Calitatea Standardizata_ISO 9001 (Se Aplica in Serviciul Transporturilor)

R.V. Petrescu

Calitatea Transporturilor

97

VII.1 Principiile fundamentale ale standardelor de calitate ISO

, recunoscute ca

mondian

.

n industria

MIL Q 9858 Sp

MIL I 45208

armament.

VII.1 Principiile fundamentale ale standardelor de calitate ISO

VII

VII r-o ntreprindere; rolul

auditului intern

VII

certificare; rolul auditului extern

VII

.

R.V. Petrescu


98

n 1979, Marea Britanie le-a extins domeniul de aplicabilitate pentru ntreaga economie britan de voluntare BS 5750,

ale acestora).

n 1987, ISO le-a preluat ntr- ISO 9000,

n -se

romne prin intermediul C.T.

devenit SR EN ISO 9001,2,3.

n prezent,

ei la unul

singur: ISO 9001 .

Standardele din familia ISO 9000 au avut un mare impact pe plan mondial, ele fiind adoptate ca st

R.V. Petrescu


99

ar treb

2) Leadership

Este .

atingerea obiec

3) Implicarea personalului

4) Abordarea

.

Rezultatul dorit este atins mai eficient

Despre

PROCES:

Din anul 2000 (2001 pentru versiunea n limba ro

.

R.V. Petrescu


100

Schema bloc a unui proces

ctate (exemplu).

R.V. Petrescu


101

In proiectarea proceselor trebuie luate n considerare:

- etapele acestora, - fluxurile aferente, - - resursele materiale, - metodele, - inform -

definirea proceselor care conduc la rezultatele dorite;

interesate;

conducerea proceselor;

identificare

ii

realiste;

pentru managementul resurselor umane

R.V. Petrescu


102

Aplicarea acestui principiu presupune:

fie perceput ca un obiectiv individual pentru fiecare angajat;

aplicarea conceptelor (kaizen );

;

-, cum

sunt:

neze

.

R.V. Petrescu


103

Traducerea a Hoshin Kanri este Hoshin Kanri sunt acele procese si strategii folosite pentru a descoperi a nevoilor critice de business a spori capacitatea de raspuns a personalului. Aceasta strategie se alinierea resurselor companiei la toate nivelurile aplicarea ciclului Deming pentru a atinge n mod constant

bune. .

6) Abordarea managementului ca sistem

interdependente

crearea unor planuri strategice

integrarea unor obiective

implicarea personalului n elor;

pentru managementul resurselor umane: nzestrarea personalului cu

definirea sistemului prin identificarea sau dezvoltarea proceselor care

structurarea sistemului eficient;

dintre procesele din sistem;

a sistemu

stabilirea constrngerilor legate de resurse nainte de demararea unei

R.V. Petrescu


104

a deciziilor

.

proc avantajoase cu furnizorii.

crearea unor planuri strategice ionale;

obiectivele proceselor

cauzelor problemelor

pentru managementul resurselor umane:

n atingerea obiectivelor comune ale acesteia.

R.V. Petrescu


105

standardului s- principii fundamentale ncercnd prin

-

Acestea sunt:

argumente pentru sistemele de man (vezi slideul 10_Sisteme de Management al Calitatii.ppt)

abordar (vezi slideul 7-8-9_Sisteme de Management al Calitatii.ppt);

politica re

rolul managementului de la cel mai nalt nivel n cadrul sistemului de

rolul tehnicilor statistice;

management;
../../../Disertatie/Master%20Ionut/Curs%20calitate%20in%20design/Sisteme%20de%20Management%20al%20Calitatii%20v01.ppt../../../Disertatie/Master%20Ionut/Curs%20calitate%20in%20design/Sisteme%20de%20Management%20al%20Calitatii%20v01.ppt../../../Disertatie/Master%20Ionut/Curs%20calitate%20in%20design/Sisteme%20de%20Management%20al%20Calitatii%20v01.ppt../../../Disertatie/Master%20Ionut/Curs%20calitate%20in%20design/Sisteme%20de%20Management%20al%20Calitatii%20v01.ppt

R.V. Petrescu


106

VII(SMC) n conformitate

0

n fig. VII.1 Modelul

n standardele din familia ISO 9000.

de

- -

interesate)

Responsabilitatea

Managementului

Realizarea

Produsului

Managementul

Resurselor

Produs

fig.VII.1 Modelul procesului

Standardul SR EN ISO 9001: 2001

activitate, pentru a-sistemul de management, oferind

a respecta n mod sistematic angajamentele ei.

R.V. Petrescu


107

n continuare se

-se ntre paranteze num

1. .

C)

2. . SMC va include:.

standardului sunt structurate pe 5 capitole.

identifica procesele principale;

asigura disponibilitatea resu

un manual al cali

proceduri documentate acolo unde este cerut;

proceselor;

R.V. Petrescu


108

un care va include:

3. Controlul documentelor. documentelor, care vor include:

4. . identificat.

r excluderi;

proceduri documentate sau referiri la acestea;

lui de Management al

aprobarea documentelor nainte de emitere;

;

disponibilitatea documentelor n toate locurile de utilizare;

extern
../../../Disertatie/Master%20Ionut/Curs%20calitate%20in%20design/C6_SMC/STUDII%20DE%20CAZ_ISO%209001/Manualul%20calitatii%20_AVANTERA-%20editia%20in%20vigoare/Manualul%20Calitatii-AVANTERA%20%20R4.ppt

R.V. Petrescu


109

DESPRE DOCUMENTELE SMC

(SMC) are drept scop :

fie o ac

(fig.VII.2).

Figura. VII.2. Tipuri de documente utilizate n SMQ

asigurarea instruirii adecvate;

asigurare

Manualul calitatii

Proceduri documentate

Instructiuni Specificatii

este un document care descrie cum este aplicat SMQ la un produs specific, proiect sau contract.

Proceduri documentate

R.V. Petrescu


110

tul de

de abilitatea personalului.

este principalul document utilizat n

sistem.

management al calit

instrument managerial n ntreprindere.

forme, cum ar fi:

;

aprovizionare, laboratoare etc.).

nu are , ci el este ntocmit n mod

n standardul ISO 10013

.

R.V. Petrescu


111

Rolul politicii

-se la toate aspectele fundamentale ale

, a

rice.

cuprinde toate

O instructiune de lucru are

domeniu de aplicare;

scop;

descrierea actiunii pentru care s-a scris;

anexe.

Proceduri

Instruc

R.V. Petrescu


112

ATAT DESPRE DOCUMENTELE SMC

este un document care proceduri , de cine

contract (ISO 9000:2000).

-poate fi elaborat pentru anumite produse sau p

introducerii unora noi).

pot fi generale sau specifice.

Inregistrarile

de calitate.

specifice

alte tipuri.

rapoarte de audit ;

certificate, atestate, buletine de etalonare;

rapoarte de costuri;

evid

R.V. Petrescu


113

5. Responsabilitatea managementului

5.1 Angajamentul managementului. -demonstreze angajamentul pentru:

5.2 .

5.3 Politica referitoare la calitate . sa :

5.4 Planificare . stabilite.

conducerea analizelor efectuate de management;

asigurarea resurselor necesare.

domeniul cportante .

indiferent de schimbare.

R.V. Petrescu


114

Obiectivel .

5.5 Responsabilitate, a . Rolurile, inter-comunicate n cadrul

Managementul va numi Reprezentantul managementului .

un membru al managementului care are rolul:

.

fie stabilit, avndu-

5.5 Anali . Top Managementul va analiza Sistemul

.

Elemente de intrare ale analizei:

Rapoarte de audit.

R.V. Petrescu


115

Element :

6. Managementul resurselor. igura resursele necesare pentru :

Privind resursele umane, c

Compania trebuie sa tina cont de urmatoarele obiective privind c a, co a si instruirea personalului :

Compania trebuie sa asigure infrastructura.

sale.

i

Asigurarea instruirii necesare pentru satisfacerea nevoilor.

Echipamente hardware & software.

Servicii suport.

care sunt necesari pentru a realiza conformitatea produsului.

R.V. Petrescu


116

7. Realizarea produsului

7.1 Planific i produsului . procesele necesare pentru realizarea produsului.

dere:

7.2 Procese referito .

7.2.1 or referitoare la produs .

Unele c specificate de client, dar sunt necesare n folosirea produsului. Acestea sunt c .

Trebuie tinut seama de oric

7.2.2 . Analizarea naintea angajamentului de furnizare sau de realizare a unor

pentru realizarea produsului;

sunt rezo

R.V. Petrescu


117

7.2.3 Comunicarea cu clientul. metodele

de comunicare cu clientul prin:

7.3 .

7.3.1 va determina:

e asigure o comunicare eficace

7.3.2 Elemente de intrare ale pr :

anchete, contracte sau nmnarea de comenzi, inclusiv amendamente;

R.V. Petrescu


118

vat

7.3.3 vor fi furnizate ntr-

7.3.4 Analiza pr . n diverse etape, analize sistematice

vor fi realizate pentru a:

or implicate n analiza etapei respective.

vor fi n conformitate cu datele de intrare;

service;

tilizare ale produsului.

Alte ce

R.V. Petrescu


119

7.3.5 Verificarea pr .

.

7.3.6 i.

.

7.3.7 Contr .

R.V. Petrescu


120

asupra produsului livrat.

nregistrate.

7.4 Aprovizionare

Organizatia trebuie sa controleze procesele sale de aprovizionare, si prin acesta trebuie sa se asigure ca produsul aprovizionat este conform cu cerintele de aprovizionare specificate.

Organizatia trebuie sa evalueze si sa selecteze furnizorii pe baza abilitatii acestora de a furniza un produs in cocncordanta cu cerintele organizatiei.

Trebuie stabilite criteriile de selectare, de evaluare si de reevaluare.

Trebuie inregistrate rezultatele evaluarilor si ale oricaror actiuni necesare aparute in urma evaluarii.

Informatiile referitoare la aprovizionare trebuie sa descrie produsul de aprovizionat, inclusiv atunci cand este cazul:

datele de aprovizionare se vor stabili co

7.5

Organizatia trebuie sa asigure:

Cerintele pentru aprobarea produsului, procedurilor, proceselor si echipamentelor.

Cerinte pentru calificarea personalului.

Cerinte pentru sistemul de management al calitatii.

Folosirea echipamentelor adecvate.

Di

-livrare.

R.V. Petrescu


121

7.5.2 Va de furnizare de servicii.

Validarea proceselor acolo unde rezultatele nu pot fi verificate ulterior, prin

7.5.3 Iden .. pa ,

Trasabilitatea atunci cnd

7.5.4 Proprietatea clientului . Se va identifica, veri Pierderea,

clientului.

7.5.5 .

7.5 Controlul dispozitive .

Acolo unde este necesar dispozitivele vor fi:

aprobarea ec

revalidare.

pr

R.V. Petrescu


122

analiz

Soft-ul folosit la verificare va fi

8. are,

8.1 Generalitati

domeniul lor de aplicare.

8.2 privind s .

inform

Auditul Intern..

demonstra conformitatea produsului,

este

audito

cauzele lor.

R.V. Petrescu


123

Monitorizarea .

Aceste metode vor demonstra capabilitatea proceselor de a atinge rezultatele planificate.

corective pentru a se asigura conformitatea produsului.

dusului.

ndeplinite.

indica persoanele responsabile de eliberarea produsului.

e este aplicabil, de client.

8.3 Controlul produsului neconform .

8.4 Analiza datelor .

C

se va elibera numai cu derogare;

se va reclasa sau rebuta.

R.V. Petrescu


124

8.5 ; preventive.

. egative.

de prevenire;

furnizori.

obiectivele;

rezultatele auditului;

analiza datelor;

se vor repeta;

R.V. Petrescu


125

. tive

vor fi adecvate efectelor ale ale problemei.

Pentru o mai buna intelegere a cerintelor standardelor de calitate ISO 9001 se prezinta sub forma de schema cateva

elemente importante ale standardului.

In fig.VII.3 s-a facut o schita cu elementele de conducere a sistemului calitatii prevazute de ISO9001.

Fig.VII.3 Elemente de conducere a sistemului

calitatii prevazute de ISO 9001

R.V. Petrescu


126

In fig. VII.4 sunt grupate schematic cerintele standardului ISO 9001 (capitolele aferente ) pe criterii privind:

Fig. VII.4 Gruparea elementelor SMC functie de ciclul de viata

al produsului

elemente specifice conducerii,

elemente independente de traiectoria produsului si

elemente dependente de traiectoria produsului.

R.V. Petrescu


127

In fig. VII.5 se prezinta o schema cu incadrarea cerintelor standardului ISO9001 in etapele ciclului Deming

Fig.VII.5 Incadrarea cerintelor standardului ISO9001 in etapele ciclului Deming

R.V. Petrescu


128

VII.3 A

Rolul auditului intern

In contextul preocuparilor actuale de implementare a unor sisteme ale calitatii, potrivit standardelor din familia ISO 9000, auditul este considerat un instrument esential pentru realizarea obiectivelor intreprinderii, in acest domeniu.

Pe de alta parte, certificarea sistemelor calitatii, a carei importanta a crescut in ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, in raport cu standardele internationale si europene, aplicabile in domeniu.

Termenul de audit provine de la verbul "audio", care in limba latina inseamna "a asculta". In evul mediu acest termen era utilizat in sensul de a asculta partile implicate intr-un proces. Ulterior a capatat o larga extindere, in tarile anglo-saxone si in Franta, in domeniul reviziilor contabile, inclusiv al Curtii de Conturi. Astfel, in dictionarul anglo-francez Hachette, din anul 1934, auditul este definit ca reprezentand "verificarea conturilor de catre experti".

Potrivit Webster's Encyclopedic, prin audit se intelege "examinarea oficiala sau verificarea conturilor si inregistrarilor, in special a conturilor financiare". Aceeasi semnificatie este data termenului de audit in dictionarele aparute in tara noastra: "audit: verificare, revizie a conturilor, bilant, a verifica conturi"; "audit: revizie (contabila).

Un sens mai larg dau acestui termen enciclopediile britanice, potrivit carora prin audit se intelege "o examinare" a unei situatii, intr-un anumit sector.

In domeniul managementului calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitatii in ansamblu.

Scopul principal al auditului calitatii este de a evalua actiunile corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de imbunatatire a sistemului calitatii intreprinderii, a proceselor sale, a produselor si serviciilor pe care le ofera.

Istoric

Standardul ISO 8402 defineste auditul calitatii ca reprezentand o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor .

R.V. Petrescu


129

In prezent, aceasta definitie este cel mai larg acceptata.

Auditurile calitatii reprezinta, prin urmare, examinari "sistematice" ale activitatilor si rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta activitatilor respective.

Ele sunt, pe de alta parte, examinari "independente", in sensul ca trebuie conduse de persoane care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate.

Prin auditurile calitatii se evalueaza:

Aceasta evaluare se realizeaza in raport cu "dispozitiile prestabilite" (standardele aplicabile, manualul calitatii, proceduri, instructiuni, specificatii tehnice etc.), pentru a stabili in ce masura ele sunt respectate.

Auditul calitatii nu se rezuma numai la stabilirea acestei corespondente, ci urmareste evaluarea eficacitatii dispozitiilor in realizarea obiectivelor propuse in domeniul calitatii.

Pe baza rezultatelor auditului calitatii, vor fi definite actiunile corective necesare.

Aceste actiuni au in vedere identificarea si eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate, in scopul prevenirii repetarii lor.

Actiunile corective pot implica modificari in proceduri si in sistemul calitatii, astfel incat sa se asigure imbunatatirea calitatii in fiecare dintre etapele traiectoriei produsului.

Eficacitatea auditurilor calitatii depinde foarte mult de competenta si experienta auditorilor.

sistemul calitatii intreprinderii in ansamblu sau elemente ale acestuia;

procesele intreprinderii;

rezultatele proceselor (produse, servicii).

Nu trebuie confundat auditul cu activitatile de supraveghere a calitatii, sau cu cele de inspectie, care au ca scop tinerea sub control a unui proces, respectiv acceptarea unui anumit produs.

Prin auditor (in domeniul calitatii) se intelege o persoana care are calificarea necesara pentru a efectua audituri ale calitatii. El trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit audit.

R.V. Petrescu


130

Auditul calitatii poate fi efectuat in urmatoarele scopuri principale:

O intreprindere poate hotari, prin urmare, efectuarea unor audituri periodice pentru a stabili daca produsele in curs de fabricate sau cele noi corespund cerintelor specificate (in standarde sau in alte documente normative) si pentru a evalua in ce masura procesele sunt tinute sub control.

Prin auditul calitatii intreprinderea urmareste, de asemenea, identificarea punctelor critice, in vederea reducerii costurilor referitoare la calitate, ca si supravegherea aplicarii masurilor corective stabilite.

Pe baza rezultatelor auditurilor pot fi mai bine fundamentate actiunile de imbunatatire a calitatii proceselor, produselor si a sistemului calitatii intreprinderii.

In masura in care aceste audituri sunt corect planificate si programate, tinand seama de natura si importanta activitatilor si sunt efectuate de auditori calificati, se poate ajunge la micsorarea continua a abateriler si implicit la cresterea gradului de satisfacere a cerintelor calitatii (vezi fig.VII.6).

Obiectivele generale si importanta

auditului calitatii

evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

evaluarea conformitatii unor elemente ale sistemului calitatii sau a sistemului in ansamblu cu cerintele specificate;

evaluarea eficacitatii sistemului calitatii intreprinderii privind realizarea obiectivelor stabilite;

identificarea punctelor critice, surse ale deficientelor, in desfasurarea activitatilor din intreprindere;

initierea masurilor corective si de imbunatatire necesare, privind procesele si rezultatele acestor procese (produse, servicii);

urmarirea aplicarii masurilor corective si de imbunatatire stabilite

R.V. Petrescu


131

Prin auditurile calitatii pot fi evaluate produse, servicii, procese sau sistemul calitatii unei intreprinderi.

In functie de obiectul lor, auditurile calitatii sunt de trei tipuri:

Fig.VII.6 Eficienta auditurilor calitatii. Sursa: Pfeifer,T

auditul calitatii produsului/serviciului;

auditul calitatii procesului;

auditul sistemului calitatii.

R.V. Petrescu


132

Auditurile calitatii pot fi efectuate in scopuri interne sau externe.

Relatiile dintre intreprinderea auditata, beneficiar si organismul neutru, in cazul celor trei niveluri de auditare a sistemului calitatii, sunt evidentiate in fig. VII.7

Tinand seama de scopul in care sunt efectuate auditurile , acestea au denumiri specifice:

"Audit de certificare" = auditul sistemului calitatii efectuat de o terta parte, in scopul certificarii, este denumit.

"Audit de preevaluare" (preaudit) = auditul ce se face inaintea auditului propriu-zis de certificare

"Audit de supraveghere" = audit ce se efectueaza dupa certificarea sistemului calitatii pentru a verifica daca se asigura respectarea cerintelor stabilite.

Auditurile interne ale calitatii au ca scop evaluarea actiunilor corective sau de imbunatatire necesare, in cadrul propriei organizatii.

Ele sunt efectuate de intreprinderea insasi, fiind denumite audituri "prima parte" (first part audits).

Auditurile externe ale calitatii au ca scop principal obtinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obtinerea calitatii cerute.

Ele sunt efectuate si in vederea inregistrarii (certificarii) sistemului calitatii unei intreprinderi.

Auditurile externe, efectuate de beneficiari ai intreprinderii prin auditori proprii, in scopul evaluarii sistemului calitatii acestuia, sunt denumite audituri "secunda parte" (second-part audits).

Auditurile externe, efectuate de un organism neutru, la cererea intre-prinderii care doreste auditarea sistemului calitatii sau la cererea unei alte parti (beneficiar al intreprinderii sau un organism independent) sunt denumite audituri "terta parte" (third-part audits).

R.V. Petrescu


133

Fig. VII.7 Relatiile dintre intreprinderea auditata, beneficiar si organismul neutru, in cazul celor trei niveluri de auditare a sistemului calitatii

In figurile VII.8 si VII.9 sunt prezentate metodologia specifica auditului calitatii in cazul auditarii de proces (fig. VII.8) sau de produs (fig. VII.9).

Calitatea Standardizata_ISO 9001 (Se Aplica in Serviciul Transporturilor)

Documents

Transcript of Calitatea Standardizata_ISO 9001 (Se Aplica in Serviciul Transporturilor)