificil .ţ ă ţ ă ă ţ ă ă ă ăFemeia doar d du din cap şi închise uşa în urma lor. Patrik se uit spre punga pe care oă ă

avea în mân .ă— Ce-ai zice s trimitem azi un pache el spre Laboratorul Na ional de Expertiză ţ ţ ă

Criminalistic ?ă— O idee excelent , spuse Martin, pornind înspre sec ia de poli ie.ă ţ ţAcum m car aveau un punct de plecare.ă— Da, avem mari speran e în leg tur cu acest proiect. Luni începe i transmisia, nu?ţ ă ă ţ— Da, într-adev r, totul e preg tit, zise Fredrik, zâmbindu-i larg lui Erling.ă ăSt teau în biroul spa ios din sediul consiliului local, în spa iul unde fuseser amplasateă ţ ţ ă

nişte fotolii în jurul unei mese. Fusese una dintre primele modific ri de pe lista lui Erling:ă

36


înlocuirea mobilierului monoton cu ceva un pic mai luxos. S strecoare la contabilitate chitan aă ţ nu reprezentase o problem ; mereu era nevoie de mobilier pentru birou.ă

Pielea scâr âi un pic atunci când Fredrik îşi schimb pozi iţ ă ţ a în fotoliu.— Suntem foarte încânta i de film rile pe care le avem pân în prezent. Nu prea multţ ă ă ă

ac iune, ce-i drept, îns destul material pentru a-i prezenta pe concuren i, pentru a conturaţ ă ţ atmosfera, în elege i ce vreau s spun. Apoi e treaba noastr s ne asigur m de apari ia unorţ ţ ă ă ă ă ţ intrigi, ca s putem scoate nişte replici grozave din ele. Am auzit c mâine-sear ve i avea nuă ă ă ţ ştiu ce eveniment pe-aici, aşa c ar putea fi locul perfect ca s începem. Din câte îi cunosc peă ă participan i, cu siguran vor anima petrecerea.ţ ţă

— Ei bine, chiar vrem ca Tanum s fac impresie, m car la fel de bun ca Âmâl sauă ă ă ă Toreboda.

Erling puf i din trabuc şi se uit c tre produc tor printr-un nor de fum.ă ă ă ă— Sigur nu dori i un trabuc?ţF cu semn spre cutia aflat pe mas . „Umidificatorul", aşa cum îl numea mereu. Era cevaă ă ă

foarte important. Numai amatorii îşi ineau trabucurile într-o nenorocit de cutie. Adev ra iiţ ă ă ţ cunosc tori aveau un umidificator.ă

Fredrik Rehn cl tin din cap.ă ă— Nu, mul umesc, r mân fidel viciului meu obişnuit.ţ ăScoase din buzunar un pachet de ig ri Marlboro şi aprinseţ ăuna. Deasupra mesei începu s pluteasc un fum dens.ă ă— Nu pot sublinia îndeajuns cât de important e s facem valuri în urm toarele s pt mâni,ă ă ă ă

zise Erling, puf ind din nou. în timpul film rilor, Âmâl a ap rut pe prima pagin a ziarelor m cară ă ă ă ă o dat pe s pt mân , şi nici Toreboda nu a fost mai prejos. M aştept la aceeaşi acoperire şiă ă ă ă ă pentru noi, spuse el, folosind trabucul pe post de indicator.

Produc torul nu fu intimidat; era obişnuit s trateze cu patroni din televiziune care-şiă ă d deau aere, aşa c nu se temea de un am rât care se autoproclamase mai-mare peste Liliput.ă ă ă

— Vor ap rea şi titlurile în ziare, ave i încredere în mine. Dac merge mai greu la început,ă ţ ă va trebui doar s anim m lucrurile. Crede i-m , ştim exact ce-i de f cut atunci când e vorba deă ă ţ ă ă oamenii ştia. Nu sunt chiar aşa complica i.ă ţ

Râse, iar Erling i se al tur . Apoi Fredrik vorbi mai departe:ă ă— E simplu ca bun ziua: adun m un grup de puştani înguşti la minte şi obseda i deă ă ţ

media, îi aliment m cu b utur din belşug şi instal m camere care s -i filmeze non-stop. Dormă ă ă ă ă foarte pu in, nu m nânc bine şi simt în mod constant presiunea de a juca teatru şi de a fiţ ă ă v zu i de telespectatori. Dac nu reuşesc prin asta, încep s fac turul barurilor din oraş, seă ţ ă ă ă aşaz în fa la coad ca s intre în cluburile de noapte, aga o gr mad de puicu e, sau facă ţă ă ă ţă ă ă ţ bani pozând pentru reviste deocheate. Crede i-m , sunt motiva i s apar în ziare şi s creascţ ă ţ ă ă ă ă num rul telespectatorilor, iar noi dispunem de uneltele care s -i ajute în canalizarea acesteiă ă energii.

— Ei bine, se pare c v cunoaşte i meseria.ă ă ţErling se aplec înainte şi scutur scrumul de la cap tul ig rii.ă ă ă ţ ă— Deşi trebuie s recunosc, prefer mult mai mult genul de emisiuni f cute pe vremuri. Aiaă ă

era într-adev r televiziune de calitate.ă Har ar ditt liv, G ster med gester, G st hos Hagge...ă ă în zilele noastre nu mai exist prezentatori precum Lasse Holmqvist şi Hagge Geigert.ă

Fredrik îşi în buşi un impuls de a da ochii peste cap. Fosilele astea comentau mereu cumă c emisiunile TV din trecut erau cu mult mai bune. îns dac -i puneai s urm reasc o secvenă ă ă ă ă ă ţă cu Hagge nu-ştiu-cum, a ipeau în doi timpi şi trei mişc ri. Dar îi zâmbi moşneagului, ca şi cumţ ă ar fi fost întru totul de acord cu el. Era important s -i câştige bun voin a lui Erling.ă ă ţ

— Dar bineîn eles c nu vrem s p easc nimeni nimic, continu Erling, cu o minţ ă ă ăţ ă ă ă îngrijorat .ă

— Fireşte c nu, zise produc torul, f când, la rându-i, efortul de a p rea îngrijorat şiă ă ă ă preocupat. Le vom monitoriza s n tatea, în plus, am aranjat s aib parte de consiliereă ă ă ă profesional în timpul şederii lor aici.ă

— Pe cine a i angajat? întreb Erling, stingându-şi trabucul.ţ ă— Am avut norocul de a intra în leg tur cu un psiholog care tocmai s-a mutat aici, înă ă

Tanum. So ia lui a fost angajat de curând la sec ia de poli ie, aşadar ne bucur m c l-am g sit.ţ ă ţ ţ ă ă ă De dou ori pe s pt mân , el va sta de vorb cu participan ii, atât separat, cât şi în sesiuni deă ă ă ă ă ţ grup;

37


— Bun, bun, zise Erling, dând din cap. Suntem foarte dornici ca toat lumea s fie înă ă form .ă

îi arunc lui Fredrik un zâmbet p rintesc.ă ă— Din punctul acesta de vedere, suntem întru totul de acord.Produc torul îi zâmbi, la rându-i, îns nu cu aceeaşi expresie p rinteasc .ă ă ă ăCaile Stjernfelt privi cu sil resturile de mâncare din farfurii. Neputincios, st tu cuă ă

microfonul într-o mân şi cu o farfurie în alta.ă— E dezgust tor, spuse el, f r a-şi putea lua ochii de la buc ile de cartofi, sosul şi carneaă ă ă ăţ

ce erau amestecate laolalt într-o gr mad imposibil de identificat. Auzi, Tina, când era vorbaă ă ă s facem schimb de locuri?ă

îi arunc o privire încruntat în timp ce fata trecu în grab pe lâng el, aducând dină ă ă ă buc t rie dou farfurii cu mâncare frumos aranjat .ă ă ă ă

— Niciodat , dac am şi eu un cuvânt de spus în leg tur cu asta, îl repezi ea, împingândă ă ă ă cu şoldul uşa batant .ă

— La dracu', ur sc asta! strig Caile, aruncând farfuria în chiuvet .ă ă ăO voce din spatele lui îl f cu s tresar .ă ă ă— Ia vezi, dac spargi ceva, i se ia din salariu.ă ţGiinther, buc tar-şef la restaurantul din Pensiunea Tanumshede, îi arunc o privire aprig .ă ă ă— Dac ai impresia c am venit aici pentru bani, te înşeli amarnic, mârâi Caile. Afl c înă ă ă ă

Stockholm câştig mai mult într-o noapte decât aduni tu într-o lun .ăApuc în mod ostentativ o nou farfurie şi o arunc în chiuvet . Farfuria se f cu buc i, iară ă ă ă ă ăţ

expresia lui sfid toare îl provoc pe Giinther s reac ioneze. Pentru o clip , buc tarul-şef eraă ă ă ţ ă ă gata s deschid gura pentru a ipa la el, îns v zu apoi camera de filmat şi plec bomb nind,ă ă ţ ă ă ă ă hot rându-se s amestece, în schimb, într-o oal ce clocotea de zor.ă ă ă

Caile rânji batjocoritor. Lucrurile erau la fel peste tot. Tanumshede ori Stureplan, în Stockholm. Nu exista nicio blestemat de diferen . Banii vorbeau. Crescuse cu acea concep ieă ţă ţ şi înv ase s o accepte, ba chiar s o aprecieze. Şi de ce nu? în definitiv, totul era în avantajulăţ ă ă s u. Singura dat când se confruntase cu o lume în care banii nu contau fusese pe insul .ă ă ă Gândul respectiv îi umbri pentru o secund chipul.ă

Caile se dusese cu aştept ri mariă la proba pentru emisiunea Robinson*. Era obişnuit să câştige. Şi ce mai concuren : o gr mad de muncitori, frizeri şi şomeri am râ i. Crezuse cţă ă ă ă ţ ă avea s fie floare la ureche. îns realitatea fusese şocant . Neputând s -şi scoat portofelul şiă ă ă ă ă s se dea mare, alte lucruri deveniser importante. Când mâncarea s-a terminat, iar mizeria şiă ă puricii de nisip au invadat totul, el a fost redus la zero, a fost transformat într-un nimeni. Fusese cea de-a cincea persoan votat s p r seasc insula, aşa c nici m car nu a prins fuzionareaă ă ă ă ă ă ă ă celor dou grupuri ini iale de concuren i. Brusc, fusese nevoit s realizeze c oamenii nu-1ă ţ ţ ă ă pl ceau. Nu c ar fi fost el cel mai iubit individ din Stockholm, îns m car acolo oamenii îlă ă ă ă respectau şi îl admirau cât de cât. în plus, le pl cea s -1 linguşeasc , pentru a putea fi înă ă ă preajma lui atunci când şampania curgea, iar puicu ele d deau n val . Pe insul , acea lumeţ ă ă ă ă p rea îndep rtat , iar emisiunea fusese câştigat de un ratat nenorocit din Smâland. Un am râtă ă ă ă ă de tâmplar care îi d duse pe to i pe spate fiindc era atât de sincer, cinstit şi sociabil! Ce idio i!ă ţ ă ţ Nu, insula fusese o experien pe care dorea s-o uite cât mai curând posibil.ţă

îns lucrurile aveau s fie diferite acum. Aici se afla mai în elementul s u. Ei bine, nu chiară ă ă ca sp l tor de vase, dar avea ocazia de a dovedi c era cineva. Dialectul s u de ostermalm,ă ă ă ă freza dat pe spate şi hainele scumpe, de. marc , însemnau ceva aici. Nu era nevoie s umbleă ă ă pe jum tate gol, ca un s lbatic, încercând s se bazeze pe vreo porc rie de „personalitate".ă ă ă ă Aici, putea domina. F r tragere de inim , lu de pe tav o farfurie murdar şi începu s-oă ă ă ă ă ă cl teasc . Avea s stea de vorb cu produc torii în leg tur cu un posibil schimb de locuri cuă ă ă ă ă ă ă Tina. Slujba aceea pur şi simplu nu se potrivea cu imaginea lui.

Ca şi cum i-ar fi ghicit gândurile, Tina se întoarse pe uşa batant . Se sprijini de perete, îşiă scoase pantofii şi-şi aprinse o igar .ţ ă

— Vrei una?îi întinse pachetul.— La naiba, da, zise Caile, rezemându-se şi el de perete.— N-avem voie s fum m aici, nu? întreb ea, suflând un cercule de fum.ă ă ă ţ— Nu, r spunse Caile, f când un cercule care s -1 urm reasc pe al ei.ă ă ţ ă ă ă— Ce faci disear ? întreb ea, privindu-1.ă ă

38


— La discotec , sau cum naiba i-or zice. Tu?ă— Sigur, sun bine, râse Tina. Nu cred c-am mai fost la „discotec " de pe vremea cândă ă

eram puştoaic .ăMişc din degetele de la picioare, care o dureau fiindc fuseser înghesuite într-o perecheă ă ă

de pantofi cu toc, timp de câteva ore.— O s fie grozav, nicio problem . Oraşul va fi al nostru. O s vin oameni doar ca s neă ă ă ă ă

vad pe noi. Super, nu?ă— Mda, m gândeam s -1 rog pe Fredrik s aranjeze cumva s pot cânta.ă ă ă ăCaile pufni în râs.— Vorbeşti serios?Tina îi arunc o privire r nit .ă ă ă— Crezi c o fac doar pentru c e aşa grozav? Trebuie s profit cât mai mult de ocaziaă ă ă

asta. Am luat lec ii de canto timp de luni întregi, şi multe case de discuri s-au ar tat interesate,ţ ă după Baren.

— Şi ai semnat deja un contract? o tachin Caile, tr gând adânc din igar .ă ă ţ ă— Nu... cumva, lucrurile nu s-au legat. îns a fost doar momentul neprielnic, aşa ziceă

managerul meu. Şi c trebuie s g sim un cântec care s se potriveasc imaginii mele. în plus,ă ă ă ă ă va încerca s aranjeze ca Bingo Rimer s se ocupe de sesiunea foto pentru promovare.ă ă

— Tu? râse Caile, necru tor. B rbie are şanse mai mari. Tu pur şi simplu n-ai... calit ileţă ă ăţ necesare, zise el, dup ce o m sur din cap pân -n picioare.ă ă ă ă

— Ce vrei s spui? Corpul meu e la fel de sexy ca al pipi ei le- ia. Doar c am sânii un pică ţ ă ă mai mici, atâta tot.

Tina îşi arunc pe jos igara şi o stinse cu c lcâiul.ă ţ ă— Şi fac economii pentru unii noi, ad ug ea, privindu-1 sfid toare pe Caile. Zece mii deă ă ă

coroane şi pot s cap t nişte cupe D pe cinste.ă ă— Mda. Baft mult , zise Caile, strivindu-şi igara pe podea.ă ă ţChiar în momentul acela se întoarse Glinther. Fa a îi c p t o nuan şi mai stacojie decâtţ ă ă ă ţă

atunci când st tea deasupra crati elor aburinde.ă ţ— Fuma iţ aici? E interzis, complet interzis, interzis cu des vârşire!ăD du frenetic din bra e, iar Tina şi Caile se privir reciproc şi huiduir . Individul acela eraă ţ ă ă

de tot râsul. F r tragere de inim , cei doi se întoarser la sarcinile lor. Camerele înregistraseră ă ă ă ă totul.3

Patrik şi Martin se ocupaser timp de câteva ore cu diferite sarcini, aşteptând ca Ola s seă ă întoarc de la slujb . Se gândiser s mearg pân acolo pentru a sta de vorb , îns deciseră ă ă ă ă ă ă ă ă într-un final s aştepte pân la ora cinci, când avea s -şi termine programul de lucru laă ă ă compania Inventing. Nu avea rost s -1 supun unei avalanşe de întreb ri din partea colegilor deă ă ă munc . Cel pu in, nu înc . Potrivit lui Kerstin, Ola n-avea nicio leg tur cu scrisorile anonime şiă ţ ă ă ă cu telefoanele. Patrik nu era la fel de sigur. Mald rul de scrisori fusese trimis în dup -amiazaă ă respectiv spre Laboratorul Na ional de Expertiz Criminalistic , în plus, Patrik ceruse s aibă ţ ă ă ă ă acces la baza de date a apelan ilor c tre num rul lui Kerstin şi M rit, în perioada în care acesteaţ ă ă ă primiser telefoanele anonime.ă

Când r spunse la uş , Ola p rea s fi ieşit direct de sub duş. Aruncase nişte haine pe el,ă ă ă ă îns p rul înc îi era ud.ă ă ă

— Da? zise el iritat, f cându-i pe cei doi poli işti s nu mai disting nicio urm din durereaă ţ ă ă ă pe care o afişase luni, când îl anun aser despre moartea fostei sale so ii.ţ ă ţ

M car efectul nu fusese la fel de evident precum în cazul lui Kerstin.ă— Mai avem câteva întreb ri pe care am dori s vi le adres m.ă ă ă— A, da? zise Ola, înc iritat.ă— Da, sunt câteva chestiuni legate de moartea lui M rit, zise Patrik, privindu-1 insistent.ăOla ced — se d du la o parte şi le f cu semn s intre.ă ă ă ă— într-un fel, e mai bine c a i venit, pentru c tocmai m preg team s v sun.ă ţ ă ă ă ă ă— Da? zise Patrik, aşezându-se pe canapea.De data aceea, Ola nu-i conduse în buc t rie, ci spre canapelele din camera de zi.ă ă— Da, aş vrea s ştiu dac e posibil s ob in eliberarea unui ordin de restric ie.ă ă ă ţ ţOla se aşez într-un fotoliu mare, din piele, încrucişându-şi apoi picioarele.ă— Un ordin de restric ie împotriva cui? zise Martin, c utând s stabileasc un contactţ ă ă ă

vizual cu Patrik.

39


Ochii lui Ola sclipir .ă— împotriva lui Kerstin. Pentru Sofie.Niciunul dintre poli işti nu fu surprins.ţ— Şi ce motive a i avea?ţTonul vocii lui Patrik fu de un calm aparent.— Acum nu mai exist niciun motiv pentru care Sofie s mearg în vizit la acea... acea...ă ă ă ă

persoan ! spuse el atât de aprig, încât împroşc saliv .ă ă ăOla se aplec spre ei, apoi continu , cu coatele sprijinite de coapse.ă ă— S-a dus azi acolo. Când m-am întors acas la prânz, rucsacul ei nu mai era, şi am sunată

pe la toate prietenele. Probabil c s-a dus s-o vad pe... lesbiana aia. Nu pute i face nimică ă ţ pentru a o împiedica? Fireşte c voi avea o discu ie serioas cu Sofie atunci când se va întoarceă ţ ă acas , îns trebuie s existe o modalitate legal prin care asemenea lucruri s poat fiă ă ă ă ă ă prevenite, nu?

— Ei bine, s-ar putea s fie complicat, zise Patrik, ale c rui b nuieli fur confirmate.ă ă ă ăLucrul pe care doreau s -1 discute cu Ola p ru extrem de potrivit în clipele acelea.ă ă— Un ordin de restric ie e o m sur oarecum extrem şi nu cred c se poate aplica înţ ă ă ă ă

situa ia de fa .ţ ţăîl privi pe Ola, care începuse în mod vizibil s devin agitat.ă ă— Dar, dar... se bâlbâi acesta. Ce naiba s fac, în cazul sta? Sofie are cincisprezece ani,ă ă

nu o pot încuia în cas fiindc refuz s m asculte, iar nenorocita aia de... cu siguran nu vaă ă ă ă ă ţă coopera, spuse el, înghi indu-şi cu dificultate cuvintele. Pe vremea când tr ia M rit, a trebuit sţ ă ă ă accept toate... chestiile astea, dar ca s fiu nevoit s înghit acum asemenea porc rii, la naiba,ă ă ă nu!

B tu cu pumnul în m su a din sticl pentru cafea, f cân- du-i pe Patrik şi pe Martin să ă ţ ă ă ă tresar .ă

— Aşadar, nu sunte i de acord cu stilul de via ales de fosta dumneavoastr so ie?ţ ţă ă ţ— Stil de via ? Ales? pufni Ola. Dac n-ar fi fost netrebnica aia, care s -i bage idei în capţă ă ă

lui M rit, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat. M rit, Sofie şi cu mine am fi putut r mâneă ă ă împreun . în schimb, M rit nu numai c şi-a distrus familia, tr - dându-ne pe Sofie şi pe mine, ciă ă ă ă ne-a f cut şi de râsul lumii.ă

D du din cap, ca şi cum înc nu i-ar fi venit a crede.ă ă— V-a i ar tat în vreun fel dezaprobarea? zise Patrik cu viclenie.ţ ăOla îi arunc o privire neîncrez toare.ă ă— Spre ce bate i aici? E-adev rat, niciodat nu mi-am ascuns sentimentele în leg tur cuţ ă ă ă ă

faptul c M rit ne-a p r sit, îns am avut grij s nu-i discut motivele. Nu e ceva cu care s teă ă ă ă ă ă ă ă mândreşti, faptul c nevast -ta a... trecut în cealalt echip . C te-a p r sit pentru o femeie.ă ă ă ă ă ă ă Chiar nu e ceva cu care s te lauzi.ă

F cu o încercare de a râde, îns am r ciunea din voce îi f cu râsul s sune şi maiă ă ă ă ă ă amenin tor.ţă

— Aşadar, nu le-a i sup rat cu nimic pe fosta nevast şi pe Kerstin?ţ ă ă— Nu pricep unde vre i s ajunge i, spuse Ola, privindu-1 cu ochii mici.ţ ă ţ— Ne referim la scrisori şi telefoane, zise Martin. De amenin are.ţ— Crede i cţ ă eu aş face asemenea lucruri?Ola îi privi cu ochii mari. Le era greu s -şi dea seama dac uimirea îi era sincer sauă ă ă

pref cut .ă ă— Ce fel de relevan are asta în momentul de fa ? în definitiv, decesul lui M rit a fostţă ţă ă

cauzat de un accident.Patrik ignor pentru moment remarca. Nu voia s divulge înc tot ce ştia, preferând să ă ă ă

fac asta încetul cu încetul.ă— Cineva le-a trimis scrisori anonime şi le-a dat telefoane anonime lui Kerstin şi lui M rit.ă— Ei bine, nu-i deloc surprinz tor, nu? rânji Ola. Femeile ca ele tind s atrag genul staă ă ă ă

de aten ie. E posibil ca asemenea lucruri s fie tolerate în oraşele mari, îns nu şi aici, înţ ă ă provincie.

Patrik aproape c se sim ea sufocat de toate prejudec ile emise de b rbatul care st teaă ţ ăţ ă ă în fotoliu. Rezist cu dificultate impulsului de a-1 apuca de c maş şi de a-i trânti în fa vreoă ă ă ţă câteva adev ruri. Singura consolare pe care o avea era c Ola se adâncea singur în noroi, cuă ă fiecare fraz rostit .ă ă

40


— Aşadar, nu dumneavoastr le-a i trimis scrisori şi le-a i dat telefoane? zise Martin, cuă ţ ţ aceeaşi aversiune greu de mascat.

— Nu, niciodat nu m-aş deda la asemenea lucruri.ăOla le arunc un zâmbet trufaş. Era atât de sigur pe sine, iar c minul s u era atât de curată ă ă

şi ordonat şi bine între inut. Patrik îşi dorea cu înfrigurare s -i zguduie pu in lumea cea perfectţ ă ţ organizat .ă

— Aşadar, nu ve i avea nicio obiec ie dac v vom lua amprentele? Pentru a le compara cuţ ţ ă ă cele g site de laboratorul de criminalistic pe plicuri?ă ă

— Amprentele?Brusc, zâmbetul îi disp ru.ă— Nu în eleg. De ce s agit m acum lucrurile?ţ ă ăNeliniştea de pe chipul s u era evident . Patrik râse pe înfundate; o privire c tre Martin îiă ă ă

indic faptul c şi colegul s u îi împ rt şea sentimentele.ă ă ă ă ă— Mai întâi, r spunde i-mi la întrebare. Pot s presupun c ne ve i l sa s v lu mă ţ ă ă ţ ă ă ă ă

amprentele, pentru a v putea exclude din anchet ?ă ăOla deja nu-şi mai g sea locul. Privirea îi r t cea dintr-o parte în alta, iar b rbatul începuă ă ă ă

s se joace nervos cu ceea ce se afla pe m su a de sticl . Pentru Patrik şi Martin, obiecteleă ă ţ ă p reau s fie deja aşezate în şiruri drepte, îns Ola nu d dea impresia c era de acord cu ei,ă ă ă ă ă fiindc le tot muta cu câ iva centimetri în diferite direc ii, pân când fur destul de aliniate încâtă ţ ţ ă ă s -i calmeze nervii.ă

— Fie, zise el. în regul , m v d nevoit s m rturisesc.ă ă ă ă ăZâmbetul îi reveni. Se l s pe spate şi p ru a-şi rec p ta st pânirea de sine care, pentru oă ă ă ă ă ă

secund , p ruse a-1 fi p r sit.ă ă ă ă— Nu-mi r mâne decât s spun adev rul. Am trimis nişte scrisori, ba chiar le-am sunat peă ă ă

Kerstin şi pe M rit de câteva ori. A fost o prostie, bineîn eles, dar am sperat ca M rit să ţ ă ă realizeze c rela ia lor nu avea s fie de durat . Am sperat s asculte de vocea ra iunii.ă ţ ă ă ă ţ Avusesem împreun o via atât de frumoas . Şi puteam s o avem din nou. Doar s fi l sată ţă ă ă ă ă balt acele idei stupide şi s fi încetat s se fac de râsul lumii tr gându-m şi pe mine dup ea.ă ă ă ă ă ă ă A fost şi mai dificil pentru Sofie. Gândi i-v cum e s cari o asemenea povar , la vârsta ei. To iţ ă ă ă ţ aveau s-o dispre uiasc la şcoal . M rit trebuia s în eleag asta. Pur şi simplu nu putea sţ ă ă ă ă ţ ă ă func ioneze.ţ

— Dar func ionase timp de patru ani, aşa c nu p rea dornic s vin înapoi la so .ţ ă ă ă ă ă ţPatrik îşi p str o expresie de o indiferen înşel toare.ă ă ţă ă— Era doar o chestiune de timp.Ola începuse din nou s se joace cu obiectele de pe mas . Brusc, se întoarse c tre poli iştiiă ă ă ţ

afla i pe canapea.ţ— Dar nu în eleg ce importan are asta acum! M rit nu mai e, iar dac eu şi Sofie putemţ ţă ă ă

sc pa de persoana aia, vom reuşi s mergem mai departe. De ce s scormoni i prin toate asteaă ă ă ţ acum?

— Deoarece exist câteva lucruri care indic faptul c moartea lui M rit nu a fost cauzată ă ă ă ă de un accident.

Sufrageria cea mic fu înv luit într-o t cere şocat . Ola îi privi int .ă ă ă ă ă ţ ă— Nu a fost un accident?Privi când spre Patrik, când spre Martin.— Ce vre i s spune i? Cineva a...?ţ ă ţL s propozi ia neterminat . Dac uimirea sa nu era sincer , însemna c aveau de-a faceă ă ţ ă ă ă ă

cu un actor al naibii de bun. Patrik ar fi dat multe pentru a afla ce anume îi trecea prin cap lui Ola în clipele respective.

— Da, credem c e posibil ca în moartea lui M rit s fie implicat cineva. Vom afla maiă ă ă multe peste o vreme. îns pentru moment dumneavoastr sunte i... „candidatul" nostruă ă ţ principal.

— Eu? zise Ola cu neîncredere. Dar nu i-aş face niciodat r u lui M rit! Am iubit-o! Voiamă ă ă doar s fim din nou o familie.ă

— Aşadar, dragostea asta ne rmurit v-a f cut s le amenin a i pe ea şi pe iubita ei?ţă ă ă ă ţ ţVocea lui Patrik tr da sarcasm.ăChipul lui Ola se contorsion la auzul cuvântului „iubit ".ă ă— Dar nu voia s în eleag ! Probabil c a avut criza vârstei de mijloc atunci când a împlinită ţ ă ă

41


patruzeci de ani, i s-au schimbat hormonii şi i-au afectat cumva gândirea. Probabil c de-aia aă dat cu piciorul la tot. Eram împreun de dou zeci de ani, în elege i asta? Ne-am cunoscut înă ă ţ ţ Norvegia, la vârsta de şaisprezece ani, iar eu am crezut c vom fi împreun pe vecie. Am trecută ă prin multe... porc rii pe vremea când eram tineri, spuse el ezitând, dar într-un final, am c p tată ă ă tot ce ne-am dorit. Iar apoi...

Ola ridic vocea, apoi mişc brusc din mâini, într-un gest ce le d du de în eles c niciă ă ă ţ ă acum nu pricepea ce se întâmplase cu mariajul lui, în urm cu patru ani.ă

— Unde v afla i duminic seara, s pt mâna trecut ?ă ţ ă ă ă ăPatrik îi arunc o privire neînduplecat şi aştept un r spuns.ă ă ă ăOla îl privi înapoi cu neîncredere.— îmi cere i s vin cu un alibi? Asta face i? Vre i nenorocitul meu de alibi pentru seara deţ ă ţ ţ

duminic ? La asta v referi i?ă ă ţ— Da, aşa e, r spunse calm Patrik.ăOla p ru pe punctul de a-şi pierde st pânirea de sine, îns reuşi s se ab in .ă ă ă ă ţ ă— Am fost acas toat seara. De unul singur. Sofie a dormit acas la o prieten , aşa c nuă ă ă ă ă

exist nimeni care s confirme faptul c am fost aici. îns acesta e adev rul.ă ă ă ă ăPrivirea îi era sfid toare.ă— Nu a i vorbit cu nimeni la telefon? N-a venit niciun vecin în vizit ? întreb Martin.ţ ă ă— Nu, zise Ola.— Ei, asta nu sun bine, spuse Patrik laconic. Asta înseamn c ve i r mâne suspect, dacă ă ă ţ ă ă

se va dovedi c moartea lui M rit nu a fost un accident.ă ăOla râse amar.— Aşadar, nu sunte i prea siguri. Cu toate astea, veni i aici şi-mi cere i mie s vin cu unţ ţ ţ ă

alibi.Scutur din cap.ă— Amândoi sunte i nebuni de legat.ţSe ridic .ă— Iar acum cred c ar fi bine s pleca i.ă ă ţPatrik şi Martin se ridicar , la rândul lor.ă— Oricum am terminat aici. Dar e posibil s ne mai întoarcem.ăOla râse din nou.— Da, sunt sigur c o ve i face.ă ţMerse în buc t rie, f r a se obosi s -i salute.ă ă ă ă ăPatrik şi Martin se îndreptar singuri spre ieşire. Dup ce închiser uşa principal în urmaă ă ă ă

lor, r maser locului pentru o clip .ă ă ă— Ei bine, ce p rere ai? zise Martin, încheindu-şi haina pân sus.ă ăC ldura prim verii nu sosise înc , iar vântul era în continuare foarte r coros.ă ă ă ă— N-am idee, oft Patrik. Ar fi fost mai simplu dac ştiam cu siguran c avem de-a faceă ă ţă ă

cu o crim , îns aşa...ă ăOft din nou.ă— De mi-aş putea aminti m car de ce întreg scenariul îmi pare atât de cunoscut. E cevaă

care...Se cufund în t cere şi d du din cap, cu o expresie amar .ă ă ă ă— Nu, nu-mi dau seama despre ce e vorba. Poate c specialiştii au reuşit s g seasc cevaă ă ă ă

în maşina ei.— S sper m, zise Martin.ă ă— Ştii, cred c voi merge acas pe jos, spuse Patrik în timp ce se îndreptar spre maşin .ă ă ă ă— Dar cu ce-o s vii mâine la serviciu?ă— O s m descurc eu cumva. Poate o rog pe Erica s m aduc ea, cu maşina Annei.ă ă ă ă ă— Bine, în regul atunci, spuse Martin. Iau maşina şi m îndrept şi eu spre cas . Pia nu s-aă ă ă

sim it prea bine, aşa c trebuie s merg şi s o r sf pu in în seara asta.ţ ă ă ă ă ăţ ţ— Sper c nu-i nimic serios, zise Patrik.ă— Nu, doar c n-a prea fost în apele ei în ultima vreme.ă— S fie oare... începu s spun Patrik, îns o privire din partea lui Martin îl întrerupse.ă ă ă ăîn regul , nu era momentul s pun o asemenea întrebare. Râse pe înfundate şi îi f cu luiă ă ă ă

Martin semn cu mâna, în timp ce acesta se urc în maşin . Avea s fie pl cut s ajung acas .ă ă ă ă ă ă ăLars îi mas umerii Hannei. Ea st tea la masa din buc t rie, cu ochii închişi, inându-şiă ă ă ă ţ

42


bra ele relaxate pe lâng corp. îns umerii îi erau împietri i, iar Lars se str dui, cât mai uşor cuţ ă ă ţ ă putin , s înl ture tensiunea ce se instalase în ei.ţă ă ă

— La naiba, ar trebui s te duci la un specialist, muşchii î i sunt plini de noduri.ă ţ— Mmm, ştiu, zise Hanna, tres rind în momentul în care el încerc s -i maseze unul dină ă ă

noduri. Au!Lars se opri îndat .ă— Doare? S m opresc?ă ă— Nu, continu , zise ea, înc schimonosindu-se de durere.ă ăîns era o durere pl cut . Sentimentul eliber rii de tensiune dintr-un muşchi era minunat.ă ă ă ă— Cum stau lucrurile la munc ?ăMâinile sale fr mântar şi tot fr mântar .ă ă ă ă— P i, destul de bine, zise ea. Dar e o sec ie destul de adormit . Niciunul nu e prea ager.ă ţ ă

Poate cu excep ia lui Patrik Hedstrom. Iar Martin, individul mai tân r, ar putea s fie bun la unţ ă ă moment dat. îns Gosta şi Mellberg!ă

Hanna râse.— Gosta doar st şi se joac pe computer, iar pe Mellberg abia dac l-am v zut. Pierdeă ă ă ă

vremea prin birou toat ziua. Chiar va fi o real provocare.ă ăPentru o vreme, atmosfera din înc pere fu relaxat . Curând, îns , vechile umbre seă ă ă

strecurar în untru, înv luindu-i în tensiunea obişnuit . Existau atât de multe lucruri pe care ară ă ă ă fi trebuit s şi le spun . Atât de multe lucruri pe care ar fi trebuit s le fac . îns nimic nu seă ă ă ă ă materializa, niciodat . Trecutul plana deasupra lor, precum un obstacol gigantic pe care nu-1ă puteau dep şi vreodat . Se resemnaser . în clipele acelea, întrebarea era dac mai voiauă ă ă ă m car s treac de acel obstacol sau nu.ă ă ă

Atingerea lui Lars se transform într-o mângâiere. R mânând cu ochii închişi, femeia gemuă ă încetişor.

— Se va termina oare, Lars? şopti ea, în vreme ce mâinile lui continuar s o dezmierdeă ă peste umeri, înspre clavicul , înainte, pe sub pulover.ă

Gura lui i se apropiase de ureche, iar Hanna îi sim i respira ia fierbinte.ţ ţ— Nu ştiu. Pur şi simplu, nu ştiu, Hanna.— Dar trebuie s vorbim despre asta. într-o bun zi, va trebui s discut m.ă ă ă ăîşi percepu tonul st ruitor şi disperat, care i se strecura mereu în voce atunci când seă

aducea în discu ie subiectul respectiv.ţ— Ba nu, nu trebuie.în acel moment, limba lui Lars îi ajunse în dreptul lobului urechii. Femeia încerc s -iă ă

reziste, îns , ca de obicei, dorin a ei l untric se înte i.ă ţ ă ă ţ— Dar ce vom face?în clipa aceea, disperarea se împletea cu pasiunea, iar Hanna se întoarse brusc spre el.Cu fa a lâng a ei, Lars îi spuse:ţ ă— Ne vom tr i via a. Zi dup zi, or dup or . Ne vom vedea de slujbele noastre, vomă ţ ă ă ă ă

râde, vom face tot ce se aşteapt lumea s facem. Ne iubim.ă ă— Dar...Protestele îi fur întrerupte de gura b rbatului, astupând-o pe-a ei. Capitularea ce urm fuă ă ă

nespus de familiar . îi sim i mâinile dezmierdându-i întregul corp, l sând v p i în urma lor.ă ţ ă ă ă Hanna se trezi n p dit de lacrimi. Lacrimi în care se adunau to i anii de frustr ri, ruşine şiă ă ă ţ ă pasiune. Lars le şterse lacom cu limba, l sând dâre umede pe obrajii femeii. Hanna încerc să ă ă se întoarc , îns dragostea lui, nesa ul o împresurau şi n-o l sau s se elibereze. într-un final, eaă ă ţ ă ă îi ced . îşi goli mintea de toate gândurile sale, de întregul ei trecut. îi r spunse la s rut ri şi seă ă ă ă ag strâns de el, sub ap sarea trupului s u. îşi smulser unul altuia hainele şi se pr buşir peăţă ă ă ă ă ă podeaua buc t riei. în dep rtare, ea se auzi ipând.ă ă ă ţ

Dup consumarea acelor momente, femeia se sim ea mereu la fel de pustie caă ţ dintotdeauna. Şi la fel de pierdut .ă

— Patrik mi-a p rut foarte ab tut ieri, când s-aă ă întors acas .ăAnna arunc o privire înspre Erica, în timp ceă aceasta seconcentra asupra volanului.Erica oft .ă— Da, nu pare a fi în apele lui. Am încercat s stau de vorb cu el în diminea a asta, cândă ă ţ

l-am dus cu maşina la serviciu, îns n-a fost prea vorb re . L-am mai v zut în starea asta şi maiă ă ţ ă

43


demult. îl roade ceva, ceva de la slujb nu-i d pace. Singurul lucru pe care-1 pot face e s îiă ă ă ofer timp; mai devreme sau mai târziu, va începe s mi se dest inuie.ă ă

— B rba ii, zise Anna, iar chipul i se umbri pentru o clip .ă ţ ăErica v zu schimbarea şi sim i brusc un nod în stomac. Tr ia cu frica etern c Anna aveaă ţ ă ă ă

s devin iar apatic , c avea s -şi piard acea scânteie de via ce-i fusese reaprins . îns deă ă ă ă ă ă ţă ă ă data aceea, Anna reuşi s alunge amintirea iadului prin care trecuse, amintire ce îi p trundea cuă ă for a în gânţ duri.

— Are de-a face cu accidentul? zise ea.— Cred c da, r spunse Erica, asigurându-se înainte de a intra în sensul giratoriu dinspreă ă

Torp. în orice caz, a spus c ancheteaz nişte discrepan e ap rute şi c accidentul i-a amintit deă ă ţ ă ă ceva.

— De ce anume? întreb Anna. De ce i-ar putea aminti un accident de maşin ?ă ă— Nu ştiu. Exact asta a zis şi el. îns urma s cerceteze mai am nun it ast zi, la birou,ă ă ă ţ ă

pentru a încerca s -i dea de cap t.ă ă— B nuiesc c n-ai avut ocazia s -i ar i lista.ă ă ă ăţErica râse.— Nu, mi-a fost mil s i-o ar t, când era în halul la de ab tut. Voi încerca s o strecoră ă ă ă ă ă

cândva în weekendul sta, la momentul potrivit.ă— Bine, zise Anna.F r s i-o cear nimeni, ea îşi asumase rolul de planifica- tor-şef şi coordonator ală ă ă ă

proiectului „Nunta".— Cel mai important aspect pe care trebuie s i-1 subliniezi este inuta pe care şi-o vaă ţ

alege. Am putea merge azi s arunc m o privire şi po i alege tu câteva lucruri pe care ai vrea să ă ţ ă le încerce, îns partea aia nu va fi uşoar , în lipsa lui.ă ă

— Ei bine, inuta lui Patrik nu va reprezenta o problem . Mai multe griji îmi fac pentruţ ă mine, zise posomorât Erica. Crezi c au un departament XL în magazinul cu inute de nunt ?ă ă ţ ă

Opri maşina în parcarea de la Kampenhof şi îşi scoase centura de siguran . Anna îi urmţă ă exemplul, apoi se întoarse c tre ea.ă

— Nu- i face griji. Vei ar ta minunat.ţ ă— S-o vedem şi pe asta, zise Erica. Preg teşte-te sufleteşte — nu va fi distractiv.ăîncuie maşina şi porni spre artera comercial , cu Maia aşezat în c rucior. Magazinul cuă ă ă

inute de nunt se afla pe una dintre str du ele ce se intersectau cu artera principal , iar Ericaţ ă ă ţ ă telefonase în prealabil, pentru a se asigura c era deschis.ă

Anna nu spuse nimic în drum spre magaziii. Chiar la intrare, ea o strânse de bra pe Erica,ţ încercând s -i insufle pu in entuziasm. în definitiv, se aflau în c utarea unei rochii de mireas .ă ţ ă ă

Erica inspir adânc atunci când uşa se închise în urma lor. Alb, alb şi iar alb. Tul şi dantelă ă şi perle şi paiete. Le ieşi în întâmpinare o femeie scund , la vreo şaizeci de ani, cu un machiajă mult prea strident.

— Bine a i venit, bine a i venit! ciripi ea, b tând entuziasmat din palme.ţ ţ ă ăErica îşi zise cu cinism c pesemne proprietara magazinului nu avea parte de foarte mul iă ţ

clien i, la cât de bucuroas era s le vad .ţ ă ă ăAnna p şi înainte şi prelu frâiele.ă ă— Am dori s g sim o rochie de mireas pentru sora mea.ă ă ăAr t înspre Erica, iar femeia b tu iar din palme.ă ă ă— Vai, ce minunat, v c s tori i?ă ă ă ţ„Nu, vreau doar s am o rochie de mireas . Pentru propriul meu amuzament", gândi Erica,ă ă

îns îşi p str comentariul pentru sine.ă ă ăAnna p ru s -i citeasc gândurile, aşa c interveni îndat .ă ă ă ă ă— Nunta este în ajun de Rusalii.— Dumnezeule, zise femeia, uluit . Atunci va trebui s v gr bi i tare, tare. A mai r mas oă ă ă ă ţ ă

lun şi un pic. Niciodat nu e prea devreme s cau i o rochie de mireas .ă ă ă ţ ăînc o dat , Erica îşi reprim o remarc sarcastic , sim ind pe bra atingerea Annei.ă ă ă ă ă ţ ţ

Femeia le f cu semn s înainteze în magazin, iar Erica o urm , ezitând. Situa ia îi p rea atâtă ă ă ţ ă de... ciudat . Nici m car nu mai pusese piciorul într-un magazin cu inute de nunt , fapt careă ă ţ ă probabil explica senza ia aceea stranie pe care o avea. Privi în jur, iar capul începu s i seţ ă învârt . Cum naiba avea s g seasc o rochie acolo, în adâncurile acelei m ri ă ă ă ă ă de puf?

înc o dat , Anna îi remarc starea. Ar t spre un fotoliu, îndemnându-şi sora s ia loc.ă ă ă ă ă ă

44


Erica o puse pe Maia pe podea. Apoi Anna spuse pe un ton autoritar:— A i putea aduce câteva modele diferite pentru sora mea? Nu prea multe volane şiţ

vol naşe. Ceva simplu şi clasic. îns poate cu câte un detaliu mic, care s adauge o not deă ă ă ă elegan . Nu eşti de aceeaşi p rere?ţă ă

O privi scurt pe Erica, iar aceasta nu se putu ab ine s nu râd . Anna aproape c oţ ă ă ă cunoştea mai bine decât se ştia Erica pe sine.

Rochiile fur aduse una câte una. Câteodat Erica scutura din cap, alteori încuviin a. într-ă ă ţun final, le r mase un suport cu cinci rochii pentru prob . Cu inima grea, Erica p şi în cabina deă ă ă prob .ă Nu era tocmai modul ei de distrac ie preferat. Era o experien de-a dreptul exasperantţ ţă ă s -şi vad simultan corpul din trei unghiuri diferite, în vreme ce lumina aceea nemiloas îiă ă ă eviden ia toate zonele care st tuser ascunse sub hainele de iarn . Mai ales când observ c arţ ă ă ă ă ă fi fost indicat s fi folosit o lam de ras pe ici, pe colo. Ei bine, era prea târziu pentru a schimbaă ă lucrurile. îşi trase cu grij pe ea prima rochie. Era mulat şi f r bretele, iar în momentul în careă ă ă ă trase fermoarul, ştiu c nu avea s fie de succes.ă ă

— Cum merge? strig cu entuziasm femeia, de dup draperie. Ave i nevoie de ajutor cuă ă ţ fermoarul?

— Da, cred c da, zise Erica, ieşind din cabin , f r tragere de inim .ă ă ă ă ăLe întoarse spatele pentru ca femeia s -i poat încheia fermoarul, apoi inspir adânc şi seă ă ă

privi în oglinda de m rime natural . Dezn dejde, curat dezn dejde. îşi sim i ochii n p di i deă ă ă ă ă ţ ă ă ţ lacrimi. Nu aşa îşi imaginase c avea s arate în ziua nun ii. în reveriile sale, ea fusese mereuă ă ţ foarte zvelt , cu pieptul ferm şi cu pielea str lucitoare. Silueta care o privea din oglind p rea,ă ă ă ă mai degrab , varianta feminin a omule ului Michelin. Col cei de gr sime aduna i în jurul taliei.ă ă ţ ă ă ţ Un ten obosit din cauza iernii, şi tern, pe deasupra. în plus, corsajul îi împinsese c tre subsuoriă nişte stranii cârn ciori de gr sime şi de piele. Ar ta oribil. îşi înghi i lacrimile şi se întoarse înă ă ă ţ cabina de prob . Cumva, reuşi s -şi trag f r ajutor fermoarul, apoi dezbr c rochia. Continuă ă ă ă ă ă ă ă cu urm toarea.ă

Pe cea de-a doua reuşi s-o îmbrace singur şi se duse s le-o arate Annei şi proprietareiă ă magazinului. De data aceea, Erica nu îşi putu ascunde sentimentele; v zu clar în oglind cumă ă buza inferioar îi tremura. Câteva lacrimi îşi f cur apari ia şi le şterse iritat cu dosul palmei.ă ă ă ţ ă Nu voia s stea acolo, stânjenit şi cu lacrimi în ochi, îns nu îşi putea reprima sentimentele.ă ă ă Nici rochia aceea nu-i venea bine. Din nou, era o croial simpl , îns se cuprindea pe dup gât,ă ă ă ă lucru care m car îi îndep rta col ceii de sub bra e. Cele mai mari b t i de cap i le d deaă ă ă ţ ă ă ă abdomenul. Nu putea în elege nici în ruptul capului cum avea s poat ar ta destul de bineţ ă ă ă încât s se simt fericit în ziua nun ii. Ar fi trebuit s fie distractiv, nu? Era ceva ce aşteptaseă ă ă ţ ă cu ner bdare de când se ştia. S aleag şi s probeze, una dup alta, nişte rochii de mireasă ă ă ă ă ă fantastice. Imaginându-şi cum privirile pline de admira ie ale tuturor aveau s se îndrepte spreţ ă ea, în momentul când va p şi al turi de mirele s u, c tre altar. Visase întotdeauna s arate ca oă ă ă ă ă prin es în ziua nun ii sale. Obrajii îi fur n p di i de şi mai multe lacrimi, iar Anna p şi spre eaţ ă ţ ă ă ă ţ ă şi o atinse pe bra ul dezgolit.ţ

— Ce e, scumpo?Erica îi r spunse printre sughi uri:ă ţ— Sunt... sunt... atât de gras . Toate arat oribil pe mine.ă ă— Nu eşti deloc gras . A mai r mas câte ceva în urma sarcinii, atâta tot, iar asta se poateă ă

rezolva pân la nunt . Ai o siluet fantastic . De exemplu, priveşte ce decolteu! Ce n-aş fi dată ă ă ă s am aşa ceva în ziua nun ii mele.ă ţ

Anna ar t spre oglind , iar Erica privi şov itoare în direc ia respectiv . Mai întâi îşi v zuă ă ă ă ţ ă ă chipul jalnic, cu urme de lacrimi pe obraji şi cu un nas mare şi roşu. Apoi îşi mut privirea în josă şi da, poate c Anna avea dreptate. Se vedea un decolteu pe cinste:ă

în momentul acela interveni şi proprietara magazinului.— Rochia se potriveşte, doar c nu ave i desuurile corespunz toare. Dac ve i proba peă ţ ă ă ţ

dedesubt nişte lenjerie modelatoare sau un corset, burtica va disp rea într-o clipit . Crede i-m ,ă ă ţ ă am v zut cazuri mult mai serioase, la via a mea. Dup cum a zis şi sora dumneavoastr , ave i oă ţ ă ă ţ siluet formidabil . Trebuie doar s g si i rochia potrivit pentru a v accentua formele. Uita i,ă ă ă ă ţ ă ă ţ încerca i-o pe aceasta şi sunt sigur c v ve i sim i mai bine. Asta sigur vi se va potrivi.ţ ă ă ă ţ ţ

Scoase una dintre rochii de pe suportul din cabina de prob şi i-o întinse Eric i. F r preaă ă ă ă mult tragere de inim , aceasta se duse din nou în cabin . Cu o min sceptic , îşi trase rochiaă ă ă ă ă pe ea şi se întoarse în magazin. Inspir adânc, expir , apoi st tu în fa a oglinzii de m rimeă ă ă ţ ă

45


natural , stoic precum un soldat ce zorea spre linia întâi. Un zâmbet uluit îi umplu chipul. Eraă ă ceva complet diferit. îi venea... perfect! Tot ce înainte ar tase oribil acum era în avantajul ei,ă odat îmbr cat acea rochie. Abdomenul înc mai ieşea destul în eviden , îns nu era cevaă ă ă ă ţă ă c ruia s nu-i poat veni de hac un corset bun. Se uit cu surprindere spre Anna şi spre femeiaă ă ă ă din magazin. încântat , Anna doar d du din cap, iar proprietara magazinului b tu din palme deă ă ă bucurie.

— Ce mireasâl Ce v-am zis? Aceasta e perfect pentru în l imea şi silueta dumneavoastr !ă ă ţ ăErica se uit din nou în oglind , înc uşor neîncrez toare. Dar se vedea nevoit s le deaă ă ă ă ă ă

dreptate. Se sim ea ca o prin es . Dac ar fi reuşit s scape de câteva kilograme suplimentareţ ţ ă ă ă în s pt mânile premerg toare nun ii, totul avea s fie perfect. Se întoarse spre Anna.ă ă ă ţ ă

— Nu mai e nevoie s probez în continuare. O cump r!ă ă— Minunat, radie femeia. Cred c ve i fi cum nu se poate de mul umit . Dac dori i, oă ţ ţ ă ă ţ

pute i l sa aici pân la nunt , apoi vom putea face o ultim prob , cu o s pt mân înainte.ţ ă ă ă ă ă ă ă ă Dac e nevoie de retuşuri sau de orice altceva, vom avea timp destul.ă

— Mul umesc, Anna, şopti Erica, strângând mâna surorii sale.ţAnna o strânse, la rându-i.— Eşti absolut superb în rochia asta, îi spuse Anna, iar Erica z ri o lacrim şi în ochiiă ă ă

surorii ei.Era un moment frumos. Un moment pe care îl meritau amândou , dup toate greut ileă ă ăţ

prin care trecuser .ă— Ei, cum merge? întreb Lars, privind în jurul cercului.ăNimeni nu zise nimic. Cei mai mul i dintre ei st teau cu privirile plecate spre pantofi. To i,ţ ă ţ

cu excep ia lui B rbie, care îl urm rea concentrat pe Lars.ţ ă ă ă— Ar vrea cineva sa înceap ?ăLe arunc o privire încurajatoare, moment în care unii dintre ei îşi ridicar ochii dină ă

p mânt. într-un final, Mehmet r spunse:ă ă— Mda, merge bine.Dup aceea, t cu.ă ă— Ai vrea s dezvol i ideea?ă ţVocea lui Lars era blând , cu o vag urm de persuasiune.ă ă ă— Adic , vreau s spun c pare grozav pân acum. Slujba e... în regul , şi aşa maiă ă ă ă ă

departe...Mehmet t cu din nou.ă— Restul, voi ce p rere ave i despre slujbele care vi s-au dat?ă ţ— Slujbe? pufni Caile. Stau acolo şi sp l la vase toat ziua. Dup -mas o s discut cuă ă ă ă ă

Fredrik în leg tur cu asta. Trebuie s facem nişte schimb ri.ă ă ă ăO privi cu subîn eles pe Tina. Aceasta doar îi arunc o c ut tur aprig .ţ ă ă ă ă ă— Dar tu, Jonna, ie cum i-a mers s pt mâna asta?ţ ţ ă ăJonna era singura pentru care propriii pantofi înc mai prezentau un interes sporit.ă

Bomb ni ceva drept r spuns, îns nu ridic privirea. Aşeza i în cerc, în mijlocul vastei înc periă ă ă ă ţ ă din centrul comunitar, cu to ii se aplecar înainte pentru a încerca s -i priceap vorbele.ţ ă ă ă

— Scuze, Jonna, nu te-am auzit. Ai putea repeta? Şi i-aş fi recunosc tor dac ai aveaţ ă ă amabilitatea s ne priveşti în ochi atunci când ni te adresezi. Altminteri, avem senza ia c nu neă ţ ă tratezi cu destul respect. Asta e inten ia ta, Jonna?ţ

— Chiar, aşa e? se b g Uffe, lovind-o peste picioare. Te crezi mai breaz decât noi sauă ă ă ce?

— Uffe, ceea ce faci nu e prea constructiv, îl preveni Lars. Noi dorim s construim aici ună mediu ferit şi pl cut, în care s pute i discuta despre sentimentele şi experien ele voastre, într-ă ă ţ ţun cadru sigur şi încurajator.

— Folosi i cuvinte care probabil sunt mult prea elevate pentru Uffe, i se adres batjocoritorţ ă Tina. Dac vre i ca Uffe s in pasul, va trebui s folosi i fraze mai simple.ă ţ ă ţ ă ă ţ

— Nenorocita dracului, fu replica elocvent a lui Uffe, urmat de o încrunt tur .ă ă ă ă— Exact la asta m refer.ăVocea lui Lars deveni mai dur .ă— Nu are rost s v lua i unul de cel lalt, pentru asemenea motive. Cu to ii v afla i într-oă ă ţ ă ţ ă ţ

situa ie extrem , care poate fi foarte obositoare pe plan emo ional. Aceasta e şansa voastr deţ ă ţ ă a v desc rca tensiunea într-un mod pozitiv.ă ă

46


Se uit în jur, fixându-şi, pe rând, privirea dezaprobatoare asupra tuturor. Câ ivaă ţ încuviin ar . B rbie ridic mâna.ţ ă ă ă

— Da, Lillemor?Fata l s mâna jos.ă ă— în primul rând, acum numele meu nu mai e Lillemor, ci B rbie, zise ea, bosumflându-se.ăDup aceea, zâmbi.ă— îns aş vrea s spun c mie mi se pare grozav! Suntem norocoşi s st m aici şi s neă ă ă ă ă ă

spunem ce avem pe suflet. La Big Brother nu exista aşa ceva.— Ah, du-te naibii, zise Uffe, pr buşindu-se în scaun şi privind-o fix pe B rbie.ă ăZâmbetul îi pieri de pe chip şi fata îşi plec privirea.ă— Cred c te-ai exprimat foarte bine, rosti Lars, încercând s o încurajeze. în plus, ve iă ă ţ

avea ocazia s beneficia i şi de terapie individual , pe lâng cea de grup. Cred c vom încheiaă ţ ă ă ă aici segmentul de grup, pentru ca tu şi cu mine... B rbie, s putem începe terapia individual . înă ă ă regul ?ă

Fata îşi ridic privirea şi zâmbi din nou.ă— Da, mi-ar pl cea. Am multe chestii despre care vreau s vorbesc.ă ă— Excelent, zise Lars, zâmbindu-i, la rândul s u. Aşadar, sugerez s mergem în culise, înă ă

camera din spate, ca s putem sta de vorb f r s fim deranja i. Apoi voi discuta cu fiecareă ă ă ă ă ţ dintre voi, în ordine, dup cum sunte i aşeza i în cerc. Dup B rbie urme- z Tina, apoi Uffe, şiă ţ ţ ă ă ă aşa mai departe. E în regul ?ă

Nimeni nu zise nimic, aşadar Lars lu t cerea drept r spuns afirmativ.ă ă ăDe îndat ce uşa se închise în urma lui B rbie şi a lui Lars, cu to ii începur s vorbeasc .ă ă ţ ă ă ă

Cu to ii în afar de Jonna, care prefera t cerea, ca de obicei.ţ ă ă— Ce rahat! exclam Uffe pe un ton batjocoritor, lovindu-se peste genunchi.ăMehmet îi arunc o privire nemul umit .ă ţ ă— Ce vrei s zici? Mie mi se pare în regul . Ştii ce aiurea pot deveni lucrurile dup vreoă ă ă

câteva s pt mâni într-un show de genul sta. Mi se pare grozav c în sfârşit se gândesc şi laă ă ă ă protagonişti. Vor s ne sim im bine.ă ţ

— „Vor s ne sim im bine", îl imit Uffe pe un ton ascu it. Eşti aşa un fricos, Mehmet, ştiiă ţ ă ţ asta? Ar trebui s apari într-unui din programele alea TV în care s stai acolo în chestii mulate şiă ă s faci yoga sau cum dracu' s-o numi.ă

— Nu-1 b ga în seam , e tâmpit, zise Tina, privindu-1 sfid tor pe Uffe, care în momentulă ă ă acela, îşi îndrept aten ia asupra ei.ă ţ

— Ce naiba vorbeşti acolo, stricato? i se pare c eşti tare deşteapt , nu? Te lauzi cuŢ ă ă notele tale bune şi cu toate cuvintele pompoase pe care le ştii. Te crezi mai bun decât noi to i.ă ţ Iar acum ai impresia c o s ajungi şi star pop.ă ă

Râse cu dispre şi privi în jur, c utând sprijinul grupului. Nimeni nu r spunse. îns nici nuţ ă ă ă protest nimeni, aşa c el nu se potoli.ă ă

— Tu chiar crezi porc riile alea? îi faci doar pe to i de râs şi pe tine la fel. Am auzit c i-aiă ţ ă convins s te lase s - i cân i disear melodia jalnic şi aştept cu ner bdare s -i v d pe oameniă ă ţ ţ ă ă ă ă ă aruncând cu roşii stricate în tine. La naiba, o s vin şi eu, o s m pun în primul rând şi-o să ă ă ă arunc şi eu câteva.

— Ai face bine s taci acum din gur , Uffe, zise Mehmet, s ge- tându-1 cu privirea. Eştiă ă ă doar invidios fiindc Tina are talent, în vreme ce singurul lucru pe care-1 ai tu e cariera astaă trec toare, de idiot într-un reality-show. Dup care te vei întoarce în depozit, c rând cutii, cât eă ă ă ziua de lung .ă

Uffe râse din nou, îns de data asta, el p ru nervos. Vorbele lui Mehmet aveau şi pu ină ă ţ adev r în ele, lucru care-i spori stânjeneala. Dar apoi alung senza ia aceea.ă ă ţ

— Nu trebuie s m crede i, dac nu vre i. îns ve i avea şansa s auzi i cu propriileă ă ţ ă ţ ă ţ ă ţ urechi, în seara asta. r noii din oraş vor râde pe s turate.Ţă ă ă

— Afl c te ur sc, Uffe.ă ă ăTina se ridic şi p r si grupul, cu lacrimi în ochi. Fu urm rit de o camer . începu s fugă ă ă ă ă ă ă ă

pentru a sc pa, îns era imposibil s evite camerele. Privirea lor lacom se afla pretutindeni.ă ă ă ăPatrik nu se putea concentra deloc. Era bântuit de gânduri legate de accidentul acela de

maşin . Dac şi-ar fi putut m car da seama ce anume îi p rea atât de familiar în leg tur cuă ă ă ă ă ă victima. Ridic dosarul cu toate hârtiile privitoare la anchet şi se aşez , pentru a parcurge dină ă ă nou totul. Nu avea idee de câte ori f cuse asta. Ca de fiecare dat când cugeta intens,ă ă

47


bomb nea de unul singur.ă— Vân t i în jurul gurii, alcoolemie incredibil de mare, la o persoan care nu bea niciodat ,ă ă ă ă

conform spuselor familiei.îşi trecu un deget peste raportul autopsiei,.c utând ceva pe care s -1 fi ratat în lecturileă ă

anterioare. îns nimic nu p rea nelalocul lui. Patrik lu telefonul şi form un num r pe care-1ă ă ă ă ă ştia pe de rost.

— Alo, Pedersen, aici Patrik Hedstrom de la poli ia din Tanum. Ascult , în fa a mea eţ ă ţ raportul autopsiei. Ai cumva cinci minute libere, s -1 parcurgi înc o dat , împreun cu mine?ă ă ă ă

Pedersen încuviin , aşa c Patrik continu .ţă ă ă— Aceste vân t i din jurul gurii, î i po i da seama când Ie-a c p tat?... în regul .ă ă ţ ţ ă ă ăîn timp ce vorbea, îşi lua noti e pe margini.ţ— Şi alcoolul, po i spune câte ceva despre timpul scurs de când a fost ingerat?.,. Nu, nuţ

m refer la o perioad anume din zi; ei bine, poate şi asta. îns 1-a b ut într-un r stimp maiă ă ă ă ă îndelungat sau 1-a dat pe gât sau... la asta m refer.ă

Ascult concentrat, luând noti e cu frenezie.ă ţ— Interesant, foarte interesant. A i mai. g sit şi altceva straniu la autopsie?ţ ăPatrik îl urm ri f r s noteze nimic pentru o clip . îşi d du seama c ap sa atât deă ă ă ă ă ă ă ă

puternic receptorul de ureche, încât începuse s -1 doar , aşa c sl bi strânsoarea.ă ă ă ă— Resturi de band adeziv în jurul gurii? Da, cu siguran c e important, îns nu maiă ă ţă ă ă

exist şi altceva de care ar fi bine s ştiu?ă ăOft cu gândul la r spunsurile nu tocmai informative pe care le primea şi se ciupi, frustrat,ă ă

de nas. — în regul , presupun c e de ajuns.ă ăŞov ind, Patrik închise telefonul. Chiar sperase la mai mult. Scoase fotografiile de la loculă

accidentului şi începu s le studieze, c utând ceva, orice, care s -i fi putut da un imboldă ă ă memoriei sale refractare. Partea cea mai nepl cut o reprezenta faptul c nu era sut la sută ă ă ă ă sigur de existen a vreunui lucru pe care s şi-l aminteasc . Poate c doar îşi imagina. Poate cţ ă ă ă ă era o form stranie de dejâ-vu. Poate c v zuse ceva la televizor sau într-un film sau doară ă ă auzise ceva care îl f cea acum s caute un lucru inexistent. îns tocmai atunci când se preg teaă ă ă ă s arunce frustrat hârtiile, o scânteie se produse între sinapsele din creierul s u. Se aplec înă ă ă fa pentru a cerceta mai îndeaproape fotografia pe care înc o inea în mân , iar un sentimentţă ă ţ ă de triumf îl cuprinse. Poate c totuşi nu era atât de departe precum crezuse. Poate c un lucruă ă distinct chiar planase, pân la urm , peste ungherele cele mai ascunseă ă ale memoriei sale.

Dintr-o mişcare, el ajunse la uş . Sosise vremea s coboare pân la arhive.ă ă ăApatic , B rbie l s produsele s treac pe banda mobil , în vreme ce le scan codurile deă ă ă ă ă ă ă ă

bare. Ochii i se umplur de lacrimi, îns ea clipi cu înc p ânare pentru a le îndep rta. Nu voiaă ă ă ăţ ă s stea acolo, plângând, şi s se fac de râs.ă ă ă

Conversa ia din acea diminea îi trezise atât de multe sentimente. Murd ria care pânţ ţă ă ă atunci st tuse ascuns începea s ias la suprafa . O privi pe Jonna, aflat la casa de marcată ă ă ă ţă ă din fa a ei. într-un fel, o invidia. Poate c nu şi partea legat de depresie şi t ieturi. B rbie nu arţ ă ă ă ă fi fost niciodat în stare s -şi cresteze pielea cu un cu it, aşa cum f cea ea. Ceea ce invidia eraă ă ţ ă nep sarea evident a Jonnei fa de p rerile celorlal i. Pentru B rbie, nimic nu era maiă ă ţă ă ţ ă important decât felul în care se prezenta şi ap rea în fa a lumii. Nu fusese aşa dintotdeauna,ă ţ dup cum demonstraser şi fotografiile sale din şcoal , pe care le dezgropase acel nenorocită ă ă ziar de scandal. Fotografiile de pe vremea când era mic , pric jit , cu un uriaş aparat dentar,ă ă ă sâni aproape inexisten i, şi p r închis la culoare. Fusese atât de sup rat când pozele ap ruserţ ă ă ă ă ă pe panourile de afişaj ale ziarelor. îns nu din motivul suspectat de toat lumea. Nu deoarece seă ă îngrijora c oamenii aveau s afle adev rul, atât despre nuan a real a p rului, cât şi despreă ă ă ţ ă ă sânii ei falşi. Nu era atât de toant . îns o durea s vad lucrurile pe care nu Ie mai avea.ă ă ă ă Zâmbetul fericit. încrez tor. Fusese mul umit de propria-i persoan şi satisf cut de via a sa.ă ţ ă ă ă ă ţ îns totul se schimbase în ziua când tat l ei murise.ă ă

Ea şi tata se în eleseser atât de bine. Mama sa murise de cancer, pe vremea când ea eraţ ă micu . îns cumva, tat l reuşise s umple golul l sat de moartea mamei; feti a nu sim iseţă ă ă ă ă ţ ţ niciodat c i-ar fi lipsit ceva. Era conştient c , pentru o vreme, lucrurile st tuser când bine,ă ă ă ă ă ă când r u, imediat dup decesul mamei, atunci când ea era mic , dar şi la momentul produceriiă ă ă cumplitei nenorociri. Aflase totul în leg tur cu asta, îns tat l ei pl tise pre ul, înv ase dină ă ă ă ă ţ ăţ greşeli, apoi cl dise o via bun pentru el şi pentru fiica lui. Asta pân în acea zi fatidic dină ţă ă ă ă luna octombrie.

48


Atunci când se întâmplase, îi p ruse atât de ireal. într-o clipit , întreaga sa via fuseseă ă ţă ştears , luându-i totul. Nu avea alt familie, alte rude la care s mearg , aşa c se treziă ă ă ă ă aruncat într-o lume a familiilor şi a locuin elor temporare. înv ase lec ii pe care ar fi preferată ţ ăţ ţ s nu le fi aflat. încrederea în sine pe care o avusese înainte se evaporase. Prietenii nu puteauă în elege faptul c schimb rile ei l untrice erau cauzate de ceea ce se întâmplase. Ziua aceea îiţ ă ă ă r pise ceva şi nicicând nu avea s mai fie la fel. Prietenii încercaser s o sus in pentru oă ă ă ă ţ ă vreme, dar într-un final, o l saser în voia sor ii.ă ă ţ

Acela fu momentul în care se declanş nevoia sa de confirmare în rândurile b ie ilor maiă ă ţ mari şi ale fetelor dure. Nu mai era de-ajuns s fie o fat b ie oas . Şi nici numele de Lillemoră ă ă ţ ă nu i se mai potrivea. Aşa c începu cu lucrurile pe care le putea face singur şi pe care şi leă ă putea permite. îşi vopsi p rul blond în baia unuia dintre iubi ii s i pasageri. îşi înlocui vechileă ţ ă haine cu unele noi: mai mulate, mai scurte, mai sexy. Fiindc descoperise care avea s fie caleaă ă de sc pare din mizerie. Sexul. Astfel putea s capete aten ie şi lucruri materiale. îi oferea şansaă ă ţ de a se eviden ia în mul ime. Unul dintre iubi ii s i fusese plin de bani, aşa c îi finan aseţ ţ ţ ă ă ţ implanturile cu silicon. Fata ar fi preferat nişte sâni mai mici, îns având în vedere c iubitul îiă ă pl tea, ultimul cuvânt îi apar inuse acestuia. Dorise cupe de m rimea E şi asta c p tase. Odată ţ ă ă ă ă înf ptuit transformarea fizic , totul devenise doar o chestiune de ambalaj. Iubitul de după ă ă ă finan atorul sânilor o numise „p puşica B rbie", lucru ce rezolv problema numelui. Dupţ ă ă ă ă aceea, nu-i mai r m sese decât s hot rasc rampa ideal de lansare a noii sale persoane.ă ă ă ă ă ă Debutase cu nişte slujbe m runte de manechin, care necesitau îmbr c minte sumar , sau chiară ă ă ă lipsa complet a acesteia. îns momentul crucial venise odat cu participarea laă ă ă Big Brother. B rbie devenise starul principal din sezonul respectiv. Şi nu o deranjase câtuşi de pu in faptulă ţ c , de pe propriile canapele, întreaga popula ie a Suediei îi putea urm ri via a sexual . Cui îiă ţ ă ţ ă p sa? Nu avea familie care s-o mustre pentru c -i f cuse de râs, în mod public. Era singur peă ă ă ă lume.

De obicei, izbutea s nu se gândeasc la fr mânt rile sale l untrice. O îndep rtase atât deă ă ă ă ă ă mult pe Lillemor, încât fata aceea abia dac mai exista. La fel f cuse şi cu amintirea tat lui s u.ă ă ă ă Nu îşi putea permite s şi-l aminteasc . Dac voia s supravie uiasc , atunci din existen a eiă ă ă ă ţ ă ţ actual nu mai puteau face parte râsul tat lui sau atingerea mâinii lui pe obraz. Ar fi fost multă ă prea dureros. îns discu ia din acea diminea , cu psihologul, atinsese nişte puncte nevralgiceă ţ ţă care continuar cu înc p ânare s o nec jeasc . Şi nu p ru singura care s aib o asemeneaă ă ăţ ă ă ă ă ă ă reac ie. Atmosfera fusese mohorât de când intraser separat în camera din culise şi luaser locţ ă ă ă în scaunul aflat în fa a psihologului. Uneori avea senza ia c întreaga lor negativitate eraţ ţ ă îndreptat spre ea şi din când în când i se p rea c unii dintre concuren i îi aruncau priviriă ă ă ţ r ut cioase. îns de fiecare dat când se întorcea ca s vad de unde se strecura pe nesim iteă ă ă ă ă ă ţ acea stare, clipa trecea.

în acelaşi timp, ceva frem ta în adâncul ei. Ceva asupra c ruia Lillemor încerca s -iă ă ă îndrepte aten ia. îns B rbie îşi reprim sentimentul. Pur şi simplu nu putea permite anumitorţ ă ă ă lucruri s fie date în vileag.ă

Cump r turile curgeau neîncetat pe banda mobil din fa a casei sale de marcat. Nu se maiă ă ă ţ terminau nicicând.

C utarea prin arhive era, ca de obicei, o munc plictisitoare şi dificil . Nimic nu p rea a fiă ă ă ă la locul lui. Patrik st tuse pe podea, cu picioarele încrucişate, înconjurat de cutii. Ştia ce gen deă document c uta şi, într-un moment nes buit, crezuse c avea s g seasc totul cu uşurin ,ă ă ă ă ă ă ţă într-o cutie etichetat „Material educa ional". îns nici pomeneal . Auzi paşi pe sc ri şi privi înă ţ ă ă ă sus. Era Martin.

— Bun , Annika a zis c te-a v zut îndreptându-te încoace. Ce faci?ă ă ăMartin privi uluit spre toate cutiile împr ştiate în jurul lui Patrik.ă— Caut nişte noti e de la o conferin la care am participat acum vreo câ iva ani, înţ ţă ţ

Halmstad. Te gândeşti c le-o fi trecut prin cap s le arhiveze într-o ordine logic , dară ă ă nicidecum. Un idiot a mutat totul aiurea, aşa c nimic nu se mai potriveşte.ă

Arunc un nou teanc de hârtii într-o alt cutie ce fusese arhivat greşit..ă ă ă— Mda, Annika mereu ne bate la cap s p str m ordinea prin documentele de aici.ă ă ă

Pretinde c ea le arhiveaz pe toate acolo unde trebuie, îns dup aia, hârtiile par a prindeă ă ă ă picioare.

— Nu în eleg de ce oamenii nu sunt în stare s pun lucrurile înapoi de unde le-au luat. Euţ ă ă ştiu c am pus noti ele într-un fişier pe care l-am arhivat în cutia asta.ă ţ

49


Ar t spre cutia cu eticheta „Material educa ional" şi continu :ă ă ţ ă— Dar acum nu mai sunt acolo. Aşadar, întrebarea e în ce cutie sunt? „Persoane

disp rute", „Cazuri rezolvate", „Cazuri nerezolvate" şi aşa mai departe. Niciunul din noi nu ştieă mai mult decât cel lalt.ă

F cu semn cu mâna în jurul beciului plin de cutii, din podea şi pân -n tavan.ă ă— Ei bine, ce m fascineaz pe mine mai mult şi mai mult e faptul c tu chiar i-aiă ă ă ţ

îndosariat noti ele de la conferin . Ale mele înc sunt în cine ştie ce gr mad , pe birou.ţ ţă ă ă ă— Probabil c şi eu ar fi trebuit s fac la fel. îns am fost destul de naiv încât s cred că ă ă ă ă

vreo alt persoan ar fi putut avea nevoie de ele.ă ăPatrik oft , lu un nou mald r de documente şi începu s r sfoiasc . Martin se aşez peă ă ă ă ă ă ă

podea, lâng el, şi începu s caute şi el într-una din cutii.ă ă— Te ajut şi eu. O s mearg mai repede. Ce anume caut? Ce fel de conferin a fost? Şiă ă ţă

apropo, de ce cau i noti ele astea?ţ ţPatrik nu ridic privirea, ci doar r spunse:ă ă— Dup cum am zis, dac memoria nu m înşal , în 2002 am fost la o conferin înă ă ă ă ţă

Halmstad. în leg tur cu tot felul de cazuri stranii, care înc ridicau semne de întrebare şiă ă ă r m seser nerezolvate.ă ă ă

— Şi... zise Martin, aşteptând detalii.— Ei bine, î i voi spune mai mult când g sesc noti ele. Pentru moment e doar o vag idee,ţ ă ţ ă

aşa c vreau s -mi reîmprosp tez memoria înainte de-a mai face şi alte afirma ii.ă ă ă ţ— în regul , zise Martin.ăînc era curios, dar îl cunoştea destul de bine pe Patrik, încât s -şi dea seama că ă ă

insisten ele nu ar fi ajutat cu nimic.ţBrusc, Patrik se uit în sus şi zâmbi şiret.ă— Dar o s - i spun dac îmi spui şi tu mie...ă ţ ă— Ce s - i spun? întreb surprins Martin, îns atunci când d du cu ochii de zâmbetul luiă ţ ă ă ă

Patrik, în elese unde anume b tea colegul s u.ţ ă ăRâse, dup care îi zise:ă— Bine, fie. Când îmi zici, î i zic şi eu.ţDup o or de c ut ri inutile, Patrik eliber dintr-odat un strig t.ă ă ă ă ă ă ă— Iat -le!ăScoase câteva hârtii dintr-un dosar de plastic.Martin îi recunoscu scrisul lui Patrik şi încerc s -1 citeasc , r sturnat. îns nu avea sens,ă ă ă ă ă

aşa c fu nevoit s aştepte cât timp Patrik r sfoi prin noti e. Dup ce lectur trei pagini, degetulă ă ă ţ ă ă ar t tor i se opri brusc la mijlocul foii. O cut adânc i se form între sprâncene, iar Martină ă ă ă ă încerc s -1 conving , prin puterea min ii, s citeasc mai repede. Dup ceea ce-i p ru oă ă ă ţ ă ă ă ă eternitate, Patrik privi în sus, triumf tor.ă

— în regul , mai întâi secretul t u, zise el.ă ă— Ah, haide, mor de curiozitate.Martin râse şi încerc s -i smulg hârtiile din mân . îns colegul fusese preg tit pentruă ă ă ă ă ă

manevra lui şi i le smuci de-ndat înapoi, inându-le sus, în aer.ă ţ— Ia- i gândul. Tu primul, dup care eu.ţ ăMartin oft .ă— Eşti conştient c m tachinezi cumplit? în regul , ai ghicit. Eu şi Pia vom avea ună ă ă

bebeluş. La sfârşitul lui noiembrie.Ridic un deget în aer, în semn de avertizare.ă— Dar înc nu po i spune nim nui! Suntem abia în a opta s pt mân şi vrem s p str mă ţ ă ă ă ă ă ă ă

secretul pân dup cea de-a dou sprezecea.ă ă ăPatrik îşi ridic ambele mâini. Hârtiile pe care le inea cu dreapta fluturar .ă ţ ă— Promit, buzele-mi sunt pecetluite. îns , pentru numele lui Dumnezeu, felicit ri!ă ăMartin zâmbi cu gura pân la urechi. De câteva ori, fusese cât pe-aci s -i spun lui Patrik.ă ă ă

Era ner bd tor s împart veştile bune, îns Pia dorea s aştepte pân la trecerea cu bine aă ă ă ă ă ă ă primului trimestru. Apoi avea s le' poat spun tuturor. Era o uşurare s împ rt şeasc înă ă ă ă ă ă ă sfârşit vestea cu cineva.

— Ei bine, acum ai aflat. Ce-ar fi s -mi spui tu de ce st m aici de-o or încoace, plini deă ă ă praf.

Brusc, Patrik deveni serios. îi înmâna documentul lui Martin, îi indic punctul din care să ă 50


înceap s citeasc , şi aştept . Dup o vreme, colegul s u ridic privirea, uluit.ă ă ă ă ă ă ă— Acum nu mai poate exista niciun dubiu, M rit a fost ucis , zise Patrik.ă ă— Mda, b nuiesc c nu ne mai putem îndoi de asta.ă ăO întrebare îşi primise în momentul acela r spunsul. îns asta nu f cu decât s atragă ă ă ă ă

dup sine şi mai multe întreb ri. Aveau dinaintea lor cantit i impresionante de munc .ă ă ăţ ăTrântea aşa de puternic t vile pentruă copt încât zgomotul se putea auzi înc din fa aă ţ

magazinului. Mehmet îşi b g capul pe uşa care d dea spre partea din spate a brut riei.ă ă ă ă— Ce naiba faci? Demolezi pe-aici sau ce?— Du-te dracu'!Uffe trânti iar t vile, cu bun ştiin .ă ă ţă— Pardon, zise Mehmet, ridicându-şi mâinile. Te-ai trezit cu fa a la cearşaf?ţUffe nu-i r spunse. Stivui toate t vile, apoi se aşez . Se plictisise de întreaga chestiune.ă ă ă

Fucking Tamim nu se ridicase deloc la nivelul aştept rilor sale. Pân în clipa aceea, el nuă ă realizase c avea s 'fie nevoit s lucreze, fapt ce reprezenta un neajuns considerabil. Era pentruă ă ă prima oar în via a lui când se confrunta cu o zi de munc cinstit . Câteva spargeri, nişte jafuriă ţ ă ă şi lucruri de genul acela îi asiguraser pân atunci un trai lipsit de munc . îns nu fusese o viaă ă ă ă ţă luxoas ; nu îndr znise niciodat ceva mai semnificativ decât nişte furturi minore, îns acestea îiă ă ă ă aduseser destul venit încât s -1 in departe de corvoada unui serviciu. Apoi, se trezise în loculă ă ţ ă acela. Pân şi via a pe insul fusese mai uşoar . Acolo putea s stea tol nit şi s fac plaj câtă ţ ă ă ă ă ă ă ă era ziua de lung , discutând tot felul de tâmpenii cu al i concuren i. Din când în când, maiă ţ ţ aveau câte o întrecere, dar în afar de asta, relaxare total . Fusese extrem de înfometat, dară ă lipsa mânc rii nu îl deranjase la fel de mult precum şi-ar fi imaginat.ă

Nici restul participan ilor laţ Fucking Tanum nu se ridicaser la nivelul aştept rilor. Cu to iiă ă ţ erau nişte cretini. Meh- met-cel-de-n dejde se spetea în brut rie precum un sclav, de la sineă ă putere. Caile venise la emisiune doar pentru a continua s domneasc peste cluburile de noapteă ă din Stureplan. Tina era atât de pre ioas , încât îi venea s-o pocneasc . Cât despre Jonna... ceţ ă ă mai ratat ! El nu putea s în eleag toate acele porc rii, cu t iatul pe mâini. Ultima, dar nu şiă ă ţ ă ă ă cea din urm , B rbie. Uffe se întunec la fa . Târfuli a aia ieftin se înşela dac avea impresiaă ă ă ţă ţ ă ă c putea s scape cu o asemenea isprav . Lucrurile pe care le auzise în diminea a respectiv îlă ă ă ţ ă f cuser s vrea s -i spun vreo dou acelei regine a silicoanelor.ă ă ă ă ă ă

— Uffe, ai de gând s munceşti azi, sau ce?ăSimon îi arunc o privire aspr , iar Uffe se ridic de pe scaun, oftând. Rânji camerei de peă ă ă

perete şi merse c tre partea din fa a brut riei. Se v zu nevoit s capituleze şi s par ocupată ţă ă ă ă ă ă pentru o vreme. Dar în seara aceea... ei bine, în seara aceea, el şi cu B rbie aveau s poarte oă ă discu ie serioas .ţ ă

Preg tit s p r seasc sec ia, Mellberg se opri în biroul lui Hedstrom. Atât Patrik, cât şiă ă ă ă ă ţ Martin, erau acolo. P reau ocupa i. Peste întreg biroul st teau împr ştiate hârtii, iar Martin scriaă ţ ă ă ceva în carne el. Patrik vorbea la telefon, inând receptorul strâns ap sat între ureche şi um r,ţ ţ ă ă având astfel mâinile libere, pentru a putea umbla în acelaşi timp prin hârtiile aflate dinaintea sa. Pentru o clip , Mellberg se gândi s intre, pentru a afla ce anume era atât de urgent. îns hot rîă ă ă ă s nu o fac . Avea lucruri mult mai importante de rezolvat. Cum ar fi fost, de exemplu, să ă ă ajung acas şi s se preg teasc pentru rendez-vous-ul cu a sa Rose-Marie. îşi d duseră ă ă ă ă ă ă întâlnire la ora şapte, la restaurantul Pensiunii Tanumshede, ceea ce însemna c avea dou oreă ă la dispozi ie pentru a se face cât mai prezentabil cu putin .ţ ţă

La finalul scurtei plimb ri pân acas , el deja respira din greu. Trebuia s recunoască ă ă ă ă faptul c nu era în cea mai bun form . Odat ajuns în apartament, el privi pentru o clip totulă ă ă ă ă din prisma unui str in. Nu avea s fie de ajuns. Pân şi el realiz asta. Trebuia s fac ceva, înă ă ă ă ă ă caz c norocul urma s o aduc pe femeie în vizit la el acas , pentru un scurt interludiuă ă ă ă ă nocturn. întregul s u trup protest la ideea oric rei tentative de cur enie. Pe de alt parte, elă ă ă ăţ ă rareori avusese un stimulent într-atât de puternic. îl surprinse cât de important i se p rea să ă fac o impresie bun .ă ă

La o or dup aceea, el se aşez pe canapea, gâfâind. Pernele fantezie fuseser aranjateă ă ă ă pentru prima oar , de când se mutase acolo. Brusc, el realiz motivul pentru care se ocupaseă ă atât de rar de treburi gospod reşti. Erau mult prea obositoare. îns când privi în jurul s u,ă ă ă observ efectul fantastic al sesiunii de cur enie. Apartamentul nu mai p rea atât de neîngrijit.ă ăţ ă Avea câteva piese frumoase de mobilier, pe care le moştenise de la p rin i. Nu ar tau deloc r u,ă ţ ă ă odat îndep rtat stratul de praf. Reuşise, de asemenea, s îndep rteze mirosul de mucegai careă ă ă ă

51


domnea, de regul , în aer, şi care provenea de la resturi de mâncare şi alte chestiuni mai pu ină ţ igienice. Blatul de lucru, pe care în mod normal st teau înghesuite vase murdare, str luceaă ă acum în soarele prim v ratic. într-un asemenea loc chiar îşi putea imagina s aduc o femeie.ă ă ă ă

Mellberg privi spre ceas, apoi se ridic brusc. Nu mai r m sese decât o or pân laă ă ă ă ă întâlnirea cu a sa Rose-Marie, iar el era asudat şi pr fuit. Trebuia s se cure e rapid. C ut cevaă ă ţ ă ă de îmbr cat. Gama nu era într-atât de mare precum şi-ar fi dorit. La o inspectare maiă am nun it , majoritatea c m şilor şi pantalonilor aveau pete şi nici nu fuseser de mult timpă ţ ă ă ă ă prin preajma unui fier de c lcat. într-un final, printr-un proces de eliminare, el r m sese cu nişteă ă ă pantaloni negri, o c maş cu dungi albe şi albastre, şi o cravat roşie, cu Donald Duck. Acestă ă ă ultim obiect îi p ru tare elegant. Şi trebuia s recunoasc faptul c îl prindea bine culoareaă ă ă ă roşie. în schimb, pantalonii apar ineau acelei categorii de haine nec lcate, iar Mellberg se gândiţ ă cum s rezolve problema. C ut prin întreg apartamentul, îns nu g si un fier de c lcat. Privireaă ă ă ă ă ă îi alunec asupra canapelei, iar o idee excelent îl str - fulger . Scoase rapid pernele şi întinseă ă ă ă cu grij şi cât mai neted pantalonii. Bineîn eles c nu era prea curat pe sub perne, îns avea să ţ ă ă ă rezolve problema aceea mai târziu. Erau cu prec dere scame şi firimituri, care puteau fi periateă mai apoi. Puse la loc pernele, dup care se aşez timp de cinci minute. Dac avea s mai steaă ă ă ă înc vreo cinci minute, odat ieşit din duş, probabil c pantalonii ar fi p rut proasp t c lca i.ă ă ă ă ă ă ţ Norocul lui c nu era un burlac neputincios, gândi el cu satisfac ie. înc mai era capabil să ţ ă ă g seasc o solu ie bun pentru orice problem .ă ă ţ ă ă

Valuri de oameni începur s curg spre centrul comunitar, unde avea loc seara de dans.ă ă ă Paturile concuren ilor fuseser mutate, iar obiectele personale se puseser la ad post. Nimeniţ ă ă ă nu fusese înc admis în sal , drept urmare, coada se m rise, şerpuind prin parcare. Feteleă ă ă degerau de frig şi op iau pe loc. Vântul r coros de prim var le f cea din plin s regrete faptulţ ă ă ă ă ă ă c îşi îm- br caser cele mai scurte fuste şi cele mai decoltate bluze. Lucrul pe care îl aveau înă ă ă comun to i cei care st teau la rând era privirea ner bd toare de pe chipuri. Era cel maiţ ă ă ă palpitant eveniment petrecut în Tanumshede de ceva vreme încoace. Veniser tineri dină întreaga comunitate, ba chiar şi din afara oraşului, din Stromstad şi Uddevalla. Privir cuă înfrigurare spre uşa ce avea s fie deschis în curând. în untru se aflau eroii lor, idolii lor.ă ă ă

Ei reuşiser s ob in ceea ce lumea doar visa. Deveniser vedete. Erau invita i laă ă ţ ă ă ţ petreceri, al turi de alte celebrit i. Ap reau la TV. Şi poate c în seara aceea, vreun or şeană ăţ ă ă ă avea s capete şansa de a înh a şi el câteva clipe de faim . De a face vreun lucru care să ăţ ă ă îndrepte camerele de filmat asupra lui. Precum fata aceea din Fucking Toreboda. Reuşise s seă lipeasc de Andreas de la reality-show-ulă Baren, drept urmare, ap ruse în alte câteva episoadeă ale emisiunii. Ce realizare! Fetele îşi aranjau, frem tând, inutele, dup care îşi scoteau luciul deă ţ ă buze din poşet şi aplicau un nou strat. îşi înfoiau p rul şi îl d deau cu fixativ, încercând s vadă ă ă ă ă rezultatele în oglinjoarele de buzunar. Tensiunea era tangibil .ă

Fredrik Rehn râse atunci când v zu pe geam coada.ă— Ia uita i, b ie i şi fete. Vin figuran ii. Va trebui s profit m din plin de seara asta, înţ ă ţ ţ ă ă

regul ? S nu ave i re ineri. Be i, dis- tra i-v şi face i ce v taie capul.ă ă ţ ţ ţ ţ ă ţ ăOchii i se micşorar .ă— Dar asigura i-v c face i totul în fa a camerelor de filmat. S n-aud c s-a furişatţ ă ă ţ ţ ă ă

careva şi s-a distrat de unul singur. Ar putea însemna un proces pentru nerespectarea contractului. Sunte i aici ca s munci i, iar slujba voastr e s merge i acolo şi s anima iţ ă ţ ă ă ţ ă ţ lucrurile.

— Atunci ce naiba caut Jonna aici?ăUffe râse şi privi în .jur, c utând acceptul tuturor.ă— Asta n-ar fi în stare s animeze un c min de b trâni.ă ă ăRâsul lui t ios le era cunoscut celorlal i, îns Jonna nici m car nu se obosi s se uite la el.ă ţ ă ă ă

R mase cu privirea a intit în poal .ă ţ ă ă— Jonna e extrem de popular printre fetele cu vârste cuprinse între paisprezece şiă

nou sprezece ani. Multe din ele se reg sesc în ea. sta e motivul pentru care o vrem aici.ă ă Ăîns Fredrik nu putu s nu-i dea dreptate lui Uffe. Din punct de vedere social, fata aceeaă ă

era precum o gaur neagr . într-un asemenea hal de deprimat . Decizia de a o include fuseseă ă ă luat contrar dorin ei sale, aşa c pur şi simplu trebuia s se conformeze.ă ţ ă ă

— Aşadar, în elege i cu to ii cât de important e seara asta? Pe- trece i, petrece i,ţ ţ ţ ă ţ ţ petrece i!ţ

F cu semn c tre masa pe care st teau aranjate b uturi.ă ă ă ă52


— Şi în seara asta o vom sus ine cu to ii pe Tina atunci când va cânta. în regul ?ţ ţ ăSe uit fix spre Uffe, care doar pufni din n ri.ă ă— Mda, mda. Acum ne putem pune pe b ut sau nu?ă— Chiar te rog, spuse zâmbind Fredrik.Din ii îi erau de un alb str lucitor.ţ ă— S facem un spectacol pe cinste în seara asta!ăRidic în aer ambele degete mari.ăRemarcile sale fur întâmpinate cu un murmur r zle de aprobare. Apoi cu to ii atacară ă ţ ţ ă

b uturile de pe mas .ă ăOamenii care st tuser afar , la coad , începur s intre încetişor în sal .ă ă ă ă ă ă ăAnna tocmai preg tea cina atunci când Patrik se întoarse acas . Erica st tea în sufragerieă ă ă

cu copiii, uitându-se la Bolibompcf, pe Kanal 1. Maia flutura încântat din mânu e ori de câte oriă ţ personajul Bjorne ap rea pe ecran, iar Emma şi Adrian p reau a fi în trans . Cu stomaculă ă ă ghior ind puternic, Erica adulmec înfometat aroma de mâncare thailandez venit dinspreă ă ă ă ă buc t rie. Anna f g duise s -i g teasc ceva delicios, dar şi cu pu ine calorii, şi judecând după ă ă ă ă ă ă ţ ă miros, îşi inuse promisiunea, cel pu in din primul punct de vedere.ţ ţ

— Bun , drag , îi zâmbi Erica lui Patrik atunci când acesta intr în camer .ă ă ă ăP rea obosit. Ba chiar şi pu in neglijent, la o privire mai atent .ă ţ ă— Ce-ai f cut azi? Pari... şifonat, spuse ea, ar tând înspre c maş .ă ă ă ăPatrik se uit la hainele sale murdare şi oft . începu s -şiă ă ădesfac nasturii de la c maş .ă ă ă— Am c utat ceva în arhivele noastre pr fuite. M duc s fac un duş scurt şi s îmbracă ă ă ă ă

nişte haine curate. î i povestesc mai târziu.ţErica îl privi disp rând pe sc ri, în dormitor. Dup care i se al tur Annei în buc t rie.ă ă ă ă ă ă ă— S-a întors acas Patrik? Mi s-a p rut c am auzit uşa, spuse Anna f r s ia privirea de laă ă ă ă ă ă

oale.— Da, aşa e. Dar s-a dus pân la etaj s fac un duş şi s -şi schimbe hainele. Pare s fiă ă ă ă ă

avut o zi istovitoare la serviciu.în momentul acela, Anna ridic privirea.ă— M-ai putea ajuta s aranjez masa? Ca s fie gata pân când se întoarce.ă ă ăSincronizarea fu perfect . Exact atunci când Anna aşez pe mas oala cea mare, Patrikă ă ă

coborî, cu p rul ud şi îmbr cat în haine comodeă ă .— Mmm, miroase bine, spuse el, zâmbindu-i Annei.întreaga atmosfer se schimbase odat cu ieşirea Annei dină ăcarapace.— Este curry thailandez, f cut cu lapte de cocos, lejer. Şi cu orez şi legume preparate înă

tigaie wok.— Ce e brusc cu apetitul sta pentru mâncare s n toas ? zise Patrik cu scepticism,ă ă ă ă

nemaifiind sigur c gustul bucatelor avea s fie la fel de bun precum mirosul.ă ă— Viitoarea ta mireas şi-a exprimat dezideratul ca amândoi s ar ta i fantastic în ziuaă ă ă ţ

nun ii. Aşadar, „Planul Fantastic" începe acum.ţ— Mda, cam ai dreptate, din punctul sta de vedere, zise Patrik, tr gându-şi de tricouă ă

pentru a acoperi un început de burtic ce-şi f cuse apari ia în ultimii câ iva ani.ă ă ţ ţ— Dar copiii? Ei nu m nânc al turi de noi?ă ă ă— Nu, ei se distreaz în sufragerie, zise Anna. E şansa noastr de a ne bucura de nişteă ă

pace şi linişte.— Dar Maia? Poate s aib singur grij de ea?ă ă ă ăErica izbucni în râs.— Ce mam cloşc eşti. O s fie în regul . Şi, crede-m , Emma ne va da de ştire dac Maiaă ă ă ă ă ă

face vreo boac n .ă ăCa la un semn, ei auzir din sufragerie o voce strident .ă ă— Ericaaaa, Maia nu d pace televizorului!ăPatrik râse şi se ridic .ă— M ocup eu. Voi dou sta i locului şi servi i-v cu mâncare.ă ă ţ ţ ăîl auzir mustrând-o pe Maia, apoi asigurându-se c -i oferă ă ăo s rutare. Pân şi copiii mai mari primir câte un pupic, iar atunci când se întoarse înapoiă ă ă

la mas , Patrik p ru mult mai relaxat.ă ă53


— Aşadar, la ce-ai trudit ziulica întreag ?ăPatrik le povesti pe scurt cele întâmplate. Atât Anna, cât şi Erica, îşi l sar furculi ele josă ă ţ

şi-l privir fix, fascinate de ce le era dat s aud . Erica lu cuvântul prima.ă ă ă ă— Dar care crezi s fie leg tura? Şi ce cale ve i urma în continuare?ă ă ţPatrik termin de mestecat înainte de-a r spunde.ă ă— Martin şi cu mine am dat telefoane toat dup -masa pentru a aduna informa ii.ă ă ţ

Inten ion m ca luni s -i d m de cap t.ţ ă ă ă ă— Eşti liber la sfârşit de s pt mân ? zise Erica, surprins în mod pl cut.ă ă ă ă ăPatrik îşi petrecea mult prea multe sfârşituri de s pt mân la munc .ă ă ă ă— Da, în sfârşit. Şi oricum, cei cu care trebuie s stau de vorb nu vor fi disponibili decâtă ă

luni. Aşa c weekendul sta v stau la dispozi ie, fetelor.ă ă ă ţSurâse larg, şi Erica nu se putu ab ine s nu zâmbeasc , la rându-i. Cât de repede zburaseţ ă ă

timpul. Parc mai ieri se întâlniser pentru prima oar şi, cu toate acestea, avea senza ia că ă ă ţ ă fuseser dintotdeauna un cuplu. Uneori, ea uita c avusese cândva o via care nu-1 indusese şiă ă ţă pe Patrik. Iar peste câteva s pt mâni, urmau s se c s toreasc .ă ă ă ă ă ă

îşi auzi fiica gângurind în sufragerie. Acum c Anna se pusese pe picioare, Erica avea s îşiă ă poat savura din nou via a.ă ţ

Atunci când Mellberg îşi f cu apari ia, cu o întârziere de zece minute, Rose-Marie îl aşteptaă ţ deja la mas . Cur atul pantalonilor pe care-i c lcase sub pernele canapelei se dovedise maiă ăţ ă problematic decât îşi imaginase. Un cocoloş mare de gum de mestecat fusese lipit de canapea,ă iar pentru îndep rtarea lui, Mellberg avusese nevoie de întreaga sa ingeniozitate şi de un cu ită ţ extrem de ascu it. Materialul pantalonilor se r rise pu in dup ce se recursese la cu it, îns dacţ ă ţ ă ţ ă ă îşi tr gea haina destul de mult, probabil c nu avea s fie vizibil. Arunc o ultim privire în sticlaă ă ă ă ă unei fotografii înr mate, asigurându-se c totul era în ordine. în seara aceea, avusese grijă ă ă deosebit s -şi r suceasc îndemânatic p rul din vârful capului. Nu i se vedea niciun petic dină ă ă ă ă scalpul s u lucios. Gândi cu satisfac ie c îşi ar ta cu demnitate vârsta.ă ţ ă ă

Fu din nou surprins atunci când, v zând-o pe Rose-Marie, inima îi st tu o clip -n loc. Ceă ă ă anume avea acea femeie între dou vârste şi uşor plinu , de-1 putea afecta într-un asemeneaă ţă mod? Nu se putea gândi decât la ochii ei. Erau de-un albastru cum nu mai v zuse nicicând, iară nuan a roşiatic a p rului s u îi f cea cu atât mai p trunz tori. O privi fermecat, neobservân-ţ ă ă ă ă ă ă du-i, ini ial, mâna întins . Apoi îşi reveni şi se trezi aplecându-se şi s rutându-i mâna, ca unţ ă ă gentleman de mod veche. Pentru o clip , se sim i stupid şi nu putu concepe de unde anumeă ă ţ venise acel impuls. îns apoi v zu c partenera sa p rea s -i fi apreciat gestul, şi fu cuprins de oă ă ă ă ă toropeal pl cut . înc mai cunoştea trucurile, şi ştia cum s fac lucrurile cu stil.ă ă ă ă ă ă

— Cât de pl cut e. Nu am mai fost niciodat aici, spuse ea cu blânde e, în vreme ceă ă ţ examinar meniul.ă

— Te asigur c e un stabiliment de prim rang, zise Mellberg, umflându-se în pene, de parcă ă el ar fi fost proprietarul pensiunii.

— Da, iar ambian a e şi ea excelent .ţ ăCuprinse cu privirea toate delicatesele din meniu. Mellberg studie, la rându-i, oferta, şi se

panic pentru o clip , la vederea pre urilor. îns el întâlni apoi privirea lui Rose-Marie, peă ă ţ ă deasupra meniurilor, şi neliniştea din stomac i se potoli. într-o sear precum aceea, banii nuă contau.

Femeia se uit în sus, pe geam, spre centrul comunitar.ă— Am auzit c în seara asta se vor ine nişte festivit i acolo.ă ţ ăţ— Sunt indivizii aceia din reality-show. în mod normal, reuşim s evit m asemeneaă ă

chestiuni prin zon . Colegii noştri din Stromstad se confrunt de obicei cu asemeneaă ă evenimente şi, în plus, sunt nevoi i s se ocupe şi de be iile şi vandalismul ce rezult dinţ ă ţ ă acestea.

— V aştepta i la incidente? Eşti sigur c î i po i lua liber în seara asta?ă ţ ă ţ ţRose-Marie p ru îngrijorat .ă ăSentimentul de mândrie şi încredere al lui Mellberg se amplific şi mai mult. Era pl cut să ă ă

se simt important în compania unei femei frumoase. Lucrul acela se întâmplase mult prea rară de când fusese transferat în Tanumshede. Din cine ştie ce motiv, oamenilor din zon le veneaă greu s -i aprecieze adev ratele calit i.ă ă ăţ

— Am doi poli işti îns rcina i cu inerea lucrurilor sub control, spuse el. Aşa c noi neţ ă ţ ţ ă putem bucura în pace şi linişte de o cin pl cut . Un şef bun ştie cum s -şi delege oamenii, şiă ă ă ă

54


m v d nevoit s recunosc, eu am un real talent pentru asta.ă ă ăUn zâmbet din partea lui Rose-Marie confirm faptul c nu se îndoia de excelentele saleă ă

calit i de lider. Se dovedea a fi o sear extrem de pl cut .ăţ ă ă ăMellberg privi din nou spre centrul comunitar. Apoi îşi scoase din minte întreaga chestiune.

Martin şi Hanna aveau s -i fac fa . El avea treburi mult mai pl cute asupra c rora s -şiă ă ţă ă ă ă îndrepte aten ia.ţ

înainte de-a urca pe scen , Tina f cu pu inele exerci ii vocale pe care le ştia. Fireşte că ă ţ ţ ă avea s cânte playback, era de-ajuns s mimeze cuvintele, cu microfonul în mân . Dar nu seă ă ă ştia niciodat . Odat , în orebro, CD-ul pentru playback încetase s mai func ioneze şi fiindc nuă ă ă ţ ă exersase cum trebuia, ea fusese nevoit s cronc ne întregul cântec, live. Nu voia s maiă ă ă ă treac niciodat printr-o asemenea situa ie.Ştia c , pe la spate, cu to ii râdeau de ea. Ar fiă ă ţ ă ţ min it dac ar fi spus c nu o deranja acest lucru. Pe de alt parte, nu prea avea ce s fac ,ţ ă ă ă ă ă decât s mearg pe scen şi s le arate tuturor de ceă ă ă ă era în stare. Aceea avea s fie şansa eiă cea mare pentru a începe o carier muzical . îşi dorise s ajung cânt rea înc de pe vremeaă ă ă ă ă ţă ă când era micu . Petrecuse atât de multe ore în fa a oglinzii, mimând cântece pop, folosindţă ţ drept microfon mânerul corzii de s rit, sau orice i-ar fi fost la îndemân . Odat cu apari ia sa înă ă ă ţ emisiunea Bciren, ea avusese ocazia de a-şi dovedi talentele. înainte de asta, ea mersese la o audi ie pentruţ Idol, dar acea experien înc îi l sa un gust amar. Idio ii din juriu o m cel riser ,ţă ă ă ţ ă ă ă iar clipul fusese difuzat f r încetare la TV. Ea st tuse acolo, cu un rânjet stupid pe fa . Apoiă ă ă ţă dobitocul de Clab- be îi spusese s o ştearg înapoi acas . îns umilin a continuase pân atunciă ă ă ă ţ ă când, aflat pe punctul de a izbucni în lacrimi, ea le spuse cu obr znicie c restul lumii oă ă ă considera o cânt rea bun . Mama şi tata obişnuiau s o asculte cu ochii înl crima i, într-atâtă ţă ă ă ă ţ de mândri erau de ea. Şi când te gândeşti c fusese într-atât de bucuroas în diminea aă ă ţ respectiv , stând la coad devreme, uitându-se în jurul ei, sigur de victoria sa, sigur c aveaă ă ă ă ă s se numere printre cei aleşi. Tina alesese un cântec care cu siguran avea s -i impresioneze:ă ţă ă Without You, al idolului s u, Mariah Carey. Avea s îşi dea toat silin a pentru a-i l sa cu guraă ă ă ţ ă c scat pe membrii juriului. Apoi avea s înceap o via complet diferit . îşi imaginase totulă ă ă ă ţă ă atât de clar. Petreceri ale celebrit ilor şi isterieăţ Idol. Turnee pe timp de var şi videoclipuri peă MTV. îns totul luase o întors tur cum nu se putea de greşit .ă ă ă ă

Când fusese contactat de produc torii emisiuniiă ă Baren, ea privise totul ca pe un dar de la Dumnezeu. Era o şans c reia nu inten iona s -i dea cu piciorul. Dup o vreme, ea izbuti s -şiă ă ţ ă ă ă dea seama ce anume îi cauzase eşecul la Idol. Sânii ei, fireşte. Juriul gustase cântecul, îns nu oă dorea pe Tina în emisiune fiindc ştia c , nedispunând de restul „echipamentului", ea nu aveaă ă s dea lovitura. Iar pentru o fat , „echipamentul" consta într-o pereche consistent de sâni.ă ă ă Drept urmare, de îndat ce pornir film rile pentruă ă ă Baren, ea începu s fac economii. Strânseă ă fiecare b nu în parte pentru a-şi finan a opera ia de m rire a sânilor. Odat ce cupele D aveauă ţ ţ ţ ă ă să fie la locul lor, nimic nu i-ar mai fi putut sta în cale. Dar tr sese linia când venise vorba deă decoloratul p rului. în ciuda tuturor lucrurilor, era totuşi o fat deşteapt .ă ă ă

Fredonând o melodie, Leif se d du jos din camion. De obicei, lui îi revenea doar ruta dină zona Fj llbacka, îns din cauza virusului stomacal ce afectase atât de mul i şoferi în perioadaă ă ţ respectiv , el fusese nevoit s conduc mai multe ore şi s acopere o arie mai mare decât înă ă ă ă mod normal. îns nu îl deranja. îşi iubea munca, iar gunoiul r mânea gunoi, indiferent de unde-ă ă1 colecta. Ba chiar se şi obişnuise cu mirosul, de-a lungul anilor. Nu prea mai r m seser multeă ă ă miasme care s -1 fac s strâmbe din nas. Din nefericire, sim ul s u alterat al mirosului îlă ă ă ţ ă împiedica s adulmece aroma chiflelor cu scor işoar , proasp t coapte, sau parfumul unei femeiă ţ ă ă frumoase, îns acelea erau minusurile. îi pl cea s mearg la serviciu, şi nu prea existau mul iă ă ă ă ţ oameni care s poat spun asta.ă ă ă

îşi puse m nuşile mari de lucru şi ap s unul dintre butoanele de pe panou. Camionulă ă ă verde cu gunoi începu s puf ie şi s evacueze aer, în vreme ce era coborât bra ul de ridicare.ă ă ă ţ în mod normal, el putea sta în cabin în timp ce bra ul apuca pubela, de- şertându-i con inutulă ţ ţ direct în pres , îns pubela cu pricina nu era pozi ionat corect, aşa c fu nevoit s o târască ă ţ ă ă ă ă singur.

St tu acolo, uitându-se la camionul ce ridica pubela. înc era devreme, şi Leif c sc deă ă ă ă oboseal . De regul , obişnuia s se culce devreme, îns cu o sear înainte îi avusese în grij peă ă ă ă ă ă b ie i, pe nepo ii lui preaiubi i. Le d duse voie s stea treji şi s se dond neasc un pic camă ţ ţ ţ ă ă ă ă ă mult, îns totul meritase. Expir şi privi norişorul alb ridicându-se în v zduh. Era al naibii de frig,ă ă ă chiar dac se aflau în luna aprilie. îns temperatura putea înc s scad brusc.ă ă ă ă ă

55


Leif privi în jurul cartierului, alc tuit cu prec dere din case de vacan . în curând avea să ă ţă ă fie plin de via . Fiecare pubel avea s fie golit . Cutii de gunoi pline de resturi de crevete şiţă ă ă ă sticle de vin alb, pe care oamenii fuseser prea leneşi pentru a le duce la centrele de reciclat.ă La fel se întâmpla în fiecare an. în fiecare var . C sc din nou şi privi în sus, c tre pubela aflată ă ă ă ă în aer, ce era rotit şi golit în camion. Fu uluit de ceea ce v zu.ă ă ă

Leif lovi butonul care stopa presa. Dup aceea, îşi scoase mobilul.ăPatrik oft adânc. Ziua de sâmb t nu luase întors tura la care se aşteptase. Priviă ă ă ă

dezam git în jurul s u. Rochii, rochii şi iar rochii. Tul, rozete, paiete şi toat ceata lui Papuc! Eraă ă ă uşor transpirat, aşa c -şi trase de gulerul costumului de tortur pe care-1 purta. Era aspru şiă ă strâmt în cele mai stranii zone, şi c lduros precum o saun portabil .ă ă ă

— Ei bine? zise Erica, privindu-1 cu un ochi critic. Cum te sim i în el? î i vine?ţ ţSe întoarse c tre proprietara magazinului, al c rei chip se luminase atunci când o v zuseă ă ă

pe Erica intrând, la bra cu viitorul ei so .ţ ţ— Probabil c are nevoie de nişte modific ri; pantalonii par pu in cam lungi, zise Erica,ă ă ţ

întorcându-se iar spre Patrik.— Vom avea noi grij de tot, nu e nicio problem .ă ăFemeia se l s pe vine şi începu s înfig ace de siguran pe la tivuri.ă ă ă ă ţăPatrik f cu o uşoar grimas .ă ă ă— Aşa de... strâmt trebuie s fie?ăîşi trase din nou de guler. Avea senza ia c nu respira deloc.ţ ă— Haina se potriveşte de minune, ciripi femeia într-un act de vitejie, având în vedere

faptul c inea dou ace de siguran în col ul gurii.ă ţ ă ţă ţ— Mie tot mi se pare c e prea strâmt, zise Patrik, f când apel la Erica pentru a-i veni înă ă

ajutor.îns gra ierea nu p rea a se ivi. Femeia surâse, deşi lui Patrik îi p ru mai degrab un rânjetă ţ ă ă ă

diavolesc, şi r spunse:ă— Ar i minunat! Vrei s fii cât se poate de modern în ziua nun ii tale, nu?ăţ ă ţPatrik îşi privi gânditor viitoarea nevast . Aceasta manifesta nişte tendin e îngrijor toare,ă ţ ă

îns poate c toate femeile reac ionau la fel atunci când se aflau într-un magazin cu inute deă ă ţ ţ nunt . Personal, el nu-şi dorea decât s plece de acolo, cât mai repede posibil. Resemnat, Patrikă ă realiz c pentru a face asta nu avea decât o cale de urmat. Cu un efort considerabil, el se foră ă ţă s arunce un zâmbet, f r ca acesta s fie direc ionat spre cineva, în mod special.ă ă ă ă ţ

— Ai dreptate, zise el. Am senza ia c începe s îmi par tare confortabil. îl lu m peţ ă ă ă ă acesta!Erica b tu încântat din palme. Pentru a mia oar , Patrik se întreb ce anume aveauă ă ă ă nun ile de le aduceau o sclipire în ochi femeilor. Bineîn eles c şi el aştepta cu ner bdare s seţ ţ ă ă ă c s toreasc , dar s-ar fi mul umit cu un eveniment mai temperat. Deşi nu putea nega faptul că ă ă ţ ă inima îi tres rea de fiecare dat când vedea bucuria din ochii Eric i. în ciuda tuturor lucrurilor,ă ă ă ceea ce conta mai mult decât orice altceva pe lume era fericirea ei. Dac asta însemna să ă poarte timp de o zi un frac de pinguin, aspru şi c lduros, atunci aşa avea s fac . Se aplec şi oă ă ă ă s rut pe gur .ă ă ă

— Crezi c Maia e în regul ?ă ăErica pufni în râs.— Anna are şi ea doi copii, deci cred c va fi în stare s -i poarte de grij Maiei.ă ă ă— Dar acum are trei copii de care s se îngrijeasc . Dac va trebui s fug dup Adriană ă ă ă ă ă

sau dup Emma, iar Maia alunec şi...ă ăErica îl întrerupse cu un zâmbet.— Potoleşte-te. Eu am avut grij de to i trei pe timp de iarn şi totul a decurs în regul . înă ţ ă ă

plus, Anna a pomenit c s-ar putea ca Dan s treac pe acolo. Aşa c nu ai de ce s - i faci griji.ă ă ă ă ă ţPatrik se relax . Erica avea dreptate. îns el se temea întotdeauna c fiica sa ar putea p iă ă ă ăţ

ceva. Poate c asta se datora tuturor lucrurilor pe care le v zuse în meseria sa. Ştia prea bineă ă ce întâmpl ri groaznice s-ar fi putut abate asupra oamenilor obişnui i. Şi ce lucruri înfior toare liă ţ ă s-ar fi putut întâmpla copiilor. Citise undeva c din clipa în care aveai un copil, era ca şi cum i-ă ţai fi tr it întreaga via cu un pistol înc rcat la tâmpl . Şi exista un sâmbure de adev r în asta.ă ţă ă ă ă Frica pândea şi era omniprezent . Pretutindeni existau pericole. îns el avea s încerce s nu seă ă ă ă mai gândeasc la asta. Maia era în regul . Iar el şi Erica se bucurau de o zi rar , pe care oă ă ă petreceau numai ei doi.

— Vrei s lu m prânzul undeva? suger el dup ce pl tir şi-i mul umir femeii.ă ă ă ă ă ă ţ ă56


Soarele prim v ratic str luci asupra lor şi le înc lzi fe ele atunci când ieşir în strad .ă ă ă ă ţ ă ă— Ce idee minunat , zise fericit Erica şi îl lu de bra .ă ă ă ţSe plimbar agale pe artera de cump r turi din Uddevalla, uitându-se la diferiteleă ă ă

stabilimente culinare ce le st teau la dispozi ie. într-un final, c zur de acord asupra unuiă ţ ă ă restaurant thailandez aflat pe una din str du ele l turalnice, iar cei doi se aflau pe punctul deă ţ ă a p trunde în aroma ademenitoare de curry, când telefonul lui Patrik începu s sune. B rbatulă ă ă privi ecranul. La naiba, era sec ia de poli ie.ţ ţ

— Las -m s ghicesc... zise Erica, dând ostenit din cap.ă ă ă ăJudecând dup chipul lui, femeia îşi d du seama de undeă ăprovenea apelul.— Trebuie s r spund, spuse el. Dar tu intr , sunt sigur c nu-i nimic important.ă ă ă ăErica bomb ni cu scepticism, dar într-un final îi d du ascultare. Patrik aştept afar ,ă ă ă ă

conştient de antipatia ce i se putea sim i în voce atunci când r spunse la telefon.ţ ă— Da, Hedstrom aici.Expresia de pe chip i se transform curând dintr-una iritat într-una neîncrez toare.ă ă ă— într-un tomberon?— Se mai îndreapt cineva într-acolo? Martin? în regul . M întorc imediat. Doar c sunt înă ă ă ă

Uddevalla, aşa c va dura ceva. Da i-mi adresa.ă ţScoase în grab un pix din buzunar, îns nu avu hârtie, aşa c îşi not adresa în palm .ă ă ă ă ă

Apoi închise telefonul şi inspir adânc. Nu era ner bd tor s -i spun viitoarei sale so ii c aveauă ă ă ă ă ţ ă s fie nevoi i s sar peste prânz şi s mearg direct acas .ă ţ ă ă ă ă ă

4Avea uneori senza ia c şi-o amintea pe cealalt , aceea care nu era la fel de blând şiţ ă ă ă

frumoas precum ea. Cealalt , a c rei voce era într-atât de rece şi neînduplecat . Precum sticlaă ă ă ă dur şi t ioas . în mod straniu, existau momente când îi sim ea lipsa. îşi întrebase sora dac eaă ă ă ţ ă şi-o amintea, îns fata doar d duse din cap. Dup care îşi ridicase pledul, acela moale, cuă ă ă ursule i roz, şi îl strânsese tare. Iar el îşi d duse seama c , de fapt, şi-o amintea şi fata.ţ ă ă Amintirea şedea în adâncul ei, undeva în piept, nu în minte.

Odat , el f cuse o încercare de a întreba ce se întâmplase ai vocea respectiv . Unde seă ă ă mai afla în clipele acelea. Cui îi apar inuse, îns ea se sup rase cumplit. Nu mai existaţ ă ă altcineva, fiisese replica ei. Nu existase nimeni cu o voce dur şi t ioas . Doar ea. Numai ea.ă ă ă Dup care îi îmbr işase pe el şi pe sora lui, El îşi sim ise obrazul mângâiat de m tasea bluzeiă ăţ ţ ă femeii, în vreme ce n rile îi fur cuprinse de parfumul s u. O şuvi din p nd lung şi blond ală ă ă ţă ă surorii sale îi gâdilase urechea, îns el nu cutezase s se urneasc . Nu cutezase s rup vraja.ă ă ă ă ă Nu mai întrebase nicicând, dup aceea. Era atât de straniu şi de îngrijor tor s o vad mâhnit ,ă ă ă ă ă încât nu mai îndr zni s rişte asta.ă ă

Singura dat când o mai sup rase fusese atimci când o rugase s -i arate ce anume st teaă ă ă ă ascuns acolo. Nu intenponase s întrebe, ştia c ar fi fost în van, îns nu se putuse ab ine. Soraă ă ă ţ îl privea mereu cu ochi mari, înfricoşa i, atimci când punea, bâlbâindu-se, întrebarea. Teamaţ fetei îl f cea s bat în retragere, îns chiar şi-aşa, el nu-şi putuse st pâni curiozitatea. Aceastaă ă ă ă ă se rev rsase precum o for a naturii; era ca şi cum ar fi clocotit în untrul lui, dornic s ias laă ţă ă ă ă ă suprafa .ţă

R spunsul era mereu acelaşi. Mai întâi venea plivirea dezam git din ochii ei. Dezam gită ă ă ă ă de faptul c , deşi ea îi d duse atât de mult, dac nu chiar totul, el voia în continuare şi maiă ă ă mult. Voia altceva. Dup aceea, urma r spunsul şov ielnic. Uneori avea lacrimi în ochi atunciă ă ă când i-l oferea. Momentele acelea erau cele mai cumplite. Deseori, ea c dea în genunchi,ă cuprinzându-i chipul cu palmele. Apoi urma aceeaşi asigurare. C era spre binele lor. Că ă oamenii precum ei nu puteau fi acolo, afar . C dac le-ar fi dat drumul pe uş , totul ar fi mersă ă ă ă r u pentru el şi pentru sora lui.ă

Apoi încuia prudent uşa în urma sa. Iar el st tea acolo, împresurat de propriile-i întreb ri,ă ă ă în vreme ce sora lui se apropia încetişor de el.

Mehmet se aplec peste marginea patului şi vomit . Fu vag conştient de faptul c voma iă ă ă se împr ştie pe podea, şi nu în vreun recipient, îns era mult prea rupt de realitate pentru a-iă ă p sa.ă

— La diacu', Mehmet, ce scârbos.Auzi din dep rtare vocea Jonnei şi, cu ochii întredeschişi, o v zu pe fat ieşind în goan dină ă ă ă

camer . Nici de asta nu avea energia s -i pese. Singurul lucru care-i vâjâia prin cap era senza iaă ă ţ

57


de durere şi de zvâcnire dintre tâmple. Gura îi era uscat şi cu un gust de vom şi b utură ă ă ă trezit . Avea doar o idee vag în leg tur cu cele petrecute cu o sear în urm . îşi aminteaă ă ă ă ă ă muzica, dansul, fetele în inute decoltate, care se împingeau în el, nes tule, disperate,ţ ă revolt toare. închise ochii pentru a împiedica imaginile, îns nu reuşi decât s le amplifice.ă ă ă Starea de grea i se înr ut i din nou, şi Mehmet se aplec iar peste marginea patului. Nu maiţă ă ăţ ă r m sese decât fiere. Undeva, prin preajm , el putu auzi camera zumz ind precum un bondar.ă ă ă ă Prin cap i se învârtir imagini cu familia sa. Gândul c aveau s -1 vad în starea aceea îiă ă ă ă înr ut i de o sut de ori migrena, îns el nu avu ce s fac , în afar de a-şi trage cuverturileă ăţ ă ă ă ă ă peste cap.Frânturi de cuvinte ap reau, apoi disp reau. îi d deau buzna în minte, dup careă ă ă ă zburau afar , cu aceeaşi rapiditate, topindu-se de îndat ce voia s le aşeze într-o ordine careă ă ă s aib vreun în eles. Era ceva ce-ar fi trebuit s -şi aminteasc . Vorbe furioase şi meschine,ă ă ţ ă ă aruncate precum nişte s ge i în direc ia cuiva? în direc ia mai multor oameni? în direc ia sa? Laă ţ ţ ţ ţ naiba, nu era în stare s -şi aminteasc . Se ghemui în pozi ie de fetus, ap sându-şi la gură ă ţ ă ă pumnii strânşi. Vorbele începur s curg din nou. înjur turi. Acuza ii. Cuvinte urâte, destinateă ă ă ă ţ s r neasc pe cineva. Dac îşi aducea bine aminte, ele îşi atinseser inta. Cineva plânsese.ă ă ă ă ă ţ Protestase. îns vocile nu f cur decât s se amplifice. Veni apoi sunetul unei palme.ă ă ă ă Inconfundabilul sunet al unei plesnituri peste piele, cu o vitez care s provoace durere. Ună ă suspin cumplit, sfâşietor îi str punse negura. întins în pat, el se ghemui şi mai mult subă cuverturi, încercând s înl ture toate acele frânturi aparent irelevante, care-i zburau prin minte.ă ă Nu ajut cu nimic. Crâmpeiele erau într-atât de tulbur toare, de puternice, încât nimic nu p reaă ă ă s le poat in în frâu. Voiau ceva de la el. îns era ceva ce trebuia s -şi aminteasc . Ceva ceă ă ţ ă ă ă ă nu voia s -şi aminteasc . Cel pu in, aşa considera el. Totul era atât de încurcat. Apoi starea deă ă ţ grea îl cuprinse din nou. Arunc la o parte cuverturile şi se aplec peste marginea patului.ţă ă ă

Mellberg st tea întins în pat, privind int spre tavan. Acel sentiment care-1 încerca... Eraă ţ ă ceva ce nu mai sim ise de mult vreme. Probabil c ar fi fost descris cel mai bine de cuvântul...ţ ă ă satisfac ie. Şi nici nu era un sentiment pe care ar fi trebuit s -1 aib , din moment ce se culcaseţ ă ă de unul singur şi se trezise tot la fel. Din punctul s u de vedere, un asemenea fapt nu maiă fusese niciodat asociat unei întâlniri de succes. îns lucrurile se schimbaser de când oă ă ă cunoscuse pe Rose-Marie. El se schimbase.

Se sim ise aşa de bine cu o sear înainte. Discu ia cursese într-atât. de firesc. Vorbiserţ ă ţ ă despre câte-n lun şi-n stele. Iar el fusese interesat de ce avea de zis partenera sa. Voia s ştieă ă totul despre ea. Unde a copil rit, cum a copil rit, ce-a f cut de-a lungul vie ii, ce vise avea, ceă ă ă ţ fel de mâncare îi pl cea, ce emisiuni TV urm rea. Totul. La un moment dat, el se oprise pentru aă ă arunca o privire asupra reflect rii lor în fereastr , o imagine cu ei râzând, închinând paharele,ă ă discutând. Şi abia dac se recunoscuse.ă

Nu mai întâlnise un asemenea zâmbet pe chipul s u, şi se v zu nevoit s recunoască ă ă ă faptul c i se potrivea. în ceea ce-o privea pe Rose-Marie, el era deja conştient de faptul că ă zâmbetul ei o prindea, f r doar şi poate.ă ă

îşi împreun mâinile dup ceaf şi se întinse. Soarele prim - v ratic se strecur prină ă ă ă ă ă fereastr , iar Mellberg observ c de mult ar fi trebuit s spele perdelele.ă ă ă ă

Se s rutaser de noapte bun în fa a uşii pensiunii. Uşor ezitant, uşor precaut. El oă ă ă ţ prinsese încetişor de umeri, iar senza ia suprafe ei r coroase şi netede a es turii atingându-iţ ţ ă ţ ă vârfurile degetelor, combinat cu aroma parfumului ei, din momentul în care o s rutase,ă ă reprezentase cel mai erotic lucru pe care-1 tr ise vreodat . Cum de avea un efect într-atât deă ă puternic asupra lui? Şi dup un timp într-atât de scurt.ă

Rose-Marie... Rose-Marie... îi degust numele. închise ochii şi încerc s -şi imaginezeă ă ă chipul s u. Hot râser s se întâlneasc iar, în curând. Se întreb cât de devreme ar fi putut s -ă ă ă ă ă ă ăi telefoneze în acea zi. S fi fost oare prea cutez tor? Prea ner bd tor? Dar, la naiba, ce-o fi o fi.ă ă ă ă Cu a lui Rose-Marie, el nu era nevoit s recurg la jocuri complicate. îşi privi ceasul. Deja eraă ă diminea de ceva vreme. Probabil c femeia se trezise. Se întinse dup telefon, îns nu apucţă ă ă ă ă s ridice receptorul, c acesta şi ârâi. V zu pe ecran c îl suna Hedstrom. Nu era a bun .ă ă ţ ă ă ă

Patrik ajunse în acelaşi timp cu echipa de specialişti la locul în care fusese g sit cadavrul.ă Pesemne c plecaser din Uddevalla cam pe-atunci când el se urcase în maşin , pentru a oă ă ă conduce acas pe Erica. C l toria înapoi spre Fj llbacka fusese oarecum mohorât . Ericaă ă ă ă ă st tuse mai mult cu privirea pe geam. Nu mânioas , ci trist şi dezam git . Iar Patrik oă ă ă ă ă în elesese. Şi el, la rându-i, era dezam git şi trist. în ultimele luni, ei avuseser într-atât de pu inţ ă ă ţ timp împreun . Patrik abia dac îşi putea aminti ultima dat când avuseser ocazia s stea deă ă ă ă ă

58


vorb , doar ei doi.ăUneori îşi ura slujba. în situa ii precum aceea, el chiar se întreba de ce îşi alesese oţ

asemenea profesie, care nu îi oferea pic de timp liber. Putea fi chemat la sec ie dintr-o clip înţ ă alta.

Slujba sa era întotdeauna la un telefon distan . Dar, în acelaşi timp, munca îi oferea atâtţă de multe satisfac ii, precum cea dat de sentimentul c uneori el chiar schimba lucrurile în bine.ţ ă ă Nu ar fi rezistat niciodat într-o profesie care s -1 fi for at s umble cu hârtii şi cifre, cât era ziuaă ă ţ ă de lung . Problema sau, mai degrab , provocarea, consta în faptul c era nevoie de el şi acas .ă ă ă ă

„La naiba, de ce trebuie s fie atât de dificile lucrurile astea?" gândi Patrik, în timp ceă parc maşina la o scurt distan de camionul verde cu gunoi. în jur se adunase un întregă ă ţă norod, îns tehnicienii specialişti înconjuraser cu band un perimetru întins din spateleă ă ă camionului, pentru a se asigura c nimeni nu avea s dea buzna şi s distrug urme ce s-ar fiă ă ă ă putut afla acolo. Şeful echipei de specialişti, Torbjorn Ruud, ieşi în întâmpinarea lui Patrik şi-i întinse mâna.

— Bun , Hedstrom. Ei bine, nu prea pare distractiv.ă— Nu, am auzit c Leif a avut parte de o înc rc tur la care nu s-ar fi aşteptat.ă ă ă ăPatrik f cu semn înspre lucr torul de salubritate care st tea ab tut, la mic distan faă ă ă ă ă ţă ţă

de ei.— Mda, s-a şocat puternic. Nu-i o imagine pl cut . înc e întins acolo, n-am vrut s-oă ă ă ă

mut m. Urmeaz -m şi arunc o privire, îns ai grij unde calci. Poftim, ia astea.ă ă ă ă ă ăTorbjorn îi înmân Iui Patrik dou benzi elastice, pe care acesta se aplec şi le fix în jurulă ă ă ă

pantofilor. Astfel, urmele paşilor s i puteau fi distinse cu uşurin de cele l sate de c tre f ptaşă ţă ă ă ă sau poate chiar f ptaşi. împreun , ei p şir cu precau ie peste banda alb-albastr a poli iei. Peă ă ă ă ţ ă ţ m sur ce se apropiar de locul cu pricina, Patrik sim i o oarecare senza ie de nelinişte înă ă ă ţ ţ stomac, şi fu nevoit s -şi înfrâneze impulsul de a se întoarce pe-un c lcâi şi de-a o lua laă ă s n toasa. Ura acea parte a slujbei sale. Ca de obicei, trebui s se c leasc înainte de-a seă ă ă ă ă ridica pe vârfuri şi a se uita în compartimentul din spate al camionului. Acolo, în mijlocul unei înv lm şeli pestilen iale de resturi vechi de mâncare şi alte r m şi e, z cea trupul gol al uneiă ă ţ ă ă ţ ă fete. îndoit şi cu picioarele în jurul capului, de parc ar fi efectuat nişte acroba ii avansate.ă ă ţ Patrik îl privi nel murit pe Torbjorn Ruud.ă

— Rigor mortis, explic el sec. Membrele s-au rigidizat în pozi ia respectiv dup ce fata aă ţ ă ă fost îndoit din mijloc, pentru a putea înc pea în tomberon.ă ă

Patrik se schimonosi. Faptul c nu fusese doar omorât , ci şi aruncat precum un deşeuă ă ă menajer indica un asemenea sânge rece şi dispre fa de omenire. îndesat într-o pubel !ţ ţă ă ă Patrik îşi întoarse spatele.

— Cât timp ve i cerceta locul faptei?ţ— Vreo câteva ore, zise Torbjorn. Presupun c între timp voi ve i culege martori. Dină ţ

nefericire, nu exist prea mul i.ă ţF cu semn cu capul spre casele goale şi p r site, care-şi aşteptau vizitatorii pe timp deă ă ă

var . îns vreo câteva erau reşedin e permanente, aşa c puteau m car s spere c vor aveaă ă ţ ă ă ă ă pu in noroc.ţ

— Ce s-a întâmplat aici?Vocea lui Mellberg sun la fel de iritat ca de obicei. Patrik şi Torbjorn se întoarser şi-lă ă ă

v zur îndreptându-se val-vârtej în direc ia lor.ă ă ţ— O femeie a fost vârât în pubela asta, r spunse Patrik, ar tând spre lada de gunoi aflată ă ă ă

la marginea drumului.Doi specialişti îşi puser m nuşile, preg tindu-se de lucru.ă ă ă— A fost descoperit când Leif, aici, de fa , a golit pubela.ă ţăF cu semn înspre Leif.ă— De-aia se afl în camionul de gunoi.ăMellberg lu asta drept invita ie de a p şi peste band , pentru a arunca o privire înă ţ ă ă

maşin . Torbjorn nici m car nu mai încerc s -1 conving s -şi pun elastic peste pantofi.ă ă ă ă ă ă ă Oricum nu conta. Mai fuseser nevoi i şi în trecut s elimine urmele lui Mellberg de la loculă ţ ă crimei, aşa c îl aveau deja la fişier.ă

— Fir-aş al naibii, zise Mellberg, inându-se de nas. Ce-pute!ţD du înapoi, p rând mai îngrijorat de mirosul gunoiuluiă ădecât de vederea cadavrului fetei. Patrik oft în sinea lui. Putea mereu s conteze peă ă

59


faptul c Mellberg avea s se poarte necorespunz tor şi insensibil.ă ă ă— Se ştie cine este? întreb Mellberg.ăPatrik d du dă in cap.— Nu, momentan nu ştim nimic. M gândeam s-o sun pe Hanna şi s-o rog s verifice dacă ă ă

a fost dat disp rut vreo fat ieri. Iar Martin e pe drum, aşa c m gândeam ca eu şi cu el să ă ă ă ă ă ă începem s batem pe la uşile pu inelor case locuite din zon .ă ţ ă

Mellberg încuviin , c tr nit.ţă ă ă— Bine gândit. Exact asta aveam de gând s sugerez.ăPatrik şi Torbjorn f cur schimb de priviri. Invariabil,ă ăMellberg îşi însuşea ideile celorlal i, dând rareori dovad de ini iativ proprie.ţ ă ţ ă— Aşadar, unde-i Molin? întreb Mellberg, privind în jur, posomorât.ă— Ar trebui s ajung dintr-o clip -n alta.ă ă ăCa la un semn, maşina lui Martin îşi f cu apari ia. G sirea unui loc de parcare de-a lungulă ţ ă

şoselei înguste şi pietruite începuse s devin problematic , aşa c Martin fu nevoit s deaă ă ă ă ă pu in înapoi, pân s g seasc un loc. P rul s u roşcovan st tea fix în sus, iar Martin p reaţ ă ă ă ă ă ă ă ă obosit. Avea fa a şifonat , de parc tocmai s-ar fi trezit din pat.ţ ă ă

— O fat a fost g sit moart în tomberonul la, iar acum e în camionul de gunoi, îi f cuă ă ă ă ă ă Patrik rezumatul.

Martin doar mişc din cap. Nu d du vreun semn c s-ar duce pentru a arunca o privire.ă ă ă Stomacul s u avea tendin a de a se întoarce pe dos la vederea cadavrelor.ă ţ

— N-a i lucrat asear , tu şi cu Hanna? întreb Patrik.ţ ă ăMartin încuviin .ţă— Ba da, am stat cu ochii pe cheful de la centrul comunitar. Şi bine c-am fost prezen i. S-aţ

dezl n uit iadul pe-acolo, şi n-am ajuns acas decât la ora patru.ă ţ ă— Ce s-a întâmplat? zise Patrik, încruntându-se.— Cam ca de obicei. Nişte tipi s-au îmb tat cri , o ceart cu un iubit gelos, doi puşti be iă ţă ă ţ

care s-au luat la b taie. îns asta n-a fost nimic în compara ie cu busculada produs întreă ă ţ ă membrii emisiunii. Hanna şi cu mine am fost nevoi i s -i desp r im de câteva ori.ţ ă ă ţ

— în eleg, zise Patrik, ciulindu-şi urechile. Din ce motiv? în leg tur cu ce?ţ ă ă— Se pare c to i s-au sup rat pe o fat din grup. Cea cu sânii silicona i. A cam luat-o peă ţ ă ă ţ

coaj înainte s putem interveni.ă ăMartin se frec la ochi, epuizat. Lui Patrik îi veni o idee.ă— Martin, te duci, te rog, s te ui i la fata din camion?ă ţMartin se schimonosi.— Chiar e necesar? Doar ştii cum...îşi întrerupse cuvintele şi d du, resemnat, din cap.ă— Bineîn eles c o s m duc, dar de ce?ţ ă ă ă— F -o doar, zise Patrik, nevrând s -şi dea gândurile în vileag, î i explic eu dup aceea.ă ă ţ ă— în regul , zise Martin, cu o figur demn de mil .ă ă ă ăîşi puse acoperitoarele pe care i le d du Patrik şi le prinse în jurul pantofilor. Cu umeriiă

l sa i, el p şi peste banda de poli ie şi f cu vreo câ iva paşi ezitan i înspre spatele camionului.ă ţ ă ţ ă ţ ţ Dup ce trase adânc aer în piept o ultim dat , el privi în jos, apoi se întoarse repede spreă ă ă Patrik, cu o privire uluit .ă

— Dar asta e...Patrik încuviin .ţă— Fata de la Fucking Taman. Da, mi-am dat seama din clipa în care ai început s mi-oă

pomeneşti. Şi se pare c a încasat o b taie zdrav n .ă ă ă ăMartin se distan cu precau ie de camionul cu gunoi. Fa a îi era alb ca varul, iar Patrikţă ţ ţ ă

observ c se chinuia s -şi p streze micul dejun în stomac. Dup câteva clipe, el fu nevoit să ă ă ă ă ă capituleze, şi alerg spre un tufiş apropiat.ă

Patrik se îndrept spre Mellberg care, fluturându-şi mâinile în toate direc iile, purta oă ţ discu ie înfl c rat cu Torbjorn Ruud. Patrik îi întrerupse.ţ ă ă ă

— Am identificat victima. Este una dintre fetele de la reality-show. Au avut o petrecere seara trecut , la centrul comunitar şi, conform spuselor lui Martin, fata a fost implicat într-oă ă ceart de propor ii.ă ţ

— O ceart de propor ii? se încrunt Mellberg. Vrei s spui c a fost ucis în b taie?ă ţ ă ă ă ă ă— Nu ştiu, zise Patrik, pe un ton uşor iritat.

60


Uneori, întreb rile stupide ale lui Mellberg îl enervau la culme.ă— Numai medicul legist poate hot rî cu exactitate cauza mor ii, odat efectuat autopsia.ă ţ ă ă„Lucru pe care n-ar trebui s fiu nevoit s i-1 explic", gândi Patrik, în sinea lui.ă ă ţ— Dar hai s st m de vorb cu ceilal i concuren i. Şi s încerc m s c p t m acces laă ă ă ţ ţ ă ă ă ă ă ă

înregistr rile video de azi-noapte. în sfârşit, s-ar putea s avem un martor de n dejde.ă ă ă— Da, tocmai m preg team s spun c e posibil ca aparatele de filmat s fi înregistrată ă ă ă ă

vreun lucru util, zise Mellberg.Patrik num r pân la zece. D duse curs acelui joc timp de ani întregi, iar r bdareaă ă ă ă ă

începea s i se diminueze.ă— Atunci, aşa vom face, spuse el cu un calm for at. O voi suna şi pe. Hanna, pentru aţ

vedea ce a observat ea azi-noapte. De asemenea, ar fi bine s discut m cu produc toriiă ă ă emisiunii, iar apoi ar fi indicat s anun m consiliul local. Sunt sigur c toat lumea e de acordă ţă ă ă cu faptul c film rile vor trebui anulate imediat.ă ă

— De ce? zise Mellberg, aruncându-i lui Patrik o privire uimit .ăPatrik fu siderat.— E evident! Unul dintre concuren i a fost ucis! N-au cum s mai continue film rile acum!ţ ă ă— Nu sunt aşa sigur de asta, zise Mellberg. Şi din câte îl ştiu eu pe Erling, va face tot

posibilul pentru a se încredin a c film rile vor continua. A investit mult prestigiu în acestţ ă ă proiect.

Pentru o secund , Patrik avu un sentiment înfior tor c era posibil ca Mellberg s aibă ă ă ă ă dreptate, ca niciodat . îns tot îi venea greu s cread aşa ceva. Se putea oare ca oamenii să ă ă ă ă fie într-atât de cinici?

Hanna şi Lars st teau t cu i la masa din sufragerie, cu nişte expresii ce le reflectau apatiaă ă ţ şi epuizarea l untric . La respectiva amor eal contribuiau, de asemenea, toate lucrurile careă ă ţ ă pluteau în aer, între ei. Trebuiau spuse atât de multe lucruri. îns , ca de obicei, niciunul dintre eiă nu vorbi. Hanna sim i familiara nelinişte în stomac, ceea ce-i d du un gust de carton oului peţ ă care îl mânca. Se for s mestece şi s înghit , iar şi iar...ţă ă ă ă

— Lars, începu ea, dar îşi regret de-îndat decizia.ă ăNumele lui sun într-atât de p r sit şi de str in în momentul în care str punse t cerea.ă ă ă ă ă ă

Hanna înghi i, apoi f cu o nou încercare.ţ ă ă— Lars, trebuie s st m de vorb . Nu putem continua în felul sta.ă ă ă ăEl nu o privi. întreaga sa concentrare era dedicat întinderii untului pe pâine. Fascinat , eaă ă

îl privi mişcând cu itul înainte şi-napoi, înainte şi-napoi, pân când untul fu distribuit în modţ ă uniform pe suprafa a feliei de pâine. Mişc rile lui aveau un caracter aproape hipnotic, iar femeiaţ ă tres ri atunci când el înfipse cu itul înapoi în recipientul cu unt. încerc din nou.ă ţ ă

— Lars, te rog, vorbeşte cu mine. M car atât, vorbeşte cu mine. Nu putem continua aşa.ăîşi d du seama cât de disperat p ruse. îns avea senza ia c se afla într-un tren ce goneaă ă ă ă ţ ă

cu dou sute de kilometri pe or , un tren din care nu avea nicio şans de a coborî, înainte caă ă ă acesta s plonjeze de pe stânca de care se apropia cu iu eal .ă ţ ă

Voia s se încline spre Lars, s -1 apuce de umeri şi s -1 scuture. S -1 oblige s stea deă ă ă ă ă vorb cu ea. în acelaşi timp, era conştient c nu ar fi ajutat cu nimic. B rbatul se afla într-ună ă ă ă loc unde ei nu îi era îng duit s p trund , un loc în care nu avea s -i fie permis niciodată ă ă ă ă ă accesul.

Cu o ap sare imens în piept, în suflet, ea îl privi doar. Din nou, Hanna t cuse şiă ă ă capitulase. Aşa cum se întâmpla mereu. Dar îl iubea într-atât de mult. Iubea totul la el. P rul luiă şaten, care înc era ciufulit, în urma somnului. Brazdele de pe chip, care ap ruser de timpuriu,ă ă ă îns care îi ofereau caracter. Barba nera- s , pe care o sim ea precum un şmirghel fin pe pieleaă ă ţ ei.

Trebuia s existe o cale. Era conştient de asta. Nu putea permite ca ei doi s alunece într-ă ă ăun h u întunecat... împreun , dar de fapt, singuri. Din impuls, Hanna se înclin şi-1 apuc deă ă ă ă încheietur . îl sim i tremurând. Uşor precum un fulg. îi opri cutremurarea, ap sându-i bra ul peă ţ ă ţ mas ; îl oblig s o priveasc în ochi. Era unul din acele momente rare din via când puteau fiă ă ă ă ţă gr ite numai adev ruri. Adev ruri despre via a lor. Adev ruri despre trecut. Deschise gura. Apoiă ă ă ţ ă telefonul sun . Lars tres ri puternic, eliberându-şi bra ul. Dup care se întinse iar dup cu itulă ă ţ ă ă ţ pentru unt. Momentul trecuse.

— Ce crezi c se va întâmpla acum? îl întreb încetişor Tina pe Uffe, în vreme ce st teauă ă ă afar , în fa a centrului comunitar, puf ind cu sete din ig ri.ă ţ ă ţ ă

61


— S fiu al naibii dac ştiu, zise Uffe, râzând. B nuiesc c nu mare lucru.ă ă ă ă— Dar dup cele întâmplate ieri...ăF cu o pauz şi se uit fix în p mânt.ă ă ă ă— Ziua de ieri nu înseamn mare rahat, spuse Uffe, suflând un cercule alb de fum în aerulă ţ

liniştit de prim var . Nu înseamn mare rahat, crede-m . Emisiunile de genul sta cost oă ă ă ă ă ă groaz de bani, iar produc torii nu vor încheia totul şi nu vor pierde tot ce-au investit până ă ă acum. Nici pomeneal .ă

— Nu sunt aşa sigur de asta, zise Tina, mohorât , cu privirea înc plecat .ă ă ă ăigara ei avea acum un şir lung de scrum, care-i pic direct pe cizmele din piele întoars .Ţ ă ă

— La dracu', zise ea, aplecându-se repede s ştearg cenuşa. Acum s-au dus naibiiă ă cizmele astea. Şi-au mai fost şi scumpe. La naiba!

— Aşa- i trebuie, zise Uffe, rânjind dispre uitor. Puşlama r zgâiat .ţ ţ ă ă— Ce vrei s spui prin „r zgâiat "? şuier Tina, întorcându-se pentru a-1 confrunta. Doară ă ă ă

pentru faptul c ai mei au lucrat pe brânci întreaga via , în loc s tr iasc din ajutoarele deă ţă ă ă ă şomaj, nu înseamn c -s r zgâiat !ă ă ă ă

— S nu zici vreo vorb despre p rin ii mei! Habar n-ai despre ei!ă ă ă ţCu un gest amenin tor, Uffe îi flutur igara prin fa . Tinaţă ă ţ ţănu se sperie. în schimb, ea f cu un pas spre el.ă— îns m uit laă ă tine. Nu-i prea greu s -mi dau seama ce fel de oameni sunt p rin ii t i!ă ă ţ ăUffe îşi încleşt pumnii, iar o ven începu s -i pulseze pe frunte. Tina realiz c era posibilă ă ă ă ă

s fi comis o greşeal . îşi aminti cele întâmplate cu o sear în urm şi f cu degrab un pasă ă ă ă ă ă înapoi. Probabil c n-ar fi trebuit s spun acele lucruri. De îndat ce deschise gura pentru aă ă ă ă îmbuna situa ia, Caile se îndrept spre ei şi îi privi nedumerit când pe unul, când pe cel lalt.ţ ă ă

— Ce pune i la cale voi doi? Ave i de gând s v bate i, sau ce?ţ ţ ă ă ţRâse.— Ei bine, Uffe, tu eşti expert în a le da b taie puicu elor, aşa c hai odat . S te vedemă ţ ă ă ă

iar.Uffe doar respir zgomotos şi îşi l s jos bra ele. O privi în continuare cu mânie pe Tina.ă ă ă ţ

Uffe nu p rea pe de-a-ntregul normal. Tinei îi revenir în minte senza ii vizuale şi auditiveă ă ţ difuze, de cu o sear în urm , aşa c se întoarse neliniştit şi se duse în untru. Ultimul lucru peă ă ă ă ă care-1 auzi înainte ca uşa s se închid fu vocea lui Uffe, adresându-i-se pe un ton adânc luiă ă Caile:

— Hai c nici cu tine nu-mi e ruşine, nu?ăTina nu mai auzi şi r spunsul lui Caile.ăO privire în oglinda aflat în hol îi dovedi Eric i faptul c ar ta la fel de ab tut precum seă ă ă ă ă ă

şi sim ea. îşi atârn încet haina şi eşarfa, dup care se opri pentru a asculta. Printre ipeteleţ ă ă ţ venite din partea copiilor — ipete asurzitoare, ce-i drept, îns fericite, slav Domnului — eaţ ă ă distinse şi o voce adult , care nu apar inea Annei. Merse în sufragerie. într-o gr mad deă ţ ă ă propor ii, în mijlocul podelei, se aflau trei copii şi doi adul i, trântin- du-se, zbierând, dând dinţ ţ mâini şi din picioare, ca un monstru diform.

— Ei, ce se petrece aici? zise ea, cu cea mai autoritar voce posibil .ă ăLuat prin surprindere, Anna privi în sus, cu un p r r v şit, complet necaracteră ă ă ă istic ei.— Bun , zise fericit Dan, privind, la rându-i, în sus, moment în care fu din nou trântit laă

p mânt de c tre Emma şi Adrian.ă ăMaia râdea aşa de tare încât practic ipa, şi încerca s ajute şi ea, tr gându-1 pe Dan deţ ă ă

picior, cu toat puterea.ăAnna se ridic şi îşi netezi genunchii. Prin ferestrele din spatele ei, lumina diafan aă ă

prim verii se rev rsa în untru, formând o aur în jurul p rului s u b lai. Erica fu uimit deă ă ă ă ă ă ă ă frumuse ea surorii ei. De asemenea, ea observ , pentru întâia oar , cât de mult îi sem naţ ă ă ă mamei lor. Gândul acela îi provoc un junghi dureros, urmat de eterna întrebare: „De ce? De ceă nu le iubise mama lor? De ce nu primiser nimic din partea lui Elsy, nicio vorb bun , nicioă ă ă mângâiere, absolut nimic?" Nu c p taser decât indiferen şi r ceal . Tat l lor fusese completă ă ă ţă ă ă ă opus. Unde Elsy era dur , el era blând. Unde ea era nep s toare, el era afectuos. încercase să ă ă ă le explice, s o scuze, s -i compenseze neglijarea.ă ă

Şi pân într-un anumit punct, el chiar reuşise. îns nu o putuse înlocui. în sufletul Eric iă ă ă înc mai exista o vast deşert ciune, în ciuda faptului c trecuser patru ani de la accidentul deă ă ă ă ă maşin care-i r pise pe amândoi.ă ă

62


Anna îi arunc o privire nedumerit , iar Erica îşi d du seama c st tuse acolo, cu privireaă ă ă ă ă pierdut în z ri. F cu tot posibilul s -şi ascund sentimentele şi-i zâmbi surorii sale.ă ă ă ă ă

— Unde-i Patrik? o întreb Anna care, înainte s se îndrepte spre buc t rie, arunc oă ă ă ă ă ultim privire amuzat spre încreng tura de mâini şi picioare de pe podea.ă ă ă

Erica o urm f r s -i r spund .ă ă ă ă ă ă— Tocmai am f cut un ibric de cafea proasp t , zise Anna, turnând trei ceşti. Iar copiii şiă ă ă

cu mine am copt nişte chifle.Abia în clipa aceea, Erica sim i aroma îmbietoare de scor işoar , ce plutea în aer.ţ ţ ă— îns va trebui s te mul umeşti cu astea, spuse Anna, punând dinaintea Eric i o tav cuă ă ţ ă ă

nişte biscui i mici şi usca i.ţ ţ— Ce mai sunt şi ştia? zise ea, împungându-i, descurajat , cu un deget.ă ă— Biscui i din cereale integrale, zise Anna, întorcându-i spatele şi începând s umple unţ ă

coş cu chifle proasp t coapte, de pe tava aflat pe blatul de lucru.ă ă— Dar... protest jalnic Erica, sim ind ap în gur atunci când d du cu ochii de chifleleă ţ ă ă ă

mari şi pufoase, pres rate cu zah r grunjos.ă ă— Ei, nu m gândeam c te vei întoarce aşa devreme. Inten ionam s te cru şi s bagă ă ţ ă ţ ă

astea la congelator înainte s ajungi tu acas . Aşa c e numai vina ta. îns gândeşte-te la rochiaă ă ă ă de mireas în caz c ai nevoie de un mic imbold.ă ă

Erica lu unul din biscui i şi ciuguli din el, de prob . Era exact cum îşi imaginase. Ca şi cumă ţ ă ar fi mestecat o bucat de carton.ă

— Aşadar, unde-i Patrik? Şi de ce te-ai întors acas aşa devreme? Credeam c v ve iă ă ă ţ relaxa, c ve i merge în oraş, la cump r turi, şi c ve i lua prânzul împreun .ă ţ ă ă ă ţ ă

Anna se aşez la masa din buc t rie şi strig înspre camera de zi:ă ă ă ă— Cafeaua este servit !ă— Patrik a fost chemat la munc , zise Erica, dup care se d du b tut şi puse biscuitulă ă ă ă ă

înapoi pe farfurie.înc avea în gur primul şi unicul s u dumicat.ă ă ă— La munc ? spuse mirat Anna. Credeam c are liber weekendul sta.ă ă ă ă— Da, aşa i-au spus. îns a fost nevoit s plece.ă ăEzit , întrebându-se cât de multe dezv luiri s fac . Apoi spuse brusc:ă ă ă ă— Leif, gunoierul, a g sit în diminea a asta un cadavru în camionul s u.ă ţ ăAnna r mase cu gura c scat .ă ă ă— în camionul de gunoi? Cum a ajuns acolo?— Se pare c a fost îndesat într-un tomberon, iar apoi, când el 1-a golit...ă— Dumnezeule, ce oribil, spuse Anna, privind-o fix pe Erica. Dar cine era? Şi a fost vorba

de o crim ? îmi imaginez c da, zise Anna, r spunzându-şi singur la întrebare. Altminteri de ceă ă ă ă s fi fost într-un tomberon? Dumnezeule, e groaznic.ă

Dan intr în buc t rie şi le privi mirat.ă ă ă— Ce e groaznic? întreb el, aşezându-se lâng Erica.ă ă— Patrik a fost nevoit s mearg la munc . Leif, gunoierul, a g sit un cadavru în camion,ă ă ă ă

zise Anna, luându-i-o înainte Eric i.ă— Vorbeşti serios? întreb Dan, p rând la fel de şocat.ă ă— Din nefericire, da, spuse mohorât Erica. îns i-aş fi recunosc toare dac nu ai spuneă ă ţ ă ă

nim nui. Se va afla cât de curând, aşa c nu e nevoie s d m noi ap la moar .ă ă ă ă ă ă— Nu, bineîn eles, nu vom spune nimic, zise Anna.ţ— Nu în eleg cum de Patrik reuşeşte s suporte meseria asta, zise Dan, apucându-şi chiflaţ ă

cu scor işoar . Eu n-aş face fa . E destul de complicat s predau gramatic unor puşti deţ ă ţă ă ă paisprezece ani.

— Nici eu n-aş putea s-o fac, zise Anna, privind în gol.Atât Dan, cât şi Erica blestemau în sinea lor acel moment. Probabil c discu iile despreă ţ

cadavre şi crime nu erau cele mai nimerite, în prezen a Annei.ţCa şi cum le-ar fi citit gândurile, aceasta spuse, cu un zâmbet palid:— Nu v face i griji din pricina mea. E în regul , putem vorbi despre asta.ă ţ ăErica nu putu decât s -şi închipuie genul de imagini care i se învârteau prin minte.ă— Copii, avem chifle cu scor işoar ! strig Anna, întrerupând atmosfera posomorât .ţ ă ă ăSe auzir dou perechi de picioare şi o pereche de palme şi de genunchi târându-se peă ă

podea, iar câteva clipe mai târziu îşi f cu apari ia de dup col primul amator de chifle.ă ţ ă ţ63


— Chifl , vreau o chifl , strig Adrian, c rându-se vioi pe scaun.ă ă ă ăţăEmma îl urm îndeaproape, iar Maia veni ultima, de-a buşilea.ăNu îi trebuise mult pân s înve e semnifica ia cuvântului „chifl ". Erica d du s se ridice,ă ă ţ ţ ă ă ă

îns Dan i-o lu înainte. O lu pe Maia şi ced tenta iei de a o s ruta pe obraz. Dup aceea, oă ă ă ă ţ ă ă puse cu grij în scaunul ei înalt şi începu s rup buc ele mici de chifl pe care s i le dea.ă ă ă ăţ ă ă Apari ia dinaintea sa a unei cantit i atât de mari de zah r îi provoc un zâmbet larg, ceţ ăţ ă ă dezv lui doi din işori de lapte pe gingia de jos. Adul ii nu se putur ab ine s nu râd . Era atâtă ţ ţ ă ţ ă ă de scump !ă

Nu mai pomenir de crime şi cadavre. Dar to i se întrebau cu ce anume se confrunta Patrikă ţ în clipele acelea.

în înc perea destinat pauzei de cafea, toat lumea p rea moleşit . Chipul lui Martin eraă ă ă ă ă nefiresc de palid, iar b rbatul ar ta la fel de extenuat precum Hanna. Patrik se rezem deă ă ă tejghea, cu bra ele încrucişate, aşteptând ca to i s -şi termine cafelele. La un semn din parteaţ ţ ă lui Mellberg, el îşi începu discursul.

— în diminea a asta, Leif Christensson, proprietarul unui punct de colectare a deşeurilorţ menajere, a dat peste un cadavru. Cadavrul respectiv fusese îndesat într-un tomberon, îns aă ajuns în camionul lui Leif odat golit lada de gunoi.ă ă

Patrik f cu o pauz şi sorbi din cafea, dup care o puse înapoi lâng el, pe tejghea.ă ă ă ă— Am ajuns rapid la locul crimei şi am confirmat c avem de-a face cu o femeie decedat .ă ă

Date fiind circumstan ele şi corpul care prezenta urme de traumatisme, am tras concluziaţ preliminar c ne confrunt m cu o omucidere. în plus, teoria ne-a fost sus inut şi deă ă ă ţ ă traumatismele ce indicau acte de violen . Nu vom putea fi siguri pân la primirea rezultatelorţă ă autopsiei, dar pentru moment vom ac iona pornind de la ipoteza c fata a fost ucis .ţ ă ă

— Ştim cine...? începu Gosta, dar fu întrerupt de o privire din partea lui Patrik.— Da, am identificat victima.Patrik se întoarse spre Martin, care fu nevoit s -şi in grea a în frâu atunci cândă ţ ă ţ

fotografiile de la locul crimei îi ap rur dinaintea ochilor. Nu p rea în stare s vorbeasc , aşa că ă ă ă ă ă Patrik continu .ă

— Se poate s fie vorba despre unul din concuren ii de la emisiuneaă ţ Fucking Tanum. Fata pe nume B rbie. Trebuie s -i afl m numele adev rat. Chiar nu se cade s o numim B rbie,ă ă ă ă ă ă având în vedere circumstan ele.ţ

— Eu şi cu Martin am... am v zut-o ieri, zise Hanna.ăPrivi când spre Patrik, când spre Martin, iar tensiunea i se citea pe fa .ţă— Da, am auzit, spuse Patrik, f când semn în direc ia lui Martin. Chiar Martin a identificat-ă ţ

o. Am în eles c au fost probleme? zise el, ridicând din sprâncene şi îndemnând-o pe Hanna sţ ă ă continue.

— Ei bine... r spunse ea, ezitând. Da, a fost destul de mult agita ie pentru o vreme.ă ă ţ Ceilal i concuren i o tot bruscau, îns din câte am v zut, erau mai mult replici caustice şi câtevaţ ţ ă ă împuns turi, nimic mai mult. Martin şi cu mine am intervenit şi i-am desp r it, iar ultima oară ă ţ ă când am v zut-o, B rbie fugea afar , plângând şi îndreptându-se c tre oraş.ă ă ă ă

Martin încuviin din cap.ţă— Da, aşa e. S-a ipat şi s-a urlat, dar nu s-a petrecut nimic din care s rezulte leziunile peţ ă

care i le-am descoperit pe corp.— Va trebui s st m de vorb cu gaşca aia, zise Patrik. S vedem de ce s-au înc ierat. Şiă ă ă ă ă

dac a v zut cineva încotro a plecat... B rbie, spuse el, ezitând. De asemenea, va trebui să ă ă ă discut m cu echipajul TV şi s facem rost de film rile de ieri, ca s putem arunca o privireă ă ă ă asupra lor.

în timp ce el enumer sarcinile pe care le aveau de îndeplinit, Annika scrise totul. Patrik seă gândi câteva momente, apoi d du din cap spre Annika şi ad ug :ă ă ă

— Va trebui s ne ocup m şi de informarea rudelor fetei. Şi va trebui s afl m dac a maiă ă ă ă ă observat cineva vreun lucru important pe parcursul serii.

F cu o pauz , dup care spuse, pe un ton grav:ă ă ă— O s fie pr p d când se va afla — şi nu va dura mai mult de câteva ore pân când se vaă ă ă ă

întâmpla asta. Sunt ştiri na ionale, aşa c va trebui s ne preg tim pentru un asalt din parteaţ ă ă ă presei — iar asta pe parcursul întregii anchete. Aşa c fi i aten i cu cine sta i de vorb şi despreă ţ ţ ţ ă ce. Nu vreau s se scurg prea multe informa ii care s nu fi fost autorizate în prealabil de c treă ă ţ ă ă mine sau Mellberg.

64


De fapt, era îngrijorat c Mellberg însuşi avea s -şi dea drumul la gur . Şeful adora s fieă ă ă ă în centrul aten iei, iar un reporter iscusit l-ar fi putut stârni s dest inuie mai mult decât eraţ ă ă cazul, îns nu prea avea ce-i face, în clipele acelea. Mellberg era şeful poli iei, cel pu in în acte,ă ţ ţ iar Patrik nu avea cum s -i pun c luş la gur . Avea s fie nevoit s se roage şi s spere caă ă ă ă ă ă ă Mellberg s mai dispun m car de-un gram de judecat în mintea aceea a lui. Cu toate c el,ă ă ă ă ă personal, n-ar fi contat pe asta.

— Uita i cum vom proceda. Eu voi merge s stau de vorb cu produc torul... zise el,ţ ă ă ă pocnind din degete, încercând s -şi aminteasc numele.ă ă

— Rehn. Fredrik Rehn, îl ajut Mellberg, iar Patrik îi f cu semn, recunosc tor, dar surprins.ă ă ăNu se întâmpla des ca Mellberg s contribuie cu vreo informa ie relevant .ă ţ ă— Aşa, Fredrik Rehn. Martin şi Hanna, voi doi întocmi i un raport cu privire la ce a i v zut şiţ ţ ă

a i auzit azi-noapte. Iar Gosta... zise el, încercând din r sputeri s se gândeasc la o sarcinţ ă ă ă ă pentru acesta.

într-un final, Patrik spuse:— Gosta, tu afl mai multe în leg tur cu proprietarii casei în a c rei pubel s-a g sită ă ă ă ă ă

cadavrul. Nu cred s existe vreo leg tur , dar nu se ştie niciodat .ă ă ă ăGosta d du plictisit din cap. O sarcin concret . Putea deja sim i greutatea aceleiă ă ă ţ

r spunderi.ă— Aşadar, am încheiat.Patrik îşi împreun zgomotos palmele, semn c şedin a luase sfârşit.ă ă ţ— Avem multe de f cut.ăCu to ii bomb nir ceva drept r spuns şi se ridicar . Patrik îi privi p r sind în şir înc perea.ţ ă ă ă ă ă ă ă

Se întreb dac îşi d deau seama cu ce aveau s se confrunte odat aflate veştile şi odată ă ă ă ă ă dezl n uit întreaga for a presei.ă ţ ă ţă

— O s fie grozav! Simt succesul de la o poşt !ă ăîn studioul înghesuit din autocar, Fredrik Rehn îl b tu pe spate pe tehnician. Rev zuseră ă ă

film rile din ziua precedent şi începuser editarea. Fredrik era mul umit de ceea ce vedea.ă ă ă ţ îns orice lucru bun putea fi mereu îmbun t it.ă ă ăţ

— Am mai putea ad uga nişte huiduieli în segmentul cu Tina cântând? Ce avem pe bandă ă nu pare suficient şi cred c interpretarea a fost atât de jalnic , încât am putea amplificaă ă huiduielile din partea publicului.

Râse, iar tipul de la montaj încuviin , plin de entuziasm. Mai multe huiduieli, nicioţă problem . înc pu in sunet ad ugat pe câteva canale şi putea s par c tot publicul era înă ă ţ ă ă ă ă picioare, strigând.

— Gloata asta e nepre uit , spuse Fredrik, zâmbind.ţ ăSe l s pe spate, în scaun, încrucişându-şi picioarele.ă ă— Sunt atât de proşti şi nici m car nu îşi dau seama de asta. Tina, de exemplu, chiar credeă

la modul serios c va ajunge un mare star pop. Cu toate astea, nu e în stare s cânte corectă ă nicio not . Am stat de vorb cu tipul care i-a produs single-ul şi mi-a zis c a fost nevoie deă ă ă toate trucurile posibile pentru a o face s sune cât de cât în regul . Cânta aşa fals, încâtă ă difuzorul aproape c a cedat.ă

Fredrik râse, dup care se aplec peste pupitrul de mixat din fa a lor. D du volumul maiă ă ţ ă tare.

— Ascult şi tu. E mortal!ăPân şi tehnicianul de la montaj rânji când ascult versiunea cânteculuiă ă I Want to Be Your

Little Bunny. Nu era de mirare c juriul de la emisiuneaă Idol o m cel rise.ă ăO b taie ferm în uşa autocarului le întrerupse distrac ia.ă ă ţ— Intr , zise Fredrik şi se întoarse s vad cine era.ă ă ăNu îl recunoscu pe b rbatul care deschise uşa.ă— Da? V pot ajuta cu ceva?ăLa vederea insignei de poli ist, Fredrik fu cuprins de o senza ie de grea . Nu era a bun .ţ ţ ţă ă

Sau poate c da, în func ie de ce anume se întâmplase şi cât de bine ar fi dat pe sticl .ă ţ ă— Aşadar, cu ce v putem ajuta de data aceasta? spuse Fredrik, râzând pe înfundate şiă

ridicându-se pentru a-1 întâmpina pe poli ist.ţAcesta intr .şi g si un loc unde s stea, printre toate cablurile şi firele. Privi în jurul s u cuă ă ă ă

viu interes.— Da, aici se întâmpl totul, zise Fredrik cu mândrie. Greu de crezut c din spa iul acestaă ă ţ

65


mic putem face o emisiune care bate toate audien ele, nu-i aşa? Fireşte, se mai aducţ îmbun t iri şi în Stockholm, recunoscu el, f r prea mult tragere de inim . îns parteaă ăţ ă ă ă ă ă creativ se petrece chiar aici.ă

Poli istul, care se prezent drept Patrik Hedstrom, încuviin politicos din cap. Apoi îşiţ ă ţă drese vocea.

— M tem c am veşti proaste, zise el. în leg tur cu unul dintre concuren iiă ă ă ă ţ dumneavoastr .ă

Fredrik d du ochii peste cap.ă— în regul , cine ce-a mai f cut de data asta? oft el. L sa i-m s ghicesc... Uffe şiă ă ă ă ţ ă ă

tâmpeniile lui.Se întoarse c tre tipul de la montaj.ă— Ce i-am zis eu c Uffe va fi primul care o s creeze probleme?ţ ă ăCurios, Fredrik se întoarse iar spre poli ist. încerc s -şi deaţ ă ăseama cum s filmeze chestiunea — indiferent despre ce-ar fi fost vorba.ăPatrik îşi drese iar glasul, apoi spuse încet:— Din nefericire, unul dintre participan i a fost g sit mort.ţ ăFu ca şi cum o bomb ar fi explodat în acel spa iu restrâns.ă ţSingurul sunet era cel provenit de la echipament.— Pute i repeta? zise în cele din urm Fredrik, începând s -şi vin în fire. Unul dintre ei aţ ă ă ă

fost g sit mort? Cine? Şi unde? Cum?ăGândurile i se învârteau prin cap. Ce se petrecuse? P r i ale min ii lui concepeau deja oă ţ ţ

strategie media. Niciodat nu se mai întâmplase aşa ceva în toiul film rilor unui reality-show.ă ă Sex — da, urmat de consecin e vechi de când lumea: sarcini — varianta norvegian a emisiuniiţ ă Big Brother sp rsese ghea a cu asta. Cereri în c s torie — da,ă ţ ă ă Big Brother din Suedia d duseă lovitura cu Oliver şi Carolina. Iar atacul cu o eav de fier în emisiuneaţ ă Baren inuse primaţ pagin a ziarelor timp de câteva s pt mâni. îns un deces! Asta era cu totul neobişnuit. Unic.ă ă ă ă

— E vorba de o fat pe nume B rbie. A fost g sit în diminea a aceasta într-un...ă ă ă ă ţ tomberon, zise Patrik, dup o clip de ezitare. Toate împrejur rile indic faptul c a fostă ă ă ă ă omorât .ă

— Omorât ? repet Fredrik. Adic ucis ? A fost ucis ? Asta vre i s spune i? Cine eă ă ă ă ă ţ ă ţ f ptaşul?ă

Probabil c ar ta la fel de confuz precum se sim ea. Scenariul respectiv nu figura pe listaă ă ţ de posibilit i ce-i trecuser lui prin cap.ăţ ă

— Momentan nu avem un suspect. îns vom porni de îndat interogatoriile. începând cuă ă participan ii la emisiunea dumneavoastr . Poli iştii îns rcina i cu paza şi protec ia de laţ ă ţ ă ţ ţ petrecerea de asear au raportat nenum rate certuri între femeia ucis şi ceilal i concuren i.ă ă ă ţ ţ

— Da, au existat nişte replici dure şi câteva muştruluieli, zise Fredrik, amintindu-şi scenele pe care tocmai le urm rise. îns nimic care s par într-atât de serios încât...ă ă ă ă

— De asemenea, avem nevoie de film rile de ieri, spuse Patrik pe un ton aspru, în timp ce-ă1 privi fix în ochi pe Fredrik.

Fredrik îl privi, la rându-i.— Nu sunt autorizat s v dau casetele, zise el calm. Pân nu primesc un mandat care să ă ă ă

m oblige s v predau materialele, toate vor r mâne aici. Orice alt cale este de neacceptat.ă ă ă ă ă— Realiza i c e vorba de ancheta unei crime? replic t ios Patrik.ţ ă ă ăNu fu surprins, cu toate c sperase la un alt fel de r spuns.ă ă— Da, îmi dau seama, îns nu v putem preda materialul aşa, pur şi simplu. Aici e vorbaă ă

de multe principii etice.Zâmbi, simulând regret. Patrik doar pufni, nervos. Amândoi ştiau c motivul refuzului s uă ă

nu avea nimic de-a face cu chestiuni etice.— Dar presupun c ve i întrerupe imediat emisiunea, având în vedere cele întâmplate.ă ţFredrik d du din cap.ă— Cu siguran nu putem face asta. Avem grile de program stabilite pentru urm toareleţă ă

patru s pt mâni, iar s oprim acum emisiunea ar fi... nu, ar fi ceva imposibil. Şi nici B rbie nuă ă ă ă cred c şi-ar fi dorit-o; ea ar fi vrut ca noi s continu m.ă ă ă

O privire scurt în direc ia lui Patrik îi d du de în eles c s rise calul. Fa a poli istului seă ţ ă ţ ă ă ţ ţ f cuse roşie ca racul, iar acesta p rea a se str dui din r sputeri s nu arunce câteva epiteteă ă ă ă ă potrivite.

66


— Doar nu vre i s -mi spune i c inten iona i s ....ţ ă ţ ă ţ ţ ăSe opri şi strecur întrebarea:ă— Cum o cheam de fapt? Nu pot s -i tot spun B rbie. E prea înjositor. Şi, apropo, voi aveaă ă ă

nevoie de toate datele ei personale şi de datele de contact ale rudelor apropiate. Sunte i dispuşiţ s ne oferi i informa iile acestea sau şi ele in de etic ?ă ţ ţ ţ ă

Ultimul cuvânt fu plin de sarcasm, îns mânia lui nu avu niciun efect asupra lui Fredrik.ă Dintr-un motiv sau altul, formatul de reality-show d dea naştere la reac ii ostile, iar Fredrik eraă ţ obişnuit s abordeze asemenea situa ii. El r spunse calm:ă ţ ă

— Numele ei este Lillemor Persson. Şi a crescut în tot felul de familii adoptive, aşa c nuă avem date ale vreunor rude. îns ve i primi toate informa iile pe care le de inem. Nicioă ţ ţ ţ problem .ă

îi zâmbi suav.— Când ve i începe interogatoriile? Exist posibilitatea de a le putea filma?ţ ăSlabe speran e — fapt indicat şi de privirea ucig toare venit din paţ ă ă rtea lui Patrik.— Le vom începe imediat, replic t ios Patrik, ridicându-se apoi, pentru a p r si autocarul.ă ă ă ăNici m car nu se mai obosi s -şi ia r mas-bun şi trânti uşa în urma sa.ă ă ă— Ce noroc fantastic! zise Fredrik pe ner suflate, iar tehnicianul de la montaj nu putuă

decât s încuviin eze.ă ţAceea era şansa lor de a introduce drame reale direct în sufrageriile Suediei. Pentru o

clip , el se gândi la B rbie. Apoi ridic telefonul. Şefii trebuiau s aud asta.ă ă ă ă ă Fucking Tanum devenea CSI*. Hristoase, cifra de audien avea s fie uriaş !ţă ă ă

— Cum s proced m? întreb Martin.ă ă ăEl şi Hanna hot râser s stea în înc perea unde se lua pauza de cafea şi s lucreze, iar elă ă ă ă ă

se întinse dup ibric, pentru a re- umple ceştile. Hanna îşi turn pu in lapte şi amestec .ă ă ţ ă— Ce zici, s -şi scrie fiecare, pentru început, propriul raport, sau s -1 facem împreun ?ă ă ăHanna cuget pentru o clip .ă ă— Cred c ar fi mult mai bine dac am scrie împreun raportul şi, pe parcurs, am comparaă ă ă

noti ele.ţ— în regul , zise Martin, deschizându-şi laptopul şi pornin- du-L Scriu eu sau vrei tu?ă— Scrie, r spunse Hanna. Eu înc bat cu dou degete şi mai am pân s cap t vitez .ă ă ă ă ă ă ă— în regul , voi tasta eu, râse Martin şi îşi introduse parola.ăDeschise un nou document Word şi se preg ti s umple deă ăcuvinte ecranul.— Prima dat când am observat t r boiul asear a fost atunci când am auzit voci stridenteă ă ă ă

în spatele cl dirii. Dar tu?ăHanna d du din cap.ă— Da, înainte de asta nu am observat nimic. Singura de care a trebuit s ne ocup m maiă ă

devreme asear a fost fata care s-a îmb tat într-un asemenea hal, încât n-a mai putut s stea înă ă ă picioare. Cât s fi fost ceasul? Dou sprezece noaptea?ă ă

între timp, Martin tast la computer.ă— Apoi cred c în jurul orei unu am auzit doi oameni ipând unul la cel lalt. Te-am chemată ţ ă

şi am mers în spatele cl dirii, unde i-am g sit pe B rbie şi pe Uffe.ă ă ă— Mmda, zise Martin, înc tastând. Mi-am verificat ceasul şi era unu f r zece. Eu amă ă ă

ajuns primul şi l-am v zut pe Uffe inând-o pe B rbie de umeri şi scuturând-o puternic. Amândoiă ţ ă am alergat înspre ei. Eu l-am prins pe Uffe şi l-am târât de-acolo, în vreme ce tu ai avut grij deă B rbie.ă

CS/ — Crime Scene Investigation, cunoscut serial poli ist american.ţ— Da, iar Uffe era atât de agresiv, încât a încercat s o loveasc pe fat cu picioarele, înă ă ă

vreme ce tu îl ineai.ţ— Am aplanat situa ia, continu Martin, şi i-am separat pe indivizi. Eu am vorbit cu Uffe şiţ ă

i-am zis s o lase mai moale, altminteri am fi fost nevoi i s -1 lu m la sec ie.ă ţ ă ă ţ— Sper c n-ai de gând s scrii asta, „s o lase mai moale", râse Hanna.ă ă ă— Ei, doar provizoriu. Mai târziu va trebui s redactez tot textul şi s -1 fac s suneă ă ă

birocratic, aşa c fii f r grij . Pentru moment, las cuvintele s curg , ca s putem scrie totul.ă ă ă ă ă ă ă ă— în regul , zise Hanna, zâmbind.ăDup aceea, femeia redeveni serioas .ă ă— Am vorbit cu B rbie şi am încercat s aflu ce anume a provocat cearta. Era foarteă ă

67


sup rat şi tot repeta c Uffe se enervase fiindc îl „vorbise de r u", îns ea nu în elegea ceă ă ă ă ă ă ţ anume voia s spun . Dup o vreme s-a calmat şi a p rut în regul .ă ă ă ă ă

— Dup care i-am l sat s plece, complet Martin, ridicându-şi privirea dinspre computer.ă ă ă ăAp s pe Enter de dou ori pentru a crea un nou paragraf, lu o gur de cafea şi continu .ă ă ă ă ă ă— Urm torul incident a avut loc pe la... hmm, dou şi jum tate, zic eu.ă ă ă— Cam aşa ceva, spuse Hanna. Dou şi jum tate, trei f r un sfert.ă ă ă ă— De data aceasta, cineva de la petrecere a venit s ne spun c pe panta dinspre şcoală ă ă ă

avea loc o discu ie aprins . Ne-am apropiat de locul faptei şi am v zut câ iva oameni atacând oţ ă ă ţ femeie singur . O tachinau şi o îmbrânceau. Cei vinova i erau Mehmet, Tina şi Uffe. Am mersă ţ acolo şi am pus cu for a cap t b t ii. B rbie plângea; p rul îi era ciufulit, iar machiajul i seţ ă ă ă ă ă întinsese. P rea vizibil zdruncinat . Eu am stat de vorb cu ceilal i pentru a încerca s aflu ce s-ă ă ă ţ ăa întâmplat. Mi-au oferit acelaşi r spuns pe care îl primisem mai devreme din partea lui Uffe, şiă anume c B rbie „vorbea numai tâmpenii". N-am c p tat o explica ie mai bun de-atât.ă ă ă ă ţ ă

— între timp, eu eram cu B rbie, la mic distan de voi, ad ug Hanna, p rândă ă ţă ă ă ă emo ionat . Era sup rat şi înfricoşat . Am întrebat-o dac voia s depun plângere împotrivaţ ă ă ă ă ă ă ă lor, îns a refuzat. Am stat pu in de vorb cu ea, încercând s o calmez şi s aflu despre ce eraă ţ ă ă ă vorba, îns fata a pretins c nu avea nicio idee. Dup un timp, m-am uitat dup tine, s v dă ă ă ă ă ă cum mergea treaba. Când m-am întors, am v zut-o pe B rbie alergând spre oraş, dar apoi, înă ă loc s mearg spre zona comercial , a cotit-o la dreapta. M-am gândit s fug dup ea, îns apoiă ă ă ă ă ă am decis c probabil avea nevoie s stea singur , ca s se calmeze.ă ă ă ă

Vocea Hannei tremur un pic.ă— Dup aceea, n-am mai v zut-o niciodat .ă ă ăMartin ridic privirea şi îi zâmbi, încercând s o consoleze.ă ă— N-am fi putut proceda altfel. Nu ştiam decât c aveau p reri foarte diferite. Nu existaă ă

nimic care s indice faptul c ... avea s se termine aşa, spuse el dup o scurt ezitare.ă ă ă ă ă— Crezi c a fost ucis de vreunul dintre concuren i?ă ă ţVocea Hannei înc tremura.ă— Nu ştiu, zise Martin, recitind ceea ce scrisese. Pentru moment, cu to ii sunt suspec i.ţ ţ

Vom vedea ce va reieşi în urma interogatoriilor.Salv documentul şi închise laptopul, luându-1 cu el atunci când se ridic în picioare.ă ă— Acum m duc în birou s scriu versiunea oficial . Dac î i mai vin idei, nu ezita s treciă ă ă ă ţ ă

pe la mine.Hanna doar d du din cap. R mase acolo, dup ce Martin plec . Mâinile cu care ineaă ă ă ă ţ

ceaşca de cafea înc tremurau.ăCaile se plimb prin oraş. în Stockholm, obişnuia s mearg la sala de for de cel pu ină ă ă ţă ţ

cinci ori pe s pt mân , îns acolo trebuia s se mul umeasc doar cu nişte plimb ri, pentru aă ă ă ă ă ţ ă ă arde caloriile, M ri pasul, în încercarea de a accelera procesul. Era important pentru el s seă ă men in în form . Nu îşi pierdea vremea cu oameni care nu-şi îngrijeau silueta. Era o adev ratţ ă ă ă ă pl cere s se priveasc în oglind şi s -şi admire abdomenul to- nifiat, felul în care i se încordauă ă ă ă ă bicepşii, şi aspectul musculos al toracelui. Când mergea prin Stureplan, mereu îşi descheia nonşalant c maşa, odat ce se apropia de cluburi. Puicu ele se d deau în vânt dup asta. Nu seă ă ţ ă ă puteau ab ine şi îşi vârau mâinile în c maşa lui, atingându-i pieptul, zgâriindu-i încetişor cuţ ă unghiile fizicul impun tor.ă

Uneori se întreba cum ar fi fost traiul s u în lipsa banilor. Cum ar fi fost s îşi duc via aă ă ă ţ precum Uffe sau Mehmet, prin vreun apartament jalnic din suburbii, tr ind de pe-o zi pe alta.ă Uffe se l udase cu spargerile şi celelalte chestiuni în care fusese implicat, îns Caile abia seă ă putu ab ine s nu râd atunci când auzi ce pu ini bani îi aduseser acele infrac iuni m runte. Laţ ă ă ţ ă ţ ă naiba, mai mare era aloca ia lui s pt mânal , pe care o primea de la tat l s u.ţ ă ă ă ă ă

Cu toate acestea, nimic nu p rea s -i umple golul din suflet. în ultimii ani, c utase f ră ă ă ă ă încetare un lucru care s -1 împlineasc . Mai mult şampanie, mai multe petreceri, mai multeă ă ă fete, mai multe prafuri pe nas, mai mult din toate. întotdeauna, mai mult din toate, ca şi cum nu ar fi existat o limit a sumelor pe care le putea risipi. El, personal, nu câştiga nicio para. To iă ţ banii proveneau de la tat l s u. Caile se tot gândea c probabil avea s înceteze... probabil c ,ă ă ă ă ă într-un sfârşit, avea s înceteze. Dar banii continuaser s curg . Tat l lui pl tise factur după ă ă ă ă ă ă ă factur . îi cump rase apartamentul din Ostermalm, f r s stea pe gânduri şi o pl tise şi pe fataă ă ă ă ă ă care n scocise povestea c ar fi fost violat — o inven ie, bineîn eles, având în vedere c eaă ă ă ţ ţ ă venise de bun voie acas cu el şi cu Ludde, f r s existe vreun dubiu cu privire la inten iileă ă ă ă ă ţ

68


acestora. Buzunarele îi erau alimentate în mod constant. Şi nu p reau s îi fie impuse condi ii.ă ă ţ Caile ştia motivul. Tat l s u nu putea spune niciodat „nu" deoarece conştiin a înc rcat îlă ă ă ţ ă ă obliga s pl teasc , în continuare. Turna f r încetare coroane în sp rtura din sufletul lui Caile,ă ă ă ă ă ă îns banii disp reau f r a umple deloc golul.ă ă ă ă

Amândoi încercau s înlocuiasc prin bani ceva ce pierduser . Tat l, oferind bani. Caile,ă ă ă ă cheltuindu-i.

Copleşit de amintiri, sim i durerea din piept intensificân- du-se. Iu i pasul, în încercarea deţ ţ a alunga toate acele imagini. Dar era imposibil s se sustrag amintirilor. Singurul lucru care leă ă putea în buşi era o combina ie de şampanie şi cocain . în lipsa acestora, se v zu nevoit s seă ţ ă ă ă împace cu trecutul. începu s alerge.ă

Gosta suspin . Cu fiecare an care trecea, îi era din ce în ce mai greu s r mân motivat.ă ă ă ă Mersul de diminea la munc îl seca de toat energia pe care o avea; încercarea de a duce unţă ă ă lucru la bun sfârşit era aproape imposibil . Putea s petreac zile întregi neliniştindu-se cuă ă ă privire la cea mai uşoar sarcin . Nu în elegea cum de lucrurile ajunseser în felul acela. După ă ţ ă ă moartea lui Majbritt, fusese împresurat de singur tatea ce-1 m cina l untric, v duvindu-1 deă ă ă ă pl cerea pe care i-o d duse odinioar munca sa. Niciodat nu se spetise, recunoştea asta, dară ă ă ă îşi îndeplinise sarcinile, iar uneori sim ise chiar o uşoar satisfac ie. îns ce rost aveau toate? Nuţ ă ţ ă avea urmaşi c rora s le lase ceva; singurul lor copil murise la doar câteva zile dup naştere.ă ă ă Nu avea pe nimeni la care s se întoarc seara, acas , nimeni cu care s îşi petreac sfârşiturileă ă ă ă ă de s pt mân . Singura lui pl cere o reprezenta golful. Mai nou, ajunsese mai degrab oă ă ă ă ă obsesie, decât un hobby. Ar fi fost bucuros s joace dou zeci şi patru de ore din dou zeci şiă ă ă patru. Doar c asta nu-i aducea bani de chirie, aşa c se vedea nevoit s lucreze m car pân laă ă ă ă ă vârsta pension rii. Num ra pe degete zilele pân atunci.ă ă ă

Gosta se aşez , privind int spre computer. Din motive de securitate, nu li se permitea să ţ ă ă aib conexiune la internet. în schimb, ca s verifice numele din dreptul adresei, trebuia s pună ă ă ă mâna pe telefon şi s sune la „Informa ii abona i telefonici". Dup un scurt apel, d du deă ţ ţ ă ă proprietarul casei de var de la care provenea tomberonul. Era o sarcin f r noim , de la bună ă ă ă ă început. Scepticismul îi fu confirmat odat ce f cu rost de num rul de telefon de la reşedin aă ă ă ţ permanent a proprietarului, aflat în Goteborg. Era evident c nu aveau nicio leg tur cuă ă ă ă ă crima. Fusese doar ghinion curat c f ptaşul le alesese tomberonul, pentru a sc pa de victim .ă ă ă ă

Gândurile îi r t cir mai departe, spre tân ra ucis . Lipsa lui de ini iativ nu avea nimică ă ă ă ă ţ ă de-a face cu vreo lips de compasiune. îi p rea r u pentru victime şi pentru rudele acestora şiă ă ă fu recunosc tor c m car nu o v zuse pe fat . Atunci când d duse cu ochii de Martin pe coridor,ă ă ă ă ă ă acesta înc era uşor palid.ă

Gosta v zuse destule cadavre la via a sa, îns chiar şi dup patruzeci de ani în poli ie, şi leă ţ ă ă ţ putea aminti pe fiecare în parte.

Majoritatea fuseser victime ale unor accidente sau sinucideri; crima reprezentase oă excep ie. Dar fiecare moarte i se imprimase în memorie şi putea s -şi aminteasc imagini clare,ţ ă ă precum nişte fotografii. Fusese nevoit s informeze mul i oameni în leg tur cu decesulă ţ ă ă persoanelor iubite, lucru care d duse naştere la nenum rate lacrimi, disperare, şoc şi oripilare.ă ă Poate acela era motivul pentru care devenise atât de ab tut; fiecare moarte, cu toat durerea şiă ă nefericirea pe care le aducea cu sine, îi mai turnase câteva pic turi de amar în paharul vie ii,ă ţ f cându-1 acum s nu mai aib loc pentru aşa ceva. Nu era o scuz , ci reprezenta o explica ieă ă ă ă ţ plauzibil .ă

Oftând, el ridic telefonul pentru a-i suna pe proprietarii casei şi a-i informa c înă ă tomberonul lor fusese g sit un cadavru. Form num rul. M car s scape odat şi de asta.ă ă ă ă ă ă

— Ce mai e şi asta?Aflat în sala de interogatoriu, Uffe p rea obosit şi iritat.ăPatrik nu se gr bi s -i dea un r spuns. înainte de-a spune ceva, atât el, cât şi Mă ă ă aitin, îşi

puser hârtiile în ordine. St teau aşeza i vizavi de Uffe, la o mas şubred . Cu excep ia a patruă ă ţ ă ă ţ scaune, aceasta reprezenta singurul obiect de mobilier din înc pere. Patrik observ c Uffe nuă ă ă p rea foarte agitat, îns de-a lungul anilor, poli istul înv ase c aspectul exterior al uneiă ă ţ ăţ ă persoane interogate nu-i reflecta neap rat şi tr irile l untrice. îşi drese vocea, îşi împreună ă ă ă mâinile deasupra mormanului de hârtii şi se aplec .ă

— Am auzit c au fost ceva probleme asear .ă ăPatrik studie îndeaproape reac ia lui Uffe. Nu c p t decât un rânjet batjocoritor. Uffe seţ ă ă ă

l s nonşalant în scaun. Râse încetişor.ă ă69


— A, da, asta. Mda, a fost destul de dur, dac stau s m gândesc, spuse el, ar tând spreă ă ă ă Martin. Poate c ar trebui s se gândeasc cineva s depun o plângere cu privire la violen aă ă ă ă ă ţ din partea poli iştilor.ţ

Râse din nou, iar Patrik sim i cum îl cuprinde furia.ţ— Ei bine, zise el calm, am primit un raport din partea colegului meu, aici, de fa , şi dinţă

partea celuilalt poli ist aflat la fa a locului. Acum aş dori s aflu şi versiunea ta.ţ ţ ă— Versiunea mea.Uffe îşi întinse picioarele pân când aproape c st tea culcat în scaun. Nu p rea o pozi ieă ă ă ă ţ

prea confortabil .ă— Versiunea mea e c a avut loc o ceart . O ceart cauzat de b utur . Atâta tot. Şi ceă ă ă ă ă ă

dac ?ăîl privi cu ochii mici, iar Patrik îşi d du seama c , printre aburii alcoolului, mintea sa lucraă ă

frenetic.— Noi suntem cei care pun întreb rile, nu tu, zise t ios Patrik. Asear , la ora zece, doiă ă ă

poli işti de-ai noştri te-au v zut atacând-o pe una dintre concurente, Lillemor Persson.ţ ă— B rbie, vre i s spune i, îl întrerupse Uffe, râzând. Lillemor... Dumnezeule, ce amuzant!ă ţ ă ţPatrik fu nevoit s reziste impulsului de a-1 p lmui s n tos pe tân rul aflat în fa a sa.ă ă ă ă ă ţ

Martin îşi d du seama, aşa c prelu el conducerea, oferindu-i lui Patrik un r gaz pentru a-şiă ă ă ă veni în fire.

— Am asistat la înghiontirile şi loviturile pe care i le-ai aplicat lui Lillemor. De la ce anume a pornit cearta?

— Ei bine, eu nu pricep motivul pentru care m sâcâi i cu privire la asta. Nu mare lucru.ă ţ Am avut un uşor... dezacord, atâta tot. Abia dac-am atins-o!

în clipele acelea, nonşalan a lui Uffe începu s dispar , f când loc neliniştii.ţ ă ă ă— în leg tur cu ce v-a i luat la har ? continu Martin.ă ă ţ ţă ă— Nimic! Sau, bine, fie, a spus nişte porc rii despre mine, iar eu am auzit. Am vrut doar să ă

recunoasc . Şi s -şi retrag cuvintele! Nu poate s împr ştie asemenea tâmpenii. Voiam doară ă ă ă ă s priceap asta.ă ă

— Lucruri pe care, mai târziu în seara aceea, tu şi restul colegilor a i vrut s o face i s leţ ă ţ ă recunoasc ? zise Patrik, uitându-se peste raportul din fa a sa.ă ţ

— Mda, spuse Uffe.Tân rul st tea acum mai drept în scaun. De asemenea, rânjetul începuse s -i p leasc .ă ă ă ă ă— îns nu trebuie decât s merge i şi sa vorbi i cu B rbie, promit c va sus ine cele spuseă ă ţ ţ ă ă ţ

de mine. A fost o ceart . Nu în eleg de ce trebuie s se amestece poli ia în asta.ă ţ ă ţPentru o secund , Patrik îi întâlni privirea lui Martin, apoi se uit calm spre Uffe şiă ă

r spunse:ă— M tem c Lillemor nu va mai spune mare lucru, în leg tur cu nimic. A fost g sită ă ă ă ă ă

moart în diminea a asta. Ucis .ă ţ ăîn sala de interogatoriu se aşternu t cerea. Uffe p li. Martin şi Patrik aşteptar să ă ă ă

vorbeasc .ă— Voi... voi doi... glumi i, nu? zise el, într-un final.ţNicio reac ie din partea poli iştilor. Vorbele lui Patrik se cufundau încet în mintea lui Caile.ţ ţ

Nu mai r m sese nici urm de rânjet.ă ă ă— Ce dracu? Crede i c eu am...? Dar eu... A fost doar o ceart am rât ! N-aş fi... Nu am...ţ ă ă ă ăSe bâlbâi, iar privirea îi fugi în toate direc iile.ţ— Vom avea nevoie de o prob ADN, zise Patrik, sco ând ustensilele necesare. Nu aiă ţ

obiec ii, nu?ţUffe ezit .ă— Nu, la dracu'! Lua i ce vre i. Sunt nevinovat.ţ ţPatrik se aplec şi, cu un be işor cu vat în vârf, îi lu o prob din gur . Pentru o clip , Uffeă ţ ă ă ă ă ă

p ru s regrete faptul c -şi d duse consim mântul, îns în clipa urm toare, be işorul fu b gată ă ă ă ţă ă ă ţ ă într-un plic şi sigilat, aşa c era prea târziu. Uffe privi int spre plic. înghi i în sec, apoi îl privi cuă ţ ă ţ ochii mari pe Patrik.

— N-ave i de gând s opri i emisiunea, nu? Nu ave i voie s face i asta, nu-i aşa? Adic ,ţ ă ţ ţ ă ţ ă pur şi simplu nu pute i face asta!ţ

Vocea îi era plin de disperare şi Patrik îşi sim i pieptul clocotind de ur fa de întregulă ţ ă ţă spectacol. Cum era posibil ca o emisiune TV s fie atât de important , încât s aib întâietate,ă ă ă ă

70


fa de via a unui om?ţă ţ— Asta nu ine de noi, rosti el sec. Produc torii vor hot rî. Dac ar fi fost dup mine, aş fiţ ă ă ă ă

închis porc ria aia în cinci secunde, îns ...ă ăRidic brusc mâinile şi observ expresia de uşurare ap rut pe chipul lui Uffe.ă ă ă ă— Acum po i pleca, zise Patrik t ios.ţ ăînc mai putea z ri imaginea trupului dezgolit al lui B rbie, iar ideea c moartea fetei aveaă ă ă ă

s fie transformat într-un spectacol îi l s un gust amar. Ce naiba era în neregul cu oameniiă ă ă ă ă aceia?

Ziua începuse atât de bine pentru Erling. Mai întâi plecase s alerge în aerul r coros deă ă prim var . De regul , nu era cine ştie ce iubitor al naturii, îns în acea diminea , fu surprins deă ă ă ă ţă bucuria pe care i-o produsese vederea luminii ce se strecura printre coroanele arborilor. Sentimentul de exaltare din piept îl inuse tot drumul înspre cas , determinându-1 apoi s facţ ă ă ă amor cu so ia lui care, ca niciodat , se dovedise uşor de convins. Acela reprezenta unul dintreţ ă pu inii nori negri prezen i în via a lui Erling. Dup ce se c s toriser , Viveca îşi pierduse, maiţ ţ ţ ă ă ă ă mult sau mai pu in, interesul fa de sex. Erling îşi d du seama de absurditatea de a avea oţ ţă ă so ie tân r şi proasp t , f r îns a-i fi permis accesul la trupul s u. Nu, asta trebuia s seţ ă ă ă ă ă ă ă ă ă schimbe. Activit ile din acea diminea îl convinseser şi mai mult de faptul c trebuia săţ ţă ă ă ă poarte o discu ie serioas cu Viveca, în leg tur cu problema respectiv . Trebuia s -i explice cţ ă ă ă ă ă ă un mariaj însemna favoruri — atât primite, cât şi oferite. Iar dac voia s mai capete haine,ă ă bijuterii şi lucruri frumoase pentru c minul lor, ei bine, avea s fie nevoit s arate pu ină ă ă ă ţ entuziasm pentru nevoile lui de b rbat. înainte de c s torie, nu existaser probleme din punctulă ă ă ă acela de vedere. Pe ea o instalase într-un apartament comod, pl tit de el. Asta se întâmpla peă vremea când îi st tea pe cap o so ie pe care-o avusese de treizeci de ani încoace. Pe-atunci, elă ţ şi Viveca obişnuiau s fac sex la orice or , în tot felul de locuri. Cu gândul la acele amintiri,ă ă ă Erling îşi sim i libidoul crescându-i. Poate c era timpul s -i aminteasc şi so iei sale. în definitiv,ţ ă ă ă ţ el merita asta din plin.

Erling abia dac f cu primul pas pe sc ri, ca s mearg s stea de vorb cu ea, când fuă ă ă ă ă ă ă întrerupt de telefon. Pentru o clip , îi trecu prin minte s -I lase s sune, îns apoi se întoarseă ă ă ă c tre telefonul f r fir, aşezat pe m su a de cafea. Putea fi ceva important.ă ă ă ă ţ

Cinci minute mai târziu, el st tea acolo înlemnit, amu it, inând receptorul în mân . Ecoulă ţ ţ ă veştilor pe care le auzi îi r suna în cap, iar mintea deja încerca s formuleze posibile solu ii. Seă ă ţ ridic şi strig spre etaj:ă ă

— Viveca, trebuie s merg la birou. S-a întâmplat ceva şi trebuie s m ocup de asta.ă ă ăUn r spuns nedesluşit de la etaj îi confirm faptul c ea îl auzise, aşa c îşi trase haina peă ă ă ă

el şi apuc repede cheile de la maşin , ce st teau atârnate de cârligul aflat lâng uşaă ă ă ă principal .ă

Nu luase în considerare aşa ceva. Ce naiba avea s fac ?ă ăîntr-o zi precum aceea, era o pl cere s fie şef. Mellberg fu nevoit s -şi controlezeă ă ă

neîncetat expresia, pentru a-şi ascunde satisfac ia l untric . Trebuia s dea dovad de empatieţ ă ă ă ă şi hot râre. îns faptul c se afla în centrul aten iei avea ceva îmbietor. Pur şi simplu i seă ă ă ţ potrivea. Şi nu putu s nu se întrebe cum avea s reac ioneze Rose-Marie v zându-1 la ştirileă ă ţ ă TV, conducând ancheta. Se înfoie, îşi îndrept umerii şi lu o pozi ie care s emane autoritate.ă ă ţ ă Bli urile camerelor foto aproape c îl orbiser , dar Mellberg îşi p str conduita serioas . Era oţ ă ă ă ă ă şans pe care nu trebuia s o rateze.ă ă

— V mai acord un minut pentru a face fotografii, apoi va trebui s v linişti i.ă ă ă ţBli urile camerelor continuar s se aprind pentru câteva clipe, pân când Mellberg ridicţ ă ă ă ă ă

mâna şi se uit spre figurile atente ale reporterilor.ă— Dup cum şti i, în diminea a aceasta am descoperit cadavrul lui Lillemor Persson.ă ţ ţDinaintea lui se ridic în aer o mare de bra e, iar Mellberg d du binevoitor din cap spreă ţ ă

reporterul de la Expressen.— A i stabilit c a fost ucis ?ţ ă ăCu pixurile deasupra carne elelor, to i aşteptar un r spuns din partea lui. Mellberg îşiţ ţ ă ă

drese vocea.— Nu putem fi siguri de nimic pân nu primim raportul autopsiei. îns toate indiciile arată ă ă

c fata a fost victima unei omucideri.ăR spunsul fu urmat de un murmur şi de sunetul pixurilor ce notau în carne ele. Marcate cuă ţ

siglele canalelor pe care Ie reprezentau, camerele TV zumz iau, iar toate luminile puterniceă

71


erau îndreptate asupra lui. Mellberg se gândi cui s -i dea prioritate. Dup îndelungi dezbateri,ă ă hot rî s -şi îndrepte expresia cea mai telegenic spre camera TV4. Fu asaltat cu întreb ri şiă ă ă ă f cu semn altui reporter, de la un tabloid.ă

— Ave i deja un suspect?ţUrm o nou t cere, în aşteptarea unui r spuns din partea lui Mellberg. Acesta priviă ă ă ă

chiorâş, în lumina reflectoarelor.— Am adus câteva persoane la interogatoriu, îns pentru moment nu avem un suspectă

clar, spuse el.— Cei de la Fucking Tanum îşi vor întrerupe film rile din cauza celor întâmplate?ăDe data aceea, întrebarea fu adresat de c tre un reporter de la ştirileă ă Aktuellt TV.— în momentul de fa , noi nu avem nici dreptul, nici vreun motiv ca s lu m aceastţă ă ă ă

hot râre. Decizia le va apar ine produc torilor şi managerilor companiei de televiziune.ă ţ ă— Dar chiar pot continua film rile la o emisiune ce se presupune a fi de divertisment, după ă

ce unul dintre concuren i a fost ucis? întreb acelaşi reporter TV.ţ ăVizibil iritat, Mellberg îi r spunse:ă— Dup cum am precizat, noi nu avem niciun cuvânt de spus în privin a asta. Va trebui să ţ ă

sta i de vorb cu cei din conducerea postului.ţ ă— Fata a fost violat ?ăNimeni nu mai aştepta ca Mellberg s le fac semn; întreb rile zburau spre el ca nişte miciă ă ă

proiectile.— Asta e o întrebare pentru medicul legist.— Dar existau indicii ale vreunei agresiuni de natur sexual ?ă ă— Era goal când am g sit-o, aşa c pute i trage singuri concluziile.ă ă ă ţDe îndat ce spuse asta, Mellberg realiz c probabil nu fusese o idee prea bun să ă ă ă ă

dezv luie informa ia respectiv . Dar se sim ea copleşit de tensiunea situa iei, iar o parte dină ţ ă ţ ţ entuziasmul provocat de conferin a de pres începu s se diminueze. Era cu mult diferit fa deţ ă ă ţă tipul de abordare pe care-1 practica atunci când avea de-a face cu presa local .ă

— Locul unde a i g sit-o avea leg tur cu crima?ţ ă ă ăDe data aceea, unul dintre reporterii locali reuşise într-un final s strecoare o întrebare.ă

Ziarele şi televiziunile din oraşele mari p reau s dea mult mai bine din coate.ă ăMellberg îşi chibzui cu aten ie r spunsul. Nu voia s dea din nou cu oiştea-n gard.ţ ă ă— Momentan, nu exist nimic care s indice asta, spuse el, într-un final.ă ă— Şi unde anume a fost g sit ? intervenir acum tabloidele. Exist zvonuri c a i fi dat deă ă ă ă ă ţ

ea într-un camion de gunoi. E adev rat?ăDin nou, privirile tuturor se a intir asupra fe ei lui Mellberg. Acesta îşi trecu agitat limbaţ ă ţ

peste buze.— No comment.La naiba, aveau s ştie c un asemenea r spuns însemna c auziser corect. Poate c ar fiă ă ă ă ă ă

trebuit s onoreze propunerea lui Hedstrom de a ine el conferin a de pres . îns Mellberg nuă ţ ţ ă ă avea de gând s renun e la clipele sale de glorie din fa a reflectoarelor. Numai gândul laă ţ ţ Hedstrom îl enerv atât de mult, încât îşi veni în fire.ă

— Da? zise el, f când semn unei ziariste care st tea de mult cu mâna în aer, pentru a i seă ă permite s pun o întrebare.ă ă

— Au fost interoga i vreunii din participan ii laţ ţ Fucking TanumlMellberg încuviin . Indivizilor respectivi le pl cea la nebunie s se dea în spectacol prinţă ă ă

pres , aşa c nu îl deranj câtuşi de pu in împ rt şirea acelei informa ii.ă ă ă ţ ă ă ţ— Da, i-am interogat.— Sunt vreunii considera i suspec i?ţ ţEmisiunea Rapport avea camerele a intite asupra lui, iar reporterul întinse un microfonţ

mare, pentru a nu sc pa r spunsul lui Mellberg.ă ă— înainte de toate, înc nu s-a confirmat c a fost vorba de o crim şi nu, momentan nuă ă ă

de inem informa ii care s indice spre cineva, în mod special.ţ ţ ăO minciun sfruntat . Citise raportul lui Molin şi Kruse şi avea deja o idee clar cu privire laă ă ă

persoana vinovat . îns nu era atât de neghiob încât s dea în vileag acea informa ie pre ioas ,ă ă ă ţ ţ ă înainte ca totul s fie rezolvat şi preg tit.ă ă

Fluxul întreb rilor începu s se domoleasc , iar Mellberg se surprinse repetând la nesfârşită ă ă aceleaşi r spunsuri. într-un final, se s tur şi declar încheiat conferin a de pres . Cu bli urileă ă ă ă ă ţ ă ţ

72


fulgerând în urma lui, Mellberg ieşi pe cât putu de autoritar din înc pere. Dorea ca Rose-Marieă s vad un b rbat impun tor, atunci când avea s dea drumul la televizor, în seara aceea.ă ă ă ă ă

în zilele scurse de la moartea lui B rbie, Jonna v zuse de câteva ori oameni şuşotind şiă ă ar tând-o cu degetul. Ea se obişnuise s fie studiat , înc de pe vremea când participase laă ă ă ă Big Brother. îns ceea ce se petrecea acum era de o cu totul alt natur . Nu era privit cu admira ieă ă ă ă ţ sau curiozitate, fiindc ap ruse la TV. Era vorba aici de o nevoie de senza ional şi o seteă ă ţ mediatic de sânge, iar ambele îi d deau fiori.ă ă

De îndat ce auzise de B rbie, îşi dorise s mearg acas . Primul s u instinct fusese de-aă ă ă ă ă ă fugi, de-a se întoarce în singurul loc care-i era cunoscut. îns realiz c asta nu reprezenta oă ă ă op iune. Acas , ea s-ar fi confruntat cu aceeaşi deşert ciune, cu aceeaşi singur tate. Nu ar fiţ ă ă ă avut pe nimeni care s o in în bra e şi s -i mângâie p rul — gesturi încurajatoare dup careă ţ ă ţ ă ă ă tânjea corpul s u. îns nu exista nimeni care s -i satisfac acea nevoie. Nici acas , nici acolo.ă ă ă ă ă Aşadar, hot rî c era mai bine s r mân .ă ă ă ă ă

Casa de marcat din spatele ei p rea pustie. O alt fat , una din angajatele obişnuite,ă ă ă ocupa acum acel loc. îns ei tot i se p rea c nu era nimeni prin preajm . Jonna fu uimit deă ă ă ă ă golul pe care B rbie îl l sase în urma sa. Râsese de ea în trecut şi o d duse la o parte. Abiaă ă ă dac o considerase o fiin uman . îns acum, c nu mai era, Jonna realiz cât voioşieă ţă ă ă ă ă ă emanase B rbie, în ciuda nesiguran ei sale, a insipidit ii ei blonde, a nevoii de aten ie. B rbieă ţ ăţ ţ ă fusese cea care le sus inuse întotdeauna moralul. Râdea mereu, entuziasmat cu privire laţ ă emisiune şi încercând s -i binedispun pe to i. Drept mul umire, o batjocoriser şi oă ă ţ ţ ă respinseser , ca pe o pipi tâmpit , care nu le merita respectul. Abia în clipele acelea eiă ţă ă realizau cât de important fusese, de fapt, contribu ia ei.ă ţ

Jonna îşi trase de mânecile puloverului. în ziua aceea, nu dorea s i se arunce priviriă stranii, pline atât de comp timire, cât şi de o surprindere dezgustat . R nile de pe bra e îi erauă ă ă ţ mai adânci ca de obicei. Se t iase în fiecare zi, de la moartea lui B rbie. Mai dur şi mai brutală ă decât oricând. Crestându-şi pielea din ce în ce mai adânc, pân când o vedea despicându-se şiă împroşcând sânge. îns imaginea lichidului roşu, zvâcnind, nu îi mai putea în buşi anxietatea.ă ă Sentimentul devenise atât de copleşitor, încât nimic nu îl mai putea ine în frâu.ţ

Uneori, ea auzea în minte vocile ner bd toare. Ca o înregistrare pe band . Putea auzi ceă ă ă se spunea, ca de undeva din exterior, de deasupra. Era cumplit. Totul luase o întors tur atâtă ă de nepl cut . îngrozitoare. Bezna l untric o împresura, iar Jonna nu o putea alunga. întunericulă ă ă ă pe care încercase s -1 elimine odat cu sângele, cu schingiuirile, o înv luise, în schimb, precumă ă ă o furie nes buit .ă ă

în clipa aceea, sim i deşert ciunea imaginii casei de marcat din spatele ei amestecându-seţ ă cu sentimentul de ruşine. Şi de groaz . Venele îi pulsar . Voia s ias la iveal şi mai multă ă ă ă ă sânge.

— La naiba cu toate, dac eu am un cuvânt de spus în chestiunea asta, atunci haide i să ţ ă oprim întregul circ blestemat!

Uno Brorsson b tu cu pumnul în masa de conferin e din centrul comunitar şi îl priviă ţ duşm nos pe Erling. Nici m car nu se uit la Fredrik Rehn, care fusese invitat pentru a discutaă ă ă în leg tur cu cele întâmplate şi a le aduce la cunoştin pozi ia companiei de produc ie.ă ă ţă ţ ţ

— Cred c ar fi bine s te calmezi, îl admonest Erling.ă ă ăîl b tu chiar gândul s -1 prind pe Uno de-o ureche şi s -1 târasc afar din sala deă ă ă ă ă ă

şedin e, ca pe un copil neascult tor, dar îşi în buşi impulsul.ţ ă ă— întâmplarea e cum nu se poate de tragic , dar asta nu înseamn c trebuie s lu mă ă ă ă ă

decizii pripite, bazate doar pe sentimente. Ne afl m ast zi aici pentru a discuta proiectul într-ună ă mod ra ional. L-am invitat pe Fredrik pentru a ne face cunoscute p rerile lor cu privire laţ ă continuarea sau sistarea proiectului. î i sugerez s ascul i ce are de zis. în ciuda a toate, Fredrikţ ă ţ este cel care de ine experien în genul acesta de situa ii. Deşi cele întâmplate sunt complet noiţ ţă ţ şi, f r îndoial , tragice, dup cum am spus, sunt sigur c dânsul va puncta câteva chestiuniă ă ă ă ă relevante, cu privire la modul în care s abord m aceast stare de lucruri.ă ă ă

— Tâmpit ce eşti, bomb ni Uno printre din i, îns destul de tare încât s poat fi auzit deă ţ ă ă ă Fredrik.

Produc torul hot rî s -i ignore comentariul şi se pro pi în spatele scaunului, cu mâinileă ă ă ţă încleştate pe sp tar.ă

— Ei bine, îmi dau seama c întreaga chestiune a stârnit multe reac ii. Fireşte c oă ţ ă deplângem profund pe B rbie... Lillemor. Atât echipa de produc ie, cât şi conducerea dină ţ

73


Stockholm regret amarnic cele întâmplate. Aşa cum o fac şi eu, personal.ăîşi drese vocea, plecându-şi întristat privirea. Dup o clip de t cere stânjenitoare, el îşiă ă ă

ridic ochii.ă— îns , vorba americanilor:ă The show mustgo on. Sunt sigur c niciunul dintreă

dumneavoastr nu s-ar putea opri din munc în cazul în care, Doamne fereşte, familia sa ar p iă ă ăţ ceva. Şi nici noi nu putem face asta. Sunt convins c B rbie... Lillemor.... ar fi vrut să ă ă continu m.ă

T cere, din nou, şi o privire îndoliat din partea Iui Rehn.ă ăDinspre cap tul mesei întinse şi lustruite se auzi un smiorc it.ă ă— Biata copil !ăGunilla Kjellin îşi şterse atent o lacrim cu şerve elul de hârtie.ă ă ţPentru o clip , Fredrik p ru uşor încurcat, dup care continu :ă ă ă ă— Şi nici nu putem neglija realit ile acestei situa ii. Iar una din aceste realit i se refer laăţ ţ ăţ ă

faptul c am investit o sum considerabil înă ă ă Fucking Taman, investi ie menit s aducţ ă ă ă avantaje atât pentru dumneavoastr , cât şi pentru noi. Mai mult audien şi câştiguri dină ă ţă publicitate pentru noi, iar dumneavoastr avea i s profita i de pe urma intensific rii turismului.ă ţ ă ţ ă O ecua ie cum nu se poate de simpl .ţ ă

Inspectorul fiscal al oraşului, Erik Bohlin, încerc s ridice mâna pentru a semnala c are oă ă ă întrebare. îns Erling, temân- du-se c discu ia nu avea s mearg pe f gaşul dorit, îl privi aspruă ă ţ ă ă ă pe tân rul economist, f cându-1 s coboare mâna.ă ă ă

— îns cum ne va aduce asta turişti, în cazul de fa ? Crimele au de obicei un efectă ţă oarecum... nociv asupra turismului.

Fostul consilier Jorn Schuster se încrunt la Fredrik Rehn. Erling num r , în gând, pân laă ă ă ă zece. De ce erau oamenii aceia atât de negativişti? N-ar fi rezistat nici m car o zi în lumeaă real . Nu şi în lumea cu care fusese el obişnuit, de-a lungul anilor petrecu i ca director. Cu ună ţ calm glacial, Erling se întoarse c tră e Jorn.

— Trebuie s recunosc c atitudinea ta m dezam geşte, Jorn. M aşteptam ca tu, maiă ă ă ă ă mult ca oricine, s priveşti lucrurile în ansamblu. Un om cu experien a ta n-ar trebui s seă ţ ă piard în detalii. Ne afl m aici pentru a promova interesele comunit ii; nu ne putem comportaă ă ăţ ca o gloat jalnic de birocra i, ridicând obstacole în fa a oric rui lucru ce ne-ar putea conduceă ă ţ ţ ă înainte.

Reproşul s u înv luit în linguşeli aduse în ochii fostului consilier o sclipire nesigur . Maiă ă ă presus decât orice, Jorn dorea ca lumea s cread c el demisionase de bun voie din postulă ă ă ă s u, ca s poat juca rolul de mentor pentru noul-venit. Erling era dispus s îi cânte în strun ,ă ă ă ă ă atât timp cât îşi putea impune p rerile în fa a lui. Aştept r bd tor. T cerea greoaie pluti înă ţ ă ă ă ă înc pere şi cu to ii îl privir pe Jorn, aşteptând o reac ie. Dup o pauz lung de gândire, acestaă ţ ă ţ ă ă ă se întoarse c tre Erling, cu un zâmbet p rintesc ce i se distingea prin barba deas şi c runt .ă ă ă ă ă

— Fireşte, ai dreptate, Erling. De-a lungul anilor petrecu i la cârma acestei comunit i, euţ ăţ însumi am sus inut idei îndr zne e, f r a l sa gurile rele şi detaliile m runte s îmi stea în cale.ţ ă ţ ă ă ă ă ă

D du satisf cut din cap şi privi în jurul mesei. Ceilal i p reau ului i. Niciunul nu-şi aminteaă ă ţ ă ţ ca Jorn s fi venit cu vreo idee îndr znea , dar mite s o mai şi sus in .ă ă ţă ă ă ţ ă

Erling d du aprobator din cap. Vulpoiul b trân ştia cu cine s se înhaite. Odat câştigată ă ă ă sprijinul lui Jorn, Erling deschise, într-un final, subiectul.

— în ceea ce priveşte turismul, ne afl m momentan într-o situa ie unic . Numele oraşuluiă ţ ă nostru va ap rea scris cu litere de-o şchioap pe fiecare panou de afişaj al ziarelor din întreagaă ă ar . Fireşte, va fi legat de o tragedie, îns adev rul e c numele oraşului va r suna în minteaţ ă ă ă ă ă

fiec rui suedez. F r îndoial c vom putea întoarce situa ia în avantajul nostru. Propun să ă ă ă ă ţ ă apel m la o firm de PR pentru a ne ajuta s profit m la maximum de aten ia presei.ă ă ă ă ţ

Erik Bohlin începu s bolboroseasc ceva cu privire la bugetul necesar, îns Erling flutură ă ă ă din mân , înl turându-i comentariul, ca pe o musc enervant .ă ă ă ă

— S nu ne împotmolim în simple detalii, Erik. Acum vom gândi în perspectiv ; restul se vaă ă l muri cu timpul.ă

Se întoarse c tre Fredrik Rehn, care le urm rea amuzat discu ia.ă ă ţ— Iar Fucking Taniim va continua, bucurându-se de întregul nostru sprijin. Am dreptate?Erling se uit înspre ceilal i, privind intens spre fiecare în parte.ă ţ— Fireşte, zise Gunilla Kjellin, c p tând curaj şi aruncându-i o privire plin de admira ie.ă ă ă ţ— Mda, ce naiba, s difuz m în continuare porc ria, spuse ursuz Uno Brorsson. Mai r u de-ă ă ă ă

74


atât nu poate fi.— De acord, zise Jorn Schuster, tr gându-se de barb . Sunt încântat c privi i şi voiă ă ă ţ

lucrurile în ansamblu, la fel ca mine şi ca Erling.îi arunc acestuia un zâmbet larg.ă„Prostovanul nu ştie ce vorbeşte", gândi el, îns îi zâmbi, la rându-i. întreaga chestiuneă

mersese mai uşor decât şi-ar fi imaginat. La naiba, ce se mai pricepea!— Peşte sau pas re?ă— Undeva la mijloc, spuse Anna, râzând.— Of, potoleşte-te, zise Erica, sco ându-i limba surorii sale.ţSt teau pe verand , înfofolite în p turi, bând cafea. Ericaă ă ăavea în poal propunerile de meniu de la Stora Hotel, iar gura îi l sa ap . Dieta sever dină ă ă ă

ultimele dou s pt mâni îi deşteptase papilele gustative şi îi a â ase foamea. P rea c vaă ă ă ţ ţ ă ă începe s saliveze de ner bdare.ă ă

— Ce zici de asta, de exemplu?îi citi cu voce tare Annei.— Ca antreu, cozi de rac pe un pat de salat cu sos vinaigret- te de l mâie verde, ca felă ă

principal, cambul şi rizoto cu busuioc şi morcovi carameliza i cu miere, iar ca desert, pr jitură ţ ă ă cu brânz , pe-o oglind de sos de zmeur .ă ă ă— Sun divin! zise Anna. Mai ales cambula!ă

Lu o gur de cafea, se cuib ri mai mult în p tur şi privi marea dinaintea lor.ă ă ă ă ăErica se minuna în continuare de schimbarea major a surorii sale. O privi pe Anna dină

profil şi îi v zu chipul înv luit de un calm pe care nu-şi amintea s -1 fi avut pân atunci. îşiă ă ă ă f cuse dintotdeauna griji pentru Anna. Era minunat s se poat elibera de acele gânduri.ă ă ă

— Ce s-ar fi bucurat tata s ne vad stând aici, sporov ind, zise ea. Mereu se str duia să ă ă ă ă ne conving de faptul c trebuie s devenim mai apropiate, ca surori. I se p rea c teă ă ă ă ă d d ceam prea mult.ă ă

— Ştiu, spuse Anna, zâmbind şi întorcându-se spre Erica. Obişnuia s stea de vorb şi cuă ă mine, încercând s m fac mai responsabil , mai matur , ca s nu te împov rez atât de multă ă ă ă ă ă ă pe tine. Fiindc asta şi f ceam. Indiferent cât de mult protestam c m d d ceai, într-un fel, îmiă ă ă ă ă ă pl cea. Şi mereu m aşteptam ca tu s fii cea matur şi s ai grij de toate.ă ă ă ă ă ă

— M întreb cum ar fi fost dac mama ar fi luat asupra ei acea r spundere. în definitiv, eraă ă ă de datoria ei s fie persoana matur .ă ă

Erica sim ea tensiune în piept de fiecare dat când se gândea la mama lor. Acea mamţ ă ă care, toat copil ria lor, le fusese aproape fizic, dar nu şi spiritual.ă ă

— Nu are rost s speculezi, spuse Anna, gânditoare, tr gându-şi p tura pân la b rbie.ă ă ă ă ăCu toate c soarele str lucea asupra lor, vântul era r coros şi p trundea prin toateă ă ă ă

ungherele.— Cine ştie ce poveri ducea. Dac stau bine s m gândesc, nu-mi aduc aminte s-o fi auzită ă ă

vreodat pomenind despre copil ria ei, despre via a dinainte de apari ia tatei. Nu i se pareă ă ţ ţ ţ ciudat?

Anna nu se mai gândise niciodat la asta, pân atunci. Exact aşa st tuser lucrurile.ă ă ă ă— Toat povestea era stranie dup mine, zise Erica, râzând.ă ăîns femeia îşi sim i am r ciunea din râset.ă ţ ă ă— Dar acum, serios vorbind, spuse Anna. î i aminteşti s fi vorbit Elsy vreodat despreţ ă ă

copil ria ei, despre p rin i, despre cum 1-a cunoscut pe tata, lucruri de genul sta? Eu nu-miă ă ţ ă amintesc nici m car un comentariu. Şi nici poze nu avea. in minte c odat am cerut s v dă Ţ ă ă ă ă fotografii cu bunica şi bunicul, iar ea s-a enervat şi a zis c trecuse atâta amar de vreme, încâtă nu avea habar unde pusese toate vechiturile alea. Nu i se pare pu in ciudat? Adic , cine n-areţ ţ ă poze vechi? Sau m car s ştie unde sunt?ă ă

Brusc, Erica îşi d du seama c Anna avea dreptate. Nici ea nu auzise nimic în leg tur cuă ă ă ă trecutul lui Elsy. Era ca şi cum mama lor începuse s existe abia din clipa în care fusese f cută ă ă poza de nunt ce-i înf işa pe ea şi pe Tore. înainte de asta nu exista... nimic.ă ăţ

— Ei bine, într-o bun zi va trebui s faci nişte cercet ri, zise Anna, iar Erica îşi d duă ă ă ă seama c dorea s schimbe subiectul. Tu te pricepi la treburi de-astea. îns pentru moment,ă ă ă cred c ar fi bine s ne întoarcem la meniu. Te-ai decis asupra ultimei op iuni pe care mi-ai citit-ă ă ţo?

— Mai întâi va trebui s m consult cu Patrik, s v d dac şi lui îi sun bine, zise Erica.ă ă ă ă ă ă Recunosc, pare trivial s -1 tot deranjez cu detalii de genul sta, în timp ce se afl în mijloculă ă ă

75


anchetei unei crime. Cumva, am senza ia c e o treab prea... superficial .ţ ă ă ăAşez meniul în poal şi privi, mohorât , c tre orizont. Abia dac -1 v zuse pe Patrik înă ă ă ă ă ă

ultimele câteva zile şi îi ducea dorul, îns îl în elegea. Uciderea acelei, fete fuseseă ţ însp imânt toare şi Erica realiza c Patrik voia, mai presus de orice, s -1 prind pe f ptaş. înă ă ă ă ă ă acelaşi timp, îns , implicarea lui într-un caz atât de important îi accentua propria ei lips deă ă ocupa ie. într-adev r, era esen ial s joace rolul de mam . îns nu-şi putea st pâni dorin a de aţ ă ţ ă ă ă ă ţ face şi ceva... ca adult. Ceva care s -i permit s fie Erica, şi nu doar m mica Maiei. Cu Annaă ă ă ă ieşit din conul de umbr care o inuse prizonier , Erica n d jduia s poat începe s scrieă ă ţ ă ă ă ă ă ă câteva ore în fiecare zi. împ rt şi ideea cu sora ei, care se oferi, entuziasmat , s aib grij deă ă ă ă ă ă Maia.

Aşadar, începu c utarea unor noi proiecte, un caz real de crim , care s aib şi o latură ă ă ă ă uman interesant — lucruri care îi p reau ideale pentru un roman bun. Dup primele două ă ă ă ă c r i, Erica fusese supus unor critici în pres . Câteva recenzii o acuzaser c avea mentalitateă ţ ă ă ă ă de hien şi c se hr nea din cazuri adev rate de crim . îns ea nu privea la fel lucrurile.ă ă ă ă ă ă Avusese mereu grij s dea cuvântul tuturor celor implica i şi se str duise s prezinte o imagineă ă ţ ă ă cât mai fidel a evenimentelor. Şi nici nu considera c s-ar fi vândut la fel de bine c r ile dac n-ă ă ă ţ ăar fi fost scrise cu empatie. îns trebuia s admit c îi fusese mult mai uşor s conceap aă ă ă ă ă ă doua carte, fiindc nu avea o conexiune personal cu situa ia respectiv , dup cum seă ă ţ ă ă întâmplase în cazul lui Alex Wijkner. Era mult mai dificil s r mân obiectiv atunci când tot ceă ă ă ă scria se contura din prisma propriilor sale experien e.ţ

Gândul la acele c r i începu s -i trezeasc dorin a de-a se apuca de treab .ă ţ ă ă ţ ă— Cred c voi intra pe internet pentru o vreme, zise ea, ri- dicându-se. M gândeam să ă ă

v d dac pot g si vreun caz nou despre care s scriu. O po i lua tu pu in pe Maia, în caz c seă ă ă ă ţ ţ ă trezeşte?

Anna zâmbi.— Am eu grij de Maia, tu du-te şi lucreaz . Vân toare pl cut !ă ă ă ă ăErica râse şi se îndrept spre birou. Traiul acas deveniseă ămult mai simplu în ultima vreme. Nu îşi mai dorea decât ca Patrik s ia o pauz de laă ă

ancheta la care lucra.5Mirosul de ap s rat . ipetele p s rilor în v zduh şi albas- tnd ce se întindea cât vedeaă ă ă Ţ ă ă ă

cu ochii. Senza ia unei b rci leg nân- du-se. Sentimentul c se schimbase ceva. Cinevaţ ă ă ă disp ruse. Ceva care odat fusese cald şi delicat devenise, în schimb, dur şi t ios. Bra e ce-lă ă ă ţ cuprindeau, îns purtau un miros puternic, nepl cut, ce se impregna în haine şi în piele. însă ă ă miasma cea mai fetid provenea clin gura femeii. Nu îşi putea aminti cine era. Şi nici nu ştia deă ce tot încerca s -şi aduc aminte. Se p rea c visase ceva în timpul nop ii, ceva cumplit, însă ă ă ă ţ ă familiar, totuşi. Ceva despre care dorea s afle mai multe.ă

Şi nu reuşea s alunge toate aceste întreb ri. Nu ştia de ce. De ce nu putea acceptaă ă Uimirile, aşa cum f cuse sora lui. Fata p rea mereu îngrozit atunci când el punea întreb ri. îşiă ă ă ă dorea s o fi putut l sa în pace. îns îi era cu neputin . Mai ales când sim ea apa s rat şi-şiă ă ă ţă ţ ă ă amintea p rul ei, r v şit de vânt. Şi b rbatul care obişnuia s -i dea în leag n pe el şi pe soraă ă ă ă ă ă lui, pân sus, la cer. Asta în timp ce femeia — cea a c rei voce fusese blând la început, apoiă ă ă devenise t ioas — st tea lâng el şi privea. Uneori, în amintirile sale, i se p ruse c o vedeaă ă ă ă ă ă zâmbind.

îns poate c era aşa cum spusese ea. Ea, cea real şi faimoas , care îi iubea. Poate că ă ă ă ă era doar un vis. Un coşmar pe care ea avea s -l preschimbe în vise pl cute şi gingaşe. Nu oă ă contrazisese, îns uneori se trezea râvnind la acel miros s rat. Şi la ipetele p s rilor. Ba chiară ă ţ ă ă şi la vocea aspr . Doar c nu îndr znise niciodat s o spun .ă ă ă ă ă ă

— Martin, ce naiba faci?Patrik îşi arunc frustrat pixul. Acesta se lovi de birou şi ateriz pe podea. Calm, Martin îlă ă

ridic şi i-1 puse în suportul de pixuri.ă— Abia a trecut o s pt mân , Patrik. Dureaz , ştii doar.ă ă ă ă— Tot ce ştiu e ce arat statisticile: cu cât o anchet se lungeşte, cu atât scad şi şanseleă ă

ca situa ia s îşi g seasc rezolvare.ţ ă ă ă— Dar ne d m toat silin a. Nu-i ziua destul de lung !ă ă ţ ăMartin îl studie pe Patrik pentru o clip .ă— Apropo de asta, n-ar trebui s - i iei liber, s faci un duş şi s te relaxezi? Pari extenuat.ă ţ ă ă— S m relaxez? în mijlocul harababurii steia? Nu prea cred.ă ă ă

76


Patrik îşi trecu mâna prin p r, care deja era atât de ciufulit,ăîncât st tea drept în sus. Telefonul ârâi strident, f cându-i pe amândoi s tresar . Iritat,ă ţ ă ă ă

Patrik ridic receptorul, apoi îl trânti în furc . Fu linişte pentru o clip , dup care începu s suneă ă ă ă ă din nou. Frustrat, Patrik ieşi în hol şi url : 'ă

— La naiba, Annika, deconecteaz -mi, te rog, telefonul!ăSe înapoie în birou şi trânti uşa dup el. Alte câteva telefoane din sec ie zbârnâiau aproapeă ţ

non-stop, dar nu se auzeau la fel de tare dac inea uşa închis .ă ţ ă— Haide, Patrik, aproape c te sui pe pere i. Trebuie s te odihneşti pu in. Trebuie să ţ ă ţ ă

m nânci. Şi probabil c ar fi o idee bun s mergi şi s -i ceri scuze Annik i, altminteri iar te vaă ă ă ă ă ă deochea. Sau î i va ura şapte ani de ghinion. Sau poate c nu vei mai sim i niciodat , în dup -ţ ă ţ ă ăamiezile de vineri, gustul brioşelor ei f cute-n cas .ă ă

Patrik se aşez iar greoi în scaun, dar nu se putu ab ine s nu zâmbeasc .ă ţ ă ă— Brioşe, zici tu? Crezi c ar fi atât de machiavelic încât s m priveze de brioşele mele?ă ă ă ă— Poate chiar şi de coşul cu ciocolat şi caramele de cas , din ajunul Cr ciunului, spuseă ă ă

Martin, dând din cap şi pref cându-se sobru.ăPatrik intr în joc şi f cu ochii cât cepele.ă ă— Nu, nu şi ciocolata de cas ! N-ar putea fi atât de crud !ă ă— Ba eu cred c da, zise Martin. Aşa c ar fi bine s mergi şi s - i ceri scuze.ă ă ă ă ţPatrik râse.— Of, în regul .ăîşi trecu din nou mâna prin p rul şaten.ă— Doar c nu m aşteptam la aşa un... asediu. Reporterii ştia nu par s aib pic deă ă ă ă ă

scrupule. Nu-şi dau seama c saboteaz ancheta, h ituindu-ne în halul sta? E imposibil s neă ă ă ă ă facem meseria!

— Eu cred c am rezolvat destul de multe într-o s pt mân , replic Martin, calm. I-amă ă ă ă ă interogat pe to i concuren ii, am examinat film rile din noaptea petrecerii, în care a disp rutţ ţ ă ă Lillemor, şi în prezent, cercet m fiecare informa ie primit din partea publicului. Eu zic c neă ţ ă ă descurc m de minune. Faptul c situa ia a fost haotic din cauza emisiunii, ei bine, în leg tură ă ţ ă ă ă cu asta nu prea avem ce face.

— î i vine s crezi c au hot rât s difuzeze în continuare porc ria aia? spuse Patrik,ţ ă ă ă ă ă ridicându-şi brusc mâinile în aer. O fat e ucis , iar ei folosesc asta drept amuzament, în oreleă ă de vârf. Şi restul rii st şi se uit . Cred c asta dovedeşte o lips fenomenal de respect.ţă ă ă ă ă ă

— Adev rat, zise Martin. Dar ce putem face noi? Mellberg şi odiosul Erling W. Larson suntă aşa de chiti i s se gudure pe lâng pres , încât nici m car nu le-a trecut prin cap s întrerupţ ă ă ă ă ă ă emisiunea. Iar noi, restul, trebuie s ne facem meseria în continuare. Situa ia nu se va schimba.ă ţ Iar eu tot cred c atât tu, cât şi ancheta ve i avea de câştigat de pe urma unei scurte pauze.ă ţ

— Nu m duc acas , dac asta insinuezi. N-am timp. îns am putea lua prânzul laă ă ă ă restaurant. S-ar putea numi pauz ?ă

Privi spre Martin, îns îşi d du seama c acesta avea dreptate.ă ă ă— B nuiesc c va trebui s fie de-ajuns, spuse Martin, ridicân- du-se. Şi s nu ui i s -i ceriă ă ă ă ţ ă

iertare Annik i în drum spre ieşire.ă— Da, mami, zise Patrik.îşi lu haina şi îl urm pe Martin, de-a lungul coridorului. Abia în clipa aceea realiz cât deă ă ă

înfometat era.Peste tot în jurul lor, telefoanele zbârnâiau.Kerstin nu avea nicio tragere de inim s mearg la serviciu. Nu era nevoit s o fac ,ă ă ă ă ă ă

deoarece înc se afla în concediu medical, iar doctorul o sf tuise s o ia încet. îns fuseseă ă ă ă educat în spiritul unei etici profesionale care o obliga s -şi fac meseria, indiferent cu ce pre .ă ă ă ţ Tat l ei considera c singurul motiv întemeiat pentru a nu merge la lucru era atunci cândă ă moartea î i b tea la uş . Singura problem era c ea chiar aşa se şi sim ea. Corpul îi func iona;ţ ă ă ă ă ţ ţ se mişca, îngurgita mâncare, se sp la şi f cea tot ce era nevoie, îns mecanic. Pe din untru, eraă ă ă ă ca şi cum murise deja. Nimic nu mai p rea important. Nimic nu-i mai producea bucurie m cară ă sau s -i stârneasc interesul. Totul p rea înghe at şi lipsit de via . Singurul lucru care-iă ă ă ţ ţă r m sese în suflet era o durere ce devenea uneori atât de puternic , încât o f cea s seă ă ă ă ă gârboveasc .ă

Trecuser dou s pt mâni de când poli iştii îi aduseser vestea. Noapte de noapte, cândă ă ă ă ţ ă se întindea în pat şi încerca s adoarm , prin minte îi r suna cearta avut cu M rit. Nu avea s -ă ă ă ă ă ă

77


şi ierte niciodat c ultima lor conversa ie fusese plin de mânie. Kerstin dorea s -şi fi putută ă ţ ă ă retrage câteva dintre vorbele dure pe care i le aruncase în fa lui M rit. îns ce mai conta înţă ă ă clipele acelea? De ce n-o l sase în pace? De ce inuse mor iş ca M rit s fac pasul şi să ţ ţ ă ă ă ă recunoasc în mod public rela ia lor. Cel mai important ar fi trebuit s fie ca ele s -şi steaă ţ ă ă al turi. Ceea ce ştia, credea ori spunea restul lumii devenise brusc atât de insignifiant. Iară Kerstin nu putea în elege de ce asemenea lucruri îi p ruser cruciale în urm cu douţ ă ă ă ă s pt mâni — s pt mâni pe care în acele clipe le resim ea ca pe un trecut îndep rtat.ă ă ă ă ţ ă

Incapabil s ajung la o concluzie, se întinse pe canapea, lu telecomanda şi porniă ă ă ă televizorul. îşi trase peste ea o p tur , cea pe care o cump rase M rit într-una din rarele saleă ă ă ă vizite în Norvegia natal . Mirosea a lân şi a parfumul lui M rit. Kerstin îşi afund chipul înă ă ă ă p tur şi inspir adânc, sperând ca mireasma s -i umple deşert ciunea l untric . Câtevaă ă ă ă ă ă ă ghemotoace de lân îi intrar pe nas şi o f cur s str nute.ă ă ă ă ă ă

Brusc, i se f cu dor de Sofie. Acea fat care-i amintea atât de mult de M rit şi atât de pu ină ă ă ţ de Ola. Sofie venise s o viziteze de dou ori. F cuse tot ce-i st tea în putere ca s o consoleze,ă ă ă ă ă în ciuda faptului c ea îns şi p rea a fi pe cale de-a se pierde cu firea, dintr-o clip în alta. Fataă ă ă ă c p tase brusc o expresie matur , pe care n-o avusese pân atunci. Un semn de maturitateă ă ă ă nou , dureroas . Kerstin îşi dorise s poat îndep rta acea expresie, s dea timpul înapoi şi să ă ă ă ă ă ă readuc la via imaturitatea naiv pe care se presupunea c o aveau fetele de vârsta lui Sofie.ă ţă ă ă îns aceasta era pierdut , pe veci. Iar Kerstin ştia, de asemenea, c avea s o piard şi peă ă ă ă ă Sofie. Fata înc nu realiza asta; f r îndoial c voia s r mân al turi de partenera mameiă ă ă ă ă ă ă ă ă sale. îns via a n-avea s -i îng duie asta. Existau atât de multe lucruri care tr geau de ea înă ţ ă ă ă toate direc iile, lucruri care aveau s capete întâietate, odat stins durerea: prieteni, iubi i,ţ ă ă ă ţ petreceri, şcoal , toate acele preocup ri care trebuiau s fac parte din existen a uneiă ă ă ă ţ adolescente, în plus, Ola avea s Ie îngreuneze comunicarea. Cu timpul, Sofie avea să ă abandoneze lupta. Vizitele urmau s devin din ce în ce mai rare, ca într-un final s înceteze deă ă ă tot. într-un an sau doi, Kerstin şi Sofie aveau, probabil, s se salute dac se întâlneau pe strad ,ă ă ă s schimbe câteva cuvinte, îns apoi fiecare avea s se întoarc la treburile ei. Nu vor r mâneă ă ă ă ă decât amintirile dintr-o alt via , amintiri ce s-ar fi împr ştiat ca nişte rotocoale de cea dacă ţă ă ţă ă încerca s se aga e de ele. Avea s o piard pe Sofie. Aceasta era realitatea.ă ţ ă ă

Absent , Kerstin mut de pe un canal pe altul. Erau cu prec dere emisiuni în careă ă ă telespectatorii puteau suna pentru a ghici cuvinte. Extrem de plictisitor. Gândurile îi fugir laă subiectul ce o preocupase în ultimele dou s pt mâni. Cine voise s -i fac r u lui M rit? Cineă ă ă ă ă ă ă profitase de vulnerabilitatea ei? îi fusese team ? Avusese o moarte rapid ori înceat ? Fuseseă ă ă dureroas ? Ştia c avea s moar ? Toate acele întreb ri i se perindau lui Kerstin prin minte,ă ă ă ă ă f r s -şi g seasc vreun r spuns. Urm rise şi în ziare şi la TV ştirile despre uciderea fetei dină ă ă ă ă ă ă reality-show, dar în mod straniu, se sim ise rupt de toate acele evenimente; deja era plinţ ă ă pân la refuz de propria-i durere. în schimb, se îngrijor c a doua crim avea s pun în umbră ă ă ă ă ă ă ancheta mor ii lui M rit. Aten ia din partea presei avea s -i fac pe poli işti s îşi petreac totţ ă ţ ă ă ţ ă ă timpul c utându-1 pe ucigaşul fetei, f r s le mai pese de M rit.ă ă ă ă ă

Kerstin se ridic şi se întinse dup telefonul aflat pe m su a de cafea. Dac nimeniă ă ă ţ ă altcineva nu inten iona s ia m suri, atunci ea avea s se asigure de faptul c interesele luiţ ă ă ă ă M rit erau protejate. îi datora m car atât.ă ă

De la moartea lui B rbie, se adunau zilnic într-un cerc, în mijlocul centrului comunitar. Laă început, activitatea fusese întâmpinat cu proteste. T cerea ap s toare fusese urmat deă ă ă ă ă remarci ustur toare, îns dup ce Fredrik le explicase c altminteri nu aveau cum s continueă ă ă ă ă film rile, acceptaser s coopereze, f r prea mult tragere de inim . Ba chiar, în mod ciudat,ă ă ă ă ă ă ă dup vreo s pt mân , începuser s aştepte cu ner bdare întâlnirea de grup cu Lars. Acesta nuă ă ă ă ă ă ă îi lua de sus, îi asculta, f cea comentarii decente şi le vorbea pe în elesul lor. Pân şi Uffeă ţ ă începuse s -1 plac pe Lars, cu toate c n-ar fi recunoscut-o nici mort. Sesiunile de grupă ă ă fuseser suplimentate şi cu şedin e de consiliere individual şi, cu toate c nimeni nu era foarteă ţ ă ă entuziast în leg tur cu procesul de terapie, o acceptare resemnat începuse s domneasc înă ă ă ă ă aer.

— Cum v-a i sim it în ultimele zile? Cu toate cele întâmplate?ţ ţLars se uit la fiecare în parte, aşteptând. Privirea i se opriăasupra lui Mehmet.— Cred c acum e în regul , zise Mehmet, dup o clip . A fost aşa un haos, încât abia dacă ă ă ă ă

am apucat s ne gândim.ă78


— La ce? întreb Lars.ă— La cele întâmplate. La B rbie.ăMehmet îşi privi mâinile. Lars se uit pe rând la ceilal i.ă ţ— Vi se pare un lucru bun? Faptul c nu a i avut timp s v gândi i la asta? Aşa a i sim ită ţ ă ă ţ ţ ţ

cu to ii? C haosul a fost un lucru pozitiv?ţ ăO nou clip de t cere.ă ă ă— Eu nu, zise Jonna, mohorât . Mie mi s-a p rut greu. Foarteă ăgreu\— în ce fel? Care aspect a fost greu? întreb Lars, aplecându-şi capul într-o parte.ă— S m gândesc la ce a p it. S v d imaginile în minte. Cum trebuie s fi murit şi chestiiă ă ăţ ă ă ă

de genul sta. Şi felul în care a fost aruncat în acea... lad de gunoi. Ce dezgust tor!ă ă ă ă— Şi vou , celorlal i, v trec prin minte imagini?ă ţ ăPrivirea lui Lars se opri asupra lui Caile.— Normal c da. îns nu ajut cu nimic dac ne gândim la asta. B rbie tot moart vaă ă ă ă ă ă

r mâne.ă— Aşadar, tu nu crezi c e bine s ai de-a face cu imaginile astea? S le confrun i?ă ă ă ţ— La naiba, mai bine bei înc o bere. Nu-i aşa, Caile?ăUffe îl lovi pe Caile în fluierul piciorului şi râse, dar apoi, observând c nimeni nu eraă

amuzat, se retrase în spatele obişnuitei sale expresii posomorâte. în acel moment, Lars îşi îndrept aten ia asupra lui Uffe, lucru care-1 f cu pe acesta s se foias- c , stânjenit, pe scaun.ă ţ ă ă ă Era singurul care înc refuza cu înc p ânare s sus in procesul — dup cum se exprimaseă ă ăţ ă ţ ă ă Lars.

— Uffe, tu mereu faci pe. durul. îns ce- i vine în minte atunci când te gândeşti la B rbie?ă ţ ă Ce fel de imagini î i trec prin cap?ţ

Uffe privi în jur, de parc nu i-ar fi venit s -şi cread urechilor. Ce imagini mentale avea cuă ă ă privire la B rbie? Râse şi-l privi pe Lars.ă

— Ei bine, oricine zice c primii care îi vin în minteă nu sunt sânii, minte. Bombe de silicon, nu alta!

îşi f cu mâinile c uş, dup care privi în jur, c utând sus inere din partea grupului. însă ă ă ă ţ ă colegii nu p rur amuza i nici de data aceea.ă ă ţ

— Dumnezeule, Uffe, taci din gur , zise Mehmet, iritat. Chiar eşti pe cât de prost pari sauă doar vrei s te dai în spectacol?ă

— Ce naiba î i veni s m critici pe mine?ţ ă ăUffe se aplec spre Mehmet cu o expresie ostil , îns apoi se retrase, într-o t cere ursuz .ă ă ă ă ă

Nimeni nu o pl cuse atunci când era în via , îns acum vorbeau cu to ii despre ea de parc şi-ă ţă ă ţ ăar fi pierdut cea mai bun prieten din lumă ă e.

— Tina, tu n-ai spus mare lucru. Cum te-a afectat pe tine moartea lui Lillemor?— Mi se pare atât de tragic, spuse fata, cu lacrimi în ochi şi scuturând din cap. Adic , aveaă

toat via a înainte. Şi o carier interna ional , sau cam aşa ceva. La încheierea emisiunii, aveaă ţ ă ţ ă de gând s participe la o şedin foto pentru revistaă ţă Slitz, era deja stabilit, şi mai vorbise şi cu un tip în leg tur cu o plecare în State, pentru a încerca s apar înă ă ă ă Playboy. Adic , ar fi putută ajunge urm toarea Victoria Silvstedt. Victoria aproape c e o dam în vârst acum, iar B rbieă ă ă ă ă era gata s preia ştafeta. Am discutat mult despre asta, era aşa ambi ioas . Şi de treab . E tareă ţ ă ă aiurea. Şi tragic.

Lacrimile începur s -i curg pe obraji, iar Tina le şterse cu mâna, având grij s nu-şiă ă ă ă ă întind rimelul.ă

— Da, e aşa-a-a de tragic, zise Uffe. Lumea a pierdut-o pe urm toarea Victoria Silvstedt.ă Vai, ce-o s ne facem acum?ă

Râse, apoi îşi ridic mâinile, când v zu privirile urâte care se îndreptaser spre el.ă ă ă— Bine, bine, tac din gur . Voi sta i acolo şi smiorc i i-v , adun tur de ipocri i ce sunte i!ă ţ ă ţ ă ă ă ţ ţ— Pari s sim i mult frustrare cu privire la asta, Uffe, zise cu blânde e Lars.ă ţ ă ţ— Nu e frustrare. îns mi se par al naibii de pref cu i. Bocesc dup B rbie, dar pe vremeaă ă ţ ă ă

când tr ia nici nu le p sa de ea. M car eu sunt sincer.ă ă ăD du din bra e cu putere.ă ţ— Nu eşti sincer, bomb ni Jonna. Eşti doar un dobitoc.ă— Fi i aten i, vorbeşte epava psihopat . Ia trage- i mânecile, s - i vedem cele mai recenteţ ţ ă ţ ă ţ

opere de art . Psihopata naibii!ă79


Uffe râse, iar Lars se ridic în picioare.ă— Nu cred c vom ajunge mai departe azi. Uffe, ar fi bine ca noi doi s avem chiar acumă ă

şedin a individual .ţ ă— Bine, bine. Dar s n-ai impresia c voi sta aici şi voi jeli. Restul fraierilor stora o fac atâtă ă ă

de bine, oricum.Se ridic şi îi trase una dup ceaf Tinei, f când-o s se întoarc şi s încerce s -1ă ă ă ă ă ă ă ă

loveasc . Uffe râse doar şi îl urm pe Lars. Ceilal i îl privir cum pleac .ă ă ţ ă ăRose-Marie urma s vin în Tanumshede ca s ia prânzul. Era prima lor întâlnire dup cinaă ă ă ă

de la restaurant, iar Mellberg aştepta cu emo ie s se fac ora dou sprezece. Stând ner bd torţ ă ă ă ă ă la intrare, îşi privi ceasul, care ar ta c mai erau zece minute pân atunci. Acele se mişcar cuă ă ă ă greutate, iar Mellberg privi înainte şi-napoi, când la ceas, când la maşinile ce virau în parcare. Sugerase din nou restaurantul, ca loc de întâlnire. Nu exista un cadru mai potrivit pentru o atmosfer romantic .ă ă

Cinci minute mai târziu, v zu Fiatul roşu. Inima începu s -i bat într-un mod straniu şi îşiă ă ă sim i gura uscat . Din reflex, se asigur c p rul îi era la locul lui. îşi şterse mâinile de pantaloniţ ă ă ă ă şi merse în întâmpinarea lui Rose-Marie. Chipul acesteia se lumin când îl z ri, iar Mellberg fuă ă nevoit s -şi reprime impulsul de a o prinde în bra e şi a o s ruta prelung, chiar acolo, în mijloculă ţ ă parc rii. Fu surprins de intensitatea sentimentelor sale. Se îmbr işar şi îşi strânser mâna, iară ăţ ă ă el îi d du întâietate la intrarea în restaurant. Mâinile îi tremurar pu in atunci când atinser ,ă ă ţ ă pentru o clip , spatelă e lui Rose-Marie.

La intrarea în restaurant, i se t ie respira ia de uimire. La una dintre mesele de la geamă ţ st teau Hedstrom şi Molin, uitân- du-se la el cu ochii cât cepele. Rose-Marie îi privi curioas ,ă ă întâi pe el, apoi pe cei doi colegi, iar Mellberg realiz , f r prea mult tragere de inim , că ă ă ă ă ă trebuia s fac prezent rile. Martin şi Patrik d dur mâna cu femeia, zâmbindu-i larg. Mellbergă ă ă ă ă oft . Cu siguran c întâlnirea avea s stârneasc tot felul de bârfe pe la birou. Pe de altă ţă ă ă ă ă parte... Rose-Marie nu era o femeie cu care s -i fie ruşine.ă

— Dori i s sta i cu noi?ţ ă ţPatrik f cu semn spre cele dou scaune goale de la masa lor.ă ăMellberg era pe punctul de a refuza, când o auzi pe Rose-Marie acceptând cu bucurie.

Blestem în sinea lui. Aşteptase cu ner bdare acele câteva ceasuri pe care voia s le petreacă ă ă ă doar cu ea. Prânzul al turi de Hedstrom şi Molin nu avea s ofere cadrul romantic pe care şi-lă ă imaginase. îns trebuia s strâng din din i şi s rabde. îi arunc o privire nervoas lui Patrik, peă ă ă ţ ă ă ă la spatele lui Rose-Marie. Apoi, resemnat, îi trase acesteia scaunul, aju- tând-o s se aşeze. Luiă Hedstrom şi Molin nu le venea s -şi cread ochilor. Pesemne c mucoşii de vârsta lor nici m cară ă ă ă nu auziser de cuvântul „gentleman".ă

— Ce pl cere s te cunoaştem... Rose-Marie, zise Patrik, privind-o de la cealalt parte aă ă ă mesei.

Femeia îi zâmbi, lucru care-i accentu ridurile de expresie din jurul ochilor. Mellberg o sorbiă din priviri. Felul în care ochii îi sclipeau şi buzele i se r sfrângeau într-un zâmbet avea ceva...ă nu, pur şi simplu nu putea exprima asta în cuvinte.

— Aşadar, unde v-a i cunoscut?ţVocea lui Molin avu un ton uşor amuzat, iar Mellberg îi arunc o c ut tur aprig . Speră ă ă ă ă ă

din tot sufletul ca ei s nu-şi închipuie c aveau s se distreze pu in pe ă ă ă ţ seama lui. Sau a lui Rose-Marie.

— La o petrecere câmpeneasc . în Munkedal.ăLui Rose-Marie îi sclipir ochii.ă— Bertil şi cu mine fuseser m târâ i acolo de c tre prietenii noştri şi nu eram preaă ţ ă

entuziasma i de idee. Dar uneori soarta te ghideaz pe calea cea bun .ţ ă ăîl privi înfl c rat pe Mellberg, care sim i cum se îmbujoreaz de fericire. Aşadar, nu doară ă ă ţ ă

el era un tont sentimental. Şi Rose-Marie avusese senza ia c prima lor sear fusese special .ţ ă ă ăChelneri a îşi f cu apari ia la mas , pentru a le lua comaţ ă ţ ă nda.— Comanda i ce dori i, azi fac eu cinste, se trezi spunând Mellberg, spre marea luiţ ţ

surpriz .ăRegret pentru o clip , îns privirea admirativ pe care i-o arunc Rose-Marie îi înt riă ă ă ă ă ă

decizia. îşi d du seama, poate pentru prima oar în via , de adev rata valoare a banilor. Ceă ă ţă ă contau câteva coroane, în compara ie cu pre uirea z rit în ochii unei femei frumoase?ţ ţ ă ă Hedstrom şi Molin îl privir ului i, iar el pufni, iritat.ă ţ

80


— Haide, comanda i odat , pân nu m r zgândesc şi v tai din salariu.ţ ă ă ă ă ăAflat în continuare sub stare de şoc, Patrik spuse, bâlbâin- du-se:— Eu vreau peşte.Molin, la fel de buimac, reuşi doar s dea din cap, în semn c dorea acelaşi lucru.ă ă— Eu vreau o friptur , zise Mellberg, privind-o apoi pe Rose-Ma- rie. Şi tu, scumpa mea? Ceă

doreşte doamna s comande azi?ăMellberg îl auzi pe Hedstrom tuşind, ca şi cum s-ar fi înecat. îi arunc lui Patrik o privireă

plin de reproş, gândindu-se c era penibil s se afle în compania a doi b rba i în toat firea,ă ă ă ă ţ ă care nu ştiau s se comporte. Tineretul din vremurile acelea avea, f r doar şi poate, caren e înă ă ă ţ educa ie.ţ

— Aş dori un fileu de porc, v rog, spuse Rose-Marie, desf cân- du-şi şerve elul şiă ă ţ aşezându-1 în poal .ă

— Locui i în Munkedal? întreb politicos Martin, turnându-i nişte ap femeii aşezate lângţ ă ă ă el.

— Momentan stau în Dingle, zise ea, luând o gur de ap înainte de-a continua. Mi s-aă ă oferit s m pensionez anticipat şi nu am putut refuza, dup care am decis s m mut maiă ă ă ă ă aproape de familie. Aşa c pentru moment stau la sora mea, pân când îmi g sesc ună ă ă apartament al meu. Am tr it mult vreme pe coasta de est, prin urmare vreau s cunosc bineă ă ă zona înainte de-a m hot rî s prind r d cini. Odat stabilit undeva, m vor scoate de-acoloă ă ă ă ă ă ă ă doar când voi pune mâinile pe piept.

D du drumul unui râset zglobiu, f cându-i inima lui Mellberg s tresalte. De parc ar fiă ă ă ă auzit-o, ea continu , plecându-şi privirea, cu sfial :ă ă

— Va trebui s vedem ce se întâmpl . Totul depinde de oamenii pe care-i întâlneşti.ă ăRidic privirea şi o întâlni pe a lui Mellberg. Acesta nu-şi aminti s fi fost vreodat maiă ă ă

fericit. Deschise gura pentru a spune ceva, îns chiar atunci ap ru chelneri a, cu mâncarea.ă ă ţ Rose-Marie se întoarse, în schimb, spre Patrik, cu o întrebare.

— Apropo, cum v descurca i cu aceast crim înfior toare? Din câte mi-a povestit Bertil,ă ţ ă ă ă am în eles c a fost oribil.ţ ă

Pentru o secund , Patrik se concentr asupra balans rii peştelui, cartofilor, sosului şiă ă ă legumelor în furculi a ce i se îndrepta spre gur .ţ ă

— Da, „oribil" e cuvântul potrivit, spuse el când termin de mestecat. Şi nu ne-a fost uşoră nici cu tot acest circ mediatic.

Privi pe geam, spre centrul comunitar.— Da, nu în eleg cum oamenilor li se pare amuzant s se uite la asemenea treburi, scuturţ ă ă

din cap Rose-Marie. Mai ales dup un eveniment aşa de tragic. Sunt ca nişte ulii!ă— Adev rat, adev rat, zise Martin sumbru. Cred c problema e c nu le privesc pe acesteă ă ă ă

aşa-zise celebrit i ca şi cum ar fi reale. Asta e singura explica ie pe care o pot g si. Cum altfelăţ ţ ă ar putea s se delecteze cu o asemenea nenorocire?ă

— Suspec a i vreun concurent de implicare în asasinat? întreb Rose-Marie, coborându-şiţ ţ ă vocea în mod conspirativ.

Patrik îi arunc o privire şefului s u. Nu se sim ea în largul lui s discute aspecte aleă ă ţ ă investiga iei cu membrii publicului. îns Mellberg r mase t cut.ţ ă ă ă

— Privim acest caz din toate unghiurile posibile, zise el precaut. înc nu ne-am concentrată în mod special asupra vreunui individ.

Hot rî s abandoneze subiectul.ă ăPentru o vreme, mâncar în linişte. Preparatele erau gustoase, dar straniul cvartet seă

chinuia s g seasc subiecte comune de discu ie. Brusc, t cerea fu întrerupt de ârâitulă ă ă ţ ă ă ţ strident al telefonului. Patrik scotoci în buzunar dup mobil, apoi se ridic şi se îndrept rapidă ă ă spre hol, în timp ce r spunse. Nu voia s -i deranjeze pe clien ii obişnui i ai restaurantului. Seă ă ţ ţ întoarse dup câteva minute. F r s se aşeze, se uit spre Mellberg.ă ă ă ă ă

— Era Pedersen. E gata raportul autopsiei lui Lillemor Persson. S-ar putea s avem şi alteă indicii.

Expresia de pe chip îi era sumbr .ă' Hanna savura liniştea din cas . Hot râse s mearg şi s ia prânzul acas ; dura doară ă ă ă ă ă

câteva minute s ajung , cu maşina. Dup ultimele zile agitate de la sec ie, era o pl cere s -şiă ă ă ţ ă ă poat odihni urechile, departe de toate telefoanele care ârâiau neîncetat. Acolo, la ea acas ,ă ţ ă nu auzea decât vuietul îndep rtat al traficului de pe şosea.ă

81


Se aşez la masa din buc t rie şi sufl în mâncarea pe care tocmai o înc lzise, pre deă ă ă ă ă ţ câteva minute, la microunde. Erau resturi de la cina de cu o sear în urm , Stroganoff cuă ă cârna i, un fel de mâncare ce mereu îi p rea c are un gust mai bun a doua zi.ţ ă ă

Era minunat s fie singur acas . îl iubea la nebunie pe Lars. îns când el era prin preajm ,ă ă ă ă ă în aer domnea mereu acea tensiune, acea tainic nelinişte. îşi d du seama cât ă ă de mult o epuiza asta.

Totul pornea de la faptul c rela ia lor era m cinat de ceva ce nu puteau schimba cuă ţ ă ă niciun chip. Trecutul era precum un pled greu şi ap s tor, care sufoca totul în via a lor. Eaă ă ţ încerca uneori s -1 conving pe Lars de faptul c trebuiau s depun eforturi şi s ridiceă ă ă ă ă ă împreun acel pled, pentru a l sa s p trund pu in aer, pu in lumin . îns el nu cunoştea altă ă ă ă ă ţ ţ ă ă ă ă cale decât aceea de-a tr i în bezn şi-n umezeal . M car ele îi erau cunoscute.ă ă ă ă

Hanna tânjea deseori dup altceva. Ceva diferit fa de mizerabilul cerc vicios în careă ţă sfârşiser . în ultimii ani, i se p ruse c un copil le-ar fi putut şterge trecutul. Un copil care s leă ă ă ă lumineze întunecimea, s -i despov reze şi s le permit s respire din nou. îns Lars refuzase.ă ă ă ă ă ă Nici m car nu discuta subiectul respectiv. Spunea c el îşi avea slujba lui, iar ea şi-o avea pe-aă ă ei; le era de-ajuns. Dar Hanna ştia c nu era adev rat. Ceva lipsea întotdeauna. Neîncetat. Ună ă copil ar fi pus cap t acestei situa ii. Descurajat , îşi l s furculi a în farfurie. îşi pierduse poftaă ţ ă ă ă ţ de mâncare.

— Cum î i merge?ţAflat de cealalt parte a mesei, în col ul brut riei, Simon îi arunc lui Mehmet o privireă ţ ă ă

îngrijorat . Trudiser din greu şi îşi permiser o scurt pauz . Dar asta însemna c Uffe trebuiaă ă ă ă ă ă s se ocupe de comenzile din pr v lie, aşa c Simon tot privea neliniştit în direc ia aceea.ă ă ă ă ţ

— Nu poate s fac mare pagub în cinci minute. Cel pu in, nu cred, zise Mehmet, râzând.ă ă ă ţSimon se relax şi râse, la rându-i.ă— Din nefericire, nu îmi mai fac deloc iluzii cu privire la acea „completare" a personalului

meu, zise el. Trebuie c soarta n-a fost de partea mea când s-au distribuit sarcinileă concuren ilor, concluzion el, sorbindu-şi cafeaua.ţ ă

— E posibil. Dar m ai pe mine! rânji Mehmet. Aşa c dac ne combini pe mine şi pe Uffe,ă ă ă ai un angajat mediocru.

— A, da, mai e şi asta. M-am pricopsit şi cu tine! spuse Simon, râzând.Apoi deveni serios şi îl privi lung pe Mehmet, îns acesta hot rî s nu-i r spund . Privireaă ă ă ă ă

aceea con inea atât de multe întreb ri şi vorbe nerostite, iar el nu le putea face fa înţ ă ţă momentul respectiv. Sau poate niciodat .ă

— Nu mi-ai r spuns la întrebare. Cum î i merge? insistă ţ ă Simon.Mehmet îşi sim i mâinile contractându-se nervos. încercţ ăs resping întrebarea.ă ă— Ei, sunt în regul . Nu o cunoşteam atât de bine. Dar s-a f cut atâta tevatur în jurulă ă ă

întregului caz. M car produc torii TV sunt mul umi i. Audien a bate toate recordurile.ă ă ţ ţ ţ— Da, v v d eu destul în brut rie zi de zi, aşa c n-am apucat s m uit la niciun episodă ă ă ă ă ă

pân acum.ăSimon nu-1 mai privea atât de intens. Mehmet îşi îng dui o clip de relaxare. Lu oă ă ă

muşc tură ă consistentă dintr-o chifl proasp t coapt , savurând gustul şi aroma scor işoareiă ă ă ţ calde.

— Cum a fost? S te interogheze poli ia?ă ţSimon se întinse şi el dup o chifl şi înfulec aproape o treime din ea, dintr-o singură ă ă ă

înghi itur .ţ ă— N-a fost aşa de r u.ăLui Mehmet nu prea îi pl cea s discute despre asta cu Simon. în plus, min ea. Nu voia să ă ţ ă

spun adev rul despre cât de umilitor fusese s stea acolo, bombardat cu întreb ri ale c roră ă ă ă ă r spunsuri nu erau niciodat satisf c toare.ă ă ă ă

— Au fost politicoşi. Nu cred c ne suspecteaz pe niciunul dintre noi, la modul serios.ă ăEvit s -1 priveasc pe Simon. Prin minte îi str fulgerar imagini, îns le respinse deă ă ă ă ă ă

îndat . Refuz s accepte lucrul pe care ei ineau s i-1 aminteasc .ă ă ă ţ ă ă— Psihologul acela cu care vorbi i voi e bun de ceva?ţSimon se aplec şi lu o nou îmbuc tur din chifl , în aşteptarea unui r spuns din parteaă ă ă ă ă ă ă

lui Mehmet.— Lars e în regul . A fost bine s putem discuta cu el.ă ă

82


— Şi Uffe cum se descurc ?ăSimon f cu semn cu capul în direc ia pr v liei, unde îl putur vedea pe Uffe âşnind peă ţ ă ă ă ţ

lâng uşa de la intrare şi folosin- du-se de o baghet pentru a mima cântatul la chitar . Mehmetă ă ă nu putu s nu râd .ă ă

— P i, tu ce crezi? Ei bine, Uffe e... Uffe. îns ar fi putut fi mai r u. Nici m car el nuă ă ă ă îndr zneşte s abordeze chiar orice subiect cu Lars. Nu, Uffe e în regul .ă ă ă

în brut rie intr o femeie în vârst , iar Mehmet o v zu b tând în retragere când d du cuă ă ă ă ă ă ochii de Uffe care dansa cu mişc ri exagerate.ă

— Cred c e timpul s salv m clien ii.ă ă ă ţSimon se întoarse ca s vad la ce se uita Mehmet şi se ridic de îndat .ă ă ă ă— O, Doamne, ar fi bine s o facem, altminteri doamna Hjerten va suferi, probabil, un atacă

de cord.Când intrar în pr v lie, mâna lui Simon îl atinse din greşeal pe Mehmet. Acesta se traseă ă ă ă

la o parte, ca fript.— Erica, în dup -masa asta trebuie s merg pân în Goteborg, aşa c voi ajunge un pică ă ă ă

mai târziu acas . Cred c în jur de opt.ă ăîn timp ce ascult replica iubitei sale, Patrik o auzi pe Maia gângurind, în fundal. Brusc,ă

sim i un dor acut de cas . Ar fi dat orice ca s poat spune „La naiba cu toate astea" şi sţ ă ă ă ă mearg acas , unde s se aşeze pe podea şi s se joace cu fiica sa. în plus, în ultimele luni,ă ă ă ă prinsese drag de Emma şi de Adrian, cu care îşi dorea, de asemenea, s petreac timp. Şi seă ă sim ea vinovat pentru faptul c Erica trebuia s se ocupe de atât de multe lucruri înainte deţ ă ă nunt , îns dup cum se prezenta situa ia în momentul respectiv, el nu avea de ales. Anchetaă ă ă ţ era în plin desf şurare, iar Patrik nu mai avea timp pentru nimic altceva.ă ă

„Noroc c Erica e atât de în eleg toare" fu gândul ce-i trecu prin cap atunci când se sui înă ţ ă maşin . La început, inten ionase s -1 ia cu el şi pe Martin, îns n-ar fi avut rost s meargă ţ ă ă ă ă amândoi s stea de vorb cu Pedersen. Martin merita şansa de a se întoarce acas devreme, laă ă ă Pia. Şi el muncise din greu în ultima vreme. Când Patrik b g maşina în vitez şi se preg tea s-oă ă ă ă ia din loc, telefonul îi sun din nou.ă

— Hedstrom, zise el, uşor iritat fiindc se aştepta la o nou pleiad de întreb ri din parteaă ă ă ă vreunui reporter.

Când auzi despre cine era vorba, regret imediat tonul impacientat.ă— Bun , Kerstin, zise el, oprind motorul.ăVagul sentiment de vinov ie pe care-1 sim ea de o s pt mân îl lovi acum din plin.ăţ ţ ă ă ă

Neglijase ancheta în cazul mor ii lui M rit deoarece lucrase la cea a lui Lillemor. Nu o f cuseţ ă ă inten ionat, dar neobosita presiune venit din partea presei nu îi d duse de ales. Cu o grimas ,ţ ă ă ă el ascult ceea ce avea de zis Kerstin, dup care îi r spunse:ă ă ă

— M tem c ... m tem c nu am aflat prea multe.ă ă ă ă— în eleg, pesemne c a i fost tare ocupa i în ultima vreme.ţ ă ţ ţ— V asigur c facem tot posibilul s afl m ce s-a întâmplat cu M rit.ă ă ă ă ăSe schimonosi din nou — nu-i pl cea c era nevoit s mint . Dar tot ce putea face era să ă ă ă ă

încerce s recupereze timpul pierdut. Dup ce închise telefonul, Patrik st tu o clip în t cere.ă ă ă ă ă Apoi form alt num r şi petrecu urm toarele cinci minute stând de vorb cu o persoan ce p ruă ă ă ă ă ă complet z p cit de spusele lui. Uşurat, Patrik se îndrept apoi spre Goteborg.ă ă ă ă

Dou ore mai târziu, era în fa a laboratorului de medicin legal . îşi croi repede drum spreă ţ ă ă biroul lui Pedersen şi b tu la uş . De regul , cei doi comunicau prin fax sau telefon, îns de dataă ă ă ă aceea, medicul legist insistase ca discu ia legat de rezultatele autopsiei s aib loc fa în fa .ţ ă ă ă ţă ţă Patrik b nui c frenezia mediati- c îi f cuse şi mai precau i decât în mod normal.ă ă ă ă ţ

— Salut, a trecut ceva vreme de când nu ne-am v zut, spuse Pedersen când Patrik îşi f cuă ă apari ia.ţ

Se ridic în picioare şi îi scutur mâna. Deşi era înalt şi bine f cut, medicul avea o fireă ă ă blând , într-un contrast des vârşit cu brutalitatea pe care o întâlnea în profesia lui. Ochelarii îiă ă alunecau mereu pe vârful nasului, iar p rul uşor înc run it îi era întotdeauna pu in ciufulit.ă ă ţ ţ înf işarea sa te putea face s crezi c era distrat şi neîngrijit. îns nici pe departe. Hârtiile deăţ ă ă ă pe biroul lui st teau în gr mezi ordonate, iar fişierele şi mapele erau etichetate grijuliu, înă ă rafturi. Pedersen era meticulos cu detaliile. în momentul acela, ridic un mald r de hârtii şi leă ă studie, apoi îl privi pe Patrik şi îi spuse:

— Fata a fost strangulat , f r doar şi poate. Prezint fracturi atât la nivelul osului hioid,ă ă ă ă

83


cât şi al cartilajului tiroidian superior.îns nu exist urme de la vreo funie, ci doar aceste vân t i, pe ambele p r i ale gâtului;ă ă ă ă ă ţ

corespund cazurilor de strangulare manual .ăîi puse dinainte lui Patrik o fotografie m rit şi îi ar t vâ- n t ile pe care le pomeniseă ă ă ă ă ă

anterior.— Deci vre i s spune i c ucigaşul a strangulat-o cu mâinile goale.ţ ă ţ ă— Da, zise Pedersen.Sim ea mereu empatie fa de victimele care-i ajungeau pe masa de autopsie, îns rareoriţ ţă ă

tonul vocii sale ar ta asta.ă— Un indiciu suplimentar al strangul rii îl reprezint faptul c prezenta pete roşiatice, sauă ă ă

hemoragie punctiform în conjunctiva ocular şi pe tegumentul din jurul ochilor.ă ă— E nevoie de mult for pentru a strangula pe cineva în felul sta?ă ţă ăPatrik nu îşi putu lua privirea de la fotografiile ce-o înf işau pe Lillemor, cu chipul s uăţ ă

palid şi uşor vân t.ă— Mai mult decât i-ai putea imagina. Dureaz destul de mult s sugrumi pe cineva şiă ţ ă ă

trebuie aplicat asupra gâtului o presiune constant şi puternic . Dar în cazul acesta... în cazulă ă ă acesta, autorul şi-a înlesnit pu in sarcina, spuse Pedersen dup ce se întrerupse un moment,ţ ă pentru a tuşi.

— Ce vrei s spui?ăPatrik se înclin spre el, plin de interes. Pedersen r sfoi paginile pân când g si ceea ceă ă ă ă

c uta.ă— Priveşte — i-am g sit în corp urme de sedativ. S-ar p rea c mai întâi a adormit-o, iară ă ă

dup aceea a sugrumat-o.ă— O, la naiba! f cu Patrik, uitându-se iar la fotografiile lui Lillemor. A i putut determinaă ţ

cum anume i-a fost administrat sedativul?Pedersen d du din cap.ă— Con inutul stomacului era un talmeş-balmeş. N-am idee ce anume a b ut, îns mirosulţ ă ă

de alcool era izbitor. Fata se afla într-o stare avansat de ebrietate la momentul decesului.ă— Da, am auzit c petrecuse din greu în seara aceea. Crede i c sedativul i-a fostă ţ ă

administrat într-una din b uturi?ăPedersen ridic din umeri.ă— Imposibil de zis.— în regul , deci a adormit, dup care a fost strangulat . M car atât cunoaştem. Mai suntă ă ă ă

şi alte indicii pe care s le putem urma?ăPedersen r sfoi din nou prin hârtii.ă— Da, au existat şi alte leziuni. Se pare c i-au fost aplicate nişte lovituri pe corp şi, deă

asemenea, unul din obraji prezenta atât o hemoragie subcutanat , cât şi una la nivel muscular,ă de parc ar fi fost p lmuit serios.ă ă ă

— Asta se potriveşte bine cu informa iile pe care le avem din seara aceea, zise Patrikţ sumbru.

— Avea, de asemenea, nişte t ieturi adânci la nivelul încheieturilor de la mâini. Pesemneă c a sângerat abundent.ă

— T ieturi? zise Patrik.ăNu observase asta când o g sise în camionul de gunoi. îns Ia drept vorbind, nici nuă ă

aruncase o privire foarte atent . Se uitase rapid la cadavru, dup care se întorsese cu spatele.ă ă Informa ia era, f r îndoial , de interes.ţ ă ă ă

— Ce îmi po i spune despre t ieturi?ţ ă— Nu prea multe.Pedersen îşi ciufuli p rul, iar Patrik avu un sentiment de dejâ-vu, gândindu-se la propria saă

imagine, pe care o v zuse în oglind în ultimele câteva zile.ă ă— Judecând dup amplasarea t ieturilor, nu cred c şi le-a f cut singur . Deşi, mai nou,ă ă ă ă ă

t iatul sta e oarecum la mod , în special printre tinere.ă ă ăPatrik rev zu imaginea Jonnei în sala de interogatoriu, cu bra ele m cel rite de laă ţ ă ă

încheieturi pân la coate. O idee începu s prind contur. îns avea s aştepte pân mai târziu.ă ă ă ă ă ă— Dar ora decesului? întreb Patrik. Se poate stabili?ă— Temperatura corporal din momentul în care a fost g sit indic faptul c a murită ă ă ă ă

cândva dup miezul nop ii. Cred c s-a întâmplat în jurul orei trei sau patru.ă ţ ă84


— în regul , zise Patrik, care p rea adâncit în gânduri.ă ăNu se obosi s ia noti e. Ştia c înainte de plecare, avea s primeasc o copie după ţ ă ă ă ă

raportul autopsiei.— Mai e şi altceva?Realiz cât de plin de speran îi sunase vocea. Se scursese o întreagă ă ţă ă

s pt mân f r niciun indiciu care s -i ajute s înainteze cu ancheta. De disperare, s-ar fiă ă ă ă ă ă ă ag at şi de-un fir de p r.ăţ ă

— Ei bine, am reuşit s -i extragem din palm nişte fire de p r interesante. B nuiesc că ă ă ă ă f ptaşul a dezbr cat-o pentru a îndep rta cât mai multe indicii posibile, îns a trecut cu vedereaă ă ă ă faptul c ea se apucase strâns de ceva, pesemne în timp ce-şi d dea ultima suflare.ă ă

— Deci n-ar fi putut proveni din pubel ?ă— Nu, având în vedere cât de tare le avea strânse în pumn.— Da?Patrik sim i ner bdarea precum o fierbin eal în corp. îşi d du seama din spusele luiţ ă ţ ă ă

Pedersen c în sfârşit aveau s capete un indiciu util.ă ă— Ce fel de fire de p r sunt?ă— De fapt, „fire de p r" reprezint o descriere inexact din partea mea. Este blană ă ă ă

provenit de la un câine. Mai precis, de la un Galgo Espanol. Asta conform Laboratoruluiă Na ional de Expertize Criminalistice.ţ

Acoperind fotografia lui Lillemor, el aşez în fa a lui Patrik o hârtie con inând raportulă ţ ţ LNEC.

— E posibil s facem leg tura dintre blan şi un câine anume?ă ă ă— Da şi nu, r spunse Pedersen, dând din cap, cu un uşor regret. ADN-ul canin e la fel deă

specific şi identificabil precum cel uman. îns ca şi la oameni, foliculul trebuie s fie ataşată ă pentru a se putea extrage proba ADN. Iar atunci când n pârlesc, de regul câinii nu au folicululă ă ataşat firelor. în cazul acesta, nu erau prezen i foliculi. Pe de alt parte, reprezint un avantajţ ă ă faptul c rasa Galgo Espafiol nu e deloc comun . Probabil c nu exist decât vreo dou sute înă ă ă ă ă întreaga Suedie.

Patrik se uit la el cu ochii mari.ă— Ştii toate astea pe nepreg tite?ăPedersen râse.— Acele seriale CSI de la TV ne-au fabricat o reputa ie excelent . Toat lumea areţ ă ă

impresia c ştim absolut orice! Dar, din nefericire, m v d nevoit s te dezam gesc.ă ă ă ă ă întâmplarea face ca socrul meu s fie unul dintre cei dou sute de suedezi proprietari de Galgoă ă Espanol. Şi de fiecare dat când ne întâlnim, sunt obligat s aflu totul despre câinele la afurisit.ă ă ă

— Ştiu ce zici. Tat l fostei mele neveste era la fel, numai c pasiunea lui erau maşinile.ă ă— Da, socrii pot c p ta tot felul de obsesii, dar îmi imaginez c i se poate întâmpla oricui.ă ă ăPedersen râse, dar apoi deveni serios.— Dac ai întreb ri în leg tur cu firele de blan g site, va trebui s întrebi direct la LNEC.ă ă ă ă ă ă ă

Eu nu ştiu decât ceea ce mi-au scris în acest raport, din care î i voi da şi ie o copie.ţ ţ— Grozav, spuse Patrik. Mai am doar o singur întrebare. A existat vreun semn deă

agresiune sexual , în leg tur cu moartea lui Lillemor?ă ă ăPedersen cl tin din cap.ă ă— Nu am g sit nimic care s indice asta. Ceea ce nu înseamn c omorul nu a implicat şiă ă ă ă

ceva de natur sexual , îns nu exist nicio prob care s indice un viol.ă ă ă ă ă ă— Mul umesc pentru ajutor, zise Patrik, dând s se ridice de pe scaun.ţ ă— Cum merge cazul cel lalt? întreb dintr-odat Pedersen, iar Patrik se l s înapoi înă ă ă ă ă

scaun.Avea o expresie vinovat .ă— A... a fost neglijat în ultimul hal, zise el, ruşinat. Cu televiziunile, ziarele şi mai-marii

companiei sunând din cinci în cinci minute ca s ne întrebe dac am avansat cu ancheta înă ă cazul mor ii lui Lillemor, cealalt anchet a fost pus , mai mult sau mai pu in, pe plan secund.ţ ă ă ă ţ îns lucrurile se vor schimba acum.ă

— Ei bine, indiferent care-o fi autorul, poli ia ar trebui s -1 prind cât mai repede. N-amţ ă ă mai v zut niciodat aşa ceva. Ce modalitate crud de-a omorî pe cineva!ă ă ă

— Da, sunt de acord, zise Patrik, pe un ton absent.Se gândea la vocea de la telefon a lui Kerstin cu câteva ore în urm . Cât de neînsufle it şiă ţ ă

dezn d jduit p ruse! Patrik nu-şi putea ierta faptul c neglijase cealalt anchet .ă ă ă ă ă ă ă85


— Dar sper s primesc nişte r spunsuri azi.ă ăSe ridic , lu mormanul de hârtii pe care i le întinse Pedersen şi îi mul umi acestuia printr-ă ă ţ

o strângere de mân .ăAflat înapoi în maşin , se îndrept spre locul în care spera s mai afle câteva r spunsuri.ă ă ă ă

Sau m car nişte întreb ri noi.ă ă— Ai aflat ceva util de la Pedersen?Martin ascult cu aten ie la telefon şi lu noti e, în timp ce Patrik îi trecu în revist discu iaă ţ ă ţ ă ţ

cu Pedersen.— Partea legat de blana câinelui ar trebui s se dovedeasc util . M car ne ofer o pistă ă ă ă ă ă ă

concret .ăAscult în continuare.ă— T ieturi? Da, în eleg unde ba i. O anume persoan , în mod special, îmi pare a fi deă ţ ţ ă

interes.— înc un interogatoriu? Sigur, în regul . O pot lua cu mine pe Hanna şi o vom aduce noiă ă

la sec ie. Nicio problem .ţ ăDup ce închise telefonul, Martin st tu în linişte pentru o clip , dup care se duse s-oă ă ă ă

caute pe Hanna.Jum tate de or mai târziu, se aflau în sala de interogatoriu, cu Jonna în fa a lor. Nuă ă ţ

fuseser nevoi i s mearg departe pentru a o g si. Era la slujb , în magazinul Hedemyr, careă ţ ă ă ă ă se afla chiar vizavi de sec ie.ţ

— Aşadar, Jonna. Ultima dat am vorbit cu tine în leg tur cu noaptea de vineri. Maiă ă ă doreşti s adaugi ceva?ă

Cu coada,ochiului, Martin observ cum Hanna o pândea ca un şoim pe Jonna. Aveaă capacitatea de a p rea atât de neînduplecat , încât pân şi el se sim ea obligat s -iă ă ă ţ ă m rturiseasc toate p catele. Sper s aib acelaşi efect şi asupra tinerei care st tea în fa aă ă ă ă ă ă ă ţ lor. îns Jonna îşi feri privirea, se uit în jos, şi doar bomb ni ceva drept r spuns.ă ă ă ă

— Ce-ai zis, Jonna? Va trebui s vorbeşti clar, fiindc nu auzim ce spui! st rui Hanna.ă ă ăMartin v zu cum tonul aspru al vocii sale o for pe Jonna s -şi ridice privirea. Era imposibilă ţă ă

s nu-i dai ascultare Hannei.ăAstfel, încet dar clar, Jonna vorbi:— V-am spus tot ce ştiu despre noaptea de vineri.— Eu nu cred asta.Vocea Hannei str punse aerul precum una dintre lamele cu care Jonna se t ia pe bra e.ă ă ţ— Nu-cred c ne-ai spus nici m car o frântur din tot ceea ce ştii!ă ă ă— Nu ştiu la ce v referi i.ă ţNeliniştit , Jonna îşi trase de mâneci. Martin îi z ri cicatri- cile de sub pulover şi seă ă

cutremur .ă— înceteaz cu minciunile!ăHanna îi vorbi cu o asemenea înverşunare, încât Martin tres ri pu in. La naiba, ce dură ţ ă

putea s fie!ăHanna continu , pe un ton grav:ă— Ştim c ne min i, Jonna. Avem dovezi c ne min i. Acum e şansa ta de-a ne spune cuă ţ ă ţ

exactitate ce s-a întâmplat.O umbr de nesiguran br zd chipul Jonnei. Degetele ei culegeau f r încetare scame deă ţă ă ă ă ă

pe puloverul s u mare, croşetat. Dup o clip de ezitare, ea spuse:ă ă ă— Nu ştiu la ce v referi i.ă ţHanna b tu cu palma în mas .ă ă— Nu mai vorbi tâmpenii! Ştim c ai t iat-o.ă ăPrivirea neliniştit a Jonnei o întâlni pe cea a lui Martin, iar acesta îi spuse, pe un ton maiă

calm:— Jonna, dac mai ştii ceva, avem nevoie s afl m. Mai devreme sau mai târziu, adev rulă ă ă ă

va ieşi la iveal şi ar fi mult mai bine dac ne-ai putea oferi o explica ie.ă ă ţ— Dar eu am...Privi agitat spre Martin, dar apoi se gârbovi.ă— Da, am t iat-o cu o lam , zise ea încet. Când ne-am certat, înainte s fug .ă ă ă ă— De ce-ai f cut asta? întreb cu glas st pânit Martin.ă ă ă— P i... p i... nu prea ştiu exact. îns eram aşa de furioas . Spusese o gr mad deă ă ă ă ă ă

86


tâmpenii în leg tur cu mine, pentru c m tai pe mâini, şi am vrut doar s -i ar t cum e.ă ă ă ă ă ăîşi mut privirea dinspre Martin c tre Hanna.ă ă— Nu în eleg de ce... Adic , eu de obicei nu m enervez în halul la, îns b usem un picţ ă ă ă ă ă

şi...Se opri şi privi în jos, spre mas .ăîntregul s u comportament era atât de retras şi ab tut. Martin fu nevoit s se ab in s oă ă ă ţ ă ă

ia în bra e. îşi aminti, îns , c fata era interogat într-un caz de omucidere. îi arunc o privireţ ă ă ă ă Hannei. Fa a îi era împietrit , iar expresia - distant ; femeia nu p rea s aib pic deţ ă ă ă ă ă comp timire fa de Jonna.ă ţă

— Apoi ce s-a întâmplat? întreb ea dur.ăCând r spunse, Jonna st tu cu ochii fixa i asupra mesei.ă ă ţ— Atunci a i ap rut voi. A i discutat cu ceilal i, dar şi cu B rbie.ţ ă ţ ţ ăîşi ridic privirea înspre Hanna.ăMartin se întoarse spre colega sa:— Ai observat s fi sângerat?ăHanna p ru s treac în revist cele întâmplate, dar apoi scutur încet din cap.ă ă ă ă ă— Nu, trebuie s recunosc c mi-a sc pat. Era întuneric şi fata avea bra ele încrucişate,ă ă ă ţ

aşa c-a fost greu s observ. Dup care şi-a luat t lp şi a.ă ă ă ă ţ— Mai exist ceva ce nu ne-ai spus?ăTonul lui Martin era blând, iar Jonna îi r spunse, privindu-1 recunosc toare:ă ă— Nu, jur c nu mai e nimic.ăD du cu putere din cap, iar p rul s u lung îi c zu peste fa . Când îl d du la o parte, ceiă ă ă ă ţă ă

doi v zur întreaga re ea de t ieturi de pe antebra ul fetei, iar Martin r mase f r suflare. Iisuseă ă ţ ă ţ ă ă ă Hris- toase, trebuie s -i fi cauzat atât de mult durere! El abia dac era în stare s -şi smulg ună ă ă ă ă plasture de pe o ran , iar gândul de a-şi cresta propria piele... nu, el n-ar fi fost niciodat înă ă stare s fac aşa ceva.ă ă

Dup o privire întreb toare adresat Hannei, care îi r spunse scuturând din cap, Martin îşiă ă ă ă adun hârtiile.ă

— Jonna, o s mai vrem s st m de vorb cu tine. Nici nu e nevoie s mai precizez c nuă ă ă ă ă ă d bine faptul c ai t inuit informa ii într-o anchet de omucidere. N d jduiesc c ne vei anun aă ă ă ţ ă ă ă ă ţ de bun voie dac î i vei mai aminti alte lucruri.ă ă ţ

Fata încuviin din cap.ţă— Acum pot pleca?— Da, po i pleca, zise Martin. Te conduc eu afar .ţ ăîn drum spre ieşirea din sala de interogatoriu, el se întoarse pentru a o privi pe Hanna,

care st tea la mas şi derula banda reportofonului. Expresia de pe chipul s u era sinistr .ă ă ă ăPatrik avu nevoie de ceva timp pentru a se descurca prin Borâs. I se explicase cum să

g seasc drumul spre sec ia de poli ie, dar odat ajuns în oraş, nimic nu mai p rea s se lege.ă ă ţ ţ ă ă ă îns dup ce primi ajutorul câtorva localnici, el reuşi s g seasc sec ia şi trase apoi maşina înă ă ă ă ă ţ parcare. Nu fu nevoit s aştepte mai mult de câteva minute la recep ie pân ce inspectorul Jană ţ ă Gradenius s apar şi s -1 conduc spre biroul s u. Accept recunosc tor o ceaşc de cafea,ă ă ă ă ă ă ă ă dup care se aşez pe unul din scaunele destinate vizitatorilor. Inspectorul lu loc în spateleă ă ă biroului şi îl privi curios.

— Ei bine, zise Patrik, sorbind din cafea, ne confrunt m cu un caz destul de ciudat înă Tanumshede.

— V referi i la uciderea acelei fete din reality-show?ă ţ— Nu, spuse Patrik. Cu o s pt mân înainte de asasinarea lui Lillemor Persson, am primită ă ă

un telefon în leg tur cu un accident de maşin . O femeie ieşise cu maşina de pe şosea, într-oă ă ă pant abrupt , şi se ciocnise de un copac. Ini ial, a p rut a fi un accident fatal cu un singură ă ţ ă vehicul implicat, fapt sus inut de starea avansat de ebrietate a femeii.ţ ă

— îns nu a fost aşa.ăInspectorul Gradenius se înclin interesat spre el. Avea în jur de şaizeci de ani, după ă

estim rile lui Patrik, era înalt şi atletic, cu o coam deas de p r c runt, care probabil fuseseă ă ă ă ă blond în alte vremuri. Patrik nu putu s nu fie invidios atunci când îşi compar propria freză ă ă rarefiat cu podoaba capilar a lui Gradenius. Realiz c , la cum st teau lucrurile, odat ajunsă ă ă ă ă ă la aceeaşi vârst , avea s -i semene mai mult lui Mellberg decât lui Gradenius. Patrik oft , maiă ă ă lu o gur de cafea şi apoi r spunse întreb rii pe care i-o adresase inspectorul.ă ă ă ă

87


— Nu. Primul semn de întrebare a fost când to i cei care o cunoşteau pe victim auţ ă sus inut cu mâna pe inim c femeia nu punea strop de alcool în gur .ţ ă ă ă

Observ cum inspectorul ridic brusc din sprâncene, dar continu s vorbeasc . Peă ă ă ă ă parcurs, Gradenius avea s trag singur concluziile.ă ă

— A fost un semnal de alarm evident, iar când, mai târziu, autopsia a indicată circumstan e stranii, am concluzionat, într-un final, c victima fusese omorât .ţ ă ă

Patrik îşi d du seama cât de sec şi impersonal suna limbajul poli ienesc pe care trebuia s -ă ţ ă1 foloseasc pentru a descrie ceea ce de fapt era o tragedie. îns acela era limbajul pe careă ă amândoi îl cunoşteau, ale c rui nuan e amândoi le în elegeau.ă ţ ţ

— Şi ce anume a ar tat autopsia? zise Gradenius, cu privirea a intit asupra lui Patrik.ă ţ ăP rea s ştie deja r spunsul.ă ă ă— Victima avea o alcoolemie de 6.1, îns o mare parte din aceast cantitate i-a fost g sită ă ă ă

în pl mâni. De asemenea, femeia prezenta leziuni şi vân t i în jurul gurii şi în gât, şi fâşii deă ă ă band adeziv pe buze. în plus, avea urme în jurul gleznelor şi al încheieturilor, ceea ce indicaă ă faptul c victima fusese legat , într-un mod sau altul.ă ă

— îmi amintesc toate lucrurile pe care mi le spune i, îns cum a i dat de mine? întrebţ ă ţ ă Gradenius, ridicând un dosar de pe birou.

Patrik râse.— Documentare prea zeloas , ca s -1 citez pe-un coleg de-al meu. în urm cu vreo câ ivaă ă ă ţ

ani, amândoi am participat la conferin a aceea din Halmstad. Una dintre sarcini a fost sţ ă alegem un caz nerezolvat şi s -1 prezent m grupului. Un caz ce ne d duse de furc şi pe careă ă ă ă nu ştiuser m cum s -1 abord m. Dumneavoastr a i prezentat ceva care mi-a adus aminte deă ă ă ă ţ ancheta noastr curent . îmi p strasem noti ele, aşa c înainte s v sun, am reuşit s mă ă ă ţ ă ă ă ă ă asigur c memoria nu-mi juca feste.ă

— Trebuie s recunosc c nu-i r u. Sunt impresionat c a i reuşit s ine i minte. Este utilă ă ă ă ţ ă ţ ţ pentru amândoi. Ancheta respectiv nu mi-a dat pace timp de mul i ani, dar s-a încheiat într-ună ţ punct mort. M-aş bucura s v dau toate informa iile de care dispunem şi poate c le-aş puteaă ă ţ ă primi pe-ale dumneavoastr , la schimb.ă

Patrik încuviin din cap şi lu teancul de hârtii pe care i-1 întinse Gradenius.ţă ă— Le pot lua cu mine?— Bineîn eles, sunt doar copii. A i dori s parcurgem împreun informa iile?ţ ţ ă ă ţ— Pentru început, aş vrea s le trec singur în revist . Dup care v pot telefona; sunt sigură ă ă ă

c voi avea nenum rate întreb ri. Şi voi avea grij ca mâine s primi i o copie dup materialeleă ă ă ă ă ţ ă noastre.

— Excelent, zise Gradenius, ridicându-se. Ar fi bine s rezolv m chestiunea asta. Mamaă ă victimei a fost complet r v şit şi sufer şi în prezent. îmi telefoneaz din când în când. Aş vreaă ă ă ă ă s am veşti pentru ea.ă

— Vom face tot posibilul, zise Patrik.Abia aştepta s se întoarc acas şi s parcurg dosarul. Avea sentimentul c urma ună ă ă ă ă ă

moment de cotitur . Trebuia s fie aşa.ă ăLars se arunc pe canapea şi-şi puse picioarele pe m su a de cafea. Fusese atât de obosită ă ţ

în ultima vreme. Acea sfârşeal continu care-1 copleşea, refuzând s -i mai dea drumul...ă ă ă Durerile de cap i se înte iser şi ele, de parc una i-ar fi dat naştere celeilalte. Extenuarea şiţ ă ă migrenele formaser o spiral nesfârşit , f - cându-1 s se adânceasc din ce în ce mai mult înă ă ă ă ă ă sine. îşi mas cu grij tâmplele, alinându-şi pu in durerea. Sim ind presiunea degetelor Hanneiă ă ţ ţ pe ale lui, b rbatul se l s pe spate şi închise ochii. Degetele femeii continuar s maseze şi să ă ă ă ă ă fr mânte. Ştia cu exactitate zonele pe care s insiste. Avusese parte de mult practic în ultimaă ă ă ă vreme.

— Cum te sim i? îi şopti ea, mişcându-şi degetele înainte şi-napoi, cu blânde e.ţ ţ— Bine, zise Lars, sim ind neliniştea din vocea femeii strecu- rându-i-se în suflet,ţ

instalându-se precum un musafir nepoftit.— Nu pari, replic ea, dezmierdându-i fruntea.ăMângâierea Hannei era minunat , îns Lars nu se putea relaxa din cauza tuturoră ă

întreb rilor ei nerostite. îi îndep rt nervos mâinile şi se ridic .ă ă ă ă— Am zis c sunt bine. Doar un pic obosit. Probabil astenia de prim var .ă ă ă— Astenia de prim var , repet Hanna, cu un zâmbet atât amar, cât şi ironic. Acum daiă ă ă

vina pe prim var ?ă ă88


Hanna r m sese tot în spatele canapelei.ă ă— Mda, pe ce naiba altceva aş mai putea da vina? Poate pe faptul c în ultima vreme amă

lucrat non-stop. Atât la carte, cât şi încercând s -i ajut pe idio ii ia din centrul comunitar s nuă ţ ă ă calce strâmb.

— Ce mod respectuos de a vorbi despre clien ii sau, mai bine zis, pacien ii t i. Nu le şi ziciţ ţ ă c i se par o adun tur de idio i? M gândesc c-ar fi un mod bun de-a înlesni terapia.ă ţ ă ă ţ ă

îi vorbi pe un ton incisiv; categoric, voia ca el s -i simt în ep tura. Lucas nu-i puteaă ă ţ ă în elege motivele. De ce nu-1 putea l sa în pace? Se întinse dup telecomand şi se afund înţ ă ă ă ă canapea, cu spatele la Hanna. Dup ce parcurse o vreme toate canalele, se opri laă emisiunea /eopardy* şi îşi test cunoştin ele, întrecându-se cu concuren ii. Ştia toateă ţ ţ r spunsurile corecte.ă

— Trebuie neap rat s lucrezi atât de mult? Şi cu emisiunea aia? întreb Hanna.ă ă ăîn aer atârnau greu toate lucrurile r mase nerostite.ă— Trebuie s am o ocupa ie, replic Lars, dorindu-şi ca ea s tac din gur .ă ţ ă ă ă ăUneori se întreba dac femeia îl în elegea câtuşi de pu in. Dac în elegea toate lucrurile peă ţ ţ ă ţ

care le f cuse de dragul ei. Se întoarse pentru a o privi.ă— Fac ceea ce trebuie s fac, Hanna. Ca întotdeauna. Ştii asta.ăPrivirile li se întâlnir pentru o clip . Apoi Hanna se întoarse şi plec . Lars se uit în urmaă ă ă ă

ei. Dup o vreme, auzi trântin- du-se uşa de la intrare.ăLa TV, emisiunea Jeopardy înc venea cu provoc ri. îns toate erau mult prea simpleă ă ă

pentru el.— Ei bine, ce p rere ave i despre emisiune pân în momentul de fa ?ă ţ ă ţăUffe desf cu zgomotos câte o bere pentru fiecare dintre fete, iar acestea le luar ,ă ă

chicotind.— Grozav , spuse blonda.ă— Da, grozav , veni şi r spunsul brunetei.ă ăCaile era conştient c nu prea avea chef de asemenea treburi în seara aceea. Uffe îl târâseă

cu for a spre dou dintre admiratoarele care-şi petreceau timpul prin fa a centrului comunitar,ţ ă ţ iar acum, Caile se afla în mijlocul unei vaste ofensive a şarmului. Sau, cel pu in, pe cât era înţ stare. Şarmul nu era tocmai punctul s u forte.ă

— Atunci, de cine v place mai mult?ăUffe o cuprinse de dup gât pe fata blond şi se apropie.ă ă— De mine, nu?O ciupi şi râse, primind drept replic un chicotit entuziasmat. încurajat, el continu :ă ă— Ei bine, nu prea e cine ştie ce concuren . Eu sunt singurul b rbat adev rat de pe-aici.ţă ă ăLu o înghi itur de bere direct din sticl , apoi f cu semn spre Caile.ă ţ ă ă ă— Individul sta, de exemplu. Un îngâmfat tipic de Stureplan, în niciun caz genul de b rbată ă

pentru nişte dr gu e ca voi. ia nu ştiu decât s scoat din portofel cârdul de credit al luiă ţ Ă ă ă t ticu'.ă

Fetele chicotir , iar el continu :ă ă— Mehmet, pe de alt parte...ăF cu semn spre acesta, care st tea întins pe pat şi citea o carte.ă ă— Un tip mai pu in îngâmfat nici c ve i putea g si. Un veritabil muncitor tuciuriu, de clasţ ă ţ ă ă

mijlocie. El e genul care ştie s dea din coate. îns nu poate fugi de adev r: c rni a suedez eă ă ă ă ţ ă cea mai bun .ă

îşi întinse bra ele, dup care încerc s -şi strecoare mâna pe sub puloverul blondei.ţ ă ă ă Aceasta îşi d du imediat seama de inten iile sale şi, dup ce privi neliniştit înspre camer , îiă ţ ă ă ă d du cu discre ie mâna la o parte. Pentru o clip , Uffe p ru nemul umit, dar îşi reveni de îndat .ă ţ ă ă ţ ă Avea s dureze ceva vreme pân ca fetele s uite de prezen a camerelor. îns dup aceea,ă ă ă ţ ă ă totul avea s mearg strun . elul s u în acele câteva s pt mâni, în cadrul emisiunii, era s seă ă ă Ţ ă ă ă ă distreze un pic prin aşternuturi. La naiba, dac f cea asta, avea s devin o legend . Pe insulă ă ă ă ă ă fusese la un pas de-a se întâmpla, asta dac puicu a aia jalnic din Jokkmoklc ar fi fost pu ină ţ ă ţ mai beat .ă

— Potoleşte-te, Uffe, hai s-o lu m uşurel.ăCaile se sim ea din ce în ce mai iritat.ţ— Cum adic , s-o lu m uşurel?ă ăUffe încerc din nou s -şi strecoare mâna, îns f r sor i de izbând .ă ă ă ă ă ţ ă

89


— Nu suntem aici ca s-o lu m uşurel. Şi eu care te credeam petrec re ul num rul unu! Sauă ă ţ ă eşti prea valoros ca s petreci altundeva, în afar de Stureplan?ă ă

Caile privi în jur, c utând sprijin din partea lui Mehmet, îns acesta p rea complet absorbită ă ă de romanul s u fantastic. înc o dat , Caile se sim i s tul de întreaga porc rie. Nici m car nuă ă ă ţ ă ă ă ştia de ce mersese la casting. Emisiunea Robinson fusese o treab , dar asta! S stea închisă ă acolo, cu to i rata ii ia! în mod ostentativ, el îşi puse c ştile în urechi şi se l s pe spate,ţ ţ ă ă ă ă ascultând muzic la iPod. Volumul ridicat opri p l vr geala lui Uffe, iar Caile îşi l s gândurile să ă ă ă ă ă ă zburde. Era cu neînduplecare atras înapoi în timp. începând cu amintirile cele mai vechi. Imagini din copil rie, granulare şi sacadate, de parc ar fi provenit de pe un film Super-8. El zbughind-oă ă drept în bra ele mamei. Mirosul p rului ei, amestecat cu aroma verii şi a ierbii. Sentimentul deţ ă securitate pe care îl avea în timp ce bra ele femeii îl înv luiau. îl v zu, de asemenea, pe tataţ ă ă râzând şi privindu-i dr g stos, dar aflându-se mereu pe picior de plecare, spre alte locuri.ă ă Niciodat nu avea timp s se opreasc şi s ia parte la îmbr işarea lor. Niciodat destul timpă ă ă ă ăţ ă pentru a mirosi p rul mamei. Aroma de şampon Timotei, pe care el şi-o amintea atât de bine.ă

Apoi filmul rul mai departe, pân când se opri asupra unei imagini mult mai clare.ă ă Focalizate din plin. Imaginea picioarelor ei, atunci când el deschise uşa dormitorului. Avea treisprezece ani. Trecuser mul i ani de când alergase în bra ele ei. Atât de multe lucruri seă ţ ţ petrecuser . Atât de multe se schimbaser .ă ă

îşi aminti c o strigase, oarecum iritat. O întrebase de ce nu-i r spundea. îns laă ă ă deschiderea uşii, sim ise t cerea copleşitoare şi un prim fior de ghea în stomac, care îi vesteaţ ă ţă necazuri. Se apropiase încetişor de ea. P rea cufundat în somn. Era întins pe spate, iar p rulă ă ă ă care odat , în copil rie, îi fusese lung, era acum t iat scurt. Fa a îi era br zdat de cute deă ă ă ţ ă ă oboseal şi am r ciune.ă ă ă

Pentru o clip , lui chiar i se p ruse c dormea. Un somn profund. Apoi v zu sticlu a goală ă ă ă ţ ă de medicamente, aruncat pe podea, lâng pat. îi c zuse din mân atunci când pastileleă ă ă ă începuser s -şi fac efectul, permi ându-i într-un final s evadeze din via a c reia nu îi maiă ă ă ţ ă ţ ă putea face fa .ţă

Din acea zi, el şi tat l s u au tr it al turi unul de cel lalt, într-o vr jm şie nerostit . Nu s-aă ă ă ă ă ă ă ă spus nimic în leg tur cu cele întâmplate. Nimic despre mutarea în cas a noii „fuste" a tatei, laă ă ă o s pt mân dup înmormântare. Nimeni nu ceruse adev rul despre vorbele aspre ce-oă ă ă ă ă împinseser pe mama lui spre acel ultim gest, nimeni nu comentase modul în care ea fuseseă aruncat deoparte, precum o hain veche.ă ă

în schimb, banii purtaser toate discu iile. De-a lungul anilor, se ajunsese la o datorieă ţ considerabil , o datorie a conştiin ei, care p rea s nu se mai termine. Caile acceptase banii, baă ţ ă ă chiar îi şi ceruse, f r îns a men iona ceea ce amândoi ştiau c este motivul adev rat ală ă ă ţ ă ă pl ilor: acea zi fatidic . Când t cerea înv luise întreaga locuin . Când el îşi strigase mama,ăţ ă ă ă ţă f r îns a primi un r spuns.ă ă ă ă

Filmul rul din nou apoi. îl absorbi, din ce în ce mai repede, pân când imaginile granulareă ă şi sacadate îi ap rur din nou în fa a ochilor. în amintirea sa, el gonea spre bra ele întinse aleă ă ţ ţ mamei.

— Aş vrea s stabilim o întâlnire pentru ora nou . în biroul lui Mellberg. îi po i anun a peă ă ţ ţ ceilal i?ţ

— Pari obosit; ai petrecut asear ?ăAnnika îl privi pe deasupra ochelarilor s i pentru computer. Patrik zâmbi, dar zâmbetul nu iă

se citi şi în privirea obosit .ă— Bine-ar fi. Nu, am stat treaz o jum tate de noapte, citind rapoarte şi documente. Iar staă ă

e şi motivul pentru care vreau s convoc o întâlnire.ăMerse c tre biroul s u şi se uit la ceas. Opt şi zece. Era obosit mort, iar ochii îl în epauă ă ă ţ

dup atâta citit şi prea pu in somn. îns avea cincizeci de minute pentru a-şi pune ordine înă ţ ă gânduri; dup care trebuia s le spun ce descoperiri f cuse.ă ă ă ă

Cincizeci de minute zburar mult prea repede. Când intr în biroul lui Mellberg, întreagaă ă echip era deja adunat . Luiă ă

Mellberg îi f cuse pe scurt un rezumat în diminea a aceea, în drum spre sec ie, pentru caă ţ ţ şeful s fie oarecum în tem . Ceilal i p reau nedumeri i.ă ă ţ ă ţ

— în ultimele zile, am pus un accent mult prea mare asupra anchetei uciderii lui Lillemor Persson, în detrimentul celeilalte anchete de care ne ocup m, cea a mor ii lui M rit Kaspersen.ă ţ ă

Patrik st tu lâng tabla alb , cu spatele spre biroul lui Mellberg, şi îşi privea colegii cu oă ă ă

90


min serioas . Nu lipsea nimeni. Ca de obicei, Annika adusese hârtie şi pix, pentru a lua noti e.ă ă ţ Martin st tea lâng ea, cu p ru-i roşcovan zbârlit. Pistruii s i luceau în contrast cu pielea alb ,ă ă ă ă ă iar b rbatul aştepta cu ner bdare ca Patrik s spun ce avea de spus. Lâng Martin st teaă ă ă ă ă ă Hanna, calm şi imperturbabil , dup cum ajunseser s se aştepte din partea ei, de-a lungulă ă ă ă ă celor dou s pt mâni pe care le petrecuse acolo. Aveau senza ia c era în sec ie de mult maiă ă ă ţ ă ţ mult timp. Gosta, ca de obicei, st tea în scaun, gârbovit. în priviri nu i se citea nicio sclipire deă interes; p rea c -şi doreşte s se afle în cu totul alt parte. îns aşa ar ta mereu Gosta când nuă ă ă ă ă ă se afla pe terenul de golf, gândi nervos Patrik. Pe de alt parte, Mellberg îşi aplec întregul trupă ă înainte, semn c era foarte atent. Ştia unde voia s ajung subalternul s u; nici m car el nuă ă ă ă ă putea ignora conexiunile descoperite de Patrik.

— Dup cum şti i, la început am considerat moartea lui M rit drept un accident. însă ţ ă ă ancheta legist şi autopsia au indicat altceva. Cineva a legat-o, i-a b gat cu for a un obiect înă ă ţ gur , apoi i-a turnat pe gât o cantitate mare de alcool, lucru care, apropo, a constituit şi cauzaă mor ii. Apoi f ptaşul sau f ptaşii i-au pus cadavrul în maşin şi au încercat s însceneze unţ ă ă ă ă accident. Mai mult de-atât nu ştim. Şi nici nu am depus cine ştie ce eforturi ca s afl m, de cândă ă acea... anchet de sub lupa presei ne-a sec tuit de toat energia. Drept urmare, ne-am alocată ă ă resursele într-un mod pe care, analizându-1 acum, îl g sesc cum nu se poate de regretabil. Dară n-are rost s ne turn m cenuş -n cap. Va fi nevoie s depunem eforturi mai mari, pentru aă ă ă ă încerca s recuper m timpul pierdut.ă ă

— Dar ai avut şi o pist temporar , începu s spun Martin.ă ă ă ăPatrik îl întrerupse, ner bd tor.ă ă— într-adev r, am g sit o posibil conexiune şi am urmat-o pân ieri.ă ă ă ăSe întoarse şi ridic mald rul de hârtii pe care-1 pusese pe biroul lui Mellberg.ă ă— Am mers ieri pân în Borâs şi m-am întâlnit cu un coleg pe nume Jan Gradenius.ă

Amândoi am participat acum doi ani la o conferin în Halmstad. Pe-atunci, el a men ionatţă ţ detaliile unui caz în care fusese implicat şi în care suspectase c victima fusese omorât , f ră ă ă ă îns a avea destule dovezi pentru a-şi confirma b nuielile. Mi s-a permis acces la toateă ă informa iile cu privire la anchet şi...ţ ă

Patrik f cu o pauz teatral şi privi spre mica adunare.ă ă ă— ... cazul respectiv pare s prezinte asem n ri remarcabile cu circumstan ele ce auă ă ă ţ

condus la moartea lui M rit Kaspersen. Victima ingerase, la rându-i, o cantitate impresionantă ă de alcool, o parte fiind prezent şi în pl mâni. Iar asta în ciuda faptului c victima nu beaă ă ă niciodat alcool, conform m rturiei persoanelor apropiate.ă ă

— Au existat aceleaşi dovezi fizice? întreb Hanna, cu o privire încruntat . Vân t i în jurulă ă ă ă gurii, resturi de band adeziv etc.?ă ă

Aici, Patrik se sc rpin în cap, frustrat.ă ă— Din nefericire, nu avem aceste informa ii. S-a presupus atunci c victima din cazulţ ă

respectiv, un b rbat de treizeci şi unu de ani, pe nume Rasmus Olsson, s-a sinucis, înghi ind maiă ţ întâi con inutul unei sticle de votc , apoi s rind de pe un pod. Aşadar, ancheta s-a bazat peţ ă ă acea presupunere. Şi nici nu au fost foarte exigen i în privin a dovezilor. îns exist fotografii deţ ţ ă ă la autopsie şi mi-a fost permis s le analizez. Din punctul de vedere al unui necunosc tor,ă ă p reau s existe urme de vân t i în jurul încheieturilor şi al gurii, îns i-am trimis pozele luiă ă ă ă ă Pedersen, pentru evaluare. Apoi am stat treaz toat noaptea, studiind materialul pe care mi l-auă dat, iar din punctul meu de vedere, o leg tur exist , f r doar şi poate.ă ă ă ă ă

— Aşadar, tu zici c mai întâi a fost omorât individul sta în Borâs, în urm cu câ iva ani,ă ă ă ţ dup care ucigaşul s-a hot rât s-o omoare pe M rit Kaspersen aici, în Tanumshede. Mie îmi pareă ă ă cam deplasat. Ce fel de conexiune exist între victime?ă

Patrik îi în elese scepticismul lui Gosta, îns chiar şi-aşa, acesta îl enerv . El era convins deţ ă ă existen a unei leg turi.ţ ă

— Asta va trebui s afl m, zise Patrik. M-am gândit s începem prin însemnarea tuturoră ă ă lucrurilor pe care le ştim, indiferent cât ar fi de pu ine, dup care poate vom reuşi s g simţ ă ă ă împreun o solu ie.ă ţ

Scoase capacul markerului şi tras o linie vertical pe mijlocul hârtiei de pe tabl .ă ă ă Deasupra uneia dintre coloane, scrise „M rit", iar deasupra celeilalte, „Rasmus".ă

— Aşadar, ce ştim despre victime? Sau, mai degrab , ce ştim despre M rit? Voi completaă ă eu informa iile despre moartea lui Rasmus Olsson, fiindc numai eu de in acces la ele. îns maiţ ă ţ ă târziu v voi da copii.ă

91


— Patruzeci şi trei de ani, zise Martin. Locuia împreun cu partenera ei, Kerstin, avea oă fiic de cincisprezece ani, avea propriul ei magazin.ă

Patrik not ceea ce-i spuse Martin, apoi se întoarse, cu mar- kerul în mân , aşteptând maiă ă mult.

— Abstinent de la alcool, zise Gosta, p rând vigilent pentru o clip .ă ăPatrik f cu semn spre el, cu emfaz , şi not în diagram „Abstinent de la alcool". Apoiă ă ă ă

scrise rapid informa iile corespunz toare în coloana lui Rasmus: treizeci şi unu de ani, celibatar,ţ ă f r copii, lucra într-un pet shop. Abstinent de la alcool.ă ă

— Interesant, zise Mellberg.— Altceva?— N scut în Norvegia, divor at , avea neîn elegeri cu fostul so , vanitoas ... dup careă ă ţ ă ţ ţ ă ă

Hanna ridic din mâini, semn c mai avea şi alte informa ii.ă ă ţPatrik scrise totul. Coloana lui M rit devenea mult mai lung decât cea a lui Rasmus. Patrikă ă

ad ug „vanitos" şi în coloana b rbatului; aflase asta din convorbirile cu persoane apropiate lui.ă ă ă Dup ce se gândi timp de o clip , el scrise „accident?" în partea lui M rit şi „suicid?" în parteaă ă ă lui Rasmus.

T cerea colegilor s i îi confirm faptul c nu prea mai avea ce s adauge, deocamdat .ă ă ă ă ă ă— Avem ceea ce par a fi doi indivizi foarte diferi i, care au fost omorâ i în acelaşi modţ ţ

straniu. Sunt de vârste diferite, sexe diferite, au slujbe diferite, situa ii casnice diferite; nu parţ s aib nimic în comun, în afar de faptul c amândoi erau antialcoolici.ă ă ă ă

— Antialcoolici, zise Annika. Mie asta aproape c -mi sun a religie. Din câte-am în eles,ă ă ţ M rit nu era implicat în niciun tip formal de religie; ea pur şi simplu nu bea alcool.ă ă

— Da, asta va trebui s afl m şi despre Rasmus. Având în vedere c acesta e singurulă ă ă numitor comun pe care-1 putem g si, n-avem decât s începem de aici. M gândeam ca Martină ă ă şi cu mine s mergem pân în Borâs, ca s vorbim cu mama lui Rasmus. Apoi tu, Gosta, o po iă ă ă ţ lua pe Hanna pentru a sta de vorb atât cu partenera lui M rit, cât şi cu fostul ei so . Afla i câtă ă ţ ţ pute i de multe cu privire la acea latur din via a ei legat de abstinen . Avea un motivţ ă ţ ă ţă special? F cea parte din vreo organiza ie? Orice lucru care ne-ar putea oferi un indiciu cu privireă ţ la posibila conexiune cu un celibatar din Borâs. De exemplu, unde a locuit înainte? A stat vreodat în zona Borâs?ă

Gosta îi arunc Hannei o privire epuizat .ă ă— B nuiesc c o putem rezolva în diminea a asta.ă ă ţ— Nicio problem , zise Hanna, f r îns a p rea câtuşi de pu in entuziasmat de sarcin .ă ă ă ă ă ţ ă ă— S-a întâmplat ceva? spuse Patrik, ar gos.ţă— Nu, absolut nimic, r spunse Hanna, p rând iritat . Doar c mi se pare cam vag. Aş vreaă ă ă ă

s avem mai multe indicii de la care s putem porni, ca s nu ajungem într-un punct mort.ă ă ă Adic , noi chiar putem concluziona c exist o leg tur ? Poate e doar o coinciden faptul c auă ă ă ă ă ţă ă murit în acelaşi fel. Având în vedere c nu exist nicio conexiune evident între victime,ă ă ă întreaga chestiune îmi pare uşor neclar . îns asta e doar p rerea mea.ă ă ă

D du din mâini într-un fel care indic faptul c şi ceilal i ar fi trebuit s -i dea dreptate.ă ă ă ţ ăPatrik îi r spunse t ios, pe un ton glacial, care nu p rea deloc s -1 caracterizeze.ă ă ă ă— Atunci cred c pentru moment ar trebui s - i p strezi opiniile pentru tine şi s - iă ă ţ ă ă ţ

îndeplineşti sarcina primit .ăîn timp ce p r si biroul lui Mellberg, el îi sim i pe ceilal i privindu-1 uimi i. Nu-i st tea înă ă ţ ţ ţ ă

fire s -şi piard cump tul. însă ă ă ăHanna atinsese un punct nevralgic. Dac instinctul s u îl ducea pe-o cale greşit ?ă ă ă— Da? zise Kristina, sorbindu-şi ceaiul cu o strâmb tur .ă ăSpre marea surprindere a Eric i, ea declarase c nu mai beaă ăcafea din cauza „stom celului sensibil", pe care-1 mângâie, oftând amarnic. De când o ştiaă

Erica, soacra ei, Kristina, fusese o mare b utoare de cafea, aşa c avea s fie interesant să ă ă ă vad cât de mult urma s dureze o asemenea decizie.ă ă

— Ea e dulcea a bunicii? Da,ţ ea e dulcea a bunicii, dr g laşa ei cea mic -mic , gânguriţ ă ă ă ă Kristina.

Maia o privi uluit pe Kristina. Uneori, Erica avea impresia c fiica sa p rea deja maiă ă ă inteligent decât mama-soacr , îns pân în momentul de fa , ea reuşise s p streze teoriaă ă ă ă ţă ă ă departe de urechile lui Patrik. Ca şi cum i-ar fi auzit gândurile, Kristina se întoarse c tre nora saă şi o sfredeli cu privirea.

92


— Aşadar, cum merge cu... nunta asta? zise ea, f r s mai gângureasc .ă ă ă ăRosti cuvântul „nunt " cu aceeaşi aversiune cu care ar fi pronun at „rahat de câine". Celă ţ

pu in, nu se aştepta s fie implicat în întreaga planificare.ţ ă ă— De minune. Mul umesc de întrebare, spuse Erica, oferindu-i cel mai încânt tor zâmbet alţ ă

s u.ăPe din untru, ea scuipa cele mai urâte, mai dezgust toare vorbe de ocar ce i-ar fi putută ă ă

trece prin minte. Pân şi un birjar i-ar fi invidiat bogatul vocabular.ă— în eleg, zise Kristina, ursuz .ţ ăErica sim i c întrebarea fusese lansat în speran a de a afla un detaliu cât de mic despreţ ă ă ţ

catastrofa iminent .ăAnna, care st tea pe margine şi observa amuzat interac iunea surorii sale cu mama-ă ă ţ

soacr , se hot rî s -i arunce un colac de salvare.ă ă ă— Totul merge foarte bine. Ba chiar am luat-o înaintea programului, nu-i aşa, Erica?Erica d du din cap, cu v dit mândrie. îns în clipa aceea, toate epitetele nerostite fură ă ă ă ă

înlocuite cu un mare semn de întrebare. Ce tot vorbea Anna acolo? înaintea programului? Cam exagerase. îns Erica nu-şi tr d confuzia. înv ase s -şi priveasc soacra ca pe un rechin. Maiă ă ă ăţ ă ă devreme sau mai târziu, la cel mai mic semn de sânge adulmecat de Kristina, cineva avea să r mân f r o mân . Sau un picior.ă ă ă ă ă

— Cum ve i face cu muzica? zise Kristina, încercând din nou s soarb din ceai.ţ ă ăErica lu o gur mare de cafea neagr ca smoala, apoi îşi flutur ceaşca pentru ca aromaă ă ă ă

s se împr ştie spre col ul mesei unde st tea Kristina.ă ă ţ ă— Am închiriat o forma ie din Fj llbacka. Se cheam Garage şi sunt foarte buni.ţ ă ă— în eleg, zise Kristina, cu o acreal nedeghizat . Aşadar, va fi te miri ce muzic pop, dinţ ă ă ă

aia de care ascult tineretul. Probabil c noi, ştia mai în etate, vom fi nevoi i s ne retragemă ă ă ţ ă mai devreme.

Erica sim i cum Anna o, lovea în gamb . Nici m car nu îndr znea s o priveasc , de fricţ ă ă ă ă ă ă s nu pufneasc în râs, cu toate c situa ia nu îi p rea atât de amuzant .ă ă ă ţ ă ă

— Ei bine, sper s v gândi i m car la lista de invita i. Nici n-aş putea s particip dac nuă ă ţ ă ţ ă ă vor fi invitate m tuşa Gota şi m tuşa Ruth.ă ă

— Serios? zise Anna cu inocen . Patrik trebuie s fie foarte apropiat de ele. A petrecutţă ă mult timp cu m tuşile sale pe vremea când era copil?ă

Kristina nu se aşteptase ca subiectul s declanşeze un atac atât de perfid.ă— P i, nu, n-aş putea spune asta...ăAnna o întrerupse, vorbind pe acelaşi ton candid:— Când le-a v zut Patrik ultima oar ? Nu-mi aduc aminte s le fi pomenit vreodat peă ă ă ă

m tuşile lui.ăCu o min încruntat , Kristina se v zu nevoit s capituleze.ă ă ă ă ă— B nuiesc c a fost acum mult vreme. Patrik avea vreo... zece ani, din câte îmiă ă ă

amintesc.— Atunci poate c ar trebui s p str m locurile pe lista de invita i pentru cineva pe careă ă ă ă ţ

Patrik s -1 fi v zut în ultimii dou zeci şi şapte de ani, zise Erica, for ându-se din greu s nu bată ă ă ţ ă ă palma cu sora sa.

— B nuiesc c oricum vei face cum vei pofti, replic iritat Kristina.ă ă ă ăîşi d du seama c respectivul punct de pe ordinea ei de zi putea fi considerat pierdut. îns ,ă ă ă

luând o nou înghi itur din ceaiul infect şi r mânând cu privirea a intit asupra Eric i, ea îiă ţ ă ă ţ ă ă servi lovitura de gra ie.ţ

— Sper ca Lotta s î i poat fi domnişoar de onoare!ă ţ ă ăErica o privi disperat pe Anna. Nici prin gând nu-i trecuse s o roage pe sora lui Patrik s -iă ă ă

fie domnişoar de onoare; bineîn eles c dorea ca Anna s joace rolul cu pricina. R mase t cută ţ ă ă ă ă ă pentru o vreme, gândindu-se cum s resping cea mai nou manevr a Kristinei. Apoi decise să ă ă ă ă dea pur şi simplu c r ile pe fa .ă ţ ţă

— Anna îmi va fi domnişoar de onoare, zise ea calm . Cât despre celelalte detalii cuă ă privire la nunt , vreau ca ele s fie o surpriz . Va trebui s aştep i pân în ziua nun ii.ă ă ă ă ţ ă ţ

Kristina deschise gura pentru a protesta, dar v zu lic rirea o elit din ochii Eric i şi se opri.ă ă ţ ă ă în schimb, se mul umi s bomb ne:ţ ă ă

— Ei bine, eu doar încercam s ajut. Doar atât. îns dac nu ave i nevoie de ajutorul meu,ă ă ă ţ atunci...

93


Erica nu spuse nimic. Doar d du din cap şi lu o nou gur de cafea.ă ă ă ăPatrik dormi tot drumul pân la Borâs. Era epuizat dup toate evenimentele din ultimeleă ă

s pt mâni; în plus, st tuse treaz toat noaptea, citind documentele lui Gradenius. Când se trezi,ă ă ă ă chiar înainte de Borâs, gâtul îi era în epenit r u, din cauza faptului c dormise cu capul rezematţ ă ă de geam. Cu o strâmb tur , îşi mas zona dureroas , clipind necontenit la vederea luminii.ă ă ă ă

— Ajungem în vreo cinci minute, zise Martin. Am vorbit cu Eva Olsson şi mi-a dat indica iiţ cum s ajungem acas la ea. Cred c suntem pe-aproape.ă ă ă

— Bine, încuviin Patrik, încercând s -şi adune gândurile, înainte de interviu.ţă ăMama lui Rasmus Olsson p ruse ner bd toare atunci când o sunaser . îi invitase s treacă ă ă ă ă ă

pe la ea şi s stea de vorb . „în sfârşit, cineva îmi va da ascultare", spusese femeia. Patrikă ă sper cu cea mai mare sinceritate c nu aveau s o dezam geasc .ă ă ă ă ă

Indica iile pe care i le d duse lui Martin erau excelente, aşa c nu trecu mult pân cândţ ă ă ă g sir blocul în care locuia. Ap sa- r pe butonul aferent apartamentului ei şi li se deschise uşaă ă ă ă blocului. De cum intrar pe palier, o uş se deschise, dou etaje mai sus. O femeie brunet ,ă ă ă ă minion , le f cu semn cu mâna. Se salutar , iar femeia îi conduse în sufragerie. Masa pe care leă ă ă aşez cafeaua era acoperit cu o fa de mas dantelat , unde aşteptau şerve ele elegante şiă ă ţă ă ă ţ furculi e pentru desert. Laptele se afla într-o can înalt , iar zah rul, într-un bol, cu cleştişori dinţ ă ă ă argint. Totul era atât de rafinat şi delicat, încât masa p rea a fi aranjat pentru o întâlnire laă ă ceai a p puşilor. Cinci feluri de foitaje erau, de asemenea, aranjate pe un platou mare dină por elan, decorat cu acelaşi model ca şi ceştile.ţ

— V rog, lua i loc, zise ea, ar tând spre canapeaua cu tapi erie înflorat .ă ţ ă ţ ăApartamentul era inundat de lumin . Fereastra din lemn triplu stratificat inea afară ţ ă

zgomotul traficului; unicul sunet era tic itul vechiului ceas de perete. Patrik recunoscuă elaboratul model aurit şi forma ceasului. Bunica sa avusese unul identic.

— Amândoi be i cafea? Dac nu, am ceai.ţ ăîi privi cu ner bdare. Voia într-atât de mult s le fac pe plac, încât îl atinse pe Patrik dreptă ă ă

Ia inim . Sim i c femeia nu primea foarte des vizitatori.ă ţ ă— Ne-ar pl cea nişte cafea, spuse el, zâmbind.ăîn vreme ce femeia le umplu cu grij ceştile, lui Patrik i se p ru c aceasta era la fel deă ă ă

mic şi delicat precum vasele pe care le manevra. Avea undeva între cincizeci şi şaizeci de ani,ă ă dup estim rile lui, îns era greu s spun cu siguran , din cauza aerului s u de eternă ă ă ă ă ţă ă ă triste e. De parc timpul ar fi stat în loc. în mod ciudat, femeia p ru s -i citeasc gândurile.ţ ă ă ă ă

— Au trecut aproape trei ani şi jum tate de la moartea lui Rasmus, zise ea.ăPrivi spre fotografiile expuse pe un secretaire masiv, aflat în cel lalt cap t al înc perii.ă ă ă

Patrik se uit , la rându-i, şi-l recunoscu pe b rbatul din pozele ataşate dosarului pe care i-1ă ă d duseă

Gradenius. îns circumstan ele în care fuseser surprinse acele imagini nu aveau aproapeă ţ ă nimic în comun cu cele în care fuseser f cute pozele din camer .ă ă ă

— îmi permite i s iau un foitaj? întreb Martin.ţ ă ăEva Olsson îşi mut privirea dinspre fotografii şi încuviin .ă ţă— Da, v rog, sim i i-v ca acas .ă ţ ţ ă ăMartin se întinse dup un foitaj şi îl puse pe farfuria aflat dinaintea sa. îl privi pe Patrik,ă ă

care inspir adânc, înainte de-a vorbi.ă— Dup cum v-am spus la telefon, mai arunc m o privire asupra cazului mor ii lui Rasmus.ă ă ţ— Da, în eleg, zise Eva, cu o scânteie de interes în ochi. Ceea ce m nedumereşte eţ ă

motivul pentru care arunc o privire mai atent tocmai poli ia din... Tanumshede, parc ? N-ară ă ţ ă trebui s fie poli ia din Borâs?ă ţ

— Da, teoretic aşa ar trebui s fie. îns ancheta de aici a fost închis , iar noi credem c amă ă ă ă g sit o leg tur cu un caz din districtul nostru.ă ă ă

— Un caz diferit? spuse Eva, surprins , oprindu-se cu ceaşca în dreptul buzelor.ă— Da, momentan nu pot intra în detalii, r spunse Patrik. îns ne-ar fi de mare ajutor dacă ă ă

ne-a i putea spune tot ce s-a întâmplat când a murit Rasmus.ţ— Ei bine... începu ea, dar apoi ezit .ăPatrik îşi d du seama c , indiferent cât aprecia faptul c moartea fiului s u era din nouă ă ă ă

investigat , perspectiva de a r scoli prin vechi amintiri o îngrozea pe femeie. îi d du timpă ă ă pentru a se reculege. Dup vreo câteva clipe, ea continu , îns cu un tremur uşor în voce.ă ă ă

— S-a întâmplat pe 2 octombrie, în urm cu trei ani, aproape trei ani şi jum tate.ă ă

94


Rasmus... locuia aici, cu mine. Nu reuşise s -şi cl deasc propriul s u c min. Mergea la muncă ă ă ă ă ă în fiecare zi, începând cu ora opt. Avea slujba aceea de opt ani şi se în elegea bine cu toatţ ă lumea. Erau foarte dr gu i cu el.ă ţ

Femeia zâmbi, amintindu-şi.— Mereu venea acas la ora trei. Niciodat nu întârzia mai mult de zece minute. Niciodat .ă ă ă

Apoi...Vorbele o înecar , îns ea continu .ă ă ă— Apoi, s-a f cut brusc trei şi un sfert, apoi trei şi jum tate, iar într-un final, patru. Deja îmiă ă

d dusem seama c ceva nu era în regul . Ceva se întâmplase. Şi am sunat de îndat la poli ie,ă ă ă ă ţ îns ei... ei nu m-au ascultat. Mi-au zis doar c probabil avea s se întoarc în curând, c era omă ă ă ă ă în toat firea şi c nu puteau s -1 dea deja disp rut, nu pe motive aşa de neîntemeiate. Exactă ă ă ă aşa s-au şi exprimat, „nu pe motive aşa de neîntemeiate". Personal, eu nu cred s existe nişteă motive mai întemeiate decât intui ia unei mame, îns ce ştiu eu?ţ ă

Le arunc un zâmbet obosit.ă— Cât... cât de mult ajutor necesita Rasmus în via a de zi cu zi? spuse Martin pe un tonţ

evaziv, încercând s g seasc modul potrivit pentru a-şi exprima nel murirea.ă ă ă ă— Vre i s spune i, în ce grad de retardare se afla? zise Eva direct, iar Martin d du din cap,ţ ă ţ ă

şov itor.ă— La început, nu avea deloc nevoie de ajutor. Rasmus a avut note mari la majoritatea

materiilor şi, în plus, împ r eam cu el treburile casei. Am fost numai noi doi, înc de la bună ţ ă început.

Ea zâmbi din nou, un zâmbet care era atât dr g stos, cât şi amar, iar Patrik fu nevoit s -şiă ă ă mute privirea.

— A început s se... schimbe dup accidentul auto în care a fost implicat la vârsta deă ă optsprezece ani. A suferit o lovitur la cap şi s-a schimbat pe vecie. Nu putea s se îngrijească ă ă singur, nu putea s -şi planifice via a sau s se mute de acas , ca b ie ii de vârsta lui. A r masă ţ ă ă ă ţ ă aici, cu mine. Şi ne-am croit împreun un trai. Un trai bun; cred c şi eu, şi Rasmus eram deă ă aceeaşi p rere. în orice caz, mai bine de-atât nici c ne-am fi putut descurca, având în vedereă ă circumstan ele. Bineîn eles c avea şi momente mai întunecate, îns am trecut peste eleţ ţ ă ă împreun .ă

— Acele „momente mai întunecate" sunt motivul pentru care poli ia n-a considerat c aţ ă fost vorba de o crim , am dreptate?ă

— Da. Rasmus a încercat odat s se sinucid . La doi ani dup accident. în clipa în care şi-ă ă ă ăa dat seama cât de mult se schimbase şi c nimic nu avea s mai fie vreodat la fel. îns l-amă ă ă ă g sit la timp. Şi mi-a promis s nu mai încerce niciodat . Ştiu c şi-a inut cuvântul.ă ă ă ă ţ

Privi întâi spre Patrik, apoi spre Martin.— Aşadar, ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat în ziua mor ii lui? întreb Patrik cu precau ie.ţ ă ţSe întinse dup o tart cu alune de p dure şi migdale. Stomacul lui protesta, dându-i deă ă ă

în eles c trecuse de ora prânzului, îns el se gândi c probabil ar fi reuşit s -şi in foamea înţ ă ă ă ă ţ ă frâu cu ajutorul zah rului.ă

— Au sunat la uş . Cu pu in înainte de ora opt. Am ştiut de îndat ce i-am v zut.ă ţ ă ăDoamna Olsson lu şerve elul şi îşi îndep rt cu grij o lacrim ce-i cursese pe obraz.ă ţ ă ă ă ă— Mi-au zis c l-au g sit pe Rasmus. C a s rit de pe un pod. P rea... p rea atât deă ă ă ă ă ă

absurd. El n-ar fi f cut niciodat aşa ceva. Şi au zis c se p rea c b use mult înainte de asta.ă ă ă ă ă ă Dar asta chiar nu avea niciun sens. Rasmus nu punea gura pe alcool. Nu putea, nu şi după accident. Nu, totul era greşit, iar eu le-am spus. Dar nimeni nu m-a crezut.

îşi plec privirea, apoi îşi mai şterse o lacrim .ă ă— Dup o vreme au închis ancheta, clasând cazul drept sinucidere. îns eu l-am sunat peă ă

inspectorul Gradenius la intervale regulate, ca s nu uite. Am impresia c m-a crezut. M cară ă ă par ial. Iar acum a i ap rut voi.ţ ţ ă

— Da, zise Patrik, adâncit în gânduri. Acum am ap rut noi.ăŞtia prea bine cât de greu le era membrilor familiei s accepte ideea suicidului. Ştia cumă

c utau cu înfrigurare orice motiv, câtuşi de mic, pentru a explica decizia persoanei iubite de a-iă p r si de bun voie şi de-a le cauza o asemenea suferin . Deseori, ei ştiau, în sinea lor, că ă ă ţă ă fusese sinucidere. îns de data aceea, Patrik înclina s dea crezare spuselor mamei. Povestea eiă ă ridica la fel de multe întreb ri precum moartea lui M rit, iar instinctul s u îi spunea c leg turaă ă ă ă ă dintre cele dou era tot mai mare.ă

95


— Mai ave i lucrurile din camera lui? întreb el brusc.ţ ă— Da, fireşte, r spunse Eva, ridicându-se în picioare.ăP rea a fi recunosc toare pentru momentul de întrerupere.ă ă— Am l sat locul neatins, în tot acest timp. Ar putea p rea... sentimental, îns numai atâtă ă ă

mi-a r mas de la Rasmus. Uneori intru, stau pe marginea patului şi-i vorbesc. îi spun cum mi-aă mers în ziua aceea, cum e vremea, ce se mai întâmpl prin lume. Ce b trânic prostu , nu-iă ă ă ţă aşa? zise ea cu un râs ce-i lumin întregul chip.ă

Patrik îşi d du seama c probabil fusese tare dr gu , în tinere e. Nu frumoas , dară ă ă ţă ţ ă dr gu . O Eva tân r , inându-şi bebeluşul în bra e. Fa a radiindu-i fericire, cu toate c trebuiaă ţă ă ă ţ ţ ţ ă s fi fost dificil, de una singur , cu un bebeluş. Mai ales pe vremurile acelea.ă ă

— Iat-o, zise Eva, conducându-i într-o odaie de la cap tul holului.ăCamera lui Rasmus era la fel de elegant şi ordonat precum restul apartamentului. Dară ă

avea o atmosfer proprie. Era evident c el însuşi o decorase.ă ă— îi pl ceau animalele, zise Eva cu mândrie, aşezându-se pe pat.ă— îmi dau seama, spuse Patrik, râzând.Peste tot erau imagini cu animale. Avea perne cu animale, o cuvertur cu animale, iar peă

podea, un covor mare, cu impri- meu de tigru.— Visul lui era s lucreze ca îngrijitor la zoo. To i ceilal i b ie i voiau s se fac pompieriă ţ ţ ă ţ ă ă

sau astronau i, dar Rasmus voia s fie îngrijitor la zoo. M-am gândit c va trece de faza asta,ţ ă ă îns el era foarte hot rât. Cel pu in, pân când...ă ă ţ ă

Vocea i se stinse. îşi drese glasul şi-şi l s mâna s alunece peste cuvertur .ă ă ă ă— Dup accident, înc era pasionat de animale. A fost un dar de la Dumnezeu faptul c i s-ă ă ă

a permis s lucreze într-un pet shop. îşi iubea slujba, ba chiar se şi pricepea. Era responsabil cuă hr nitul animalelor şi cur atul cuştilor şi acvariilor. Şi se mândrea cu munca lui.ă ăţ

— Am putea arunca o privire?Eva se ridic .ă— Desigur. Şi întreba i-m ce vre i, numai v rog s face i tot posibilul s ne readuce iţ ă ţ ă ă ţ ă ţ

liniştea, mie şi lui Rasmus.Femeia p r si camera, iar Patrik f cu un schimb de priviri cu Martin. Cuvintele erau deă ă ă

prisos. Amândoi sim eau pe umeri acea responsabilitate grea. Nu voiau s -i spulbere speran eleţ ă ţ mamei lui Rasmus, dar era imposibil s -i promit c ancheta lor avea s duc undeva. îns chiară ă ă ă ă ă şi-aşa, ei inten ionau s -şi dea toat silin a.ţ ă ă ţ

— Eu m uit prin sertare, tu caut în dulapuri, spuse Patrik, tr gând sertarul de sus ală ă ă biroului.

Martin se îndrept spre peretele de care st teau lipite dulapurile simple, albe.ă ă— C ut m ceva anume?ă ă— Sincer s fiu, n-am idee, zise Patrik. Orice ne-ar putea oferi un indiciu despre posibilaă

conexiune dintre Rasmus şi M rit.ă— în regul , oft Martin.ă ăîşi d du seama c şi-aşa era greu s g seasc ceva atunci când ştiau ce caut ; vân toareaă ă ă ă ă ă ă

dup un lucru necunoscut şi in- determinabil era o sarcin aproape imposibil .ă ă ăTimp de o or , cercetar fiecare col işor al camerei lui Rasmus. Nu g sir nimic care s leă ă ţ ă ă ă

trezeasc interesul. Absolut nimic. Demoraliza i, se întoarser la Eva, care treb luia prină ţ ă ă buc t rie. îi întâmpin în prag.ă ă ă

— Mul umim c ne-a i l sat s ne uit m în camera lui Rasmus.ţ ă ţ ă ă ă— Pentru nimic, zise ea, privindu-i cu o expresie plin de speran . A i g sit ceva?ă ţă ţ ăT cerea poli iştilor îi r spunse la întrebare, iar n dejdea îi fu înlocuit de mâhnire.ă ţ ă ă ă— Ceea ce c ut m noi e o conexiune cu victima din districtul nostru. O femeie pe numeă ă

M rit Kaspersen. V sun cunoscut? E posibil ca Rasmus s o fi întâlnit pe undeva?ă ă ă ăEva se gândi, îns apoi d du din cap.ă ă— Nu, nu cred. Nu recunosc numele.— Singura leg tur aparent pe care am g sit-o a fost c nici M rit nu punea gura peă ă ă ă ă ă

alcool şi, cu toate acestea, în clipa mor ii avea o cantitate considerabil de alcool în sânge.ţ ă Rasmus nu f cea parte din vreo asocia ie pentru temperan , nu? întreb Martin.ă ţ ţă ă

Eva d du iar din cap.ă— Nu, nicidecum.Ezit pentru o clip , dup care spuse:ă ă ă

96


— Nu, nu apar inea niciunei grup ri de acel gen.ţ ă— în regul , zise Patrik. V mul umim pentru ajutor, vom p stra leg tura. Sunt sigur că ă ţ ă ă ă

vom avea şi alte întreb ri.ă— Suna i-m seara, dac dori i. Sunt mereu acas atunci.ţ ă ă ţ ăPatrik fu nevoit s -şi înfrâneze impulsul de a face câ iva paşiă ţînainte şi de-a o îmbr işa cu putere pe acea femeie micu , cu ochi trişti şi cafenii, ca deăţ ţă

veveri .ţăTocmai când se preg teau s mearg spre uşa de la intrare, ea îi opri.ă ă ă— Sta i, mai e ceva care s-ar putea s v intereseze.ţ ă ăSe întoarse pe-un c lcâi şi intr în dormitorul s u. Dup o clip , femeia se întoarse.ă ă ă ă ă— Acesta e rucsacul lui Rasmus. îl avea mereu cu el. îl avea cu el şi când...Vocea i se frânse.— N-am fost în stare s -1 scot din punga în care era când l-am primit înapoi de la poli ie.ă ţEva îi întinse lui Patrik punga transparent de plastic cu rucsacul.ă— Haide i, lua i-1 cu voi. Poate con ine ceva de interes.ţ ţ ţCând uşa se închise în urma lor, Patrik r mase cu punga înămân . Privi rucsacul. îl recunoscu din pozele f cute la fa a locului, acolo unde muriseă ă ţ

Rasmus. Ceea ce nu fusese vizibil în fotografii, acestea fiind f cute seara, era faptul c peteă ă mici şi întunecate acopereau toat suprafa a rucsacului. Patrik îşi d du seama c era vorba deă ţ ă ă sânge uscat. Sângele lui Rasmus.

în timp ce vorbi la telefonul mobil, ea r sfoi ner bd toare prin carte.ă ă ă— Da, o am aici.— Dar cât sunte i dispuşi s pl ti i?ţ ă ă ţ— Numai atât? spuse ea, încruntându-se, dezam git .ă ă— Dar sunt chestii de calitate. A i putea scoate un întreg sezon.ţ— Nu, atunci mai degrab îl sun pe H nt.ă ă— în regul , zece mii sunt de-ajuns. Pot s -1 aduc mâine. îns banii trebuie s -mi intre înă ă ă ă

cont pân atunci, altminteri în elegerea pic .ă ţ ăTina închise mul umit clapeta telefonului s u mobil. Plec dinspre centrul comunitar şi seţ ă ă ă

aşez pe un bolovan, ca s citeasc . Nu apucase s o cunoasc pe B rbie. De altminteri, nici nuă ă ă ă ă ă dorise. Dar îi p rea un pic ciudat s -i p trund aşa în gânduri. R sfoi paginile jurnalului, citindă ă ă ă ă cu nesa . Deja îşi putea imagina cum aveau s arate pasajele în edi ia de sear , cu p r ile celeţ ă ţ ă ă ţ mai bune subliniate. Ceea ce o exaspera cel mai mult cu privire la jurnal era c B rbie nu fuseseă ă atât de proast precum o crezuse ea. Gândurile şi observa iile erau bine formulate, ba chiară ţ spirituale, pe alocuri. îns Tina se încrunt când ajunse la partea care o convinsese s -1 vândă ă ă ă ziarelor de scandal. Fireşte c mai întâi avea s rup acea pagin . Scria în felul urm tor:ă ă ă ă ă

Am ascultat azi când Tina şi-a interpretat cântecul îl va cânta disear , în centrulă comunitar. Biata Tina. Nu realizeaz cât de oribil sun . M întreb cum se poate întâmpla aşaă ă ă ceva; cum de ceva care sun atât de r u pentru al ii îi poate suna atât de bine persoanei careă ă ţ cânt ? Fiindc pe asta e bazat întregul concept al emisiuniiă ă Idol, aşa c poate n-ar trebui să ă par atât de straniu. Clar c persoana care i-a b gat în cap faptul c poate deveni cânt rea aă ă ă ă ă ţă fost mama ei. Trebuie s fi fost complet afon . Asta e singura explica ie pe care o pot g si. însă ă ţ ă ă nu m las inima s -i spiui Tinei. Aşa c îi cânt în strun , deşi am senza ia c îi fac ună ă ă ă ă ţ ă deserviciu. Vorbesc cu ea despre cariera ei muzical , despre tot succesul pe care-l va avea,ă despre toate concertele, toate turneele. îns m simt de rahat pentru c o mint în fa . Biataă ă ă ţă Tina.

Furioas , Tina smulse pagina şi o f cu buc i-buc ele. C ea nenorocit ! Dac existaseă ă ăţ ăţ ăţ ă ă vreodat un moment când s -i fi p rut r u c B rbie murise, acesta disp ruse de mult.ă ă ă ă ă ă ă Nenorocita c p tase ceea ce merita! N-avea habar despre ce vorbea. Tina zdrobi buc elele deă ă ăţ hârtie cu c lcâiul, în pietriş.ă

Apoi d du la partea care-o surprinsese. Pe una dintre paginile scrise la pu in timp dup ceă ţ ă ajunsese în Tanum, B rbie notase:ă

El are ceva familiar. Nu ştiu ce anume. Am senza ia c mintea-mi zboar cu vitezţ ă ă ă maxim , încercând s g seasc ceva ascuns l untric. Dar pur şi simplu nu ştiu ce ar putea fi.ă ă ă ă ă Ceva legat de felul în care se mişc . De felul în care vorbeşte. Ştiu c am mai v zut astaă ă ă undeva, dar nu-mi dau seama unde. Tot ce ştiu e c simt o nelinişte care se înr ut eşte pe ziă ă ăţ ce trece. Ca şi etan ceva mi-ar întoarce stomacul pe dos, ceva pe care nu-l pot opri, decât

97


atunci când voi afla.în ultima vreme, m-am gândit aşa de mult la tata. Nu ştiu de ce. Am crezut c mi-amă

închis de mult partea aceea a memoriei. E mult prea dureros s -mi amintesc. E mult preaă dureros s -i v d zâm- betid, s -i aud vocea morm it şi s -i simt degetele pe frunte, ca atunciă ă ă ă ă ă când îmi netezea pârul şi m s ruta de noapte bun . Noapte de noapte. Mereu o s rutare peă ă ă ă frunte şi una pe vârful nasului. îmi amintesc asta acum. Pentru prima oar de ani de zile, mi-oă pot aminti. Iar pe mine m v d cumva din afar . V d ce mi-am f cut, ce i-am l sat pe al ii s -miă ă ă ă ă ă ţ ă fac . V d acum privirea tatei deasupra mea. îi v d confuzia, dezam girea. Lillemor ă ă ă ă asae departe acum. S-a ascuns undeva în spatele întregii anxiet i, şi a perhidrolului, şi a groazei, şiăţ a siliconului. Am îmbr cat un costum de bal mascat, înd r tul c mia s m pot ascunde. Astfelă ă ă ă ă ă încât ochii tatei s nu m afle, s nu m priveasc . Era mult prea dureros s -mi amintesc cumă ă ă ă ă ă m privea. Cum, timp de mul i ani, am fost doar noi doi, împreun , într-un ad post c lduros.ă ţ ă ă ă Siîigurul mod de a supravie ui gerului ce-a urmat a fost s uit c ldura. îns acum o pot sim i dinţ ă ă ă ţ nou. Mi-o amintesc. O simt. Iar ceva m cheam . Tata încearc s -mi spun ceva. De-aş şti ceă ă ă ă ă anume. îns e ceva legat de el. M car atâta ştiu.ă ă

Tina citi de mai multe ori paragraful respectiv. Ce naiba tot spunea B rbie acolo?ă Recunoscuse pe cineva în Tanum? Curiozitatea îi fu stârnit . îşi prinse p rul lung şi negru într-oă ă coad ce-i atârn peste un um r. Cu jurnalul în poal , îşi aprinse o igar şi trase de câteva oriă ă ă ă ţ ă în piept, înainte de a-şi continua lectura. Exceptând partea pe care tocmai o citise, altceva nu îi mai capt interesul. Câteva descrieri ale felului în care-i vedea B rbie pe ceilal i concuren i,ă ă ţ ţ câteva gânduri legate de viitor, aceeaşi plictiseal pe care cu to ii începeau s-o simt , cu privireă ţ ă la via a de zi cu zi. Pentru o clip , Tinei îi trecu prin minte gândul c poli ia s-ar fi putut ar taţ ă ă ţ ă interesat de jurnal. îns v zu apoi buc ile de pagin rupte şi respinse acea idee. Avea să ă ă ăţ ă ă savureze imaginea gândurilor personale ale lui B rbie, scrise cu litere de-o şchioap , în toateă ă ziarele. Aşa îi trebuia acelei nenorocite mincinoase şi ipocrite.

Cu coada ochiului, îl v zu pe Uffe îndreptându-se c tre ea. F r îndoial c voia s -i ceară ă ă ă ă ă ă ă o igar . Se gr bi s -şi îndese jurnalul în hain şi s adopte o expresie nonşalant . Eraţ ă ă ă ă ă ă descoperirea ei şi nu inten iona s o împart cu nimeni.ţ ă ă 6

Tânjea tot mai mult dup lumea exterioar . Uneori, femeia le permitea s alerge prină ă ă iarb , îns doar pentru scurte perioade. Şi mereu cu o privire neliniştit , ce-l f cea s se uite cuă ă ă ă ă grij dup monştrii despre care ea îi spusese c se ascundeau primprejur, monştrii de careă ă ă numai ea îi putea proteja.

îns era minunat, în ciuda terorii. Faptul c puteau sim i razele soarelui înc lzindu-leă ă ţ ă pielea şi iarba g dilându-le t lpile picioarelor. Erau în extaz, iar uneori, nici m car Ea nu seă ă ă putea ab ine din râs, privindu-i cum goneau f r int . Odat , se şi jucase de-a prin- selea cu eiţ ă ă ţ ă ă şi se t v liser împreun prin iarb . în acele clipe, el sim ise o fericire pur , autentic . Dară ă ă ă ă ţ ă ă sunetul unei maşini în dep itare o f cuse s se ridice şi, cu team în priviri, s -i strige înapoi înă ă ă ă ă cas . Fuseser nevoi i s alerge ca vântul şi ca gândull Şi, urm ri i de teroarea f r nume, eiă ă ţ ă ă ţ ă ă d duser buzna pe uş , apoi sus, în camera lor. Ea fugise în urma lor, z vorând toate uşileă ă ă ă casei. Apoi se îngr m diser în odaie, cuprinzându-se în bra e, tremurând, într-un mald ră ă ă ţ ă însufle it, pe podea. Le promisese întrima c nimeni nu avea s -i ia de-acolo. C nimeni nu aveaţ ă ă ă s . le mai poat face r u vreodat .ă ă ă ă

El o crezuse. îi era recunosc tor pentru c îi proteja, ca iui. ultim avanpost, împotrivaă ă tuturor celor care le voiau r ul. Dar în acelaşi timp, nu putea s nu râvneasc s se întoarcă ă ă ă ă afar . La razele soarelui. La iarba de sub t lpi. La libertate.ă ă

Gosta arunc pe ascuns o privire spre Hanna, în vreme ce mergeau acas la Kerstin. îşiă ă d du seama c , într-un timp surprinz tor de scurt, Hanna Kruse îl vr jise pe de-a-ntregul. Nu înă ă ă ă vreun mod pervers; era mai degrab un sentiment p rintesc. De asemenea, Hanna îi aminteaă ă mult de r posata lui so ie, pe vremea când aceasta era tân r . Avusese aceeaşi înf işare, cuă ţ ă ă ăţ p r blond şi ochi albaştri şi, întocmai ca Hanna, fusese minion , dar puternic . Totuşi, eraă ă ă evident c a sta de vorb cu persoanele apropiate victimei nu reprezenta una dintre sarcinileă ă preferate ale Hannei. Cu coada ochiului, Gosta îi v zu f lcile încleştate şi fu nevoit s se ab ină ă ă ţ ă din a-i pune liniştitor o mân pe um r. Ceva îi spunea c femeia nu ar fi apreciat asta. Ba chiară ă ă s-ar fi putut trezi cu un croşeu de dreapta din partea ei.

Sunaser din timp pentru a o anun a pe Kerstin c urmau s vin , iar când femeia leă ţ ă ă ă deschise uşa, Gosta îşi d du seama c aceasta f cuse un duş scurt înainte ca ei s ajung . Fa aă ă ă ă ă ţ nu avea nici urm de machiaj şi exprima aceeaşi resemnare pe care el o mai v zuse înă ă

98


numeroase rânduri. Era o expresie ce ap rea pe chipurile persoanelor apropiate victimeloră atunci când şocul cel mai puternic se domolea, f când durerea mult mai t ioas şi mai acut .ă ă ă ă Abia în clipele acelea conştientizau inevitabilul.

— Intra i, spuse Kerstin, iar Gosta observ c tenul ei c p tase acea paloare verzuie aţ ă ă ă ă cuiva care a stat prea mult între patru pere i.ţ

îns Hanna p ru de neclintit atunci când cei doi se aşezar la masa din buc t rie.ă ă ă ă ă Apartamentul era curat şi ordonat, îns avea un aer cam închis, confirmându-i lui Gostaă impresia c probabil femeia nu mai ieşise de la moartea lui M rit. Se întreb cum f cea rost deă ă ă ă mâncare, dac avea pe cineva care s -i aduc provizii. Ca şi cum i-ar fi r spuns direct laă ă ă ă întrebare, femeia deschise frigiderul ca s scoat nişte lapte pentru cafea, iar o scurt privire îiă ă ă confirm lui Gosta faptul c era bine aprovizionat. De asemenea, Kerstin le puse în fa nişteă ă ţă chifle ce p reau a fi de la brut rie, aşadar cineva o ajuta la cump r turi.ă ă ă ă

— Avem nout i? zise ea când se aşez , sleit de puteri.ăţ ă ăP rea c întrebase asta doar pentru c aşa trebuia, nu fiindc îi p sa. Acela era un altă ă ă ă ă

efect al confrunt rii cu nemiloasa realitate. în elesese c M rit era dus pe vecie.ă ţ ă ă ă Conştientizarea putea eclipsa pentru o vreme dorin a intens de a c p ta un r spuns, oţ ă ă ă ă explica ie. îns lucrurile puteau varia mult, dup cum înv ase şi Gosta în cei aproape patruzeciţ ă ă ăţ de ani de experien . Pentru unele persoane dragi victimei, c utarea unei explica ii deveneaţă ă ţ mai important decât orice altceva, îns de regul , în cele mai multe cazuri, acesta nu eraă ă ă decât un mod de a amâna recunoaşterea şi acceptarea adev rului. Le fusese dat s întâlnească ă ă rude care tr iser în negare, timp de mul i ani, uneori chiar şi pân când îşi g seau ei înşişiă ă ţ ă ă sfârşitul. Kerstin nu f cea parte din acea categorie. Ea înfruntase moartea lui M rit, iar conflictulă ă respectiv p rea s-o fi sec tuit de toat energia.ă ă ă

Le turn cu încetinitorul cafeaua.ă— M scuza i, mi se pare c unul dintre dumneavoastr ar fi preferat ceai, spuse ea,ă ţ ă ă

confuz .ăGosta şi Hanna d dur din cap. Pentru o clip , r maser t cu i, pân când Gosta r spunseă ă ă ă ă ă ţ ă ă

într-un final la întrebarea lui Kerstin.— Da, am c p tat nişte piste pe care le urm m în clipa de fa .ă ă ă ţăSe opri, nesigur cât de mult s -i divulge. Hanna preluă ăconducerea.— Informa iile indic spre o conexiune cu alt crim . în Borâs.ţ ă ă ă— Borâs? exclam Kerstin, iar pentru prima oar de la sosirea lor acolo, cei doi v zur înă ă ă ă

ochii femeii o scânteie de interes. Dar... nu în eleg. Borâs?ţ— Da, şi pe noi ne-a surprins, zise Gosta, întinzându-se dup o chifl . Iar acesta e motivulă ă

pentru care ne afl m aici. Ca s vedem dac exist vreo leg tur între M rit şi victima dină ă ă ă ă ă ă Borâs.

— Ce... cine?Kerstin privea neîncetat de la unul la altul, apoi îşi d du p rul pe dup urechea dreapt .ă ă ă ă— Era un b rbat de vreo treizeci de ani. Se numea Rasmus Olsson. A murit acum trei ani şiă

jum tate.ă— Dar nu i-au solu ionat cazul?ţGosta îi arunc o privire Hannei.ă— Nu, poli ia de acolo a hot rât c a fost vorba de sinucidere. Existau anumite indicii cumţ ă ă

c ...ăGosta îşi l s propozi ia neterminat şi ridic brusc din mâini.ă ă ţ ă ă— Dar M rit nu a locuit niciodat în Borâs. Cel pu in, nu din câte ştiu eu. îns poate-ar fiă ă ţ ă

bine s verifica i şi cu Ola.ă ţ— Bineîn eles c va fi nevoie s discut m şi cu el, zise Hanna. Dar nu exist nicio leg turţ ă ă ă ă ă ă

de care s şti i cumva şi dumneavoastr ? O asem nare const în faptul c — spuse Hannaă ţ ă ă ă ă ezitând — în momentul decesului, amândou victimele fuseser obligate s bea cantit iă ă ă ăţ impresionante de alcool, asta în ciuda faptului c erau antialcoolice. M rit nu f cea cumva parteă ă ă din vreo asocia ie pentru temperan , nu? Sau nu era cumva membr a vreunei congrega iiţ ţă ă ţ religioase?

Kerstin râse, iar zâmbetul îi adusese o urm de culoare în obraji.ă— M rit? Religioas ? Nu, aş fi aflat dac era aşa. Mereu ne duceam la slujba de Cr ciun,ă ă ă ă

îns probabil c atunci era singura dat când punea piciorul în biserica de aici, din Fj llbacka.ă ă ă ă

99


Era ca mine. Nu avea convingeri religioase, de niciun fel, dar cu toate astea, îşi p strase o parteă din credin ele copil riei şi recunoştea existen a unei for e mai puternice. Cel pu in, aşa sper,ţ ă ţ ţ ţ acum mai mult ca oricând, ad ug ea încet.ă ă

Nici Hanna, nici Gosta nu spuser o vorb . Hanna privi în jos, iar lui Gosta i se p ru c -iă ă ă ă vede ochii umezindu-se. O în elese. Chiar dac trecuser ani de zile de când el însuşi plânseseţ ă ă de fa cu cei n p stui i de soart . îns erau acolo pentru a-şi face datoria, aşa c Gostaţă ă ă ţ ă ă ă continu , precaut:ă

— Iar numele Rasmus Olsson nu v spune nimic?ăKerstin d du din cap şi îşi înc lzi palmele deasupra ceştii de cafea.ă ă— Nu, n-am mai auzit niciodat numele acesta.ă— Atunci nu v vom mai re ine. V rug m s ne suna i dac v aminti i ceva.ă ţ ă ă ă ţ ă ă ţGosta se ridic , iar Hanna îi urm exemplul. P rea uşurat .ă ă ă ă— în orice caz, vom p stra leg tura, zise Kerstin, f r s se ridice.ă ă ă ă ăAjuns în prag, Gosta nu rezist şi se întoarse, spunându-i:ă— Du-te şi f o plimbare, Kerstin. Vremea e aşa de frumoas . Iar tu ai nevoie de pu in aeră ă ţ

proasp t.ă— Acum parc o aud pe Sofie, r spunse Kerstin, zâmbind din nou. îns ştiu c ave iă ă ă ă ţ

dreptate. Poate c voi face o plimbare în dup -masa asta.ă ă — Bun, zise Gosta, închizând uşa.Hanna nu-1 privi, ci se îndrept deja spre sec ia de poli ie.ă ţ ţPatrik aşez cu grij pe birou punga de plastic în care se g sea rucsacul. Nu ştia dac eraă ă ă ă

nevoie s -şi pun m nuşi de cauciuc, având în vedere c poli ia din Borâs îi examinase dejaă ă ă ă ţ con inutul în urm cu trei ani şi jum tate, îns o f cu, de dragul siguran ei — şi nu doar dinţ ă ă ă ă ţ motive legate de ancheta legiştilor. Nu-i pl cea gândul de-a atinge sângele uscat de pe rucsac.ă

— Ce existen singuratic ! Ce tragic! zise Martin, care st tea lâng el, privindu-1.ţă ă ă ă— Da, se pare c numai pe fiul ei îl avea pe lumea asta, oft Patrik şi trase de fermoarulă ă

rucsacului.— Probabil c nu i-a fost uşor. S aib un copil şi s -1 creasc de una singur . Apoiă ă ă ă ă ă

accidentul... şi crima, spuse Martin, ezitând.— Iar apoi nimeni nu a crezut-o, ad ug Patrik, în vreme ce scoase un obiect din rucsac.ă ă

Era un walkman cu c şti încorporate. Se îndoia c mai func ioneaz . P rea s se fi stricat înă ă ţ ă ă ă urma c derii de pe pod şi scoase un z ng nit ciudat atunci când Patrik îl ridic .ă ă ă ă

— Cât de mult a c zut? întreb Martin, tr gându-şi un scaun şi aşezându-se lâng biroul luiă ă ă ă Patrik.

— Zece metri, r spunse Patrik, ocupat s goleasc rucsacul.ă ă ă— îh, zise Martin, cu o grimas . Pesemne c n-a fost o privelişte frumoas .ă ă ă— Nu, spuse Patrik.Pozele de la fa a locului îi fulgerar prin minte. Schimb subiectul.ţ ă ă— M îngrijoreaz faptul c trebuie s ne împ r im resursele, acum c suntem nevoi i să ă ă ă ă ţ ă ţ ă

lucr m la dou cazuri, în acelaşi timp.ă ă— Ştiu, zise Martin. Şi îmi imaginez ce- i trece prin cap. C am f cut o greşeal atunci cândţ ă ă ă

le-am permis reprezentan ilor media s ne oblige s abandon m anchetarea mor ii lui M rit. Amţ ă ă ă ţ ă f cut-o, e bun f cut! Nu mai putem schimba nimic acum. Putem doar s ne distribuim sarcinileă ă ă mai cu cap.

— Mda, ştiu c ai dreptate, încuviin Patrik, sco ând un portofel pe care-1 aşez pe birou.ă ţă ţ ă Îns mie tot mi-e greu s las în urm lucrurile pe care le-am fi putut face altfel. Şi nici n-am ideeă ă ă cum s purced în ancheta Lillemor Persson.ă

Martin se gândi pentru o clip .ă— Nu avem decât blana de câine şi film rile primite din partea companiei de produc ie.ă ţPatrik deschise portofelul şi începu s se uite prin el.ă— Mda, la asta m gândeam şi eu. Firele de blan reprezint o pist interesant , asupraă ă ă ă ă

c reia trebuie s lucr m şi de acum încolo. Dup spusele lui Pedersen, e o ras destul deă ă ă ă ă neobişnuit ; poate exist o list cu proprietari, asocia ii, ceva ce ne-ar fi de folos în g sireaă ă ă ţ ă st pânului. Vreau s spun, cu doar dou sute de câini în întreaga Suedie, ar trebui s fie relativă ă ă ă simplu s d m de urma unui proprietar din zona asta.ă ă

— S sper m, zise Martin. Vrei s m ocup eu?ă ă ă ă— Nu, m gândeam la Mellberg. Ca s fie treaba f cut ca la carte.ă ă ă ăMartin îi arunc o privire urât , iar Patrik râse.ă ă

100


— Era o glum ! Normal c vreau s te ocupi tu!ă ă ă— Ha, ha, ce amuzant.Martin redeveni serios şi se aplec peste birou.ă— Ce-avem aici?— Nimic prea palpitant. Dou hârtii de dou zeci, una de zece coroane, o carte deă ă

identitate şi o bucat de hârtie cu adresa de acas şi cu numerele de telefon ale mamei, atâtă ă fixul, cât şi mobilul.

— Doar atât?— Nu, e şi o poz cu el şi Eva.ăO ridic pentru a i-o ar ta lui Martin. Un Rasmus tân r îşi inea mama pe dup gât, iară ă ă ţ ă

amândoi zâmbeau spre camer . Rasmus trona deasupra ei, iar inuta sa avea un aer protector.ă ţ Pesemne c poza fusese f cut înainte de accident. Dup aceea, rolurile celor doi seă ă ă ă inversaser . Patrik puse cu grij fotografia înapoi în portofel.ă ă

— Exist atât de mul i oameni singuri, spuse Martin, cu privirea pierdut în zare.ă ţ ă— Da, f r doar şi poate. Te gândeşti la cineva în mod special?ă ă— P i... m gândeam la Eva Olsson. Dar şi la Lillemor. Ce trist trebuie s fie s nu aib cineă ă ă ă ă

s te plâng . Ambii ei p rin i sunt deceda i. Alte rude nu are. Nimeni care s fie anun at.ă ă ă ţ ţ ă ţ Singurul lucru pe care-1 las în urm const în câteva sute de ore de înregistr ri ale unoră ă ă ă reality-show-uri, peste care se va aşterne praful, în cine ştie ce arhiv .ă

— Dac ar fi locuit mai aproape, m-aş fi dus la înmormântarea ei, spuse încet Patrik.ă Nimeni nu merit s fie îngropat f r cineva care s -1 jeleasc . Dar am auzit c înmormântareaă ă ă ă ă ă ă va fi în Eskilstuna, aşa c nu voi putea participa.ă

St tur f r s scoat o vorb , pentru o vreme. Amândoi îşi imaginau sicriul coborât înă ă ă ă ă ă ă p mânt, f r familie, f r prieteni în jur. Nespus de trist.ă ă ă ă ă

— Un caiet! exclam brusc Patrik, rupând t cerea.ă ăEra o c r ulie groas şi neagr , cu margini aurite. P rea c Rasmus avusese mare grij deă ţ ă ă ă ă ă

ea.— Ce scrie? întreb Martin.ăPatrik r sfoi câteva pagini scrise.ă— Cred c sunt însemn ri despre animalele de la pet shop. Uite aici: „Hercule, granule deă ă

trei ori pe zi, ap proasp t des, cur at cuşc zilnic. Gudrun, un şoarece pe s pt mân , cur ată ă ă ăţ ă ă ă ă ăţ tera- riu s pt mânal".ă ă

— Se pare c Hercule e un iepure sau un porcuşor de Guineea sau aşa ceva, iar Gudrună b nuiesc c e un şarpe, zâmbi Martin.ă ă

— Da, f r îndoial c era meticulos acest Rasmus. Dup cum ne-a spus şi mama lui.ă ă ă ă ăPatrik r sfoi toate paginile din caiet. F r excep ie, acestea p reau a fi noti e despreă ă ă ţ ă ţ

animalele din magazin. Nu exista nimic care s le stârneasc interesul.ă ă— Cam atât pare s fie.ăMartin oft .ă— Ei bine, nici nu m-am aşteptat s g sesc ceva cutremur tor. Dar speran a moare ultima.ă ă ă ţPatrik tocmai aşeza caietul pe fundul rucsacului, când un zgomot îl f cu s reac ioneze.ă ă ţ— Stai, mai e ceva acolo.Scoase iar c r ulia, o puse pe birou şi vârî adânc o mân în rucsac. Când pescui obiectul, elă ţ ă

şi Martin îşi aruncar o privire uluit . Nici c s-ar fi aşteptat la aşa ceva. îns asta dovedea f ră ă ă ă ă ă doar şi poate existen a leg turii dintre moartea lui Rasmus şi cea a lui M rit.ţ ă ă

Ola nu p ruse extrem de încântat atunci când Gosta îl sunase pe mobil. Era la munc şi ară ă fi preferat ca ei s aştepte pân s -1 interogheze. Gosta, iritat de atitudinea superioar a luiă ă ă ă Ola, nu fu prea darnic: îl inform pe b rbat s -i aştepte la compania Inventing, în urm toareaă ă ă ă jum tate de or . Ola morm i ceva legat de „puterea autorit ii", cu melodiosul s u accentă ă ă ăţ ă norvegia- no-suedez, îns avu destul minte încât s nu obiecteze.ă ă ă

Hanna înc p rea prost dispus , iar în timp ce se urcar în maşin şi se îndreptar spreă ă ă ă ă ă Fj llbacka, Gosta se întreb care era motivul. Avu senza ia c femeia se confrunta cu problemeă ă ţ ă acas , dar nu o cunoştea destul de bine încât s o poat întreba. Sper doar s nu fie cevaă ă ă ă ă serios. Ea nu p ru deloc interesat s stea la taifas, aşa c Gosta o l s în pace. în vreme ceă ă ă ă ă ă trecur pe lâng terenul de golf de la Arnâs, ea privi pe geam şi întreb :ă ă ă

— E bun terenul sta?ăGosta accept s se fac pace.ă ă ă

101


— Cel mai bun! Gaura a şaptea e notorie. Odat am reuşit un ă hole-in-one acolo — dar nu în cea de-a şaptea gaur .ă

— Ei bine, am înv at destule despre golf încât s ştiu c un ăţ ă ă hole-in-one e ceva bun, spuse Hanna cu un zâmbet, primul pe ziua aceea. N-au desf cut şampania la club? Nu aşa e obiceiul?ă

— într-adev r, zise Gosta, luminându-se la chip. Chiar mi-au oferit şampanie şi, una pesteă alta, a fost cea mai grozav partid de golf. De fapt, cea mai bun partid a mea, pân înă ă ă ă ă prezent.

Hanna râse.— Da, n-ar fi o exagerare s spunem c te-a lovit febra golfului.ă ăGosta îi zâmbi, dar apoi fu nevoit s -şi întoarc privireaă ăasupra şoselei, atunci când intrar pe drumul îngust de lâng Morhult.ă ă— Ei bine, nu am altceva mai bun de f cut, spuse el, iar zâmbetul îi pieri.ă— în eleg c eşti v duv, spuse Hanna cu blânde e. Copii nu ai?ţ ă ă ţ— Nu.Nu intr în detalii. Nu dorea s vorbeasc despre b iat, care, dac ar fi supravie uit, ar fiă ă ă ă ă ţ

fost acum un b rbat în toat firea.ă ăHanna nu îi mai puse alte întreb ri şi merser în t cere pân la Inventing. Când se d dură ă ă ă ă ă

jos din maşin , o mul ime de ochi curioşi se întoarser spre ei. Iritat, Ola îi întâmpin de îndată ţ ă ă ă ce intrar pe uş .ă ă

— Ei bine, sper s fie important, acum c m-a i deranjat la munc . O s vorbeasc lumeaă ă ţ ă ă ă s pt mâni întregi.ă ă

Gosta îi în elese punctul de vedere, ba chiar ar fi putut s aştepte înc o or . îns Ola aveaţ ă ă ă ă ceva care-1 irita teribil pe Gosta. Poate c reac ia lui nu era demn sau profesionist , îns acelaă ţ ă ă ă era sentimentul pe care i-1 trezea individul.

— Haide i în biroul meu, spuse Ola.ţGosta auzise când Patrik şi Martin descriseser c minul extrem de ordonat al acestuia, aşaă ă

c nu fu surprins când îi v zu biroul. Hanna, pe de alt parte, nu aflase respectiva informa ie,ă ă ă ţ aşa c ridic din sprâncean . Biroul era impecabil. Suprafa a lucioas nu era întinat de niciună ă ă ţ ă ă pix, de nicio agraf . Singurul obiect prezent era un registru verde, aflat exact în centru. Pe unulă dintre pere i se g sea o bibliotec plin cu dosare de coresponden . Aranjate în rânduriţ ă ă ă ţă compacte şi drepte, cu etichete scrise frumos, de mân . Totul era în perfect ordine.ă ă

— Lua i loc, îi invit Ola, ar tând spre scaunele pentru vizitatori.ţ ă ăSe aşez în spatele biroului şi-şi rezem coatele pe t blie.ă ă ăGosta nu putu s nu se întrebe dac lustrul ce probabil fusese aplicat nu avea s -i laseă ă ă

urme lucioase pe costum. îşi putea vedea reflexia în birou.— Aşadar, despre ce e vorba?— Anchet m o posibil conexiune între moartea fostei dumneavoastr so ii şi o alt crim .ă ă ă ţ ă ă— O alt crim ? întreb Ola, p rând s -şi piard st pânirea de sine pentru o clip .ă ă ă ă ă ă ă ăAceasta îns îi reveni dup nicio secund .ă ă ă— Şi despre ce crim e vorba? Doar nu... paraşuta aia care a fost ucis ?ă ă— V referi i la Lillemor Persson? zise Hanna.ă ţI se putu citi pe fa ce p rere avea în leg tur cu modul dispre uitor în care vorbise Olaţă ă ă ă ţ

despre fata ucis .ă— Da, da.Ola flutur indiferent din mân , ar tând cu la fel de mult transparen c nu d dea doiă ă ă ă ţă ă ă

bani pe opinia Hannei cu privire la felul în care se exprimase.Gosta sim i un impuls puternic s -1 provoace pe individ. I-ar fi pl cut s -şi ia cheile de laţ ă ă ă

maşin şi s -i aplice o zgârietur mare pe biroul cel lucios. Orice, numai s fisureze aceaă ă ă ă perfec iune resping toare.ţ ă

— Nu, nu ne referim la uciderea lui Lillemor Persson.Gosta i se adres pe un ton glacial.ă— Este vorba de o crim din Borâs. Numele victimei e Rasmus Olsson. V sun cunoscut?ă ă ăOla p ru cu adev rat şocat. Dar asta nu însemna nimic.ă ă— Borâs? Rasmus Olsson?Cuvintele lui p rur un ecou al discu iei pe care o avuseser cu Kerstin în urm cu o or .ă ă ţ ă ă ă— Nu, nu recunosc numele. M rit nu a locuit niciodat în Borâs. Şi cu siguran nu aă ă ţă

cunoscut vreun Rasmus Olsson. Cel pu in, nu şi cât timp am fost noi împreun . Dup aia, n-amţ ă ă

102


idee ce-a f cut. Orice e posibil, având în vedere cât de jos s-a coborât.ăTonul lui era plin de dispre .ţGosta îşi vârî mâna în buzunar şi atinse cheile de la maşin . îl mâncau degetele să ă

m cel reasc biroul aflat dinaintea sa.ă ă ă— Aşadar, nu şti i nimic de vreo leg tur între M rit şi Borâs, sau persoana men ionat ?ţ ă ă ă ţ ăHanna repet întrebarea lui Gosta, iar Ola se uit înspre ea.ă ă— N-am fost explicit? Mai bine a i lua noti e, în loc s m obliga i s repet totul.ţ ţ ă ă ţ ăGosta strânse şi mai tare cheile de la maşin . îns tonul sarcastic al lui Ola nu p ru s oă ă ă ă

deranjeze pe Hanna. Aceasta continu , calm :ă ă— Şi Rasmus era antialcoolic. S fie asta leg tura? Vreun grup de sus inere sau aşa ceva?ă ă ţ— Nu. Nu exist nicio leg tur , iar eu nu în eleg de ce face i aşa mare caz din faptul că ă ă ţ ţ ă

M rit nu bea. Pur şi simplu nu o interesa asta.ăOla se ridic .ă— Dac nu mai ave i întreb ri relevante, eu m întorc la munc . Data viitoare aş preferaă ţ ă ă ă

s m vizita i acas .ă ă ţ ăîn lips de alte întreb ri şi dorindu-şi cu sinceritate s p r seasc biroul şi s fug cât maiă ă ă ă ă ă ă ă

departe de b rbatul acela, Gosta şi Hanna se ridicar , la rândul lor. Nu se obosir s -i strângă ă ă ă ă mâna sau s -şi ia la revedere. Asemenea polite uri p reau o adev rat pierdere de timp.ă ţ ă ă ă

întâlnirea cu Ola nu adusese noi informa ii. îns chiar şi-aşa, ceva nu îi d du pace luiţ ă ă Gosta, în vreme ce el şi Hanna se îndreptar spre Tanumshede. Ceva legat de reac ia lui Olaă ţ continua s -1 sâcâie, ceva ce acesta spusese, sau nu spusese. Dar nici în ruptul capului nu eraă în stare s pun punctul pe i.ă ă

Hanna era şi ea t cut . P rând cufundat în propria sa lume, ea privea pe geam peisajul,ă ă ă ă cu ochii pierdu i. Gosta avu impulsul de-a întinde mâna şi de a-i spune ceva liniştitor, îns nu oţ ă f cu. Nici m car nu era sigur c exista ceva pentru care s o consoleze.ă ă ă ă

Cu tat l s u plecat la serviciu, în apartament domnea pacea şi liniştea. Sofie prefera s fieă ă ă singur acas . Tata o cic lea mereu în leg tur cu temele, o întreba pe unde umblase, pe undeă ă ă ă ă avea de gând s umble, cu cine vorbise la telefon, cât timp vorbise, întruna numai sâcâial . înă ă plus, trebuia s aib mereu grij ca totul s fie curat şi ordonat. F r urme de pahare pe m su aă ă ă ă ă ă ă ţ de cafea, f r vase l sate în chiuvet ; pantofii trebuiau s fie perfect alinia i în pantofar, după ă ă ă ă ţ ă ce f cea duş, nu trebuiau s existe fire de p r în cad . Lista era nesfârşit . Ştia c acelaă ă ă ă ă ă reprezentase unul dintre motivele pentru care M rit se hot râse s -1 p r seasc ; Sofie leă ă ă ă ă ă auzise certurile, iar pân la vârsta de zece ani, ea deja cunoştea fiecare nuan din discu iileă ţă ţ aprinse ale p rin ilor. Dar mama ei nu ratase şansa de-a pleca de acolo. Iar cât timp M rită ţ ă fusese în via , Sofie se delectase, din dou -n dou s pt mâni, cu câte un moment de respiro,ţă ă ă ă ă departe de perfec iunea drastic pretins de tat l ei. Al turi de Kerstin şi M rit, ea putea sţ ă ă ă ă ă ă stea cu picioarele pe m su a de cafea, putea aşeza muştarul în mijlocul frigiderului, şi nu înă ţ compartimentul special de pe uş , şi putea l sa ciucurii covorului lya în dezordine, şi nu înă ă rânduri netede şi aranjate. Fusese minunat şi o ajutase, de asemenea, s îndure mai uşoră s pt mâna de riguroas disciplin care urma. îns acum nu mai exista libertate, nu mai existaă ă ă ă ă sc pare. Era blocat acolo, printre toate lucrurile str lucitoare şi curate, acolo unde mereu eraă ă ă interogat şi chestionat . Singurul moment când putea m car s respire era atunci când veneaă ă ă ă acas devreme de la şcoal . Atunci îşi îng duia mici n zbâtii rebele. Cum ar fi fost statul peă ă ă ă canapeaua cea alb cu b utura ei de ciocolat O'Boy, ascultând muzic pop la CD-player-ul luiă ă ă ă Ola şi împr ştiind pernele de pe canapea. Dar se asigura ca totul s fie pus la loc, înainte ca elă ă s ajung acas . Totul era în perfect ordine atunci când Ola intra pe uş . Singura ei team eraă ă ă ă ă ă ca într-o zi s nu vin mai devreme acas de la munc şi s o prind . Cu toate c era destul deă ă ă ă ă ă ă improbabil. Tat l ei ar fi trebuit s fie grav bolnav ca s -i treac m car prin minte gândul de-aă ă ă ă ă pleca mai devreme cu un minut de la serviciu. Ca manager al companiei Inventing, el considera c era necesar s ofere un bun exemplu şi nu tolera deloc întârzierile, zilele de concediuă ă medical sau plecatul acas devreme — nici în cazul lui, şi nici în cazul subordona ilor.ă ţ

C ldura acelui loc fusese întruchipat de M rit. Sofie îşi d dea acum seama clar de asta.ă ă ă ă Ola reprezentase tot ce era imaculat şi rece, în timp ce M rit fusese siguran a, însufle irea, şi oă ţ ţ urm de haos şi bucurie. Sofie se întrebase de multe ori ce anume v zuser unul la cel lalt.ă ă ă ă Cum fusese posibil ca doi oameni atât de diferi i s se g seasc , s se îndr gosteasc , s seţ ă ă ă ă ă ă ă c s toreasc şi s fac un copil? De când se ştia, acesta reprezentase un mister pentru Sofie.ă ă ă ă ă

Realiz brusc ceva. Mai era aproape o or pân la întoarcerea tatei de la munc . Seă ă ă ă

103


îndrept spre dormitorul lui Ola, care înainte îi apar inuse mamei. Fata ştia unde se afla oriceă ţ lucru. în dulapul din col ul îndep rtat. O cutie mare, cu toate obiectele pe care Ola le numiseţ ă „prostiile sentimentale ale lui M rit", îns pe care el nu apucase înc s le arunce. Pe Sofie oă ă ă ă surprindea faptul c mama ei nu luase cutia atunci când îl p r sise, îns poate c dorise s laseă ă ă ă ă ă totul în urm atunci când îşi începuse noua via . Nu îşi dorise s o ia cu sine decât pe Sofie. îiă ţă ă ajungea.

Fata se aşez pe podea şi deschise cutia. Era plin de fotografii, t ieturi din ziare, o şuviă ă ă ţă din p rul lui Sofie, de pe vremea când era bebeluş, şi br rile din plastic pe care i le puseseră ăţă ă la maternitate ei şi lui M rit, pentru a ar ta c locul lor era împreun . Sofie ridic o cutiu careă ă ă ă ă ţă zorn ia, iar când o deschise, fu dezgustat s g seasc în untru doi din işori. Fuseser ai ei.ă ă ă ă ă ă ţ ă Dar asta nu-i f cea cu nimic mai atr g tori.ă ă ă

Petrecu o jum tate de or parcurgând con inutul cutiei. Dup ce examin toate obiectele,ă ă ţ ă ă ea le aranj în gr mezi ordonate, pe podea. Fu şocat s vad c fotografiile cu M rit tân ră ă ă ă ă ă ă ă ă înf işau o adolescent leit ei. Niciodat nu i se p ruse c sem nau prea mult. îns adev rul oăţ ă ă ă ă ă ă ă ă bucur . Privi cu aten ie poza de nunt a lui M rit şi Ola, încercând parc s alunge toateă ţ ă ă ă ă problemele ce aveau s vin . Oare ştiau înc de pe-atunci c mariajul lor nu avea s reziste? înă ă ă ă ă fotografie, Ola p rea sever, dar mul umit. Expresia lui M rit era aproape indiferent ; femeiaă ţ ă ă p rea s -şi fi suprimat orice tr ire. Cu siguran nu ar ta ca o mireas fericit şi str lucitoare.ă ă ă ţă ă ă ă ă

T ieturile din ziar erau uşor îng lbenite şi foşnir când le atinse. Era acolo anun ulă ă ă ţ c s toriei, anun ul naşterii lui Sofie, instruc iuni de croşetat ciorapi pentru bebeluşi, re eteă ă ţ ţ ţ pentru cine festive, articole despre boli de-ale copiilor. Sofie avu sentimentul c inea în palmeă ţ via a mamei sale. Aproape c o putea sim i pe M rit stându-i al turi, râzând de articoleleţ ă ţ ă ă p strate, despre cum s cure e un cuptor şi cum s g teasc friptura perfect de Cr ciun.ă ă ţ ă ă ă ă ă Atunci când ridic o fotografie cu mama sa aflat în maternitate, inând în bra e un ghemotocă ă ţ ţ zbârcit şi roşu, Sofie o sim i pe M rit punându-i o mân pe um r şi zâmbind. M rit p rea atât deţ ă ă ă ă ă fericit în acea poz . Sofie îşi puse singur mâna pe um r, imaginându-şi-o stând peste cea aă ă ă ă mamei sale. Sim ind c ldura propagându-se de la mâna femeii spre mâna ei. îns realitatea îşiţ ă ă f cu din nou apari ia, f r s fi fost chemat .ă ţ ă ă ă ă

Sub palm , ea nu sim i decât lâna propriului pulover, iar mâna îi era rece ca ghea a. Olaă ţ ţ d dea centrala la minimum, pentru a economisi curent.ă

Când ajunse la articolul de pe fundul cutiei, ea crezu la început c fusese pus acolo dină greşeal . Nu în elese titlul, aşa c întoarse articolul pe cealalt parte, ca s vad ce anume eraă ţ ă ă ă ă pe spate, încât s o determine pe M rit s -1 rup din ziar. îns nu era decât o reclam la s pună ă ă ă ă ă ă de rufe. Tulburat , începu s citeasc articolul, iar dup o singur propozi ie, îşi sim i întregulă ă ă ă ă ţ ţ trup crispându-i-se. Cu ochi mari, continu s citeasc , pân când înghi i fiecare fraz , fiecareă ă ă ă ţ ă liter a fiec rui cuvânt.-Nu putea fi adev rat. Pur şi simplu nu putea fi.ă ă ă

Sofie vârî totul cu grij înapoi în cutie şi o puse la loc, în dulap. Gândurile i se învârteauă nebuneşte prin minte.

— Annika, m-ai putea ajuta cu ceva?Patrik se afund într-un scaun din biroul Annik i.ă ă— Da, nicio problem , zise ea, privindu-1 cu îngrijorare. Ar i în ultimul hal.ă ăţPatrik nu se putu ab ine din râs.ţ— Mersi, acum m simt mult mai bine.ăAnnika nu se sinchisi prea mult de tonul lui sarcastic şi continu s îl muştruluiasc :ă ă ă— Du-te acas , m nânc , odihneşte-te pu in. Ritmul în care ai lucrat în ultima vreme eă ă ă ţ

inuman.— Aşa e, mul umesc, îmi dau seama, oft Patrik. Dar ce-i de f cut? Dou anchete pentruţ ă ă ă

omor în acelaşi timp, presa la beregata noastr , ca o hait de lupi, iar acum una din ancheteă ă indic spre o conexiune ce dep şeşte grani a regiunii. De fapt, chiar în leg tur cu asta amă ă ţ ă ă nevoie de ajutorul t u. Ai putea s contactezi celelalte districte poli ieneşti şi s verifici toateă ă ţ ă cazurile nerezolvate de crim , anchetele accidentelor fatale sau ale sinuciderilor care prezintă ă urm toarele caracteristici?ă

îi d du Annik i o list cu câteva idei schi ate de el. Femeia le citi cu grij , tres ri cândă ă ă ţ ă ă d du cu ochii de ultima, apoi îl privi şi spuse:ă

— Crezi c sunt mai multe?ă— Nu ştiu, zise Patrik, închizând ochii pentru o clip şi ma- sându-şi nasul. Dar nu putemă

g si leg tura între moartea lui M rit Kaspersen şi cazul din Borâs, aşadar vreau s m asigur că ă ă ă ă ă 104


nu exist şi alte situa ii similare.ă ţ— Te gândeşti la un criminal în serie? suger Annika, şov ind în mod vizibil să ă ă

pomeneasc o asemenea idee.ă— Nu, nu neap rat. Cel pu in, nu înc . Dar e posibil s ne fi sc pat o leg tur evidentă ţ ă ă ă ă ă ă

între cele dou victime. Totuşi, defini ia criminalului în serie presupune existen a a dou sauă ţ ţ ă mai multe victime la rând, deci b nuiesc c , teoretic, asta c ut m.ă ă ă ă

îi zâmbi, obosit.— Dar s nu spui nimic presei. î i dai seama ce isterie ar provoca. Imagineaz - i titlurile dină ţ ă ţ

ziare: „Criminal în serie face ravagii în Tanumshede".Râse, dar Annika nu gust gluma.ă— Voi porni c ut rile. îns tu du-te acas acum. în clipa asta.ă ă ă ă— E abia patru, se opuse Patrik, în ciuda faptului c nu-şi dorea nimic mai mult decât s -iă ă

urmeze sfatul Annik i.ăAceasta avea o fire m moas , care îi f cea pân şi pe.b rba ii în toat firea s vrea s i seă ă ă ă ă ţ ă ă ă

suie în poal şi s se lase r sf a i. Lui Patrik îi p rea r u c femeia nu avea copii. Ştia că ă ă ăţ ţ ă ă ă ă Annika şi so ul ei, Lennart, încercaser ani de-a rândul, îns f r succes.ţ ă ă ă ă

— în halul sta, nu eşti de ajutor nim nui, aşa c du-te acas , odihneşte-te şi revino mâineă ă ă ă cu for e proaspete. Iar eu m voi ocupa de ceea ce mi-ai cerut, fii f r griji.ţ ă ă ă

Pentru câteva momente, Patrik se lupt cu sine însuşi, dar şi cu mustr rile sale deă ă conştiin , şi într-un final hot rî c Annika avea dreptate. Se sim ea istovit şi inutil.ţă ă ă ţ

Erica îl lu de mân pe Patrik şi se întoarse s -1 priveasc . Se uit în zare, pe deasupraă ă ă ă ă apei, în vreme ce trecur prin Pia a In- grid Bergman. Inspir adânc. Aerul prim v ratic eraă ţ ă ă ă rece, îns proasp t, iar amurgul zugr vea orizontul într-o nuan roşiatic .ă ă ă ţă ă

— îmi pare aşa de bine c ai putut veni mai devreme acas . Ar i epuizat în ultima vreme,ă ă ăţ spuse ea rezemându-şi obrazul de um rul lui.ă

Patrik o trase mai aproape.— Şi mie-mi pare bine c am putut veni acas . în plus, n-am avut de ales; Annika aproapeă ă

c m-a dat afar pe uş .ă ă ă— Aminteşte-mi s -i mul umesc cu prima ocazie.ă ţErica se sim i cuprins de veselie. îns nu şi la fel de sprinten . Abia ajunseser laţ ă ă ă ă

jum tatea dealului Lângbacken, şi deja aveau r suflarea t iat , amândoi.ă ă ă ă— Nu prea suntem în cea mai bun form , nu-i aşa? zise ea, gâfâind precum un câine,ă ă

pentru a-i ar ta cât de greu respira.ă— Nu, pesemne c nu, icni Patrik. Tu nu eşti chiar de lep dat, având în vedere c slujba î iă ă ă ţ

permite s stai în fund toat ziulica, îns eu îmi fac sec ia de râs.ă ă ă ţ— Nicidecum, zise Erica, ciupindu-1 de obraz. Tu eşti omul lor cel mai bun.— în cazul sta, vai de locuitorii din Tanumshede, spuse el, râzând. îns trebuie să ă ă

recunosc, dieta surorii tale pare s fi dat roade, chiar şi-un pic. în diminea a asta, pantalonii miă ţ s-au p rut mai largi.ă

— Asta-i bine. Dar realizezi c nu mai sunt decât vreo câteva s pt mâni, nu? Deci vom fiă ă ă nevoi i s o inem tot aşa pân atunci.ţ ă ţ ă

— Dup care putem s ne ghiftuim şi s ne îngr ş m împreun , spuse Patrik, cotind-o laă ă ă ă ă ă stânga în dreptul magazinului Evei.

— Şi s îmb trânim împreun .ă ă ăO trase mai aproape şi îi spuse, pe-un ton serios:— Şi s îmb trânim împreun . Tu şi cu mine. La azilul de b trâni. Iar Maia va veni s neă ă ă ă ă

viziteze o dat pe an. Fiindc altminteri, vom amenin a c-o t iem din testament.ă ă ţ ă— înceteaz , eşti groaznic, spuse Erica, lovindu-1 peste bra . Ştii doar c vom locuiă ţ ă

împreun cu Maia când vom fi b trâni. Ceea ce înseamn c pe viitor vom fi nevoi i s -i gonimă ă ă ă ţ ă to i pe itorii.ţ ţ

— Nicio problem . Doar de in permis de portarm .ă ţ ăAjunser în dreptul edificiului şi se oprir pu in. Priviră ă ţ ăamândoi spre turla ce trona deasupra lor. Biserica era o structur solid , din granit şiă ă

situat la în l ime fa de or şelul Fj llbacka, având o privelişte spre ap , ce se întindea peă ă ţ ţă ă ă ă kilometri întregi.

— Când eram mic , visam la cum ar fi fost s te c s toreşti aici, spuse Erica. Iar acea ziă ă ă ă p rea mereu atât de îndep rtat . îns iat -m aici. Acum sunt matur , am un copil şi urmează ă ă ă ă ă ă ă

105


s m c s toresc. Nu-i aşa c uneori pare un pic absurd?ă ă ă ă ă— E pu in spus, absurd, veni replica lui Patrik. Nu uita c eu mai sunt şi divor at. Asta îmiţ ă ţ

aduce mie cele mai multe puncte de maturitate.— Cum de-am uitat de Karin? zise Erica, râzând.Cu toate acestea, în voce i se sim i o not de am r ciune, ca de fiecare dat când oţ ă ă ă ă

pomenea pe fosta so ie a lui Patrik. Erica nu era geloas din fire şi nici nu şi-ar fi dorit ca, atunciţ ă când 1-a cunoscut pe Patrik, acesta s fi fost un neprih nit, în vârst de treizeci şi cinci de ani,ă ă ă îns chiar şi-aşa, nu îi pl cea s se gândeasc la el în compania altei femei.ă ă ă ă

— S vedem dac -i deschis? propuse Patrik, îndreptându-se spre uşa bisericii.ă ăO g sir descuiat şi intrar cu pruden , nefiind siguri dac nu cumva înc lcau vreoă ă ă ă ţă ă ă

regul nescris . O siluet din dreptul altarului se întoarse c tre ei.ă ă ă ă— Ei, bun ziua.ăEra pastorul Harald Spjuth, binedispus, ca întotdeauna. Patrik şi Erica auziser numaiă

lucruri bune despre el şi aşteptau cu ner bdare s fie cununa i de pastorul Spjuth.ă ă ţ— A i venit pentru o mic repeti ie? îi întreb el, ieşindu-le în întâmpinare.ţ ă ţ ă— Nu, eram prin zon şi ne-am gândit s trecem şi pe aici, zise Patrik, strângându-i mânaă ă

pastorului.— Atunci nu vreau s v stau în cale, spuse Harald. Eu doar îmi f ceam de lucru pe aici,ă ă ă

aşa c sim i i-v ca acas . Iar dac ave i întreb ri înainte de ceremonie, nu ezita i s -miă ţ ţ ă ă ă ţ ă ţ ă spune i. M gândeam s facem o repeti ie cam cu o s pt mân înainte.ţ ă ă ţ ă ă ă

— Sun excelent, zise Erica, începând s -1 îndr geasc din ce în ce mai mult.ă ă ă ăAuzise c pastorul Spjuth îşi g sise jum tatea abia la o vârst mai înaintat , iar acel lucruă ă ă ă ă

o bucura. Nici m car cele mai în vârst şi mai evlavioase femei nu criticaser faptul c el încă ă ă ă ă nu o luase în c s torie pe a sa Margareta, pe care o cunoscuse printr-un anun matrimonial. Eiă ă ţ „tr iau în p cat" în casa parohial , îns tolerarea de c tre congrega ie a unui asemenea lucruă ă ă ă ă ţ spunea multe despre popularitatea lui Harald.

— M gândeam s decor m interiorul bisericii cu trandafiri roz şi roşii. Ce zici? întrebă ă ă ă Erica, uitându-se în jur.

— Sun grozav, spuse Patrik, absent.ăCând îi z ri expresia de pe chip, el se sim i brusc vinovat.ă ţ— Erica, îmi pare r u c trebuie s duci o asemenea povar . Aş vrea s fiu mai implicat înă ă ă ă ă

planurile de nunt , îns ...ă ăErica îl prinse de mân .ă— Ştiu, Patrik. Şi nu e nevoie s te tot scuzi. O am pe Anna, care m ajut . Ne vomă ă ă

descurca. E doar o nunt restrâns , cât de greu poate fi?ă ăPatrik ridic din sprâncean şi Erica izbucni în râs.ă ă— Bine, bine, e nevoie de mult munc . Şi planificare. în plus, nu-i simplu s o inem înă ă ă ţ

frâu pe mama ta. Dar e şi amuzant. Sincer.— în regul atunci, zise Patrik, sim indu-se mai pu in vinovat.ă ţ ţCând p r sir biserica, amurgul f cuse loc serii. Merser agale înapoi pe unde veniser , peă ă ă ă ă ă

lâng Lângbacken şi spre sud, în direc ia S lvik. Amândoi savuraser plimbarea şi timpul liber,ă ţ ă ă în care putuser sta de vorb , îns aşteptau cu ner bdare s ajung acas , înainte de ora deă ă ă ă ă ă ă culcare a Maiei.

Trecuse mult vreme de când Patrik nu se mai sim ise atât de mul umit cu via a lui. Slavă ţ ţ ţ ă cerului c existau lucruri care s prevaleze asupra r ului. Asta îl umplea cu îndeajuns de multă ă ă ă bucurie şi energie pentru a putea merge mai departe.

întunericul se l s peste Fj llbacka. Turla bisericii se contu- r deasupra oraşului, privindu-ă ă ă ă1, protejându-1.

Mellberg alerg nebuneşte, în toate direc iile. îşi d du seama în clipele acelea cât deă ţ ă nes buit fusese s o invite pe Rose-Marie acas , la cin , având în vedere timpul limitat de careă ă ă ă dispunea. îns o dorea cu înfrigurare. Voia s -i aud vocea, s stea de vorb cu ea, s afle cumă ă ă ă ă ă i-a mers în ziua respectiv , s -i cunoasc toate gândurile. Drept urmare, îi telefonase. Şi seă ă ă trezise întrebând-o dac nu ar fi vrut s ia cina la el acas , la ora opt.ă ă ă

Aşadar, era cuprins de panic . La ora cinci, gonise spre cas , de la sec ie, şi st tuse,ă ă ţ ă n ucit, în fa a tuturor produselor de pe rafturile supermarketului Konsum. Mintea îi era completă ţ paralizat . N-avea nicio idee în leg tur cu cina, lucru care probabil nu era atât de straniu,ă ă ă având în vedere cunoştin ele sale reduse într-ale artei culinare. Mellberg avu destul minteţ ă

106


încât s nu opteze pentru vreun fel de mâncare ieşit din comun; o idee mult mai practic ar fiă ă fost s ia ceva deja g tit. Patrul neajutorat de-a lungul culoarelor pân când fu abordat deă ă ă ă Mona, prietenoasa angajat a supermarketului, care îl întreb dac dorea ceva anume. El îşiă ă ă expuse brusc dilema, iar fata îl îndrum calm spre tejgheaua cu produse deja preparate.ă ă începând cu puiul fript, ea îl ajut apoi s localizeze şi salata de cartofi, câteva legume pentru oă ă salat combinat , baghete proasp t coapte şi înghe at Carte d'Or, pentru desert. Poate c nuă ă ă ţ ă ă reprezenta o desf tare gastronomic , îns era ceva cu care nici m car el nu avea cum s deaă ă ă ă ă greş.

Odat ajuns acas , b rbatul alerg de colo-colo timp de o or , în încercarea de-aă ă ă ă ă reinstaura în apartament ordinea care domnise cu o vineri în urm . Se chinui s ofere un decoră ă pe cât se putea de fermec tor, ceea ce se dovedi o provocare mai mare decât şi-ar fi închipuit.ă Cu palmele lipicioase, el se uit dispre uitor spre puiul fript, care p rea s -1 priveasc , la rându-ă ţ ă ă ăi, cu batjocur . Ceea ce, de altminteri, reprezenta o mare isprav , având în vedere c îi fuseseă ă ă retezat capul cu mult vreme în urm .ă ă

— Cum naiba... înjur el, tr gând de o arip .ă ă ăCum oare avea s aranjeze într-un mod apetisant creatura aceea pe platoul de servit? Eraă

lunecoas precum un ipar. într-un final, se plictisi tot încercând s lucreze curat şi smulse pură ţ ă şi simplu câte o bucat de piept şi câte un copan pentru fiecare, dup care le aşez pe platou.ă ă ă Trebuia s se mul umeasc şi cu asta. Apoi puse al turi o lingur s n toas din salata de cartofiă ţ ă ă ă ă ă ă şi se apuc s preparare cealalt salat . M car la feliatul castrave ilor şi roşiilor se pricepea.ă ă ă ă ă ţ Arunc frunzele de salat într-un castron mare, din plastic. Era roşu şi pu in zgâriat, îns maiă ă ţ ă bine de atât nu st tea la capitolul vase. în plus, elementul cel mai important era vinul. Desf cuă ă o sticl de vin roşu, apoi o aşez pe mas . Pentru orice eventualitate, în c mar mai avea încă ă ă ă ă ă dou .ă

Nu avea de gând s lase nimic la voia întâmpl rii. „Tonight's the night" gândi el, fluierândă ă mul umit. M car Rose-Marie nu s-ar fi putut plânge c el nu depusese eforturi. Niciodat nu seţ ă ă ă deranjase atâta pentru o femeie. Niciodat în via a lui. Nici dac le-ar fi adunat pe toate laolalt .ă ţ ă ă

De dragul atmosferei, ultimul detaliu necesar îl reprezenta muzica. Colec ia sa de CD-uriţ era destul de anemic , îns g si totuşi un album cu cele mai bune melodii ale lui Sinatra. îlă ă ă cump rase la ofert din benzin ria Statoil. Se gândi în ultima clip s aprind şi câtevaă ă ă ă ă ă lumân ri, dup care se d du înapoi câ iva paşi şi admir decorul. Mellberg se felicit singură ă ă ţ ă ă pentru c f cuse treab bun .ă ă ă ă

Abia ce apuc s -şi schimbe c maşa, c se şi auzi soneria. V zu pe ceas c femeia veniseă ă ă ă ă ă mai repede cu zece minute, aşa c îşi îndes repede c maşa în pantaloni.ă ă ă

— La naiba! înjur el atunci când cuibul de p r îi c zu într-o parte.ă ă ăCând se auzi din nou soneria, o zbughi în baie pentru a-şi r suci iar firele în vârful capului.ă

Era obişnuit cu asta şi izbuti în doi timpi şi trei mişc ri o camuflare dibace a creştetului s uă ă pleşuv. Aruncând o ultim privire în oglind , îşi zise c era foarte ar tos.ă ă ă ă

îşi d du seama c şi Rose-Marie îi împ rt şea p rerea, judecând dup privirea admirativă ă ă ă ă ă ă a acesteia, în momentul în care Mellberg îi deschise uşa. Simpla ei apari ie îl l s f r grai.ţ ă ă ă ă Purta o rochie roşie, sclipitoare, iar ca bijuterie, un singur lan masiv de aur. Când îi lu haina, fuţ ă înv luit de aroma parfumului şi închise ochii pentru o clip . Nu ştia ce anume îl fermeca atât deă ă mult la acea femeie. îşi sim i mâinile tremurând atunci când îi ag haina şi se for s respireţ ăţă ţă ă adânc de câteva ori, pentru a-şi veni în fire. Nu se c dea s se comporte ca un adolescentă ă emo ionat.ţ

Conversa ia lor decurse cu uşurin în timpul cinei. Ochii lui Rose-Marie sclipeau în luminaţ ţă lumân rilor. Mellberg îi istorisi multe lucruri din cariera sa de poli ist, încurajat fiind de interesulă ţ v dit al femeii. D dur gata dou sticle de vin, odat cu antreul şi desertul. Apoi se mutar peă ă ă ă ă ă canapeaua din sufragerie, unde servir cafea şi coniac. Mellberg sim i tensiunea ce plutea înă ţ aer şi fu din ce în ce mai sigur c avea s fie noaptea lui norocoas . Rose-Marie îi arunc oă ă ă ă privire ce nu putea însemna decât un singur lucru. îns el nu voia s rişte o mişcare greşit . Ştiaă ă ă cât de sensibile erau femeile când venea vorba de sincronizare. în cele din urm , el nu se maiă putu ab ine. V zu lic rirea din ochii lui Rose-Marie, lu o gur de coniac şi se lans asupra ei.ţ ă ă ă ă ă

Ei bine, da, avu parte de o noapte de pomin . Lui Mellberg i se p ru c murise şi ajunseseă ă ă în Rai. în noaptea aceea, el adormi cu un zâmbet larg pe buze şi pluti de îndat într-un visă minunat, despre Rose-Marie. Pentru prima oar în via a sa, Mellberg era fericit în bra ele uneiă ţ ţ femei. Se întoarse pe spate şi începu s sfor ie. Al turi de el, pe întuneric, st tea întins Rose-ă ă ă ă ă

107


Marie, privind spre tavan şi... zâmbind, la rându-i.— Ce naiba mai e şi asta?Mellberg d du n vala în sec ia de poli ie, la ora zece. Nu era genul de persoan care să ă ţ ţ ă ă

agreeze dimine ile, dar în ziua respectiv , p rea mai frânt decât în mod obişnuit.ţ ă ă— A i v zut asta?ţ ăFlutur un ziar şi trecu vijelios pe lâng Annika, dup care smuci uşa de la biroul lui Patrik,ă ă ă

f r s mai bat .ă ă ă ăAnnika îşi întinse gâtul pentru a vedea mai bine ce se întâmpla, îns nu putu decât s audă ă ă

nişte sudalme r zle e ce veneau dinspre biroul lui Patrik.ă ţ— La ce te referi? zise calm Patrik, dup ce Mellberg îşi potoli vorbele de ocar .ă ăB rbatul ar ta de parc ar fi urmat s aib un atac de cord dintr-o clip în alta şi cu toateă ă ă ă ă ă

c , în momentele lui de sl biciune, Patrik şi-ar fi dorit ca Mellberg s r poseze, ar fi preferat să ă ă ă ă nu o fac tocmai în biroul s u.ă ă

— Ai v zut asta? Nenoroci ii de...ă ţMellberg era atât de furios încât nici m car nu-şi mai putea articula vorbele. în schimb, elă

trânti ziarul pe biroul lui Patrik. Neştiind cu siguran la ce trebuia s se uite, îns plin deţă ă ă sumbre presim iri,.Patrik întoarse ziarul c tre el, pentru a putea citi prima pagin . Când v zuţ ă ă ă titlul negru, începu s clocoteasc , la rându-i, de furie.ă ă

— Ce naiba? zise el, iar Mellberg nu putu decât s dea din cap, apoi s se arunce zgomotosă ă în scaunul din fa a biroului.ţ

— De unde au f cut rost de asta? întreb Patrik, fluturând ziarul.ă ă— N-am idee, zise Mellberg. îns când voi pune mâna pe acel...ă— Ce mai scrie? Ia s vedem, mijlocul ziarului...ăCu degete tremurânde, Patrik d du paginile pân ajunse la sec iunea din mijloc şi începuă ă ţ

s citeasc , în vreme ce expresia îi deveni din ce în ce mai furioas .ă ă ă— Nenoro... nenoroci ii ia de...ţ ă— Da, straşnic institu ie, a patra putere în stat, spuse Mellberg, scuturând din cap.ă ţ— Trebuie s vad şi Martin asta, zise Patrik, ridicându-se.ă ăMerse pân la uş , îşi strig colegul, apoi se aşez din nou.ă ă ă ăCâteva clipe mai târziu, Martin se afla în cadrul uşii.— Da?F r s spun vreun cuvânt, Patrik îi inu în fa prima pagin a ziarului. Martin citi cu voceă ă ă ă ţ ţă ă

tare:— Ast zi: „Exclusiv — fragmente din jurnalul victimei." îl cunoştea pe criminal?ăR mase mut de uimire şi îi privi sceptic pe Patrik şi Mellberg.ă— La mijlocul ziarului este un fragment din jurnalul fetei, zise Patrik, sumbru. Uite, citeşte-

1.îi d du ziarul lui Martin. Nimeni nu spuse nimic cât timp el parcurse textul.ă— S fie oare adev rat? Avea un jurnal? Sau or fi fabrica ii de-ale jurnaliştilor?ă ă ţ— Va trebui s afl m. Vrei s vii cu noi, Bertil? întreb el, conştiincios.ă ă ă ăPentru o clip , Mellberg p ru s cânt reasc propunerea, dar apoi d du din cap.ă ă ă ă ă ă— Nu, eu am treburi importante de rezolvat. Merge i voi doi.ţ„La cât de obosit pare Mellberg, probabil c treburile importante constau în a trage un puiă

de somn", gândi Patrik. îns era bucuros c nu aveau s fie înso i i.ă ă ă ţ ţ— în regul , am plecat, zise Patrik, dând din cap înspre Martin.ăMerser în grab spre centrul comunitar. Sec ia de poli ie seă ă ţ ţafla într-un cap t al scurtei str zi principale din Tanumshede, iar centrul se g sea înă ă ă

cel lalt cap t, aşa c nu le lu nici cinci minute s mearg pe jos pân acolo. Primul lucru peă ă ă ă ă ă ă care l-au f cut a fost s bat la uşa autocarului care st tea parcat afar . Cu pu in noroc,ă ă ă ă ă ţ produc torul avea s fie acolo; altminteri, se vedeau nevoi i s -i telefoneze.ă ă ţ ă

Avur noroc, fiindc vocea care-i invit în untru îi apar inea f r îndoial lui Fredrik Rehn.ă ă ă ă ţ ă ă ă Al turi de unul dintre tehnicieni, acesta urm rea emisiunea de diminea şi se întoarse nervosă ă ţă atunci când cei doi îşi f cur apari ia.ă ă ţ

— Ce mai e de data asta? zise el, f r s ascund faptul c ancheta poli iei i se p rea oă ă ă ă ă ţ ă intruziune deranjant în munca sa.ă

Pe cât de mult se bucura de interesul pe care îl stârnise ancheta fa de emisiune, pe atâtţă ura faptul c trebuia ca poli ia s -i ocupe din când în când timpul şi s -i deranjeze, deă ţ ă ă

108


asemenea, pe concuren i.ţ— Am dori s st m de vorb cu dumneavoastr . Şi cu participan ii la emisiune. Aduna iă ă ă ă ţ ţ

întregul grup şi spune i-le s vin la centrul comunitar. Imediat.ţ ă ăPatrik începea s -şi piard r bdarea şi n-avea chef de fraze politicoase.ă ă ăFredrik Rehn, f r s priceap intensitatea furiei cu care se confrunta, începu s obiecteze,ă ă ă ă ă

pe un ton smiorc it.ă— Dar ei lucreaz . Şi îi film m. Nu pute i pur şi simplu s ...ă ă ţ ă— ACUM! url Patrik, f cându-i s sar speria i atât pe Rehn, cât şi pe tehnicieni.ă ă ă ă ţBomb nind, produc torul îşi scoase mobilul şi începu s -i sune pe concuren i. Dup cinciă ă ă ţ ă

apeluri, se întoarse spre Patrik şi Martin, spunându-le cu acreal :ă— Misiune îndeplinit . Vor sosi în câteva minute. Pot s întreb ce naiba e aşa de importantă ă

încât s da i buzna aici şi s m întrerupe i în mijlocul unui proiect de milioane de coroane?ă ţ ă ă ţCare, fiindc veni vorba, se bucur de întreaga sus inere a conducerii locale, deoareceă ă ţ

este tocmai în avantajul acestei comunit i!ăţ— V voi spune în câteva minute, zise Patrik, coborând din autocar, al turi de Martin.ă ăCu coada ochiului, îl v zu pe Rehn înh ându-şi iar telefonul mobil.ă ăţUnul câte unul, participan ii la emisiune se adunar în centrul comunitar. Unii p reau irita iţ ă ă ţ

fiindc fuseser lua i de la munc pe nepus mas , în vreme ce al ii, precum Uffe şi Caile,ă ă ţ ă ă ă ţ d deau senza ia c se bucurau de întrerupere.ă ţ ă

— Ce mai e? zise Uffe, aşezându-se pe marginea scenei spa ioase.ţScoase un pachet de ig ri şi începu s -şi aprind una. Patrik îi înşf c dintre buze igaraţ ă ă ă ă ă ţ

neaprins şi o arunc într-un coş de gunoi.ă ă— Nu se fumeaz aici.ă— Ce dracu? pufni de mânie Uffe, dar nu îndr zni s protesteze şi mai vijelios.ă ăExpresia de pe fe ele lui Patrik şi Martin îi spunea c aceştia nu se aflau acolo pentru aţ ă

discuta despre reguli de prevenire a incendiilor.La fix opt minute dup ce Patrik b tuse la uşa autocarului, îşi f cu apari ia şi ultimulă ă ă ţ

participant.— Ce mai e acum? Doamne, parc am fi la înmormântare, zise Tina râzând şi se arunc peă ă

unul dintre paturi.— Taci din gur , Tina, spuse Rehn, sprijinindu-se de perete, cu bra ele încrucişate.ă ţInten iona s se asigure c respectiva întrerupere avea s dureze cât mai pu in posibil. Şiţ ă ă ă ţ

deja începuse s le telefoneze persoanelor implicate. Nici prin gând nu-i trecea s suporteă ă h r uirea din partea poli iei. Era mult prea bine pl tit pentru asta.ă ţ ţ ă

— V afla i cu to ii aici fiindc vrem s ştim un lucru.ă ţ ţ ă ăPatrik se uit în jurul camerei, privind pe rând la fiecareăparticipant.— Doresc s ştiu cine a g sit jurnalul lui Lillemor. Şi cine 1-a vândut unui ziar de scandal.ă ăRehn se încrunt . P ru a fi luat prin surprindere.ă ă— Jurnal? Care jurnal?— Cel din care Kv llstidingenă a publicat fragmente ast zi, spuse Patrik f r s -1 priveasc .ă ă ă ă ă

A umplut prima pagin .ă— Suntem pe prima pagin azi? întreb Rehn, binedispus. Ura, ce grozav, trebuie s v d şiă ă ă ă

eu asta...O privire din partea lui Martin îl f cu s tac . îns nu îşi putu st pâni un zâmbet. Un titlu înă ă ă ă ă

ziar reprezenta aur curat. Nimic nu le creştea audien a mai mult decât asta. To i concuren iiţ ţ ţ st teau t cu i. Uffe şi Tina erau singurii care se uitau spre poli işti. Jonna, Caile şi Mehmetă ă ţ ţ aveau privirile a intite în podea şi p reau stânjeni i.ţ ă ţ

— Ori îmi spune i de unde a ap rut jurnalul sta, cine 1-a g sit şi unde se afl acum,ţ ă ă ă ă continu Patrik, ori va trebui s fac tot ce-mi st în putere pentru a v opri emisiunea. A i putută ă ă ă ţ continua film rile doar fiindc v-am permis-o noi, îns dac nu îmi spune i acum...ă ă ă ă ţ

îşi l s fraza neterminat .ă ă ă— Doamne, s vorbeasc cineva, zise Rehn, p rând stresat. Dac şti i ceva, da i-i drumul.ă ă ă ă ţ ţ

Dac şti i, îns refuza i s spune i, o s am grij s nu mai ajunge i în vecii vecilor în fa a uneiă ţ ă ţ ă ţ ă ă ă ţ ţ camere TV.

Şuier printre din i, pe un ton coborât:ă ţ— Vorbesc serios. Da i lucrurile pe fa ori s-a zis cu voi. A i priceput?ţ ţă ţ

109


Cu to ii se schimonosir . Sala mare a centrului comunitar era complet înv luit de t cere.ţ ă ă ă ă într-un final, Mehmet îşi drese vocea.

— Tina a fost. Am v zut-o eu când a luat jurnalul. B rbie îl inea sub saltea.ă ă ţ— Taci naibii din gur , nenorocitule! mârâi Tina, s getându-1 cu privirea pe Mehmet. N-auă ă

ce face. Nu pricepi? Ah, ce cretin eşti — nu trebuia decât s - i ii gura.ă ţ ţ— Acum e rândul t u s taci din gur ! url Patrik, îndreptân- du-se spre Tina.ă ă ă ăAceasta se opri din vorbit, dup cum i se ordonase şi, pentru prima oar , chiar p ruă ă ă

speriat .ă— Cui i-ai dat jurnalul?— Nu îmi pot divulga sursele, bomb ni Tina într-o ultim încercare de a face pe obraznica.ă ăJonna oft şi spuse:ă— Tu eşti sursa, idioato.Privirea Jonnei era înc a intit spre podea, iar pe fat nu p ru s o deranjeze faptul că ţ ă ă ă ă ă

Tina se întorsese şi o scruta, duşm noas .ă ăPatrik repet întrebarea, punând accent pe fiecare cuvânt în parte, ca şi cum ar fi vorbită

unui copil mic:— Cui... i-ai... dat... jurnalul?Şov ind, Tina îi spuse numele jurnalistului, iar Patrik se întoarse pe-un c lcâi, f r a maiă ă ă ă

pierde vreo clip cu ea.ăCând trecu prin dreptul lui Fredrik Rehn, produc torul spuse, nec jit:ă ă— Şi acum ce se întâmpl ? Doar nu vorbea i serios în leg tur cu... Adic , vreau s spun,ă ţ ă ă ă ă

putem continua film rile, nu? Şeful meu...ăRehn îşi d du seama c vorbea singur, aşa c t cu.ă ă ă ăOdat ajuns la uş , Patrik se întoarse.ă ă— Pute i s continua i s v face i de râs la TV. îns dac v mai amesteca i înţ ă ţ ă ă ţ ă ă ă ţ orice fel în

aceast anchet ...ă ăNu-şi termin fraza, l sând amenin area s pluteasc în aer. în urma lui r mase oă ă ţ ă ă ă

distribu ie t cut şi deprimat . Tina p rea zdrobit , dar îi arunc lui Mehmet o privire careţ ă ă ă ă ă ă d dea de în eles c mai avea s -i spun câteva lucruri.ă ţ ă ă ă

— înapoi la treab . Avem timp de recuperat în fa a camerelor.ă ţRehn îi zori afar din centrul comunitar. Cu to ii ieşir înă ţ ăstrad .ă The show must go on.— Ce s-a întâmplat?Simon îl privi îngrijorat pe Mehmet, în timp ce acesta îşi puse înapoi şor ul.ţ— Nimic. Doar nişte porc rii.ă— i se pare adecvat? S filma i în continuare, dup ce o fat a fost omorât ? Pare unŢ ă ţ ă ă ă

pic...— Cum? zise Mehmet. Un pic cam insensibil? Un pic cam de prost gust?Ridic vocea.ă— Iar noi nu suntem decât o adun tur de cretini f r minte, care ne îmb t m şi neă ă ă ă ă ă

regul m la TV, şi ne facem de râs. Nu-i aşa? Aşa gândeşti, nu? i-a trecut vreodat prin minteă Ţ ă c ar putea fi o op iune mai bun fa de ce avem acas ? C e o şans de-a evada pentru scurtă ţ ă ţă ă ă ă timp din ceva ce oricum are s ne prind din urm , într-un final?ă ă ă

Vorbele îi r maser în gât, iar Simon îl împinse uşurel pe un scaun din spatele brut riei.ă ă ă— Dar care e treaba, oricum? Cu tine, m refer, spuse Simon şi se aşez fa în fa cu el.ă ă ţă ţă— Cu mine?Vocea lui Mehmet era plin de am r ciune.ă ă ă— Se leag de r zvr tire. De a vrea s calc în picioare orice lucru de valoare. De a faceă ă ă ă

totul buc i-buc ele, pentru ca ei s nu m mai poat obliga s le repar.ăţ ăţ ă ă ă ăîşi ascunse fa a între palme şi începu s plâng . Simon îl b tu pe Mehmet cu mâna pesteţ ă ă ă

spate, cu mişc ri blânde şi ritmice.ă— Nu vrei s ai via a pe care şi-o doresc ei pentru tine?ă ţ— Da şi nu.Mehmet ridic privirea şi se uit la Simon.ă ă— Nu m refer la faptul c m-ar obliga sau m-ar amenin a c m trimit înapoi în Turcia,ă ă ţ ă ă

nimic de genul sta. Nu e genul de situa ie pe care voi, suedezii, v-o imagina i în leg tur cuă ţ ţ ă ă orice imigrant. Are mai mult de-a face cu aştept rile lor. Şi cu sacrificiile f cute. Mama şi tata auă ă

110


renun at la multe pentru noi, pentru mine. Pentru ca noi, copiii, s putem avea o via maiţ ă ţă bun , într-o ar în care s dispunem de tot felul de oportunit i. Au l sat totul în urm .ă ţ ă ă ăţ ă ă C minul, familiile, respectul semenilor, profesiile, totul. Asta doar pentru ca noi s putem aveaă ă un trai mai bun decât al lor. Pentru ei doar s-a înr ut it, v d asta. Le v d dorul din priviri. V dă ăţ ă ă ă Turcia în ochii lor. ara care pentru mine nu mai înseamn acelaşi lucru. Eu m-am n scut aici, înŢ ă ă Suedia. Turcia e un loc în care mergem vara, dar ea nu face parte din sufletul meu. îns nici aiciă nu e locul meu. Aici, în ara asta, unde se presupune c eu trebuie s le îndeplinesc visele şiţ ă ă speran ele lor. Nu sunt genul studios. Surorile mele sunt, dar culmea, eu, fiul, nu le sem n. Cuţ ă toate acestea, eu duc mai departe numele tat lui meu. Eu sunt cel care îl va purta spreă genera ia urm toare. Eu vreau doar s lucrez. Cu mâinile astea. Nu am cine ştie ce ambi iiţ ă ă ţ m re e. îmi e de-ajuns s merg acas şi s simt c am lucrat bine cu propriile mâini. însă ţ ă ă ă ă ă p rin ii mei refuz s în eleag . Aşa c m v d nevoit s le zdrobesc visul, odat pentruă ţ ă ă ţ ă ă ă ă ă ă totdeauna. S -1 calc în picioare. Pân când nu mai r mâne nimic.ă ă ă

Lacrimile curgeau pe obrajii lui Mehmet, iar c ldura pe care o sim ea dinspre mâinile luiă ţ Simon nu f cea decât s intensifice durerea. Era aşa de s tul de toate. Aşa de s tul de faptul că ă ă ă ă niciodat nu era destul de bun. Aşa de s tul de minciunile cu privire la propria lui persoan .ă ă ă

îşi ridic încet fruntea. Chipul lui Simon era la doar câ iva centimetri de al lui. B rbatul îiă ţ ă arunc o privire întreb toare, în vreme ce mâinile sale calde, mirosind a pâine proasp t coapt ,ă ă ă ă îi şterser lacrimile lui Mehmet. Apoi Simon îşi ap s uşor buzele pe ale lui. Mehmet fu surprinsă ă ă cât de normal îi p ru, apoi se cufund într-o realitate pe care o întrez rise mereu, dar nuă ă ă îndr znise nicicând s o priveasc drept în fa .ă ă ă ţă

— Aş dori s stau de vorb cu Bertil. Este aici? întreb Erling, f cându-i Annik i semn cuă ă ă ă ă ochiul.

— Merge i înainte, r spunse t ios femeia. Şti i unde este biroul dânsului.ţ ă ă ţ— Mul umesc, zise Erling, f cându-i iar cu ochiul.ţ ăNu în elegea cum de şarmul s u nu p rea s aib vreun efect asupra Annik i. Se gr biţ ă ă ă ă ă ă

spre biroul lui Mellberg şi b tu la uş . Nu primi niciun r spuns, aşa c b tu din nou. De dataă ă ă ă ă aceea se auzi o morm itur vag , urmat de un sunet ca şi cum s-ar fi r sturnat ceva, după ă ă ă ă ă care se succedar şi mai multe morm ieli. într-un final, uşa se deschise. Mellberg p rea ame it.ă ă ă ţ în spatele lui, pe canapea, se aflau o plapum şi o pern . De asemenea, pe chipul lui Mellbergă ă se distingea clar urma pe care i-o l sase perna cu pricina.ă

— Bertil, tragi cumva un pui de somn în plin zi?ăErling se gândise mult la genul de atitudine pe care s o adopte fa de şeful poli iei şiă ţă ţ

hot râse s înceap pe un ton prietenesc, dup care s fac trecerea spre o abordare maiă ă ă ă ă ă serioas , în mod normal, nu îi venea greu s trateze cu Mellberg. De fiecare dat când îiă ă ă aterizaser pe birou chestiuni ce implicau poli ia, el asigurase o cooperare simpl şi lin , cuă ţ ă ă ajutorul linguşelilor şi a ocazionalei sticle cu whisky. Nu g si vreun motiv pentru ca lucrurile să ă stea diferit de data aceea.

— Ei bine, vezi tu, spuse Mellberg stânjenit, s-au petrecut multe în ultima vreme şi este oarecum epuizant.

— Da, am auzit c a i muncit din greu, replic Erling.ă ţ ăSpre surprinderea lui, îl v zu pe şeful poli iei îmbujorân- du-se la fa .ă ţ ţă— Cu ce î i pot fi de folos? întreb Mellberg, ar tând spre un scaun.ţ ă ăErling se aşez şi, cu îngrijorarea citindu-i-se pe chip, spuse:ă— Ei bine, tocmai am primit un telefon de la produc torul emisiuniiă Fucking Tanum.

Bineîn eles c nişte poli işti de-ai t i au amenin at cu oprirea programului. Trebuie s recunosc,ţ ă ţ ă ţ ă am fost atât surprins, cât şi îngrozit, atunci când mi-a ajuns asta la urechi. Credeam c avem oă cooperare bun . Aşadar, Bertil, am fost foarte dezam git. Ai vreo explica ie pentru asta?ă ă ţ

Departe de a p rea intimidat, dup cum s-ar fi cerut, şeful poli iei îl privi, f r s seă ă ţ ă ă ă gr beasc s r spund acuza iei. Erling începu s se simt neliniştit. Poate c ar fi trebuit totuşiă ă ă ă ă ţ ă ă ă s aduc o sticl de whisky. Pentru orice eventualitate.ă ă ă

Pe un ton ce-i d du lui Erling W. Larson sentimentul c , de data aceea, poate întinseseă ă coarda cam mult, Mellberg spuse:

— Erling... Noi conducem ancheta unei crime aici. în caz c ai uitat, o tân r a fost ucis cuă ă ă ă bestialitate. O persoan din emisiunea voastr nu numai c ne-a t inuit probe importante, ci le-ă ă ă ăa mai şi vândut presei. Sincer s fiu, tind s le dau dreptate colegilor mei: solu ia cea mai bună ă ţ ă ar fi oprirea întregii chestiuni.

111


Erling începu s n duşeasc . Rehn omisese acel detaliu minor. Nu era a bun .ă ă ă ă— A... a ap rut în ziarul de azi? se bâlbâi el.ă— Da, spuse Mellberg. Pe prima pagin , apoi în mijlocul ziarului. Fragmente din jurnalul peă

care s-ar p rea c îl inea femeia ucis , cu toate c noi nu am ştiut de asta. Cineva ne-a t inuită ă ţ ă ă ă acea informa ie. în schimb, personajul a preferat s mearg la un ziar de scandal şi s vândţ ă ă ă ă jurnalul.

— N-am ştiut, zise Larson, recapitulând în minte conversa ia pe care urma s o aib cuţ ă ă Fredrik Rehn, de îndat ce p r sea sec ia de poli ie.ă ă ă ţ ţ

— D -mi un motiv întemeiat ca s nu punem chiar acum punct întregului proiect.ă ăPentru prima oar , Erling r mase f r cuvinte. îl privi pe Mellberg, iar acesta râse înfundat.ă ă ă ă— Lipsit de ap rare, în sfârşit. Nu credeam c-o s apuc ziua asta. Dar eu voi fi rezonabil.ă ă

Ştiu c sunt mul i oameni c rora le face pl cere s urm reasc porc ria asta. Aşadar, îi vomă ţ ă ă ă ă ă ă permite s continue pentru înc o vreme. îns la primul semn de nereguli...ă ă ă

Mellberg f cu amenin tor un semn cu degetul, iar Erling d du din cap, recunosc tor. Seă ţă ă ă cutremur la ideea umilin ei pe care ar fi îndurat-o dac ar fi fost nevoit s stea în fa aă ţ ă ă ţ consiliului or şenesc, pentru a m rturisi c proiectul nu putea continua.ă ă ă

Se afla în drum spre uş , când îl auzi pe Mellberg spunând ceva. Se întoarse.ă— Vezi tu, provizia mea de whisky de-acas începe s se sub- ieze. Nu se-ntâmpl cumvaă ă ţ ă

s ai o sticl în plus?ă ăMellberg f cu semn cu ochiul, iar Erling îi zâmbi chinuit. Ar fi vrut s -i îndese lui Mellbergă ă

sticla pe gât. în schimb, se surprinse zicându-i:— Bineîn eles, Bertil. M ocup eu.ţ ăUltimul lucru pe care-1 v zu atunci când uşa se închise în urma lui fu zâmbetul satisf cută ă

al lui Mellberg.— Nici c se putea mai josnic, spuse Caile, privind-o pe Tina în vreme ce fata îşi înc rcaă ă

tava cu b uturi, pentru a le duce la o mas .ă ă— i-e uşor s vorbeşti, în timp ce îno i în banii lui t ticu'! replic brusc Tina, pe cale de-aŢ ă ţ ă ă

r sturna paharul cu bere pe care tocmai îl aşezase pe tav .ă ă— Ştii tu, exist anumite lucruri pe care oamenii nu le fac pentru bani.ă— „Exist anumite lucruri pe care oamenii nu le fac pentru bani", spuse ea batjocoritor,ă

într-un falset. Iisuse Hristoase, cât de ipocri i pute i s fi i? Şi nenorocitul la de Mehmet! îlţ ţ ă ţ ă omor pe dobitoc!

— Ei, calmeaz -te, spuse Caile, sprijinindu-se de bar. Amenin au s opreasc întreagaă ţ ă ă filmare dac nu vorbea nimeni. îns tu p reai mai interesat s - i salvezi propria piele. N-aiă ă ă ă ă ţ niciun drept s ne tragi pe to i în jos, dup tine.ă ţ ă

— Jucau teatru, nu pricepi? în niciun caz n-ar fi întrerupt singurul lucru care a trezit vreodat interes fa de oraşul sta. Ei ă ţă ă tr iescă pentru asta!

— Ei bine, nu cred c e vina lui Mehmet. Dac te-aş fi v zut luând jurnalul, şi eu te-aş fiă ă ă turnat.

— Sunt sigur de asta, molâul naibii! f cu Tina.ă ăEra atât de furioas , încât tava îi tremura în mâini.ă— Problema ta e c î i petreci tot timpul f lindu-te cu cârdul de credit al lui t ticu', trecândă ţ ă ă

prin via ca ra a prin ap , refuzând s faci ceva util şi tr ind de pe urma tuturor celorlal i. Eţă ţ ă ă ă ţ atât de jalnic! Apoi i se pare c -mi po i spune mie ce-i bine şi ce-i r u! M car eu fac ceva cuţ ă ţ ă ă via a mea şi am un pic de ambi ie. Ba am şi talent, indiferent ce-a zis B rbie!ţ ţ ă

— Aşadar, despre asta-i vorba, spuse Caile, plin de dispre . A scris ceva despre aşa-zisa taţ carier muzical , iar tu ai decis s-o arunci în groapa cu lei. Te-am auzit eu în noaptea când aă ă murit. Nu puteai suporta faptul c ea spunea pe fa ceea ce noi to i gândeam.ă ţă ţ

— Le-a zis tuturor c nu voi reuşi nimic, c nu am pic de talent. Apoi a încercat s o nege.ă ă ă A spus c era o înscenare, c de fapt, min ea cineva. îns apoi am v zut c a scris-o în jurnal,ă ă ţ ă ă ă deci pân la urm , era adev rat. Ea chiar mersese pe la toat lumea, spunând numai tâmpeniiă ă ă ă despre mine.

Tina r sturn unul dintre pahare, v rsând bere peste tot.ă ă ă— LA DRACU'! ip ea, punând jos tava cu berile r mase.ţ ă ăLu o m tur şi începu s adune cioburile.ă ă ă ă— Mama naibii!— Ascult , zise potolit Caile, eu n-am auzit-o nicicând pe B rbie spunând ceva r u despreă ă ă

112


tine. N-am auzit-o decât încercând s te încurajeze: Iar tu ai zis exact acelaşi lucru în cadrulă ultimei şedin e cu Lars. Din câte-mi amintesc, ai v rsat şi nişte lacrimi de crocodil.ţ ă

— Doar nu m crezi aşa proast încât s vorbesc de r u o persoan moart ? zise ea,ă ă ă ă ă ă m turând şi ultimele cioburi.ă

— Indiferent ce-o fi scris în jurnal, nu po i da vina pe ea. Nu f cea decât s scrie adev rul.ţ ă ă ă Nu po i s cân i nici cu slujbe! Dac aş fi în locul t u, aş începe de pe-acum s aplic pentru unţ ă ţ ă ă ă job la McDonald's.

Râse şi arunc o privire gr bit camerei de filmat.ă ă ăTina d du drumul m turii pe podea şi f cu un pas rapid spre el. îşi apropie chipul de al luiă ă ă

şi rosti şuierat, printre din i:ţ— Tu vorbeşti, Caile. Nu numai tu ai auzit ce s-a spus în noaptea mor ii ei. Nici tu n-ai fostţ

prea blând cu ea. Parc spusese ceva despre mama ta, cum c s-ar fi sinucis din cauza tat luiă ă ă t u. îns B rbie a pretins c n-a zis nici asta. Aşa c , dac aşă ă ă ă ă ă fi în locul t u, mi-aş ine gura.ă ţ

Ridic tava, apoi ieşi pe uşa restaurantului. Caile p li de tot. Relu în minte toate injuriile şiă ă ă cuvintele aspre pe care i le aruncase lui B rbie în acea noapte. îşi aminti, de asemenea,ă neîncrederea de pe fe ele tuturor, în momentul în care a îndreptat spre ea acuza iile respective.ţ ţ îşi aminti şi asigur rile înl crimate ale fetei, cum c nu spusese şi nici n-ar fi putut spuneă ă ă vreodat asemenea lucruri. Partea cea mai groaznic era c nu se putea descotorosi deă ă ă sentimentul c B rbie rostise adev rul.ă ă ă

— Patrik, ai o clip liber ?ă ăAnnika se opri atunci când îl v zu vorbind la telefon. Patrik ridic un deget, indicându-i s îlă ă ă

aştepte pu in. Conversa ia p rea a fi spre final.ţ ţ ă ' •— în regul , de acord, zise el, enervat. Noi vom c p ta acces la jurnal, iar voi ve i primiă ă ă ţ

informa ii direct de la surs când şi dac vom prinde f ptaşul.ţ ă ă ăTrânti receptorul şi se întoarse c tre Annika, cu o expresie h ituit .ă ă ă— Idio ii naibii, oft el.ţ ă— Reporterul de la tabloid? zise Annika, aşezându-se.— Mda. Tocmai ce-am f cut, în mod oficial, un pact cu diavolul. Poate c aş fi reuşit s -iă ă ă

smulg cumva jurnalul, îns ar fi fost nevoie de timp. Deja am irosit trei zile cu treaba asta.ă Aşadar, le-am promis c ~şi vor c p ta partea leului.ă ă ă

— Aşa deci, spuse Annika.Abia în clipa aceea, Patrik observ c femeia era ner bd toare s -i spun ceva.ă ă ă ă ă ă— Ce ai pe suflet?— C utarea pe care am pornit-o luni a produs un rezultat, r spunse ea, neputându-şiă ă

st pâni satisfac ia.ă ţ— Deja? întreb Patrik, surprins.ă— în sfârşit, aten ia mediatic pe care a atras-o Tanumshede s-a dovedit util .ţ ă ă— Aşadar, ce-ai aflat?— înc dou cazuri, spuse ea, aruncând o privire peste noti e. M car felul în care au murită ă ţ ă

se potriveşte sut la sut . Şi... în ambele cazuri, poli ia a descoperit aceleaşi anomalii g site laă ă ţ ă M rit şi Rasmus.ă

— Vorbeşti serios? f cu Patrik, aplecându-se înaine. Spune-mi tot ce ştii.ă— Unul din cazuri provine din Lund. B rbatul cu pricina avea în jur de cincizeci de ani. Aă

murit acum şase ani. Era alcoolic şi, cu toate c i s-au descoperit nişte r ni dubioase, poli ia aă ă ţ presupus c el a b ut pân când a murit.ă ă ă

Annika se uit spre Patrik, care îi f cu semn s continue.ă ă ă— Cel de-al doilea deces s-a produs în urm cu zece ani. în Nykoping, de data asta. Oă

femeie la vreo şaptezeci de ani. A fost etichetat drept crim , dar cazul nu a fost rezolvată ă niciodat .ă

— Aşadar, mai avem înc dou crime, conchise Patrik, sim ind responsabilitatea enormă ă ţ ă de pe umerii s i. Deci se ajunge la un total de patru crime ce par a avea leg tur între ele.ă ă ă

— Aşa s-ar zice, admise Annika, sco ându-şi ochelarii şi învâr- tindu-i pe degete.ţ— Patru crime, zise Patrik, epuizat.Oboseala îi d duse chipului s u o paloare cenuşie.ă ă— Patru. Asta ca s nu mai pomenim şi de uciderea lui Lillemor Persson. Am senza ia că ţ ă

ne-am cam atins limita, remarc Annika, pe-un ton sumbru.ă— Ce vrei s spui? C nu ne vom descurca? Crezi c ar trebui s apel m la RI<P?ă ă ă ă ă

113


Patrik o privi atent şi realiz c avea dreptate, într-o oarecare m sur . Pe de alt parte, eiă ă ă ă ă erau cei care aveau o vedere de ansamblu asupra situa iei, lucru care putea aduce laolaltţ ă toate detaliile enigmei. Avea s fie nevoie de cooperare între districte, îns el considera totuşiă ă c erau în stare s îi dea de cap.ă ă

— Vom începe noi, pe cont propriu, apoi vom vedea dac va fi nevoie de ajutor, spuse el,ă iar Annika încuviin .ţă

Dac aceea era dorin a lui Patrik, atunci aşa aveau s procedeze.ă ţ ă— Când ai de gând s -i prezin i informa iile lui Mellberg? întreb ea, fluturând noti ele.ă ţ ţ ă ţ— De îndat ce stau de vorb cu persoanele care s-au ocupat de anchetele din Lund şiă ă

Nykoping. Ai datele lor de contact?Annika încuviin .ţă— î i las ie noti ele mele. Ai aici totul.ţ ţ ţO privi recunosc tor. Femeia se opri înainte s ias pe uş .ă ă ă ă— Ce p rere ai, s fie un criminal în serie? întreb ea, neve- nindu-i s cread c tocmaiă ă ă ă ă ă

rostise un asemenea lucru.— Aşa s-ar p rea, r spunse Patrik, apoi ridic telefonul şi se puse pe sunat.ă ă ă— Ce cas frumoas ! zise Anna, examinând parterul.ă ă— Ei bine, e un pic cam r coroas . Pernilla a luat jum tate din mobil , iar eu... n-amă ă ă ă

apucat s o înlocuiesc. Iar acum s-ar p rea c nu mai e o idee bun . Trebuie s vând casa şi n-oă ă ă ă ă s pot înghesui prea multe în noul apartament.ă

Anna îi arunc o privire comp timitoare.ă ă— Chiar este greu, zise ea, şi Dan încuviin .ţă— Aşa e. îns prin compara ie cu lucrurile prin care ai trecut tu, ei bine...ă ţAnna zâmbi.— Nu- i face griji, nu am preten ia ca toat lumea s -şi compare problemeleţ ţ ă ă

cu ale mele. Cu to ii îşi au propriile necazuri, în eleg asta.ţ ţ— Mul umesc, îi spuse Dan, zâmbind. Prin unnare, vrei s spui c sunt îndrept it sţ ă ă ăţ ă

bomb n dup pofta inimii?ă ă— Ei, poate nici chiar aşa de mult, râse Anna.Urc pe sc ri şi f cu semn spre etaj, cu o privire întreb toare.ă ă ă ă— Sigur, du-te şi arunc o privire. Ba chiar am şi f cut paturile azi şi am ridicat rufele deă ă

pe podea, aşa c nu exist pericolul de a fi atacat de vreo pereche de n dragi.ă ă ă ăAnna se strâmb un pic, apoi râse iar. în ultima vreme, ea se amuzase deseori. îi p rea că ă ă

avea de recuperat vreo câteva luni bune de râs.Pân ca Anna s revin la parter, Dan preg ti câteva sandviciuri pentru ei doi.ă ă ă ă— Mmm, arat bine, zise ea, aşezându-se la mas .ă ă— Mi s-a p rut c ai vrea s ciuguleşti ceva. Nu î i pot oferi decât sandviciuri. Fetele au rasă ă ă ţ

totul din frigider şi n-am avut timp s fac cump r turile.ă ă ă— Sandviciurile sunt în regul , spuse Anna şi lu o îmbuc tur zdrav n din pâinea cuă ă ă ă ă ă

brânz .ă— Cum merge planificarea festivit ilor? întreb Dan. Din câte-am auzit, Patrik a tot lucratăţ ă

zi şi noapte, şi nu mai sunt nici patru s pt mâni pân la ziua cea mare!ă ă ă— Da, am putea spune c ar fi cazul s ne mobiliz m... Dar Erica şi cu mine facem totă ă ă

posibilul. Deci cred c ne vom descurca. Atâta vreme cât mama lui Patrik nu-şi va b ga coada înă ă treburile noastre.

— Despre ce e vorba aici? întreb Dan, pentru ca apoi s primeasc o descriere detaliat aă ă ă ă ultimei vizite din partea Kristinei. Cred c glumeşti, zise el, înc râzând.ă ă

— Jur, spuse Anna. Chiar aşa de r u a fost.ă— Biata Erica! Şi eu care credeam c mama Pernillei a fost o soacr b g cioas atunciă ă ă ă ă

când ne-am c s torit, spuse el, dând din cap.ă ă— îi sim i lipsa? întreb Anna, iar Dan p ru c nu în elege.ţ ă ă ă ţ— Mamei Pernillei? Nu, chiar deloc.— Ei, hai, ştii la cine m refer, spuse ea, aruncându-i o privire întreb toare.ă ăDan f cu o pauz pentru a se gândi o clip .ă ă ă— Nu, pot s spun cu sinceritate c nu mai e cazul. I-am sim it lipsa o vreme, îns nu ştiuă ă ţ ă

dac era vorba de Pernilla. Mai degrab îmi era dor de ceea ce avusesem, ca familie, dacă ă ă în elegi ce vreau s zic.ţ ă

— Da şi nu, replic Anna, întristându-se brusc. Cred c te referi la via a de zi cu zi, laă ă ţ

114


siguran , la ceva previzibil. Eu n-am avut niciodat aşa ceva cu Lucas. Absolut niciodat . Darţă ă ă tr ind în teroare, probabil c dup asta tânjeam cel mai mult. Rutin , via obişnuit .ă ă ă ă ţă ă

Dan îi atinse mâna.— Nu e nevoie s vorbeşti despre asta.ă— E în regul , spuse ea clipind, în încercarea de a-şi opri lacrimile. Am vorbit aşa de multă

în ultimele s pt mâni, încât m-am s turat s -mi tot aud propria voce. Iar tu mi-ai ascultat f ră ă ă ă ă ă încetare toate necazurile. Tu chiar trebuie s te fi plictisit de vocea mea.ă

Anna râse, apoi îşi şterse lacrimile cu un şerve el de hârtie. Mâna lui Dan înc z boveaţ ă ă peste a ei.

— Ba nicidecum nu m-am s turat s te aud. în ceea ce m priveşte, ai putea vorbi f ră ă ă ă ă încetare.

O linişte tihnit urm , în vreme ce se privir în ochi. C ldura mâinii lui Dan îi str b tuă ă ă ă ă ă Annei întregul corp, dezmor indu-i por iuni pe care nici nu le ştiuse înghe ate. Dan deschiseţ ţ ţ gura pentru a spune ceva, îns chiar atunci sun telefonul Annei. Amândoi tres rir şi femeia îşiă ă ă ă trase mâna pentru a c uta mobilul. Privi ecranul.ă

— Erica, zise ea şi se ridic pentru a-i r spunde.ă ăDe data aceea, Patrik alesese drept loc de întânire cu colegii înc perea în care îşi luauă

pauza de cafea. Ceea ce avea de gând s le prezinte era copleşitor, pe pu in spus, şi probabil că ţ ă nişte cafea şi câteva chifle s-ar fi dovedit indicate. Aştept ca lumea s se aşeze, îns el r maseă ă ă ă în picioare. Cu to ii îl privir ner bd tori înc de când intr . Era evident c se întâmpla ceva, darţ ă ă ă ă ă ă

Annika nu dezv luise nimic, aşa c nimeni nu ştia despre ce era vorba. Ştiau doar c eraă ă ă ceva de propor ii. O pas re trecu în zbor pe lâng fereastra înc perii şi privirile tuturor urm rirţ ă ă ă ă ă din reflex mişcarea, îns la scurt timp, ele se îndreptar din nou asupra lui Patrik.ă ă

— Servi i-v cu nişte cafea şi chifle, apoi vom purcede, zise Patrik, pe un ton solemn.ţ ăCu to ii îşi turnar câte o ceaşc , dup care îşi şoptir unul altuia s dea din mân -n mânţ ă ă ă ă ă ă ă

coşul cu chifle. Apoi se l s t cerea.ă ă ă— La cererea mea, în ziua de luni, Annika a declanşat o cercetare la nivel na ional. înţ

c utarea unor accidente mortale care s prezinte asem n ri cu cazurile Rasmus şi M rit.ă ă ă ă ăHanna ridic mâna.ă— Şi ce anume a relevat cercetarea?— Am trimis o list cu elemente comune ambelor crime: felul în care au murit victimele şiă

obiectele g site lâng trupurile lor neînsufle ite.ă ă ţAceast ultim parte reprezenta o noutate pentru Gosta şi Hanna, iar cei doi se aplecar ,ă ă ă

ner bd tori, pentru a afla mai multe.ă ă— Ce fel de obiecte? întreb Gosta.ăPatrik îi arunc o privire lui Martin şi spuse:ă— Când Martin şi cu mine am verificat rucsacul pe care îl avea la el Rasmus în clipa mor ii,ţ

am descoperit ceva ce se afla, de asemenea, şi în preajma lui M rit. în cazul ei, am descoperită obiectul pe scaunul pasagerului. La început nu i-am dat aten ie, fiindc am crezut c e doarţ ă ă gunoi de prin maşin . îns atunci când am g sit acelaşi lucru în rucsac, ei bine...ă ă ă

îşi l s fraza neterminat şi ridic brusc mâinile.ă ă ă ă— Ei bine, ce era? spuse Gosta, înclinându-se şi mai mult.— O pagin rupt dintr-o carte. O carte pentru copii, zise Patrik.ă ă— O carte pentru copii? repet Gosta, buim cit.ă ăHanna p rea confuz , la rându-i.ă ă— Da, paginile erau din Hamei şi Gretel. Şti i voi, povestea Fra ilor Grimm.ţ ţ— Glumeşti, zise Gosta.— Din p cate, nu. Iar asta nu e tot. Informa ia respectiv , combinat cu detaliile mor ii luiă ţ ă ă ţ

Rasmus şi a lui M rit, ne-a condus la alte dou cazuri care ar putea avea leg tur cu al nostru.ă ă ă ă— Alte dou cazuri?ăEra acum rândul lui Martin s fie luat prin surprindere.ăPatrik d du din cap şi explic :ă ă— Da, informa ia ne-a parvenit în diminea a aceasta. Alte dou decese care se potrivescţ ţ ă

şablonului. Unul în Nykoping şi altul în Lund.— Alte dou cazuri?ăMartin l sa impresia c nu în elege, iar Patrik îşi d du seama de ce.ă ă ţ ă— Eşti sigur c au o leg tur cele patru caziiri? întreb Hanna. întreaga chestiune pareă ă ă ă

115


mult prea greu de crezut.— Toate victimele au murit în acelaşi fel, iar lâng fiecare cadavru au fost aşezate paginiă

rupte din aceeaşi carte. Putem presupune c exist o leg tur între cazuri, zise Patrik sec.ă ă ă ăEra surprins şi ofensat de faptul c s-ar fi îndoit cineva de el.ă— Oricum, ne vom continua ancheta, sau anchetele, pornind de la ipoteza c exist oă ă

leg tur .ă ăMartin ridic mâna.ă— Şi celelalte victime erau antialcoolice?Patrik d du încet din cap. Acela era lucrul care-1 deranja cel mai mult.ă— Nu, zise el. S-a confirmat faptul c victima din Lund era un alcoolic înr it, iar poli ia dină ă ţ

Nykoping nu de inea informa ii în leg tur cu asemenea obiceiuri ale victimei din ancheta lor.ţ ţ ă ă îns m gândeam c noi doi am putea s mergem pân acolo, s st m de vorb cu ei. Să ă ă ă ă ă ă ă ă verific m detaliile.ă

Martin încuviin .ţă— Când plec m?ă— Mâine, zise Patrik. Dac nimeni nu mai are nimic de ad ugat, am putea suspendaă ă

şedin a, pentru a ne apuca de treab . în caz c ave i nel muriri, v sugerez s citi i rezumatulţ ă ă ţ ă ă ă ţ pe care vi l-am preg tit. Annika a f cut câteva copii, aşa c pute i lua câte una, în drum spreă ă ă ţ ieşire.

Cu to ii r maser t cu i atunci când se rupser rândurile. Fiecare se gândea ce anvergurţ ă ă ă ţ ă ă c p tase ancheta cu care se confruntau în momentul respectiv. Şi încercau s accepte ideea că ă ă ă aveau s fie nevoi i s -şi introduc în vocabular cuvintele „criminal în serie". Aşa ceva nu seă ţ ă ă mai auzise niciodat în toat istoria poli iei din Tanumshede.ă ă ţ

Gosta se întoarse când auzi pe cineva în urma lui, la uş .ă— Martin şi cu mine vom pleca mâine. Probabil c vom lipsi vreo dou zile, spuse Patrik.ă ă— Aşa? f cu Gosta.ă— M gândeam ca între timp, tu şi Hanna s lucra i împreun asupra altor aspecte. Deă ă ţ ă

exemplu, s -i verifica i dosarul lui M rit. Eu deja l-am citit de atâtea ori, încât am senza ia c îmiă ţ ă ţ ă trebuie o pereche nou de ochi. Şi face i acelaşi lucru cu toate materialele legate de Rasmusă ţ Olsson. Martin a început s alc tuiasc o list cu toate persoanele care de in câini din rasaă ă ă ă ţ Galgo Espanol; ar fi bine s lucr m în continuare şi la aspectul sta. Vorbeşte cu Martin în dup -ă ă ă ăamiaza asta şi vezi pân unde a avansat. Altceva? A, da, reporterul de la tabloid ne-a trimis prină fax nişte copii dup jurnalul lui Lillemor. Vom primi şi originalul, dar acesta vine prin poşt şi nuă ă ne permitem s -1 aştept m. Voi lua în maşin dou copii, îns a i putea s arunca i şi voi oă ă ă ă ă ţ ă ţ privire.

Gosta d du din cap, obosit.ă— Asta e tot, zise Patrik. Noi am plecat. O pui tu la curent pe Hanna?Gosta încuviin . Şi mai obosit. Era o pacoste s fie nevoit s lucreze din greu. Avea s seţă ă ă ă

extenueze de tot pân la începerea sezonului de golf.ă 7Cel mai aproape sim ea groaza pe timp de noapte. Dac veneau în timp ce el dormea?ţ ă

Dac nu s-ar fi putut trezi? înainte de-a fi prea târziu. El şi sora sa aveau fiecare câte un pat înă camer . De regul , ea îi învelea noaptea, tr gându-le plapuma pân sub b rbie, dup care îiă ă ă ă ă ă s ruta pe frunte, mai întâi pe el, apoi pe ea. Unna un „noapte bun " spus cu blânde e, după ă ţ ă care lumina se stingea. Iar uşa se încuia. în clipele acelea, r ului i se d dea frâu liber prină ă min ile lor. îns ei n scociser o fonn de consolare. Cu paşi aten i, el îşi croia drum spre patulţ ă ă ă ă ţ fetei şi se strecura aproape de ea, sub plapum . Nu vorbeau niciodat , ci doar st teau unulă ă ă lâng cel lalt, sim ind c ldura pe care o emana pielea lor. Erau atât de apropia i încât respira iaă ă ţ ă ţ ţ li se contopea, devenind una singur , un aer fierbinte ce le umplea pl mânii şi li se r spândeaă ă ă c tre inimi, oferindu-le un sentiment de siguran .ă ţă

Uneori st teau treji, în felul acela. Amândoi îşi obseivau reciproc teama din priviri, îns nuă ă o puteau exprima în cuvinte. în acele clipe, el sim ea o asemenea dragoste fa de sora lui,ţ ţă încât i se p rea c iama s r bufiteasc . îl copleşea l untric, f cându-l s -şi doreasc s -iă ă ă ă ă ă ă ă ă ă dezmierde pielea, centimetai cu centimetru. Fata era atât de neajutorat , de inocent şi oă ă speria atât de mult lumea exterioar . Mai mult decât pe el. în cazul lin, teama era amestecată ă cu o sete de orice s-ar fi aflat acolo, în exterior. Lucrurile la care ar fi avut acces — asta dac elă n-ar fi fost o piaz rea şi dac necunoscutul nu ar fi aşteptat afar .ă ă ă

Stând întins acolo, cu sora lui în bra e, el se întreb dac nu cumva groaza era legat deţ ă ă ă

116


femeia cu voce mânioas . Apoi, de regul , somnul punea st pânire asupra lui. Iar odat cu el,ă ă ă ă veneau amintirile.

Martin suferise toat via a de r u de maşin , îns chiar şi-aşa, el încerc s citească ţ ă ă ă ă ă ă paginile fotocopiate din jurnalul lui Lillemor.

— Cine-o fi acest „el" despre care tot vorbeşte? Persoana pe care o recunoaşte? zise el consternat, citind în continuare pentru a vedea dac nu cumva mai putea g si vreun indiciu.ă ă

— Nu scrie, veni replica lui Patrik, care citise deja copiile, înainte de plecare. Nu p rea să ă fie sigur unde sau dac îl v zuse cu adev rat.ă ă ă ă

— Dar zice c o f cea s se simt neliniştit , spuse Martin, ar tând spre rândurile de peă ă ă ă ă ă pagin . Aşadar, nu poate fi o coinciden faptul c a fost ucis dup aceea.ă ţă ă ă ă

— Da, tind s - i dau dreptate, zise Patrik, accelerând pentru a dep şi un camion. îns nuă ţ ă ă mai avem altceva pe care s ne baz m, cel pu in, nu în jurnal. Şi chiar ar fi putut fi oricine.ă ă ţ Cineva din oraş, cineva din grup, cineva din echipa de filmare. Nu ştim decât c era vorba de ună b rbat.ă

Observ c Martin începuse s inspire profund.ă ă ă— Cum e? i-e r u?Ţ ăO privire fugar spre colegul s u i-o confirm . Pistruii lui Martin erau de-un roşu-aprins, înă ă ă

contrast cu fa a sa, care era şi mai alb decât în mod normal, iar pieptul i se umfla, înţ ă încercarea disperat de a respira.ă

— Vrei s las pu in geamul jos? zise Patrik, încurcat.ă ţîi era mil de colegul s u, îns nici nu dorea s conduc pân în Lund într-o maşină ă ă ă ă ă ă

mirosind a vom . Martin d du din cap, aşa c Patrik ap s butonul care deschidea geamulă ă ă ă ă pasagerului. Martin se rezem de uş , inhalând cu nesa , cu toate c aerul era amestecat cuă ă ţ ă multe gaze de eşapament şi nici nu îi oferea atât de mult alinare precum ar fi sperat.ă

Câteva ore mai târziu, cu picioarele în epenite şi cu spin rile dureroase, cei doi virar înţ ă ă parcarea sec iei de poli ie din Lund. Nu îşi permiser decât o scurt pauz pentru a se uşura şiţ ţ ă ă ă a-şi întinde picioarele, fiindc amândoi erau ner bd tori cu privire la ce avea s aduc întâlnireaă ă ă ă ă dintre ei şi comisarul Kjell Sandberg. Aşteptar doar câteva minute la recep ie pân cândă ţ ă b rbatul îşi f cu apari ia. De fapt, el trebuia s aib sâmb ta liber , dar fusese de acord s vină ă ţ ă ă ă ă ă ă la sec ie, în urma discu iei telefonice cu Patrik.ţ ţ

— Cum a i c l torit? întreb Kjell Sandberg, conducându-i sprinten pe cei doi.ţ ă ă ăEra un b rbat foarte mic de statur — avea în jur de 1,60, dup estim rile lui Patrik —,ă ă ă ă

îns p rea s compenseze în l imea redus printr-o cantitate imens de energie. Când vorbea,ă ă ă ă ţ ă ă îşi folosea tot corpul şi gesticula frenetic. Atât lui Martin, cât şi lui Patrik le venea greu s ină ţ ă pasul cu el, fiindc aproape c alerga înaintea lor. Marşul for at îi conduse într-un final spre oă ă ţ înc pere destinat pauzei de cafea, iar Kjell le f cu semn celor doi s intre primii.ă ă ă ă

— M-am gândit s st m aici, nu în biroul meu, zise comisarul, ar tând spre o mas pe careă ă ă ă se afla un morman de dosare.

Cel de deasupra era etichetat „Borje Knudsen", nume care, dup cum aflase Patrik cu o ziă în urm , îi apar inea victimei num rul trei — sau doi, în caz c le luau în ordine cronologic . Seă ţ ă ă ă aşezar şi Kjell împinse mormanul de dosare înspre Patrik.ă

— Mi-am petrecut ziua de ieri parcurgând din nou totul. Dup ce v-am auzit întrebarea, eiă bine, trebuie s recunosc, am început s privesc într-o cu totul alt lumin câteva cazuri dină ă ă ă trecut.

D du din cap cu p rere de r u, ca şi cum şi-ar fi cerut scuze.ă ă ă— Aşadar, nu au existat deloc suspiciuni pe-atunci, în urm cu şase ani? Vreo presim ire că ţ ă

lucrurile nu st teau aşa cum ar fi trebuit? zise Patrik, atent s nu par acuzator.ă ă ăKjell d du iar din cap. Musta a stufoas îi s lt într-un mod comic atunci când mişc dină ţ ă ă ă ă

cap.— Nu, sincer s fiu, n-am avut idee s fi fost ceva în neregul cu moartea lui Borje. Trebuieă ă ă

s în elege i faptul c Borje era unul dintre acei „clien i" pe care ne aşteptam s -i g sim mor iă ţ ţ ă ţ ă ă ţ la un moment dat. B utura fusese cât pe ce s -1 bage în mormânt de mai multe ori, îns aă ă ă reuşit s scape. Aşadar, ne-am gândit c ... Ei bine, ne-am înşelat, zise el, ridicându-şi mâinile şiă ă având pe chip o expresie îndurerat .ă

Patrik d du consolator din cap.ă— Din câte-am în eles, a fost o eroare uşor de f cut, în situa ia de fa . Şi noi am crezut,ţ ă ţ ţă

pentru o vreme, c ne confruntam cu un accident.ă117


Auzindu-1 c recunoaşte aşa ceva, Kjell p ru s se simt mai bine.ă ă ă ă— Ce anume v-a f cut s ne r spunde i? întreb Martin, încercând s nu se holbeze laă ă ă ţ ă ă

musta a s lt rea .ţ ă ă ţăînc mai era palid în urma drumului cu maşina şi, recunosc tor, îşi îndes în gur câ ivaă ă ă ă ţ

biscui i digestivi. Asta îl ajut pu in. De regul , avea nevoie de o or şi ceva pentru a-şi veniţ ă ţ ă ă complet în fire dup o c l torie lung cu maşina.ă ă ă ă

La început, Kjell nu spuse nimic şi r sfoi prin mald rul de dosare, c utând ceva. Apoiă ă ă scoase un dosar pe care-1 deschise şi-l puse dinaintea lui Patrik şi Martin.

— Uita i-v aici. Sunt pozele f cute când l-am g sit pe Borje. Murise în apartamentul s u înţ ă ă ă ă urm cu vreo s pt mân , aşa c nu e o privelişte prea frumoas , ad ug el. Nimeni nu aă ă ă ă ă ă ă ă observat nimic pân nu a început s se simt mirosul.ă ă ă

Era, într-adev r, un tablou înfior tor. îns aten ia le fu captat de ceea ce inea Borje înă ă ă ţ ă ţ mân . P rea a fi o coal mototolit . Când r sfoir prin poze, cei doi v zur un prim-plan ală ă ă ă ă ă ă ă hârtiei, dup ce fusese luat din mâna b rbatului şi netezit . Era o pagin din aceeaşi carte peă ă ă ă ă care Patrik şi Martin o cunoşteau acum prea bine. Hansel şi Gretel, de Fra ii Grimm. Se privir ,ţ ă iar Kjell spuse:

— Da, aici nu mai e vorba despre o simpl coinciden . Şi mi-am amintit fiindc mi s-aă ţă ă p rut aşa de straniu ca Borje s in în mân o pagin dintr-o carte pentru copii. El n-aveaă ă ţ ă ă ă copii...

— înc mai ave i pagina?ă ţPatrik îşi inu respira ia şi-şi sim i trupul contractându-i-se de ner bdare. Kjell nu spuseţ ţ ţ ă

nimic, dar un zâmbet îi ap ru în col ul gurii atunci când scoase la iveal o pung de plastic ceă ţ ă ă fusese aşezat pe scaunul de lâng el.ă ă

— Un amestec de noroc şi îndemânare, spuse.Patrik lu protocolar punga şi îi studie con inutul, dup care i-o înmân şi lui Martin, careă ţ ă ă

de asemenea cercet pagina cu ner bdare.ă ă— Dar restul? R nile şi modul în care a murit? întreb Patrik, încercând s studieze maiă ă ă

îndeaproape fotografiile ce ar tau corpul neînsufle it al lui Borje.ă ţI se p ru c distinge umbre vine ii în jurul gurii, îns cadavrul era într-o asemenea stare deă ă ţ ă

putrefac ie, încât era greu s -şi dea seama.ţ ă— Din nefericire, nu de inem niciun fel de informa ii cu privire la pl gi. Dup cum am spus,ţ ţ ă ă

corpul nu se afla într-o stare corespunz toare pentru a i se face autopsia, iar Borje avea maiă mereu câte-o ran sau alta. Aşadar, întrebarea e: am fi reac ionat oare chiar şi dac ...?ă ţ ă

Vocea i se pierdu, iar Patrik în elese ce voia s spun . Borje fusese un be iv care deseoriţ ă ă ţ era implicat în b t i. Faptul c probabil b use pân când murise nu le oferise niciun motiv de aă ă ă ă ă porni o anchet minu ioas .ă ţ ă

— îns avea o cantitate mare de alcool în corp?ăKjell d du afirmativ din cap, iar musta a îi s lt din nou.ă ţ ă ă— Adev rat, avea un grad de alcoolemie ieşit din comun, îns toleran a îi crescuse de-aă ă ţ

lungul anilor. Concluzia medicului legist a fost c Borje b use pur şi simplu o sticl întreag şiă ă ă ă murise din cauza unei intoxica ii cu alcool.ţ

— Are vreo rud cu care s putem sta de vorb ?ă ă ă— Nu, Borje nu avea pe nimeni. Singurii oameni cu care interac iona erau poli iştii şiţ ţ

prietenii s i de pahar. Ei, şi persoanele pe care le mai întâlnea prin puşc rie.ă ă— Pentru ce-a f cut puşc rie?ă ă— O mul ime de lucruri. Lista se afl aici, în dosarul de deasupra, .cu date cu tot. Ultraj,ţ ă

intimidare, şofat în stare de ebrietate, omucidere, furt, tot ce vre i. Probabil c a petrecut maiţ ă mult timp în untru decât afar .ă ă

— Pot lua cu mine materialele acestea? întreb Patrik, inân- du-şi pumnii strânşi.ă ţKjell încuviin .ţă— Da, asta era şi ideea. Promite i-mi c ne ve i anun a dac va fi nevoie de ajutor peţ ă ţ ţ ă

viitor. O s mai pun întreb ri în stânga şi-n dreapta, s v d dac mai putem afla ceva care s vă ă ă ă ă ă ă fie de folos.

— Apreciem sincer, zise Patrik, în timp ce amândoi se ridicar , pentru a pleca.ăîn drum spre ieşire, fur nevoi i s alerge pentru a ine pasul cu Kjell.ă ţ ă ţ— Merge i înapoi în seara asta? întreb el când ajunser la intrarea principal .ţ ă ă ă— Nu, ne-am rezervat o camer la Scandic. Ca s putem parcurge materialul pe îndelete,ă ă

118


înainte de urm toarea oprire de mâine.ă— Nykoping, parc auzisem?ăDintr-odat , Kjell p ru foarte serios.ă ă— Nu întâlneşti prea des o situa ie ca asta: un criminal s opereze pe o arie aşa deţ ă

extins .ă— Nu, zise Patrik, cu aceeaşi seriozitate. Nu e ceva comun. Nu e deloc comun.— Ce preferi? Umblatul dup dul i sau r sfoitul prin dosarul lui M rit?ă ă ă ăGosta nu îşi putu ascunde frustrarea provocat de sarcinile ce le reveneau. Nici Hanna nuă

p rea foarte încântat . Pesemne c aşteptase cu ner bdare o diminea relaxant de sâmb t ,ă ă ă ă ţă ă ă ă petrecut acas , al turi de so ul ei. îns Gosta se v zu nevoit s admit faptul c prilejul de aă ă ă ţ ă ă ă ă ă lucra suplimentar era o excep ie. în sec ia lor de poli ie, o anchet care s implice cinci crimeţ ţ ţ ă ă nu era ceva la ordinea zilei.

Gosta şi Hanna se aşezar la mas pentru a ataca sarcinile l sate de Patrik, îns niciunulă ă ă ă dintre ei nu sim i vreo urm de entuziasm. Gosta o privi pe Hanna, care st tea în fa a blatuluiţ ă ă ţ de lucru şi turna cafea. Nicidecum plinu atunci când începuse noua slujb la sec ie, femeiaţă ă ţ ajunsese numai piele şi os. Gosta se întreb din nou cum o fi fost via a ei de familie. în ultimaă ţ vreme, pe chipul femeii se citea o oarecare tensiune, dac nu chiar suferin . Poate c ea şiă ţă ă so ul ei nu puteau avea copii, specul Gosta. Ajunsese la vârsta de patruzeci de ani, şi tot f rţ ă ă ă odrasle. Ar fi vrut s -i poat oferi un um r pe care s plâng , dar avu senza ia c oferta sa nu i-ă ă ă ă ă ţ ăar fi picat bine. Hanna îşi d du la o parte o şuvi de p r b lai. Brusc, colegului s u îi p ru că ţă ă ă ă ă ă gestul acela simplu înglobase atât de mult vulnerabilitate şi nesiguran . Hanna Kruse era peă ţă deplin o femeie a contrastelor. Puternic şi neînfricat , la suprafa . în acelaşi timp, anumiteă ă ţă gesturi tr dau cu totul altceva... o latur slab ; mai bine de-atât nu ştia cum s o descrie Gosta.ă ă ă ă îns atunci când femeia se întoarse c tre el, se întreb dac nu cumva analizase prea multă ă ă ă lucrurile. Chipul Hannei era acum împietrit. Nu se citea pe el nicio urm de sl biciune.ă ă

— Eu aleg documentele lui M rit, spuse ea, aşezându-se. Tu ia c eluşii, în regul ?ă ăţ ăîl privi pe deasupra ceştii de cafea.— Mie îmi convine. Doar am zis c po i alege.ă ţHanna zâmbi, iar modul în care acel zâmbet îi îmblânzi fa a îl f cu pe Gosta s -şi pun şiţ ă ă ă

mai mult la îndoial specula iile.ă ţ— Mare p cat c trebuie s muncim acum, ce zici, Gosta? spuse ea, f cându-i cu ochiul.ă ă ă ăEl nu se putu ab ine s nu-i zâmbeasc , la rându-i. îşi îndep rt gândurile cu privire laţ ă ă ă ă

via a ei de familie şi hot rî pur şi simplu s se bucure de compania colegei sale.ţ ă ă— Bine, mie îmi revin pot ile, zise el, ridicându-se în picioare.ă— Ham, ham, replic ea, zâmbind, dup care începu s r sfoiasc dosarul aflat în fa a sa.ă ă ă ă ă ţ— Am auzit c au avut loc nişte scene pe aici, zise Lars, privindu-i neînduplecat peă

concuren i, care st teau aduna i în jurul lui.ţ ă ţNimeni nu rupse t cerea. Lars mai f cu o încercare.ă ă— Ar putea cineva s m l mureasc şi pe mine ce s-a întâmplat?ă ă ă ă— Tina s-a f cut de râs, bomb ni Jonna.ă ăTina îi arunc o privire duşm noas , apoi se uit în jurul s u şi zise:ă ă ă ă ă— Pe naiba! Sunte i doar invidioşi pentru c nu l-a i g sit voi şi nu v-a trecut prin cap aşaţ ă ţ ă

ceva!— N-aş fi f cut niciodat un lucru atât de odios, replic Mehmet, privindu-şi vârfurileă ă ă

pantofilor.Fusese nefiresc de supus în ultimele zile. Lars îşi îndrept aten ia asupra lui.ă ţ— Tu cum te mai sim i, Mehmet? Pari cam deprimat.ţ— N-am nimic, zise el, uitându-se în continuare la pantofi.Lars îi arunc o privire întreb toare, dar nu insist . Mehmetă ă ănu p rea dispus s -şi împ rt şeasc sentimentele. Poate c lucrurile aveau s decurgă ă ă ă ă ă ă ă

mai bine în cadrul sesiunii individuale. Lars se reîntoarse la Tina.— Ce scria în jurnal de te-a sup rat aşa de tare? întreb el cu blânde e.ă ă ţTina f cu un gest ca şi cum şi-ar fi pus lac t la buze.ă ă— Ce te-a determinat s crezi c erai îndrept it s o arunci aşa pe B rbie... pe Lillemor,ă ă ăţ ă ă ă

în gura presei?— A scris în jurnal c Tina nu are pic de talent, interveni Caile.ăRela ia dintre el şi Tina fusese extrem de glacial dup discu ia pe care o avuser laţ ă ă ţ ă

119


restaurant, iar Caile profit de ocazie pentru a o împunge. Vorbele pe care i le aruncase fataă înc îl usturau, drept urmare, el f cu remarca pe un ton mali ios. în momentul acela, nu-şi doreaă ă ţ nimic mai mult decât s -i fac r u.ă ă ă

— Şi nici n-o po i condamna pe B rbie, replic el, rece. Ea doar spunea adev rul.ţ ă ă ă— Taci, taci, taci! strig Tina, împroşcând stropi mici de saliv .ă ă— Haide i s ne calm m, spuse Lars, pe un ton aspru. Lillemor a scris ceva compromi torţ ă ă ţă

despre tine în jurnal, drept urmare, ie i s-a p rut c ai dreptul s -i def imezi amintirea.ţ ţ ă ă ă ăO privi cu neînduplecare pe Tina, care îşi feri privirea. Exprimate de el în felul acela,

lucrurile p reau atât de... haine şi r ut cioase.ă ă ă— A scris porc rii despre voi to i, zise fata, privind în jurul s u, în încercarea de a transferaă ţ ă

o parte din nemul umirea lui Lars c tre ceilal i. Despre tine a scris c eşti o puşlama r zgâiat ,ţ ă ţ ă ă ă Caile. Şi c tu, Uffe, erai unul dintre cei mai proşti oameni pe care i-a cunoscut vreodat . Şi că ă ă Mehmet era atât de nesigur şi îngrijorat c nu îi f cea pe plac familiei sale, şi c ar fi trebuit s -ă ă ă ăşi dea seama c avea nevoie de o coloan vertebral !ă ă ă

F cu o scurt pauz , dar apoi îşi îndrept privirea asupra Jonnei.ă ă ă ă— Cât despre tine... A scris c era atât de jalnic faptul c te tot t iai. Nu a menajat peă ă ă

nimeni. Iar acum şti i şi voi. Mai e cineva de p rere c „trebuie s -i cinstim amintirea lui B rbie"ţ ă ă ă ă sau ce alte idio enii a i mai debitat pe-aici? Dac v sim i i vinova i pentru toate lucrurile peţ ţ ă ă ţ ţ ţ care i le-a i spus la petrecere, înceta i! A primit ce-a meritat!ţ ţ

Tina îşi flutur brusc p rul, provocând pe oricine s o contrazic .ă ă ă ă— A meritat s şi moar ? zise Lars, calm.ă ăînc perea se cufund în linişte. Tina îşi roase agitat o unghie. Apoi se ridic dintr-odat şiă ă ă ă ă

fugi afar . Toate privirile o urm rir .ă ă ăŞoseaua se întindea la nesfârşit înaintea lor. Oboseala atâtor ore de condus începea s seă

fac sim it . Patrik întoarse capul pentru a se uita la colegul s u, aflat pe locul şoferului. Martină ţ ă ă se oferise s conduc în ziua respectiv , în speran a c asta îi va mai potoli pu in senza ia deă ă ă ţ ă ţ ţ grea . Ideea func ionase, iar cei doi nu mai aveau nici o sut de kilometri pân în Nykoping.ţă ţ ă ă Martin c sc , molipsindu-1 şi pe Patrik. Amândoi râser .ă ă ă

— Cred c am stat treji pân mult prea târziu azi-noapte, spuse Patrik.ă ă— Mda, şi eu cred la fel. îns aveam multe de examinat.ă— Aşa-i.Petrecuser seara în camera lui Patrik, citind şi recitind toate detaliile cazului. Martin nu seă

retr sese înapoi în propria camer decât târziu de tot. în plus, mai durase înc o or pân ca eiă ă ă ă ă s adoarm , h itu i fiind de toate gândurile şi lucrurile care nu se legau nicicum.ă ă ă ţ

— Cum se mai simte Pia? întreb Patrik, pentru a schimba subiectul.ă— Grozav! spuse Martin, schimbându-se la fa . Gre urile de diminea au disp rut. Baţă ţ ţă ă

chiar se simte excelent acum. Sunt aşa de entuziasmat, abia aştept!— Mda, cunosc sentimentul.Gândurile lui Patrik zburar la Maia. îşi dorea atât de mult s fie acas , al turi de ea şi deă ă ă ă

Erica, încât îl durea sufletul.— Are de gând s fac testarea cu ultrasunete pentru a afla sexul copilului? întreb Patrik,ă ă ă

în timp ce ieşir de pe autostrad , înspre Nykoping.ă ă — Ei bine, înc nu ştiu. Dar nu cred, ziseă Martin, uitându-se atent ia semnele de circula ie. Voi ce-a i f cut? A i aflat înainte?ţ ţ ă ţ

— Nu, în felul sta, pare c trişezi. Am vrut s fie o surpriz . Iar la primul copil nu preaă ă ă ă conteaz aşa de mult. Ar fi frumos ca al doilea s fie b iat, ca s avem câte unul din fiecare.ă ă ă ă

— Doar nu o s ...? zise Martin uluit, întorcându-se spre Patrik.ă— Nu, nu, nu, râse acesta. înc nu, slav cerului. Momentan suntem ocupa i pân pesteă ă ţ ă

cap, încercând s ne adapt m la via a al turi de Maia. Dar poate c mai târziu...ă ă ţ ă ă— Ce p rere are Erica? Având în vedere prin câte necazuri a trecut...ăMartin se opri, nesigur dac era în regul s pomeneasc subiectul respectiv.ă ă ă ă— De fapt, n-am discutat despre asta. Probabil c doar am presupus eu c vom avea doi,ă ă

spuse Patrik, c zând pe gânduri. Ei, iat -ne ajunşi, în sfârşit, ad ug el, bucuros s pun cap tă ă ă ă ă ă ă subiectului.

Se d dur jos din maşin , cu picioarele în epenite, şi se întinser pu in înainte de-a intra înă ă ă ţ ă ţ sec ia de poli ie. începuse s devin rutin — pentru Patrik, cel pu in. Era a treia oar cândţ ţ ă ă ă ţ ă vizita o sec ie nou de poli ie, dintr-un oraş nou. La întâlnirea cu comisarul, pe Patrik îl uimi dinţ ă ţ nou cât de eterogene puteau fi cadrele poli ieneşti în Suedia. în plus, nu mai întâlnise niciodatţ ă

120


o persoan a c rei înf işare s difere atât de mult de imaginea pe care el şi-o formase pornindă ă ăţ ă de la un nume. Pentru început, Gerda Svensson era mult mai tân r decât şi-o închipuise,ă ă având în jur de treizeci şi cinci de ani. Şi în ciuda unui nume suedez prin excelen , tenul s uţă ă avea aceeaşi culoare şi str lucire precum mahonul întunecat. Era o femeie de o frumuse eă ţ izbitoare. Patrik îşi d du seama c st tea acolo, cu gura c scat , iar o privire aruncat înspreă ă ă ă ă ă Martin îl f cu s realizeze c şi colegul lui se f cea de râs. Patrik îi d du un cot lui Martin, apoi îiă ă ă ă ă întinse mâna comisarului Svensson.

— Colegii mei ne aşteapt în sala de conferin e, zise Gerda Svensson, conducându-i într-ă ţacolo.

Vocea îi era joas , dar şi cald , în acelaşi timp, şi cum nu se putea de pl cut . Patrikă ă ă ă realiz că ă îi era foarte greu s -şi dezlipeasc ochii de la ea.ă ă

Merser în t cere pân la sala de conferin e. Unicul zgomot era cel al pantofilor, pe podea.ă ă ă ţ Când intrar în camer , doi b rba i se ridicar şi le venir în întâmpinare, cu mâinile întinse.ă ă ă ţ ă ă Unul dintre ei avea în jur de cincizeci de ani, era scund şi îndesat, dar cu o lic rire în priviri şi ună zâmbet cald. Se prezent drept Konrad Meltzer. Cel lalt era cam de aceeaşi vârst cu Gerda, ună ă ă blond înalt şi zdrav n. Lui Patrik nu putu s nu-i treac prin gând faptul c el şi Gerda alc tuiauă ă ă ă ă un cuplu excelent. Atunci când b rbatul se prezent drept Rickard Svensson, Patrik îşi d duă ă ă seama c intuise corect. Formau, într-adev r, un cuplu.ă ă

— Din câte în eleg, ave i multe informa ii relevante cu privire la una dintre ancheteleţ ţ ţ noastre, r mas nerezolvat .ă ă ă

Gerda se aşez între Konrad şi so ul ei, iar niciunul nu p ru deranjat de faptul c eaă ţ ă ă preluase comanda.

— Eu am condus ancheta în cazul mor ii Elsei Forsell, spuse ea, de parc i-ar fi cititţ ă gândurile lui Patrik. Konrad şi Rickard au lucrat al turi de mine, şi am dedicat multe ore de lucruă în cadrul cercet rii. Din nefericire, am ajuns într-un punct din care nu mai puteam continua.ă Asta pân alalt ieri, când am primit cererea dumneavoastr .ă ă ă

— Am ştiut imediat c exista o leg tur între cazurile noastre atunci când am aflat despreă ă ă pagina din carte, spuse Rickard, cu bra ele încrucişate pe mas .ţ ă

Patrik se întreb cum o fi fost s ai nevasta drept şef . Deşi se considera un b rbată ă ă ă emancipat, tot i-ar fi fost greu s -i fie subaltern Eric i. Pe de alt parte, nici ea nu ar fi apreciată ă ă prea mult s -1 aib pe Patrik drept şef.ă ă

— Rickard şi cu mine ne-am c s torit la finalul anchetei. De atunci, lucr m în diviziiă ă ă separate.

Gerda îl privi, iar Patrik sim i c se îmbujoreaz . Pentru o clip , se întreb dac nu cumvaţ ă ă ă ă ă ea chiar îi putea citi gândurile, îns apoi realiz c probabil nu era prea dificil s ghiceasc ce-iă ă ă ă ă trecea prin minte. Cu siguran c mai existaser şi al ii înaintea lui.ţă ă ă ţ

— Unde se afla pagina pe care a i g sit-o? întreb el, pentru a schimba subiectul.ţ ă ăUn zâmbet mic ap ru pe buzele Gerdei, semn c observase fâstâceala lui Patrik, îns celă ă ă

care vorbi de data aceea fu Konrad.— într-o Biblie pe care o avea lâng ea.ă— Unde a fost g sit ?ă ă— în apartamentul s u. De c tre unul dintre membrii congrega iei sale.ă ă ţ— Congrega ie? întreb Patrik. Ce fel de congrega ie?ţ ă ţ— Crucea Fecioarei Maria, îi r spunse Gerda. O congrega ie catolic .ă ţ ă— Catolic ? întreb Martin. Era de prin vreo ar sudic ?ă ă ţ ă ă— Exist catolici şi în Scandinavia, zise Patrik, uşor jenat de ignoran a lui Martin. E o formă ţ ă

de creştinism practicat pe tot globul, şi exist câteva mii de catolici în Suedia.ă ă— Adev rat, spuse Rickard. Exist , de fapt, o sut şaizeci de mii de catolici în Suedia. Elsaă ă ă

fusese membr de mul i ani, iar congrega ia era practic familia sa.ă ţ ţ— Nu avea niciun fel de rude? întreb Patrik.ă— Nu, nu am reuşit s g sim nicio rud apropiat , zise Gerda. Am condus multeă ă ă ă

interogatorii cu membrii congrega iei, pentru a stabili dac se produsese vreo ruptur , oriceţ ă ă lucru care s fi putut cauza uciderea Elsei. îns am ob inut numai rezultate negative.ă ă ţ

— Dac am vrea s st m de vorb cu vreun membru al congrega iei care s -i fi fostă ă ă ă ţ ă apropiat Elsei, pe cine a i recomanda? întreb Martin, apoi îşi preg ti pixul, gata s ia noti e.ţ ă ă ă ţ

— Preotul, f r îndoial . P rintele Silvio Mancini. El chiară ă ă ă este din sudul Europei, spuse Gerda, f cându-i cu ochiul lui Martin, care se îmbujor .ă ă

121


— Din câte am în eles, victima din Tanumshede prezenta şi ea urme c fusese legat ?ţ ă ăîntrebarea îi era adresat lui Patrik.ă— Da, e adev rat. Medicul nostru legist i-a g sit crest turi de funie atât pe bra e, cât şi peă ă ă ţ

încheieturi. A fost cumva unul dintre indiciile care v-au f cut imediat s considera i moarteaă ă ţ Elsei drept omucidere?

— Da.Gerda scoase o fotografie şi o împinse, de-a lungul mesei, spre Martin şi Patrik. Aceştia o

privir pentru câteva clipe şi observar c urmele de funie erau evidente. F r nicio îndoial ,ă ă ă ă ă ă Elsa

Forsell fusese legat . Patrik mai recunoscu şi ciudatele semne vine ii din jurul gurii.ă ţ— A i g sit cumva şi urme de band adeziv ?ţ ă ă ăO privi pe Gerda, care d du aprobator din cap.ă— Da, adeziv de la o band maro, comun .ă ăGerda îşi drese vocea, dup care spuse:ă— Suntem foarte interesa i de informa iile pe care le ave i în leg tur cu aceste omucideri.ţ ţ ţ ă ă

Fireşte c v vom oferi, la rândul nostru, toate informa iile de care dispunem. Ştiu c uneoriă ă ţ ă exist o oarecare rivalitate între sec iile de poli ie, dar sper cu sinceritate s putem coopera şiă ţ ţ ă s putem p stra deschise por ile între noi.ă ă ţ

Nu era o rug minte, ci o aser iune rece. Patrik încuviin f r s mai stea pe gânduri.ă ţ ţă ă ă ă— Bineîn eles. Avem nevoie de tot ajutorul posibil. Inclusiv de al dumneavoastr . Aşadar,ţ ă

s împ r im între noi copiile oric ror materiale de care dispunem. Şi putem p stra leg tura prină ă ţ ă ă ă telefon.

— Bun, zise Gerda.Patrik nu putu s nu observe privirea admirativ pe care o primi din partea so ului.ă ă ţ

Respectul lui Patrik fa de Rickard Sven- sson crescu. Era nevoie de un b rbat adev rat pentruţă ă ă a aprecia o so ie cu o carier mai de succes decât cea proprie.ţ ă

— Şti i unde îl putem g si pe p rintele Mancini? întreb Martin în timp ce se preg teau deţ ă ă ă ă plecare.

— Congrega ia catolic se afl în centrul oraşului.ţ ă ăKonrad îi scrise repede adresa şi-i d du bucata de hârtie lui Martin. Le explic , deă ă

asemenea, cum s ajung acolo.ă ă— Dup ce vorbi i cu p rintele Silvio, pute i s v întoarce i pentru a lua de la recep ieă ţ ă ţ ă ă ţ ţ

pachetul cu toate materialele necesare, zise Gerda, scuturându-i mâna lui Patrik. Voi avea grijă s vi se fac toate copiile.ă ă

— V mul umim pentru ajutor, spuse Patrik cu sinceritate.ă ţCooperarea inter-districtual nu era întotdeauna favorizată ăde c tre sec iile de poli ie, dup cum men ionase şi Gerda, aşa c Patrik era extrem deă ţ ţ ă ţ ă

bucuros fiindc ancheta respectiv urma s aib un curs diferit.ă ă ă ă 1

— Când ai de gând s laşi deoparte comportamentul sta prostesc?ă ăJonna închise ochii. Vocea de la telefon a mamei sale era mereu atât de aspr , deă

acuzatoare.— Tata şi cu mine am stat de vorb şi ni se pare c dai dovad de iresponsabilitate,ă ă ă

irosindu- i via a în felul acesta. în plus, trebuie s lu m în considerare şi reputa ia noastr şi aţ ţ ă ă ţ ă spitalului; trebuie s în elegi c ne faci şi pe noi de râs!ă ţ ă

— Eram sigur c trebuia s fie ceva legat de spital, morm i Jonna.ă ă ă ă— Ce-ai zis? Jonna, trebuie s vorbeşti mai tare, ca s te pot în elege. Ai nou sprezece aniă ă ţ ă

acum, trebuie s înve i s pronun i clar. Şi m v d nevoit s o spun, aceste ultime articole deă ţ ă ţ ă ă ă ă prin ziare ne-au tulburat cumplit pe tata şi pe mine. Oamenii încep s se întrebe ce fel de p rin iă ă ţ suntem. Iar noi ne-am dat toat silin a, te asigur de asta. îns tata şi cu mine avem sarciniă ţ ă importante de îndeplinit, iar tu, Jonna, eşti acum destul de mare pentru a în elege asta. Trebuieţ s dai dovad de mai mult respect fa de ceea ce facem noi. Ştii, ieri am operat un b ie el dină ă ţă ă ţ Rusia care a venit aici pentru a-şi trata o problem serioas la inim . Nu a putut beneficia înă ă ă ara lui de opera ia necesar , însţ ţ ă ă eu am putut s -1 ajut! Datorit mie va supravie ui şi va duceă ă ţ

o via împlinit ! Cred c ar trebui s dovedeşti mai mult modestie în fa a vie ii, Jonna. ieţă ă ă ă ă ţ ţ Ţ întotdeauna i-a fost simplu. i-am refuzat noi vreodat ceva? Ai avut mereu cu ce s teţ Ţ ă ă îmbraci, un acoperiş deasupra capului şi mâncare pe mas . Gândeşte-te la to i copiii care nu auă ţ nici m car jum tate, ba nu, nici m car o zecime din ce ai avut tu. Ei ar fi recunosc tori s fie înă ă ă ă ă

122


locul t u. Şi nici n-ar face tâmpenii şi nu s-ar r ni singuri. Nu, eu cred c eşti foarte egoist ,ă ă ă ă Jonna. E timpul s te maturizezi! Tata şi cu mine consider m c ...ă ă ă

Jonna întrerupse apelul telefonic şi se l s încet în jos, cu spatele rezemat de perete.ă ă Starea de nelinişte i se intensific din ce în ce mai mult, pân când fetei i se p ru c avea s iă ă ă ă ă se reverse pe gur . îi n p di fiecare p rticic a trupului, f când-o s aib impresia c urma să ă ă ă ă ă ă ă ă ă explodeze. Fu copleşit , ca de multe alte ori, de sentimentul c nu avea încotro s o apuce,ă ă ă încotro s fug .ă ă

Cu mâinile tremurânde, ea scoase lama pe care o inea mereu în portofel. în clipele acelea,ţ degetele îi frem tar aşa de puternic, încât sc p lama din mân şi, înjurând, încerc s o ridiceă ă ă ă ă ă ă de pe podea. Se t ie de câteva ori la degete, dar, într-un final, izbuti s o apuce, şi o duse încetă ă spre interiorul antebra ului drept. Concentrându-se intens, privi lama pe care o aduse din ce înţ ce mai aproape de pielea degradat , plin de cicatrici, piele care avea mai degrab aspectulă ă ă unor cratere de pe Lun , cu petice albe şi roz, br zdate de crest turi roşii, ca nişte râule e.ă ă ă ţ Odat cu primele pic turi de sânge, ea îşi sim i anxietatea do- molindu-se. Ap s şi mai tare, iară ă ţ ă ă pârâiaşul deveni un şuvoi roşu, care zvâcnea. Jonna îl urm ri cu o uşurare ce i se putea citi peă întregul chip. Ridic lama şi tras un nou râule printre cicatrici. Apoi ridic privirea şi zâmbiă ă ţ ă camerei de filmat. Aproape c p rea fericit .ă ă ă

— îl c ut m pe p rintele Silvio Mancini.ă ă ăPatrik îi ar t insigna femeii care le r spunse la uş . Aceasta se d du la o parte şi strig :ă ă ă ă ă ă— Silvio! A venit poli ia în leg tur cu ceva!ţ ă ăUn b rbat c runt, îmbr cat în blugi şi pulover, se îndrept spre ei. Patrik se aşteptase ca elă ă ă ă

s îşi fac apari ia în haine bisericeşti, şi nu în unele obişnuite. Realiza c preotul nu puteaă ă ţ ă umbla mereu în veşminte clericale, îns chiar şi-aşa, el avu nevoie de pu in timp pentru a-şiă ţ reveni de pe urma surprizei.

— M numesc Patrik Hedstrom, iar acesta e Martin Molin, zise el, ar tând spre colegul s u.ă ă ăPreotul d du din cap şi îi conduse c tre nişte canapele. Sanctuarul era micu , dar bineă ă ţ

îngrijit, şi plin de simboluri pe care Patrik, cu limitatele sale cunoştin e, le asocia catolicismuluiţ — precum imaginile cu Fecioara Maria sau crucifixul impun tor. Femeia care le deschisese uşaă aduse cafea şi pr jituri. P rintele Silvio îi mul umi c lduros. Drept r spuns, ea îi zâmbi, după ă ţ ă ă ă care se retrase. P rintele Silvio îşi îndrept aten ia asupra celor doi poli işti, c rora li se adresă ă ţ ţ ă ă într-o suedez perfect , îns cu un in- confundabil accent italian.ă ă ă

— Aşadar, cu ce pot fi de folos poli iei?ţ— Am dori s v punem câteva întreb ri cu privire la Elsa Forsell.ă ă ăP rintele Silvio oft .ă ă— Am tot sperat ca poli ia s g seasc , mai devreme sau mai târziu, un indiciu de oriceţ ă ă ă

fel. Deşi cred cu t rie în fl c rile purgatoriului, aş prefera ca ucigaşul s îşi primeasc pedeapsaă ă ă ă ă înc din aceast via .ă ă ţă

Le zâmbi, dovedind, în acelaşi timp, atât umor, cât şi empatie. Patrik c p t impresia că ă ă ă b rbatul îi fusese apropiat Elsei, lucru confirmat de observa ia ce urm .ă ţ ă

— Elsa mi-a fost o bun prieten , timp de mul i, mul i ani. Era foarte implicat înă ă ţ ţ ă activitatea congrega iei noastre, iar eu i-am fost şi duhovnic.ţ

— Se n scuse catolic ?ă ă— Nu, zise p rintele Silvio, râzând. Pu ini oameni din Suedia se nasc catolici, asta dac nuă ţ ă

cumva provin din familii care s fi emigrat aici din ri catolice. îns ea a venit la una dintreă ţă ă slujbele noastre şi da, cred c a sim it c şi-a g sit aici un c min. Elsa era... o persoan pe careă ţ ă ă ă ă a i putea-o numi „suflet pierdut". Se afla în c utarea unui lucru, pe care a sim it c 1-a aflatţ ă ţ ă al turi de noi.ă

— Şi ce anume c uta? întreb Patrik, privindu-1 pe b rbatul dinaintea lui.ă ă ăîntreaga conduit a preotului st tea m rturie pentru faptul c acesta era un om capabil deă ă ă ă

o empatie imens , un om ce r spândea calm şi linişte. Un adev rat slujitor al Domnului.ă ă ăP rintele Silvio p str un moment de t cere înainte de a-i r spunde. P rea c vrea s -şiă ă ă ă ă ă ă ă

cânt reasc vorbele, dar într-un final, el îl privi fix în ochi pe Patrik şi spuse:ă ă— Iertare.— Iertare? întreb Martin.ă— Iertare, îi repet cu calm p rintele Silvio. E ceea ce c ut m cu to ii, chiar f r s o ştim,ă ă ă ă ţ ă ă ă

mul i dintre noi. Iertare pentru p catele noastre, pentru eşecuri, pentru defecte şi pentruţ ă greşeli. Iertare pentru lucrurile pe care le-am f cut... şi pentru cele pe care nu le-am f cut.ă ă

123


— Şi de ce c uta Elsa iertare? zise Patrik încet, privindu-1 intens pe preot.ăPentru o clip , avu senza ia c p rintele Silvio era pe cale s le spun ceva. îns acesta îşiă ţ ă ă ă ă ă

plec privirea şi zise:ă— Spovedania e un leg mânt solemn. Şi ce mai conteaz ? Cu to ii avem ceva pentru careă ă ţ

s fim ierta i.ă ţPatrik sim i c în spatele vorbelor sale mai era ceva, îns ştia destul în leg tur cuţ ă ă ă ă

jur mântul de t cere al unui duhovnic, încât s nu insiste.ă ă ă— Cât timp a fost Elsa membr a bisericii dumneavoastr ? întreb el, în schimb.ă ă ă— Optsprezece ani, r spunse p rintele Silvio. Dup cum am spus, am devenit prieteniă ă ă

foarte apropia i de-a lungul timpului.ţ— Şti i s fi avut inamici de vreun fel? Voia cineva s -i fac r u?ţ ă ă ă ăDin nou, preotul ezit , apoi d du din cap.ă ă— Nu, nu ştiu nimic despre aşa ceva. Elsa nu avea pe nimeni în afar de noi, nici prieteni,ă

nici duşmani. Noi eram familia sa.— E un lucru obişnuit? întreb Martin, f r s -şi poat ascunde tonul sceptic.ă ă ă ă ă— Ştiu la ce v gândi i, r spunse liniştit b rbatul cu plete argintii. îns noi nu avemă ţ ă ă ă

asemenea reguli exclusive şi restrictive pentru membrii noştri. Majoritatea au atât familie, cât şi prieteni, la fel ca în orice alt congrega ie creştin . Dar Elsa nu ne avea decât pe noi.ă ţ ă

— în leg tur cu modul în care a murit, zise Patrik. Cineva i-a dat cu for a o cantitate mareă ă ţ de alcool. Care era atitudinea Elsei cu privire la b utur ?ă ă

Din nou, lui Patrik i se p ru c simte o uşoar ezitare, îns preotul spuse, râzând:ă ă ă ă— Din punctul acesta de vedere, cred c Elsa era precum majoritatea oamenilor. Uneoriă

mai bea câte un pahar sau dou , sâmb t seara. îns niciodat în exces. Nu, eu aş zice c aveaă ă ă ă ă ă o atitudine normal fa de alcool. Apropo, eu am înv at-o s aprecieze vinurile italiene, iar dină ţă ăţ ă când în când, organizam degust ri aici. Erau foarte populare.ă

Patrik ridic din sprâncean . Preotul catolic îl surprindea cu adev rat.ă ă ăDup o pauz , în care se gândi dac mai avea şi altceva de întrebat, Patrik îşi puse carteaă ă ă

de vizit pe mas , în fa a lui.ă ă ţ— Dac v mai aminti i ceva, suna i-ne, v rog.ă ă ţ ţ ă— Tanumshede, zise p rintele Silvio, citind cartea de vizit . Unde vine asta?ă ă— Pe coasta de vest, spuse Patrik şi se ridic . între Stromstad şi Uddevalla.ăPatrik privi uluit cum p rintele Silvio se f cu brusc livid la fa . Pentru o clip , el p ru la felă ă ţă ă ă

de palid precum fusese Martin în timpul c l toriei spre Lund, cu o zi în urm . Apoi preotul îşiă ă ă veni în fire şi d du scurt din cap. Deruta i, Patrik şi Martin îşi luar la revedere, st pâni iă ţ ă ă ţ amândoi de sentimentul c p rintele Mancini ştia mult mai mult decât declarase.ă ă

Sec ia de poli ie st tea în expectativ . Toat lumea aştepta cu ner bdare s afle ce anumeţ ţ ă ă ă ă ă descoperiser Patrik şi Martin în urma excursiei lor de la sfârşitul s pt mânii. La întoarcerea dină ă ă Nykoping, Patrik mersese direct la sec ie şi petrecuse câteva ore preg tindu-se pentru şedin .ţ ă ţă Pere ii biroului s u erau acoperi i cu fotografii şi noti e, iar din loc în loc, Patrik f cuse câtevaţ ă ţ ţ ă însemn ri şi trasase nişte s ge i. P rea haotic, îns curând el avea s aduc ordine în toată ă ţ ă ă ă ă ă acea confuzie.

înc pur cu greu atunci când se îngr m dir cu to ii în birou, îns Patrik n-ar fi vrut să ă ă ă ă ţ ă ă afişeze în alt parte materialele anchetei, aşa c se vedeau nevoi i s in şedin a acolo. Martină ă ţ ă ţ ă ţ ajunse primul şi se aşez undeva în spate. Apoi îşi f cur apari ia Annika, Gosta, Hanna şiă ă ă ţ Mellberg. Nimeni nu spuse vreo vorb în timp ce inspectar materialele expuse pe pere i.ă ă ţ Fiecare încerca s afle indiciul care avea s conduc la g sirea ucigaşului.ă ă ă ă

— Dup cum şti i, eu şi Martin am vizitat în acest sfârşit de s pt mân cele dou oraşe,ă ţ ă ă ă ă Lund şi Nykoping. Ambele sec ii de poli ie ne-au contactat fiindc aveau cazuri ce se potriveauţ ţ ă criteriilor formulate de noi, pornind de la uciderea lui M rit Kaspersen şi a lui Rasmus Olsson.ă Victima din Lund, spuse el, întor- cându-se şi ar tând spre fotografia de pe perete, se numeaă Borje Knudsen. Avea cincizeci şi doi de ani şi era alcoolic înr it. A fost g sit mort înă ă apartamentul s u. Din nefericire, decesul se produsese cu atât de mult timp în urm , încâtă ă medicului legist i-a fost imposibil s g seasc urme ale tipurilor de r ni pe care le prezentauă ă ă ă celelalte victime. Pe de alt parte... avea asta în mân , zise Patrik, f când o scurt pauz pentruă ă ă ă ă a lua o gur de ap din paharul de pe birou.ă ă

Ar t spre perete, lâng fotografia victimei, unde st tea punga de plastic ce con ineaă ă ă ă ţ pagina din cartea pentru copii.

124


Mellberg ridic mâna.ă— Ne-a comunicat cumva Laboratorul Na ional de Expertize Criminalistice dac s-au g sitţ ă ă

amprente pe paginile aflate lâng M rit şi Rasmus?ă ăPe Patrik îl surprinse faptul c şeful s u era la curent, ca niciodat .ă ă ă— Da, am primit un r spuns, iar paginile ne-au fost înapoiate.ăF cu semn spre foile prinse lâng fotografiile lui M rit şiă ă ăRasmus.— Din nefericire, nu s-au g sit amprente pe ele. Pagina lui Borje nu a fost examinată ă

niciodat , aşa c va fi trimis c tre LNEC ast zi. îns pagina g sit lâng victima din Nykoping,ă ă ă ă ă ă ă ă ă Elsa Forsell, a fost examinat în timpul anchetei. Rezultat negativ.ă

Mellberg d du din cap, semn c era mul umit de r spuns. Patrik continu .ă ă ţ ă ă— Cazul lui Borje a fost clasificat drept un accident; au crezut c pur şi simplu a b ut până ă ă

a murit. în schimb, moartea Elsei Forsell a fost anchetat de colegii noştri din Nykoping dreptă omucidere, îns nu a fost g sit niciun f ptaş. <ă ă ă

— Au existat suspec i? întreb Hanna.ţ ăFemeia p rea hot rât şi concentrat , îns uşor palid . Patrik îşi f cu griji c s-ar fi putută ă ă ă ă ă ă ă

îmboln vi. Nu îşi putea permite s -şi piard oamenii, în situa ia curent .ă ă ă ţ ă— Nu, nu au existat suspec i. Nu avea leg turi decât cu membrii congrega iei, iar nimeniţ ă ţ

nu p rea s -i poarte pic . Şi ea a fost ucis în propriul apartament, spuse el, ar tând spreă ă ă ă ă fotografia f cut la locul crimei. Iar într-o Biblie aflat lâng ea s-a g sit asta, continu el,ă ă ă ă ă ă indicând pagina din Hansel şi Gretel.

— Ce fel de dezaxat o mai fi şi sta? spuse Gosta, neîncrez tor. Ce-are de-a face basmulă ă cu toate?

— N-am idee, îns ceva îmi spune c asta reprezint cheia întregii anchete.ă ă ă— S sper m c nu va afla şi presa despre asta, bomb ni Gosta. O s se transforme înă ă ă ă ă

„ucigaşul Hansel şi Gretel", având în vedere cât de mult le place s dea porecle asasinilor.ă— Ei bine, nici m car nu mai e nevoie s precizez cât de important e s nu r sufle acesteă ă ă ă

lucruri în pres , zise Patrik, evitând prudent contactul vizual cu Mellberg.ăDeşi avea func ia de şef al sec iei, uneori era ca o moar stricat . îns pân şi Mellbergţ ţ ă ă ă ă

p rea s se fi s turat de aten ia primit în ultimele s pt mâni din partea presei, fiindc d duă ă ă ţ ă ă ă ă ă din cap, semn c era de acord.ă

— A i reuşit s v da i seama care ar putea fi leg tura dintre crime? întreb Hanna.ţ ă ă ţ ă ăPatrik se uit la Martin, care zise:ă— Nu, din nefericire, am ajuns înapoi de unde am plecat. Borje cu siguran nu eraţă

abstinent, iar Elsa p rea s aib o atitudine normal fa de b utur — nu era nici abstinent ,ă ă ă ă ţă ă ă ă nici nu consuma în exces.

— Aşadar, nu avem idee care este leg tura dintre crime? conchise Hanna, p rândă ă neliniştit .ă

Patrik oft şi cercet cu privirea materialul de pe pere i.ă ă ţ— Nu, zise el. Tot ce ştim e c probabil aceeaşi persoan a comis toate crimele; altminteri,ă ă

nu exist niciun punct comun între cazuri. Nu avem nimic care s indice vreo leg tur întreă ă ă ă Elsa, Borne, M rit şi Rasmus sau între zonele în care locuiau. Fireşte, îns , c vom fi nevoi i să ă ă ţ ă mergem înapoi pentru a sta iar de vorb cu rudele lui M rit şi Rasmus, ca s stabilim dacă ă ă ă aceştia recunosc numele Elsei sau al lui Borje, ori dac ştiu ca victimele s fi tr it în Lund oriă ă ă Nykoping. Momentan, orbec im prin întuneric, îns trebuie s existe o leg tur . Trebuie! spuseă ă ă ă ă frustrat Patrik.

— Ai putea marca loca iile? întreb Gosta, ar tând spre harta Suediei, ce trona undeva înţ ă ă spate.

— Bineîn eles, e o idee bun , zise Patrik, sco ând nişte ace cu g m lie colorate, dintr-oţ ă ţ ă ă cutiu aflat în sertarul biroului. înfipse cu grij cele patru ace pe suprafa a h r ii, în cele patruţă ă ă ţ ă ţ puncte esen iale: Tanumshede, Borâs, Lund şi Nykoping.ţ

— M car ucigaşul se afl în jum tatea sudic a rii. Asta restrânge cât de cât aria deă ă ă ă ţă c utare, spuse Gosta cu acreal .ă ă

— Da, s fim recunosc tori pentru asemenea mici favoruri, chicoti Mellberg, dar încetă ă ă când v zu c nimeni nu-i consider amuzant remarca.ă ă ă ă

— Aşadar, avem multe de f cut acum, zise Patrik, pe un ton serios. Şi nici nu trebuie să ă pierdem din vedere ancheta în cazul mor ii lui Persson. Gosta, ai ajuns undeva cu listaţ

125


posesorilor de câini?— E gata. Am reuşit s dau de o sut şaizeci de persoane. Cu siguran c mai exist şiă ă ţă ă ă

câ iva care nu sunt în registrele oficiale. îns mai bine de-atât nu s-a putut.ţ ă— Continu cu cei pe care îi ai, coreleaz -i cu lista de adrese şi vezi dac se poate stabiliă ă ă

vreo leg tur între unii dintre ei şi regiunea aceasta.ă ă— Sigur, zise Gosta.— M gândeam s v d dac e posibil s aflu şi alte informa ii cu privire la paginile dină ă ă ă ă ţ

carte, spuse Patrik. Martin şi Hanna, a i putea sta din nou de vorb cu Ola şi Kerstin, s vede iţ ă ă ţ dac recunosc numele lui Borje ori al Elsei? Şi discuta i cu Eva, mama lui Rasmus Olsson. Face i-ă ţ ţo prin telefon, fiindc am nevoie aici de voi.ă

Gosta ridic mâna, ezitând.ă— N-ar trebui s merg şi s stau iar de vorb cu Ola Kaspersen? Hanna şi cu mine i-amă ă ă

f cut o vizit s pt mâna trecut şi am avut impresia c ne ascundea ceva.ă ă ă ă ă ăHanna îl privi pe Gosta.— Eu n-am observat asta, zise ea pe un ton care sugera faptul c Gosta îşi imagina lucruri.ă— Dar trebuie s fi b gat de seam când...ă ă ăGosta se întoarse c tre Hanna pentru a argumenta, îns Patrik îl întrerupse.ă ă— Merge i amândoi în Fj llbacka şi sta i de vorb cu Ola; Annika se poate ocupa ea de listaţ ă ţ ă

proprietarilor de câini. Aş vrea s v d lista respectiv , aşa c las -mi-o pe birou când e gata.ă ă ă ă ăAnnika încuviin şi lu noti e.ţă ă ţ— Martin, tu verific film rile din noaptea în care a murit B rbie. Poate c ne-a sc pată ă ă ă ă

ceva, aşa c parcurge tu înregistr rile, cadru cu cadru.ă ă— S-a f cut, zise Martin.ă— Aşadar, la treab , spuse Patrik, cu mâinile în şolduri.ăCu to ii se ridicar şi m rş luir afar din birou. R mas singur, Patrik d du jos de peţ ă ă ă ă ă ă ă

perete cele patru foi rupte din carte şi îşi sim i mintea complet goal . Cum oare avea s capeteţ ă ă informa ii suplimentare din acele pagini?ţ

îi veni o idee. îşi îmbr c haina, puse cu grij foile într-un dosar şi plec grabnic din sec iaă ă ă ă ţ de poli ie.ţ

Cu telecomanda în mân , Martin îşi propti picioarele pe mas . începuse s se sature până ă ă ă peste cap de întreaga poveste, în ultimele s pt mâni, totul fusese prea intens, prea solicitant,ă ă prea tensionat. Pe deasupra, avusese parte de pu in odihn şi de prea pu in timp petrecutţ ă ă ţ al turi de Pia şi „micul sufle el", acela fiind numele dat „proiectului în curs de execu ie".ă ţ ţ

Ap s butonul „play" şi l s caseta s ruleze cu încetinitorul. Mai urm rise filmarea aceea,ă ă ă ă ă ă aşa c punea la îndoial necesitatea unei noi vizion ri. De unde ştiau ei c fusese captat peă ă ă ă ă band vreo imagine cu ucigaşul sau vreun indiciu? Aparent, Lillemor îşi g sise sfârşitul dup ceă ă ă fugise din centrul comunitar. îns Martin era obişnuit s fac exact ceea ce i se spunea şi nu eraă ă ă dispus s se certe cu Patrik.ă

Sim i c îl ia somnul cum st tea aşa, în pozi ia aceea relaxat . Ritmul lent îi sporeaţ ă ă ţ ă oboseala şi fu nevoit s -şi in ochii deschişi. Nimic nou nu ap ru pe ecran. Prima fu ceartaă ţ ă ă dintre Uffe şi Lillemor. Trecu pe vitez normal , pentru a putea auzi sunetul, în timp ce Uffe oă ă acuza pe Lillemor de faptul c vorbise porc rii pe la spatele lui şi le zisese celorlal i c era ună ă ţ ă Neandertalian prost şi plictisitor. Iar Lillemor se ap ra, cu lacrimi în ochi, sus inând c nuă ţ ă spusese aşa ceva nim nui, c totul era o minciun , c îşi b tea cineva joc de ea. Uffe nu p reaă ă ă ă ă ă s o cread , iar alterca ia deveni fizic . Apoi Martin se v zu pe sine şi pe Hanna f cându-şiă ă ţ ă ă ă apari ia şi oprind cearta. Din când în când, camera aducea în prim-plan fe ele lor, iar Martin îşiţ ţ d du seama c p reau la fel de hot râ i precum se şi sim iser în clipele respective.ă ă ă ă ţ ţ ă

Dup aceea urmar aproape trei sferturi de or în care nu se întâmpl nimic pe caset .ă ă ă ă ă Martin încerc din r sputeri s fie atent, s identifice lucruri pe care le ratase, poate ceva ceă ă ă ă fusese spus în leg tur cu alte persoane. îns nu g si nimic nou. Iar somnul amenin aă ă ă ă ţ încontinuu s -i închid ochii. Ap s pe butonul de „pauz " şi merse s -şi toarne o ceaşc deă ă ă ă ă ă ă cafea. Avea nevoie de tot ajutorul posibil ca s stea treaz. Dup ce ap s iar pe butonul „play",ă ă ă ă îşi îndrept spatele şi continu s urm reasc înregistrarea. începu s se iste o ceart întreă ă ă ă ă ă ă Tina, Caile, Jonna, Mehmet şi Lillemor. Auzi şi din partea lor aceleaşi acuza ii precum cele ale luiţ Uffe. ipau cu to ii la Lillemor, o împingeau şi întrebau ce-o apucase s spun numai porc rii înŢ ţ ă ă ă leg tur cu ei. O v zu pe Jonna lansând un atac violent împotriva ei. Lillemor se ap r din nou,ă ă ă ă ă plângând atât de tare încât rimelul îi curse pe obraji, în râule e întunecate. Martin nu putu s nuţ ă

126


fie impresionat când v zu cât de mic , neajutorat şi tân r p ru brusc, în spatele întreguluiă ă ă ă ă ă arsenal de p r, machiaj şi silicon. Era doar o feti . Lu o gur de cafea, apoi v zu pe ecran cumă ţă ă ă ă Hanna intervine pentru a dezamorsa conflictul. Camera o urm ri când pe Hanna, care oă conduse pe Lillemor la o parte, când pe el. Cu o min furioas , Martin îi puse la punct pe ceilal iă ă ţ participan i. Apoi camera se reîntoarse c tre parcare, iar el o v zu pe Lillemor alergând spreţ ă ă oraş. Camera se concentr asupra spatelui fetei, dup care o ar t pe Hanna vorbind laă ă ă ă telefonul mobil şi pe Martin, înc furios, privind-o pe Lillemor cum se îndep rta.ă ă

Timp de înc o or , el urm ri doar tineri în stare de ebrietate şi participan i la emisiune,ă ă ă ţ petrecând. Pân la ora trei diminea a, plecaser cu to ii, iar camerele încetaser s mai filmeze.ă ţ ă ţ ă ă Martin st tu şi se uit fix la ecranul negru, cât timp caseta se derul . N-ar fi putut spune că ă ă ă descoperise ceva nou, care s îi ajute s progreseze. îns ceva dintr-un ungher ascuns al min iiă ă ă ţ sale nu-i d dea pace; era ca şi cum ar fi avut un fir minuscul de praf în ochi. Privi ecranul negru,ă dup care ap s din nou pe butonul „play".ă ă ă

— Nu am decât o or alocat prânzului, spuse Ola irascibil, când deschise uşa. Deciă ă spune i pe scurt.ţ

Gosta şi Hanna intrar şi se desc l ar . Nu mai fuseser în casa lui Ola pân atunci, însă ă ţ ă ă ă ă nu fur surprinşi de ordinea şi cur enia ce domneau. La urma urmei, îi v zuser biroul.ă ăţ ă ă

— Voi mânca în timp ce st m de vorb , zise Ola, ar tând spre o farfurie cu orez, pui şiă ă ă maz re.ă

„Nu tu sos", observ Gosta, care nici nu ar fi conceput o mas f r sos. Pe de alt parte, elă ă ă ă ă era binecuvântat cu un metabolism care îl ajuta s nu se îngraşe. înc nu f cuse burt , în ciudaă ă ă ă regimului cu multe calorii. Poate c Ola nu era la fel de norocos.ă

— Aşadar, ce mai vre i acum? zise Ola, împungând cu grij nişte maz re cu furculi a.ţ ă ă ţGosta observ fascinat cum Ola p rea s urasc s amestece diferitele feluri de mâncareă ă ă ă ă

în aceeaşi înghi itur ; tipicar, el mânca separat maz rea, orezul şi puiul.ţ ă ă— De când am fost aici ultima oar , am mai c p tat nişte informa ii noi, spuse Gosta, sec.ă ă ă ţ

V sun cunoscut numele Borje Knudsen ori Elsa Fosell?ă ăOla se încrunt şi se întoarse la auzul unui zgomot din spatele lui. Sofie intr în camer şi îiă ă ă

privi nedumerit pe Gosta şi pe Hanna.ă— Tu ce cau i acas ? zise Ola mânios, privindu-şi cu asprime fiica.ţ ă— Nu... nu m simt bine, r spunse aceasta.ă ăîntr-adev r, p rea un pic tras la fa .ă ă ă ţă— Dar ce ai? întreb Ola, suspicios.ă— Mi s-a f cut r u. Am vomat, zise ea, iar mâinile tremurân- de şi pelicula fin de sudoareă ă ă

ce-i acoperea pielea p rur a-1 convinge pe tat l s u.ă ă ă ă— Atunci du-te şi întinde-te, zise el pe un ton oarecum mai blând.Sofie d du îns din cap.ă ă— Nu, vreau s stau aici, cu tine.ă— Am zis du-te şi întinde-te.Vocea lui Ola era hot rât , îns privirea fiicei sale dovedea şi mai mult înc p ânare. F ră ă ă ă ă ăţ ă ă

s -i r spund , ea se aşez pe un scaun, într-un col îndep rtat. Cu toate c prezen a ei acolo îlă ă ă ă ţ ă ă ţ stânjenea în mod evident, Ola nu spuse nimic, ci doar lu o nou gur de orez.ă ă ă

— Ce a i întrebat? Care erau numele acelea? zise Sofie, arun- cându-le o privire goal luiţ ă Gosta şi Hannei.

— întrebam dac tat l t u — sau tu — a i auzit vreodat numele Borje Knudsen ori Elsaă ă ă ţ ă Forsell.

Sofie se gândi pu in, dup care d du din cap şi îl privi întreb tor pe tat l ei.ţ ă ă ă ă— Tat , recunoşti numele?ă— Nu, zise Ola. Nu le-am mai auzit în via a mea. Cine sunt?ţ— Dou noi victime ale unui criminal, zise Hanna încet.ăOla tres ri şi se opri cu furculi a la jum tatea drumului spreă ţ ăgur .ă— Ce-a i spus?ţ— Sunt dou dintre persoanele care i-au c zut victim aceluiaşi asasin care a ucis-o peă ă ă

fosta dumneavoastr so ie. Şi pe mama ta, ad ug Hanna, f r s o priveasc pe Sofie.ă ţ ă ă ă ă ă ă— Ce naiba zice i acolo? Mai întâi veni i aici şi întreba i de Rasmus la. Apoi mai ap re i cuţ ţ ţ ă ă ţ

înc dou persoane? Dar poli ia ce p zeşte?ă ă ţ ă127


— Lucr m f r încetare, zise t ios Gosta.ă ă ă ăIndividul acela îl scotea din pepeni. Inspir profund, apoi spuse:ă— Victimele locuiau în Lund şi în Nykoping. A avut M rit vreo leg tur cu unul din acesteă ă ă

oraşe?— De câte ori trebuie s v spun? se r sti Ola. Eu şi M rit ne-am cunoscut în Norvegia şi, laă ă ă ă

optsprezece ani, ne-am mutat aici împreun , ca s lucr m. Şi n-am mai locuit nic ieri altundevaă ă ă ă de atunci! Sunte i retarda i sau ce?ţ ţ

— Tat , calmeaz -te, îi spuse Sofie, punându-i mâna pe bra .ă ă ţAtingerea ei p ru s aib efect, iar Ola spuse, pe tonul s uă ă ă ăglacial:— Cred c ar trebui s v face i datoria, în loc s ne tot sâcâi i pe noi. Nu ştim nimic!ă ă ă ţ ă ţ— E posibil s nu conştientiza i faptul c şti i ceva, preciz Gosta. Datoria noastr e să ţ ă ţ ă ă ă

afl m tot ce se poate.ă— Crede i c ştim ceva în leg tur cu motivul pentru care a fost ucis mama? replicţ ă ă ă ă ă

Sofie, cu o voce demn de mil .ă ăCu coada ochiului, Gosta o v zu pe Hanna întorcându-şi capul. în ciuda exteriorului s uă ă

dur, femeia p rea tulburat de discu ia cu persoanele apropiate victimei. Pentru un poli ist,ă ă ţ ţ aceasta era o tr s tur problematic , îns într-un fel pozitiv . Gosta însuşi considera că ă ă ă ă ă ă devenise prea indiferent de-a lungul mul ilor ani pe care-i petrecuse în poli ie.ţ ţ

— Din p cate, nu putem elabora, îi spuse el Sofiei, care nu p rea s se simt bine.ă ă ă ăSpera s nu fie contagios. Nimeni nu ar fi apreciat dac şi-ar fi f cut apari ia plin deă ă ă ţ

microbi la sec ie, îmboln vindu-i pe to i.ţ ă ţ— Nu exist nimic, absolut nimic ce s nu ne fi spus, în leg tur cu M rit? Orice ar fi deă ă ă ă ă

folos pentru a g si o leg tur dintre ea şi celelalte victime.ă ă ăGosta se uit fix spre Ola. Avea aceeaşi senza ie ca atunci când discutaser cu el, laă ţ ă

Inventing. Individul le ascundea ceva. îns f r s clipeasc , Ola şuier printre din i:ă ă ă ă ă ă ţ— Nu... ştim... nimic! Mai bine duce i-v s sta i de vorb cu lesbiana, poate ştie ea ceva!ţ ă ă ţ ă— Eu... eu... se bâlbâi Sofie, privindu-şi nesigur tat l.ă ăP rea c încearc s articuleze câteva cuvinte, îns f r să ă ă ă ă ă ă ăştie cum.— Eu... începu iar fata, dar o privire din partea lui Ola o f cu s tac .ă ă ăDup aceea, se n pusti afar din buc t rie, cu mâna la gur . Dinspre baie se auzi sunetulă ă ă ă ă ă

v rs turilor.ă ă— Fiica mea nu se simte bine. Aş dori s pleca i acum.ă ţGosta o privi pe Hanna, iar aceasta d du din umeri. Se îndreptar spre uş , iar Gosta seă ă ă

întreb ce anume dorise fata s le spun .ă ă ăBiblioteca era cufundat în calm şi linişte în acea diminea de luni. Pe vremuri, se puteaă ţă

ajunge uşor pe jos, de la poli ie, îns acum, c se mutase în noua cl dire Futura, Patrik fu nevoitţ ă ă ă s mearg cu maşina. Când intr , nu g si pe nimeni în spatele biroului de la recep ie, dar după ă ă ă ţ ă ce spuse precaut „Bun ziua", bibliotecara din Tanumshede îşi f cu apari ia de dup unul dină ă ţ ă rafturi.

— Bun , ce cau i aici? spuse uimit Jessica, ridicând din sprâncean .ă ţ ă ăPatrik îşi d du seama c trecuse mult vreme de când pusese piciorul ultima dat înă ă ă ă

bibliotec . Mai cu seam de prin şcoala general sau, în orice caz, din perioada respectiv . Câ iă ă ă ă ţ ani trecuser de atunci? Nici m car nu voia s se gândeasc . Cu siguran nu de când lucraă ă ă ă ţă Jessica la bibliotec , deoarece femeia era de aceeaşi vârst cu el.ă ă

— Mda, bun . M întreb dac m-ai putea ajuta cu ceva.ă ă ăPatrik aşez dosarul pe mas şi scoase cu grij pungile deă ă ăplastic în care se aflau paginile. Jessica veni s arunce o privire. Era înalt şi zvelt , cuă ă ă

p rul blond, pân la umeri, strâns lejer într-o coad de cal. Pe vârful nasului i se rezema oă ă ă pereche de ochelari şi Patrik nu putu s nu se întrebe dac purtatul ochelarilor nu era cumva oă ă cerin obligatorie pentru a ob ine un post la biblioteca şcolii.ţă ţ

— Sigur, spune-mi doar cu ce i-aş putea fi de folos.ţ— Am aici câteva pagini dintr-o carte pentru copii, zise Patrik, ar tând spre foile rupte. Mă ă

întreb dac exist vreo cale de a afla din ce carte provin sau mai degrab , care ar trebui s fieă ă ă ă ordinea corect .ă

Jessica îşi împinse înapoi ochelarii şi ridic grijuliu pungile de plastic, începând s leă ă

128


studieze. Le puse una lâng cealalt , apoi începu s le tot schimbe locul.ă ă ă— Acum sunt în ordine, zise ea, mul umit .ţ ăPatrik se aplec şi arunc o privire. Acum povestea curgea cum trebuie, începând cuă ă

pagina care fusese în Biblia Elsei Forsell. îi veni o idee str lucit . Paginile se aflau în aceeaşiă ă ordine ca şi crimele. Prima era pagina Elsei Forsell, urmat de cea a lui Borje Knudsen, apoi ceaă a lui Rasmus Olsson, iar într-un final, pagina g sit lâng M rit Kaspersen, în maşin . O priviă ă ă ă ă recunosc tor pe Jessica.ă

— Deja m-ai ajutat, spuse el, examinând iar paginile. îmi po i spune şi altceva despreţ cartea aceasta? De unde provine?

Bibliotecara se gândi pentru o clip , apoi merse dup tejghea şi începu s tasteze ceva laă ă ă computer.

— îmi pare o carte destul de veche. Probabil c a fost publicat în urm cu mult timp. î iă ă ă ţ po i da seama dup ilustra ii şi dup cum sun textul în suedez .ţ ă ţ ă ă ă .

— Deci cam cât de veche ai zice c e?ăPatrik nu îşi putu ascunde ner bdarea din voce.ăJessica îl privi pe deasupra ochelarilor. Pentru o clip , lui Patrik i se p ru c seam n teribilă ă ă ă ă

de mult cu Annika. Dup aceea, femeia îi spuse:ă— Asta încerc s -mi dau seama. Dac aş avea un moment de linişte şi pace.ă ăPatrik se sim i ca un şcol rel ce tocmai fusese mustrat. îşi inu gura şi privi degeteleţ ă ţ

Jessic i zburând peste tastatur .ă ăDup un timp, care lui Patrik îi p ru o eternitate, femeiaă ăzise:— De-a lungul anilor, povestea lui Hansel şi Gretel a fost publicat în multe edi ii aici, înă ţ

Suedia. îns le-am ignorat pe cele de dup 1950, aşadar am ajuns la un num r restrâns. înainteă ă ă de 1950, v d aici zece edi ii. Aş zice c e una dintre edi iile din anii '20. S v d dac -i pot da deă ţ ă ţ ă ă ă urm pe vreun site cu antichit i, ca s -mi fac o idee mai clar despre variantele din perioadaă ăţ ă ă respectiv .ă

Mai tast ceva la computer, iar Patrik fu nevoit s se ab in s bat din picior, deă ă ţ ă ă ă ner bdare.ă

într-un final, Jessica îi spuse:— Uite, i se pare cunoscut imaginea?ţ ăPatrik merse dup tejghea şi zâmbi satisf cut la vederea unei poze de copert , desenată ă ă ă

în acelaşi stil ca şi ilustra iile de pe paginile g site lâng victime.ţ ă ă— Asta e bine, zise Jessica. Vestea cea proast e c nu e nicidecum o carte rar . A ap rută ă ă ă

în 1924, într-o edi ie de o mie de copii. Şi nu exist garan ia c proprietarul c r ii a cump rat-oţ ă ţ ă ă ţ ă sau a primit-o cadou în momentul apari iei. E posibil s fi dat de carte într-un anticariat deţ ă aproape oriunde. C utând site-uri cu cartea aflat în stoc prin anticariate, am g sit zece copiiă ă ă de vânzare ast zi, în diferite zone ale rii.ă ţă

Patrik sim i cum îi piere entuziasmul. Ştiuse c şansele erau mici, îns chiar şi-aşa, nutriseţ ă ă un dram de speran c avea s descopere ceva prin intermediul c r ii. Merse înapoi, în fa aţă ă ă ă ţ ţ tejghelei, şi privi mânios c tre paginile aflate pe mas . Ar fi vrut mai mult ca orice s le facă ă ă ă buc i-buc ele, de frustrare, dar se ab inu.ăţ ăţ ţ

— Ai observat c lipseşte o foaie? întreb Jessica, venind lâng el.ă ă ăPatrik o privi, uluit.— Nu, nu m-am gândit la asta.— Se vede din numerotare, spuse ea, ar tând spre una dintre pagini. Prima foaie pe care oă

ai e compus din paginile 5 şi 6, apoi se sare direct la 9 şi 10, apoi la 11 şi 12, iar ultimele sunt'ă 13 şi 14. Aşa c lipseşte foaia numerotat 7 pe o parte şi 8 pe cealalt .ă ă ă

Gândurile lui Patrik i se înv lm şeau în minte. Pricepu imediat ce însemna asta. Undeva,ă ă mai exista o alt victim .ă ă 8

N-ar fi trebuit s o fac . Era conştient de asta. Dar na se putea ab ine. Surorii nu îi pl ceauă ă ţ ă insisten ele şi rug min ile sale de a c p ta ceva imposibil de ob inut. îns ceva l untric îlţ ă ţ ă ă ţ ă ă determina s o fac . Trebuia s afle ce anume era acolo. Ce exista dincolo de p dure şi deă ă ă ă câmp. Acolo unde ea mergea zi de zi cu maşina, atunci când îi l sa singuri acas . Pur şi simpluă ă trebuia s -i afle înf işarea, s vad cum era acea realitate de care li se aducea aminte oii deă ăţ ă ă câte ori un avion plana pe deasupra lor sau departe, departe de tot, se auzea sunetul unei maşini.

129


La început, ea refuzase. Le spusese c nici nu înc pea vorba. C minul, sanctuarul lor eraă ă ă unicul loc în care puteau fi în siguran , unicul loc în care b iatul, mica ei piaz rea, putea fi înţă ă ă siguran , îns el st ruise. Cu fiecare rug minte, avea senza ia c împotrivirea ei se maiţă ă ă ă ţ ă diminua un pic. îşi d dea seama cât de insistent p rea, cât de înc p ânat îi era tonul ori deă ă ă ăţ câte ori vorbea despre necunoscutul pe care şi-ar fi dorit s -l vad , m car o dat .ă ă ă ă

Sora îi st tea mereu al turi, f r a scoate vreun cuvânt. îi urm rea, cu un animal de pluşă ă ă ă ă în bra e şi cu degetul mare în gur . Niciodat nu pomenea c ar fi avut aceeaşi dorin ca şi el.ţ ă ă ă ţă Şi niciodat nu ar fi îndr znit s cear . îns uneori, când fata st tea pe b ncu a de la geam,ă ă ă ă ă ă ă ţ privind spre p durea ce p rea nesfârşit , el remarca o lic rire în ochii ei, semn al aceleiaşiă ă ă ă dorin e. în momentele acelea, îşi d dea seama c şi ea tânjea la fel de mult dup lumea deţ ă ă ă afar .ă

Acela era motivul pentru care nu înceta s insiste. O niga, o implora. Femeia îi amintea deă povestea pe care o citiser atât de des.ă

Despre fratele şi sora care se r t ciser în p dure, fiindc fuseser curioşi. Erau singuri şiă ă ă ă ă ă însp imânta i, prizonieri ai unei vr jitoare rele. Ei doi s-ar fi putut r t ci acolo. Ea era cea care îiă ţ ă ă ă proteja. Voiau s se r t ceasc ? Voiau s rişte s nu mai g seasc drumul înapoi spre cas ? înă ă ă ă ă ă ă ă ă definitiv; ea deja îi salvase o dat din ghearele vr jitoarei... Vocea femeii p rea întotdeauna aşaă ă ă de slab şi de trist când îi r spundea la rug min i cu şi mai multe întreb ri. Dar ceva l untric îlă ă ă ă ţ ă ă îndemna s insiste, cu toate c durerea îi sfâşia pieptul atunci când vocea femeii începea să ă ă tremure şi ochii i se umpleau de lacrimi.

îns tenta ia de a dezlega misterele lumii exterioare se dovedea mult prea puternic .ă ţ ă— Bine a i venit!ţErling le f cu semn invita ilor s intre în hol şi se îndrept de spate atunci când v zuă ţ ă ă ă

cameramanul urmându-i îndeaproape.— Viveca şi cu mine suntem încânta i c a i acceptat invita ia noastr la aceast cinţ ă ţ ţ ă ă ă

restrâns de adio. Aici, în umilul nostru c min, ad ug el, chicotind înspre camer .ă ă ă ă ăSpectatorii aveau s aprecieze acea scurt incursiune în via a celor „boga i şi celebri" —ă ă ţ ţ

aşa cum se exprimase când îi descrisese lui Fredrik Rehn propunerea. Fireşte c lui Fredrik i s-aă p rut o idee str lucit ca participan ii la emisiune s fie invita i la o cin de adio în casa mareluiă ă ă ţ ă ţ ă grangur din oraş. Era, cu siguran , foarte potrivit.ţă

— Haide i, intra i, intra i, zise Erling, dirijându-i spre sufragerie. Viveca o s vin imediat sţ ţ ţ ă ă ă v întâmpine şi s v serveasc o b utur . Sau poate c nu trage i la m sea? zise el, f când cuă ă ă ă ă ă ă ţ ă ă ochiul şi râzând cu poft la propria sa glum . Uita i c vine şi Viveca s v aduc b uturile,ă ă ţ ă ă ă ă ă ad ug , ar tând spre so ia sa, care nu rosti nicio vorb .ă ă ă ţ ă

Discutaser în leg tur cu asta înainte ca musafirii şi echipa de filmare s îşi fac apari ia.ă ă ă ă ă ţ Femeia fusese de acord s stea deoparte şi s îl lase pe el s fie în centrul aten iei. în definitiv,ă ă ă ţ lui i se datora faptul c emisiunea avusese loc.ă

— M-am gândit s gusta i şi nişte b uturi pentru adul i, de dragul varia iei, zise Erling,ă ţ ă ţ ţ radios. Un veritabil „Dry Martini", dup cum le numim în Stockholm.ă

Râse din nou, un pic cam zgomotos, îns dorea s poat fi auzit pe ecran. Tinerii îşiă ă ă adulmecar pruden i b uturile, care con ineau fiecare câte o m slin str puns de o scobitoare.ă ţ ă ţ ă ă ă ă

— Trebuie s mânc m şi m slina? întreb Uffe, strâmbând din nas.ă ă ă ăErling zâmbi.— Nu, pute i s ri peste asta, dac vre i. E mai mult pentru decor.ţ ă ă ţUffe încuviin şi d du pe gât b utura, încercând cu grij s evite m slina.ţă ă ă ă ă ăCâ iva îi urmar exemplul. Erling, uşor derutat şi cu paharul ridicat în aer, le spuse:ţ ă— Ei bine, aveam de gând s v urez bun venit, dar se pare c unii dintre noi sunt înseta i.ă ă ă ţ

Aşadar, sk llăRidic mai sus paharul, primi drept r spuns un murmur vag, apoi sorbi încet din Dryă ă

Martini.— Mai pot bea unul? zise Uffe, întinzând paharul spre Viveca.Aceasta se uit spre Erling, care d du afirmativ din cap. Ceă ănaiba, trebuiau s se distreze un pic şi puştanii.ăNici nu venise înc momentul desertului şi Erling W. Larson începuse deja s regrete. îşiă ă

aminti vag avertizarea lui Fredrik Rehn de a nu servi prea mult alcool la cin , îns în modă ă prostesc, el nu inuse cont de sfaturile produc torului. Dac îşi amintea bine, Erling nu crezuseţ ă ă c poate s existe ceva mai r u decât momentul când întreaga echip de manageri plecase laă ă ă ă

130


Moscova, într-o c l torie de afaceri. întâmpl rile de acolo îi erau oarecum neclare, dar îşi maiă ă ă amintea un amalgam de imagini, printre care şi caviar rusesc, votc din belşug şi un bordel.ă Ceea ce nu. luase Erling în considerare fusese faptul c una era s se îmbete cumplit într-oă ă c l torie de afaceri, şi cu totul alta era s aib cinci tineri turmenta i în propria-i cas . Pân şiă ă ă ă ţ ă ă mâncarea se dovedise un dezastru. Abia dac se atinseser de tartinele cu caviar, iar rizoto-ulă ă cu cochilii Saint-Jacques fusese întâmpinat cu sunete ce imitau regurgitarea, venite cu prec dere din partea barbarului Uffe. Apogeul serii p ru s fie chiar în momentul acela, cândă ă ă dinspre toalet se auzeau sunete de v rs turi. Gândin- du-se c m car se atinseser de desert,ă ă ă ă ă ă v zu îngrozit cum mousse-ul de ciocolat fu regurgitat peste minunata şi proasp t montata saă ă ă gresie.

— Am mai g sit nişte vin, m i... Erl -perl , bolborosi Uffe, venind triumf tor din buc t rieă ă ă ă ă ă ă cu o sticl desf cut de vin.ă ă ă

Cu un sentiment de dezn dejde, Erling îşi d du seama c lui Uffe îi trecuse prin minte să ă ă ă desfac unul dintre vinurile sale cele mai bune şi mai de pre . Sim i cum clocoteşte de furie, dară ţ ţ se ab inu atunci când realiz c tocmai o asemenea reac ie aştepta şi camera de filmat ce-1ţ ă ă ţ avea în prim-plan.

— Ca s vezi, ce noroc, zise el printre din ii încleşta i.ă ţ ţArunc o privire înspre Fredrik Rehn, parc implorându-iă ăajutorul. îns produc torul p rea s considere c Erling o c utase cu lumânarea, dreptă ă ă ă ă ă

urmare, îşi întinse paharul gol spre Uffe.— Toarn -mi şi mie pu in, Uffe, zise el, ignorându-1 în mod deliberat pe consilier.ă ţ— Şi mie, spuse Viveca, privindu-şi sfid toare so ul, dup o întreag sear petrecut înă ţ ă ă ă ă

t cere.ăîn adâncul s u, Erling clocotea de mânie. Asta era r zvr tire! Apoi zâmbi camerei deă ă ă

filmat.R m sese mai pu in de o s pt mân pân la nunt . Erica începuse s devin agitat , însă ă ţ ă ă ă ă ă ă ă ă ă

toate chestiunile practice fuseser rezolvate. Ea şi Anna munciser pe brânci cu preg tirile:ă ă ă aranjamentele florale, cartonaşele pentru locuri, aşezarea invita ilor, muzica, totul. Erica îl priviţ îngrijorat pe Patrik care, aflat vizavi de ea la mas , îşi mesteca indiferent mâncarea deă ă diminea . Erica îi preg tise micul dejun preferat: ciocolat cald şi pâine crocant sub ire cuţă ă ă ă ă ţ brânz şi caviar. Ei i se întorcea stomacul pe dos numai când le vedea. în clipele acelea, îns ,ă ă era preg tit s fac aproape orice ca s -1 fac s m nânce. „M car n-o s aib probleme să ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă intre în frac", se gândi ea.

în ultima vreme, Patrik bântuise prin cas precum o stafie. Venea de la serviciu, mânca, seă arunca în pat, apoi pleca iar la sec ie a doua zi, dis-de-diminea . Fa a îi era supt şi cenuşie, cuţ ţă ţ ă urme vizibile de oboseal şi frustrare. Era demoralizat. în urm cu o s pt mân , el îi spusese că ă ă ă ă ă trebuia s mai existe o victim undeva. Emiseser o nou înştiin are c tre toate sec iile deă ă ă ă ţ ă ţ poli ie din ar , îns f r niciun rezultat. Cu o voce dezn d jduit , el îi povestise, de asemenea,ţ ţ ă ă ă ă ă ă ă cum parcurseser întregul material, în repetate rânduri, f r a g si nimic care s -i ajute înă ă ă ă ă cadrul anchetei. Gosta st tuse de vorb la telefon cu mama lui Rasmus, îns nici m car ea nuă ă ă ă recunoscuse numele de Elsa Forsell şi Borje Knudsen. Ancheta se afla într-un punct mort.

— Ce-ave i azi în plan? îl întreb Erica, încercând s p streze un ton cât mai neutru.ţ ă ă ăPatrik ron ia ca un şoricel col ul pâinii crocante; în ultimul sfert de or , el nu reuşise sţă ţ ă ă

m nânce mai mult de jum tate.ă ă— Aştept m un miracol, r spunse el ab tut.ă ă ă— Dar nu pute i cere ajutor din afar ? De la celelalte districte implicate? Sau poate de la...ţ ă

RKP?— Am p strat leg tura cu sec iile din Lund, Nykoping şi Borâs, care lucreaz , la rândul lor,ă ă ţ ă

din greu. Cât despre RKP... ei bine, sperasem s ne putem descurca şi singuri, îns începem să ă ă credem c ar fi bine s chem m înt riri.ă ă ă ă

C zu pe gânduri şi muşc iar şi din pâine, iar Erica nu se putu ab ine şi se aplec ,ă ă ă ţ ă dezmierdându-i obrazul.

— înc mai vrei s mergem pân la cap t sâmb t ?ă ă ă ă ă ăB rbatul o privi, surprins, apoi expresia de pe chip i se în-ăblânzi. Se întinse, îi lu mâna şi o s rut chiar în podul palmei.ă ă ă— Draga mea, bineîn eles c vreau! Vom avea o zi minunat , cea mai frumoas din via aţ ă ă ă ţ

noastr , în afar de ziua naşterii Maiei, desigur. Şi promit s fiu fericit, binedispus şi atentă ă ă

131


numai la tine în ziua noastr cea mare. Fii f r grij , aştept cu ner bdare s m c s toresc cuă ă ă ă ă ă ă ă ă tine.

Erica se uit la el, nesigur , dar apoi îi v zu privirea sincer .ă ă ă ă— Eşti sigur?— Sunt sigur, zâmbi Patrik. Şi s nu crezi c nu-mi dau seama ce eforturi imense a i f cută ă ţ ă

tu şi Anna pentru a planifica totul.— Ştiu c ai avut multe pe cap. în plus, i-a f cut şi Annei un bine, zise Erica, privind spreă ă

sufragerie, unde Anna se instalase pe canapea al turi de Emma şi Adrian, pentru a se uita la ună program TV dedicat copiilor. Maia înc dormea şi, în ciuda dispozi iei posomorâte a lui Patrik,ă ţ era un lux pentru Eric i s îl aib numai pentru sine pe iubitul ei.ă ă ă

— Aş fi vrut doar ca... întrerupse ea t cerea.ăPatrik p ru a-i citi gândurile.ă— Ai fi vrut doar ca p rin ii t i s poat fi prezen i.ă ţ ă ă ă ţ— Da şi nu... Cu cea mai mare sinceritate, mi-aş dori ca tata s fie aici. Probabil c mamaă ă

ar fi fost la fel de nep s toare ca de obicei, atunci când era vorba de mine şi de Anna.ă ă— A i mai vorbit despre Elsy? Despre motivul pentru care se purta aşa?ţ— Nu, zise îngândurat Erica. îns m-am gândit mult la asta. E ciudat c ştim atât deă ă ă

pu ine lucruri despre via a mamei dinainte de a-1 fi cunoscut pe tata. Singurul lucru pe care 1-aţ ţ spus a fost c p rin ii ei au murit cu mult timp în urm — numai atât ştiam eu şi cu Anna. N-amă ă ţ ă v zut niciodat fotografii cu ei. Nu-i straniu?ă ă

Patrik încuviin .ţă— Da, într-adev r sun ciudat. Poate c ar trebui s faci nişte cercet ri genealogice. Teă ă ă ă ă

pricepi s dezgropi asemenea informa ii. R mâne doar s te pui pe treab , odat ce-amă ţ ă ă ă ă terminat cu nunta.

— Odat ce-am terminat cu ea? zise Erica pe un ton amenin tor. î i pare nunta noastră ţă ţ ă ceva cu care trebuie s ... termin m odat ?ă ă ă

— Nu, r spunse Patrik, f r s g seasc alt replic mai bun .ă ă ă ă ă ă ă ă ăîn schimb, îşi înmuie pâinea crocant în ciocolata cald .ă ăŞtia când era timpul s nu se mai împotriveasc . L s mâncarea s -i opreasc orice alteă ă ă ă ă ă

vorbe i-ar fi trecut prin minte.— Ei bine, ast zi se termin distrac ia.ă ă ţLars dorise o întâlnire cu ei în împrejur ri mai pu in formale decât de obicei, aşa c îi invită ţ ă ă

la cafea şi pr jituri, în cafeneaua Pappas care, lucru de la sine în eles, se afla pe stradaă ţ principal din Tanumshede.ă

— O s fie super s sc p m de aici, zise Uffe, îndesându-şi în gur un pateu.Jonna îl priviă ă ă ă ă dezgustat şi prefer s ron ie un m r.ă ă ă ţă ă

— Ce planuri ave i? întreb Lars, sorbind din ceai.ţ ăConcuren ii se uitar fascina i cum b rbatul îşi arunc şaseţ ă ţ ă ăcuburi de zah r în ceaşc .ă ă— Ca de obicei, r spunse Caile. M duc acas şi m întâlnesc cu amicii. Ieşim în oraş s neă ă ă ă ă

facem de cap. Puicu ele din Khar- ma mi-au sim it lipsa.ţ ţRâse, dar în priviri i se citi dezn deje şi triste e.ă ţTinei îi sclipir ochii.ă— Nu acolo petrece de obicei Prin esa Madeleine?ţ— A, da, Madde, zise Caile, nonşalant. A fost la un moment dat combinat cu unul dintreă

amicii mei.— Z u? f cu Tina, impresionat .ă ă ăPentru prima oar într-o lun , ea îl privi pe Caile cu pu in respect.ă ă ţ— Mda, îns el i-a dat papucii. M mica şi t ticul ei îşi b gau nasul prea mult.ă ă ă ă— M mica şi... Ooo, zise Tina, cu ochii şi mai mari. Grozav!ă— Aşadar, tu ce ai de gând s faci? o întreb Lars pe Tina.ă ăFata îşi îndrept umerii.ă— Eu plec în turneu.— în turneu? râse batjocoritor Uffe, întinzându-se dup alt pr jitur . Te duci s bei şiă ă ă ă ă

poate s cân i vreo melodie sau dou , dup care s te fâ âi prin bar. N-aş prea numi astaă ţ ă ă ă ţ „turneu".

— Afl c sunt o mul ime de cluburi care m-au invitat s cânt ă ă ţ ă I Want to Be YourLittle

132


Bunny, zise Tina. Am în eles c multe case de discuri au de gând s -şi fac apari ia.ţ ă ă ă ţ— Desigur, şi ceea ce- i spune ie managerul e întotdeauna adev rat, pufni el, dându-şiţ ţ ă

ochii peste cap.— La dracu', o s fie grozav s scap de tine, eşti mereu al naibii de negativist! se r sti eaă ă ă

la Uffe, întorcându-i apoi ostentativ spatele.— Dar tu, Mehmet?Cu to ii se întoarser pentru a-1 privi pe Mehmet, care nu scosese niciun cuvânt de cândţ ă

intraser în cafenea.ă— Eu voi r mâne aici, zise el, aşteptând sfid tor o reac ie.ă ă ţNu fu dezam git.ăCinci perechi de ochi se întoarser uimite spre el.ă— Poftim? Al de gând s r mâi? Aici? zise Caile, în ochii c ruia Mehmet p ru s seă ă ă ă ă

transforme dintr-odat într-un broscoi.ă— Da, voi continua să lucrez la brut rie. îmi voi subînchiria apartamentul pentru o vreme.ă— Şi unde inten ionezi s locuieşti? Cuţ ă Simon sau unde?Vorbele Tinei r sunar în toat cafeneaua, iar t cerea luiă ă ă ăMehmet aduse dup sine reac ia şocat a celor din jurul mesei.ă ţ ă— Da? Care-i treaba, voi doi sunte i un cuplu sau ce?ţ— Nu, nu suntem! replic Mehmet. Nu c te-ar privi pe tine, oricum. Suntem doar...ă ă

prieteni.— Simon and Mehmet; sitting in a tiee, K-I-S-S-I-N-G, cânt Uffe, râzând aşa de tare încâtă

aproape c zu de pe scaun.ă— Termin , las -1 în pace pe Mehmet, interveni Jonna, aproape şoptind, lucru care, în modă ă

straniu, îi f cu pe ceilal i s se potoleasc . Mie mi se pare o decizie curajoas , Mehmet. Eşti maiă ţ ă ă ă bun decât noi to i!ţ

— Ce vrei s spui, Jonna? întreb cu blânde e Lars, înclinând uşor din cap. în ce fel eă ă ţ Mehmet mai bun?

— Pur şi simplu este, zise Jonna, tr gându-şi mânecile în jos. E dr gu , amabil şi atent.ă ă ţ— Tu nu eşti dr gu ? zise Lars.ă ţăîntrebarea p ru s aib nenum rate aluzii.ă ă ă ă— Nu, r spunse încet Jonna.ăFata rememora episodul din fa a centrului comunitar şi ceea ce sim ise fa de B rbie —ţ ţ ţă ă

acea ur n prasnic . Cât suferise când auzise ce spusese B rbie în leg tur cu ea, cât de multă ă ă ă ă ă dorise s -şi ia revanşa. Sim ise o adev rat satisfac ie în clipa în care o t iase pe B rbie. Oă ţ ă ă ţ ă ă persoan dr gu nu ar fi f cut asta. îns nu zise nimic. în schimb, privi pe fereastr la maşinileă ă ţă ă ă ă care treceau. Ca- meramanii deja strânseser totul şi plecaser pe la casele lor. Lucru pe careă ă se vedea nevoit s -1 fac şi ea. S se întoarc acas .ă ă ă ă ă ă

în apartamentul mare şi pustiu. La biletele de pe masa din buc t rie, prin care eraă ă anun at s nu îi aştepte şi pe ei. La broşurile despre tot felul de cursuri, l sate inten ionat peţ ă ă ă ţ m su a de cafea. La t cere.ă ţ ă

— Şi ce ai tu de gând s faci acum? îl întreb Uffe pe Lars, pe un ton oarecum sarcastic.ă ă Acum c n-o s mai ai pe cine s cocoloşeşti?ă ă ă

— Voi g si ceva cu care s -mi ocup timpul, zise Lars, luând o gur din ceaiul s u dulce. Voiă ă ă ă lucra la cartea mea, poate îmi voi şi deschide propriul cabinet. Dar tu, Uffe? Tu nu ne-ai zis ce planuri ai.

Tân rul d du din umeri, cu o nonşalan pref cut .ă ă ţă ă ă— Ei, nimic special. Probabil c va urma un turneu prin baruri. F r îndoial c voi fi nevoită ă ă ă ă

s ascult nenorocitul la de ă ă I Want to Be Your Bunny, pân când îmi va ieşi pe nas, zise el,ă privind-o urâcios pe Tina. Dup aia... ei bine, nu ştiu. O s v d eu.ă ă ă

Pentru o clip , nesiguran a îşi f cu apari ia dind r tul m ştii sale de tip dur. Apoi disp ruă ţ ă ţ ă ă ă ă la fel de repede cum venise şi Uffe izbucni în râs,

— Ia fi i aten i ce pot s fac!ţ ţ ăLu linguri a pentru cafea şi şi-o ag de nas. S fie al naibii dac avea de gând s -şi facă ţ ăţă ă ă ă ă

griji în leg tur cu viitorul. Indivizii care puteau balansa linguri pe nas aveau s se descurceă ă ă oricând.

Când p r sir cafeneaua îndreptându-se spre autocarul ce urma s -i duc departe deă ă ă ă ă Tanum, Jonna se opri o clip . Pentru o frac iune de secund , i se p ru c o z reşte pe B rbieă ţ ă ă ă ă ă

133


printre ei. Cu p rul s u lung şi cu unghiile false, care aproape c n-o l sau s fac nimic.ă ă ă ă ă ă Râzând, cu figura ei blând şi dulce. To i consideraser asta un semn de sl biciune, îns Jonnaă ţ ă ă ă în elegea acum c se înşelaser . Nu numai Mehmet era dr gu , ci şi B rbie. Pentru prima oar ,ţ ă ă ă ţ ă ă ea începu s se gândeasc la acea noapte de vineri, când totul luase o întors tur cât se poateă ă ă ă de greşit . începu s mediteze la ceea ce fusese spus. La persoana care r spândise aceleă ă ă poveşti care, acum, începeau s i se par nişte minciuni. La persoana care-i jucase pe degete,ă ă ca pe nişte marionete. Ceva nu-i d dea pace, dar înainte ca gândul s prind contur, autocarulă ă ă plec din Tanumshede. Jonna privi fix pe geam. Locul de lâng ea era gol, într-un modă ă ostentativ.

în jur de zece, Patrik începu s regrete faptul c nu se for ase s m nânce mai mult laă ă ţ ă ă micul dejun. Stomacul îi chior ia, aşa c se duse s caute ceva comestibil în înc perea undeă ă ă ă st teau de obicei la pauza de prânz. Norocul era de partea lui. Mai r m sese o chifl cuă ă ă ă scor işoar într-o pung de pe mas , iar el şi-o îndes înfometat în gura. Nu era cea mai bunţ ă ă ă ă ă gustare, îns trebuia s se mul umeasc deocamdat cu atât. Abia ce reveni în birou, cu guraă ă ţ ă ă înc plin , c telefonul şi începu s sune. V zu c era Annika şi încerc s înghit şi ultimulă ă ă ă ă ă ă ă ă dumicat, îns acesta îi r mase în gât.ă ă

— Alo? zise el, înecându-se.— Patrik?înghi i de câteva ori şi izbuti s scape de buc ica de chifl .ţ ă ăţ ă— Da, eu sunt.— Ai un vizitator, spuse ea şi, dup ton, Patrik îşi d du seama c era important.ă ă ă— Cine e?— Sofie Kaspersen.Patrik sim i o scânteie de interes. Fiica lui M rit? Ce-o fi vrând?ţ ă— Pofteşte-o în untru, zise el, apoi ieşi în hol ca s-o întâmpine pe Sofie.ăFata p rea tras la fa şi palid , iar Patrik îşi aminti vag de observa ia lui Gosta, cum că ă ţă ă ţ ă

nu se sim ise bine atunci când ea şi Ola fuseser vizita i de c tre poli işti.ţ ă ţ ă ţ— Am auzit c ai fost bolnav . Te sim i mai bine acum? zise el, poftind-o în birou.ă ă ţSofie d du afirmativ din cap.ă— Da, am avut o grip uşoar . îns e mai bine acum. Am sl bit câteva kilograme, atâtaă ă ă ă

tot, spuse ea, cu un zâmbet crispat.— O, atunci poate c ar trebui s fac şi eu grip , glumi el, încercând s destindă ă ă ă ă

atmosfera.Fata p ru şocat la auzul ideii respective. Urm o pauz stânjenitoare. Patrik o l s s seă ă ă ă ă ă ă

linişteasc .ă— A i mai aflat ceva... despre mama? întreb ea, într-un final.ţ ă— Nu, m tem c am ajuns într-un punct mort.ă ă— Aşadar, nu şti i care e leg tura între ea şi ceilal i?ţ ă ţ— Nu, r spunse Patrik, întrebându-se încotro b tea.ă ăContinu cu precau ie.ă ţ— Cu siguran c exist ceva ce nu am descoperit înc . Ceva ce nu ştim în leg tur cuţă ă ă ă ă ă

mama ta şi cu ceilal i.ţSofie doar oft .ă— E important s afl m totul. Ca s putem g si persoana care i-a r pit-o pe mama deă ă ă ă ţ ă

lâng tine.ăîşi d du seama de tonul s u rug tor, îns v zu c Sofie dorea s -i spun ceva. Ceva înă ă ă ă ă ă ă ă

leg tur cu mama ei.ă ăDup o alt pauz lung , mâna Sofiei atinse încetişor mâneca hainei lui. Cu privireaă ă ă ă

plecat , ea scoase o coal de hârtie şi i-o întinse lui Patrik. îşi ridic ochii când acesta începu să ă ă ă citeasc şi îl studie cu aten ie.ă ţ

— Unde ai g sit asta? întreb el când termin de citit.ă ă ăSim i furnic turi în stomac.ţ ă— într-un sertar. în camera tatei. îns era printre lucrurile pe care le p strase mama,ă ă

al turi de o gr mad de fotografii şi alte chestii.ă ă ă— Tat l t u ştie c ai g sit asta?ă ă ă ăSofie d du din cap. P rul ei drept şi închis la culoare îi flutur în jurul fe ei.ă ă ă ţ— Nu, şi nici nu va fi încântat. Dar poli iştii care au venit s pt mân trecut au zis s vţ ă ă ă ă ă ă

134


contact m dac ştim ceva, iar eu am fost de p rere c trebuia s v spun. De dragul mamei,ă ă ă ă ă ă ad ug ea, apoi începu s -şi studieze cuticulele.ă ă ă

— Ai f cut ce trebuia, zise Patrik. Aveam nevoie de informa ia asta şi chiar e posibil ca tuă ţ s ne fi oferit solu ia.ă ţ

Nu îşi putu ascunde entuziasmul. Atât de multe lucruri se potriveau, pân la urm . Alteă ă piese ale puzzle-lui i se învârteau prin minte: cazierul lui Borje, r nile lui Rasmus, vinov ia Elseiă ăţ — toate c p taser sens.ă ă ă

— Pot lua asta? întreb el, fluturând hârtia.ă— Nu a i putea totuşi s face i o copie dup ea? zise Sofie.ţ ă ţ ă— Sigur. Iar dac tat l t u î i d de furc , spune-i s -mi dea un telefon. Ai procedat bine.ă ă ă ţ ă ă ăF cu o copie la aparatul de pe hol, îi înapoie Sofiei originalul, dup care o conduse afar . Oă ă ă

privi îndep rtându-se de-a lungul str zii, cu capul plecat şi cu mâinile afundate în buzunare.ă ă P rea s se îndrepte spre casa lui Kerstin. Patrik sper s aib dreptate. Cele dou aveauă ă ă ă ă ă nevoie una de cealalt , mai mult decât şi-ar fi închipuit.ă

Cu o privire triumf toare, se întoarse în birou s pun totul în mişcare. în sfârşită ă ă c p taser indiciul pe care îl voiau!ă ă ă

Ultima s pt mân fusese cea mai frumoas din via a lui Bertil Mellberg. Abia dac -i veneaă ă ă ă ţ ă s cread ce se întâmpl . Rose-Marie dormise la el cu alte dou ocazii şi, cu toate c activit ileă ă ă ă ă ăţ lor nocture începuser s lase urme — mai precis, cearc ne adânci sub ochii lui — totul merita,ă ă ă f r doar şi poate. Se surprinse fredonând în mers, ba chiar s rind de bucurie. îns doar atunciă ă ă ă când nu-1 vedea nimeni.

Era fantastic . Lui Mellberg nu-i venea s cread c avea atâta noroc. Era uimitor c aceaă ă ă ă ă femeie, perfec iunea întruchipat , hot râse ca el s -i fie alesul. Nu, pur şi simplu nu puteaţ ă ă ă în elege. Şi deja începuser s discute despre viitor. C zuser , cu timiditate, de acord asupraţ ă ă ă ă faptului c aveau, într-adev r, un viitor împreun . F r doar şi poate. Mellberg, care dintotdeau-ă ă ă ă ă na avusese o ezitare s n toas cu privire la implicarea în rela ii de lung durat , abia dac seă ă ă ţ ă ă ă mai putea st pâni în momentele acelea.ă

Discutaser mult legat de trecut. El îi povestise despre Simon şi îi ar tase cu mândrie oă ă poz cu fiul s u, care-şi f cuse apari ia atât de târziu în via a lui. Rose-Marie comentase cât eraă ă ă ţ ţ de chipeş, la fel ca tat l lui; ba chiar spusese c aştepta cu ner bdare s -1 cunoasc . Şi ea, laă ă ă ă ă rându-i, avea o fiic undeva prin nord, în Kiruna, şi una în Statele Unite. Atât de departe,ă amândou , spuse ea cu am r ciune în glas şi îi ar t apoi fotografii cu nepo ii din SUA. Rose-ă ă ă ă ă ţMarie suger c poate ar fi fost o idee bun s fac împreun o excursie pân acolo varaă ă ă ă ă ă ă urm toare, iar Mellberg încuviin . America — niciodat nu visase s c l toreasc atât deă ţă ă ă ă ă ă departe: La drept vorbind, nici m car nu trecuse vreodat grani a Suediei. O scurt traversareă ă ţ ă peste podul de la Svinesund, c treNorvegia, abia dac putea fi considerat o c l torie înă ă ă ă ă str in tate, îns Rose-Marie îi deschidea o cu totul alt lume. într-o noapte, când st tea întinsă ă ă ă ă ă în bra ele lui, ea îi dezv luise c tocmai îi încol ise în minte ideea unui apartament de tip „time-ţ ă ă ţshare" în Spania. O cas cu tencuial alb , balcon, privelişte spre Medite- rana, piscin proprieă ă ă ă şi o fa ad cu flori c r toare de bougain- villea, care s r spândeasc un parfum minunat.ţ ă ăţă ă ă ă ă Mellberg îşi imaginase totul. Cum el şi Rose-Marie ar fi stat îmbr işa i pe balcon, într-o searăţ ţ ă pl cut de var , sorbindu-şi b uturile reci ca ghea a.ă ă ă ă ţ

Apoi un gând îşi f cuse apari ia şi refuzase s mai dispar , în bezna dormitorului, seă ţ ă ă întorsese c tre ea şi propusese, în mod solemn, ca apartamentul s fie cump rat de ei doi,ă ă ă împreun . Aşteptase cu ner bdare o reac ie din partea femeii; la început, p rând nesigur ,ă ă ţ ă ă aceasta nu ar tase la fel de mult entuziasm precum şi-ar fi dorit el. Apoi discutaser în leg tură ă ă ă cu întocmirea unor acte legale, ca s nu existe certuri cu privire la bani. Aşa ceva ieşea dină discu ie. El zâmbise şi o s rutase pe vârful nasului. Era atât de dr g laş când.îşi f cea griji.ţ ă ă ă ă ă Dar într-un final, hot râser s o fac .ă ă ă ă

Aflat acolo, în scaunul s u de la birou, cu ochii închişi, Mellberg aproape c sim i brizaă ă ţ c ldu mângâindu-i obrajii. Aroma uleiului de plaj şi a piersicilor proaspete. Perdeleleă ţă ă fluturând în "vântul care aducea cu el mirosul m rii. Mellberg se v zu aple- cându-se înspreă ă Rose-Marie, ridicându-i borul p l riei de soare şi... O b taie în uş îl trezi din visare.ă ă ă ă

— Intr , r spunse el ursuz, dându-şi repede picioarele jos de pe birou şi bâjbâind prină ă hârtiile ce st teau împr ştiate dinaintea lui. Sper c e important, sunt foarte ocupat, îi spuse luiă ă ă Hedstrom.

Patrik d du din cap şi lu loc.ă ă135


— Este foarte important, zise el, punându-i pe birou copia dup hârtia Sofiei.ăMellberg o citi. Şi de data aceea, se v zu nevoit s fie de acord.ă ăPrim vara avea ceva care o întrista mereu pe Annika. Mergea la serviciu, îşi îndeplineaă

sarcinile, se întorcea acas , st tea cu Lennart şi cu câinii, dup care adormea. Aceeaşi rutin caă ă ă ă şi în celelalte anotimpuri, îns prim vara, ea avea sentimentul c totul era lipsit de sens. Deă ă ă fapt, avea un trai foarte bun. Ea şi Lennart se bucurau de o c snicie mai trainic decâtă ă majoritatea, iar datorit pasiunii lor comune pentru cursele cu câini, cei doi cutreierau întreagaă Suedie. De cele mai multe ori, asta era de ajuns. îns dintr-un motiv sau altul, ea avea mereuă senza ia c lipsea prim vara ceva. Atunci o izbea cel mai tare dorin a de a avea copii. Nu ştiaţ ă ă ţ de ce. Poate din cauz c prima oar când pierduse o sarcin fusese într-o prim var . Pe 3ă ă ă ă ă ă aprilie, o dat ce avea s -i fie pe veci întip rit în suflet, deşi se întâmplase cu mai mult deă ă ă ă cincisprezece ani în urm . Se succedaser alte opt pierderi de sarcin , urmate de nenum rateă ă ă ă vizite la doctor, controale şi tratamente. îns nimic nu le fusese de ajutor. într-un final, eiă acceptaser situa ia şi încercaser s profite la maximum de ceea ce aveau. Bineîn eles că ţ ă ă ţ ă luaser în discu ie şi op iunea adop iei, îns niciodat nu duseser lucrurile pân la cap t. To iă ţ ţ ţ ă ă ă ă ă ţ anii de calcule eronate şi dezam giri îi f cuser s se simt vulnerabili şi nesiguri. Nuă ă ă ă ă îndr zneau s îşi mai asume riscul din nou. Drept urmare, în fiecare prim var , Annika tânjeaă ă ă ă dup b ie eii şi feti ele ei, care, dintr-un motiv sau altul, nu fuseser preg ti i pentru via —ă ă ţ ţ ă ă ţ ţă nici în siguran a pântecelui ei şi nici în lumea exterioar . Uneori şi-i imagina ca pe nişteţ ă îngeraşi, plutind deasupra ei ca nişte mici promisiuni. Asemenea clipe nu erau uşoare, iar ziua respectiv se num ra printre ele.ă ă

Femeia clipi ca s -şi alunge lacrimile şi încerc s se concentreze asupra tabelului Excel deă ă ă pe computer. Nimeni de la sec ie nu îi cunoştea necazurile personale. Tot ce ştiau colegii era cţ ă Lennart şi Annika nu avuseser niciodat copii, aşa c ea nu dorea s fie v zut smiorc indu-seă ă ă ă ă ă ă la recep ie şi f cându-se de râs. Se uit cu ochii întredeschişi la tabelul din fa a ei, încercând sţ ă ă ţ ă combine datele din p tr ele. La stânga, numele proprietarului câinelui, iar la dreapta, adresa.ă ăţ Durase mai mult decât şi-ar fi închipuit, dar într-un final avu toate adresele completate în list .ă Salv fişierul pe o dischet , pe care apoi o scoase din computer, îngeraşii pluteau deasupraă ă Annik i, întrebând-o ce nume le-ar fi pus, ce jocuri s-ar fi jucat împreun , ce ar fi devenit odată ă ă ajunşi mari. Femeia sim i din nou suspinele copleşind-o şi se uit la ceas. Unsprezece şiţ ă jum tate; ar fi fost bine ca în ziua aceea s mearg acas pentru a lua prânzul. I se p ru că ă ă ă ă ă avea nevoie s fie singur pentru o vreme. îns mai întâi trebuia s îi dea lui Patrik discheta.ă ă ă ă Ştia c avea nevoie de informa ii cât mai curând posibil.ă ţ

Pe coridor, se întâlni cu Hanna şi v zu în asta o şans de a evita privirile p trunz toare aleă ă ă ă lui Patrik.

— Bun , Hanna. I-ai putea duce tu asta lui Patrik? E o list cu proprietarii de câini şiă ă adresele acestora. Eu... eu trebuie s merg acas la prânz.ă ă

— Ce s-a întâmplat? Nu te sim i bine? întreb Hanna îngrijorat , luând discheta.ţ ă ăAnnika se for s zâmbeasc .ţă ă ă— Sunt în regul , doar c azi simt nevoia de nişte mâncare g tit în cas .ă ă ă ă ă— în regul , spuse Hanna. îi duc eu discheta lui Patrik. Ne vedem mai târziu.ă— Pe mai târziu, zise Annika, gr bindu-se s ias pe uş .ă ă ă ăîngeraşii o urmar acas .ă ăPatrik îşi ridic privirea atunci când Hanna intr în birou.ă ă— Poftim, asta e de la Annika. Proprietarii câinilor.îi întinse discheta, pe care Patrik o aşez pe birou.ă— Ia loc o clip , zise el, ar tând spre un scaun.ă ăHanna se conform , iar Patrik o privi iscoditor.ă— Cum i s-a p rut prima lun ? î i place s munceşti aici? Poate un pic cam haotic laţ ă ă ţ ă

început?îi zâmbi şi primi din partea ei un surâs chinuit. Dac era s fie complet sincer, îşi camă ă

f cuse griji în leg tur cu noua lui coleg . P rea epuizat . Bine, aşa ar tau cu to ii, îns mai eraă ă ă ă ă ă ă ţ ă ceva. Chipul femeii avea o not str vezie, ceva mai mult decât o simpl oboseal . P rul ei blondă ă ă ă ă era piept nat ca de obicei, într-o coad de cal, dar îşi pierduse str lucirea. în plus, aveaă ă ă cearc ne adânci şi întunecate.ă

— Lucrurile au mers grozav, spuse ea cu veselie, f r a p rea s observe cât de atent oă ă ă ă examina Patrik. îmi place şi m bucur c sunt mereu ocupat .ă ă ă

136


Privi în jur, la toate documentele şi fotografiile ce tapetau pere ii, şi se opri pentru unţ moment.

— Sun lipsit de tact. îns tu ştii ce vreau s zic.ă ă ă— în eleg, spuse Patrik, zâmbindu-i. Iar Mellberg a fost... s-a purtat corespunz tor? întrebţ ă ă

el, dup ce c ut cuvântul potrivit.ă ă ăHanna râse, şi pentru o clip figura i se îmblânzi, iar Patrik o recunoscu pe femeia careă

venise la ei în urm cu cinci s pt mâni.ă ă ă— Sincer s fiu, abia dac l-am v zut, aşa c da, ai putea spune c s-a purtată ă ă ă ă ă

corespunz tor. Dac e s fi înv at vreo lec ie, aceea e c toat lumea te consider pe tineă ă ă ăţ ţ ă ă ă responsabilul de sec ie. Şi c î i îndeplineşti meseria cu mândrie.ţ ă ţ

Patrik sim i cum se îmbujoreaz . Se întâmpla rar s primeasc un compliment, dreptţ ă ă ă urmare, nu ştia cum s se comporte în asemenea cazuri.ă

— Mul umesc, bomb ni el, apoi schimb repede subiectul. Vom avea o nou întrevedereţ ă ă ă peste o or . M gândeam s ne adun m la cafea. Aici e aşa de înghesuit.ă ă ă ă

— Ai informa ii noi? întreb Hanna, îndreptându-şi spatele.ţ ă— Da, am putea spune asta, replic Patrik, f r a-şi putea ascunde un zâmbet. E posibil să ă ă ă

fi g sit numitorul comun al cazurilor, ad ug , acum zâmbind larg.ă ă ăHanna st tu şi mai dreapt .ă ă— Leg tura? Ai g sit-o?ă ă— Ai putea spune c pur şi simplu mi-a trecut prin minte. îns mai întâi va trebui s dauă ă ă

vreo dou telefoane, ca s m asigur c e aşa cum cred, prin urmare nu vreau s spun nimică ă ă ă ă înainte de şedin . Pân acum, nu i-am zis decât lui Mellberg.ţă ă

— în regul , atunci ne vedem într-o or , spuse Hanna, ridicân- du-se pentru a pleca.ă ăPatrik tot nu putea sc pa de senza ia c nu era ceva în regul . Dar probabil c femeiaă ţ ă ă ă

avea s -i spun , cât de curând.ă ăRidic receptorul şi form primul num r.ă ă ă— Am g sit leg tura pe care o c utam.ă ă ăPatrik se uit în jur, savurând efectul anun ului s u. Privirea i se opri câteva secundeă ţ ă

asupra Annik i, observând c avea ochii roşii. Era foarte straniu. Annika era fericit şi optimistă ă ă ă în orice situa ie, iar Patrik îşi zise c va avea o discu ie cu ea Ia încheierea şedin ei, ca s vadţ ă ţ ţ ă ă cum stau lucrurile.

— Elementul crucial al acestei enigme ne-a fost adus ast zi de c tre Sofie Kaspersen.ă ă Aceasta a g sit printre lucrurile mamei sale un articol vechi dintr-un ziar şi a decis s ni-1ă ă predea. Gosta şi Hanna le-au f cut o vizit s pt mâna trecut ei şi tat lui s u, şi se pare c i-auă ă ă ă ă ă ă ă l sat fetei o impresie bun , motiv pentru care aceasta s-a hot rât s ne contacteze. Bună ă ă ă ă treab ! zise el, dând mul umit din cap. Articolul... continu , dar apoi nu rezist şi f cu o pauză ţ ă ă ă ă teatral , sim ind tensiunea crescând în înc pere. Ei bine, articolul se refer la faptul c în urmă ţ ă ă ă ă cu dou zeci de ani, M rit a fost implicat într-un accident de automobil, soldat cu un deces. S-aă ă ă izbit de maşina condus de o femeie în vârst , care şi-a pierdut via a. în momentul sosiriiă ă ţ poli iei, a ieşit la iveal faptul c M rit avea o alcoolemie ridicat . A fost condamnat laţ ă ă ă ă ă închisoare, timp de unsprezece luni.

— De ce n-am aflat mai curând aceste lucruri? întreb Martin. S-a întâmplat înainte s seă ă mute aici?

— Nu, ea şi Ola aveau dou zeci de ani şi, la momentul producerii accidentului, erau aici deă un an. Dar s-a întâmplat cu mult timp în urm ; oamenii uit , şi, în plus, probabil c a existat oă ă ă oarecare compasiune fa de M rit. Alcoolemia sa era cu pu in peste limita legal . Se suise laţă ă ţ ă volan dup ce luase cina acas la o prieten , unde b use câteva pahare de vin. Ştiu asta fiindcă ă ă ă ă am g sit documentele referitoare la accident. Le aveam jos, în arhive.ă

— Aşadar, am avut fişierul aici tot timpul? zise Gosta, uluit.Patrik d du afirmativ din cap.ă— Da, ştiu, îns nu e chiar atât de ciudat faptul c nu am dat de el. Evenimentul s-aă ă

petrecut în urm cu atâta timp, încât nici m car nu era trecut în vreo baz de date, şi nu aveamă ă ă de ce s parcurgem la întâmplare toate documentele de la subsol. Şi nici s scotocim prin toateă ă cutiile arhivate, cu condamn ri pentru urcat la volan sub influen a alcoolului.ă ţ

— Cu toate astea... murmur Gosta, cu un aer supus.ă— Am verificat în Lund, Nykoping şi Borâs. Rasmus Olsson a ajuns infirm dup ce a intrată

cu maşina într-un pom. Pasagerul care-i era al turi, un prieten de aceeaşi vârst cu el, a murit.ă ă

137


Rasmus era beat la momentul producerii accidentului. Borje Knudsen are un cazier lung cât bra ul meu. Printre infrac iunile comise de el se num r şi o coliziune frontal , petrecut dinţ ţ ă ă ă ă vina lui în urm cu cincisprezece ani, şi în urma c reia şi-a pierdut via a o feti de cinci ani.ă ă ţ ţă Aşadar, acesta este numitorul comun în trei cazuri, din cele patru; cu to ii au condus în stare deţ ebrietate, iar cineva şi-a pierdut via a din pricina asta.ţ

— Dar cum r mâne cu Elsa Forsell? întreb Hanna, privindu-1 fix pe Patrik, care d du dină ă ă umeri.

— Acesta e singurul caz în leg tur cu care înc nu am reuşit s primesc o confirmare. Nuă ă ă ă exist o condamnare împotriva ei nic ieri în Nykoping, îns preotul congrega iei sale a pomenită ă ă ţ în mai multe rânduri de „sentimentul de vinov ie" al Elsei. Cred c e ceva necurat pe-acolo,ăţ ă îns pân acum nu i-am dat de cap. îi voi telefona p rintelui Silvio dup şedin a noastr , s v dă ă ă ă ţ ă ă ă dac mai pot afla ceva de la el.ă

— Bine lucrat, Hedstrom, zise Mellberg de pe scaunul s u.ăPrivirile tuturor se întoarser spre el.ă— Mul umesc, r spunse Patrik, uluit.ţ ăUn compliment din partea lui Mellberg era... nu, nici m car nu ştia cu ce s -1 compare.ă ă

Mellberg pur şi simplu nu f cea complimente. Niciodat . Uşor tulburat de acel comentariu dină ă senin, Patrik continu :ă

— Ceea ce trebuie s facem acum e s începem s lucr m pornind de la aceast nouă ă ă ă ă ă ipotez . S afl m tot ce se poate afla în leg tur cu accidentele. Gosta, tu ocup -te de M rit;ă ă ă ă ă ă ă Martin, tu ia Borâs; Hanna, tu vorbeşte cu cei din Lund, iar eu voi încerca s aflu mai multeă despre Elsa Forsell, în Nykoping. Ave i întreb ri?ţ ă

Cu to ii r maser t cu i, aşa c Patrik suspend şedin a, dup care merse s dea unţ ă ă ă ţ ă ă ţ ă ă telefon în Nykoping. Atmosfera din sec ie era dominat de un soi de frenezie, de o energieţ ă tensionat . Erau atât de palpabile, încât lui Patrik i se p ru c le poate atinge. Se opri în hol,ă ă ă trase adânc aer în piept, apoi se duse s dea telefoanele.ă

De câte ori p rintele Silvio f cea o excursie pân acas , în Italia, pentru a-şi vizita familiaă ă ă ă şi prietenii, i se adresa aceeaşi întrebare. Cum de putea rezista în gerul din nord? Nu erau ciuda i suedezii? Din câte auziser ei, suedezii rareori ieşeau din cas şi abia dac vorbeau uniiţ ă ă ă cu ceilal i. Şi nu f ceau deloc fa alcoolului. Sugeau b utura ca nişte bure i şi de fiecare datţ ă ţă ă ţ ă exagerau. De ce-ar fi vrut el s tr iasc într-un asemenea loc?ă ă ă

De regul , Silvio lua o înghi itur din paharul cu vin roşu, de calitate, privea pesteă ţ ă dumbr vile cu m slini ale fratelui s u şi r spundea: — Suedezii au nevoie de mine.ă ă ă ă

Şi chiar aşa considera. I se p ruse o aventur atunci când mersese pentru prima oar înă ă ă Suedia, în urm cu peste treizeci de ani. O ofert pentru un post temporar în congrega iaă ă ţ catolic din Stockholm reprezentase şansa pe care şi-o dorise dintotdeauna, aceea de a seă muta în ara ce-i p ruse mereu legendar şi stranie. Aproape c murise de frig în prima iarnţ ă ă ă ă petrecut acolo, pân când înv c trei straturi de haine erau imperios necesare dac voia să ă ăţă ă ă ă ias afar în luna ianuarie. îns chiar şi-aşa, fusese dragoste la prima vedere. Iubea lumina,ă ă ă mâncarea şi exteriorul dur al suedezilor, completat îns de sufletul lor înfl c rat. înv ase să ă ă ăţ ă aprecieze şi s în eleag gesturile mici, comentariile discrete, prietenia t cut a nordicilor cuă ţ ă ă ă p r b lai. Iar acela fusese un alt stereotip ce se dovedise fals. La aterizarea pe p mântulă ă ă suedez, îl uimise faptul c nu to i locuitorii aveau p rul blond şi ochii albaştri.ă ţ ă

în orice caz, r m sese acolo. Dup zece ani de sprijin oferit congrega iei din Stockholm,ă ă ă ţ profit de ocazia ivit , aceea de a-şi conduce propria biseric , în Nykoping. De-a lungul anilor, înă ă ă ita- liano-suedeza sa se strecurase şi un accent de Sormland, iar el savurase amuzamentul pe care îl stârnea acea combina ie stranie. Un lucru pe care suedezii îl f ceau mult prea pu in eraţ ă ţ s râd . Poate c , în general, oamenii nu prea asociau catolicismul cu veselia şi râsetele, dară ă ă pentru el, tocmai asta şi însemna religia. Dac iubirea fa de Dumnezeu nu era un lucruă ţă minunat şi pl cut, atunci ce altceva ar fi putut fi?ă

La început, aceste lucruri o surprinser pe Elsa. Femeia venise la el probabil gândindu-seă c avea s g seasc un Ciliciu pentru peniten i şi un bici. în schimb, a primit o strângereă ă ă ă ţ c lduroas de mân şi o privire prietenoas . Discutaser atât de mult cu privire la sentimentulă ă ă ă ă ei de vinov ie, la nevoia sa de a fi pedepsit . De-a lungul anilor, p rintele o îndrumase cuăţ ă ă blânde e prin toate conceptele diferite de vinov ie şi absolvire. Cea mai important parte aţ ăţ ă iert rii o reprezenta c in a. C in a adev rat . Lucru pe care Elsa îl avea din abunden . Timp deă ă ţ ă ţ ă ă ţă peste treizeci şi cinci de ani, ea fusese chinuit de remuşc ri, în fiecare clip a fiec rei zile.ă ă ă ă

138


Dusese vreme îndelungat aceast povar grea. P rintele se bucurase c fusese în stare s oă ă ă ă ă ă ajute pu in, atât cât s poat respira mai uşor, m car pentru câ iva ani. Pân în clipa mor iiţ ă ă ă ţ ă ţ sale.

P rintele Silvio se încrunt . De la vizita f cut de poli işti, el reflectase mult Ia via a şi laă ă ă ă ţ ţ moartea Elsei. Se gândise la asta şi înainte. îns toate întreb rile d duser frâu liber unui şuvoiă ă ă ă de sentimente şi amintiri. Cu toate acestea, leg mântul spovedaniei era sfânt. încrederea dintreă preot şi enoriaş nu trebuia înc lcat . Dar gândurile i se învârteau prin minte, f cându-1 s -şiă ă ă ă doreasc s încalce o promisiune de care îl legase Dumnezeu. îşi d dea seama, îns , c eraă ă ă ă ă imposibil.

Când îi sun telefonul de pe birou, el ştiu instinctiv despre ce era vorba. R spunse cu ună ă amestec de ner bdare şi groaz :ă ă

— P rintele Silvio Mancini.ăZâmbi când îl auzi prezentându-se pe inspectorul de poli ie din Tanumshede. Ascult timpţ ă

îndelungat ce avea de zis Patrik Hedstrom, apoi d du din cap.ă— Din nefericire, nu pot discuta cu dumneavoastr lucrurile pe care mi le-a împ rt şit Elsa.ă ă ă

ine de leg mântul confiden ialit ii.Ţ ă ţ ăţInima îi b tea cu putere. Pentru o clip , i se p ru c o vede pe Elsa în scaunul din fa a lui.ă ă ă ă ţ

Elsa, cu inuta dreapt , p rul scurt, c runt, şi silueta sub ire. încercase s o îngraşe cu paste şiţ ă ă ă ţ ă produse de patiserie, îns nimic nu p ruse a da rezultate. Femeia îi arunc o privireă ă ă binevoitoare.

— îmi pare extrem de r u, îns pur şi simplu nu pot. Trebuie s g si i o alt cale de a...ă ă ă ă ţ ăDin locul pe care-1 ocupa, Elsa d du brusc din cap, iar p rintele încerc s în eleag ceă ă ă ă ţ ă

voia s spun . Dorea cumva s -i vorbeasc ? îns asta nu ajuta cu nimic; lui tot îi era imposibilă ă ă ă ă s o fac . Femeia continu s îl priveasc , iar p rintelui îi veni o idee. Cu blânde e, acestaă ă ă ă ă ă ţ spuse:

— Nu v pot dezv lui ce mi-a spus Elsa. Dar v pot povesti lucruri cunoscute de toată ă ă ă lumea. Elsa era din zona dumneavoastr . Din Uddevalla.ă

Elsa îi zâmbi din scaunul s u. Apoi disp ru. El îşi d du seama c nu fusese real , ci doar oă ă ă ă ă pl smuire a imagina iei lui. îns chiar şi-aşa, revederea fusese pl cut .ă ţ ă ă ă

Când închise telefonul, se sim i împ cat. Nu îl tr dase pe Dumnezeu, şi nici pe Elsa. Acum,ţ ă ă restul depindea de poli işti.ţ

De îndat ce Patrik intr pe uş , Erica îşi d du seama c se petrecuse ceva. Pasul îi eraă ă ă ă ă mult mai sprinten, iar el p rea mai relaxat decât fusese în ultima vreme.ă

— i-a mers bine ast zi? îl întreb cu precau ie, ieşindu-i în întâmpinare, cu Maia în bra e.Ţ ă ă ţ ţRadiind de fericire, feti a îşi întinse mâinile spre t ticul ei, care o lu pe sus, într-oţ ă ă

îmbr işare.ăţ— Lucrurile au mers excelent, zise el, f când câ iva paşi de dans al turi de fiica sa.ă ţ ăMicu a râse aşa de tare, încât aproape se înec . Tati era ha- ios nevoie mare! Hot râseţ ă ă

deja asta, f r doar şi poate.ă ă— Povesteşte-mi mai multe, îi ceru Erica, îndreptându-se c tre buc t rie pentru a terminaă ă ă

de preparat cina.Patrik şi Maia merser dup ea. Anna, Emma şi Adrian se uitau la emisiunea Bolibompa şi îiă ă

f cur absen i cu mâna lui Patrik atunci când acesta ap ru în camer . Pe ecran, personajulă ă ţ ă ă Bjorne le solicita întreaga aten ie.ţ

— Am g sit leg tura, spuse el, aşezând-o jos pe Maia.ă ăFeti a st tu pu in acolo, ezitând între tati, pe de-o parte, şi Bjorne, pe de alta, dar într-unţ ă ţ

final se hot rî asupra personajului mai bl nos, şi se târî spre televizor.ă ă— Mereu respins, mereu pe planul doi, oft Patrik, privind-o pe Maia îndep rtându-se.ă ă— Mda, dar pentru mine eşti mereu pe primul plan, zise Erica, îmbr işându-1 strâns,ăţ

înainte de-a se întoarce la crati ele ei.ţB rbatul se aşez şi o privi. Erica îşi drese vocea şi se uit fix spre legumele întinse peă ă ă

blatul de lucru. Patrik s ri în picioare cu promptitudine şi începu s taie castrave ii pentruă ă ţ salat .ă

— Dac tu zici „sari", eu întreb „cât de sus", râse el şi se d du cu un pas într-o parte,ă ă evitând şutul pe care femeia i-1 îndrept , din joac , spre tibie.ă ă

— Las' c vezi tu, începând de sâmb t , voi mânui biciul cu for e proaspete, zise Erica,ă ă ă ţ încercând s par sever .ă ă ă

139


Era fericit c el se gândea la nunt .ă ă ă— Cred c deja te descurci de minune, zise Patrik, aplecându-se s o s rute.ă ă ă— Ia potoli i-v , acolo! strig Anna din sufragerie. Aud cum v giugiuli i. Sunt copii de fa !ţ ă ă ă ţ ţă

glumi ea.— Mda, s-ar putea s fim nevoi i s p str m asta pentru mai târziu, spuse Erica şi îi f cuă ţ ă ă ă ă

lui Patrik cu ochiul. Acum povesteşte-mi mai multe despre ce s-a întâmplat.Patrik îi trecu în revist ceea ce aflaser , iar Eric i îi pieri zâmbetul de pe chip. Cazulă ă ă

respectiv implica atât de multe tragedii, atât de multe decese şi, cu toate c ancheta f cuse ună ă mare salt înainte, ea în elese c situa ia avea s fie complicat şi pe viitor.ţ ă ţ ă ă

— Aşadar, victima din Nykoping a cauzat şi ea un accident mortal?— Da, zise Patrik, feliind roşiile. îns nu în Nykoping, ci în Uddevalla.ă— Pe cine a omorât? întreb Erica, amestecând în tocana din carne de porc.ă— înc nu cunoaştem detaliile. Accidentul s-a petrecut în urm cu şi mai mult vremeă ă ă

decât celelalte, aşa c va dura un pic pân s afl m am nunte. îns am stat azi de vorb cuă ă ă ă ă ă ă colegii din Uddevalla, care ne vor trimite toate materialele, de îndat ce le vor scoate la lumin .ă ă Un biet am rât va trebui s mişune o vreme printre cutii pr fuite.ă ă ă

— Aşadar,, cineva ucide şoferi be i, care au provocat accidente mortale. Iar primulţ accident s-a produs în urm cu treizeci şi cinci de ani, în vreme ce ultimul a avut loc... când aă avut loc ultimul?

— Acum şaptesprezece ani. Rasmus Olsson.— Iar locurile crimelor sunt r spândite peste tot prin Suedia, spuse gânditoare Erica,ă

continuând s amestece în tocan . Din Lund şi pân aici. Când a avut loc prima crim ?ă ă ă ă— Acum zece ani, r spunse Patrik, supus, privindu-şi viitoarea so ie.ă ţErica era obişnuit s cear informa ii şi s le analizeze, iar Patrik primea bucuros ună ă ă ţ ă

ajutor din partea min ii sale agere.ţ— Deci criminalul ac ioneaz într-o zon geografic întins , permite s treac timpţ ă ă ă ă ă ă

îndelungat între fapte, iar singurul lucru pe care îl au în comun victimele e c au fost ucise dină cauza unui accident mortal pe care l-au provocat, conducând în stare de ebrietate.

— Mda, cam asta ar fi, zise Patrik, oftând.Aşa cum rezum Erica situa ia, lucrurile p reau complet lipsite de speran . Patrik puseă ţ ă ţă

legumele într-un castron mare, le amestec , dup care aşez salata pe masa din buc t rie.ă ă ă ă ă— Nu uita şi faptul c sunt şanse mari s ne lipseasc momentan una dintre victime, ziseă ă ă

el încet şi se aşez . Mai mult ca sigur c nu am g sit-o înc pe victima num rul doi. Sunt sigură ă ă ă ă c mai exist o victim . Cineva pe care l-am trecut cu vederea.ă ă ă

— Nu se poate s afli mai multe pornind de la paginile din carte? întreb Erica, aşezând peă ă un suport de pe mas oala cu tocan aburind .ă ă ă

— Se pare c nu. Lucrul în care îmi pun acum toat speran a e c , odat c p tateă ă ţ ă ă ă ă informa iile complete cu privire la accidentul Elsei Forsell, vom putea dezvolta o idee care s neţ ă duc mai departe cu ancheta. Elsa a fost prima victim , iar ceva îmi spune c şi cea maiă ă ă important .ă

— Mda, s-ar putea s ai dreptate, zise Erica, apoi îi chem la cin pe Anna şi pe copii.ă ă ăAveau s discute mai târziu despre asta.ăTrecuser dou zile de când stabiliser ce aveau în comun victimele criminalului în serie.ă ă ă

Euforia ini ial se risipise, iar descump nirea îi luase locul. înc nu puteau în elege motivulţ ă ă ă ţ pentru care zona geografic era atât de extins . S fi umblat criminalul pe unde vedea cu ochii,ă ă ă în c utare de victime, sau s fi locuit oare în toate acele oraşe, la un moment dat? Pur şi simpluă ă existau mult prea multe întreb ri. Studiaser cu aten ie toate materialele disponibile cu privireă ă ţ la accidentele în care fuseser implicate victimele criminalului, îns nu g siser nic ieri vreoă ă ă ă ă leg tur . Patrik tindea din ce în ce mai mult s cread c nu exista o leg tur personal întreă ă ă ă ă ă ă ă victime şi c ucigaşul era o persoan plin de ur , care-şi alegea la întâmplare victimele,ă ă ă ă pornind de la faptele acestora. în cazul acela, p rea c asasinul r m sese indiferent la c in aă ă ă ă ă ţ manifestat de unele dintre victime, în urma evenimentelor produse. Elsa luptase cu vinov iaă ăţ şi îşi c utase mântuirea prin intermediul religiei; M rit nu mai pusese niciodat gura pe alcool,ă ă ă lucru valabil şi în cazul lui Rasmus, îns acesta oricum nu mai putea bea din motive fiziologice,ă cauzate de r nile pe care le suferise în urma accidentului. Excep ia o constituia Borje. Acestaă ţ continuase s bea, s conduc sub influen a alcoolului şi nici nu p ruse s -i pese c provocaseă ă ă ţ ă ă ă moartea unei feti e.ţ

140


Dar era imposibil s trag vreo concluzie, când una dintre victime lipsea. în momentul înă ă care telefonul sun la ora nou , miercuri diminea , Patrik habar nu avea c urma s primească ă ţă ă ă ă ultima pies a enigmei.ă

— Patrik Hedstrom, r spunse el, cu mâna peste receptor, încercând s -şi în buşe ună ă ă c scat.ă

Drept urmare, nu auzi numele persoanei de la cel lalt cap t al firului.ă ă— Scuza i-m , cum v numi i?ţ ă ă ţ— Vilgot Runberg, sunt comisarul sec iei de poli ie din Ortboda.ţ ţ— Ortboda? zise Patrik, c utându-şi cu înfrigurare prin cunoştin ele de geografie.ă ţ— Lâng Eskilstuna, spuse ner bd tor comisarul Runberg. Dar e o sec ie mic , suntemă ă ă ţ ă

doar trei persoane.Tuşi, îndep rtându-se de receptor, apoi continu :ă ă— Treaba st în felul urm tor, eu abia ce m-am întors dintr-o vacan de dou s pt mâniă ă ţă ă ă ă

în Thailanda.— A, da? zise Patrik, întrebându-se încotro aveau s duc toate.ă ă— Da, motiv pentru care nu am v zut decât acum înştiin area pe care mi-a i trimis-o.ă ţ ţ— în eleg, r spunse Patrik, cu interes v dit.ţ ă ăGândindu-se la ce avea s urmeze, îşi sim i degetele furni-ă ţcându-1 de ner bdare.ă— Da, colegii mei tineri sunt destul de noi prin zon , aşa c nu prea ştiu mare lucru despreă ă

ea. îns eu recunosc cazul. F r nicio îndoial . Eu l-am anchetat în urm cu opt ani.ă ă ă ă ă— Ce caz? întreb Patrik, cu respira ia întret iat .ă ţ ă ăîşi ap s receptorul pe ureche — nu voia s piard nici m car un cuvânt.ă ă ă ă ă— în urm cu opt ani, a fost aici un b rbat care... ei bine, mi s-a p rut mie ceva ciudat înă ă ă

toat povestea. îns avea un trecut plin cu abuzuri de alcool şi...ă ăJenat, Runberg f cu o pauz , şov ind s -şi recunoasc greşeala.ă ă ă ă ă— Ei bine, cu to ii am crezut c a avut o c dere şi a b ut pân n-a mai putut. îns r nile peţ ă ă ă ă ă ă

care le-a i men ionat... privind în urm , trebuie s recunosc c m-am întrebat ce era cu ele.ţ ţ ă ă ăUrm o clip de linişte, iar Patrik în elese cât de mult îl costa pe comisar respectivaă ă ţ

conversa ie.ţ— Cum se numeşte b rbatul? zise el, rupând t cerea.ă ă— Jan-Olov Persson, r spunse comisarul Runberg. Avea patruzeci şi doi de ani, confec ionaă ţ

mobilier de lux. V duv.ă— Şi era alcoolic?— Da, a avut probleme mari pentru o vreme. Când i-a murit so ia, ei bine, s-a pierdutţ

complet cu firea. Totul s-a transformat într-o poveste foarte trist . într-o sear , s-a urcat beat laă ă volan şi a lovit un cuplu tân r, aflat la plimbare. B rbatul a murit, şi Jan-Olov a petrecut cevaă ă timp la închisoare. îns dup ce-a ieşit, n-a mai pus gura pe alcool. Şi-a v zut de treab , şi-aă ă ă ă f cut meseria, s-a îngrijit de fiica sa.ă

— Şi brusc a fost g sit mort, intoxicat cu alcool?ă— Da, oft Runberg. Dup cum am spus, noi am crezut c a avut o c dere şi c lucrurile i-ă ă ă ă ă

au sc pat de sub control. L-a g sit fiica lui de zece ani. Aceasta a sus inut c în pragul uşii aă ă ţ ă v zut un b rbat str in, dar nu prea i-am dat crezare. Am zis c o fi fost din cauza şocului sau aă ă ă ă faptului c dorea s -şi protejeze tat l...ă ă ă

Vocea i se stinse, iar sentimentul de ruşine atârn greu în t cerea sa.ă ă — A i g sit cumva oţ ă pagin lâng el? Dintr-o carte pentru copii?ă ă

— Am încercat s -mi amintesc atunci când v-am citit înştiin area. Dar nu-mi vine în minteă ţ nimic de genul acesta, zise Runberg. Dac o fi fost, noi nu i-am dat aten ie. Am presupusă ţ probabil c -i apar inea fetei.ă ţ

— Aşadar, nu a r mas nimic de acest fel?ăPatrik realiz cât de dezn d jduit p ruse.ă ă ă ă— Nu, nu prea avem multe lucruri în urma anchetei. Dup cum am zis, am crezut că ă

b rbatul a b ut pân când a murit. îns v pot trimite informa iile de care dispunem.ă ă ă ă ă ţ— Ave i fax? Le-a i putea trimite prin fax? Ar fi bine s intre în posesia noastr cât maiţ ţ ă ă

curând posibil.— Sigur, zise Runberg, dup care mai ad ug : Biata fat ! Ce mai via . Mai întâi i-a murită ă ă ă ţă

mama, pe când era mic , dup care tat l a intrat în puşc rie. Apoi a murit şi a l sat-o singur .ă ă ă ă ă ă

141


Ca s citesc acum c fata a fost ucis în oraşul dumneavoastr . Mi se pare c era într-un reality-ă ă ă ă ăshow. N-aş fi recunoscut-o niciodat din poze. Lillemor nu sem na deloc cu feti a de odinioar .ă ă ţ ă Pe când avea zece ani, era micu , brunet şi slab , iar acum... ei bine, s-au petrecut multe de-ţă ă ăa lungul anilor.

Patrik sim i pere ii învârtindu-se în jurul s u. La început, nu fu în stare s prelucrezeţ ţ ă ă informa ia. Apoi în elese brusc ce spunea Vilgot Runberg. Lillemor, B rbie, era fata celei de-aţ ţ ă doua victime. Iar în urm cu opt ani, ea îl v zuse pe criminal.ă ă

Când intr în cl direa b ncii, Mellberg se sim i mai fericit şi mai sigur ca niciodat . El, careă ă ă ţ ă detesta s arunce banii, avea acum de gând s cheltuiasc dou sute de mii, şi asta f r pic deă ă ă ă ă ă ezitare. îşi achizi iona un viitor, unul al turi de Rose-Marie. De câte ori închidea ochii — lucruţ ă care se întâmpla destul de des în timpul programului de lucru — el putea sim i mirosul florilorţ de hibiscus înv luit în razele soarelui, al apei s rate şi parfumul lui Rose-Marie. Abia îi venea să ă ă cread ce noroc avusese şi cât de mult i se schimbase via a pe parcursul câtorva s pt mâni. înă ţ ă ă luna iunie, cei doi inten ionau s zboare pân acolo, ca s vad pentru întâia oarţ ă ă ă ă ă apartamentul, unde aveau apoi s stea timp de o lun . Deja num ra zilele pân atunci.ă ă ă ă

— Aş dori s transfer dou sute de mii de coroane, zise el, împingând spre casier biletulă ă ă pe care st tea scris num rul s u de cont.ă ă ă

Se sim ea chiar mândru. Nu existau prea mul i oameni care s poat economisi atât deţ ţ ă ă mul i bani dintr-un salariu de poli ist, îns fiecare ore conta, iar Mellberg reuşise s punţ ţ ă ă ă deoparte o sum frumuşic . Rose-Marie îi spusese c avea de gând s dea şi ea aceeaşi sum ,ă ă ă ă ă iar restul puteau s -1 împrumute. îns atunci când îl sunase, cu o zi în urm , insistase c eraă ă ă ă important s încheie afacerea cât mai curând, fiindc se ar tase interesat şi un alt cuplu.ă ă ă

El savurase acele cuvinte. „Un alt cuplu". Ca s vezi, la vârsta lui, devenise parte dintr-ună „cuplu". Chicoti, în sinea sa. Da, el şi Rose-Marie ar fi putut s le dea lec ii acelor tineri, pân şiă ţ ă în aşternut! Era pur şi simplu minunat . Din toate punctele de vedere.ă

Dup ce-şi rezolv treburile, Mellberg se preg tea s se întoarc şi s plece, îns brusc, îiă ă ă ă ă ă ă veni o idee str lucit .ă ă

— Cât mi-a mai r mas în cont? o întreb ner bd tor pe casier .ă ă ă ă ă— Şaisprezece mii patru sute, îi r spunse aceasta.ăînainte de a lua decizia, Mellberg ezit pentru o milisecund .ă ă— Aş dori s -i retrag pe to i. în bani ghea .ă ţ ţă— Bani ghea ? întreb casiera, iar b rbatul d du afirmativ din cap.ţă ă ă ăUn plan începea s capete form în mintea sa şi, cu cât se gândea mai mult, cu atât îiă ă

p rea o idee mai bun . îşi îndes cu grij banii în portofel, apoi merse înapoi la sec ie. Ca să ă ă ă ţ ă vezi, ce bine era s cheltui bani! Nu şi-ar fi imaginat vreodat aşa ceva.ă ă

— Martin!Respirând din greu, Patrik intr în biroul colegului s u, f - cându-1 pe acesta s se întrebeă ă ă ă

ce anume se petrecuse.— Martin, repet Patrik, apoi se aşez ca s -şi trag sufletul.ă ă ă ă— Te-a epuizat doar alergatul pe coridor? zâmbi Martin. Cred c ar trebui s faci ceva caă ă

s fii iar în form .ă ăPatrilc d du nep s tor din mân şi, ca niciodat , ignor şansa de-a se tachina prieteneşteă ă ă ă ă ă

cu Martin.— Se leag între ele, zise Patrik, aplecându-se în fa .ă ţă— Cine se leag între ele? replic Martin, întrebându-se ce l-o fi apucat pe colegul s u.ă ă ă— Anchetele noastre, spuse triumf tor Patrik.ăMartin se sim i şi mai dezorientat.ţ— Ei bine, da, zise el, nel murit. Deja am confirmat faptul c numitorul comun este urcatulă ă

la volan sub influen a alcoolului.ţSe încrunt şi încerc s în eleag despre ce b tea câmpii Patrik.ă ă ă ţ ă ă— Nu, nu anchetele alea. Cele separate. Uciderea lui Lillemor — se leag de celelalte.ă

Autorul e acelaşi.în momentele respective, Martin fu sigur c Patrik o luase razna. Se întreb dac o fi fostă ă ă

din cauza stresului. Toat munca din ultima vreme, combinat cu neliniştea dinaintea nun ii.ă ă ţ Pân şi cea mai calm persoan ar fi putut s ...ă ă ă ă

Patrik p ru a-i citi gândurile şi îl întrerupse, iritat.ă— Se leag , crede-m . Ascult aici.ă ă ă

142


îi povesti pe scurt lucrurile aflate de la Runberg şi, pe m sur ce vorbi, uimirea lui Martină ă crescu. Abia dac îi venea s cread . Suna atât de neverosimil. îl privi pe Patrik şi se chinui să ă ă ă priceap toate faptele.ă

— Deci ce-mi spui tu mie este c a doua victim , acest Jan-Olov Persson, se întâmpl s fieă ă ă ă tat l lui Lillemor Persson. Şi c , la vârsta de zece ani, Lillemor 1-a v zut pe criminal.ă ă ă

— Da, r spunse Patrik, uşurat de faptul c Martin p rea a în elege situa ia, într-un final. Şiă ă ă ţ ţ e adev rat! Gândeşte-te la ce a scris în jurnal. Cum c a recunoscut pe cineva, dar f r s poată ă ă ă ă ă s indice exact pe cine. O întâlnire care a avut loc în urm cu opt ani, pe vremea când ea aveaă ă doar zece ani, nu avea cum s fi l sat o amintire prea clar , luând în considerareă ă ă circumstan ele.ţ

— îns ucigaşul o cunoştea şi se temea c fata ar fi f cut leg tura între el şi celeă ă ă ă întâmplate.

— Drept urmare, s-a v zut nevoit s o omoare, înainte ca ea s -1 identifice şi s -1 legeă ă ă ă astfel de uciderea lui M rit.ă

— Şi apoi de restul omorurilor, complet Martin, cu febrilitate.ă— Totul se potriveşte, nu i se pare? zise Patrik pe un ton la fel de febril.ţ— Prin urmare, dac îl prindem pe cel care a omorât-o pe Lillemor Persson, rezolv m şiă ă

restul crimelor, spuse Martin, încet.— Da. Sau viceversa. Dac rezolv m celelalte cazuri, îl g sim pe asasinul lui Lillemor.ă ă ăAmândoi t cur pentru o clip .ă ă ă— Ce informa ii avem momentan în ancheta Lillemor? întreb retoric Hedstrom. Blana deţ ă

câine şi înregistrarea din noaptea crimei. Te-ai uitat iar luni la caset . Ai mai aflat ceva deă interes?

Un gând prinse contur în mintea lui Martin, dar refuz s ias la iveal , aşa c b rbatulă ă ă ă ă ă d du din cap.ă

— Nu, n-am v zut nimic nou. Doar ce am raportat eu şi Hanna despre noaptea cu pricina.ă— Atunci va trebui s începem cu verificarea listei proprietarilor de câini. Am primit-o ieriă

de la Annika, spuse Patrik, ridi- cându-se. M duc s le dau vestea şi celorlal i.ă ă ţ— Aşa s faci, zise Martin, absent.ăînc se str duia s -şi aminteasc lucrul care-i sc pase. Ce naiba v zuse pe caset ? Sau ceă ă ă ă ă ă ă

naiba nu v zuse? Cu cât încerca mai mult s -1 repereze, cu atât se îndep rta de el. Oft . N-ă ă ă ăavea ce face, trebuia s -1 lase deoparte, pentru moment.ă

Vestea lovi precum o bomb în sec ia de poli ie. La început, cu to ii reac ionar cu aceeaşiă ţ ţ ţ ţ ă neîncredere pe care o afişase şi Martin, îns când Patrik le prezent datele cazului, ei acceptară ă ă nout ile cu un entuziasm sporit. Dup ce îi inform pe to i, Patrik se întoarse la birou, pentru aăţ ă ă ţ încerca s formuleze o strategie de atac.ă

— Ce lucruri şocante ai descoperit! zise Gosta, din uş .ăPatrik doar încuviin din cap.ţă— Intr , ia loc, spuse el, iar Gosta se aşez în scaunul pentru vizitatori. Singura problem eă ă ă

c nu ştiu cum le vom pune cap la cap, zise Patrik. M gândeam s parcurg lista pe care mi-aiă ă ă alc tuit-o, cea cu proprietarii de câini, apoi s m uit prin documentele primite dină ă ă Ortboda.Ar t înspre faxul de pe birou. îl primise cu zece minute înainte.ă ă

— Mda, e mult de parcurs, oft Gosta, uitându-se la pere ii pavoaza i cu informa ii. E ca oă ţ ţ ţ imens pânz de p ianjen, care îns nu indic unde s-ar putea afla acesta.ă ă ă ă ă

Patrik râse pe înfundate. Nu ştia c Gosta avea o latur aşa de poetic .ă ă ăGosta doar morm i ceva drept r spuns, apoi se ridic şi se apropie de fotografiile şiă ă ă

documentele prinse de pere i.ţ— Trebuie s existe ceva, vreun detaliu pe care s -1 fi s rit noi.ă ă ă— Ei bine, în caz c afli ceva, i-aş fi mai mult decât recunosc tor. Se pare c eu m-amă ţ ă ă

holbat la chestiile astea pân am orbit, zise Patrik, ar tând spre pere ii biroului.ă ă ţ— Personal, eu nu în eleg cum po i lucra înconjurat de toate pozele astea.ţ ţGosta ar t spre fotografiile victimelor decedate, aranjate în ordinea în care fuseseră ă ă

ucise. Elsa mai aproape de geam, M rit lâng uş .ă ă ă— înc n-ai pus fotografia lui Jan-Olov, zise Gosta sec, ar tând spre locul din dreapta Elseiă ă

Forsell.— Nu, n-am apucat s-o fac, replic Patrik, aruncându-i o privire colegului s u.ă ăUneori, pe b rbatul acela, dragul de Gosta Flygare, îl apuca brusc cheful de a munci, după ă

143


cum se întâmplase, în mod evident, în perioada respectiv .ă— S m dau la o parte? întreb Patrik, în timp ce Gosta se chinui s se strecoare pe după ă ă ă ă

scaunul lui de la birou.— Da, mi-ar fi de folos, spuse Gosta, l sându-1 pe Patrik s treac .ă ă ăAcesta merse şi se sprijini de peretele opus, cu mâinile încrucişate. Probabil c era o ideeă

bun s mai arunce şi altcineva o privire.ă ă— V d c laboratorul criminalistic i-a înapoiat toate paginile din carte, spuse Gosta,ă ă ţ

întorcându-se cu fa a la Patrik.ţ— Le-am primit ieri. Singura pagin care ne lipseşte este cea a lui Jan-Olov. îns poli ia nuă ă ţ

o mai avea.— Ce p cat! f cu Gosta, privind fotografia Elsei Forsell. M întreb de ce o fi tocmaiă ă ă Hansel

şi Gretel, zise el, gânditor. O fi întâmpl tor sau o fi având vreo semnifica ie?ă ţ— Mi-aş dori s ştiu asta. Şi multe alte lucruri.ă— Hmm, zise Gosta, aflat acum în fa a por iunii de pe perete pe care st teau prinseţ ţ ă

fotografii şi documente cu privire la Elsa.— Am sunat la Uddevalla, spuse Patrik, anticipând întrebarea colegului s u. înc nu auă ă

g sit dosarele legate de accidentul ei. îns ni le vor trimite prin fax, de îndat ce le g sesc.ă ă ă ăGosta nu-i r spunse. R mase doar acolo în linişte pentru o vreme, privind fotografiile.ă ă

Soarele prim v ratic p trundea pe geam, sc ldând paginile în lumina sa puternic . Gosta seă ă ă ă ă încrunt . Apoi se d du în spate cu o jum tate de pas. Dup care se aplec din nou, de dataă ă ă ă ă aceea atât de aproape, încât nu mai avea mult şi îşi lipea urechea de perete. Patrik îl observă uluit. Ce naiba f cea omul la?ă ă

Gosta p rea s studieze dintr-un unghi lateral foaia rupt din carte. Pagina Elsei era şiă ă ă prima din basm. Povestea lui Hansel şi Gretel începea acolo. Cu o expresie triumf toare, Gostaă se întoarse c tre Patrik.ă

— Stai aici, în locul meu, spuse el, dându-se cu un pas mai încolo.Patrik se gr bi s ocupe aceeaşi pozi ie şi, întocmai cum f cuse Gosta, îşi aplec obrazulă ă ţ ă ă

spre perete, lâng pagina din carte. Iar acolo, în lumina ce p trundea pe fereastr , el observ ,ă ă ă ă la rându-i, descoperirea colegului s u.ă

Sofie se sim i împietrit pe din untru. Privi cum sicriul era coborât în p mânt. Privi, dar nuţ ă ă ă în elese. Nu putea în elege. Cum era posibil ca în coşciug s stea întins mama ei?ţ ţ ă ă

Preotul vorbea sau, cel pu in, buzele i se mişcau, dar Sofie nu auzea nimic din ceea ceţ spunea, fiindc zgomotul continuu din urechile sale în buşea totul în jur. Se uit spre tat l ei.ă ă ă ă Ola p rea solemn şi retras, cu capul plecat şi cu bra ul în jurul bunicii. în urm cu o zi sosiseră ţ ă ă din Norvegia bunicii din partea mamei. P reau schimba i fa de cum şi-i amintea Sofie, cuă ţ ţă toate c îi v zuse Cr ciunul trecut. Erau mai m run i, mai înc run i i, mai firavi. Bunica avea peă ă ă ă ţ ă ţ ţ chip cute adânci ce nu fuseser acolo înainte, iar Sofie nu ştia cum s se poarte cu ea. Şiă ă bunicul se schimbase. Era mai t cut. Fusese întotdeauna vesel şi g l gios, dar acum, doară ă ă r t cea prin apartament, vorbind numai atunci când i se adresa cineva.ă ă

Cu coada ochiului, Sofie v zu ceva mişcându-se lâng poart , de partea cealalt aă ă ă ă cimitirului. întoarse capul şi o z ri pe Kerstin stând acolo, în haina ei cea roşie, inându-se strânsă ţ de gratiile por ii. Sofie trebui s se uite în alt parte. îi era ruşine. Fiindc tata se afla acolo, şiţ ă ă ă Kerstin nu. îi era ruşine fiindc nu se luptase pentru dreptul lui Kerstin de a fi prezent şi de a-şiă ă lua r mas bun de la M rit. îns tata fusese atât de înverşunat, atât de hot rât. Pur şi simplu nuă ă ă ă mai avea for a de a se r zboi cu el. Mustr rile acestuia nu încetaser din clipa în care Ola aflaseţ ă ă ă despre articolul din ziar pe care ea îl predase poli iei. F cuse de ruşine întreaga familie. îl f cuseţ ă ă pe el de râs. Aşa îi spusese lui Sofie. Apoi începu s discute despre înmormântare, spunând că ă nu aveau s participe decât rudele apropiate. Familia lui M rit. Sper ca „persoana aceea" s nuă ă ă ă îndr znească ă s -şi arate fa a. Drept urmare, Sofie opt pentru singura cale de sc pare — cea deă ţ ă ă a t cea din gur . Ştia c era greşit, îns tata p rea atât de r uvoitor şi de furios, încât eaă ă ă ă ă ă în elese c protestele ar fi costat-o scump.ţ ă

îns atunci când v zu, de la distan , chipul lui Kerstin, Sofie regret amarnic. Parteneraă ă ţă ă de via a mamei st tea acolo singur , f r a avea şansa de a-şi lua r mas bun. Sofie ar fiţă ă ă ă ă ă trebuit s fie mai curajoas . S dea dovad de mai mult putere. Kerstin nici m car nu fuseseă ă ă ă ă ă pomenit în necrologul din ziar. în schimb, Ola d duse un anun în care se numise pe sine, peă ă ţ Sofie şi pe p rin ii lui M rit drept rude apropiate. îns Kerstin trimisese şi ea un anun separat.ă ţ ă ă ţ Ola se f cuse negru de furie când îl v zuse în ziar, dar nu avusese ce s -i fac .ă ă ă ă

144


Brusc, Sofie se s tur de toate: de ipocrizie, de nedreptate. P şi pe poteca pietruit , ezită ă ă ă ă o clip , apoi se îndrept repede spre Kerstin. Pentru un moment, ea sim i din nou mâna mameiă ă ţ sale pe um r şi zâmbi când se arunc în bra ele lui Kerstin.ă ă ţ

— Sigrid Jansson, zise Patrik, privind chiorâş. Uit -te aici, nu scrie Sigrid Jansson?ăSe d du la o parte pentru ca Gosta s poat arunca o privire la pagina din carte şi laă ă ă

numele ce devenea vizibil în lumina soarelui prim v ratic.ă ă— Aşa mi se pare, zise Gosta, plin de mândrie.— Ciudat c laboratorul criminalistic nu a observat asta, remarc Patrik, amintindu-şi apoiă ă

faptul c îi rugaser s caute numai amprente.ă ă ăSe p rea c proprietarul c r ii îşi scrisese numele pe prima pagin , iar peni a l sase oă ă ă ţ ă ţ ă

urm pe pagina de dedesubt, cea g sit lâng cadavrul Elsei Forsell.ă ă ă ă— Ce facem acum? întreb Gosta, cu aceeaşi privire mul umit pe chip.ă ţ ă— Numele nu e tocmai ieşit din comun, dar va trebui s începem prin a c uta toateă ă

persoanele cu numele de Sigrid Jansson din Suedia şi s vedem ce rezultate ob inem.ă ţ— Cartea era veche. E posibil ca proprietarul s fi murit.ăPatrik cuget pentru un moment, înainte de-a r spunde.ă ă— Tocmai din cauza asta vom fi nevoi i s extindem c ut rile şi s includem şi alte femei,ţ ă ă ă ă

pe lâng cele care înc se mai afl în via . în schimb, ancheta noastr va trebui s in seamaă ă ă ţă ă ă ţ ă şi de cele n scute în secolul XIX.ă

— Pare un plan bun, zise Gosta. Crezi c înseamn ceva faptul c Elsa a primit cea dintâiă ă ă pagin ? S aib vreo leg tur cu Sigrid Jansson?ă ă ă ă ă

Patrik ridic din umeri. Nimic nu l-ar mai fi surprins în ancheta aceea.ă— Va trebui s verific m şi asta. Şi poate c vom afla mai multe atunci când ne vor sunaă ă ă

cei din Uddevalla.Ca la un semn, telefonul de pe biroul lui Patrik începu s sune.ă— Patrik Hedstrom, zise el, f cându-i semn lui Gosta s r mân pe pozi ii, atunci când auziă ă ă ă ţ

cine era la cel lalt cap t al firului. Un accident. 1969. Da... Da... Nu... Da...ă ăGosta se mut ner bd tor de pe un picior pe altul. B nui, dup expresia de pe chipul luiă ă ă ă ă

Patrik, c acesta primise o informa ie crucial , lucru care se dovedi adev rat.ă ţ ă ăOdat închis telefonul, Patrik rosti, triumf tor:ă ă— Erau cei din Uddevalla. Au g sit informa iile cu privire la Elsa Forsell. Aceasta se afla laă ţ

volan când a intrat în coliziune frontal cu o alt maşin , în 1969. Era b ut . Şi ia ghiceşteă ă ă ă ă numele femeii decedate.

— Sigrid Jansson, şopti Gosta.Patrik aprob din cap.ă— Vii cu mine în Uddevalla?Gosta pufni doar. Fireşte c avea s -1 înso easc .ă ă ţ ă— Unde au întins-o Patrik şi Gosta? întreb Martin când intr în biroul gol al colegului s u.ă ă ă— S-au dus în Uddevalla, r spunse Annika, privindu-1 pe deasupra ochelarilor.ăîntotdeauna avusese o sl biciune pentru Martin. Era ca un c eluş, avea ceva neprih nit,ă ăţ ă

care-i trezea instinctele materne, înainte de-a o cunoaşte pe Pia, el îşi petrecuse nenum rateă ore în biroul Annik i, v rsându-şi amarul. Deşi se bucura c Martin avea o rela ie stabil , femeiaă ă ă ţ ă sim ea uneori lipsa acelor zile.ţ

— Ia loc, îi spuse ea, şi Martin se conform .ăEra imposibil ca vreo persoan de la sec ie s nu-i dea ascultare Annik i. Nici m cară ţ ă ă ă

Mellberg nu îndr znea aşa ceva.ă— Ce mai faci? E totul în regul ? V place apartamentul? Vorbeşte!ă ăîl privi cu seriozitate. Spre surprinderea ei, v zu ap rând pe chipul lui Martin un rânjet larg,ă ă

iar b rbatul abia dac mai putu sta locului.ă ă— Voi fi t tic, spuse el, iar zâmbetul i se l rgi şi mai mult.ă ăAnnika îşi sim i ochii n p di i de lacrimi. Nu din invidieţ ă ă ţori din triste ea c ea nu avusese parte de o asemenea experien , ci dintr-o pur şiţ ă ţă ă

sincer bucurie pentru Martin.ă— Ce vrei s spui? râse ea, ştergându-şi o lacrim ce-i curse pe obraz. Vai, ce toant sunt,ă ă ă

cum stau aici şi bocesc! zise ea jenat , îns v zu c şi Martin era emo ionat. Când trebuie să ă ă ă ţ ă nasc ?ă

— La sfârşitul lui noiembrie, r spunse Martin, zâmbind din nou cu gura pân la urechi.ă ă145


Pe Annika o ungea pe suflet s îl vad atât de fericit.ă ă— La sfârşitul lui noiembrie, repet ea. Da, p i... ce s zic... Hai, nu sta acolo degeaba,ă ă ă

vino s te strâng în bra e!ă ţSe întinse c tre el, iar Martin veni şi o îmbr iş . Mai discutar o vreme despre fericitulă ăţ ă ă

eveniment, dar apoi b rbatul deveni serios, iar zâmbetul îi pieri.ă— Crezi c o vom scoate vreodat la cap t?ă ă ă— Te referi la crime? întreb Annika. Nu ştiu. Mi-e team c Patrik e confuz, pân pesteă ă ă ă

cap. Pur şi simplu e prea... complicat.Martin încuviin .ţă— Şi eu m-am gândit la fel. Apropo, ce fac în Uddevalla?— Nu ştiu. Patrik a zis doar c a primit un telefon în leg tur cu Elsa Forsell şi c el,ă ă ă ă

împreun cu Gosta, au de gând s mearg acolo pentru a afla mai multe. Un lucru e cert,ă ă ă amândoi p reau extrem de serioşi.ă

Martin deveni foarte curios.— Trebuie s fi aflat ceva important în leg tur cu ea. M întreb ce...ă ă ă ă— Vom afla mai multe în dup -masa asta, îl întrerupse Annika, dar nici ea nu se puteaă

ab ine s nu se întrebe care era motivul plec rii gr bite a celor doi.ţ ă ă ă— Da, b nuiesc c vom afla, zise Martin, ridicându-se pentru a merge în biroul s u.ă ă ăBrusc, sim i o dorin arz toare ca luna noiembrie s vin mai repede.ţ ţă ă ă ăLui Gosta şi Patrik le trebuir patru ore pentru a se întoarce la sec ie. De îndat ce p şiră ţ ă ă ă

pe uş , Annika îşi d du seama c aveau veşti importante.ă ă ă— Ne întâlnim la cafea, zise Patrik scurt, apoi se duse s -şi aga- e haina.ă ţDup cinci minute, cu to ii erau prezen i.ă ţ ţ— Ast zi am f cut dou mari progrese, începu Patrik, privindu-1 pe Gosta. Mai întâi,ă ă ă

Gosta a descoperit un nume pe pagina Elsei Forsell. Acest nume este Sigrid Jansson. Apoi am primit un telefon din Uddevalla, aşa c am mers pân acolo pentru a afla detaliile. Iar totul seă ă potriveşte.

F cu o pauz , lu o gur de ap şi se rezem de blatul de lucru. Cu to ii îl priveau aten i,ă ă ă ă ă ă ţ ţ ner bd tori s afle ce avea s le spun în continuare.ă ă ă ă ă

— Elsa Forsell se afla la volan în 1969, când a cauzat un accident de maşin mortal. La felă ca şi celelalte victime, ea conducea în stare de ebrietate şi a fost condamnat la închisoareă pentru un an. Maşina pe care a lovit-o era condus de o femeie în vârst de vreo treizeci de ani,ă ă care avea al turi de ea doi copii. Femeia a murit pe loc, îns copiii au supravie uit, în modă ă ţ miraculos, f r nicio zgârietur .ă ă ă

Lu o pauz teatral , dup care spuse:ă ă ă ă— Numele femeii era Sigrid Jansson.Tuturor li se t ie respira ia. Gosta d du mul umit din cap. Trecuse mult vreme de când nuă ţ ă ţ ă

se mai sim ise atât de satisf cut de contribu ia sa într-o anchet .ţ ă ţ ăMartin ridic mâna pentru a spune ceva, îns Patrik îl opri.ă ă— Stai, mai e ceva. La început, poli ia a presupus c micu ii din maşin erau ai lui Sigrid.ţ ă ţ ă

îns problema a fost c femeia nu avea copii. Era pustnic şi locuia la ar , pe lâng Uddevalla,ă ă ă ţ ă ă în. c minul în care copil rise şi care îi r m sese moştenire de la p rin i. Lucra ca vânz toareă ă ă ă ă ţ ă într-un magazin elegant de haine din oraş şi era mereu politicoas şi dr gu cu clien ii. însă ă ţă ţ ă când poli ia a stat de vorb cu colegii ei, aceştia au spus c întotdeauna p stra distan a. Dinţ ă ă ă ţ câte ştiau, nu avea rude sau prieteni. Şi în niciun caz nu avea copii.

— Dar atunci... ai cui erau? zise Mellberg, sc rpinându-şi fruntea.ă— Nu ştie nimeni. Nu au fost da i disp ru i copii de vârsta lor. Nimeni nu a sunat pentru a-iţ ă ţ

revendica. Când poli ia a mers acas la Sigrid pentru a arunca o privire, au g sit urme clare aleţ ă ă faptului c micu ii locuiau acolo. Am stat de vorb cu unul dintre poli iştii care s-au aflat atunciă ţ ă ţ la fa a locului. Ne-a spus c micu ii aveau o camer plin cu juc rii. îns , conform autopsiei,ţ ă ţ ă ă ă ă Sigrid nu n scuse niciodat . S-au prelevat şi probe de sânge pentru a se stabili dac femeia seă ă ă înrudea cu cei doi copii, îns a reieşit c nu.ă ă

— Aşadar, Elsa Forsell a cauzat totul, zise Martin.— Da, aşa s-ar p rea, aprob Patrik. Pesemne c accidentul ei a declanşat un întreg lană ă ă ţ

de crime, iar ucigaşul a început cu ea.— Unde sunt acum copiii? veni din partea Hannei acea întrebare aflat în min ile tuturor.ă ţ— Ne str duim s afl m asta, replic Gosta. Colegii noştri din Uddevalla încearc s ob ină ă ă ă ă ă ţ ă

146


acte de la toate autorit ile pentru protec ie social , dar e posibil s dureze ceva timp.ăţ ţ ă ă— Trebuie s continu m ancheta, bazându-ne pe informa iile pe care le avem, zise Patrik.ă ă ţ

îns cheia rezolv rii cazului o reprezint Elsa Forsell, aşa c ne vom concentra asupra ei.ă ă ă ăIeşir cu to ii din înc pere, îns Patrik o chem înapoi pe Hanna.ă ţ ă ă ă— Da? întreb aceasta.ăCând Patrik observ cât de palid era, fu şi mai hot rât s stea de vorb cu ea.ă ă ă ă ă— Ia loc, zise b rbatul, aşezându-se şi el. Cum î i merge? o întreb , studiind-o cu aten ie.ă ţ ă ţ— Sincer s fiu, aşa şi-aşa, r spunse ea, cu privirea plecat . M-am sim it groaznic înă ă ă ă ţ

ultimele zile şi am senza ia c fac şi febr .ţ ă ă— Da, am observat c nu prea ai fost în apele tale în ultima vreme. Cred c ar fi bine să ă ă

mergi acas şi s te odihneşti. N-o s fie de folos nim nui dac vei tot face pe femeia de o el şiă ă ă ă ă ţ vei încerca s lucrezi atunci când eşti bolnav . Trebuie s o iei mai încet, ca s te po i întoarceă ă ă ă ţ cu for e noi.ţ

— Dar ancheta...Patrik se ridic .ă— E un ordin. Du-te acas şi odihneşte-te, zise el, pref cân- du-se c adopt un ton sever.ă ă ă ă— Bine, şefu', încuviin Hanna zâmbind şi salutându-1, surâz toare. Trebuie doar sţă ă ă

termin nişte treburi. Nu le pot l sa pe mai târziu.ă— în regul , tu ştii. îns dup aia, mergi direct acas , inspectore!ă ă ă ăHanna îi arunc un zâmbet obosit, apoi se îndep rt . Patrikă ă ăo privi, îngrijorat. Chiar nu ar ta bine.ăSe întoarse c tre fereastr , îng duindu-şi s stea acolo pentru o clip . Progresaser multă ă ă ă ă ă

în ultimele câteva zile, îns dac aveau de gând s rezolve cazul, era nevoie s -i g sească ă ă ă ă ă repede pe copii. Micu ii p reau s fi ap rut de nic ieri. Important acum era s afle ce s-aţ ă ă ă ă ă întâmplat cu ei.

— î i vine perfect! spuse entuziasmat Anna, iar Erica se v zu nevoit s -i dea dreptate.ţ ă ă ă ăRochia trebuia s mai fie strâmtat pe ici, pe colo, îns odat încheiate modific rile, aveaă ă ă ă ă

s -i vin minunat. Câteva dintre kilogramele cauzate de sarcin , care pân atunci seă ă ă ă înc p ânaser s r mân , disp ruser în urma dietei, iar Erica se sim ea şi mai zvelt şi maiă ăţ ă ă ă ă ă ă ţ ă uşoar .ă

— Vei fi aşa de frumoas ! îi zise Anna dup prob , în timp ce se îndreptau spre cas .ă ă ă ăErica îi zâmbi surorii sale, care aproape c era mai entuziasmat decât ea în leg tur cuă ă ă ă

nunta de sâmb t . O privi pe Maia, care adormise în c ru .ă ă ă ţ— îmi fac griji în leg tur cu Patrik, zise Erica, iar zâmbetul îi pieri. E atât de tensionat.ă ă

Crezi c va putea s se bucure de nunt ?ă ă ăAnna o privi pentru o clip , p rând s -şi cânt reasc vorbele. într-un final, ea se decise.ă ă ă ă ă— Trebuia s fie o surpriz , dar am vorbit cu toat lumea şi am c zut de acord s s rimă ă ă ă ă ă

peste petrecerile de burlaci şi burl ci e. în schimb, v-am rezervat camera şi cina la Stora Hotel,ă ţ vineri seara. Ca s v pute i destinde înainte de ziua cea mare. Sper c o s fi i de acord.ă ă ţ ă ă ţ

— Vai, ce dr gu din partea voastr ! Şi e o idee excelent . Oricum nu cred c Patrik ar fiă ţ ă ă ă avut chef de o petrecere a burlacilor, dat fiind situa ia. Va fi grozav s petrecem o seară ţ ă ă liniştit vineri. Nu-mi imaginez c vom avea parte de prea mult linişte sâmb t .ă ă ă ă ă

— Nu, n-aş prea crede, râse Anna, respirând uşurat fiindc sora ei fusese de acord cuă ă ideea.

Apoi Erica schimb subiectul.ă— Anna, m-am hot rât s fac nişte cercet ri. în leg tur cu mama.ă ă ă ă ă— Cercet ri? Cum adic ?ă ă— Ei bine... s studiez pu in familia ei. S aflu de unde provenea şi alte lucruri de genulă ţ ă

sta. Poate o s cap t şi nişte r spunsuri.ă ă ă ă— Crezi c va ieşi ceva bun din asta? spuse Anna cu scepticism. Fireşte, faci cum crezi,ă

îns mama nu a fost o fire prea sentimental . Probabil sta a şi fost motivul pentru care nu aă ă ă p strat nimic din trecut şi nu ne-a povestit nimic despre copil ria sa. Doar ştii cât de pu in aă ă ţ interesat-o s avem amintiri şi fotografii din propria noastr copil rie.ă ă ă

Râsul femeii avu o not amar , care o surprinse pe Erica. Sora ei se pref cuse mereu că ă ă ă nu o deranja r ceala mamei.ă

— Dar nu eşti deloc curioas ? întreb Erica, privind-o pieziş.ă ăAnna arunc o privire pe geam.ă

147


— Nu, zise ea, dup o scurt , dar semnificativ clip de ezitare.ă ă ă ă— Nu te cred. în orice caz, eu m voi apuca de s p turi. Dac vrei s ştii ce voi afla, s -miă ă ă ă ă ă

spui. îns tu decizi.ă— Şi dac nu g seşti niciun r spuns? întreb Anna, întorcân- du-se spre Erica. Dac afli că ă ă ă ă ă

a avut o copil rie normal , o adolescen obişnuit . Şi c nu exist o alt explica ie, în afar deă ă ţă ă ă ă ă ţ ă faptul c pur şi simplu nu era interesat de noi. Ce vei face atunci?ă ă

— O s m împac cu situa ia, r spunse încet Erica. Aşa cum am f cut-o dintotdeauna.ă ă ţ ă ăNu mai scoaser nicio vorb tot drumul spre cas . Ambele erau cufundate în propriileă ă ă

gânduri.Patrik parcurse lista a treia oar , încercând s nu se mai uite fix la telefon. De fiecare dată ă ă

când suna, el spera s fie Uddevalla, cu informa ii suplimentare despre copii. îns de fiecareă ţ ă dat era dezam git.ă ă

în aceeaşi m sur îl decep iona şi lista proprietarilor de câini. Aceştia erau împr ştia i prină ă ţ ă ţ întreaga Suedie şi niciunul nu se afla prin apropiere de Tanumshede. Şansele fuseseră dintotdeauna reduse, dar chiar şi-aşa, el tot nutrise speran . Ca s fie sigur, se uit din nouţă ă ă prin list , pentru a patra oar . O sut cincizeci şi nou de nume. O sut cincizeci şi nou deă ă ă ă ă ă adrese, îns cea mai apropiat era în Trollh ttan. Patrik oft . Mare parte din slujba lui însemnaă ă ă ă sarcini plictisitoare, care mai mult îl f ceau s piard timpul, dar în urma evenimentelor dină ă ă ultimele câteva zile, aproape c reuşise s uite de asta. Se roti cu scaunul şi privi harta Suedieiă ă de pe perete. Acele cu g m lie p reau a se holba la el, provocându-1 s g seasc un şablon, să ă ă ă ă ă ă dezlege misterul reprezentat de ele. Cinci ace, cinci loca ii, întinse de-a lungul jum t ii sudice aţ ă ăţ acelei ri cu form alungit . Ce anume îl determina pe criminal s se mute dintr-un loc în altul?ţă ă ă ă Munca? Pasiunea? O tactic menit s creeze confuzie? S fi fost situat cartierul lui general înă ă ă ă alt zon ? Patrik nu credea acea ultim variant . Ceva îi spunea c r spunsul era ascuns înă ă ă ă ă ă itinerarul pe care f ptaşul îl urmase, dintr-un motiv sau altul. De asemenea, avea impresia că ă ucigaşul înc se mai afla prin zon . Era mai mult un instinct, dar unul atât de puternic, încâtă ă Patrik nu se putea ab ine s nu se uite cu aten ie la toate persoanele întâlnite pe strad . S fiţ ă ţ ă ă fost criminalul persoana asta? Sau cealalt ? Cine se ascundea în spatele m ştii unui cet eană ă ăţ obişnuit?

Patrik oft şi ridic privirea atunci când, dup ce b tu discret la uş , îşi f cu apari ia Gosta.ă ă ă ă ă ă ţ— Ei bine, spuse Gosta, luând loc. Lucrurile stau în felul urm tor: de când am auzit ieriă

despre cei doi copii, ceva a lucrat peste program aici, la mansard , zise el, b tându-şi pesteă ă tâmpl . Probabil c nu e nimic. Ar putea suna cam deplasat.ă ă

îşi drese glasul şi ezit , iar Patrik fu nevoit s -şi înfrâneze impulsul de a se apleca pesteă ă birou şi de a-1 scutura bine pe Gosta, ca s -1 fac s nu mai dea din col în col .ă ă ă ţ ţ

— Ei bine, m gândeam la un caz din 1967. Petrecut în Fj llbacka. Eram novice pe-atunci.ă ăPatrik îl privi din ce în ce mai iritat. Ce mai t r g nare!ă ă ăGosta continu :ă— Dup cum am spus, eram înc boboc pe-atunci, când am primit un telefon cu privire laă ă

doi copii care se înecaser . Gemeni, în vârst de trei ani. Locuiau cu mama lor pe insula Kal- vo.ă ă Tat l micu ilor se înecase cu câteva luni în urm , când ghea a se cr pase sub el, şi mama loră ţ ă ţ ă începuse s bea necontrolat. Iar în ziua respectiv , o zi de martie, dac -mi aduc bine aminte,ă ă ă femeia a mers cu barca lor pân în Fj llbacka, apoi cu maşina pân în Uddevalla, pentru aă ă ă rezolva nişte comisioane. Când au luat barca înapoi spre Kalvo, s-a pornit o furtun . Conformă spuselor mamei, barca s-a r sturnat chiar înainte ca ei s ajung pe insul , iar ambii copii s-auă ă ă ă înecat. Femeia a înotat pân la mal şi a chemat ajutoare prin radio.ă

— îns ce te-a determinat s faci leg tura dintre asta şi ancheta noastr ? Copiii s-auă ă ă ă înecat, deci nu puteau fi în maşin cu Sigrid Jansson, la doi ani dup aceea.ă ă

Gosta ezit .ă— A fost un martor, îns ...ăDup o scurt pauz , continu :ă ă ă ă— Un martor care a sus inut c mama, Hedda Kjellander, nu avea copiii cu ea atunci cândţ ă

a pornit la drum.Patrik r mase t cut un r stimp îndelungat.ă ă ă— De ce nu i-a dat nimeni de cap t?ăGosta p ru demoralizat.ă— Martora fusese o femeie în vârst . Un pic cam nebun , conform spuselor celor din zon .ă ă ă

148


Cât era ziulica de mare, ea obişnuia s stea la fereastr , uitându-se cu binoclul, iar din când înă ă când, sus inea c vede tot felul de lucruri... Monştri marini şi treburi de genul sta, explicţ ă ă ă Gosta, înc p rând descurajat.ă ă

îi povesti cum se gândise din când în când la acel caz. La gemenii ale c ror corpuri nuă ap ruser nic ieri. îns de fiecare dat , îşi alungase gândurile, convingându-se iar şi iar deă ă ă ă ă faptul c nu fusese decât un accident tragic. Nimic mai mult.ă

— Iar dup întâlnirea cu mama, Hedda, mi-a venit greu s cred c ar fi min it. Era atât deă ă ă ţ disperat . Aşa de mâhnit . Nu aş fi avut vreun motiv s cred c ...ă ă ă ă

Vorbele i se stinser , iar Gosta nu îndr zni s -1 priveasc pe Patrik.ă ă ă ă— Ce s-a întâmplat cu ea? Cu mama?— Nimic. înc locuieşte pe insul . Abia dac se arat prin oraş. I se livreaz direct laă ă ă ă ă

caban mâncare şi alcool. Cu toate c interesul cel mai mare e pentru alcool.ă ăLui Patrik îi pic fisa.ă— Tu vorbeşti aici de „Hedda din Kalvo"?Nu-i venea s cread . Dar nu-i trecuse niciodat pe la urechi cum c Hedda ar fi avut doiă ă ă ă

copii. Singurele bârfe pe care le auzise despre ea se refereau la faptul c trecuse prin două ă tragedii şi c , de atunci, se dedicase în întregime b uturii.ă ă

— Aşadar, crezi c ...ăGosta ridic din umeri.ă— Nu ştiu ce s mai cred. îns coinciden a e remarcabil . Iar vârstele se potrivesc.ă ă ţ ăR mase t cut, l sându-1 pe Patrik s mediteze asupra celor spuse.ă ă ă ă— Cred c ar trebui s mergem acolo pentru a sta de vorb cu ea.ă ă ăGosta încuviin .ţă— Putem lua barca noastr , zise Patrik, ridicându-se.ăGosta înc p rea demoralizat atunci când Patrik se întoarse c tre el.ă ă ă— S-a întâmplat acum mul i ani, Gosta. Şi nu cred c eu aş fi procedat altfel. Probabil c aşţ ă ă

fi ajuns la aceeaşi concluzie. în plus, nu erai singurul responsabil.Gosta nu era sigur c Patrik s-ar fi dat b tut la fel de uşor, dac ar fi fost în locul lui. Şiă ă ă

probabil c Gosta ar fi trebuit s conteze mai mult pe şeful s u. îns ceea ce se întâmplase nuă ă ă ă se mai putea schimba. Nu avea rost s -şi mai fac mustr ri de conştiin acum.ă ă ă ţă

— Eşti bolnav ?ăîngrijorat, Lars se aşez pe marginea patului şi îi atinse cu palma sa rece fruntea Hannei.ă— Arzi toat , zise el, tr gându-i plapuma pân la b rbie.ă ă ă ăR ceala care o p ştea o f cu s tremure şi s aib acel straniu sentiment c înghe a, cuă ă ă ă ă ă ă ţ

toate c era n duşit .ă ă ă— Vreau s fiu singur , spuse ea, întorcându-se pe o parte.ă ă— Doar încercam s te ajut, zise Lars, ofensat, luându-şi mâna de pe plapum .ă ă— M-ai ajutat destul, replic ea cu am r ciune, cl n nind din din i.ă ă ă ă ţă ţ— Ai zis la serviciu c eşti bolnav ?ă ăSe aşez cu spatele la ea şi privi pe uşa balconului. îi separa o distan atât de mare, încâtă ţă

puteau fi şi pe dou continente diferite. Ceva îi strângea inima lui Lars ca într-o menghin . Cevaă ă asem n tor cu frica, îns una atât de adânc şi de p trunz toare, încât nici nu-şi putea amintiă ă ă ă ă ă ultima oar când îl încercase un sentiment precum acela. Inspir adânc.ă ă

— Dac m-am r zgândit în leg tur cu inten ia de-a avea copii, ar schimba asta ceva?ă ă ă ă ţCl n nitul din ilor încet pentru o clip . Hanna se ridic în capul oaselor, rezemându-seă ţă ţ ă ă ă

de perne, dar inu p tura tras pân la b rbie. Tremura aşa de tare încât avu senza ia c şiţ ă ă ă ă ţ ă patul se scutur cu ea.ă

— Ar schimba totul, zise Hanna şi îl privi cu ochii sticlindu-i de febr . Ar schimba totul,ă repet ea.ă

îns dup o clip , ad ug :ă ă ă ă ă— Sau poate c nu?ăLars îi întoarse din nou spatele şi se uit spre acoperişul casei de vizavi.ă— Probabil c da, r spunse el, deşi nu era sigur c spunea adev rul. Ar schimba lucrurile.ă ă ă ăSe întoarse c tre ea. Hanna adormise. O privi timp îndelungat. Apoi se furiş afar dină ă ă

dormitor.— O po i g si?ţ ăPatrik se r suci spre Gosta atunci când pornir de la debarcaderul Badholmen. Gosta d duă ă ă

149


afirmativ din cap.— Sigur, o g sesc.ăR maser t cu i de-a lungul c l toriei spre insula Kalvo. Când acostar în cheiul secular,ă ă ă ţ ă ă ă

Gosta se f cu cenuşiu la fa . Mai fusese acolo de câteva ori dup fatidica zi din urm cuă ţă ă ă treizeci şi şapte de ani, îns tocmai acea prim vizit îi revenea mereu în amintire.ă ă ă

Merser încet spre cabana aflat în punctul cel mai înalt de pe insul . Era evident c nuă ă ă ă mai fusese reparat de foarte mult timp, iar în jurul peticului de gazon ce înconjura casa seă iviser buruieni. Altminteri, de jur împrejur era numai granit, cu toate c o examinare maiă ă am nun it scotea la iveal urme de plante care aşteptau s vin c ldura prim verii, pentru aă ţ ă ă ă ă ă ă le trezi din amor eal . Casa era alb , cu por iuni mari de vopsea scorojit , ce scoteau la ivealţ ă ă ţ ă ă lemnul de dedesubt, cenuşiu şi mâncat de vreme. iglele de pe acoperiş atârnau strâmb şi, dinŢ loc în loc, mai lipsea câte una, ca dintr-o gur ştirb .ă ă

Gosta prelu conducerea şi b tu precaut la uş . Nu-i r spunse nimeni. B tu mai puternic.ă ă ă ă ă— Hedda?Lovi şi mai tare cu pumnul în uşa de lemn, apoi verific dac se deschidea. Uşa nu eraă ă

încuiat , aşa c o împinse în l turi.ă ă ăCând intrar , îşi duser automat mâinile la nas, din cauza mirosului fetid. Era ca şi cum ară ă

fi p truns într-o cocin în care se îngr m deau gunoaie, ziare vechi, resturi de mâncare şi, maiă ă ă ă presus de toate, sticle goale.

Gosta înaint cu grij pe hol şi strig :ă ă ă— Hedda?Din nou, nu primi niciun r spuns.ă— M duc s o caut, zise Gosta, iar Patrik nu putu decât s dea din cap.ă ă ăEra peste puterea lui de în elegere cum ar fi putut cineva s tr iasc în halul la. Dupţ ă ă ă ă ă

câteva minute, Gosta se întoarse şi îi f cu semn lui Patrik s îl urmeze.ă ă— Zace în pat. F cut pulbere. Va trebui s încerc m s-o trezim cât de cât la via . Pui tuă ă ă ă ţă

de-o cafea?Patrik privi n ucit prin buc t rie. într-un final, g si un borcan de cafea instant şi o oală ă ă ă ă

care p rea s fi fost utilizat cu prec dere la fierberea apei, având în vedere c era oarecumă ă ă ă ă mai curat fa de restul ustensilelor din buc t rie.ă ţă ă ă

— în regul , hai acum.ăGosta veni în buc t rie târând dup sine o umbr de femeie. De pe buzele acesteia nu seă ă ă ă

desluşi decât un murmur confuz, şi totuşi, ea izbuti s ajung pân la scaunul din buc t rie,ă ă ă ă ă spre care o conducea Gosta. Se rostogoli pe scaun, îşi puse capul peste bra e, pe mas , şiţ ă începu s sfor ie.ă ă

— Hedda, nu adormi iar, trebuie s stai treaz .ă ăGosta o scutur încetişor de um r, îns nu primi nicio reac ie. F cu semn cu capul spreă ă ă ţ ă

oala care fierbea pe aragaz.— Cafea, zise el, iar Patrik se gr bi s toarne pu in în cana ce p rea mai curat .ă ă ţ ă ă ăPersonal, nu sim ea vreo nevoie s bea cafea.ţ ă— Hedda, trebuie s st m un pic de vorb cu tine.ă ă ăPrimi drept r spuns doar o morm itur . Dar apoi femeia începu s se ridice în capulă ă ă ă

oaselor, cl tinându-se pu in pe scaun şi încercând s -şi concentreze privirea.ă ţ ă— Suntem de la poli ia din Tanumshede. Patrik Hedstrom şi Gosta Flygare. Noi doi ne-amţ

mai întâlnit de câteva ori.Gosta îi vorbi extrem de clar, în speran a ca m car câteva dintre vorbele lui s ajungţ ă ă ă

pân la ea. îi f cu semn lui Patrik s ia loc, iar amândoi se aşezar la masa din buc t rie, cuă ă ă ă ă ă fa a înspre Hedda. Muşamaua de pe mas fusese cândva alb , cu tran- dafiraşi, dar acum eraţ ă ă acoperit cu firimituri, resturi de mâncare şi gr sime, încât modelul abia dac se mai puteaă ă ă vedea. La fel de greu era s îşi imagineze cum ar tase Hedda înainte ca alcoolul s -i distrugă ă ă ă înf işarea. Pielea îi era t b cit şi ridat , iar o pelicul groas de unsoare îi acoperea întregulăţ ă ă ă ă ă ă corp. P rul avusese probabil culoarea blond , îns acum era c runt şi strâns neglijent într-oă ă ă ă coad de cal. Nu p rea s fi fost sp lat de mult timp. Jacheta pe care o purta era plin de g uriă ă ă ă ă ă şi fusese, în mod evident, cump rat cu mult vreme în urm , pe când trupul s u era mult maiă ă ă ă ă zvelt. îi era strâmt la umeri şi peste sâni.ă

— Ce nai...Vorbele îi pierir , fiind înlocuite de o morm ial nedesluşit , în vreme ce femeia se leg nă ă ă ă ă ă

150


pe scaun, înainte şi-napoi.— Bea nişte cafea, zise Gosta, pe un ton surprinz tor de blând.ăîntinse ceaşca spre ea, cât s -i p trund în câmpul vizual.ă ă ăHedda se conform cu docilitate şi lu cu mâinile tremurânde ceaşca de cafea, din careă ă

b u pân la ultimul strop. Apoi o d du brusc la o parte, şi Patrik o prinse chiar în momentul înă ă ă care aceasta se balans peste marginea mesei.ă

— Vrem s vorbim cu tine despre accident, zise Gosta.ăHedda îşi ridic cu greu capul şi privi chiorâş în direc ia lui.ă ţPatrik hot rî s tac din gur , l sându-şi colegul s dirijeze conversa ia.ă ă ă ă ă ă ţ— Accident? zise Hedda, p rând un pic mai stabil pe scaun.ă ă— Când au murit copiii, preciz Gosta, fixând-o cu privirea.ă— Nu vreau s vorbesc despre asta, bolborosi femeia, gesticulând.ă— Trebuie s vorbim, insist poli istul, îns pe acelaşi ton blând.ă ă ţ ă— S-au înecat. Toat lumea se îneac . Şti i, zise ea, agitând un deget în aer, şti i, mai întâiă ă ţ ţ

s-a înecat Gottfrid. Plecase cu undi a la pescuit de macrou, şi nu l-au g sit decât dup oţ ă ă s pt mân . Am mers şi l-am aşteptat tot timpul, dar am ştiut înc de la apusul soarelui, în ziuaă ă ă ă în care-a plecat, c Gottfrid n-avea s se mai întoarc niciodat la mine şi la copii.ă ă ă ă

Suspin şi p ru a se fi întors undeva, în trecut.ă ă— Ce vârste aveau atunci copiii? întreb Patrik.ăHedda îşi îndrept privirea asupra lui pentru prima oar .ă ă— Copiii? Care copii? întreb ea, confuz .ă ă— Gemenii, spuse Gosta, convingând-o s se întoarc spre el. Câ i ani aveau gemenii pe-ă ă ţ

atunci?— Doi, aproape trei ani. Nişte copii tare nebunatici. îi puteam struni doar cu ajutorul lui

Gottfrid. Când el a...îi pieri din nou glasul, iar Hedda se uit de jur împrejur prin buc t rie, de parc ar fi c utată ă ă ă ă

ceva. Privirea i se opri asupra bufetului. Se ridic în picioare cu mare dificultate şi se împleticiă pân la dul pior, îl deschise şi scoase o sticl de votc Explorer.ă ă ă ă

— Vre i o duşc ?ţ ăLe întinse sticla, iar când amândoi d dur din cap, Hedda începu s râd .ă ă ă ă— Ce bine, fiindc nici nu v d deam!ă ă ăRâsul îi p ru mai degrab un cronc nit, iar femeia veni cu sticla pân la mas şi se aşeză ă ă ă ă ă

din nou. Nu se mai obosi s ia un pahar, ci doar puse sticla la gur şi înghi i hulpav. Patrik sim iă ă ţ ţ c gâtul îi ia foc numai când se uit la ea.ă ă

— Câ i ani aveau gemenii când s-au înecat? întreb Gosta.ţ ăHedda nu p ru s -1 aud . Privi în gol, dup care bomb ni:ă ă ă ă ă— Ce elegant era! Cu hain de blan , colier de perle şi toate cele. O veritabil doamn .ă ă ă ă ă— Cine anume? zise Patrik, sim ind un brusc interes. Care doamn ?ţ ăîns Hedda îşi pierduse deja şirul gândurilor.ă— Câ i ani aveau gemenii când s-au înecat? repet şi mai clar Gosta.ţ ăHedda se întoarse c tre el, cu sticla în drum spre buze.ă— Gemenii nu s-au înecat, nu?Lu iar o duşc din sticl .ă ă ăGosta îi arunc lui Patrik o privire plin de subîn eles, dup care se aplec spre femeie.ă ă ţ ă ă— Nu s-au înecat gemenii? Unde au disp rut?ă— Cum adic nu s-au înecat? zise Hedda, c p tând brusc o expresie înfricoşat .ă ă ă ă

Bineîn eles c s-au înecat gemenii, fireşte, aşa s-a întâmplat...ţ ăMai lu o gur de alcool, iar privirea îi deveni şi mai înce oşat .ă ă ţ ă— Deci cum a fost pân la urm , Hedda? S-au înecat ori ba?ă ăGosta îşi sim i disperarea din voce, îns asta nu p ru decâtţ ă ăs o z p ceasc şi mai mult pe Hedda. Femeia nu îi r spunse, ci doar scutur din cap.ă ă ă ă ă ă— Nu cred c vom afla mai mult din partea ei, îi spuse Gosta lui Patrik, încercând s seă ă

scuze.— Da, şi eu cred la fel, va trebui s încerc m altfel. Poate c ar fi bine s arunc m o privireă ă ă ă ă

pe-aici.Gosta încuviin , apoi se întoarse spre Hedda, care st tea iar cu capul pe mas .ţă ă ă— Hedda, putem s ne uit m pu in prin lucrurile tale?ă ă ţ

151


— Mmm, bolborosi ea, dup care adormi.ăGosta îşi mut scaunul lâng al ei, pentru ca femeia s nu cad pe podea, apoi începu să ă ă ă ă

scotoceasc prin cas , al turi de Patrik. .ă ă ăO or mai târziu, c utarea lor tot nu d duse roade. Pretutindeni era numai gunoi. Patrik îşiă ă ă

dori s fi adus cu el nişte m nuşi şi sim ea c îl m nânc tot corpul. îns nu existau semne c înă ă ţ ă ă ă ă ă respectiva cas ar fi locuit cândva nişte copii. Pesemne c Hedda aruncase toate lucrurile lor.ă ă

Vorbele cu privire la o „veritabil doamn " îi r sunau în minte. Nu putea ignora asta, dreptă ă ă urmare, se aşez lâng Hedda şi încerc s o scuture pu in, cât s -şi vin în fire. F r preaă ă ă ă ţ ă ă ă ă mult tragere de inim , femeia se îndrept , îns d du apoi capul pe spate, iar într-un final izbutiă ă ă ă ă s -şi men in o pozi ie vertical .ă ţ ă ţ ă

— Hedda, trebuie s -mi r spunzi. Acea veritabil doamn îi are pe copiii t i?ă ă ă ă ă— Erau aşa neastâmp ra i. Iar eu aveam o treab de rezolvat prin Uddevalla. Şi trebuia să ţ ă ă

cump r şi de b ut, r m sesem f r , se chinui ea s spun , privind pe fereastr , la apa ceă ă ă ă ă ă ă ă ă scânteia în lumina soarelui prim v ratic. îns ei nu se potoleau. Iar eu eram aşa obosit ... Şi eaă ă ă ă era o doamn în toat regula. Aşa de dr gu . Din partea mea, putea s -i ia. Şi chiar aşa aă ă ă ţă ă f cut.ă

Hedda îşi îndrept privirea asupra lui Patrik, iar acesta observ pentru întâia oară ă ă sentimente adev rate în ochii femeii. în adâncul lor s l şluiau o durere şi un sentiment de vină ă ă ă într-atât de impenetrabile, încât numai alcoolul le putea îneca.

— Dar am regretat-o, zise ea, cu ochii n p di i de lacrimi. îns nu i-am mai putut g si. Amă ă ţ ă ă c utat şi-am tot c utat. Disp ruser . Şi ei, şi acea doamn veritabil . Cea cu colierul de perle.ă ă ă ă ă ă

Hedda îşi duse degetul la gât, indicând unde v zuse colierul, şi spuse:ă— Disp ruse.ă— Dar de ce-ai spus c s-au înecat?ăCu coada ochiului, Patrik îl v zu pe Gosta stând în pragul uşii, ascultându-i.ă— Mi-era ruşine... şi poate c ar fi avut un trai mai bun cu ea. îns mi-era ruşine.ă ăPrivi din nou suprafa a apei, iar cei trei st tur aşa pentru o vreme. Mintea lui Patrik lucraţ ă ă

din greu pentru a procesa tot ceea ce fusese spus. Nu fu greu s realizeze c „veritabilaă ă doamn " era Sigrid Jansson care, din motive înc necunoscute, luase copiii Heddei. Motive peă ă care probabil nu aveau s le afle niciodat .ă ă

Când se ridic încetişor şi se întoarse c tre Gosta, cu picioarele tremurându-i, v zu că ă ă ă acesta inea ceva în mân .ţ ă

— Am g sit o fotografie, zise el. Sub saltea. Un instantaneu cu gemenii.ăPatrik lu poza şi se uit la ea. Doi copii micu i, în vârst de vreo doi ani, stând în bra eleă ă ţ ă ţ

p rin ilor, Gottfrid şi Hedda. P reau ferici i. Pesemne c poza fusese f cut chiar înainte deă ţ ă ţ ă ă ă accidentul lui Gottfrid. înainte ca totul s se pr buşeasc asupra lor. Patrik studie fe ele copiilor.ă ă ă ţ Unde s-or fi aflând acum? Şi s fi fost unul dintre ei criminalul? Chipul niciunuia nu dezv luiaă ă nimic. La masa din buc t rie, femeia adormise din nou, aşa că ă ă

Patrik şi Gosta merser afar şi traser adânc în piept aerul proasp t al m rii. Patrik vârîă ă ă ă ă cu aten ie în portofel fotografia degradat . Urma s se asigure c va ajunge din nou în mâinileţ ă ă ă Heddei. între timp, aveau nevoie de ea pentru a g si f ptaşul.ă ă

De-a lungul c l toriei înapoi cu barca, ei r maser la fel de t cu i ca atunci când veniser .ă ă ă ă ă ţ ă De data aceasta, îns , t cerea lor era marcat de şoc şi de mâhnire. Mâhnire datorată ă ă ă sl biciunii şi netrebniciei de care d deau uneori dovad fiin ele umane. Şoc provocat de agita iaă ă ă ţ ţ erorilor pe care oamenii erau în stare s le comit . Patrik şi-o putu imagina pe Hedda r t cindă ă ă ă prin Uddevalla. C utându-şi copiii pe care, într-un moment de disperare, sfârşeal şi nevoie deă ă alcool, îi d duse unei persoane complet str ine. Patrik sim i panica prin care trebuia s fi trecută ă ţ ă femeia atunci când în elesese c nu îi mai putea g si pe gemeni. Sim i şi disperarea ce oţ ă ă ţ îndemnase pe Hedda s spun c se înecaser , în loc s recunoasc faptul c -i cedase unuiă ă ă ă ă ă ă str in.ă

Nu vorbir decât atunci când Patrik leg barca veche de pontonul din Badholmen.ă ă— Ei bine, m car acum ştim, zise Gosta, iar pe chip i se citi vinov ia care înc îl h ituia.ă ăţ ă ăPatrik îl b tu peste um r, în vreme ce merser c tre maşin .ă ă ă ă ă— Nu aveai cum s ştii, zise el.ăGosta nu-i r spunse, iar Patrik se gândi c nu l-ar fi ajutat nimic din tot ce ar fi putut s -iă ă ă

zic . Erau nişte demoni cu care Gosta trebuia s lupte de unul singur.ă ă— Trebuie s afl m cât mai repede unde au ajuns copiii, spuse Patrik, în drum spreă ă

152


Tanumshede.— înc n-am primit veşti de la autorit ile pentru protec ie social din Uddevalla?ă ăţ ţ ă— Nu, şi probabil c nu-i simplu s g seasc informa ii atât de vechi. îns trebuie s existeă ă ă ă ţ ă ă

pe undeva. Doi copii în vârst de cinci ani nu pot disp rea, pur şi simplu.ă ă— Ce via nenorocit a putut duce!ţă ă— Hedda? zise Patrik, cu toate c pricepuse la cine f cuse referire colegul s u.ă ă ă— Da. Imagineaz - i cum o fi fost s tr ieşti cu o asemenea vinov ie. Toat via a.ă ţ ă ă ăţ ă ţ— Nu-i de mirare c a încercat s se anestezieze pe cât a putut de bine, remarc Patrik.ă ă ăGosta nu-i r spunse, ci doar privi pe geam. într-un final, întreb :ă ă— Ce vom face acum?— Pân când vom afla identitatea celor doi copii, vom fi nevoi i s lucr m pornind de laă ţ ă ă

informa iile pe care le avem deja. Sigrid Jansson, blana de câine g sit pe trupul lui Lillemor,ţ ă ă descoperirea leg turii dintre locurile unde s-au produs crimele.ă

Virar în parcarea sec iei de poli ie şi merser c tre intrare, cu expresii grave pe chipuri.ă ţ ţ ă ă Patrik se opri pu in la recep ie pentru a-i relata Annik i cele întâmplate, apoi intr în birou.ţ ţ ă ă Pentru moment, nu era în stare s repete întreaga poveste şi celorlal i.ă ţ

Scoase cu grij poza din portofel şi o studie. Ochii gemenilor îl privir fix, nedezv luindu-iă ă ă îns nimic.ă 9

într-un final, ea îi cedase. Doar o scurt ieşire. O mic expedi ie în lumea cea vast şiă ă ţ ă necunoscut . Apoi aveau s se întoarc la ei acas . Iar insisten ele lui aveau s înceteze.ă ă ă ă ţ ă

El d duse ner bd tor din cap. Abia dac fusese în stare s se controleze. Iar o plivire c treă ă ă ă ă ă sora sa îi dezv lui c şi ea era la fel de dornic .ă ă ă

Se întreb ce avea s vad . Cum ar tau lucrurile acolo, afar . Dincolo de p dure. Un gândă ă ă ă ă ă îns nu îi d du pace. Avea s fie acolo şi cealalt ? Femeia cu voce aspr ? Avea oare s simt elă ă ă ă ă ă ă acel miros care-i d inuia în n ri, precum o amintire s rat şi proasp t ? Şi sentimentul b rciiă ă ă ă ă ă ă leg nându-se, al soarelui z bovind deasupra m rii, al p s rilor dând târcoale în aer şi... Abiaă ă ă ă ă dac -şi putea ceme toate aştept rile şi impresiile. Prin minte i se învârtea un singur gând.ă ă Aveau s o înso easc . Afar , în lumea exterioar . Nu fusese o problem s promit , la schimb,ă ţ ă ă ă ă ă ă c nu avea s mai cear din nou aşa ceva. O singur dat i-ar fi fost de ajuns. Era convins deă ă ă ă ă asta. O singur dat , cât s vad ce era acolo, pentru ca el şi sora lui s ştie. Acela era uniculă ă ă ă ă lucni pe care şi-l dorea. Doar o dat .ă

Cu o min aspr , ea le deschise uşa de la maşin , privindu-i cum se urcar pe banchetaă ă ă ă din spate. Le puse cu grij centurile de siguran , apoi d du din cap, în timp ce se urc la volan.ă ţă ă ă El îşi aminti cum r sese. Un râset ascu it, isteric, în momentul în care toat încordareaă ţ ă acumulat putu fi în sfârşit eliberat .ă ă

Când virar pe şosea, el îi arunc o privire rapid surorii sale. Apoi o lu de mân .ă ă ă ă ă Porneau!

Patrik st tu cu lista proprietarilor de câini în fa , parcurgând-o din nou cu grij . îiă ţă ă informase pe Martin şi pe Mellberg în leg tur cu ceea ce aflaser pe insul şi îl rugase peă ă ă ă Martin s sune iar în Uddevalla, pentru a mai ob ine informa ii despre gemeni. Poli ia de acoloă ţ ţ ţ nu le putu fi de prea mare folos. C p taser acces la toate documentele legate de accidentul înă ă ă urma c ruia Elsa Forsell o omorâse pe Sigrid Jansson, dar nimic nu p ruse c duce undeva.ă ă ă

— Cum merge? întreb Gosta, din pragul uşii.ă— Nu prea merge, r spunse Patrik, azvârlind pixul din mân . Pân când vom afla maiă ă ă

multe despre copii, batem pasul pe loc.Oft , îşi trecu mâinile prin p r, dup care şi le împreun la ceaf .ă ă ă ă ă— Te pot ajuta cu ceva? întreb Gosta, plin de tact.ăPatrik îi arunc o privire uluit colegului s u. Acestuia nu-i st tea în fire s vin şi s ceară ă ă ă ă ă ă ă

de lucru. Patrik cuget pentru o clip .ă ă— Am parcurs de o mie de ori lista asta cu proprietarii de câini, îns nu pot stabili nicioă

leg tur cu cazul nostru. Ai putea s o verifici tu din nou?ă ă ăPatrik îi arunc discheta, iar Gosta o prinse din zbor.ă— Sigur, veni r spunsul b rbatului.ă ăCinci minute mai târziu, Gosta se întoarse cu o expresie n ucit .ă ă— Ai şters cumva un rând? zise el.— Dac l-am şters? Nu, ce vrei s spui?ă ă— Fiindc atunci când am alc tuit lista, erau o sut şaizeci de nume. Acum nu sunt decât oă ă ă

153


sut cincizeci şi nou .ă ă— întreab-o pe Annika; ea a pus laolalt numele şi adresele. Poate c o fi şters unul dină ă

greşeal .ă— Hmm, zise sceptic Gosta şi plec s discute cu Annika.ă ăPatrik se ridic şi merse în urma lui.ă— S verific, zise Annika, uitându-se pe ecranul computerului, în c utarea tabelului Excel.ă ă

îns eu îmi amintesc s fi fost o sut şaizeci de rânduri. Era o cifr aşa frumoas şi rotund .ă ă ă ă ă ăC ut prin fişiere pân când îl g si pe cel c utat,ă ă ă ă ă— Aha, o sut şaizeci, zise ea, întorcându-se spre Patrik şi Gosta.ă— Nu pricep, spuse Gosta, uitându-se la discheta pe care o avea în mân .ăAnnika o lu , o introduse în computer, deschise acelaşi document şi puse cele două ă

ferestre una lâng cealalt , pentru a le putea compara. Când ap ru numele care lipsea de peă ă ă dischet , ceva îi str fulger prin minte lui Patrik. Se întoarse brusc, fugi de-a lungul coridorului,ă ă ă spre biroul s u, şi privi cu aten ie harta Suediei. Se uit pe rând la toate acele cu g m lie careă ţ ă ă ă marcau oraşele de domiciliu ale victimelor. Ceea ce înainte fusese un model indescifrabil deveni brusc mult mai clar. Gosta şi Annika îl urmaser pân în birou şi priveau ului i cum Patrik scoteaă ă ţ hârtii din sertarul biroului.

— Ce anume cau i? întreb Gosta, dar Patrik nu-i r spunse.ţ ă ăTr sese afar şi aruncase pe podea hârtii una dup alta. înă ă ăultimul sertar, el g si ceea ce c uta. Se ridic entuziasmat şi începu s citească ă ă ă ă

documentul cu aten ie, înfigând uneori ace noi în hart . încet dar sigur, lâng fiecare loca ieţ ă ă ţ deja marcat ap ru câte un nou ac. Când termin , el se întoarse şi zise:ă ă ă

— Acum ştiu.Dan f cuse într-un final pasul cel mare. Chiar vizavi de el era o agen ie imobiliar , şi seă ţ ă

hot rî s apeleze în sfârşit num rul pe care îl v zuse zilnic de la fereastra din buc t rie. Odată ă ă ă ă ă ă pus treaba pe roate, lucrurile merseser surprinz tor de iute. Tân rul de la telefon spusese că ă ă ă ă putea veni imediat pentru a arunca o privire, lucru care îi convenea de minune lui Dan. Nu voia s întind totul la nesfârşit.ă ă

Cu toate acestea, vânzarea casei nu i se mai p rea o realizare atât de mare. Toateă discu iile avute cu Anna, toate poveştile despre infernul la care o supusese Lucas, toate aceleţ lucruri f cuser ca încerc rile lui de a se ine cu din ii de fostul c min al familiei s îi par de-aă ă ă ţ ţ ă ă ă dreptul ridicole. Ce mai conta unde locuia? Important era c fetele veneau s îl viziteze. C leă ă ă putea îmbr işa, c se putea gudura pe lâng gâtule ele lor şi c le putea auzi povestindu-i cumăţ ă ă ţ ă le mersese în ziua respectiv . Nimic altceva nu mai conta. Cât despre c snicia lui cu Pernilla, eiă ă bine, aceasta se încheiase, f r doar şi poate. Pricepuse asta cu mult timp în urm , îns nuă ă ă ă fusese preg tit s accepte consecin ele. Acum era momentul s fac nişte schimb ri majore.ă ă ţ ă ă ă Pernilla avea propria via , la fel cum el o avea pe a lui. Spera doar ca într-o bun zi s se poatţă ă ă ă bucura iar de prietenia ce st tuse la baza c sniciei lor.ă ă

Gândurile îi r t cir spre Erica. R m seser numai dou zile pân când aceasta avea s seă ă ă ă ă ă ă ă ă m rite, lucru care, din nou, îi p rea firesc. F cea un pas înainte, întocmai ca şi el. Se bucuraă ă ă sincer pentru ea. Trecuse aşa de mult vreme de când ei doi alc - tuiser un cuplu; erau tineriă ă ă pe-atunci, persoane complet diferite, îns prietenia dintre ei rezistase în timp, iar Dan îşi doriseă mereu ca ea s aib parte de asemenea lucruri. Copii, apropiere sufleteasc de cineva, o nuntă ă ă ă la biseric , la care ştia c visase dintotdeauna — asta cu toate c ea nu ar fi recunoscut-oă ă ă niciodat . Iar Patrik era perfect pentru Erica. Erau ca sarea şi piperul. Aşa îi considera. Patrik eraă cu picioarele pe p mânt, stabil, inteligent, calm. Iar Erica era o vis toare, cu capul mereu înă ă nori, dar şi cu un curaj şi o inteligen care o împiedicau s pluteasc prea departe. Cei doi seţă ă ă potriveau de minune.

Cât despre Anna... Se gândise de multe ori la ea în ultima vreme. Sora pe care o protejase mereu Erica şi pe care o considerase neputincioas . Amuzant era faptul c ea se vedea dreptă ă persoana practic , în vreme ce pe Anna o cataloga drept vis toare. De-a lungul ultimeloră ă s pt mâni, Dan avusese ocazia de a o cunoaşte bine şi realizase c , de fapt, lucrurile st teauă ă ă ă complet invers. Anna era cea practic , cea care vedea realitatea aşa cum era. M car atâtă ă înv ase de-a lungul anilor petrecu i al turi de Lucas. îns Dan îşi d duse seama c Anna oăţ ţ ă ă ă ă l sase pe Erica s -şi p streze acea iluzie. Poate c în elegea nevoia surorii sale de a se sim iă ă ă ă ţ ţ „persoana responsabil ". Dan se ridic s ia telefonul. Sosise vremea s -şi caute ună ă ă ă apartament.

154


Atmosfera de la sec ie era mohorât . Patrik fixase şedin a în biroul şefului. Cu to ii st teauţ ă ţ ţ ă t cu i, cu privirile în podea, nefiind în stare s priceap acea situa ie inimaginabil . Patrik şiă ţ ă ă ţ ă Martin aduseser m su a pe rotile, unde se afla aparatul video. De îndat ce veştile ajunser laă ă ţ ă ă urechile lui Martin, acesta îşi d du seama ce anume îi sc pase atunci când urm rise film rileă ă ă ă din ultima noapte a lui Lillemor.

într-un final, Patrik rupse t cerea şi spuse:ă— Va trebui s le parcurgem pas cu pas. înainte de a lua m suri. Nu e loc de greşeli.ă ăCu to ii încuviin ar .ţ ţ ă— Prima dat ne-a picat fisa când am descoperit c un nume fusese şters din listaă ă

proprietarilor de câini. Ini ial au existat o sut şaizeci de nume, şi atunci când Gosta a alc tuitţ ă ă acea list , şi atunci când Annika a completat adresele curente. Când mi-a parvenit mie, lista nuă con inea decât o sut cincizeci şi nou de persoane. Numele lips era cel al lui Tore Sjoqvist, aţ ă ă ă c rui adres era în Tollarp.ă ă

Nimeni nu reac ion , aşa c Patrik spuse în continuare:ţ ă ă— Voi reveni asupra acestui detaliu. îns el a ajutat la clarificarea lucrurilor.ăCu to ii ştiau ce avea s urmeze, iar Martin îşi cufund fa a în palme şi închise ochii,ţ ă ă ţ

sprijinindu-şi coatele pe genunchi.— Locurile în care au fost ucise victimele îmi p reau cunoscute. Iar când am în eles într-ună ţ

final, nu mi-a trebuit mult pân s fac leg tura.ă ă ăSe opri şi îşi drese vocea.— Zonele corespundeau sut la sut cu fostele locuri de munc ale Hannei, zise el, încet.ă ă ă

Le v zusem în documentele ei de aplicare, înainte s o angaj m, dar...ă ă ăRidic brusc mâinile, apoi îl l s pe Martin s continue.ă ă ă ă— Ceva ce v zusem pe caseta din noaptea mor ii lui Lillemor nu-mi d dea pace. Iar cândă ţ ă

Patrik mi-a zis de Hanna... Ei bine, haide i s v ar t m direct.ţ ă ă ă ăîi f cu semn lui Patrik, care ap s pe butonul „play". Derulaser deja spre momentul cuă ă ă ă

pricina, aşa c nu dur decât vreo câteva secunde pân ca scena disputei violente s ruleze peă ă ă ă ecran, urmat de apari ia lui Martin şi a Hannei. îl v zur pe Martin stând de vorb cu Mehmetă ţ ă ă ă şi cu ceilal i, apoi camera o urm ri pe Lillemor, care fugea confuz spre oraş, îndreptându-se,ţ ă ă f r s ştie, spre propria-i moarte. Dup aceea, camera se concentr asupra Hannei, careă ă ă ă ă vorbea la telefonul mobil. Patrik opri acolo înregistrarea şi se uit spre Martin.ă

— Asta nu mi-a dat pace, cu toate c n-am realizat-o imediat, zise Martin. Pe cine suna?ă Era aproape trei diminea a, iar noi eram singurii de serviciu, aşa c n-ar fi putut s v sune peţ ă ă ă niciunul dintre voi.

— Operatorul ei de telefonie mobil ne-a oferit desf şur torul apelurilor. Telefonul îlă ă ă d duse Hanna. Acas . So ului ei, Lars.ă ă ţ

— Dar de ce? zise Annika, cu o uluire pe care şi ceilal i o împ rt şeau.ţ ă ă— L-am rugat pe Gosta s verifice registrul cet enilor. Hanna şi Lars Kruse au, într-ă ăţ

adev r, acelaşi nume de familie. Dar nu sunt c s tori i. Sunt fra i. Gemeni.ă ă ă ţ ţAnnik i i se t ie r suflarea. O t cere sumbr înv lui înc perea în momentul în care Patrikă ă ă ă ă ă ă

le d du vestea-bomb .ă ă— Hanna şi Lars sunt gemenii disp ru i ai Heddei, explic Gosta.ă ţ ă— Da, şi înc nu am primit informa iile din Uddevalla, ad ug Patrik. Dar pun pariu că ţ ă ă ă

prenumele lor erau Lars şi Hanna, şi c numele de familie Kruse a fost luat pe parcurs, probabilă prin adop ie.ţ

— Aşadar, 1-a sunat pe Lars? zise Mellberg, p rând s întâmpine oarecare dificult i înă ă ăţ urm rirea acelor dezv luiri bruşte.ă ă

— B nuim c 1-a sunat pe Lars, care apoi a luat-o pe Lillemor. Poate c i-a dat chiar eaă ă ă directivele. Lars îi cunoştea pe to i concuren ii şi nu ar fi prezentat vreo amenin are.ţ ţ ţ

— Şi nu uita i, Lillemor scrisese în jurnal c i se p ruse c recunoaşte pe cineva, oţ ă ă ă persoan care îi provoca sentimente de nelinişte. Sunt şanse mari ca persoana cu pricina s fiă ă fost Lars. Ce-şi amintea fata era întâlnirea cu b rbatul pe care-1 considerase ucigaşul tat luiă ă s u.ă

Martin se încrunt .ă— Dar pesemne c nu şi-a putut da seama de unde îl ştia pe Lars, nu 1-a asociat cuă

amintirea aceea. Şi nici m car nu era sigur dac îl recunoscuse cu adev rat. Având în vedereă ă ă ă starea în care se afla, probabil c ar fi acceptat bucuroas ajutorul oricui, atâta timp cât puteaă ă

155


s scape de echipajul TV şi de concuren ii cu care se certase.ă ţPatrik ezit , apoi spuse în continuare:ă— Nu am nicio dovad , îns cred c e posibil şi ca Lars s fi fost cel care a provocat ceartaă ă ă ă

din seara aceea.— Cum adic ? întreb Annika. Nici m car n-a fost acolo.ă ă ă— Nu, îns ceva din declara iile luate concuren ilor mi-a p rut straniu. înainte de şedină ţ ţ ă ţă

m-am uitat pe transcrieri, şi to i cei care s-au certat cu Lillemor au indicat faptul c o persoanţ ă ă le adusese la cunoştin c B rbie „îi vorbea de r u pe la spate" sau ceva în genul acesta. Nuţă ă ă ă am dovezi concrete, dar instinctul îmi spune c Lars a folosit şedin ele individuale din ziuaă ţ respectiv pentru a sem na vrajb între aceştia şi Lillemor.ă ă ă

— Dar de ce? întreb Martin. Nu putea prezice c seara se va termina în felul acela şi că ă ă Lillemor va fugi.

Patrik d du din cap.ă— F r îndoial c a fost noroc chior. S-a ivit o şans , iar el şi Hanna au profitat. Nu, euă ă ă ă ă

cred c ideea de baz a fost s creeze o diversiune pentru Lillemor. El şi-a dat seama cine era, aă ă ă ştiut c îl v zuse în urm cu opt ani, şi s-a temut s nu cumva s -şi aminteasc . Drept urmare,ă ă ă ă ă ă s-a gândit s -i dea altceva care s o in ocupat . Iar când s-a ivit ocazia... a decis s rezolveă ă ţ ă ă ă lucrurile în mod permanent.

— S -şi fi ucis Lars şi Hanna împreun victimele? Şi de ce?ă ă— Nu ştim înc . Mai mult ca sigur c Hanna le-a dat de urm , fiindc avea acces laă ă ă ă

asemenea informa ii, în sec iile de poli ie prin care a lucrat.ţ ţ ţ— Dar nici nu începuse munca aici în momentul în care a fost ucis M rit.ă ă— Nu, îns informa ii de genul respectiv pot fi g site şi prin arhivele ziarelor. Probabil că ţ ă ă

aşa a dat de M rit. N-am idee de ce. îns probabil c totul se leag de primul accident, cândă ă ă ă Elsa Forsell a omorât-o pe Sigrid Jansson. Hanna şi Lars se aflau în maşin ; Sigrid Jansson îiă r pise atunci când aveau trei ani, şi locuiser izola i în casa femeii timp de peste doi ani. Cineă ă ţ ştie c ror traume au fost supuşi?ă

— Dar cum r mâne cu numele din lista de adrese? De ce te-a dus cu gândul la Hanna? îlă întreb confuz Annika.ă ă

— Mai întâi, am primit discheta de la Hanna, fiindc tu ai rugat-o s mi-o aduc . Aveai oă ă ă sut şaizeci de nume pe list ; îns eu am g sit cu un nume mai pu in. Singura persoan care l-ă ă ă ă ţ ăar fi putut şterge era Hanna. Ştia c era posibil s recunosc numele. Când a început munca aiciă ă la' sec ie, mi-a zis c ea şi Lars închiriaser locuin a de la un anume Tore Sjoqvist, care urma sţ ă ă ţ ă se mute în Skâne pentru un an. Aşadar, când numele acestuia a ap rut pe list , al turi de oă ă ă adres din Tollarp, n-a fost prea greu s ne d m seama. Mi s-a p rut necesar s parcurg din nouă ă ă ă ă toate informa iile. Voi ce p rere ave i? Exist vreo lacun în ra ionamentul meu? Mai avem vreoţ ă ţ ă ă ţ îndoial sau putem ac iona?ă ţ

Cu to ii d dur din cap. Indiferent cât de incredibil ar fi p rut, explica ia lui Patrik eraţ ă ă ă ţ înfricoş tor de logic .ă ă

— în regul , zise Patrik. Acum, cel mai important lucru e s ac ion m înainte ca Hanna şiă ă ţ ă Lars s -şi dea seama c i-am dibuit. De asemenea, e esen ial s nu afle nimic în leg tur cuă ă ţ ă ă ă mama lor şi cu modul în care au disp rut, fiindc mi se pare c ar fi periculos pentru...ă ă ă

Se opri când o auzi pe Annika gâfâind.— Annika?Patrik observ cu nelinişte crescând cum femeia se albi la fa .ă ă ţă— I-am zis. Hanna a sunat imediat dup ce v-a i întors din Kal- vo. Dup voce, nu p reaă ţ ă ă

deloc în regul . A zis c a dormit un pic şi c se sim ea mai bine, şi c probabil nu avea de ce să ă ă ţ ă ă stea acas mai mult de o zi, dou . Iar eu... eu...ă ă

Annika se bâlbâi, dar apoi îşi veni în fire şi îl privi pe Patrik.— Am zis s o in la curent, aşa c i-am povestit ce a i aflat. în leg tur cu Hedda.ă ţ ă ţ ă ăPentru o secund , Patrik r mase complet nemişcat. Apoi îi spuse:ă ă— N-aveai cum s ştii. îns am face bine s mergem pe insul . Acum!ă ă ă ăBrusc, sec ia de poli ie Tanumshede vui frenetic.ţ ţGonind spre Kalvo, la prova b rcii de salvareă Minlouis, Patrik sim i agita ia crescândţ ţ ă

oprindu-i-se precum un nod în stomac, îndemn barca în gând s mearg mai repede, însă ă ă ă aceasta deja avea viteza maxim . Se temu c aveau s ajung prea târziu.ă ă ă ă

Când urcaser în maşinile de poli ie şi porniser girofarurile pentru a merge cât maiă ţ ă

156


repede spre Fj llbacka, ei primiser un telefon de la proprietarul unei b rci. Surescitat, acesta leă ă ă povesti cum barca îi fusese confiscat de c tre o poli ist , aflat în compania unui b rbată ă ţ ă ă ă neidentificat. B rbatul începu s protesteze legat de comportamentul de gangsteri şi despreă ă cum aveau s ajung direct în iad dac îi zgâriau câtuşi de pu in barca. Patrik îi închise pur şiă ă ă ţ simplu telefonul în nas. Nu avea timp de plângeri în clipa respectiv . Important era c ştiau deă ă barca pe care puseser mâna Lars şi Hanna. Şi de faptul c se aflau în drum spre Kalvo. în drumă ă spre mama lor.

Barca de salvare s lt pe valuri, f când s se reverse asupra lui Patrik o ploaie de stropiă ă ă ă s ra i. Se apropia o furtun , iar suprafa a liniştit , peste care lunecaser mai devreme Gosta şiă ţ ă ţ ă ă Patrik, fusese înlocuit de o frem tare neîncetat a valurilor şi a apei cenuşii. Prin minte leă ă ă treceau iar şi iar noi scenarii, noi imagini a ce aveau s g seasc , odat ajunşi. Gosta şi Martină ă ă ă st tu- r înghesui i în untrul b rcii, dar Patrik sim i nevoia de aer proasp t, pentru a se puteaă ă ţ ă ă ţ ă concentra asupra lucrurilor care aveau s urmeze. Ştia c , indiferent ce s-ar fi întâmplat, finalulă ă nu avea s fie unul fericit.ă

Ajunser pe insul dup o c l torie ce le p ruse interminabil , cu toate c ea duraseă ă ă ă ă ă ă ă numai cinci minute. Acolo, z rir barca furat de cei doi, ancorat la întâmplare în debarcaderulă ă ă ă Heddei. Peter, conduc torul b rcii, acost cu dib cie, deşi ambarca iunea lui era mai mareă ă ă ă ţ decât micul chei. F r ezitare, Patrik s ri la mal, urmat de Martin. Amândoi fur nevoi i s îlă ă ă ă ţ ă ajute pe Gosta s coboare.ă

Patrik încercase s -şi conving colegul mai în vârst s r mân la sec ie, îns Gostaă ă ă ă ă ă ţ ă Flygare dovedise o înc p ânare de necrezut şi insistase s -i înso easc . Patrik se înduplecase.ă ăţ ă ţ ă Acum, îns , îşi regreta decizia, cu toate c era prea târziu pentru asemenea specula ii.F cuă ă ţ ă semn spre caban , care p rea înşel tor de goal şi nelocuit . Nu se auzi niciun sunet dinspreă ă ă ă ă ea. Când îşi ridicar piedicile de la pistol, Patrik avu senza ia c sunetul produs r sun peă ţ ă ă ă întreaga insul . Se furişar spre caban , ghemuindu-se la ferestre. Dup aceea, Patrik auzi vociă ă ă ă în untru şi arunc o privire pe geamul murdar şi acoperit cu o pojghi de sare. Mai întâi v zuă ă ţă ă doar umbra cuiva, mişcându-se prin înc pere, îns pe m sur ce ochii i se obişnuir cu luminaă ă ă ă ă slab , începu s i se par c distinge dou siluete umblând prin buc t rie. Vocile se în l au şiă ă ă ă ă ă ă ă ţ coborau, dar era imposibil s îşi dea seama ce anume spuneau. Brusc, Patrik nu ştiu cum să ă ac ioneze în continuare, dar apoi se hot rî. Le f cu semn celorlal i, în direc ia uşii. Cu to ii seţ ă ă ţ ţ ţ mişcar într-acolo, iar Martin şi Patrik se aşezar de o parte şi de alta, în vreme ce Gostaă ă aştept undeva mai departe.ă

— Hanna? Sunt eu, Patrik. Sunt aici şi cu al i colegi. E totul în regul acolo?ţ ăNu primi niciun r spuns.ă— Lars? Ştim c eşti în untru, al turi de sora ta. Nu face nimic prostesc. Nu e nevoie să ă ă ă

mai moar nimeni.ăDin nou, nu primi niciun r spuns. Patrik începu s se nelinişteasc , iar mâna îi transpir peă ă ă ă

pistol.— Hedda? Eşti în regul ? Am venit s te ajut m! Lars şi Hanna, nu îi face i r u Heddei. Aă ă ă ţ ă

f cut un lucru înfior tor, îns crede i-m , şi-a primit deja pedeapsa. Privi i în jur, uita i-v cumă ă ă ţ ă ţ ţ ă şi-a dus via a. A tr it într-un infern din cauza a ce v-a f cut.ţ ă ă

T cerea fu singurul r spuns pe care-1 primir , iar Patrik înjur , în sinea lui. Apoi uşa seă ă ă ă cr p foarte pu in, iar Patrik îşi apuc şi mai strâns pistolul. Cu coada ochiului, îi v zu pe Martină ă ţ ă ă şi pe Gosta f când acelaşi lucru.ă

— Ieşim, zise Lars. Nu trage i, sau o împuşc.ţ— în regul , în regul , spuse Patrik, încercând s par pe cât se putea de calm.ă ă ă ă— L sa i armele. Vreau s le v d pe jos, strig Lars.ă ţ ă ă ăînc nu îl puteau vedea prin uşa întredeschis .ă ăMartin îl privi pe Patrik, iar acesta încuviin , punându-şi jos pistolul. Colegii s i îi urmarţă ă ă

exemplul.— Arunca i-le mai departe, zise monoton Lars, iar Patrik f cu un pas înainte, lovindu-le cuţ ă

piciorul şi f cându-le s zboare undeva unde s nu poat ajunge la ele.ă ă ă ă— Da i-v la o parte.ţ ăDin nou, cei trei se conformar , apoi aşteptar epeni s se întâmple ceva. Uşa se deschiseă ă ţ ă

încet, foarte încet, centimetru cu centimetru. Patrik se aşteptase s o vad pe Hedda, înă ă schimb, ap ru în cadru Hanna. înc p rând bolnav , ea avea fruntea asudat , iar ochii îiă ă ă ă ă sclipeau din cauza febrei. îi întâlni privirea, iar Patrik nu putu s nu se întrebe cum reuşise s -1ă ă

157


p c leasc în halul acela. Cum de fusese posibil ca ea s -şi ascund tic loşia vreme atât deă ă ă ă ă ă îndelungat , în spatele unei fa ade atât de normale? Pentru o clip , i se p ru c femeia doreaă ţ ă ă ă s -i explice, dar apoi Lars o împinse înainte, iar în peisaj îşi f cu apari ia pistolul pe care i-1ă ă ţ inea la tâmpl . Patrik îl recunoscu. Era arma de serviciu a Hannei.ţ ă

— Da i-v şi mai înapoi, şuier Lars, iar în privirea sa, Patrik nu distinse decât ur şiţ ă ă ă întunecime.

Se uit când într-o parte, când în alta, iar ceva din expresia sa îi d du de în eles lui Patrikă ă ţ c , f r s mai poat rezista vie ii duble, Lars îşi scosese într-un final masca. Nebunia — sauă ă ă ă ă ţ tic loşia, sau indiferent cum ar fi putut-o numi — câştigase în sfârşit. Se încheiase luptaă împotriva acelei laturi a personalit ii lui care nu îşi dorise nimic mai mult decât s -i fie permisăţ ă un trai normal, cu o slujb şi o familie.ă

Poli iştii se îndep rtar şi mai mult, iar Lars trecu pe lâng ei, inând-o pe Hanna dreptţ ă ă ă ţ scut, în fa a sa. Uşa cabanei de lemn st tu larg deschis , iar când Patrik se uit în untru,ţ ă ă ă ă pricepu motivul pentru care nu putuse fi folosit Hedda drept scut. Oripilat, Patrik o v zu legată ă ă de un scaun. Peste gur avea lipit acelaşi tip de band adeziv care l sase urme pe alte câtevaă ă ă ă victime, iar la mijloc, banda avea o despic tur destul de mare încât s cuprind gura uneiă ă ă ă sticle. Hedda pierise la fel cum îşi tr ise şi via a. îmbibat cu alcool.ă ţ ă

— în eleg de ce ai vrut ca Hedda s moar . Dar ceilal i?ţ ă ă ţPatrik nu se putuse ab ine s nu rosteasc acea întrebare,ţ ă ăcare-i st pânise via a în ultimele s pt mâni.ă ţ ă ă— Ne-a luat totul. Tot ce-am avut. Hanna a dat de ea din întâmplare, şi amândoi am ştiut

c trebuia s o facem. Aşa c a murit din aceeaşi cauz care ne-a distrus nou vie ile. A murită ă ă ă ă ţ din cauza b uturii.ă

— Tu vorbeşi de Elsa Forsell? Ştim c voi doi v-a i aflat în maşin atunci când Elsa Forsell aă ţ ă provocat accidentul în urma c ruia a murit Sigrid, femeia cu care locuia i.ă ţ

— Aveam un trai frumos, spuse Lars pe un ton ascu it, dând înapoi spre debarcader. Aţ avut grij de noi. A jurat c ne va proteja.ă ă

— Sigrid? zise Patrik, mergând în aceeaşi direc ie cu Lars şi Hanna.ţ— Da, îns noi nu ştiam c aşa o chema. Noi îi ziceam „mama". Ne-a zis c asta şi era.ă ă ă

Noua noastr mam . Şi am avut un trai bun. Ne jucam împreun . Ne îmbr işa. Ne citeaă ă ă ăţ poveşti.

— Din cartea despre Hansel şi Gretel?Patrik continu s se îndrepte spre debarcader, iar cu coada ochiului, v zu c Gosta şiă ă ă ă

Martin îl urmau.— Da, zise Lars, aplecându-se spre urechea Hannei. Ne citea. Din cartea aceea. î iţ

aminteşti, Hanna, cât era de minunat? Cât de frumoas era? Cât de bine mirosea? î i aminteşti?ă ţ— îmi amintesc, r spunse Hanna, închizând ochii.ăCând îi redeschise, aceştia erau plini de lacrimi.— Acela a fost singurul lucru pe care ni s-a permis s -1 p str m dup ce ea a murit.ă ă ă ă

Cartea. Am vrut s le ar t m cât de pu in r m sese. Doar atât mai supravie uieşte cândă ă ă ţ ă ă ţ distrugi via a cuiva.ţ

— Dar Elsa nu a fost de ajuns, replic Patrik, cu privirea int spre Lars.ă ţ ă— Mai erau atât de mul i care f cuser acelaşi lucru. Atât de mul i... zise b rbatul,ţ ă ă ţ ă

l sându-şi fraza ne terminat . Fiecare loc în care ajungeam. Fiecare loc trebuia... purificat.ă ă— Prin uciderea unei persoane care, din cauza alcoolului, a provocat un accident mortal?— Da, r spunse el, zâmbind. Abia atunci ne puteam afla liniştea. Trebuia s dovedim c nuă ă ă

inten ionam s toler m o asemenea nelegiuire, pe care nu aveam s o uit m niciodat . Pur şiţ ă ă ă ă ă simplu nu po i distruge aşa via a cuiva... iar apoi s î i vezi de drum.ţ ţ ă ţ

— Aşa cum a f cut Elsa, atunci când a omorât-o pe Sigrid?ă— Da, zise Lars, iar privirea i se întunec şi mai mult. Da, aşa ca Elsa.ă— Şi Lillemor?Aproape c ajunser în dreptul debarcaderului, iar Patrik se întreb ce ar fi putut face dacă ă ă ă

Lars şi Hanna hot rau s ia barca de salvare, care era mult mai rapid decât cealalt . Nu i-ar fiă ă ă ă putut ajunge din urm . Dar se pare c şi c pitanul avusese acelaşi gând, fiindc deja seă ă ă ă îndep rta de chei, pentru a l sa acolo numai barca de mici dimensiuni.ă ă

— Lillemor, pufni batjocoritor Lars. O fiin uman abject , care nu era bun de nimic. Laţă ă ă ă fel ca toate celelalte lep d turi cu care am fost obligat s lucrez. N-aş fi recunoscut-o, îns mi-ă ă ă ă

158


am adus aminte de nume, atunci când am aflat de unde era. Ştiam c trebuia f cut ceva.ă ă— Aşa c le-ai spus celorlal i c Lillemor i-a bârfit în stânga şi-n dreapta, ca s creezi haosă ţ ă ă

şi s -i distragi aten ia.ă ţ— Eşti mai iste decât aş fi crezut, spuse Lars zâmbind şi f când primul pas pe chei.ţ ăPentru o secund , lui Patrik îi trecu prin minte s îl doboare. Dar nu îndr zni, chiar dacă ă ă ă

faptul c o luase ostatic pe sora sa nu era decât o cacealma — în definitiv, cei doi f cuseră ă ă ă totul împreun . Nu avea nicio arm ; aceasta era sus, la deal, al turi de cele ale colegilor s i;ă ă ă ă drept urmare, Lars şi Hanna erau st pâni pe situa ie.ă ţ

— Eu l-am sunat pe Lars, zise Hanna, pe un ton aspru.— Ştim, r spunse Patrik. Avem totul pe caset . Martin a urm rit-o, îns n-am în eles...ă ă ă ă ţ— Cum s fi în eles? zise ea, cu un zâmbet amar.ă ţ— Aşadar, Lars a luat-o, în urma telefonului t u.ă— Da, r spunse Hanna, urcându-se cu grij în barc .ă ă ăSe afund pe b ncu a din mijlocul ambarca iunii, în vreme ce Lars se aşez lâng motor şiă ă ţ ţ ă ă

întoarse cheia în contact. Nu se petrecu nimic. Lars se încrunt şi încerc din nou. Motorul scoa-ă ă . se un scrâşnet, îns tot nu porni. Patrik îi privi uluit, apoi realiz ce se întâmplase, când aruncă ă ă o privire spre barca de salvare ce se leg na undeva la o distan sigur fa de insul . C pitanulă ţă ă ţă ă ă ridic un rezervor, pe care Patrik îşi d du seama c îl „con- fiscase". Un tip descurc re , Peteră ă ă ă ţ acela.

— Nu ave i combustibil, spuse Patrik, p rând mai calm decât era de fapt. Aşa c nu ave iţ ă ă ţ unde s fugi i. înt ririle sunt pe drum,ă ţ ă

aşa c a i face bine s v preda i, pentru ca nimeni s nu mai fie r nit.ă ţ ă ă ţ ă ăPatrik îşi d du seama cât de penibil sunase, dar nu avea ce s -i fac , pur şi simplu nuă ă ă

fusese în stare s -şi g seasc vorbele. Asta în cazul în care ele chiar existau.ă ă ăF r a-i r spunde, Lars desf cu barbeta şi lovi cu piciorul în mal, pentru a îndep rta barcaă ă ă ă ă

de chei. Aceasta fu prins imediat de curent, iar cei doi începur s se distan eze de mal.ă ă ă ţ— Nu ve i ajunge nic ieri, zise Patrik, încercând s vad ce op iuni avea.ţ ă ă ă ţîns acestea nu existau. Singura solu ie era s se asigure c Lars şi Hanna aveau s fieă ţ ă ă ă

ridica i de echipaj. F r motor, ei n-aveau s ajung departe; probabil c aveau s acosteze peţ ă ă ă ă ă ă una din insulele din preajm .ă

Patrik f cu o ultim încercare.ă ă— Hanna, e evident c nu tu ai fost creierul ac iunilor. înc ai şansa de a te salva.ă ţ ăFemeia nu îi r spunse, ci doar îl privi fix. Apoi se întinse dup mâna lui Lars, cea în careă ă

mai inea înc pistolul. B rbatul nu îi mai îndrepta arma spre tâmpl , ci st tea cu bra ul proptitţ ă ă ă ă ţ de banca pe care st tea Hanna. Cu acelaşi calm nefiresc, ea îi lu mâna lui Lars şi o ridică ă ă pentru ca pistolul s -i ajung iar în dreptul tâmplei. Patrik v zu expresia nel murit de pe chipulă ă ă ă ă b rbatului. Apoi, timp de o clip , acesta se umplu de groaz . în secunda urm toare, un calmă ă ă ă straniu îl cuprinse. Hanna îi şopti ceva ce nu putu fi auzit de cei r maşi pe insul . El îi r spunse,ă ă ă apoi o trase mai aproape, la piept. Hanna îşi puse degetul peste al lui. Şi ap s tr gaciul. Patrikă ă ă tres ri; în spatele s u, lui Martin şi Gosta li se t ie r suflarea. Incapabil s se mişte, incapabil să ă ă ă ă ă spun vreun cuvânt, Lars se aşez cu grij pe marginea b rcii şi inu trupul neînsufle it şiă ă ă ă ţ ţ însângerat al Hannei într-o îmbr işare tandr . Sângele îi împroşcase chipul şi Lars p rea c eăţ ă ă ă vopsit ca un s lbatic, ce se preg tea de lupt . Cu acelaşi calm, b rbatul îi privi o ultim dat .ă ă ă ă ă ă Apoi îşi puse pistolul la tâmpl . Şi ap s tr gaciul.ă ă ă ă

Când c zu pe spate, peste bord, o trase şi pe Hanna cu el. Gemenii Heddei disp rur subă ă ă ap , în adâncuri, întocmai precum femeia care le h r zise cândva moartea.ă ă ă

Dup câteva secunde, undele de pe suprafa a apei disp rur . Barca însângerat se leg nă ţ ă ă ă ă ă pe valuri şi, undeva în dep rtare, ca într-un vis, Patrik observ mai multe vase apropiindu-se.ă ă înt ririle erau pe drum.ă 1 0

Când şocul impactidui transform to d într-un coşmar, el ştiu c vina îi apai inea înă ă ă ţ întregime. Femeia avusese dreptate. Era o piaz rea. Nu o ascultase, în schimb, o cic lise, oă ă implorase şi nu se d duse b tut pân când ea nu îi cedase. Iar în acele clipe; t cerea îl asurzea.ă ă ă ă Sunetul produs de maşini în momentul ciocnirii fusese înlocuit de o linişte îngrozitoare, iar for aţ cu care îl ap sa centura de siguran îi r nea pieptid. Cu coada ochiului, el îşi v zu soraă ţă ă ă mişcându-se. Abia dac îndr znea s se întoarc spre ea. îns atunci când o f cu, descopen că ă ă ă ă ă ă nici ea nu p rea a fi r nit . Rezist impulsidui de a plânge atunci când o auzi pe sora luiă ă ă ă începând mai întâi s scânceasc , apoi cedând complet în fa a tânguielilor înfior toare. Laă ă ţ ă

159


început, el nu îndr zni s se uite la scaunul şoferidui. T cerea de acolo îi indic deja ce avea să ă ă ă ă g seasc . Avea senza ia c sentimentul de vinov ie îl strangulase complet. îşi desf cu precaută ă ţ ă ăţ ă centura de siguran , apoi se aplec în fa , îngrozit. Ceea ce v zu îl f cu s tresar , iarţă ă ţă ă ă ă ă mişcarea bmsc îi amplific durerea din piept. Femeia avea ochii a inti i asupra lui. Erau orbi şiă ă ţ ţ neînsufle i i. Din giw îi cursese sânge, iar hainele îi erau p tate cu roşu. I se p ru c distingeţ ţ ă ă ă ă acuze în privirea ei pustie. De ce nu m-ai ascultat? De ce nu m-ai l sat s am grij de tine? Deă ă ă ce? De ce? Piaz rea. Acum idt -te ce-am ajuns...ă ă

Suspin , apoi gâfâi, încercând s trag cu foi a nişte aer în pieptid ce-i p rea încleştat.ă ă ă ţ ă Afar , cineva încerca s deschid poitiera, iar el z ri figura unei femei, pnvindu-l şocat . Seă ă ă ă ă mişca într-un mod ciudat, împleticindu-se, iar el recunoscu, perplex, mirosul celeilalte femei. Cea care nu exista decât în amintirile sale. Sim i acelaşi abur în ep tor care-i ieşise şi ei pe gurţ ţ ă ă şi care i se impregna în piele şi în haine. Atunci, în clipele în care disp ruse toate blânde ea.ă ţ

Apoi se sim i târât afar din maşin şi piicepu c femeia venise din cel lalt vehicul, celţ ă ă ă ă care îl izbise din plin pe al lor. O studie cu aten ie pe femeie atunci când aceasta se duse şi peţ cealalt parte, pen- tni a o scoate afar pe sora lui. Nu avea s uite niciodat acel chip.ă ă ă ă

Dup aceea, urmaser multe întreb ri. Unele aşa de stranii.ă ă ă„De unde sunte i?" îi întrebaser . „Din p dure", ziseser ei, ne- în elegând motivul pentruţ ă ă ă ţ

care acel r spuns le cauza sti inilor frustrare pe chip. „Da, dar de unde era i, înainte de casaă ă ţ din p dure?" Ei doar se uitaser lung la oamenii care le puneau întreb ri, f r s în eleag ceă ă ă ă ă ă ţ ă trebuiau s spun . „Din p dure" era singurul r spuns pe care îl puteau oferi. Fireşte c lui îiă ă ă ă ă frecuse prin minte acel loc s rat, plin de p s ri cronc nitoare. îns nu îl pomeni deloc. Tot ceă ă ă ă ă ştia el cu adev rat era p durea.ă ă

Mai presus de toate, încercase s nu se gândeasc la anii ce urmaser dup întreb ri.ă ă ă ă ă Dac ar fi ştiut cât de rece şi de hain era într-adev r restul lumii, nu ar fi cic lit-o niciodat s îiă ă ă ă ă duc în afara p durii. Ar fi stat bucuros în acea c su , al turi de ea şi de sora lui, într-o lumeă ă ă ţă ă numai a lor, lume care, privind înapoi, îi p rea minunat . Prin compara ie. îns aceea r mâneaă ă ţ ă ă o vin cu care avea s fie nevoit s tr iasc . Din cauza lui se petrecuser toate. Nu crezuse că ă ă ă ă ă ă era o piaz rea. Nu crezuse c ati' gea necazuri asupra sa şi a celor din jur. El era de vină ă ă ă pentru expresia neînsufle it din ochii ei.ţ ă

De-a lungul anilor ce-au urmat, unicul s u stimulent îl reprezentase sora. împreun , ei doiă ă erau uni i împotiiva tuturor celor care încercau s -i despart şi s -i fac la fel de slu i precumţ ă ă ă ă ţ lumea din exterior. Erau diferip. împreun , ei erau diferi i. în adâncul nop ii, îşi g seau mereuă ţ ţ ă alinarea unul în bra ele celuilalt, putând sc pa de ororile din timpul zilei. Pielea ei atingând-o peţ ă a lui. Respira iile lor ames- tecându-se.ţ

Iar într-un final, el g sise o modalitate de a împ r i vina. Sora îi era mereu al turi, pentruă ă ţ ă a-i s ri în ajutor. Erau mereu împreun . Pentiu totdeauna. Ei doi.ă ă

Primele note ale „Marşului nup ial" de Mendelssohn r sunar în biseric . Patrik îşi sim iţ ă ă ă ţ gura uscat . O privi pe Erica, aflat lâng el, şi se str dui s nu plâng . Toate aveau o limit .ă ă ă ă ă ă ă Doar nu putea merge hohotind de-a lungul altarului. îns era atât de fericit. O strânse de mână ă pe Erica şi primi un zâmbet larg din partea acesteia.

Nu-i venea s cread cât de frumoas era. Şi nici faptul c îi era al turi. Pentru o clip , seă ă ă ă ă ă întoarse pe neaşteptate în trecut, la prima sa nunt , când se c s torise cu Karin. îns amintireaă ă ă ă disp ru la fel de brusc precum ap ruse. Din punctul s u de vedere, aceasta era prima luiă ă ă c s torie. Aceasta era adev rat . Tot ce se întâmplase în trecut nu fusese decât o repeti ie, ună ă ă ă ţ ocoliş, o preg tire pentru clipa în care avea s p şeasc de-a lungul altarului, înso it de Erica,ă ă ă ă ţ promi ând s o iubeasc la bine şi la greu, pân când moartea îi va desp r i.ţ ă ă ă ă ţ

Por ile bisericii se deschiser , iar ei merser încet înainte, pe acorduri de org , în vreme ceţ ă ă ă chipurile zâmbitoare se întorceau c tre ei. O privi din nou pe Erica, iar propriul s u zâmbetă ă deveni şi mai larg. Rochia miresei avea o croial simpl , cu broderie alb , şi îi venea de minune.ă ă ă Coafura îi era lejer , cu câteva şuvi e ce atârnau liber. în p r avea prinse flori albe, ca nişte miciă ţ ă bijuterii, iar în urechi purta cercei simpli, cu perle. Era atât de frumoas . Din nou, Patrik fuă n p dit de lacrimi, îns clipi cu înc p ânare pentru a le îndep rta. Era ferm hot rât s ducă ă ă ă ăţ ă ă ă ă lucrurile pân la cap t, f r s izbucneasc în plâns.ă ă ă ă ă ă

îşi v zur prietenii şi rudele stând pe şirurile de b nci. Erau prezen i to i colegii de laă ă ă ţ ţ sec ie. Pân şi Mellberg se îmbr case la costum şi îşi r sucise p rul cu şi mai mult fler. Nici el,ţ ă ă ă ă nici Gosta nu veniser înso i i, în vreme ce Martin, cavalerul de onoare al lui Patrik, o aduseseă ţ ţ cu el pe Pia, iar Annika venise cu Lennart al ei. Patrik era bucuros s îi vad pe to i acolo.ă ă ţ

160


împreun . Cu o zi în urm , i se p ruse c nu avea s fac fa ceremoniei. Când îi v zuse peă ă ă ă ă ă ţă ă Hanna şi pe Lars disp rând în adâncuri, îl cuprinsese o triste e şi o sfârşeal atât de dureroase,ă ţ ă încât nu fusese în stare s -şi imagineze s rb torirea unei nun i. îns odat ajuns acas , Erica îlă ă ă ţ ă ă ă dusese în pat, de unde Patrik nu se mai ridic timp de dou zeci şi patru de ore, cât dur somnulă ă ă lui binemeritat. Iar când Erica îi dezv luise timid c le fusese oferit o noapte în Stora Hotel şiă ă ă ă îl întrebase dac se sim ea în stare de aşa ceva, el hot râse c exact de asta avea nevoie: să ţ ă ă ă petreac timp al turi de Erica, s savureze o cin delicioas , s doarm al turi de viitoarea luiă ă ă ă ă ă ă ă so ie şi s stea de vorb cu ea, ceasuri întregi.ţ ă ă

Se sim ea cum nu se putea de preg tit. întunericul, r utatea, toate p reau a fi departe,ţ ă ă ă surghiunite din locul acela. Dintr-o zi precum aceea.

Ajunser în fa a altarului şi ceremonia începu. Preotul Harald vorbi despre dragoste, careă ţ cerea blânde e şi r bdare, vorbi despre Maia şi despre cum p rin ii ei se g siser reciproc.ţ ă ă ţ ă ă Folosi cele mai potrivite cuvinte pentru a-i descrie pe cei doi şi felul în care priveau ei traiul împreun .ă

Maia îşi auzi pomenit numele şi hot rî c nu mai dorea s stea pe genunchiul bunicului;ă ă ă voia s fie al turi de mama şi tata care, din cine ştie ce motiv, se aflau dinaintea acestei caseă ă ciudate, îmbr ca i în haine amuzante. Kristina se chinui pentru un moment s o fac pe Maia să ţ ă ă ă stea locului, îns dup un semn din partea lui Patrik, ea îi d du drumul, l sând-o s se târască ă ă ă ă ă spre ei. Patrik o ridic şi, cu Maia în bra e, îi puse Eric i inelul pe deget. Când într-un final seă ţ ă s rutar pentru prima oar în calitate de so şi so ie, Maia îşi ap s râzând fa a de a lor,ă ă ă ţ ţ ă ă ţ încântat de acel jocule simpatic. în momentul respectiv, Patrik se sim i cel mai bogat om dină ţ ţ lume. Lacrimile îl podidir din nou şi, de data aceea, nu le mai putu st pâni. Pref cându-se c oă ă ă ă dezmiar- d pe Maia, pentru a-şi putea şterge discret lacrimile pe h inu ele ei, îşi d du repedeă ă ţ ă seama c nu p c lea pe nimeni. Şi ce mai conta, oricum? La naşterea feti ei, el plânsese f ră ă ă ţ ă ă re ineri, aşa c putea s -şi îng duie din nou acest lucru, în ziua nun ii sale.ţ ă ă ă ţ

Martin o lu în bra e pe Maia, în timp ce Patrik şi Erica p şir afar din biseric . Dup ceă ţ ă ă ă ă ă aşteptar într-o înc pere separat ca toat lumea s ias , cei doi merser pe treptele bisericii,ă ă ă ă ă ă ă unde fur bombarda i cu orez, în vreme ce aparatele foto se puser în ac iune. Lacrimile îlă ţ ă ţ n p dir din nou, iar Patrik le d du voie s curg .ă ă ă ă ă ă

Erica îşi odihni o clip picioarele şi d du din degete, care-i fuseser eliberate cu îndurareă ă ă din pantofii albi, cu toc. La naiba, ce-o mai dureau picioarele! Dar se sim ea extrem deţ mul umit de întreaga zi. Nunta fusese minunat . Cina la hotel — superb , plin de discursuriţ ă ă ă ă solemne. Cel mai mult o impresionaser vorbele Annei. Sora ei fusese nevoit s se oprească ă ă ă de câteva ori, fiindc vocea îi tremurase, iar lacrimile o n p diser . Vorbise despre cât de multă ă ă ă o iubea pe Erica, împletind declara iile serioase cu anecdote amuzante din copil ria lor. Dupţ ă ă aceea, pomenise vremurile dificile care tocmai trecuser , apoi încheiase discursul spunând că ă Erica îi fusese întotdeauna şi sor , şi mam , îns îi devenise acum şi cea mai bun prieten .ă ă ă ă ă Cuvintele îi înmuiaser inima Eric i, f când-o pe aceasta s îşi şterg lacrimile cu şerve elul.ă ă ă ă ă ţ

îns acum cina luase sfârşit, l sând loc dansului, timp de câteva ore. Erica îşi f cuse grijiă ă ă cu privire la verdictul Kristinei, având în vedere toate obiec iile acesteia legate de planurile deţ nunt . îns mama-soacr o luase prin surprindere. F cuse spectacol pe ringul de dans, avându-ă ă ă ă1 drept partener pân şi pe Lars, tat l lui Patrik, iar în prezent, ea bea lichior şi st tea de vorbă ă ă ă cu Bittan, prietena fostului ei so . Erica r m sese uluit .ţ ă ă ă

Când picioarele i se mai odihnir pu in, Erica hot rî s ias afar pentru a lua o gur deă ţ ă ă ă ă ă aer. în sal se f cuse foarte cald şi sufocant de la atâtea dansuri şi trupuri înc lzite, iar eaă ă ă sim ea nevoia unei brize r coroase pe piele. Se înc l din nou, schimonosindu-se. Cândţ ă ă ţă tocmai se preg tea s se ridice, sim i o mân cald pe um r.ă ă ţ ă ă ă

— Şi ce face so ioara mea drag ?ţ ăErica privi în sus, spre Patrik, şi îl lu de mân . Acesta p rea fericit, dar în acelaşi timp,ă ă ă

r v şit. Dup câteva runde de jive cu Bittan, costumul nu îi mai venea cum ar fi trebuit. Ericaă ă ă observase c so ul ei nu era chiar cel mai priceput dansator atunci când venea vorba de jive.ă ţ îns primea puncte pentru entuziasm.ă

— M gândeam s ies pu in afar , s iau aer, vrei s vii? zise Erica, rezemându-se de el, înă ă ţ ă ă ă vreme ce un junghi dureros îi cuprinse picioarele.

— încotro te îndrep i, urma-voi şi eu, recit Patrik, şi Erica observ amuzat c so ul ei eraţ ă ă ă ă ţ uşor ame it.ţ

Noroc c mai târziu nu aveau de urcat decât un singur etaj.ă161


Ieşir pe treptele care duceau spre curtea pietruit , şi Patrik tocmai era pe cale de-a spuneă ă ceva, când Erica îi şopti s tac . Ceva îi atr sese aten ia.ă ă ă ţ

îi f cu semn s o urmeze. Cei doi merser cu grij spre oamenii pe care-i v zuse Erica.ă ă ă ă ă Nimeni nu ar fi putut sus ine c se mişcau f r s fac zgomot. Patrik chicoti şi fu cât pe ce sţ ă ă ă ă ă ă se împiedice de un ghiveci cu flori, îns b rbatul şi femeia care se îmbr işau într-un colă ă ăţ ţ întunecat al gr dinii nu p rur s aud .ă ă ă ă ă

— Cine se giugiuleşte acolo? încerc Patrik s şopteasc .ă ă ă— Ştt , zise din nou Erica, cu toate c şi ei îi venea greu s nu râd .ţ ă ă ăToat şampania şi vinul bun de la cin i se urcaser la cap.ă ă ăSe furiş înc un pas înainte. Apoi se opri brusc şi se întoarse spre Patrik, care se ciocni deă ă

ea. Amândoi îşi în buşir chicotelile.ă ă— Hai s ne întoarcem, zise Erica.ă— De ce? Cine-i acolo? întreb Patrik, întinzându-şi gâtul pentru a încerca s vad .ă ă ăîns cuplul era aşa de strâns îmbr işat, încât era greu s disting vreunul din chipuri.ă ăţ ă ă— Prostu ule, sunt Dan şi Anna.ţ— Dan şi Anna? zise Patrik, cu o privire sfioas . Nu ştiam c sunt interesa i unul deă ă ţ

cel lalt.ă— B rba ii ştia, pufni Erica, zeflemitor. Cum de nu i-ai dat seama? Eu ştiam chiară ţ ă ţ

dinaintea lor c se petrece ceva!ă— Atunci, e în regul ? Adic ... sora ta şi fostul prieten? zise Patrik agitat, cl tinându-seă ă ă

uşor, în vreme ce se înapoiar la hotel.ăErica se uit peste um r la cuplul ce p rea s fi uitat de restul lumii.ă ă ă ă— în regul ? râse Erica. E mai mult decât în regul . E fantastic.ă ăApoi îşi târî proasp tul so pe ringul de dans, îşi scoase pantofii şi se puse pe dansată ţ

boogie, în picioarele goale. Mult mai târziu în noaptea aceea, forma ia Garage cântţ ă Wonderful Tonight, balad care fusese dintotdeauna cântecul lor de încheiere, dedicat fericitului cuplu.ă Erica se lipi de Patrik, îşi rezem obrazul pe um rul lui şi închise ochii.ă ă

Nunta lui Patrik fusese distractiv . Mâncare bun , b utur gratis, iar Mellberg era sigur că ă ă ă ă f cuse impresie pe ringul de dans.ă

Le ar tase el puştanilor câteva mişc ri. îns niciuna dintre doamnele de la petrecere nu seă ă ă putea compara cu Rose-Marie a lui. îi sim ise lipsa, dar nu-şi putuse lua inima-n din i s -1ţ ţ ă întrebe pe Patrik dac era în regul s aduc pe cineva cu el, aşa, pe nepus mas . îns aveauă ă ă ă ă ă ă s se întâlneasc în acea sear .ă ă ă

F cuse o nou încercare de a-şi dichisi buc t ria şi fu mul umit de eforturile sale. Aranjaseă ă ă ă ţ pe mas por elanurile cele mai fine, iar lumân rile erau deja aprinse. Preg tise cina respectivă ţ ă ă ă cu o ner bdare fantastic . înc era mul umit de ideea care îi venise pe când se afla în banc ,ă ă ă ţ ă transferând banii pentru apartamentul din Spania. Fireşte c se întâmpla cam brusc, îns nici el,ă ă nici Rose-Marie nu mai erau tinerei. Din moment ce descoperiser dragostea la vârsta lor, nuă avea rost s mai piard vremea.ă ă

Dedicase mult timp planific rii. Când ea avea s vad acel decor elegant şi mâncarea, elă ă ă inten iona s îi spun c voia ca totul s fie special, fiindc aveau de s rb torit achizi ionareaţ ă ă ă ă ă ă ă ţ apartamentului. Avea s func ioneze. Nu considera c femeia ar fi b nuit ceva. Apoi, după ţ ă ă ă îndelungi dezbateri, el hot rî s foloseasc desertul, un mousse de ciocolat , dreptă ă ă ă ascunz toare pentru surpriza cea mare. Inelul. Cel pe care îl cump rase vineri şi pe careă ă inten iona s i-1 ofere odat cu întrebarea pe care nu o mai adresase niciodat altei femei.ţ ă ă ă Mellberg abia dac îşi mai înc pea în piele de bucurie; era ner bd tor s -i vad expresia de peă ă ă ă ă ă chip. Nu se zgârcise. Viitoarea lui so ie merita doar ce era mai bun, iar Mellberg ştia c femeiaţ ă avea s fie încântat la vederea inelului.ă ă

Se uit la ceas. Şapte f r cinci. Cinci minute pân când avea s sune la uş . De fapt, ar fiă ă ă ă ă ă fost bine s îi fac imediat o copie dup cheie. Doar nu îşi putea l sa logodnica s stea acolo,ă ă ă ă ă sunând la uş , ca un musafir.ă

La şapte şi cinci, Mellberg începu s se agite. Rose-Marie era întotdeauna punctual . Seă ă juc nervos cu farfuriile, potrivi şerve elele în pahare, mut argint ria cu jum tate deă ţ ă ă ă centimetru spre dreapta, apoi o aduse la loc.

Când se f cu şapte şi jum tate, deja era convins c femeia z cea neînsufle it în vreună ă ă ă ţ ă şan . Parc şi vedea maşina ei cioc- nindu-se cu un camion sau cu un jeep din acela imens, peţ ă care oamenii tot insistau s -1 conduc , unul care s poat demola totul în cale. Poate c ar fiă ă ă ă ă

162


fost bine s sune la spital. Se cl tin ba la stânga, ba la dreapta, apoi realiz c poate ar fi fostă ă ă ă ă bine s o sune mai întâi pe mobil. Mellberg se lovi cu palma peste frunte. Cum de nu-i trecuseă mai repede prin cap? Form din memorie num rul, dar se încrunt la auzul mesajuluiă ă ă înregistrat. Num r de telefon nealocat.ă îl form din nou, pesemne îi sc pase vreo cifr . îns fuă ă ă ă întâmpinat de acelaşi mesaj. Ciudat. Se vedea nevoit s o sune pe sora ei, pentru a afla dacă ă fusese cumva re inut la ea, din cine ştie ce motiv. Brusc, el realiz c Rose-Marie nu îi d duseţ ă ă ă ă niciodat num rul surorii sale. Şi nici nu avea idee cum o chema pe aceasta. Nu ştia decât că ă ă locuia în Munkedal. Sau poate c nu?ă

Un gând alarmant începu s -i încol easc în minte lui Mellberg. îl respinse, refuz s -1ă ţ ă ă ă accepte, îns brusc, îşi aminti scena din banc şi o repet cu încetinitorul. Dou sute de mii deă ă ă ă coroane. Transferase acea sum în contul spaniol pe care i-1 d duse Rose-Marie. Dou sute deă ă ă mii. Bani pentru un apartament de tip „time-share" în Spania. în momentul acela, nu mai putu ignora ceea ce era aproape evident. Sun la informa ii abona i şi ceru un num r de telefon sauă ţ ţ ă o adres . Nu g sir nimic pe numele respectiv. Disperat, Mellberg încerc s -şi amintească ă ă ă ă ă dac v zuse vreodat un buletin sau orice i-ar fi putut confirma identitatea. Realiz din ce în ceă ă ă ă mai îngrozit c nu d duse niciodat cu ochii de aşa ceva. Sumbrul adev r era c nu-i ştiaă ă ă ă ă numele, sau unde locuia, sau cine era de fapt. Dar în clipele acelea, într-un cont din Spania, ea avea dou sute de mii de coroane. Din banii lui.ă

Se îndrept spre frigider ca un somnambul, scoase por ia ei de mousse cu ciocolat şi seă ţ ă aşez la masa aranjat într-un mod atât de festiv. îşi vârî încet mâna în pahar, afundându-şiă ă degetele în mousse-ul cafeniu. Atunci când îl trase afar , inelul str luci prin stratul de ciocolat .ă ă ă Mellberg îl ridic în fa a ochilor şi îl privi. Apoi îl aşez încetişor pe mas şi, cu lacrimi pe obraji,ă ţ ă ă începu s se îndoape cu mousse.ă

— A fost o zi fantastic , f r doar şi poate.ă ă ă— Mmm, zise Patrik, închizând ochii.Hot râser din timp s nu plece imediat în luna de miere, ci s fac o c l torie mai lung ,ă ă ă ă ă ă ă ă

odat ce Maia avea s fie cu vreo câteva luni mai mare. în momentele acelea, Thailanda se aflaă ă sus pe lista preferin elor.ţ

Dar li se p rea uşor ciudat s se reîntoarc atât de brusc la traiul lor obişnuit. îşiă ă ă petrecuser duminica dormind pân târziu, bând mult ap şi discutând despre evenimenteleă ă ă ă din urm cu o zi. Pân luni, Patrik hot râse s -şi ia o zi liber . Voia ca amândoi s aib şansa deă ă ă ă ă ă ă a se relaxa şi de a se obişnui cu totul, înainte ca rutina s pun iar st pânire pe ei. Având înă ă ă vedere cât de mult lucrase în ultimele s pt mâni, nimeni de la sec ie nu obiect . Drept urmare,ă ă ţ ă în clipele acelea, el şi Erica st teau întinşi pe canapea, unul în bra ele celuilalt; erau singuri înă ţ toat casa. Adrian şi Emma plecaser la gr dini , iar Anna o luase cu ea pe Maia acas la Dan,ă ă ă ţă ă pentru ca tinerii însur ei s se poat bucura de o zi liniştit . Nu c Anna ar fi avut nevoie deăţ ă ă ă ă vreo scuz pentru a-şi petrece ziua al turi de Dan. Ea şi copiii st tuser la el şi cu o zi în urm .ă ă ă ă ă

— N-ai avut niciodat b nuieli? zise precaut Erica, v zându-1 pe Patrik adâncit în gânduri.ă ă ă ăEl în elese imediat la ce se referea. Se gândi pu in.ţ ţ— Nu, sincer s fiu, n-am avut. Nu era nimic... ciudat în leg tur cu Hanna. Am observat că ă ă ă

o ap sa ceva, îns m-am gândit c or fi fost probleme acas . Şi chiar aşa era, îns nu la modulă ă ă ă ă în care mi-aş fi imaginat.

— Cum r mâne cu faptul c locuiau împreun ? Cu toate c erau frate şi sor ?ă ă ă ă ă— Nu vom afla nicicând toate r spunsurile, dar Martin m-a sunat şi mi-a zis c a primit într-ă ă

un final raportul de la serviciile sociale. Cei doi au trecut printr-un adev rat infern după ă accident, atunci când au locuit la familii adoptive. Gândeşte-te cât de mult trebuie s -i fiă afectat, dup ce mai întâi fuseser lua i de la mama lor, apoi obliga i s locuiasc în completă ă ţ ţ ă ă ă izolare, cu Sigrid. Probabil c de-asta s-a format o leg tur anormal între ei.ă ă ă ă

— Hmm, zise Erica, înc venindu-i greu s -şi imagineze totul.ă ăEra aproape de neîn eles.ţ— Dar cum au reuşit s p streze separate cele dou laturi diferite ale vie ii lor? zise eaă ă ă ţ

dup un timp.ă — Cum adic ? întreb Patrik, s rutând-o pe vârful nasului.ă ă ă— Ce vreau s spun e... cum au reuşit s duc o via normal ? Cum au putut c p ta oă ă ă ţă ă ă ă

educa ie? Şi cum de-au putut ajunge chiar poli ist şi psiholog? Tr ind, în acelaşi timp, cuţ ţ ă ă toate... mârş viile pe care le f cuser ?ă ă ă

Patrik nu se gr bi s -i r spund imediat. Nici el nu în elegea complet situa ia, dară ă ă ă ţ ţ meditase mult la ea, înc de când aflaser identitatea ucigaşului, şi avu senza ia c descoperiseă ă ţ ă

163


cât de cât un r spuns.ă— Cred c exact asta e şi ideea. Existau dou laturi diferite. Una ducea o via normal . Miă ă ţă ă

s-a p rut c Hanna chiar dorea s fie poli ist şi s fac lucruri importante. Şi era o poli istă ă ă ţ ă ă ă ţ ă bun , asta f r îndoial . Pe Lars l-am cunoscut doar înainte s ...ă ă ă ă ă

Patrik se întrerupse pentru un moment, dup care continu :ă ă— Ei bine, imaginea pe care mi-o formasem despre el era mai vag . îns f r îndoial , eraă ă ă ă ă

inteligent, şi cred c avea, la rându-i, inten ia de a duce o via normal . Dar în acelaşi timp,ă ţ ţă ă secretul pe care-1 ascundeau trebuie s le fi bântuit sufletele. Drept urmare, când au dat deă Elsa Forsell, în momentul în care Hanna s-a angajat la poli ia din Nykoping, ceva le-a declanşatţ un mecanism l untric, ceva care îi m cinase vreme îndelungat . Ei bine, în orice caz, asta eă ă ă teoria mea. îns nu vom şti niciodat cu siguran .ă ă ţă

— Hmm, zise îngândurat Erica. Cam aşa m-am sim it şi eu în leg tur cu mama, spuseă ţ ă ă ea, într-un sfârşit. Ca şi cum ar fi dus dou vie i separate. Una cu noi — tata, Anna şi cu mine.ă ţ Iar cealalt undeva în mintea ei, unde nou nu ne era permis accesul.ă ă

— De-asta ai decis s faci cercet ri în leg tur cu ea?ă ă ă ă— Da, zise Erica. Nu mi-e clar înc , dar am senza ia c ne-a ascuns ceva.ă ţ ă— îns nu ştii ce anume?ăPatrik o privi şi-i d du la o parte o şuvi .ă ţă— Nu, şi nici n-am idee cu ce s încep. Nu a mai r mas nimic. N-a p strat nimic.ă ă ă— Eşti sigur ? Ai verificat sus, în pod? Ultima oar când am fost acolo, am v zut oă ă ă

gr mad de vechituri.ă ă— Sunt sigur c erau ale tatei. Dar... m gândesc c am putea arunca o privire. Doar caă ă ă ă

s ne asigur m.ă ăSe ridic în picioare. Vocea îi c p t o not de ner bdare.ă ă ă ă ă ă— Acum? zise Patrik, care nu era deloc tentat s lase canapeaua comod pentru a urcaă ă

într-un pod rece şi umed, plin, de asemenea, cu pânze de p ianjen.ăDac era s simt o ur fa de ceva, atunci aceasta se manifesta fa de p ianjeni.ă ă ă ă ţă ţă ă— Da, acum. De ce nu? spuse Erica, aflat deja în drum spre etaj.ă— Sigur, de ce nu? oft Patrik, ridicându-se f r prea mare tragere de inim .ă ă ă ăAvea destul minte cât s nu protesteze atunci când Erica îşi punea ceva în cap.ă ăOdat ajunşi în pod, Erica regret pentru o clip ideea. într-adev r, p rea c nu existauă ă ă ă ă ă

decât vechituri pe-acolo. îns puteau totuşi s arunce o privire. Se aplec , având grij s nu seă ă ă ă ă loveasc de grinzi şi începu s mişte lucrurile şi s ridice câte un capac, pe ici, pe colo. Cu oă ă ă privire dezgustat , îşi şterse mâinile pe pantaloni. Era praf, nu glum . Patrik începu şi el s seă ă ă uite prin jur, deşi se îndoia c ideea lui avea s genereze vreun rezultat. Probabil c aveaă ă ă dreptate Erica. Doar îşi cunoştea mai bine mama. Dac ea spusese c Elsy nu p strase nimic,ă ă ă atunci... Brusc, Patrik observ ceva care-i stârni interesul. Undeva, în fundul podului, intuit subă ţ acoperişul înclinat, st tea un cuf r vechi.ă ă

— Erica, vino încoace!— Ai g sit ceva? îl întreb ea, mergând aplecat în direc ia lui.ă ă ă ţ— Nu ştiu, îns cuf rul sta pare destul de promi tor.ă ă ă ţă— Ar putea fi al tatei, r spunse ea, îngândurat , dar ceva parc îi spunea c , totuşi, cuf rulă ă ă ă ă

nu-i apar inea acestuia.ţEra din lemn, vopsit în verde, cu un motiv floral elegant, dar şters. Lac tul ruginise, însă ă

cuf rul nu era încuiat, aşa c ridic grijuliu capacul. Deasupra st teau fotografiile a doi copii.ă ă ă ă Când le ridic , v zu c pe spate scria ceva. Pe una dintre ele st tea scris „Erica, 3 decembrie,ă ă ă ă 1974", iar pe cealalt , „Anna, 8 iunie, 1980". Uluit , ea îşi d du seama c scrisul îi apar ineaă ă ă ă ţ mamei sale. Mai jos, în cuf r, era un teanc întreg cu desene şi obiecte f cute de ea şi de Annaă ă la orele de lucru manual, printre care se amestecau podoabe de Cr ciun şi alte lucruri f cute deă ă ele acas . Toate acele obiecte de care crezuse mereu c mamei nu îi p sa.ă ă ă

— Priveşte, zise ea, abia venindu-i s -şi cread ochilor. Uite ce-a p strat mama.ă ă ăScoase cu grij obiect dup obiect. Era precum o c l torie în timp, înapoi spre copil ria sa.ă ă ă ă ă

Şi cea a Annei. Erica se sim i n p dit de lacrimi, iar Patrik o mângâie pe spate.ţ ă ă ă— Dar de ce? Noi am crezut c ea n-a... De ce?ăErica îşi şterse lacrimile cu mâneca puloverului şi începu din nou s scotoceasc prin cuf r.ă ă ă

Lu un teanc de fotografii alb-negru şi se uit prin ele, cu sufletul la gur .ă ă ă— Ştii de unde provin? întreb Patrik.ă

164


— N-am idee, zise ea, dând din cap. Dar fii sigur c voi afla!ăS p cu înverşunare şi mai adânc, dar se opri atunci când palma i se încleşt în jurul unuiă ă ă

obiect moale, care avea ceva dur şi ascu it în untru. îl ridic pentru a vedea ce anume era. inuţ ă ă Ţ în clipa aceea în mân o bucat de pânz murdar , care fusese alb cândva, îns acum eraă ă ă ă ă ă îng lbenit şi plin de pete maro, urâte, de mgi- n . Ceva era învelit în pânza respectiv . Ericaă ă ă ă ă deschise cu grij pache elul, dar i se t ie respira ia atunci când v zu ce con inea acesta,ă ţ ă ţ ă ţ în untrul pânzei se afla o medalie, a c rei origine nu putea fi pus la îndoial . Nu avea cum să ă ă ă ă confunde o svastic . Ridic în t cere medalia spre Patrik, care f cu ochii cât cepele. Apoi se uită ă ă ă ă în jos, spre pânza pe care Erica o sc pase din neaten ie în poal .ă ţ ă

— Erica?— Da, r spunse aceasta, cu ochii int asupra medaliei pe care o avea în mân .ă ţ ă ă— Ar fi bine s arunci o privire, spuse Patrik.ă— Ce? Ce e? zise ea confuz , dup care observ spre ce ar ta Patrik.ă ă ă ăPuse jos medalia nazist şi întinse bucata de pânz . Doar c aceasta nu era o simplă ă ă ă

bucat de pânz . Era o c maş de noapte veche, pentru copii. Şi Erica îşi d du seama că ă ă ă ă ă urmele maro de pe ea nu erau de rugin . De fapt, erau pete de sânge.ă

De unde ap ruse acel mic veşmânt? De ce era plin de sânge? Şi de ce îl p strase mamaă ă într-un cuf r, în pod, al turi de o medalie din al Doilea R zboi Mondial?ă ă ă

Pentru o clip , Erica se gândi s bage totul înapoi în cuf r şi s pun capacul la loc.ă ă ă ă ăîns , la fel ca şi Pandora, era mult prea curioas pentru a l sa capacul s r mân închis.ă ă ă ă ă ă

Trebuia s afle adev rul. Indiferent care ar fi fost acesta.ă ă________________________________________

165

CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA - 101books.ru · 2020. 3. 21. · CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA___...

Documents

Transcript of CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA - 101books.ru · 2020. 3. 21. · CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA___...

CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA - 101books.ru · 2020. 3. 21. · __ CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA_____...

Documents

Transcript of CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA - 101books.ru · 2020. 3. 21. · __ CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA_____...

CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA - 101books.ru · 2020. 3. 21. · CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA___...

Transcript of CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA - 101books.ru · 2020. 3. 21. · CAMILLA LACKBERG-PIAZĂ REA___...