Calculul Treptei de Reglaj Curtis

10
7. CALCULUL TERMIC AL TREPTEI DE REGLAJ 7.1. Generalitãți La turbinele cu abur cu reglare prin admisie, prima treaptã este denumitã treaptã de reglaj, ea participând, împreunã cu ventilele de reglaj aferente, la reglarea debitului de abur admis în turbinã. În funcție de numãrul de șiruri de palete mobile existente, se deosebesc douã tipuri de trepte de reglaj: a) Rateau, cu un singur șir de palete mobile. Ea se utilizeazã de regulã la turbinele de medie și mare putere (P e 50 MW), datoritã randamentului ei mai bun. Treapta Rateau poate fi prezentã atât la CIP cât și la CMP, și se calculeazã conform capitolelor 5 și 6, fiind de obicei o treaptã cu acțiune (ρ 0,1). b) Curtis, care prezintã 2-4 șiruri de palete mobile, alternând cu respectiv 1...3 șiruri de palete fixe. Ea se utilizeazã de regulã la turbine de micã putere (P e 50 MW), deoarece, prin cãderea termicã mare prelucratã, contribuie la ieftinirea turbinei (prin necesitatea unui numãr mai mic de trepte de presiune). Vom prezenta calculul roții Curtis cu 2 șiruri de palete mobile, uzualã la majoritatea tipurilor de turbine mici și mijlocii. 7.2. Etapele calculului termic al treptei Curtis Plecând de la trasarea procesului destinderii aburului în treapta Curtis în diagrama i-s, prezentat în fig. 7.1, se vor puncta etapele principale ale calculului termic. a) Determinarea punctului de intrare în ajutaje La intrarea în turbinã au loc pierderi de presiune in VIR și VR, chiar dacã acestea sunt complet deschise. Aceste pierderi pot fi cuantificate proporțional cu presiunea aburului viu: 0 0 ) 05 , 0 ... 03 , 0 ( ) 02 , 0 ... 01 , 0 ( p p p p VR VIR = Δ = Δ (7.1)

description

I do not own this file.

Transcript of Calculul Treptei de Reglaj Curtis

7. CALCULUL TERMIC AL TREPTEI DE REGLAJ 7.1. Generaliti Laturbinelecuaburcureglareprinadmisie,primatreapteste denumittreaptdereglaj,eaparticipnd,mpreuncuventileledereglaj aferente, la reglarea debitului de abur admis n turbin. n funcie de numrul deiruridepaletemobileexistente,sedeosebescdoutipuridetreptede reglaj: a)Rateau,cuunsingurirdepaletemobile.Easeutilizeazderegulla turbineledemedieimareputere(Pe 50MW),datoritrandamentuluiei maibun.TreaptaRateaupoatefiprezentattlaCIPctilaCMP,ise calculeazconformcapitolelor5 i 6, fiind de obicei o treapt cu aciune( 0,1). b) Curtis, care prezint 2-4 iruri de palete mobile, alternnd cu respectiv 1...3 iruri de palete fixe. Ea se utilizeaz de regul la turbine de mic putere (Pe 50MW),deoarece,princdereatermicmareprelucrat,contribuiela ieftinirea turbinei (prin necesitatea unui numr mai mic de trepte de presiune). VomprezentacalcululroiiCurtiscu2iruridepaletemobile,uzualla majoritatea tipurilor de turbine mici i mijlocii. 7.2. Etapele calculului termic al treptei Curtis Plecnd de la trasarea procesului destinderii aburului n treapta Curtis ndiagramai-s,prezentatnfig.7.1,sevorpunctaetapeleprincipaleale calculului termic. a) Determinarea punctului de intrare n ajutaje LaintrareanturbinaulocpierderidepresiuneinVIRiVR,chiar dacacesteasuntcompletdeschise.Acestepierderipotficuantificate proporional cu presiunea aburului viu:

00) 05 , 0 ... 03 , 0 () 02 , 0 ... 01 , 0 (p pp pVRVIR= = (7.1) R Fig. 7.1: Procesul de destindere a aburului n treapta Curtis trasat n diagramai-s Secalculeazlimitelesumeipierderilordepresiuneisealegeo valoarentreagconvenabil,astfelnctsrezultepresiuneadeintraren ajutaje ) (0'0 VR VIRp p p p + = (7.2) Aceastpierderedepresiuneesteolaminare teoretic, rezultnd punctul A de intrare n ajutaje. Fig. 7.2: Debitul prin ajutajele treptei de reglaj b) Debitul de abur prin ajutaje Deoareceprinajutajetreceidebitulmcaretranziteazetanrile terminale(fig7.2),neparticipndlatransformareaenergeticdinpalete,se vor dimensiona ajutajele pentru debitul m0 = m0 +m. Se poate apreciam = (0,005...0,02) m0, cu att mai mare cu ct puterea turbinei e mai mic i p0 mai mare. c) Alegerea cderii pe treapta de reglaj Valoareacderiideentalpiepetreaptadereglajdiferesenialn funciedetipultreptei.DacpentrutreaptaRateaucdereaoscileazntre 40...60kJ/kg,pentruroataCurtisintervalulestecuprinsntre170...380 (excepional 600) kJ/kg, cu att mai mare cu ct puterea turbinei e mai mic.La turbinele cu prize este obligatoriu ca presiunea de ieire din treapta de reglaj s fie mai mare dect presiunea primei prize (n sensul de curgere a aburului).Searenvederefiealegereapresiuniideprizcapresiunede ieire din treapta de reglaj, fie prevederea unui numar ntreg de trepte (3...4) ntretreaptadereglajipriz.inndcontdefaptulcaotreaptdenalt presiuneprelucreazcirca40kJ/kg,intervaluldeentalpiedintreceledou presiuni trebuie s depeasc valoarea de 120-160 kJ/kg (fig. 7.3). SerecomandcapresiuneadeieirepRaleassfieoizobar reprezent n diagramai-s. d) Elemente de dimensionare Pentru roata Curtis se alegegradul de reaciune = (0,1...0,12), care se repartizeaz pe cele trei iruri de palete n felul urmtor: pe paletele mobile 11 = / 4 pe paletele fixe f = / 3 (7.3) pe paletele mobile 2 2 = - (1 + f) Not:Pentruuneleturbinemici(Pe5050...80 Diagramadevitezelacaresevafacereferirencontinuareeste prezentat n fig. 7.5 Fig. 7.5: Diagrama de viteze pentru roata Curtis Calcululdiagrameidevitezesefacesecvenial,ncepnddela triunghiul1iterminndcutriunghiul4,avndcascopgsireaprofilului paletelor i determinarea randamentului periferic (la palete) al treptei. Calculul paletelor se va face conform capitolului 6, metoda de calcul pentru coeficienii de pierderi n palete fiind aleas din cele prezentate n capitolul 4. Not.Unghiuriledindiagramadevitezesuntceleefective,dar,pentru simplificarea expunerii, se va omite indicele e. 0) - Date iniiale: c1 (viteza absolut la ieirea din ajutaje) 1 (unghiul vitezei c1 cu direcia u1) u (viteza periferic la diametrul mediu al treptei d1) 1) - Calculul triunghiului de viteze 1 w c uw carctgwwwwuaaua1 1 11 1 1111111= ==|\

||=cossinsin (7.6) 2) - Se propun elemente pentru triunghiul 2 (7.7)( )( ) 2 / ; 2 ; 003 , 03 021 11 1 1 11 21 1 1 111 2p p p p p p a pl l l tg B l l d l l + = + = + = = K -vitezarelativlaieireadinpaleteleP1 ipierdereanacestepaletese calculeaz n funcie de coeficientul de pierderi 1: ( )( )|||

\|+ = + =21221121 121 1 1 2wH hw H wp pp(7.8) -. entalpiile + = =11p C Cp B CH i iH i itt permit citirea volumului specific v21 nC. 3) Calculul P1 este iterativ. Dac unghiul20 211 2 21= arcsinm vd w lp pdifer cu mai mult de 1 grad de cel propus la punctul 2 se recalculeaz 1(1+2), w2, hp1, iC i v21, cu care sedetermindinnou2.Ctevaiteraiisuntsuficientepentruaobine precizia dorit. Not: Coeficientul de debit p se poate calcula, la fel ca la ajutaje, sau se poate alege, pentru simplitate, n intervalul 0,98...0,99. - se stabilesc elementele geometrice ale profilului, la fel ca la punctul 6.3.1.1 a,rezultndrazadecurbur,unghiurilecaracteristice.Sevaincepecalculul propunnd pasul tp1 = 0,6 Bp i grosimea muchiei de ieire s = 0,5 mm. 4) Definitivarea triunghiului de viteze 2 - se cunosc w2, 2 i u. c w uc warctgccccuaaua2 2 22 2 2222222= ==|\

||=cossinsin (7.9) 5) - Se propun elemente pentru triunghiul 3 ( )( ) 2 / ; 2 ; 003 , 04 12 1 21 2 1 21 12'1f p f p pf f p p f p p f pl l l tg B l l d l l + = + = + = = K (7.10) -vitezarelativlaieireadinpaletelePf ipierdereanacestepaletese calculeaz n funcie de coeficientul de pierderi f : ( )( )|||

\|+ = + =21222 222'1cH hc H cpf f pfpf f (7.11) unde f este funcie de (2+1) -secalculeazisegsescn diagrama i-s entalpiile + = =pf D Dpf C DH i iH i itt dup care se citete volumul specific v2f n punctul D. 6)CalcululPfesteiterativ.Dacunghiul 10 21 1 2''arcsin =m vd c lfp p fdifer cu mai mult de 1 grad de cel propus la punctul 5 se recalculeaz f(2+1), c1, hpf, iD i v2f. Se procedeaz ca mai sus. - se stabilesc elementele geometrice ale profilului, la fel ca la punctul 6.3.1.1 a,rezultndrazadecurbur,unghiurilecaracteristice.Sevaincepecalculul propunnd pasul tpf = 0,5 Bp i grosimea muchiei de ieire s = 0,5 mm. 7) Definitivarea triunghiului de viteze 3 - se cunosc c1, 1 i u. w c uw carctgwwwwuaaua' ' cos '' ' sin ''''''sin '1 1 11 1 1111111= ==|\

||= (7.12) 8) - Se propun elemente pentru triunghiul 4 (7.13) ( ) ( )( ) 2 / ; 2 ; 003 , 03 3 5 , 0 '22 12 2 2 12 22 1 2 12'1'1 2p p p p p p f p pl l l tg B l l d l l + = + = + = + + + = K -vitezarelativlaieireadinpaleteleP2 ipierdereanacestepaletese calculeaz n funcie de coeficientul de pierderi 2: ( )( )|||

\|+ = + =2'1' 2 '21222 221 2 2 2wH hw H wp pp(7.14) -. entalpiile + = =22p E Ep D EH i iH i itt permit citirea volumului specific v22 n E. 9) Calculul P2 este iterativ. Dac unghiul' arcsin'20 221 2 22=m vd w lp pdifer cu mai mult de 1 grad de celpropuslapunctul8serecalculeaz2(1+2),w2,hp2,iEiv22, procednd ca mai sus. - se stabilesc elementele geometrice ale profilului, la fel ca la punctul 6.3.1.1 a,rezultndrazadecurbur,unghiurilecaracteristice.Sevaincepecalculul propunnd pasul tp2 =Bp i grosimea muchiei de ieire s = 0,5 mm. Not:Pentruacestprofil,dupcalcululrazeidecurbur,sevarecalcula pasul t2 cu ajutorul formulei lui Brilling (capitolul 6) Sevordesenaprofileleajutajuluiipaletelor,lascar,conform indicaiilor primite la capitolele 5 i 6. 10) Definitivarea triunghiului de viteze 4 - se cunosc w2, 2 i u. c w uc warctgccdac carctgccdac cccuaauuuaua' ' cos '' ' sin '''''''''sin '''2 2 22 2 222222222222090 0= ==|\

||= |\

||= (7.15) f) Cderea util. Randamentul periferic (la palete) Se calculeaz pe dou ci: 1) prin formula rezultat din legea impulsului: ( )+ + + = ='2'1 2 1 u u u u u uw w w w u w u h (7.16) 2) prin bilanul de pierderi: ( )2'22 1'cH undeH H H H H H Hcc p pf p a tr u= + + + + = (7.17) Trebuie ca eroarea relativ dintre cele dou valori s fie mai mic de 1 % % 1 100'=uu uHH H(7.18) - randamentul periferic: truuHH= (7.19) g) Pierderile secundare. Cderea intern. 1) Pierderea prin frecri i ventilaiePfv se calculeaz cu formula lui Stodola (4.15). Echivalentul termic al pierderii prin frecri i ventilaie este: [kJ/kg]0mPHfvfv= (7.20) 2) Pierderea prin admisie parial h se calculeaz cu relaia (4.18) Se mai calculeaz: - cderea intern:( )H H H Hfv u i + =(7.21) - randamentul intern:triiHH= (7.22) - entalpia de ieire din treapta:i ire ieH i i =0 (7.23) Corectitudinea calculului se verific prin relaia: H H H i ifv c E iesire + + + = (7.24) Punctul de ieire din treapta de reglaj este situat la intersecia presiunii pRcuentalpieiieire,semnificndintrareantrepteledepresiune.Else notez cu F. Puterea treptei de reglaj:] [0kW H m Pm i tr =(7.27)