CAIET_VEGETAL

5/10/2018 CAIET_VEGETAL - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/caietvegetal-559e02cb620f4 1/167

AUTORI

Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞ TI

Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞ TI

Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, conf. univ. Dr. , U.S.A.M.V.

BUCUREŞ TI

Echipa de CERCETARE

Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia ICEADR Bucureşti

Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan ICEADR Bucureşti Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor ICEADR Bucureşti

Consultant tehnic Ing. Moldovan Elena ICEADR Bucureşti

Dr. ing. Sin Gheorghe – A.S.A.S Bucuresti

Sef. lucrări dr. ing. Beciu Silviu – U.S.A.M.V Bucuresti

Redactare: Dr. ing. Ursu Ana

Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor



INTRODUCERE.............................................................................................................2 CAPITOL 1 DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ...........................................3

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-ECONOMICE PENTRU

PRODUCŢIA VEGETALĂ............................................................................................7

CAPITOL 3 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

ECONOMICI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE .........................................11 CAPITOL 4 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

ECONOMICI PENTRU LEGUME................................................................................57 CAPITOL 5 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

ECONOMICI PENTRU POMI ......................................................................................86 CAPITOL 6 PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA INDICATORILOR TEHNICO-

ECONOMICI PENTRU VIE........................................................................................109

CAPITOL 7 COSTURILE DE UTILIZARE A UTILAJELOR AGRICOLE .................130

ANEXE ......................................................................................................................163

1



I N T R O D U C E R E

Caietul fermierului se doreşte a constitui un sprijin de natură tehnică şi economică pentru agricultorii români careactivează în domeniul producţiei vegetale din câmpia de sud.

Se cunoaşte faptul că, un rol important în obţinerea unor producţii ridicate îl au factorii climatici, respectiv

temperatura, precipitaţiile, regimul eolian, etc. Influenţa acestor factori nu poate fi modificată, ci doar influenţată

în sensul dorit de om.

La toate culturile agricole, timpul de producţie, începând de la preg ătirea terenului până la recoltare este

completat de intervale în care culturile respective se află sub influenţa exclusiv ă a factorilor naturali.

Cheltuielile de producţie se avansează pe toată durata anului, iar recuperarea acestora se realizează abia după

recoltare şi valorificarea produselor.

Se impune ca fermierii să-şi stabilească o structură de culturi care să permită îmbinarea unor specii cu timpi de

producţie diferiţi, astfel încât pe baza veniturilor proprii obţinute eşalonat în cursul anului, să se poată asigura

autofinanţarea activităţii productive din exploataţiile agricole.

Deasemenea, tot datorită caracterului sezonier al producţiei agricole, pentru utilizarea completă a mijloacelor de

muncă şi a forţei de muncă, este recomandat ca în fiecare exploataţie agricolă să se crească şi animale. Pentru

aceasta pledează şi faptul că alături de produsul principal, la toate culturile se ob ţin şi produse secundare, care

sunt bine valorificate în hrana animalelor.

Prin punerea la îndemâna fermierilor a unor tehnologii cadru pentru principalele culturi agricole, considerăm că

aceştia vor putea să-şi exploateze terenul în condiţii mai avantajoase, obţinând rezultate economice favorabile înexploataţia agricolă.

În acelaşi timp aştepăm sugestii de la aceştia în scopul îmbunătăţirii prezentului material, astfel încât respectivul

caiet să fie de folos fermierilor în activitatea practică din exploaţiilor agricole.

2



Capitol 1

1. DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ

DENUMIRE….. ............................................................................................

ADRESĂ......................................................................................................

CÂMPIE

FORMA DE RELIEF PREDOMINANTĂ

DEAL

MUNTE

3



1.1 DATE DESPRE CLASIFICAREA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE VEGETAL Ă

Tabelul nr. 1.1

Criteriul de clasificare Sistemul de produc ţ ie Principalele caracteristici

1 2 3

• Intensiv Volum ridicat de capital investit în factorii de producţie1 . Volumul investi ţ iilor de capital

• Extensiv Resurse de capital reduse

• Monocultură În unităţi specializate: legumicultura, viticultură, pomicultură etc.2. Num ă rul de culturi

• Policultură Un sortiment de culturi

• Tradiţionale în general sunt de tip extensiv practicate în zonele de deal şi munte

• Modernizate Grad ridicat de mecanizare a lucrărilor

3. Nivelul de aplicare a

progresului tehnic

• Ecologice Nu utilizează produse chimice

• Pentru zone de

câmpie

Predomină cerealele, plantele tehnice

• Pentru zone de

deal şi munte

Predomină viticultura, pomicultura, păşunile şi fâneţele naturale

4. Zona pedoclimatic ă

• Zone podzolice Necesită amendamente pentru corectarea pH-ului.

• Cu asolament de

2-3 ani

In gospodăriile individuale, de exemplu de forma grâu/porumb5. Asolament

• Cu asolament de

3-6 ani

In funcfie de gradul de autosuportabilitate a culturilor

• Irigate Solicită investiţii importante6. Nivelul de alocare a apei

• Neirigate Pe terenuri slab productive, cu producţii mai mici la hectar

*Sursa: Managementul modern în unit ăţ ile agricole – Margareta Oancea

4



1.2 DATE PRIVIND FORMA DE PROPRIETATE ŞI CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ A

TERENULUITabel nr. 1.2

FORMA DE PROPRIETATE

GOSPOD ĂRIE INDIVIDUAL Ă

ASOCIA ŢIE FAMILIAL Ă

SOCIETATE COMERCIAL Ă

Tabel nr. 1.3

CATEGORIE DE FOLOSIN ŢĂ

TEREN ARABIL

CULTURI PERMANENTE (LIVEZI ŞI ALTE CULTURI)

VII

PAJIŞ TI PERMANENTE (P ĂŞUNI ŞI FÂNE ŢE)

5



Tabel nr. 1.4

TEREN ARABIL (ha)

CEREALE PENTRU BOABE TOTAL din care: Arendă

GRÂU

SECAR Ă ORZ

ORZOAIC Ă

PORUMB BOABE

MEI

HRIŞC Ă

ALTE CEREALE

LEGUMINOASE PENTRU BOABE

MAZ ĂRE PENTRU BOABE

FASOLE PENTRU BOABE

LINTE

BOBLUPIN

ALTE LEGUMINOASE PENTRU BOABE

PLANTE INDUSTRIALE

FLOAREA SOARELUI

SOIA

RAPI ŢĂ

IN PENTRU ULEI

IN PENTRU FIBR Ă

CÂNEPA PENTRU FIBR Ă

TUTUN

PLANTE TUBERCULIFERE

CARTOFI TIMPURII

CARTOFI SEMITÂRZII

CARTOFI TÂRZII

PLANTE R Ă D Ă CINOSE

SFECL Ă DE ZAH ĂR

SFECL Ă FURAJER Ă

LEGUME PROASPETE

TOMATE

ARDEI

VARZ Ă

CASTRAVE ŢICULTURI PERMANENTE - POMI FRUCTIFERI

MERI

PERI

PRUNI

CAIŞI ŞI ZARZ ĂRI

PIERSICI

CIREŞI ŞI VIŞINI

AL ŢI POMI FRUCTIFERI

VII

VII PE ROD CU STRUGURI PENTRU VIN

VII PE ROD CU STRUGURI DE MAS Ă

VII TINERE NEINTRATE PE ROD

6



Capitol 2 Elemente metodologice tehnico-economice pentru producţia vegetală

2.1 ELABORAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTUR Ă PENTRU PRODUCŢIA VEGETAL Ă

Pentru fiecare cultură se întocmeşte o tehnologie cadru. Acestă tehnologie cadru pentru o cultură cuprinde toate lucrările

care se execută la cultura respectiv ă, în ordine cronologică, începând cu fertilizarea de bază şi terminând cu recoltarea şi

transportul producţiei principale şi secundare realizate.

Lucrările care se execută în toamnă alcătuiesc producţia neterminată. Pentru culturile de toamnă (ex. grâul, orzul, orzoaica

de toamnă, rapiţa), în producţia neterminată se include lucrările de înfiinţare, pe când la culturile de primă vară producţia

neterminată se referă doar la fertilizarea de bază şi arătură.

Lucrările care se execută începând cu desprimă v ărarea şi terminând cu recoltarea şi transportul producţiei principale şisecundare, se includ în anul de plan.

Prin cumularea lucrărilor cuprinse în producţia neterminată şi în anul de plan, se obţine totalul general la cultura

respectiv ă.

Pentru fiecare lucrare, se evidenţiază volumul exprimat în unităţi de măsură specifice (hectare, tone, tone kilometru, mii

litri).

Tehnologia cadru a fiecărei culturi este alcătuită atât din lucrări executate cu mijloace mecanizate, cât şi din lucrări

manuale.

Pentru lucrările mecanizate se precizează agregatele cu care se execută (tractorul şi maşina agricolă ), precum şi parametrii

fizici şi valorici. Parametrii fizici se referă la consumurile de forţă de muncă mecanizată şi de combustibil. Consumul de

forţă de muncă (ore mecanizator) se determină prin raportarea timpului de lucru zilnic la productivitatea agregatului

respectiv şi apoi înmulţirea rezultatului cu volumul lucrării.

Consumul de combustibil pentru o lucrare se obţine prin înmultirea consumului specific cu volumul lucrării respective.

Parametrii valorici sunt reprezentaţi de tariful pe unitatea de măsură şi totalul cheltuielilor cu lucrările mecanizate.

Tariful pe unitatea de măsură (spre exemplu pe un hectar la o lucrare mecanizată include plata forţei de muncă amecanizatorului, cheltuielile cu amortizarea utilajului agricol respectiv, cheltuielile cu între ţinerea şi repararea utilajului,

precum şi cheltuielile cu motorina consumată pe hectar).

Pentru a stabili cât mai corect aceste tarife de lucrări mecanizate, s-a convenit să se utilizeze hectarul arătură normală, ca

un element comun pentru toate lucrările mecanizate.

A fost stabilită o valoare a hantrului pentru lucrările din toamnă şi o valoare a hantrului pentru lucrările din primă vară.

Cunoscându-se coeficienţii de transformare în hantri la fiecare lucrare agricolă mecanizată, se înmulţesc hantrii respectivi

cu valoarea unui hantru şi se calculează astfel tarifele pentru lucrările mecanizate.

7



Prin înmulţirea volumului de lucrări mecanizate cu tariful pe lucrare, se calculează totalul cheltuielilor la lucrarea

respectiv ă, iar apoi se cumulează cheltuielile pe toate lucrările mecanizate.

Pentru lucrările care se execută cu forţa de muncă manuală, există trei categorii în care acestea pot fi încadrate, în funcţie

de complexitatea şi dificultatea de execuţie.

În categoria I sunt cuprinse lucrări mai uşoare, cu complexitate redusă, iar în categoria a III-a lucrări de complexitate

crescută.

Valoarea unei zile-om efectuată în toamna anului de recoltă este mai mică decât cea a unei zile-om efectuată în primă vara

anului de recoltă. Prin înmulţirea consumului de zile-om cu tariful pe o zi-om, se calculeaz ă cheltuielile efectuate cu

lucrările manuale.

O rubrică aparte este deţinută de materii şi materiale, reprezentând inputuri care participă la realizarea producţiei pentru o

anumită cultură.

În cadrul acestei rubrici se includ îngrăşămintele organice şi chimice, pesticidele, precum şi alte materiale (exemplu gunoi

de grajd, sfoară pentru baloţi, etc.).

Pentru fiecare material utilizat, se specifică unitatea de măsură (kg, to, kg s.a., litri, mc, etc), cantitatea folosită, precum şi

preţul unitar. Prin înmulţirea cantităţii de material folosită cu preţul unitar se calculează cheltuielile ocazionate cu fiecare

material în parte. Însumarea cheltuielilor cu materii şi materiale conduce la calcularea valorii tuturor materiilor şi

materialelor folosite în procesul tehnologic.

Cumularea cheltuielilor mecanizate, a cheltuielilor cu lucrările manuale şi a mAteriilor şi materialelor, asigură calcularea

cheltuielilor directe pe tehnologia de cultură.

Cheltuielile directe pe total tehnologie sunt alcătuite din cheltuielile directe pentru producţia neterminată şi cele pentru

anul de plan.

2.2 ELABORAREA BUGETELOR DE CULTURI

Etapa următoare întocmirii fişei tehnologice pentru o anumită cultură, constă în elaborarea bugetului de venituri şi

cheltuieli pentru cultura respectiv ă.

Se precizează zona geografică luată în considerare precum şi potenţialul producţiei în zonă. De asemenea, sistemul decultură şi producţia estimată (cu referire la producţia principală şi secundară ). Indicatorii care se calculează în cadrul

bugetului pe cultură se referă pe de o parte la cheltuieli, iar pe de altă parte la venituri. În cadrul cheltuielilor, distingem ca

grupe mari, cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe.

Cheltuielile variabile includ cheltuielile cu materii prime şi materiale, cheltuielile cu lucrările mecanizate, cheltuielile cu

irigaţii, cheltuielile cu aprovizionarea, cheltuielile cu forţa de muncă temporară, precum şi cheltuielile cu asigurarea

culturii.

În cadrul cheltuielilor cu materii prime şi materiale sunt cuprinse cheltuielile cu sămânţa şi materialul săditor, cheltuielile

cu îngrăşăminte chimice, cu pesticide, precum şi cu alte materiale.

8



Cheltuielile cu irigaţiile se referă la valoarea consumului de apă pentru udările care se aplică culturii respective.

Cheltuielile de aprovizionare se calculează ca o cotă din valoarea cheltuielilor cu materii prime şi materiale.

Cheltuielile cu forţa de muncă temporară se referă la acele cheltuieli care sunt ocazionate de lucrările efectuate de personalanagajat pe perioade mai scurte, când se înregistrează vârfuri de lucrări manuale. Aceste cheltuieli se efectuează în

exploataţiile agricole de dimensiuni mijlocii, mari şi foarte mari.

O ultimă categorie o reprezintă cheltuielile care se fac pentru asigurarea culturii respective şi se calculează ca o cotă din

cheltuielile directe pe tehnologie.

Cheltuielile fixe alcătuiesc cea de a doua grupă mare de cheltuieli. Aici se includ cheltuielile cu forţa de muncă

permanentă. De asemenea, cheltuielile generale şi de management, care se calculează ca o cotă parte din suma cheltuielilor

de directe pe tehnologie, o cotă a cheltuielilor de aprovizionare, a celor cu forţa de muncă temporară şi permanentă.

Dobânzile la credite se calculează ca o cotă din cheltuielile directe pe tehnologie.

Amortismentul pentru clădiri şi utilităţi se calculează reprezintă contravaloarea cotei anuale de amortisment ce revine

pentru clădirile şi utilităţile din cadrul exploataţiei.

Din însumarea cheltuielilor variabile cu cele fixe, rezultă cheltuielile totale. La culturile care au şi producţie secundară

(paie, coceni, vreji, etc.) se scade valoarea producţiei secundare din cheltuielile totale, obţinându-se cheltuielile totale

pentru producţia principală. Prin raportarea cheltuielilor pentru producţia principală la producţia medie, se obţine costul

de producţie pe unitatea de produs (kg, to). Pentru a fi eficientă economic, fiecare cultură trebuie să aibă un preţ de piaţă,

care se stabileşte astfel încât să fie mai mare cu minim 5-10% decât costul de producţie unitar, realizându-se un venit şi o

rată a rentabilităţii corespunzătoare.

Prin înmulţirea preţului de piaţă internă previzibil cu producţia principală se obţine valoarea producţiei principale. Se

adaug ă valoarea producţiei secundare la cea a producţiei principale şi se află valoarea producţiei totale pentru cultura

respectiv ă. La valoarea producţiei totale, se adună subvenţia, obţinând produsul brut. Din valoarea producţiei se scad

cheltuielile totale de producţie şi rezultă venitul impozabil. Din venitul impozabil se deduc impozitul şi taxele, obţinându-

se venitul net.

Rata venitului impozabil se exprimă în % şi se calculează prin raportarea venitului impozabil la cheltuielile pentru

producţia principală, iar rata venitului net + subvenţii, prin raportarea venitului net + subvenţii la cheltuielile pentru

producţia principală.

Într-o exploataţie agricolă se cultiv ă mai multe plante. Astfel, într-o exploataţie individuală cu profil de “Cereale şi plante

tehnice” putem avea următoarea structură de culturi: 65-75% cereale pentru boabe, 15-20% culturi tehnice şi 5-20%

plante furajere.

După elaborarea tehnologiei de cultură şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru toate plantele din cadrul structurii, se

trece la faza următoare şi anume la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe întreaga exploataţie.

În stânga bugetului se trec indicatorii economici care se analizează, iar în dreapta sunt prezentate culturile, cu suprafa ţa

deţinută şi ponderea fiecăreia în cadrul structurii, ultima rubrică referindu-se la indicatorii economici pe total structură deculturi.

9



Pentru a avea o imagine sintetică a rezultatelor economice obţinute în cadrul exploataţiei agricole, se întocmeşte o fişă

rezumativ ă a indicatorilor de sinteză pentru modulul de ..... ha în condiţii de neirigare (irigare).

Întocmirea fişei rezumative oferă posibilitatea de a exprima în final unele concluzii referitoare la viabilitatea exploataţiei

analizate şi a preciza măsuri pentru rentabilizarea culturilor din cadrul structurii şi chiar a înlocuirii unor culturi.

În ceea ce priveşte asigurarea unei dotări minime cu tractoare şi maşini agricole a exploataţiilor agricole individuale,

menţionăm faptul că în marea majoritate a cazurilor, lucrările mecanizate din cadrul tehnologiilor de culturi sunt efectuate

cu utilaje agricole închiriate, deoarece aceste exploataţii nu au posibilităţi financiare pentru achiziţionarea de utilaje.

Pentru exploataţiile agricole aparţinând asociaţiilor familiale şi societăţilor agricole cu personalitate juridică, se întocmesc

în general aceleaşi anexe.

Faţă de exploataţia agricolă, structura de culturi diferă, în sensul reducerii proporţiei de participare a cerealelor boabe şi

creşterii ca pondere a culturilor tehnice şi a celor furajere.

Astfel, în exploataţiile agricole care aparţin asociaţiilor familiale, cerealele boabe deţin 55-65% cereale, 20-25% culturi

tehnice şi 10-25% culturi furajere; în exploataţiile agricole aparţinând societăţilor agricole cu personalitate juridică,

cerealele boabe reprezintă 50-60 % din suprafaţă, culturile tehnice 25-30%, iar culturile furajere 10-25%.

Referitor la dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole, asociaţiile agricole familiale au posibilitatea ca, pe baza

profitului obţinut, să-şi achiziţioneze o parte din utilajele agricole necesare, apelând în măsură mai redusă la închirieri. În

general, asociaţiile agricole închiriaz

ăo parte din mijloacele mecanice destinate tratamentelor fitosanitare, fertiliz

ării cu

îngrăşăminte organice, recoltării şi eliberării terenului de producţia secundară.

Societăţile agricole cu personalitate juridică, deoarece obţin profituri mai ridicate, îşi asigură aproape în totalitate necesarul

de utilaje agricole pentru a efectua lucrările mecanizate în perioadele optime recomandate. În unele cazuri, având o dotare

suficientă, aceste exploataţii au posibilitatea de a închiria unele utilaje altor exploata ţii (ex. la recoltat, aplicarea

tratamentelor fitosanitaer, eliberarea terenului de producţia secundară ).

10



Capitol 3 Planificarea şi realizarea indicatorilor

tehnico-economici pentruCEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

3.1 TEHNOLOGIE CADRU Tabel nr. 3.1

3.2 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE Tabel nr. 3.2

3.3 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Tabel nr. 3.3

3.4 STABILIREA ASOLAMENTULUI Tabel nr. 3.4

3.5 EVIDENŢ A CONSUMURILOR DE MATERIALE

3.5.1 ÎNGR ĂŞĂ MINTE CHIMICE Tabel nr. 3.5

3.5.2 ERBICIDE Tabel nr. 3.5.2

3.5.3 FUNGICIDE Tabel nr. 3.5.3

3.5.4 INSECTICIDE Tabel nr. 3.5.4

3.5.5 S Ă MÂNŢ A Tabel nr. 3.5.5

3.6 FIŞ A COSTURILOR FIXE

3.7 FIŞ A COSTURILOR VARIABILE

3.7.1 CEREALE P Ă IOASE Tabel nr. 3.7.1

3.7.2 PORUMB , FLOAREA SOARELUI Tabel nr. 3.7.2 3.7.3 SOIA, FASOLE Tabel nr. 3.7.3

3.7.4 RAPIŢ A DE TOAMN Ă Tabel nr. 3.7.4

3.7.5 SFECLA DE ZAH Ă R Tabel nr. 3.7.5

3.8 FIŞ A DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI Tabel nr. 3.8

3.9 FIŞ A DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR Tabel nr. 3.9

3.10 CHELTUIELI CU SALARII Tabel nr. 3.10

3.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGUR Ă RI SOCIALE, FOND DE S Ă N Ă TATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.

Tabel nr. 3.11

3.12 CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 3.12

3.13 CHELTUIELI CU LUCR Ă RI ŞI SERVICII PRESTATE DE TER ŢI Tabel nr. 3.13

3.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE Tabel nr. 3.14

3.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 3.15

3.16 CHELTUIELI FIXE Tabel nr. 3.16

3.17 BUGETUL ACTIVIT ĂŢII Tabel nr. 3.17

3.18 BUGETUL EXPLOATATIEI Tabel nr. 3.18

3.19 FIŞĂ REZUMATIV Ă A INDICATORILOR DE SINTEZ Ă Tabel nr. 3.19

11



3.1 TEHNOLOGIE CADRU

CEREALE, PLANTE TEHNICE ŞI CULTURI FURAJERE

Tabelul nr. 3.1

Specificaţie tehnică

şi tehnologică

Criterii specifice de realizare

1. Zonarea

culturilor

şi a soiurilor

a. zonarea culturilor presupune amplasarea lor în acele condiţii de mediu

unde plantele întâlnesc cei mai importanţi factori din condiţiile de existenţă în

optimum sau apropiat de optimum. În prima fază se stabilesc cerinţele

pedoclimatice ale plantelor şi factorii edafici (de analiză ), apoi în faza a doua

(de sinteză ) se confruntă cerinţele pedoclimatice ale plantelor cu condiţiile de

climă şi sol determinate şi se stabilesc zonele de favorabilitate , cu graduările:

foarte favorabile, favorabile, puţin favorabile şi improprii.

b. zonarea soiurilor se stabileşte în funcţie de rezultatele experimentale

obţinute de institutele de cercetări de profil şi staţiunile experimentale agricole,

de pretabilitatea acestora în condiţiile naturale ale fermei şi a nivelului tehnic

asigurat.

2. Amplasarea

culturilor

Organizarea terenului în asolamente se realizează în funcţie de informaţiile

oferite de studiile de specialitate şi opţiunile fermierilor;

- tipul de asolament se stabileşte în funcţie de profilul fermei şi de culturile

alese de fermieri;

- tipurile de culturi se stabilesc în funcţie de tipurile de sol existente, de

însuşirile fizico-chimice ale acestora, de rota ţ ia culturilor (revenirea culturilor

pe acceaşi suprafaţă de teren) şi de planta premerg ă toare cu graduările foarte

bune premerg ă toare; bune premerg ă toare; medii; contraindicate;

3. Aplicarea

îngrăşămintelor

şi

amendamentelor

Nivelul optim de eficien ţă economic ă al fertiliz ă rii culturilor se stabileşte

în funcţie de planta premerg ătoare; de fertilizarea aplicată anterior; de gradul

de aprovizionare cu apă; de nivelul producţiilor posibil de obţinut şi a

consumului specific pe unitatea de produs;

- tipul de îngr ăşă minte se aplică diferenţiat în funcţie de concentaţia

acestuia, gradul de solubilitate, perioada şi modul de administrare;

- raportul între elementele nutritive (N,P,K) se stabileşte în funcţie de

plante, capacitatea de consum şi producţie a plantei cât şi a destinaţiei

produselor obţinute;

- fertilizarea organic ă se aplică culturii premerg ătoare;

- amendarea cu calcar este indicată pe anumite suprafeţe de teren în funcţie

de reactia solului

4. Lucrările

solului

Lucr ă rile solului fiind specifice fiecărui tip de sol, tip de climat şi plantă se

stabilesc în funcţie de plantele premerg ă toare ; de uneltele cu care se

execut ă ar ă tura (lucrările solului cu plugul, cultivatorul, grapa, freza); de

adâncimea de executare a ar ă turii (lucrări superficiale, adânci, foarte

12



adânci, de desfundare ş.a.) şi de epoca de executare (ar ă turi de var ă ,

ar ă turi de toamn ă , ar ă turi de prim ă var ă );

- modul de executare a ar ă turii se stabileşte diferenţiat în funcţie de relieful

terenului;

- ar ă tura pe curbele de nivel se recomandă pe suprafeţele cu terenuri în

pantă;

- preg ă tirea patului germinativ se stabileşte în funcţie de momentul

executării şi adâncimea de lucru.

5. Stabilirea

densităţii

plantelor

Densitatea la sem ă nat se stabileşte în funcţie de capacitatea de înfrăţire a

soiului (cereale), data semănatului (faţă de epoca optimă ), calitatea preg ătirii

patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea densităţii pentru un răsărit

rapid), procentul de răsărire în câmp de 85-90% din boabele germinabile

semănate;

- stabilirea densit ăţ ii plantelor depinde de: numărul de boabe germinabile la

metru pătrat; de numărul de boabe germinabile la metru linear şi distanţa între

boabe pe rând; valoarea culturală a seminţei (puritatea 85% şi germinaţia 90%);

greutatea a 1000 de boabe (MMB); cantitatea de sămânţă la hectar; soiurile

cultivate.

6. Semănatul Sem ă natul este o lucrare tehnologică care se stabileşte în funcţie de:

- epoca de sem ă nat a culturii (toamna sau primă vara);

- adâncimea de sem ă nat (în funcţie de sol, plantă, mărimea seminţei şi

timpul când se face semănatul);

- distan ţ a dintre rânduri (corelată cu cerinţele soiurilor cultivate, metodele deprelucrare a solului şi maşinile de semănat).

7. Întreţinerea

culturilor

a. combaterea integrat ă a buruienilor, se efectuează prin respectarea

rotaţiei cuturilor încadrate în asolamente recomandate, prin lucrarea corectă a

solului şi asigurarea unor condiţii bune de realizare a densităţii şi de creştere a

plantelor astfel încât acestea să înăbuşe buruienile;

b. combaterea integrat ă a bolilor ş i d ă un ă torilor, impune respectarea

măsurilor agrotehnice, utilizarea de sămânţă tratată şi aplicarea de tratamente

în cursul perioadei de vegetaţie, la avertizare;

- metoda de combatere a buruienilor, a bolilor, d ă un ă torilor se stabileştepe baza consultării ultimilor noutăţi în domeniu privind produsele nou

apărute, cantităţi, concentraţii, asocieri de produse, metode de aplicare şi

aparatură performantă;

- produsele folosite în combatere sunt utilizate în funcţie de rezultatele

obţinute în folosirea lor;

- alegerea ş i dozarea substan ţ elor de combatere ş i a metodei de aplicare

se efectuează în concordanţă cu condiţiile evitării efectelor poluante prin

remanenţa în sol şi în produse;

c. irigarea presupune asigurarea necesarului de apă:

- pentru r ă s ă rire (în caz de nevoie);

13



- în perioada de vegeta ţ ie (în funcţie de regimul pluviometric din toamnă şi

iarnă );

- necesarul de ap ă se stabileşte în raport cu producţia planificată, nivelul de

fertilizare, rezerva de apă din precipitaţii şi este calculat în funcţie de cultură,

suprafaţă şi disponibilul sursei de apă;

- metoda de irigat se alege în funcţie de dotarea existentă şi potenţială şi de

tipul plantei.

8. Evaluarea

producţiei

Elementele de evaluare a produc ţ iei la nivelul potenţialului biologic al

soiurilor, în condiţii optime de tehnologie, sunt:

- numărul mediu de plante/m2(/ha),

- numărul mediu (greutatea) de boabe pe o plantă;

- MMB.

9. Recoltarea Recoltarea culturilor se stabileşte în funcţie de momentele optime specifice

fiecărei culturi şi de destinaţia lor;

- metodele de recoltare alese trebuie să asigure recoltarea în totalitate la o

singură trecere, în condiţii de calitate superioară, cu maximum de randament şi

cu reducerea la minimum a pierderilor.

* această schemă de prezentare este detaliată în “Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare cultură din grupa de cereale,

plante tehnice şi furajere, în funcţie de structura culturilor, stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie

14



3.2 CALENDARUL LUCR Ă RILOR AGRICOLE ÎN PRODUCŢIA VEGETAL Ă

PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

IANUARIE

În această lună se întocmeşte programul general de activitate al exploataţiei pe anul agricol respectiv, program care

urmează a fi îmbunătăţit pe parcursul anului în funcţie de situaţiile concrete. Se întocmeşte în linii mari programul de

activitate pentru campania de primă vară, închizând culturile ce se vor înfiinţa şi lucrările prev ăzute pentru fiecare cultură,

în ordinea firească stabilită prin tehnologiile de cultură cadru.

Se începe procurarea de inputuri necesare în campania de primă vară(îngrăşăminte chimice, seminţe, pesticide, etc)

Pentru cultura mare, se execută reparaţiile la maşinile şi uneltele agricole, în ordinea în care acestea se vor folosi în

campaniile agricole.

În câmp, se efectuează controlul semănăturilor de toamnă(din 15 în 15 zile), iar în situaţiile deosebite (ger puternic, crustă

de gheaţă, polei, băltări de apă ) controlul se face şi mai des. În funcţie de cele constatate, se iau măsuri de spargere a

crustei de gheaţă, înlăturare a poleiului, evacuarea apei prin şanţuri de scurgere. O altă lucrare este transportul gunoiului

de grajd în câmp. Când există posibilităţi de irigare, dacă toamna şi iarna nu au fost precipitaţii, se fac udări de

aprovizionare şi la culturi neincluse în suprafeţele irigate.

În locurile de depozitare a produselor(magazii, pătule, silozuri), se face controlul produselor depozitate şi se iau măsuri de

corecţie a eventualelor nereguli. Astfel, acoperirea suplimentară sau dezvelirea parţială a silozurilor, în funcţie detemperatură(desfacerea silozurilor şi sortarea produselor depozitate când se constată prezenţa mucegaiurilor),lopătarea

produselor şi aerisirea în magazii.

FEBRUARIE

Se continuă toate lucrările rămase neterminate din luna ianuarie. O atenţie deosebită se acordă în continuare controlului şi

îngrijirii semănăturilor de toamnă. În acelaşi timp se efectuează lucrări preg ătitoare pentru campania agricolă de

primă vară, care se referă la analiza seminţelor, condiţionarea şi tratarea acestora, stabilirea cantităţilor de sămânţă necesară

pe specii.

Adeseori, în zona de câmpie din sudul şi vestul ţării, încep lucrările de câmp, putându-se efectua:

- fertilizarea, tă v ălugirea culturilor de toamnă la ieşirea din iarnă(acolo unde se semnalează fenomenul de

descălţare)

- proba semănătorilor şi a maşinilor de administrat îngrăşăminte chimice

- preg ătirea terenului pentru semănat şi însămânţarea primelor suprafeţe de culturi din epoca I, urgenţa I :

ov ăz, mazăre, borceag de primă vară, lucernă, etc.

15



MARTIE

În această lună se desf ăşoară din plin campania de însămânţări de primă vară.

Imediat ce zăpada s-a topit şi se poate lucra în câmp, arăturile de toamnă se grăpează pentru a distruge capilaritatea

stratului superficial de sol, prevenindu-se astfel pierderea apei. Pentru culturile care urmeaz ă a se semăna în epoca I, se

execută lucrarea cu combinatorul la adâncimea de îngropare a seminţelor. Dacă se fertilizează cu îngrăşăminte chimice,

acestea se administrează pe teren înainte de lucrarea cu cultivatorul. Dacă terenurile sunt puternic tasate sau îmburuienate,

se fac discuiri repetate în cruce, cu care ocazie se încorporeaz ă şi îngrăşămintele chimice.

În prima urgenţă, imediat ce se poate ieşi în câmp se seamănă toate suprafeţele de ov ăz, mazăre, borceag de primă vară,

lucernă, in de fuior, butaşii de sfeclă pentru obţinerea de seminţe. Când temperatura solului ajunge la 3-6 C, se

continuă cu semănatul sfeclei de zahăr şi de nutreţ, florii soarelui, năutului, a inului de ulei. Tot în epoca I se semănă şi

plantele aromatice şi anume coriandru, anasonul, chimionul şi feniculul.

0

Spre sfârşitul lunii, dacă temperatura solului depăşeşte 6 C, se însămânţează cânepa şi se plantează cartoful.0

Nu se vor neglija nici măsurile de îngrijire a culturilor de toamnă. Dacă fertilizarea cerealelor păioase de toamnă nu s-a

f ăcut în luna februarie, această lucrare se face în primele zile ale lui martie, începând cu grâul de toamnă.

Când pământul se dezgheaţă şi înfloreşte, culturile viguroase se grăpează cu grapa cu colţi reglabili, iar cele care au suferit

fenomenul de descălţare se tă v ălugesc.

Acolo unde culturile de toamnă au fost compromise, se iau măsuri pentru reînsămânţare cu culturi de primă vară. Dacă

terenule este tasat şi îmburuienat, se face din timp o arătură superficială, care apoi se mărunţeşte cu grapa cu discuri;

preg ătirea patului germinativ se realizează în preziua semănatului culturii ce înlocuieşte pe cea compromisă.

Terenurile cu sol mai afânat şi vegetaţie redusă se lucrează cu grapa cu discuri, preg ătirea patului germinativ efectându-se

ca şi în cazul precedent.

În paralel cu semănatul plantelor din epoca I, se continuă lucrările solului(grăpări, discuiri, etc) pe terenurile ce urmează a

fi semănate mai târziu. De asemenea, analiza şi tratarea seminţelor pentru semănatul acestor culturi, proba maşinilor de

semănat, etc.

Acolo unde există posibilităţi de irigare şi timpul este secetos, se continuă irig ările la cerealele păioase de toamnă.

Dintre lucrările de protecţia plantelor, menţionăm: controlul produselor agricole în perioada de trecere de la iarn ă la

primă vară, controlul infestării solului cu larve ale cărăbuşului de mai, viermilor sârmă ,gândacului ghebos, buha

semănăturilor.

16



APRILIE

În această lună se semănă culturile din epoca a–II-a. Se începe cu cânepa şi cartoful, dacă aceste lucrări nu s-au realizat la

sfârşitul lunii martie. Când temperatura ajunge la 8 C la adâncimea de 5-6 cm, începe semănatul soiei, apoi al

porumbului şi fasolei. Înainte de semănat, se preg ăteşte patul germinativ cu cultivatorul. Dacă este necesar, înainte deacesta lucrare se aplică îngrăşăminte chimice.

0

Se controlează periodic starea semănăturilor şi se iau măsuri de completare a golurilor sau eventual de reînsămânţare. În a

doua jumătate a lunii aprilie începe recoltarea borceagului de toamnă.

Încep lucrările de întreţinere a culturilor de câmp; plivitul culturilor semănate des şi prăşitul culturilor semănate în epoca

I, mai ales sfecla şi floarea soarelui; de asemenea se execută răritul la aceste culturi.

Se efectuează preg ătirea terenului şi a seminţelor pentru plantele ce se semănă în epoca a- III-a. Uneori la sfârşitul lunii

aprilie se însămânţează plante mai pretenţioase la căldură, ca iarba de Sudan, sorgul, ricinul.

O mare atenţie trebuie acordată lucrărilor de protecţia plantelor. Dintre dăunătorii polifagi, în această lună atacă cărăbuşul

de mai, rătiştera, viermele sârmă şi gândacul pământiu. Contra răţişoarei şi gândacului pământiu(în această lună se

întâlnesc mai ales la sfecla de zahăr şi floarea soarelui), dacă tratamentul la sămânţă se dovedeşte insuficient, se fac

tratamente şi în vegetaţie.

Culturile de rapiţă pot fi uneori atacate de gândacul roşu şi purecii de pământ. Se combat prin tratamente la avertizarea

primită de la unităţile de profil.

La culturile în care sunt atacate de pureci se fac tratamente în vegetaţie.

Lucernierele pot fi atacate de g ărg ăriţa mare a lucernei şi în acest caz se izolează prin şanţuri zonele atacate şi se fac

tratamente în vegetaţie. În cazuri de atac de buburuză, de gândac roşu al lucernei sau g ărg ăriţa lucernei, se coseşte lucerna

timpurie şi se lasă benzi capcane pe care se efectuează tratamente de combatere.

MAI

În prima parte a lunii se termină semănatul plantelor din epoca a II-a: iarba de Sudan, sorg, dovlecei, pepeni, etc. Lucrarea

se va realiza într-o perioadă cât mai scurtă, întrucât această lună este in general ploioasă şi acesta ar putea prelungi prea

mult semănatul.

În această lună se execută numeroase lucrări de întreţinere, astfel:

- grăparea culturilor înainte sau după răsărire, dacă s-a format crustă, la culturile de porumb, soia, cartof, etc.

- răritul la porumb şi eventual la sfeclă şi la floarea soarelui, dacă la acestea din urmă lucrarea nu s-a terminat

în luna aprilie;

- plivitul la culturile semănate des, atenţie deosebită acordându-se loturilor semincere;- prăşitul tuturor culturilor prăşitoare; adesea în această lună se aplică câte două praşile;

17



- fertilizarea în timpul vegetaţiei a culturilor prăşitoare: porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof ,etc.

- deşi în general luna mai este ploioasă, pe suprafeţele prev ăzute a se iriga, dacă precipitaţiile sunt insuficiente

şi rezerva de apă a solului este redusă, se administrează o udare;

- în această lună se recoltează prima coasă la lucernă, de asemenea borceagul de toamnă şi chiar cel de

primă vară pentru masă verde. După transportul recoltei de furaje, se aplică îngrăşăminte şi se grăpează

pentru încorporare superficială. De menţionat că înainte de recoltarea masei vegetale, se distrug prin ardere

eventualele vetre de cuscută din lucernieră. Suprafeţele de teren eliberate după recoltarea plantelor furajere

anuale(borceaguri) se preg ătesc pentru semănatul în mirişte, în cadrul conveierului verde.

Încă din luna mai încep preg ătirile pentru campania de recoltare a cerealelor păioase pentru campania de recoltare a

cerealelor păioase şi a altor plante cu recoltare timpurie(mazăre, rapiţă ).

Trebuie acordată atenţie sporită faţă de lucrările de protecţia plantelor. Se va efectua un control repetat al stării culturilor,

pentru depistarea eventualelor atacuri de dăunători, astfel:

- buha semănăturilor, la cereale păioase, cartof, sfeclă, etc.

- gândacul ghebos la grâu;

- gândacul bălos al ov ăzului, care atacă şi culturile de orz şi de grâu;

- g ărg ăriţa mazării;

- g ărg ăriţa sfeclei şi răţişoara porumbului;

- gândacul roşu al rapiţei.

Îndată ce se semnalează atacul, se apelează la aplicarea tratamentului de combatere.

La plantele furajere se semnalează de obicei aceiaşi dăunători ca în luna aprilie. Dintre bolile plantelor mai frecvente în

această lună sunt :putregaiul cenuşiu al florii soarelui, antacnoza la mazăre şi fasole, bacterioza fasolei, cercosporioza

frunzelor de sfeclă, putregaiul umed al tuberculilor de cartofi.

IUNIE

În luna iunie se continuă lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare.

Se prăşesc toate plantele semănate rar, mai înainte de începerea înfloritului, la porumb, floarea soarelui, fasole, soia, sfeclă,

cartof.

Se efectuează a doua fertilizare fazială în vegetaţie la a porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof, etc. În această lună începe

preg ătirea tuberculilor de cartofi pentru plantările de vară şi dacă este posibil la finele lunii se realizează şi plantatul.

Se seamănă în mirişte plante furajere, în special porumb pentru masă verde şi porumb pentru siloz, pe terenurile eliberate

de plantele cu recoltare timpurie.

Se recoltează porumbul masă verde semănat în luna aprilie. Se finalizează recoltatul mazării şi al rapiţei. În ultima decadă alunii, se recoltează orzul pentru boabe şis e începe recoltarea primelor suprafeţe de grâu.

18



Înaintea de începerea recoltatului la cereale păioase, se efectuează o serie de lucrări preg ătitoare şi anume:

- preg ătirea combinelor de recoltare, a remorcilor de transport producţia, a uneltelor şi materialelor necesare

pentru prevenirea şi stingerea eventualelor incendii, a prelatelor folosite la etanşarea mijloacelor de

transport a producţiei de boabe.

- preg ătirea preselor de balotat paie şi stabilirea locurilor la marginea solelor unde urmează a fi depozitaţi

baloţii până în momentul transportului la sediile exploataţiilor agricole.

- repararea, curăţirea şi dezinfectarea spaţiilor de depozitare a produselor.

- evaluarea producţiei, acţiune care se efectuează când plantele ajung în faza de coacere în pârg ă.

Pe măsură ce terenurile sunt eliberate după recoltarea culturilor, se execută lucrări mecanizate în funcţie de condiţiile

concrete şi anume gradul de îmburuienare, gradul de aprovizionare cu apă a solului, mijloacele mecanice disponibile.

În continuare, se va acorda atenţie lucrărilor de protecţie a plantelor.

Imediat după treierat, seminţele de mazăre se vor trata împotriva g ărg ăriţei.

Dintre dăunătorii plantelor de cultură, pagube mai mari produc în această perioadă viespea cerealelor, cărăbuşeii

cerealelor, adulţii gândacului ghebos, ploşniţele cerealelor, sfredelitorul porumbului.

Bolile cele mai răspândite care se manifestă în luna iunie sunt: mălura, tăciunele şi ruginile cerealelor, putregaiul florii

soarelui, râia neagră a cartofului, etc.

IULIE

Cea mai importantă lucrare ce se execută în această lună este strângerea recoltei de cereale păioase, în primul rând a

grâului şi apoi a ov ăzului. Cantităţile de produse acre rămân în cadrul exploataţiilor agricole se pun în magazii la început în

start subţire, pentru a nu se încinge.

Se procedează în continuare la curăţirea seminţelor. Se efectuează controlul zilnic, mai ales dacă produsele conţin seminţe

de buruieni sau dacă recoltarea s-a f ăcut pe vreme umedă. Principala măsură este lopătarea seminţelor. Stratul de boabe

nu se va îngroşa decât pe măsură ce în diferite puncte ale lotului umiditatea a scăzut sub 13-14%. În afară de cerealelepăioase, în această lună se mai recoltează inul de fuior, cânepa de fuior, muştarul, cartoful din soiurile timpurii.

Suprafeţele de teren de pe acre s-a strâns recolta se lucrează, acordându-se prioritate celor care sunt destinate a fi

însămânţate în toamnă. Odată cu araturile efectuate pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase de toamnă, mai ales

pentru grâu, se încorporează în sol îngrăşămintele chimice cu fosfor sau cele complexe, precum şi acolo unde este posibil,

gunoi de grajd bine fermentat.

În această lună se face cositul al doilea al lucernierilor, cu menţiunea ca în majoritatea zonelor din ţară această coasă se

lasă loturi speciale, pentru producerea de sămânţă. Se aleg în acest sens suprafeţe având plante bine dezvoltate, lipsite de

19



buruieni şi mai ales f ără vetre de cuscută. Este indicat a se lăsa pentru seminţe lucerna care se g ăseşte între al 2-lea şi al 4-

lea an de vegetaţie.

Spre sfârşitul lunii iulie, în unele cazuri poate să înceapă însilozarea porumbului. În mod obligatoriu însă, în această lună

se finalizează preg ătirea locurilor speciale pentru însilozare; de obicei lucrarea se execută în silozuri de suprafaţă.

La începutul lunii iulie, se realizează plantarea de vară a cartofului. Acolo unde sunt posibilităţi de irigare, se mai pot

semăna plante furajere în mirişte, îndeosebi porumb pentru masă verde.

Nu vor fi neglijate nici lucrările de protecţia plantelor. În general se întâlnesc aceiaşi dăunători ca în luna precedentă. O

deosebită atenţie se va acorda depistării şi distrugerii vetrelor de cuscută(la in, lucernă ) şi de lupoaie ( la floarea soarelui,

cânepă, cartof, etc).

AUGUST

Luna august este în general secetoasă şi uneori excesiv de secetoasă. Pentru culturile de sfeclă, porumb, soiuri târzii de

cartof, etc., udările aplicate în această lună sunt hotărâtoare, determinând nivelul recoltelor.

Începând cu primele zile din lună, se face evaluarea recoltei la culturile de fasole, floarea soarelui şi porumb, pe măsură ce

plantele respective se apropie de coacere. În această lună se recoltează floarea soarelui, fasolea, soia. Se recoltează şi se

treieră loturile semincere şi gramincee perene. Inul şi cânepa recoltate pentru fuior se topesc şi apoi se prelucrează. În

unele cazuri începe recoltarea primelor suprafeţe cu sfeclă de zahăr.

În această lună se desf ăşoară din plin lucrările de însilozare a porumbului, pe măsură ce plantele ajung în faza de coacere

lapte-ceară şi au aproximativ 70-75% umiditate. Se ştie faptul că întârzierea acestei lucrări are ca urmare scăderea

numărului de unităţi nutritive la hectar şi o reducere a perioadei de păstrare a porumbului însilozat. De aceea este necesar

ca însilozatul să se facă într-o perioadă cât mai scurtă, iar tasarea succesiv ă a straturilor de porumb tocat să se realizeze cât

mai bine, eliminând aerul, astfel favorizându-se fermentaţia lactică dorită.

În magazii, se controlează în continuare produsele depozitate, efectuându-se şi lucrările corespunzătoare de condiţionare

şi îngrijire, cu referire la vânturare, selectare, aerisire, îngroşarea sau subţierea stratului de produse depozitate.

În câmp, se continuă cu lucrările solului. Pentru semănăturile de toamnă, arăturile vor fi urmate de discuiri în agregat cu

grapa, pentru a menţine terenul curat de buruieni şi de a păstra umiditatea provenită din eventualele ploi.

În cazul executării de arături proaspete(după fasole, floarea soarelui, cartof, in, etc), este bine ca înainte să se facă udări de

aprovizionare acolo unde este posibil. Când pământul începe să se usuce la suprafaţă , se lucrează cu grapa cu discuri

urmată de grapa cu colţi.

La lucrările de discuire se introduc în sol şi îngrăşămintele chimice, mai ales pentru grâu.

20



Tot acum se începe cu preg ătirea gunoiului de grajd, care urmează a fi încorporat sub brazdă la arătura de

tomnă şi dacă este posibil, acesta se transportă la capătul solelor acre urmează ase fertiliză organic, depozitându-se în

grămezi acoperite.

În această lună începe preg ătirea campaniei de însămânţări şi arături de toamnă. Se iau măsuri de preg ătire a seminţelor

destinate înfiinţării culturilor de toamnă(condiţionare, controlul purităţii şi germinaţiei).

La sfârşitul lunii august începe semănatul rapiţei de toamnă.

SEPTEMBRIE

La începutul lunii se verifică atent stadiul preg ătirilor pentru campania de însămânţări şi recoltări de toamnă . În vederea

însămânţării cerealelor păioase şi a borceagului de toamnă , se vor controla toate suprafeţele de pe care plantele

premerg ătoare sau recoltat anterior şi se verifică stadiul lucrărilor de preg ătire a solului şi de încorporare a îngrăşămintelor

Se face verificarea stadiului de aprovizionare cu sămânţă şi de preg ătire a seminţei pentru semănat . Tot acum se

efectuează proba maşinilor de semănat .

În paralel cu lucrările de preg ătire a campaniei de însămânţări de toamnă , se desf ăşoară lucrări de recoltare la multe

plante agricole . Astfel :

- se termină recoltarea florii soarelui şi a soii ;

- se recoltează sfecla de zahăr conform graficelor de livrare convenite cu fabricile de zahăr ; dacă pe

parcursul verii au fost condiţii neprielnice ( secetă , grindină ) , sfecla se va recolta mai devreme deoarecealtfel plantele pot reînfrunzii şi creşterea lor s-ar face pe seama rezervelor de zahăr ;

- începe recoltarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii de porumb .

Tot în această luna se recoltează sfeclă pentru nutreţ , dovleacul , pe măsură ce plantele ajung la maturitatea de coacere .

La toate aceste plante şi în special la cartofi şi sfeclă de zahăr , evaluarea culturilor se face în perioada 1-25 septembrie .

Pe măsura eliberării terenului se efectuează arăturile . Se lucrează în primul rând suprafeţele care urmează a fi semănate cu

cereale păioase de toamnă în luna octombrie .

Arăturile bolov ănoase se mărunţesc prin lucrări repetate de discuire , efectuate în cruce . Pentru ca arătura să se aşeze cât

mai bine , se fac lucrări de tă v ălugire urmate de lucrări cu grapa . Sub arătură se administrează îngrăşăminte chimice şi

chiar gunoi de grajd bine fermentat .

Terenurile care urmează a fi semănate în primă vara viitoare se ară şi se lasă negrăpate peste iarnă , cu excepţia zonelor

secetoase . În luna septembrie se execută ultima coasă la lucerniere . După recoltare , lucernierele se fertilizează , se udă şi

se grăpează sau se discuiesc .

În vederea depozitării produselor se preg ătesc din vreme magaziile pătulele şi spaţiile de însilozare a sfeclei şi cartofului .

21



Dintre lucrările de protecţie a plantelor , cea mai mare atenţie este acordată tratamentelor la sămânţa de cereale păioase

împotriva tăciunelui şi gândacului ghebos.

OCTOMBRIE

În această lună se finalizează recoltarea tuturor culturilor agricole de câmp : porumb , sfeclă de zahăr , dovleac , pepeni

etc .

Mai întâi se recoltează suprafeţele care urmează a fi însămânţate în toamnă şi se ară imediat după eliberarea terenului de

resturile vegetale . Adâncimea de arat se alege astfel încât să nu iasă bolovani mari deoarece în timpul scurt rămas până la

însămânţare , nu mai are timp să se aşeze . Sub arătură se încorporează îngrăşămintele fosfatice sau cele complexe .

Suprafeţele care nu se însămânţează în tomnă se ară iar sub arătura se introduc îngrăşăminte organice şi îngrăşăminte

chimice cu fosfor sau complexe .

Până la cel târziu 20-25 octombrie însămânţările de toamnă trebuie să fie terminate .

Produsele recoltate se depozitează cu atenţie : cartofii , sfecla de nutreţ în silozuri ; boabele în magazii ; porumbul ştiuleţi

în pătule . Controlul produselor depozitate se face des , deoarece schimbările de temperatura şi umiditate atmosferică ,

pot sa ducă la fenomene de încingere şi la apariţia diferitelor boli .

Dintre măsurile de protecţie e plantelor menţionam :

- tratarea seminţelor de cereale păioase contra nălurii şi a tăciunelui , pe măsura semănatului ;- sortarea rădăcinoaselor şi a cartofilor înainte de însilozare , pentru prevenirea îmbolnă virilor pe perioada

păstrării ;

NOIEMBRIE

Se continuă arăturile de toamnă pe toate suprafeţele arabile . Înainte de efectuarea arăturilor se împrăştie gunoi de grajd

sub brazdă . Se administrează în continuare şi îngrăşăminte chimice cu fosfor sau complexe . La începutul lunii se începe

controlul sistematic al culturilor semănate în toamnă , acesta repetându-se la circa două săptămâni .

Dacă nu s-au aplicat îngrăşăminte odată cu lucrarea de bază sau în preajma semănatului cerealele de toamnă vor fi

fertilizate cu îngrăşăminte fosfatice sau complexe , pentru a se mării rezistenţa plantelor la iernare .

În magazii , silozuri şi pătule se face în continuare controlul produselor depozitate. Odată cu scăderea temperaturii se

îngroaşă straturile de seminţe în magazii , deoarece pericolul fenomenului de încingere se reduce . Se măreşte însă în

silozuri stratul de pământ care protejează produsele contra gerului .

Sfecla şi porumbul însilozat încep să fie folosite în hrana animalelor . Se va descoperii cu grijă câte un singur siloz numai

pe măsura consumului de nutreţ pentru a prevenii alterarea furajului .

22



Dintre dăunători pot fi semnalaţi în această perioadă gândacul ghebos şi şoarecele de câmp , împotriva cărora se aplică

măsuri de combatere .

DECEMBRIE

În luna decembrie se execută puţine lucrări agricole în câmp . Dacă timpul este prielnic, se continuă efectuarea arăturilor

pe suprafeţele rămase nelucrate .

Cerealele păioase de toamnă se controlează periodic şi se iau măsurile de îngrijire corespunzătoare. Se pot administra şi

acum îngrăşăminte chimice , dacă lucrarea nu s-a f ăcut anterior .

Se controlează produsele depozitate şi se iau măsuri de ventilaţie , de asigurare a umidităţii , etc . Dacă în silozurile de

rădăcinoase şi cartofi au apărut diferite boli , silozurile se desfac , se sortează produsele şi se acoperă din nou .

În această lună se întocmeşte un program de aprovizionare cu seminţe , materiale, unelte . În funcţie de rezultatele

economice ale anului respectiv , se analizează oportunitatea procurării unor utilaje agricole pentru anul următor .

De asemenea , se ia în calcul posibilitatea accesării unor credite pe termen scurt pentru producţie , ţinând cont de

posibilitatea rambursării ratelor şi a dobânzii aferente

23



3.3 STRUCTURA PRODUCŢIEI PRECONIZATE

Tabel nr. 3.3

Nr.

crt.

Dimensiunea modulului

şi sistemul de producţie

Activitatea

(cult. vegetală)

Ponderea culturii în

suprafata

cultivată(%)

Ponderea în totalul pe

cheltuieli a culturilor

(%)

Profilul “Cereale ş i plante tehnice”

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Sfeclă zahăr

neirigat

Total 100 100

Grâu

Porumb

Floarea soarelui

Soia

Sfeclă zahăr

1. 20 ha

irigat

Total 100 100

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Sfeclă zahăr

Rapiţă

neirigat

Total 100 100

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Soia

Sfeclă zahăr

Rapiţă

2. 200 ha

irigat

Total 100 100

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Soia

Sfeclă zahăr

Rapiţă

neirigat

Total 100 100

Grâu

3. 1000 ha

irigatPorumb

24



25

Orz

Floarea soarelui

Soia

Sfeclă zahăr

Rapiţă

Total 100 100



3.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

Productie planificată Prod

Repartizat

Specificareha Kg/ha Total tone

Pentru

vânzare

Pentru

consum

zoot.

Auto

consumha Kg/ha Total t

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Soia

Fasole

Sfeclă zahăr

Rapiţă

Alte cereale

Alte plante tehnice

Etc. altele



3.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI

Prima culturăNr.

crt. Cultura

Supra

faţa

ha

Data

însămân

ţării

Data recolt. Prod.

obţinută

(kg)

Prod

Kg/ha Denumire An

0 1 2 3 4 5 6 8 9 1

1 Grâu

2 Porumb

3 Orz

4 Floarea soarelui

5 Soia

6 Fasole

7 Sfeclă zahăr

8 Rapiţă

9 Alte cereale

10 Alte plante

tehnice




3.6.1 ÎNGR ĂŞĂ MINTE CHIMICE

Plan anual Cumpărări Consum în prodNrcrt. Tipul de îngrăşământ Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data ha C

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Fertilizarea culturilor – TOTAL

din care: CU ÎNGR ĂŞĂMINTE NATURALE

CU ÎNGR ĂŞĂMINTE CHIMICE

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soareluiFasole

Soia

Sfeclă zahăr

1 Azotat de amoniu

substanţă brută/

substanţă activ ă, kg

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

SoiaSfeclă zahăr

2 Superfosfat substanţă

brută/


Rapiţă

Grâu3 Complexe

20:20:20 Porumb



Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

12:52:0

15:15:15

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

4 Uree

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

5 Îngrăşăminte foliare

Agrofeed

19-19-19

Elite verde

20-20-20

Rapiţă



3.6.2 ERBICIDE

Plan anual Cumpărări

Nr

crt.

Tipul de erbicid* Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana

la:........

0 1 2 3 4 5 6 7

Erbicide – TOTAL

1 Grâu

2 Porumb

3 Orz

4 Floarea soarelui

5 Fasole

6 Soia

7 Sfeclă zahăr

8 Rapiţă

*Tipul de erbicid se alege, funcţie de cultură din Anexa 1



3.6.3 FUNGICIDE

Plan anual Cumpărări Nr

crt.Tipul de fungicid* Cultura ha Cantitate Data

De la:...... Pana

la:........

to Valoare

lei

0 1 2 3 4 5 6 7

Fungicide – TOTAL

1 Grâu

2 Porumb

3 Orz

4 Floarea soarelui

5 Fasole

6 Soia

7 Sfeclă zahăr

8 Rapiţă

*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1



3.6.4 INSECTICIDE


crt.Tipul de insecticid* Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana

la:........

0 1 2 3 4 5 6 7

Insecticide – TOTAL

1 Grâu

2 Porumb

3 Orz

4 Floarea soarelui

5 Fasole

6 Soia

7 Sfeclă zahăr

8 Rapiţă

*Tipul de insecticid se alege, funcţie de cultură şi dăunători din Anexa 1



3.6.5 S Ă MÂNŢ A

Plan anual Cumpărări ConNr

crt. Cultura

ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana

la:........

h

0 1 2 3 4 5 6 7

1Grâu

2Porumb

3Orz

4

Floarea soarelui5

Fasole6

Soia7

Sfeclă zahăr8

Rapiţă




AmortizareNr

crt.

Denumirea utilajului Preţ

(lei)

Durata de

utilizare (ani)

Costurile

fixe (lei/an)

0 2 2 3 4

1 Tractor T 045-4U cu cabină

2 Tractor U 683 cu cabina

3 Tractor „Zimbru 2200”

4 Plug PP4 x 30 M

5 Plug PRS5M

6 Grapa stelata GS 1.2

7 Grapa cu discuri GD 3.2 ME

8 Grapă Supersonic NIVA 6,4

9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T10 Remorcă cisternă RCU- 4

11 Maşina de erbicidat MIRA-500

12 Semanatoarea SPC 8 M

13 Semanatoarea SUP 29 -0 BR

14 Cultivator CSC 7 B

15 Combinator Vibromixt 321

16 Maşina amendamente MA 3.5

17 Dislocator DSP 4

18 Presa de balotat PPF OA -sârmă

19 Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A

20 Maşina de stropit si prăfuit MC 50021 Combină autopropulsată DROPIA 1810

22 Echipament recoltat floarea soarelui

23 Echipament recoltat porumb

24 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF-350 cu rampă de udare

25 Total




3.8.1 CEREALE P Ă IOASE

Cheltuieli variabile

Ch

Nr

crt.

Denumirea elementului de cheltuieli Ch. cu

lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe

şi

material

săditor

0 2 3 4 5 6 7

1 Administrat gunoi de grajd2 Administrat îngrăşăminte chimice3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente4 Desmiriştit5 Arat + grăpat6 Lucrat solul f ără răsturnarea brazdei7 Discuit8 Preg ătit patul germinativ 9 Semănat

10 Erbicidat în vegetaţie11 Tratamente fitosanitare12 Irigat13 Recoltat14 Balotat paie15 Transport materiale agricole16 Transportat apă

Total

Total cheltuieli



3.8.2 PORUMB , FLOAREA SOARELUI


Ch. c

Nr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material

săditor

0 2 3 4 5 6 7

1 Desmiriştit2 Administrat gunoi de grajd

3 Administrat îngrăşăminte chimice

4 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente5 Arat + grăpat6 Discuit7 Preg ătit patul germinativ 8 Semănat9 Erbicidat în vegetaţie10 Tratamente fitosanitare11 Irigat12 Prăşit13 Recoltat14 Transportat apă

15 Transport materiale agricole

Total

Total cheltuieli



3.8.3 SOIA, FASOLE


Ch. c

Nr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material

săditor

0 2 3 4 5 6 7

1 Desmiriştit2 Administrat gunoi de grajd3 Administrat îngrăşăminte chimice4 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente

5 Arat + grăpat6 Discuit7 Preg ătit patul germinativ 8 Semănat9 Erbicidat în vegetaţie10 Tratamente fitosanitare11 Irigat12 Prăşit13 Recoltat14 Transportat apă 15 Transport materiale agricole

Total

Total cheltuieli



3.8.4 RAPIŢ A DE TOAMN Ă


Ch. c

Nr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material

săditor

0 2 3 4 5 6 7

1 Administrat gunoi de grajd2 Administrat îngrăşăminte chimice3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente4 Desmiriştit

5 Arat + grăpat6 Lucrat solul f ără răsturnarea brazdei7 Discuit8 Preg ătit patul germinativ 9 Semănat10 Erbicidat în vegetaţie11 Tratamente fitosanitare12 Irigat13 Recoltat14 Balotat paie15 Transport materiale agricole

16 Transportat apă

Total

Total cheltuieli



3.8.5 SFECLA DE ZAH Ă R


Ch. c

Nr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material

săditor

0 2 3 4 5 6 7

1 Desmiriştit2 Administrat gunoi de grajd


4 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente5 Arat + grăpat6 Discuit7 Preg ătit patul germinativ 8 Semănat9 Erbicidat în vegetaţie10 Tratamente fitosanitare11 Irigat12 Prăşit13 Recoltat14 Transportat apă


Total

Total cheltuieli



3.9 FIŞ A DE EVIDENŢĂ A PRODUCŢIEI

LunaSpecificare

I II II IV V VI VII VIII

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

STOC LA

INCEPUTUL

ANULUI

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

INTRARI

RECOLTA

ANULUI

CURENT

Soia



LunaSpecificare


0 1 2 3 4 5 6 7 8

Sfeclă zahăr

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

IESIRI

VÂNZARE

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

IEŞIRI

CONSUM ÎN

SECTORUL

ZOOTEHNIC

Sfeclă zahăr



LunaSpecificare


0 1 2 3 4 5 6 7 8

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

IEŞIRI

AUTOCONSUM

Rapiţă

TOTAL PRODUCŢIE



3.10 FIŞ A DE EVIDENŢĂ A VENITURILOR

Luna Specificare


0 1 2 3 4 5 6 7 8

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

STOC LA

INCEPUTUL

ANULUI

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

INTRARI

RECOLTA

ANULUI

CURENT

Soia



Luna Specificare


0 1 2 3 4 5 6 7 8

Sfeclă zahăr

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

IESIRI

VÂNZARE

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

IEŞIRI

CONSUM ÎN

SECTORUL

ZOOTEHNIC

Sfeclă zahăr



Luna Specificare


0 1 2 3 4 5 6 7 8

Rapiţă

Grâu

Porumb

Orz

Floarea soarelui

Fasole

Soia

Sfeclă zahăr

IEŞIRI

AUTOCONSUM

Rapiţă

TOTAL VENITURI



3.11 CHELTUIELI CU SALARII

Documentul de

înregistrareDesf ăşurarea cheltuielilor

Felul Nr. Data

ExplicaţiiTotal

exploataţieGrâu Orz Porumb

fl.

soareluiSo

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Total



3.12 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGUR Ă RI SOCIALE, FOND DE S Ă N Ă TATE, FOND D

Documentul de

înregistrare

Desf ăşurarea cheltuielil

Felul Nr. Data

Explicatii Total ferma

Grâu Orz Porumbfl.

soareluiS

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Total



3.13 CHELTUIELI CU MATERIALE

Desf ăşurarea cheltuielilor peFelul cheltuielilor materiale Explicaţii Total

exploataţieGrâu Orz Porumb fl. soarelui Soia

1 2 3 6 7 8 9 10

Azotat de amoniu substanţă brută/


Superfosfat substanţă brută/


Complexe

20:20:20

12:52:0

15:15:15

Uree

AGROFEED 19-19-19

ELITE VERDE 20-20-20

Erbicide

Fungicide

Insecticide

Sîmânţă

TOTAL



3.14 CHELTUIELI CU LUCR Ă RI ŞI SERVICII PRESTATE DE TER ŢI

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data


Grâu Orz Porumbfl.

soareluiS

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Total



3.15 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data


Grâu Orz PorumbFl.

soareluiS

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Total



3.16 ALTE CHELTUIELI MATERIALE

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data


Grâu Orz Porumbfl.

soareluiS

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Total



Desf ăşurarea cheltuielilor pe categoriiCULTURA

Salarii angajaţi permanenţi Salariile mambrilor familiei fermierului

1 2 3

Grâu

Orz

Porumb

Fl. soarelui

Soia

Fasole

Sfeclă de zahăr

Rapiţă

Total

3.17 CHELTUIELI FIXE



53

3.18 BUGETUL ACTIVIT ĂŢII

CULTURA:

CALCULA ŢIE PE HECTAR

TIPUL EXPLOATA ŢIEI PRODUCŢIA PRINCIPAL Ă :

PRODUCŢIA SECUNDAR Ă

Tabel nr. 3.18

INDICATORI UM VALOARE

1 2 3

A. VALOAREA PRODUCTIEI lei

A1. Din care productia principala lei

B (+) SUBVENTII lei

C (=) PRODUS BRUT lei

D (-) CHELTUIELI TOTALE leiD1. Din care pentru productia principala lei

I. CHELTUIELI VARIABILE lei

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei

- Sămânţă şi material săditor lei

- Ingrasaminte chimice lei

- Pesticide lei

- Alte materiale lei

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei

3. Cheltuieli cu irigatii lei

4. Cheltuieli de aprovizionare lei5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei

6. Asigurari lei

II. CHELTUIELI FIXE lei

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei

- Cheltuieli generale si de management lei

- Dobanzi la credite lei

- Arenda lei

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei

E. (=) VENIT IMPOZABIL lei

(-) Impozite si taxe lei

(-) Arenda lei

F. (=) VENIT NET+subventii lei

G. RATA VENIT IMPOZABIL %

H. RATA VENIT NET+subventii %

COST DE PRODUCTIE lei/kg

PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg



3.19 BUGETUL EXPLOATATIEI DE ................ HA

ZONA DE ......... NEIRIGAT/IRIGAT

PROFILUL " CEREALIERE SI PLANTE TEHNICE"

TIPUL EXPLOATA ŢIEI:C U L T U R A

Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia

haINDICATORI U.M

A. VALOAREA PRODUCTIEI mii lei

A1. Din care productia principala mii lei

B (+) SUBVENTII mii lei

C (=) PRODUS BRUT mii leiD (-) CHELTUIELI TOTALE mii lei

D1. Din care pentru productia principala mii lei

I. CHELTUIELI VARIABILE mii lei

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei

- Sämãn si material saditor mii lei

- Ingrasaminte chimice mii lei

- Pesticide mii lei

- Alte materiale mii lei

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei

3. Cheltuieli cu irigatii mii lei

4. Cheltuieli de aprovizionare mii lei

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* mii lei

6. Asigurari mii lei



C U L T U R A

Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia

haINDICATORI U.M

II. CHELTUIELI FIXE mii lei

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei

- Cheltuieli generale mii lei

- Dobanzi la credite mii lei

- Amortisment mii lei

E. (=) VENIT IMPOZABIL mii lei

(-) Impozite si taxe mii lei

F. (=) VENIT NET+subventii mii lei

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) %

H. RATA VENIT NET+subventii (%) %



3.20 FIŞĂ REZUMATIV Ă

a indicatorilor de sinteză, ai modulului de ... ha neirigat/irigat

Profil: Cereale şi plante tehnice

Tipul exploatatiei Tabel nr. 3.20

Nc. INDICATORI miilei € = 3,5 lei

1 Valoarea producţiei principale şi secundare

2 Subvenţii

3 Produs brut (1+2)

4 Cheltuieli totale, d.c.:

4.1 - cheltuieli variabile

4.1.1 - variabile specifice

4.2 - cheltuieli fixe

5 Profit (3-4)

6 Rata profitului (5:4x100) (%)

7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1)

8 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 UDE

9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare)

10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani)

11 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit)

12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit)

13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit)

14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) *

15 Credite pentru producţie **

16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie)

*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de.................... lei.

**Creditele de producţie acoperă ......% din cheltuielile cu factorii de producţie

Concluzii:

Resursele financiare

Modulul eviden ţ iaz ă o rat ă a profitului de ş i asigur ă în medie un profit de ..... lei/ha.

Marja brut ă standard (MBS) define ş te „dimensunea economic ă a exploata ţ iei” exprimat ă în „unit ăţ i de

dimensiune economic ă ” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploata ţ ii de .... UDE , considerat ă (după tip)

ca o exploata ţ ie foarte mare ( ş i după clas ă ) de clasa a .....-a .

Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investi ţ iei în tehnica agricol ă prin cumpă rare prin credite

...... ........

Modulul realizat prin proiectare este/nu este viabil economic la aceast ă dimensiune,.............................................................................................................................................................................

56




tehnico-economici pentruLEGUME


4.2 CALENDARUL LUCR Ă RILOR ÎN LEGUMICULTUR Ă



4.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI Tabel nr. 4.5


4.6.1 ÎNGR ĂŞĂ MINTE CHIMICE Tabel nr. 4.6.1




4.6.5 S Ă MÂNŢ A Tabel nr. 4.6.5



4.8.1 TOMATE Tabel nr. 4.8.14.8.2 ARDEI Tabel nr. 4.8.2

4.8.3 VARZ Ă DE TOAMN Ă Tabel nr. 4.8.3





Tabel nr. 4.12

4.13 CHELTUIELI MATERIALE Tabel nr. 4.13 4.14 CHELTUIELI CU LUCR Ă RI ŞI SERVICII PRESTATE DE TER ŢI Tabel nr. 4.14







57




LEGUME

Tabel nr. 4.1

Specificaţie tehnică şi tehnologică Criterii specifice de realizare

1. Zonarea şi

stabilirea

structurii

culturilor

legumicole

a. zonarea produc ţ iei legumicole se stabileşte în funcţie de interacţiunea

următorilor factori: geografici (latitudinea, altitudinea şi longitudinea), climatici

(căldură, lumină, precipitaţii şi vânturi), pedologici (tipurile de sol şi însuşirile

fizico-chimice ale acestora), social-economici (cererea pentru consumul de

legume, forţa de muncă, tradiţia pentru cultura legumelor, baza tehnico-

materială );

b. structura culturilor se stabilieşte în funcţie de favorabilitatea solului şi a

climei;

c. sistemul de cultur ă se stabileşte în funcţie de tipul de agricultură practicat

2. Alegerea

şi amenajarea

terenului

pentru

culturile legumicole

a. alegerea terenului se face pe baza unor studii care să ofere suficiente date cu

privire la condiţiile pedoclimatice;

b. amenajarea terenului constă în nivelarea şi amenajarea terenului pentru

irigaţii;

3. Producereamaterialului săditor

a. organizarea produc ţ iei de r ă saduri se face în funcţie de proporţia culturilorcare se înfiinţează prin răsad;

Preg ă tirea patului germinativ

- suprafaţa răsadniţei se stabileşte în funcţie de suprafeţele stabilite prin structura

de culturi;

- stratul cu amestec nutrient se preg ăteşte diferenţiat, funcţie de specia de care

aparţin plantele preg ătite ca răsad, respectând reţeta adecvată;

- tipul de răsadniţă se alege în funcţie de perioada de plantare.

Preg ă tirea semin ţ elor în vederea îns ă mân ţă rii

- tratarea seminţelor pentru a preveni transmiterea unor boli şi dăunători este

obligatorie, şi se asigură prin numeroase procedee fizice şi chimice, respectânddozele;

b. lucr ă rile de între ţ inere a r ă sadurilor

- repicatul răsadului denumeşte operaţiunea prin care se redimensionează spaţiul

de nutriţie a plantulelor, pe parcursul preg ătirii lor ca răsad;

- lucrările de îngrijire după repicat constau în dirijarea temperaturii, umidităţii, în

aplicarea tratamentelor şi a fertilizarii răsadurilor;

- călirea răsadului se face în funcţie de data plantării şi de vârsta răsadului;

- tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se fac în funcţie de tipul

culturii şi de agentul patogen;

c. preg ă tirea r ă sadurilor pentru plantarea în câmp

- dimensionarea şi configurarea spaţiului nutritiv pentru plante, trebuie adaptate la

58



cerinţele impuse de mecanizarea lucrărilor, la caracteristicile maşinilor existente în

dotare;

- răsadurile se scot, se sortează, se fasonează şi se mocirlesc dacă nu se află în

ghivece nutritive;

- metoda de plantare este dependentă de modul cum s-au produs răsadurile şi sealege pe baza aprecierii condiţiilor concrete de lucru.

5. Pregătirea

terenului

pentru înfiinţarea

culturii legumicole

a. nivelarea de între ţ inere se execută anual, înaintea fertilizării şi arăturii de bază

şi urmăreşte întreţinerea nivelării capitale prin corectarea denivelărilor care au

apărut în urma efectuării lucrărilor în perioada de vegetaţie la cultura anterioară;

b. fertilizarea organic ă a terenului

- se efectuează în funcţie de specia cultivată, producţia planificată şi gradul de

aprovizionare a solului în elemente fertilizante;

- cantităţile de îng ăşăminte chimice se aplică în funcţie de cultură şi de planta

premerg ătoare;

c. ar ă tura de baz ă - se execută toamna, după fertilizarea de bază, la diferite adâncimi (maxim 30 cm)

în funcţie de epoca de înfiinţare a culturii şi specia cultivată;

- arătura se execută concomitent cu fertilizarea organică, la momentul optim şi se

realizează uniform pentru cultura care se înfiinţează;

d. fertilizarea cu îngr ăşă minte chimice

- fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice cu solubilizare lentă, se efectuează

diferenţiat în funcţie de consumul specific culturii şi nivelul de producţie, ţinând

cont de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive;

e. preg ă tirea patului germinativ

- pentru reducerea consumurilor de energie şi în vederea evitării tasării solului se

recomandă folosirea de agregate complexe, care realizează comcomitent

mobilizarea, erbicidarea, fertilizarea, modelarea şi semănatul la o singură trecere;

- preg ătirea patului germinativ se efectuează în funcţie de epoca de înfiinţare a

culturii;

- modelarea solului asigură irigarea prin brazde şi uşurează mecanizarea lucrărilor

de înfiinţare, întreţinere şi recoltarea culturilor;

- deschiderea rigolelor în vederea modelării terenului, se efectuează în funcţie de

specie;

6. Înfiinţarea

culturii

legumicole

a. sem ă natul în câmp

- epoca de însămânţare este diferită, în funcţie de cerinţele speciei legumicole faţă

de temperatură şi perioada când trebuie realizată producţia;

- seminţele sunt preg ătite corespunzător în vederea semănatului, conform

tehnologiei;

- metodele de semănat se stabilesc diferenţiat, în funcţie de tehnologia de cultură

a speciilor;

- adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de specie, caracteristicile terenului,

epoca de semănat;

- norma de sămânţă se stabileşte în funcţie de desimea plantelor la ha şi valoarea

culturală a seminţelor;

b. plantarea r ă sadurilor de legume

- epoca de plantare se stabileşte în funcţie de particularităţile speciei şi a soiurilor,a sistemelor de cultură corelate cu factorii climatici;

59



- palntarea se execută numai pe terenul preg ătit corespunzător, conform

tehnologiei pentru fiecare specie în parte;

- schema de plantare se stabileşte în funcţie de particularităţile de creştere ale

soiurilor şi hibrizilor şi de destinaţia culturilor;

- asigurarea unei densităţi optime prin lucrarea de completare a golurilor;- asigurarea unui regim hidric adecvat tipului de cultură prin udări după plantarea

răsadului, cu norme corespunzătoare fiecărei specii;

7. Lucrările

de întreţinere

a culturilor

legumicole

a. lucr ă ri de între ţ inere cu caracter general

(afânarea solului şi combaterea crustei, mulcirea solului, prevenirea apariţiei şi

combaterea buruienilor, măsuri pentru menţinerea desimii plantelor în cultură,

prevenirea pierderilor de recoltă cauzate de boli şi dăunători, fertilizarea fazială,

irigarea);

b. lucr ă ri cu caracter special

(răritul, bilonatul şi muşuroitul, înălbirea, protejarea culturilor împotriva

brumelor, combaterea grindinei, dirijarea dezvoltării plantelor, tutoratul, palisatul,copilitul, ciupitul, cârnitul, defolierea, tratarea plantelor cu substanţe bioactive).

- indicii calitativi ai utilajelor legumicole de întreţinere sunt calculaţi conform

normativelor în vigoare, în funcţie de tipul solului şi al utilajelor de întreţinere

utilizate;

- lucrările de întreţinere se execută în funcţie de specie, tipul culturii, condiţiile

climatice anterioare aplicării lucrărilor de întreţinere, gradul de îmburuienare al

culturilor, de starea de sănătate a plantelor.

8. Recoltarea,

condiţionarea

şi valorificarea

producţiei de legume

a. recoltarea produc ţ iei legumicole

- momentul optim de recoltare se stabileşte în funcţie de felul şi destinaţia culturii;

- la organizarea lucrării de recoltare, se au în vedere: graficele de livrare întocmite

pe baza evaluărilor producţiilor şi a calendarului de apariţie a acestora, asigurarea

maşinilor, utilajelor, a formaţiilor de lucru şi ambalajelor necesare, cunoaşterea

destinaţiei producţiei, precum şi prognoza meteorologică, orientativ ă, pentru

perioada în care urmează să se facă recoltarea;

- recoltarea se poate executa în trei moduri (manual, mecanic, semimecanizat şi

mecanizat) respectând tehnologia de recoltare;

b. condi ţ ionarea legumelor cuprinde operaţiunile de aducere a legumelor

proaspete în stare valorificabilă, conform unor normative cu caracter

internaţional şi intern;

- operaţiunea de condiţionare depinde de specie, destinaţia şi calitatea produselor,

de dotarea tehnică a unităţilor;

c. valorificarea produc ţ iei legumicole se realizează la maturitatea comercială,

în funcţie de cerinţele beneficiarului şi la maturitatea tehnică, în funcţie de starea

adecvată a produselor pentru prelucrarea industrială;

- în vederea valorificării producţiei, stabilirea modului de ambalare şi a tipului de

ambalaj se face pe plan intern, în conformitate su STAS, norme interne, caiete de

sarcini sau note de comandă, iar pentru export, pe baza normelor stabilite de

către Federaţia Europeană de Ambalare (EPF) şi de Organizaţia Internaţională de

Standardizare (ISO).

* această schemă de prezentare este detaliată în „Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare cultură legumicolă,

în funcţie de structura stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie

60



4.2 CALENDARUL LUCR Ă RILOR AGRICOLE LEGUMICULTUR Ă

IANUARIE

Se definitivează planul de culturi pentru anul curent. Se procură seminţele necesare ,îngrăşămintele chimice,

insectofungicidele şi alte materiale necesare pentru primele culturi programate( în primul rând răsadurile).

Se trimit probe la analiză din seminţele destinate a fi semănate în răsadniţe şi în epoca I de însămânţări de primă vară. Se

repară tot inventarul şi se dezinfectează, procurându-se sau confecţionându-se inventarul care lipseşte.

Controlul stării îngrăşămintelor organice şi chimice. Se transportă gunoiul de grajd la capătul solelor. Se continuă ciuruirea

şi dezinfectarea ţelinei, a mraniţei şi se presează nisipul în vederea alcătuirii amestecurilor de pământ pentru răsaduri şi

culturi forţate. Începe instalarea răsadniţelor şi se face semănatul pentru obţinerea răsadurilor necesare la culturile forţate.

În seră se face plantatul tomatelor şi ardeiului pentru cultura forţată. Se seamănă şi conopida timpurie în perioada

optimă(10-30 ianuarie).

FEBRUARIE

Pentru culturile de câmp

Se verifică starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă. Se iau măsuri de prevenire a excesului de apă, când este

cazul. Se protejează cu folie de polietilenă culturile înfiinţate din toamnă(salată, spanac, ceapă verde) pentru grăbireacreşterii.

Preg ătirea amestecurilor de pământ. Producerea răsadurilor şi preg ătirea materialului de plantat la culturile timpurii.

Preg ătirea răsadniţelor pentru repicat şi semănat tomate timpurii. Repicarea răsadurilor de varză, conopidă timpurie.

Aplicat lucrări de îngrijire la semănături(dirijat temperatura, aerisit, udat)

Pentru culturile din solarii

Se amenajează solariile încălzite pentru repicarea răsadurilor. Se acoperă cu folie solariile neîncălzite pentru culturileprotejate de salată, ceapă şi usturoi verde, conopidă timpurie, broccoli şi gulioare.

MARTIE


Verificat starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă. Măsurile de prevenire a excesului de apă, când este cazul.

Protejat cu folie de polietilenă culturile înfiinţate din toamnă(salată, spanac, ceapă verde) pentru grăbirea creşterii. Preg ătit

amestecuri de pământ. Producerea răsadurilor şi preg ătirea materialului de plantat la culturile timpurii. Preg ătirea

răsadniţelor pentru repicat şi semănat tomate de vară-toamnă, continuarea semănăturilor. Repicat răsadurile de tomate

61



timpurii. Aplicat lucrări de îngrijire la semănături(dirijat temperatura, aerisit, udat).Preg ătirea terenului pentru semănat

rădăcinoase(morcov, pătrunjel, păstârnac),bulboase (ceapă, usturoi), frunzoase(spanac, salată ), mazăre, ridichi, etc.

Administrat îngrăşăminte chimice. Aplicat erbicide preemergent şi postemergent. Deschis rigole şi modelat terenul în

brazde înălţate pentru înfiinţarea culturilor de solanaceae, bostănoase, rădăcinoase, v ărzoase, verdeţuri. Înfiinţarea

culturilor prin semănat direct, prin plantarea bulbilor, prin răsad (varză şi conopidă timpurie, gulioare, salată ).Irigat după

plantare. Semănat ardei, tomate de vară-toamnă pătlăgrele vinete, ţelină.

Aplicat lucrările de îngrijire la semănăturile de tomate timpurii din răsadniţe.


Se revizuieşte scheletul de susţinere a solariilor şi se continuă acoperirea cu folie pentru în fiinţarea culturilor de tomate,

ardei, vinete. Se preg ătesc solariile pentru plantarea verzei şi conopidei timpurii, salatei ,cepei şi usturoiului verde. Se

plantează v ărzoase, salată, ceapă şi usturoi.

APRILIE


Mobilizarea solului prin grăpare superficială în vederea înfiinţării culturilor de solano-

fructoase,bostănoase,rădăcinoase,v ărzoase,fasole.Preg ătirea patului germinativ şi terminarea semănăturilor de primă

urgenţă, dacă nu s-au semănat(morcov ,ceapă, pătrunjel, mazăre).Administrat şi încorporat erbicide preemergent şi

postemergent. Tratamente fitosanitare şi de întreţinere a culturilor înfiinţate în lunile februarie şi martie(în funcţie de

starea de vegetaţie). Tratamente fitosanitare şi călirea răsadurilor. Deschiderea rigolelor şi modelarea terenului în brazdeînălţate pentru înfiinţarea culturilor de solano-fructoase, bostănoase, rădăcinoase, v ărzoase şi verdeţuri. Înfiinţarea

culturilor prin semănat direct în câmp la tomate vară-toamnă, fasole de grădină, castraveţi, sfeclă roşie, etc.

Înfiinţarea culturilor prin plantarea de răsaduri(la varză de vară, conopidă de vară ,gulii şi gulioare ,tomate timpurii si

tomate de vară ).completarea golurilor la 5-6 zile după plantare. Irigatul culturilor înfiinţate prin semănat şi răsad. Lucrări

de îngrijire şi fertilizare fazală la culturile înfiinţate din toamnă: Îngrijirea răsadului în sere şi solarii. Recoltarea verdeţurilor

din culturile înfiinţate din toamnă.


Marcarea şi modelarea terenului în vederea plantărilor în solarii. Semănat fasole urcătoare. Plantarea integrală a solariilor

în prima decadă a lunii cu tomate, ardei gras, castraveţi, ardei iute, vinete, pepeni. Fertilizarea fazială a culturilor din

solarii. Irigat pe brazde sau prin picurare. Prăşit manual pe rând şi pe intervalele dintre rândurile de plante. Recoltat salată,

ridichi şi varză timpurie.

MAI


Preg ătit terenul, inclusiv erbicidat, pentru culturile care se înfiinţează în luna mai. Semănat fasole ,castraveţi, pepeni verzi,

pepeni galbeni, andive, dovlecei. Plantat tomate de vară-toamnă, ardei gras, ardei lung, gogoşar, vinete Irigat de

62



aprovizionare pe terenurile unde se înfiinţează culturi şi irigare de întreţinere la culturile înfiinţate. Erbicidat

postemergent la ceapă. Prăşitul manual şi mecanic la culturile înfiinţate în lunile martie-aprilie. Instalarea spalierului,

palisat şi copilat la tomatele timpurii. Recoltat culturile timpurii(mazăre păstăi, verdeţuri, ridichi de lună, conopidă şi varză

timpurie, spanac). Desfiinţat culturi timpurii(spanac, mazare, etc) şi preg ătirea terenului pentru culturi succesive(varză de

toamnă, castraveţi cornişou, fasole verde, etc).


Copilit şi palisat tomate. Stimularea fructificării la tomate, ardei şi vinete. Lucrări de întreţinere(praşile manuale, irigat,

fertilizări faziale la culturile pe rod).

IUNIE


Se irig ă culturile ori de câte ori este nevoie. Aplicarea tratamentelor fitosanitare în funcţie de avertizări.

La culturile de bulboase, rădăcinoase, solano-fructoase şi v ărzoase, se aplică prăşitul manual sau mecanic şi fertilizări

faziale. Se seamănă morcovul şi ridichea de iarnă. Preg ătirea terenului pentru culturile succesive(semănatul castraveţilor,

plantatul verzei şi conopidei de toamnă )


Desfiinţarea culturilor de varză şi conopidă timpurie, apoi preg ătirea terenului pentru culturile succesive. Efectuarea

lucrărilor de întreţinere(palisare la tomate şi castraveţi, praşile ,irigat şi tratamente fitosanitare)

IULIE


Aplicarea lucrărilor specifice de întreţinere(irigat, tratamente fitosanitare, prăşit ,fertilizări faziale).Se semănă culturile de

toamnă(fasole de grădină şi spanac)


Desfiinţarea culturilor de varză şi conopidă timpurie şi preg ătirea terenului pentru culturile succesive.

AUGUST


Aplicarea lucrărilor specifice de întreţinere(irigat, tratamente fitosanitare, prăşit, fertilizări faziale)se efectuează recoltări la

tomate, ardei ,fasole verde, vinete, rădăcinoase ,bostănoase, inclusiv pepeni şi verdeţuri.


Efectuarea lucrărilor de întreţinere(irigat, prăşit, tratamente fitosanitare la culturile din ciclul II(castraveţi, tomate, fasole

urcătoare)

63



SEPTEMBRIE


Efectuarea lucrărilor de întreţinere la culturile de legume înfiinţate pentru toamnă. Recoltarea eşalonată a legumelor de

vară-toamnă. Defrişarea unor culturi şi preg ătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor de ceapă ,usturoi, spanac, salată.

Udarea de aprovizionare şi începerea înfiinţării culturilor de toamnă.


Efectuarea lucrărilor de întreţinere specifice(irigat, prăşit, tratamente fitosanitare la culturile din ciclul II(castraveţi,

tomate, fasole urcătoare)

OCTOMBRIE


Înfiinţat culturi timpurii de ceapă verde, usturoi, spanac, salată. Recoltat v ărzoase, rădăcinoase. Însilozat rădăcinoase.

Preg ătit platforme de compastane din gunoi şi resturi vegetale. Preg ătit amestecuri de pământ şi alte componente pentru

răsaduri.


Efectuarea ultimelor recoltări de la ciclul II de cultură. Defrişarea culturilor şi sistemelor de susţinere. Preg ătirea terenului

şi înfiinţarea culturilor extratimpurii.

NOIEMBRIE


Administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice. Terminarea ultimilor recoltări şi a arăturilor de toamnă. Închiderea

silozurilor şi preg ătirea acestora pentru perioada rece.


Administrarea îngrăşămintelor naturale şi chimice. Săpat cu rotosapa sau arat cu plugul. Revizuirea şi consolidarea

scheletului solariilor.

DECEMBRIE

Verificat starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în toamnă. Măsuri de prevenire a excesului de apă când este cazul.

Măsuri de protejare a culturilor împotriva distrugerii de către animalele sălbatice. Se continuă asigurarea gunoiului de grajd

şi a amestecurilor de pământ. Se continuă cu valorificarea producţiei din silozuri. Preg ătit planul şi structura culturilor

pentru anul următor.

Alte activităţi organizatorice(asigurarea forţei de muncă, a stocurilor de materiale, contractări pentru valorificarea

producţiei următoare)

64



65


Tabel nr. 4.3

Nr.

crt.



Activitatea

(cult. vegetală)

Ponderea

culturii în

suprafata

cultivată

(%)



(%)

Profilul “Legume de câmp”

Tomate vară-

toamnă

Ardei gras

Varză de toamnă

4. 5 ha irigat

Total 100 100

Tomate vară-toamnă

Ardei gras

Varză de toamnă

5. 30 ha irigat

Total 100 100

4.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Tabel nr. 4.4Productie planificate Productie realizata

Repartizat Repartizat

SpecificareHa Kg/ha

Total

tonePentru

vânzare

Auto

consum

Ha Kg/haTotal

tonePentru

vânzare

Auto

consum

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Tomate vară-

toamnă

Ardei gras

Varză de toamnă

Alte legume



4.5 STABILIREA ASOLAMENTULUI

Prima culturăNr.

crt.Cultura

Supra

faţa

ha

Data însămân

ţării

Data recolt. Prod.

obţinută

(kg)

Prod

Kg/ha Denumire An

0 1 2 3 4 5 6 8 9 10

1 Tomate vară-

toamnă

2 Ardei gras

3 Varză de toamnă

4 Alte legume

5



4.6 EVIDENŢ A CONSUMURILOR DE MATERIALE LEGUME


Plan anual Cumpărări Consum în produNr

crt.Tipul de îngrăşământ Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data ha C

0 1 2 3 4 5 6 7 8




Tomate vară-

toamnă

Ardei gras

1 Azotat de amoniu substanţă

brută/


Varză de toamnă

Tomate vară-

toamnă

Ardei gras

2 Superfosfat substanţă brută/


Varză de toamnă

Tomate vară-

toamnă

3 Complexe

20:20:20

12:52:0 Ardei gras



15:15:15 Varză de toamnă

Tomate vară-

toamnă

Ardei gras

4 Uree

Varză de toamnă

Tomate vară-

toamnă

Ardei gras


Agrofeed

19-19-19

Elite verde

20-20-20 Varză de toamnă

4.6.2 ERBICIDE


crt.Tipul de erbicid* Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana la:.......

0 1 2 3 4 5 6 7

Erbicide – TOTAL

1 Tomate vară-

toamnă 2

Ardei gras3 Varză de toamnă

4




4.6.3 FUNGICIDE


crt. Tipul de fungicid* Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana la:....

0 1 2 3 4 5 6 7

Fungicide – TOTAL

1 Tomate vară-

toamnă 2

Ardei gras3

Varză de toamnă 4


4.6.4 INSECTICIDE



lei

Data

De la:...... Pana la:.......

0 1 2 3 4 5 6 7


1 Tomate vară-

toamnă

2 Ardei gras3

Varză de toamnă 4




4.6.5 S Ă MÂNŢ A

Plan anual Cumpărări CNr

crt.Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana la:........

h

0 1 2 3 4 5 6 7

1 Tomate vară-

toamnă 2

Ardei gras3

Varză de toamnă 4




Amo

Nr

crt.


(lei)

Durata de

utilizare

(ani)

Cos

fixe (

0 2 2 3

1 Tractor T 045-4U cu cabină

2 Tractor U 683 cu cabina

3 Plug PP 2 - 25

4 Plug PP4 x 30 M

5 Grapa stelata GS 1.2

6 Grapa cu discuri GD 3.2 ME

7 Grapa cu discuri GDP 251

8 Freză pentru prelucrat solul FPS

9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T

10 Maşina de plantat MPR - 5

11 Maşina de stropit si prăfuit MC 500

12 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare

13 Total




4.8.1 TOMATE


Ch. Nr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material săditor

Îngră

chim

org

0 2 3 4 5 6 7

1 Administrat gunoi de grajd2

Administrat îngrăşăminte chimice3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente4 Arat + grăpat5 Discuit6 Preg ătit pat germinativ 7 Erbicidat

8 Plantat răsad9 Prăşit mecanic10 Tratamente fitosanitare11 Irigat12 Transportat apă 13

Transport materiale agricole

Total

Total cheltuieli



4.8.2 ARDEI


ChNr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material săditor

Îng

c

o

0 2 3 4 5 6 7

1 Administrat gunoi de grajd2 Administrat îngrăşăminte chimice

3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente4 Arat + grăpat5 Discuit6 Preg ătit pat germinativ 7 Erbicidat

8 Plantat răsad9 Prăşit mecanic10 Tratamente fitosanitare11 Irigat12

Transportat apă 13 Transport materiale agricole

Total

Total cheltuieli



4.8.3 V Ă RZOASE


ChNr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material

săditor

Î

e

0 2 3 4 5 6 7

1 Administrat gunoi de grajd2 Administrat îngrăşăminte chimice3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente4 Arat + grăpat5 Discuit6 Preg ătit pat germinativ 7 Erbicidat8 Plantat răsad9 Prăşit mecanic10 Tratamente fitosanitare11 Irigat

12 Transportat apă 13 Transport materiale agricole

Total

Total cheltuieli



4.9 FIŞ A PRODUCŢIEI

Luna

Specificare VI VII VIII IX

1 2 3 4 5 6


Ardei gras

Varză de toamnă

...

INTRARI

RECOLTA

ANULUI

CURENT

n


Ardei gras

Varză de toamnă

...

IESIRI

VÂNZARE

n


Ardei gras

IEŞIRI

AUTOCONSUM

Varză de toamnă

TOTAL PRODUCŢIE



4.10 FIŞĂ VENITURI

LunaSpecificare VI VII VIII IX

1 2 3 4 5 6


Ardei gras

Varză de toamnă

...

INTRARI

RECOLTA

ANULUI

CURENT

n


Ardei gras

Varză de toamnă

...

IESIRI

VÂNZARE

n


Ardei gras

IEŞIRI

AUTOCONSUM

Varză de toamnă

TOTAL VENITURI



4.11 CHELTUIELI CU SALARII

Documentul de

înregistrareDesf ăşurarea cheltuielilor

Felul Nr. Data

ExplicaţiiTotal

exploataţie

Tomate vară-toamnă Ardei gras

1 2 3 4 5 6 7

Total



4.12 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGUR Ă RI SOCIALE, FOND DE S Ă N Ă TATE, FOND DE Ş

Documentul de

înregistrare

Desf ăşurarea cheltuielilo

Felul Nr. Data



1 2 3 4 5 6 7

Total




Desf ăşurarea cheltuielilor pe cFelul cheltuielilor materiale Explicaţii Total

exploataţieTomate vară-toamnă Ardei gras

1 2 3 6 7





Complexe20:20:20

12:52:0

15:15:15

Uree

AGROFEED 19-19-19


Erbicide

Fungicide

Insecticide

Sîmânţă

TOTAL



4.14 CHELTUIELI CU LUCR Ă RI ŞI SERVICII PRESTATE DE TER ŢImii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie


1 2 3 4 5 6 7

Total

4.15 CHELTUIELI DE APROVIZIONAREmii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie


1 2 3 4 5 6 7

Total



4.16 ALTE CHELTUIELI MATERIALEmii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie


1 2 3 4 5 6 7

Total



1 2 3


Ardei gras

Varză de toamnă

Total




82


CULTURA:




Tabel nr. 4.18


1 2 3



B (+) SUBVENTII lei

C (=) PRODUS BRUT leiD (-) CHELTUIELI TOTALE lei

D1. Din care pentru productia principala lei





- Pesticide lei



3. Cheltuieli cu irigatii lei4. Cheltuieli de aprovizionare lei

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei

6. Asigurari lei





- Arenda lei




(-) Arenda lei










PROFILUL " LEGUME"

TIPUL EXPLOATA ŢIEI:C U L T U R A


ha

INDICATORI U.M



B (+) SUBVENTII mii leiC (=) PRODUS BRUT mii lei

D (-) CHELTUIELI TOTALE mii lei






- Pesticide mii lei



3. Cheltuieli cu irigatii mii lei4. Cheltuieli de aprovizionare mii lei





C U L T U R A


haINDICATORI U.M















Profil: Legume

Tipul exploatatiei Tabel nr. 4.20Nc. INDICATORI mii lei € = 3,5 lei


2 Subvenţii

3 Produs brut (1+2)





5 Profit (3-4)











16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie)*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de.................... lei.


Concluzii:



Marja brut ă standard (MBS) define ş te „dimensunea economic ă a exploata ţ iei” exprimat ă în „unit ăţ i de dimensiune economic ă ” (1

UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploata ţ ii de .... UDE , considerat ă (după tip) ca o exploata ţ ie foarte mare ( ş i după

clas ă ) de clasa a .....-a .

Fondul de dezvoltare constituit creaz ă posibilitatea investi ţ iei în tehnica agricol ă prin cumpă rare prin credite ...... ........

Modulul realizat prin proiectare este/nu este viabil economic la aceast ă dimensiune,

.............................................................................................................................................................................

85




tehnico-economici pentruPOMI


5.2 CALENDARUL LUCR Ă RILOR ÎN POMICULTUR Ă




5.5.1 ÎNGR ĂŞĂ

MINTE CHIMICE Tabel nr. 5.5.1






5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS Tabel nr. 5.7.1





Tabel nr. 5.11









86




POMI

Tabel nr. 5.1

Specificaţie tehnică

şi tehnologică


1. Zonarea

culturii

şi a

soiurilor

a. zonarea pomiculturii presupune o interpretare justă a relaţiilor de intedependenţă

dintre climă, sol şi plantă, precum şi realizarea eficienţei economice, ţinând seama de

nivelul de dezvoltare al bazei tehnico-materiale pusă la dispoziţia sectorului pomicol, în

fiecare etapă, de posibilităţile de investiţii, precum şi de restricţiile privind consumul de

energie în procesul de producţie agricolă;

- analiza condi ţ iilor pedoclimatice (macroclimatului – climatul zonei;

mezoclimatului – climatul localităţii, al centrului pomicol; microclimatului – climatul

din imediata vecinătate a solului în diferite porţiuni ale plantaţiei) trebuie să conducă la

evidenţierea factorilor limitativi pentru cultura fiecărei specii pomicole, eventual pentru

un anumit grup de soiuri;

b. sortimentul pomicol se stabileşte în funcţie de orientarea şi tendinţa consumului

de fructe în scopul asigurării profitabilităţii maxime;

c. sistemul de cultur ă se stabileşte în funcţie de tipul de agricultură practicat

(intensiv ă, extensiv ă, durabilă );

2. Pregătirea

terenului

pentruînfiinţarea

plantaţiei pomicole

Terenul pentru înfiin ţ area planta ţ iei pomicole se alege în funcţie de vegetaţia

naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi social-economici;

Preg ă tirea terenului în vederea plantării constă în:- defri ş area vegeta ţ iei lemnoase - eliberarea terenului de arbori, arbuşti, pomi

îmbătrâniţi şi uscaţi;

- nivelarea sau modelarea terenului – uşurează aplicarea lucrărilor mecanizate şi

îndeosebi când se aplică irigarea pe brazde;

- repausul solului – în cazul replantării unei specii după ea însăşi sau în cazul

schimbării speciei;

- fertilizarea de baz ă a solului – se stabileşte în funcţie de gradul de aprovizionare cu

elemente nutritive, de sistemul de cultură, sortiment, de suprafaţa plantaţiei;

- desfundarea terenului – lucrarea de bază a preg ătirii solului; metoda de desfundare

este aleasă în funcţie de relieful terenului, cultura premerg ătoare şi suprafaţă;- nivelarea de suprafa ţă – trebuie să asigure uniformitatea suprafeţei şi lipsa

denivelărilor de microrelief

3. Organizarea

şi amenajarea

terenului

destinat

înfiinţarii

plantaţiei

pomicole

a. parcelarea terenului se face în funcţie de relief, sistemul de cultură, suprafaţă, de

posibilităţile de lucrare a solului şi de întreţinere a plantaţiei. Parcelarea cuprinde

împărţirea terenului în trupuri, tarlale şi parcele;

b. drumurile ocupă 5% din suprafaţa amenajată şi sunt reprezentate prin: drumuri

magistrale (deservesc masivul pomicol); drumuri principale (deservesc tarlalele) şi

drumuri secundare (desrvesc parcelele);

c. zonele de întoarcere – pe direcţia rândurilor, la capetele tarlalelor;

d. perdelele antierozionale – se amplasează paralel cu direcţia curbelor de nivel;

e. perdelele contra vânturilor – se amplasează perpendicular pe direcţia vânturilor.

87



4. Înfiinţarea

plantaţiilor

pomicole

Amplasarea soiurilor în parcele este condiţionată de factorii ecologici, de soiurile

polenizatoare şi termenele de coacere a fructelor; a. distan ţ ele de plantare se

stabilesc diferenţiat, în funcţie de vigoarea soiului şi a portaltoiului, de condiţiile de

climă şi sol, tehnologia de cultură aplicată;

- distan ţ a optim ă între rânduri se stabileşte în funcţie de:- înălţimea coroanei;

- lăţimea în partea de jos a coroanei;

- unghiul de înclinare a suprafeţei laterale a coroanei faţă de verticală;

- latitudinea geografică a localităţii.

- distan ţ a între pomi pe rând se stabileşte în funcţie de:

- lungimea ramurii de schelet;

- unghiul de ramificare a ramurii de schelet.

b. pichetarea terenului se stabileşte în funcţie de sistemul de cultură, densitate,

sortiment şi configuraţia terenului; pichetarea se face asigurând alinierea rândurilor de

pomi şi respectarea distanţelor de plantare corespunzător densităţii stabilite;- alegerea materialului s ă ditor se face diferenţiat în funcţie de specie, soi, distanţa de

plantare şi anul obţinerii primei recolte economice;

- epoca de plantare – toamna, în cursul iernii (când temperatura aerului este pozitiv ă

şi solul nu este îngheţat), şi primă vara devreme;

- preg ă tirea pomilor pentru plantare:

- materialul săditor este verificat cu atenţie din punct de vedere fito-sanitar eliminând

exemplarele atipice;

- rădăcinile materialului săditor sunt fasonate conform tehnologiei;

- rădăcinile materialului săditor sunt mocirlite conform tehnologiei specifice;

- s ă patul ş i preg ă titul gropilor pentru plantare:

- gropile sunt săpate respectând pichetatul;

- dimensiunea gropilor este stabilită în funcţie de sortiment şi grosimea stratului arabil;

- preg ătirea gropilor pentru plantare se face prin afânare şi fertilizare locală;

c. plantarea materialului s ă ditor

- materialul săditor se aşează în groapă urmărind verticalitatea acestuia şi cu coletul

deasupra nivelului solului;

- operaţiile de finalizare a plantării se execută conform tehnologiei;

d. îngrijirea pomilor dup ă plantare – în primul an după plantare se urmăreşte

realizarea unui procent de prindere cât mai mare; tăierile în primul an se efectuează

primă vara.

5. Întreţinerea

şi lucrările

solului

în plantaţiile

pomicole

a. sistemul de între ţ inere ş i lucrare a solului se alege în funcţie de condiţiile

climatice (în special regimul de precipitaţii), panta terenului, textura solului, sistemul de

cultură, vârsta pomilor, dotarea tehnică şi de alţi factori biologici, tehnologici şi

economici;

Tipuri de sisteme:

– ogor lucrat (negru):

- ogor combinat cu erbicide;

- culturi intercalate;

- culturi pentru îngrăşăminte verzi;

- înierbarea şi mulcirea solului;

- momentul de execu ţ ie a lucr ă rilor este stabilit în funcţie de gradul deîmburuienare a plantaţiei;

88



- utilajele se aleg corespunzător tipului de lucrări existente;

b. combaterea buruienilor - substanţele chimice de combatere a buruienilor se aleg

în funcţie de sortiment şi structura buruienilor;

c. combaterea bolilor ş i d ă un ă torilor

- tipul lucr ă rilor de combatere a bolilor ş i d ă un ă torilor se aleg în funcţie desistemul de cultură, ele înscriindu-se pe linia g ăsirii unor mijloace mai puţin poluante

pentru om şi mediul înconjurător;

- momentul de execu ţ ie a lucrărilor de combatere se stabileşte pe baza PED şi pe

bază de prognoza şi avertizare;

- utilajele sunt adecvate operaţiilor de stropit şi prăfuit;

- substan ţ ele de combatere se aleg în funcţie de agentul de dăunare. Aspectul de

compatibilitate, modul de formulare şi diluare a produsului sunt înscrise pe ambalaje.

d. fertilizarea planta ţ iilor pomicole

- tipul ş i dozele de îngr ăşă minte se stabilesc în funcţie de sistemul de cultură,

fertilitatea terenului, regimul de precipitaţii, productivitatea pomicolă, etc.- metoda de fertilizare este aleasă în funcţie de gradul de aprovizionare al solului,

fertilizarea organică şi nivelul de producţie stabilit;

- momentul aplic ă rii îngr ăşă mintelor se stabileşte în funcţie de fenofazele de

vegetaţie.

e. irigarea se execută în funcţie de vârsta plantaţiei, umiditatea solului şi fenofazele de

vegetaţie;

- metoda de irigare (udarea prin brazde, prin bazine individuale sau colective, prin

aspersiune, subterană, prin picurare) se alege în funcţie de dotare;

- momentul de interven ţ ie pentru irigare se determină în funcţie de intervalul

umidităţii active sau de capacitatea de câmp pentru apă;

f. lucr ă rile de t ă iere

- formarea coroanei se face în funcţie de sistemul de cultură şi specia pomicolă

(forme de coroane: rotunjite şi aplatizate);

- tipul lucr ă rilor de t ă iere se efectuează în funcţie de scopul urmărit (tăieri de

formare a coroanei, de fructificare, de întreţinere a coroanei, de reîntinerire, de

corectare, de igienizare, de restabilire, de transformare;

- epoca de t ă iere se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei, sezon.

- metoda de t ă iere se alege în funcţie de dotare.

6. Evaluarea

producţiei

de fructe

Pentru evaluarea produc ţ iei de fructe se iau în calcul următoarele elemente:

- densitatea pomilor, buc./ha;

- numărul mediu de fructe la un pom, buc.;

- masa medie a unui fruct (g);

- coeficientul scuturării fructelor (0,7-0,8)

7. Recoltarea

producţiei

pomicole

Momentul optim de recoltare este stabilit în funcţie de destinaţia producţiei, la

începutul perioadei de maturare, la maturitatea de consum sau în faza de pârg ă;

Metoda de recoltare este aleasă în funcţie de sortiment şi destinaţia producţiei;

Recoltarea se face cu grijă f ără v ătămarea fructelor, cu pierderi minime.

* această schemă de prezentare este detaliată în „Ghiduri practice tehnico-economice – producţia vegetală” pentru fiecare specie

pomicolă luată în studiu, în funcţie de structura stabilită în proiecţia modulelor de exploataţie

89



5.3 CALENDARUL LUCR Ă RILOR ÎN

POMICULTUR Ă

IANUARIE

Aprovizionarea din timp cu pesticide foarte eficiente şi autorizate. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii

clasice (zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Urmărirea şi prevenirea atacului răzătoarelor din

livadă. Efectuarea tăierilor de fructificare la speciile seminţoase , daca timpul permite .

FEBRUARIE

Aprovizionarea cu pesticide foarte eficiente şi recent autorizate. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii

clasice (zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Urmărirea şi prevenirea atacului răzătoarelor din

livadă. Efectuarea tăierilor de fructificare la speciile seminţoase, daca timpul permite .

MARTIE

Aprovizionarea cu pesticide recent autorizate foarte eficiente. Efectuarea tratamentelor de iarnă cu soluţii clasice

( zeamă bordeleză, zeamă sulfocalcică, uleiuri minerale). Lucrări de tăieri de fructificare la speciile seminţoase şi

sâmburoase. Efectuarea lucrărilor de plantare de pomi, arbuşti fructiferi şi parţial de căpşuni. Completarea

golurilor în plantaţii. Tăieri de formare şi conducere a coroanei la pomi şi a tufelor la arbuşti fructiferi. Tăieri de

regenerare la plantaţiile îmbătrânite. Greblarea şi săparea terenului între rânduri la plantaţiile comerciale de

căpşun. Plantatul puieţilor portaltoi şi a marcotelor. Administrarea îngrăşămintelor organice şi a 1/3 dinîngrăşămintele chimice.

APRILIE

Efectuarea tratamentelor fitosanitare , la avertizare , pentru completarea bolilor şi dăunătorilor. Se încheie

plantatul de pomi arbuşti fructiferi şi căpşun. Se încheie lucrările de tăieri de fructificare la speciile seminţoase şi

sâmburoase . Completarea golurilor în plantaţii. Tăieri de formare şi conducere a coroanelor pomilor şi a tufelor

de arbuşti fructiferi. Tăieri de regenerare la plantaţiile îmbătrânite. Tăieri de regenerare la plantaţiile îmbătrânite.

Greblarea şi săparea terenului între rânduri la plantaţiile comerciale de căpşun .

Plantatul puieţilor portaltoi şi a marcotelor .

Administrarea îngrăşămintelor organice şi 1/3 din îngrăşămintele chimice .

MAI

Combaterea bolilor şi dăunătorilor la avertizare, pentru toate speciile pomicole . Lucrări de întreţinere la căpşuni

(combaterea buruienilor, irigat, fertilizat).

90



IUNIE

Tratamente fitosanitare la avertizare în plantaţiile tinere pe rod sau în pepiniere. Aplicarea fertilizării în cazul

căderilor masive de fructe. Recoltarea căpşunilor.

IULIE

Se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare. Se continuă întreţinerea solului pe rândul de pomi prin praşile.

Recoltarea cireşilor, vişinelor, caiselor, piersicilor, a coacăzelor negre şi roşii, a zmeurei. Recoltatul merelor şi

perelor de vară precum şi a prunelor timpurii .

AUGUST

Se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare. Se continuă recoltarea caiselor, piersicilor, a coacăzelor negre

şi roşii, a zmeurei, a merelor şi perelor de vară. În plantaţiile de căpşun se coseşte şi se înlătură frunzişul, după

care se aplică îngrăşăminte complexe. Irigatul şi întreţinerea solului prin praşile. Dirijarea stolonilor pe rânduri.

SEPTEMBRIE

Preg ătirea spaţiilor de depozitarea a fructelor. Recoltarea eşalonată a soiurilor de mere, pere, gutui, atât pentru

consumul de toamnă cât şi cel de iarnă. Preg ătirea terenului pentru plantările de toamnă .

OCTOMBRIE

Preg ătirea spaţiilor de depozitarea a fructelor şi sortarea fructelor. După căderea frunzelor se recomandă

aplicarea unor tratamente fitosanitare pentru rapăn , monilioze, acarieni, păduchi ţestoşi, afide. Se iau măsuriagrotehnice şi de igenă culturală. Preg ătirea terenului pentru plantările de toamnă şi administrare de îngrăşăminte

naturale.

NOIEMBRIE

Depozitarea fructelor şi crearea condiţiilor de păstrare corespunzătoare ( emperatură, aerisire, umiditate). După

căderea frunzelor se recomandă aplicarea unor tratamente fitosanitare pentru rapăn, f ăinare, monilioze, acarieni,

păduchi ţestoşi, afide. Se iau măsuri agrotehnice şi de igenă culturală .

Se continuă preg ătirea terenului pentru plantările de toamnă şi administrarea de îngrăşăminte naturale. Protejarea

plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor . În pepiniere se continuă scosul pomilor, etichetarea pe soiuri şi

stratificarea .

DECEMBRIE

Verificarea stării de vegetaţie a plantaţiilor înfiinţate în toamnă. Administrarea e de îngrăşăminte naturale şi

minerale. Protejarea plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor. Activităţi organizatorice – asigurarea forţei

de muncă , a stocurilor de materiale necesare în primă vară , încheierea de contracte pentru valorificarea

producţiei din anul următor, etc. Valorificarea pe piaţă a producţiei de fructe depozitate.

91



92


Tabel nr. 5.3

Nr.

crt.



Activitatea

(cult. vegetală)

Ponderea culturii

în suprafata

cultivată

(%)

Ponderea în

totalul pe

cheltuieli a

culturilor

(%)

Profilul “Pomi”

Piersic

Cais

Cireş

1 15 ha neir./irigat

Total 100 100

PrunPiersic

Cais

2. 60 ha neir./irigat

Total 100 100

Prun

Piersic

3. 150 ha neir./irigat

Cais

5.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Tabel nr. 5.4

Productie planificate Productie realizata

Repartizat RepartizatSpecificare

Ha Kg/haTotal

tonePentru

vânzări

Auto

consum

Ha Kg/haTotal

tonePentru

vânzări

Auto

consum

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Piersic

Cais

Cireş

Alţi pomi







lei

Data ha C

0 1 2 3 4 5 6 7 8





brută/




Complexe

20:20:20

12:52:0

15:15:15



Uree

Îngrăşăminte foliare

Agrofeed

19-19-19

Elite verde

20-20-20

5.5.2 ERBICIDE


crt.Tipul de erbicid* Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana la:.......

0 1 2 3 4 5 6 7

Erbicide – TOTAL




5.5.3 FUNGICIDE



lei

Data

De la:...... Pana la:....

0 1 2 3 4 5 6 7

Fungicide – TOTAL

*Tipul de fungicid se alege, funcţie de cultură şi boli din Anexa 1 5.5.4 INSECTICIDE



lei

Data

De la:...... Pana la:.......

0 1 2 3 4 5 6 7






AmNr

crt.


(lei)

Durata de

utilizare

(ani)

Costu

(le

0 1 2 3

1

Tractor T 483 DT cu cabină

2

Remorcă cisternă RCU- 4

3

Maşina amendamente MA 3.5

4

Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2

5

Freză pomicolă B - 1400

6

Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251

7

Remorcă pomiviticolă RPV 2

8

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

Total




5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS


CNr

crt.


lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material

săditor

În

c

0 2 3 4 5 6 7

1 Administrat gunoi de grajd2 Administrat îngrăşăminte chimice3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente4 Discuit şi discuit pentru înţelenire5 Semănat ierburi perene6 Cosit iarba7 Tratamente fitosanitare8 Transportat apă 9 Transport materiale agricole

Total

Total cheltuieli



5.8 FIŞĂ PRODUCŢIE

LunaSpecificare V VI VII

1 2 3 4

Cireş

Cais

Piersic

...

INTRARI

RECOLTA

ANULUI

CURENT

n

Cireş

Cais

Piersic

...

IESIRI

VÂNZARE

n

Cireş

Cais

IEŞIRI

AUTOCONSUM

Piersic

TOTAL PRODUCŢIE



5.9 FIŞĂ VENITURI

LunaSpecificare

V VI VII 1 2 3 4

Cireş

Cais

Piersic

...

INTRARI

RECOLTA

ANULUI

CURENT

n

Cireş

Cais

Piersic

...

IESIRI

VÂNZARE

n

Cireş

Cais

IEŞIRI

AUTOCONSUM

Piersic

TOTAL VENITURI



5.10 CHELTUIELI CU SALARII mii lei

Documentul de

înregistrare

Desf ăşurarea cheltuielilor

Felul Nr. Data

Explicaţii

Total

exploataţie

Cireş Cais

1 2 3 4 5 6 7

Total



5.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGUR Ă RI SOCIALE, FOND DE S Ă N Ă TATE, FOND D

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Cireş Cais

1 2 3 4 5 6 7

Total





exploataţieCireş Cais

1 2 3 6 7





Complexe

20:20:20

12:52:0

15:15:15

Uree

AGROFEED 19-19-19


Erbicide

Fungicide

Insecticide

Sîmânţă

TOTAL



5.13 CHELTUIELI CU LUCR Ă RI ŞI SERVICII PRESTATE DE TER ŢI mii

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Cireş Cais

1 2 3 4 5 6 7

Total

5.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE mii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Cireş Cais

1 2 3 4 5 6 7

Total



5.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE mii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Cireş Cais

1 2 3 4 5 6 7

Total



1 2 3

Cireş

Cais

Piersic

Total




105


CULTURA:




Tabel nr. 5.17


1 2 3



B (+) SUBVENTII lei

C (=) PRODUS BRUT lei

D (-) CHELTUIELI TOTALE leiD1. Din care pentru productia principala lei





- Pesticide lei



3. Cheltuieli cu irigatii lei

4. Cheltuieli de aprovizionare lei5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei

6. Asigurari lei





- Arenda lei




(-) Arenda lei










PROFILUL " POMI"

TIPUL EXPLOATA ŢIEI:

C U L T U R A

Cireş Cais

ha

INDICATORI U.M




C (=) PRODUS BRUT mii lei







- Pesticide mii lei









C U L T U R A

Cireş Cais

haINDICATORI U.M















Profil: POMI

Tipul exploatatiei Tabel nr. 5.19Nc. INDICATORI

mii lei € = 3,5 lei


2 Subvenţii

3 Produs brut (1+2)





5 Profit (3-4)














Concluzii:








108



Capitol 6 Planificarea şi realizarea indicatorilortehnico-economici pentru

VIE6.1 TEHNOLOGIE CADRU Tabel nr. 6.1

6.2 CALENDARUL LUCR Ă RILOR ÎN VITICULTUR Ă




6.5.1 ÎNGR ĂŞĂ MINTE CHIMICE Tabel nr. 6.5.1






5.7.1 CIREŞ, PIERSIC, CAIS Tabel nr. 6.7.1



6.10 CHELTUIELI CU SALARII Tabel nr. 6.10 6.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGUR Ă RI SOCIALE, FOND DE S Ă N Ă TATE, FOND DE ŞOMAJ, ETC.

Tabel nr. 6.11









109




VIE

Tabel nr. 6.1 Specificaţie tehnică

şi tehnologică


1. Zonarea

culturii şi

amplasarea

soiurilor

a. zonarea culturii viticole

- pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I - Dealurile Crişanei şi

Maramureşului; II – Podişul Transilvaniei; III – Dealurile Moldovei; IV - Dealurile Olteniei şi

Munteniei; V – Dealurile Banatului; VI – Colinele Dobrogei; VII – Terasele Dunării; VIII –

Nisipurile şi sourile nisipoase din sudul ţării);

b. amplasarea ş i zonarea soiurilor

- alegerea şi amplasarea soiurilor se face în funcţie de cerinţele soiurilor şi resursele ecologice ale

unui anumit teritoriu;- sortimentul viticol se alege în funcţie de cerinţele şi tendinţele pieţei şi de sistemul de cultură

2. Pregătirea

terenului

pentru

înfiinţarea

plantaţiei

viticole

a. defri ş area ş i nivelarea terenului

- defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren;

- nivelarea terenului se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relief, de sistemul de

amenajare, de posibilităţile de parcelare, de configuraţia terenului, pentru a preveni mişcarea unui

volum prea mare de sol;

b. asigurarea perioadei de odihn ă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani);

- starea fitosanitară a terenului se apreciază în funcţie de planta premerg ătoare;

c. fertilizarea de baz ă se face în funcţie de analiza chimică a solului;

- îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare;d. desfundarea terenului – epoca de executare a desfundatului depinde de cea în care se face

plantarea viţelor, de condiţiile climatice, de o serie de factori organizatorici (posibilitatea de

procurare a viţelor);

- metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului,

mecanizat;

- nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise;

4. Înfiinţarea plantaţiilor

viticole

a. densitatea de plantare depinde de vigoarea soiului şi a portaltoiului, de fertilitatea solului, de

condiţiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de ochi atribuită la tăiere şi de

direcţia de producţie;

b. distan ţ ele între rânduri se aleg în funcţie posibilităţile de mecanizare a lucrărilor;

c. pichetarea terenului se stabileşte în funcţie de sistemul de cultură, densitate, sortiment şi

configuraţia terenului; pichetarea se face asigurând alinierea rândurilor de vi ţă de vie şi respectarea

distanţelor de plantare corespunzătoare densităţii stabilite;

- orientarea rândurilor se face în funcţie de cerinţele plantei faţă de lumină, iar pe terenurile în

pantă să contribuie la prevenirea eroziunii solului;

d. plantarea vi ţ ei de vie

- epoca de plantare se alege în funcţie de perioada de plantare, de tipul şi umiditatea solului;

- preg ătirea viţelor pentru plantare (eliminarea viţelor necorespunzătoare, fasonarea, mocirlirea şi

parafinarea lor, conform tehnologiei);

- gropile sunt efectuate respectând pichetatul;

- materialul săditor este aşezat în poziţie verticală, cu punctul de altoire la 1-2 cm mai sus de

nivelul solului şi cordiţa orientată spre pichet;

110



5. Lucrările

de întreţinere

a culturilor

viticole

a. lucr ă rile de între ţ inere din anul I de la plantare

- lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare

4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând;

- controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea

lăstarilor;- copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului,

precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi;

- legatul lăstarilor – când au 30-40 cm;

- combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare;

- irigarea – în perioade secetoase;

- fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi;

- completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie;

- protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor;

- întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);

b. lucr ă rile de între ţ inere din anul al II- lea de la plantare - dezmuşuroitul şi arătura de primă vară;

- tăierea în uscat şi copcitul viţelor;

- plivitul şi legatul lăstarilor;

- completarea golurilor;

- lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca

şi cele de anul I;

- fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă;

- protejarea viţelor în timpul iernii;

- instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri

de diferite tipuri)

c. lucr ă rile de între ţ inere din anul al III-lea de la plantare

- sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;

d. lucr ă rile de între ţ inere în planta ţ iile de vii roditoare

1. T ă ierea vi ţ ei de vie

- tăieri de formare – tipul lucrării se execută în funcţie de zonă, cultură şi scopul urmărit;

momentul execuţiei lucrărilor se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei, sezon; metoda de

tăiere se alege în funcţie de dotare; tipul de tăiere se face în funcţie de sistemul de cultură şi soiuri;

- tăieri de rodire – se execută în funcţie de formele de conducere a butucilor şi tipurile de tăiere

zonale; stabilirea indicelui de echilibru a butucului şi al indicelui de autoreglare se apreciază în

funcţie de elementele specifice; criteriile pentru orientarea încărcăturii de ochi sunt evaluate pe

baza unor observaţii şi determinări asupra creşterii şi rodirii viţelor în anul anterior; momentulexecuţiei se stabileşte în funcţie de scop, vârsta plantaţiei şi sezon; metoda de tăiere se alege în

funcţie de dotare;

- tăieri de regenerare – se execută în funcţie de forma de conducere, vârsta plantaţiei; momentul

execuţiei lucrării se stabileşte în funcţie de sezon şi de condiţiile climatice; metoda de tăiere se

alege în funcţie de dotare (manual şi semimecanizat);

- tăieri speciale – se execută numai în cazul apariţiei calamităţilor naturale; tipul de tăieri speciale

se execută în funcţied e forma de conducere şi vârsta plantaţiei.

2. Lucr ă rile solului în planta ţ iile de vii roditoare

- dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei;

- debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini,- lucrările anuale ale solului (arătura de primă vară, afânarea de primă vară, praşilele, mulcirea

111



solului, arătura de toamnă );

- lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă );

3. Lucr ă ri de fertilizare ş i irigare : tipul de fertilizare se stabileşte în funcţie de sistemul de

cultură; consumul de elemente nutritive se stabileşte în funcţie de factorii angajaţi în ecosistemele

viticole; evaluarea necesarului de elemente nutritive se face în funcţie de analiza agrochimică asolului şi analiza plantei; metoda de fertilizare este aleasă în funcţie de gradul de aprovizionare a

solului, fertilizarea organică şi nivelul producţiei planificate; momentul executării operaţiei de

fertilizare este stabilit în corelaţie cu fenofazele de cultură; irigarea se execută în funcţie de vârsta

plantaţiei, fenofazele de vegetaţie şi umiditatea solului;

4. Lucr ă ri de combatere a buruienilor ş i afânare a solului : tipul lucrărilor de combatere a

buruienilor este stabilit în funcţie de sistemul de cultură; momentul de execuţie a lucrărilor este

stabilit în funcţie de gradul de îmburuienare a plantei; tipurile de erbicide se stabilesc în funcţie de

compoziţia floristică a buruienilor de vârsta plantaţiilor, de acţiunea selectiv ă a erbicidelor faţă de

buruieni şi efectele fitotoxice ale viţei de vie; metodele de combatere se aleg în func ţie de relief;

5. Lucr ă ri fitotehnice în perioada de vegeta ţ ie – lucrări fitotehnice curente se execută înfuncţie de perioada de vegetaţie; lucrările fitotehnice speciale se execută în funcţie de sortimentul

ales, de perioada de vegetaţie şi de scopul urmărit;

6. Completarea golurilor în planta ţ iile viticole se execută în funcţie de vârsta plantaţiilor;

7. Combaterea bolilor ş i d ă un ă torilor în planta ţ iile de vii roditoare – tipul lucrării de

combatere a bolilor şi dăunătorilor se alege în funcţie de sistemul de cultură; momentul de

executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza

de vegetaţie; combaterea se efectuează în funcţie de agentul de dăunare, de modul de acţiune a

produselor pesticide şi de posibilităţile de complexare a tratamentelor; utilajele sunt adecvate

operaţiilor (stropit, prăfuit);

8. Lucr ă ri de între ţ inere antierozionale ş i hidroameliorative – tipul de lucrări se execută în

funcţie de starea terenului amenajat şi scopul urmărit; momentul executării operaţiei de întreţinere

este ales în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi gradul de degradare a lucrărilor de amenajare ale

terenului; metodele de lucru sunt stabilite în funcţie de tipul lucrării de amanajare;

6. Evaluarea

producţiei

de struguri

a. evaluarea produc ţ iei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:

- suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele;

- numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă.

7. Recoltarea producţiei

viticole

a. momentul optim de recoltare este stabilit în funcţie de destinaţia producţiei şi de momentul

când strugurii au atins parametrii din standardele de produs;

b. metoda de recoltare este aleasă în funcţie de sortiment şi destinaţia producţiei;

c. recoltarea se face cu atenţie pentru a se realiza un procent cât mai mare de producţie marf ă.

112



6.2 CALENDARUL LUCR Ă RILOR

VITICULTUR Ă IANUARIE

Lucrări de aprovizionare şi organizarea campaniei viticole de primă vară. Desfundarea terenului (daca solul nu

este îngheţat) în cazul înfiinţării plantaţiilor de vii. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor,

îngrăşămintelor minerale, a materialelor de legat, a uneltelor necesare. Tăieri în uscat în ferestrele iernii la viile pe

rod, în zona de cultură neprotejată, unde viţele conduse pe tulpini iernează doar muşuroite. În sectorul de

pepiniere, se controlează săptămânal condiţiile în care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, coarde de altoi,

butaşi portaltoi).

FEBRUARIE

Lucrări de aprovizionare şi organizarea campaniei viticole de primă vară . Desfundarea terenului (daca solul nueste îngheţat ) în cazul înfiinţării plantaţiilor de vii. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor,

îngrăşămintelor minerale, a materialelor de legat, a uneltelor necesare. Tăieri în uscat în ferestrele iernii la viile pe

rod, în zona de cultură neprotejată, unde viţele conduse pe tulpini iernează doar muşuroite. În sectorul de

pepiniere, se controlează săptămânal a condiţiilor în care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, butaşi

portaltoi).

MARTIE

Plantarea viţelor în masiv şi înlocuirea golurilor cu viţe STAS, viguroase. Se plantează ghivece rezerve de viţă

destinate plantării în goluri pe timpul verii . Instalarea spalierului în viile din anul II. Cercuirea coardelor la tăierea

de tip Guyot. Afânarea adâncă a solului cu afânătorul cu gheare pe soluri uşoare şi cu plugul f ără cormană pe

solurile grele. Fertilizarea organică de bază. Procurarea pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, a materialelor de

legat, a uneltelor. Tăiatul în uscat la viile pe rod. În sectorul de pepiniere, se controlează săptămânal condiţiile în

care se păstrează materialul săditor (viţe altoite, coarde altoi, butaşi portaltoi) .

APRILIE

În viile tinere, se termină plantarea viţelor în masiv şi se înlocuiesc golurile apărute cu viţe STAS. Se plantează la

ghivece rezerve de viţe destinate plantării în goluri pe timpul verii. Instalarea spalierului în viile din anul II. Seînfiinţează culturi intercalate de legume.

În viile pe rod, se termină cercuirea coardelor la tăierea de tip Guyot. Afânarea adâncă a solului cu afânătorul

cu gheare pe solurile uşoare şi cu plugul f ără cormană pe solurile grele . Se aplica udarea la aprovizionare la

pornirea în vegetaţie a viţelor. Aplicarea primelor tratamente fitosanitare in a III-a decadă a lunii. În sectorul de

pepiniere , se scot butaşii altoiţi, se aclimatizează la 8 C şi se plantează în biloane. În plantaţiile de portaltoi se

termină tăierea în uscat .

0

MAI

113



Eliminarea lăstarilor de prisos la viţele pe rod şi efectuarea primului legat al lăstarilor. Lucrări de întreţinere

(praşile manuale şi mecanice, administrarea îngrăşămintelor minerale, tratamente fitosanitare împotriva manei

antracnozei, putregaiului negru, a moliilor strugurilor .

IUNIE

Efectuarea tratamentelor fitosanitare împotriva bolilor criptoganice şi a dăunătorilor .

IULIE

Se execută praşile mecanice pentru menţinerea solului afânat şi curat de buruieni. Se continuă legarea lăstarilor

concomitent cu îndepărtarea copililor erbacei. Tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

(care se repetă în perioadele ploioase la 7-8 zile). Aplicarea de îngrăşăminte foliare la circa 15 zile.

AUGUST

Se execută ultimele tratamente fitosanitare împotriva manei, f ăinării şi a molilor strugurilor. Se începe recoltarea

soiurilor de struguri pentru masă.

SEPTEMBRIE

Recoltarea strugurilor de masă pe măsura coacerii. Urmărirea momentului de începere a recoltării la strugurii de

vin. Când circa 50 % din frunze s-au îng ălbenit, se efectuează un tratament fitosanitar pentru boli .

OCTOMBRIERecoltarea strugurilor de masă pe măsura coacerii .

Recoltarea masiv ă a soiurilor de struguri pentru vin .

Efectuarea arăturii de afânare a solului, precum şi administrarea îngrăşămintelor organice şi acelor minerale .

Preg ătirea terenului pentru înfiinţarea de noi plantaţii şi a solelor cu şcoli de viţe .

NOIEMBRIE

Preg ătirea viilor pentru iernare ( tăieri de uşurare şi îngropare a viţelor ). Se termină arăturile de toamnă şi de

administrare a îngrăşămintelor organice şi a celor minerale. Preg ătirea terenului pentru înfiinţarea de noi plantaţii

şi a solelor cu şcoli de viţe .

Începe recoltatul hoardelor portaltoi în plantaţiile de portaltoi, iar în şcolile de viţe se continuă scoaterea, clasarea

şi însilozarea viţelor altoite şi a celor pe rădăcini.

DECEMBRIE

Verificarea stării de vegetaţie a plantaţiilor înfiinţate în toamnă. Administrarea e de îngrăşăminte naturale şi

minerale. Protejarea plantaţiilor nou înfiinţate împotriva răzătoarelor. Activităţi organizatorice – asigurarea forţei

de muncă , a stocurilor de materiale necesare în primă vară, încheierea de contracte pentru valorificarea producţiei

din anul următor, etc. Valorificarea pe piaţă a producţiei de fructe depozitate .

114



115


Tabel nr. 6.3

Nr.

crt.



Activitatea

(cult. vegetală)

Ponderea culturii în

suprafata

cultivată

(%)



(%)

Profilul “Vii”

12 ha irigat Struguri de masă 1.

Total 100 100

40 ha neirigat Struguri de masă 2.

Total 100 100

150 ha neirigat Struguri de vin3.

Total 100 100

6.4 ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU VIE

Tabel nr. 6.4

Productie planificate Productie realizata

Repartizat RepartizatSpecificare

Ha Kg/haTotal

tonePentru

vânzări

Auto

consum

Ha Kg/haTotal

tonePentru

vânzări

Auto

consum

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Struguri de masă

Struguri de vin







lei

Data ha C

0 1 2 3 4 5 6 7 8





brută/


2 Superfosfat substanţă brută/


3 Complexe

20:20:20

12:52:0

15:15:15

4 Uree


Agrofeed

19-19-19

Elite verde

20-20-20



6.5.2 ERBICIDE


crt.

Tipul de erbicid* Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana la:.......

0 1 2 3 4 5 6 7

Erbicide – TOTAL


6.5.3 FUNGICIDE

Plan anual Cumpărări

Nr

crt.

Tipul de fungicid* Cultura ha to Cantitate Valoare

lei

Data

De la:...... Pana

la:........

0 1 2 3 4 5 6 7

Fungicide – TOTAL




6.5.4. INSECTICIDE



lei

Data

De la:...... Pana la:.......

0 2






Am

Nr

crt.


(lei)

Durata de

utilizare

(ani)

Costu

(le

0 2 2 3

1

Tractor V 483 cu cabină

2Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2

3 Grapă cu discuri GDV 2,2

4 Freză vie FB 1,4

5 Maşină de stropit în vii PT 1232

6 Remorcă pomiviticolă RPV 2

Total




6.7.1 STRUGURI DE MAS Ă , STRUGURI DE VIN

mii lei


CNr

crt.

Denumirea elementului de cheltuieli

Ch. cu

lucrări

mecani

zate

Ch. de

transp. –

aproviz

Forţa de

muncă

Asigurări

Seminţe şi

material

săditor

Îngr

ch

or

0 2 3 4 5 6 7

1 Administrat gunoi de grajd


3 Încărcat îngrăşăminte şi amendamente

4 Arătură de toamnă

5 Discuit

6 Mărunţirea solului ( frezat )

7 Tratamente fitosanitare

8 Transportat apă


Total

Total cheltuieli



6.8 FIŞĂ PRODUCŢIE

LunaSpecificare

VIII 1 2 3

Struguri de masă INTRARI

RECOLTA ANULUI CURENTStruguri de vin

Struguri de masă IESIRI

VÂNZAREStruguri de vin

Struguri de masă IEŞIRI AUTOCONSUM

Struguri de vinTOTAL PRODUCŢIE

6.9 FIŞĂ VENITURI

LunaSpecificare

VIII

1

2 3

Struguri de masă INTRARI

RECOLTA ANULUI CURENTStruguri de vin

Struguri de masă IESIRI

VÂNZAREStruguri de vin

Struguri de masă IEŞIRI AUTOCONSUM

Struguri de vinTOTAL VENITURI



6.10 CHELTUIELI CU SALARII mii lei

Documentul de

înregistrare

Desf ăşurarea cheltuielilor

Felul Nr. Data

ExplicaţiiTotal

exploataţie

Struguri de masă

1 2 3 4 5 6

Total

6.11 CONTRIBUŢII PENTRU ASIGUR Ă RI SOCIALE, FOND DE S Ă N Ă TATE, FOND DE

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Struguri de masă

1 2 3 4 5 6

Total



6.12 CHELTUIELI CU MATERIALE mii lei


exploataţieStruguri de masă

1 2 3 6





Complexe

20:20:20

12:52:015:15:15

Uree

AGROFEED 19-19-19


Erbicide

Fungicide

Insecticide

Sîmânţă

TOTAL



6.13 CHELTUIELI CU LUCR Ă RI ŞI SERVICII PRESTATE DE TER ŢI mii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Struguri de masă

1 2 3 4 5 6

Total

6.14 CHELTUIELI DE APROVIZIONARE mii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Struguri de masă

1 2 3 4 5 6

Total



6.15 ALTE CHELTUIELI MATERIALE mii lei

Documentul de

înregistrare


Felul Nr. Data

Explicatii Total

exploataţie

Struguri de masă

1 2 3 4 5 6

Total



1 2 3

Struguri de masă

Struguri de vin

Total




126


CULTURA:




Tabel nr. 6.17


1 2 3



B (+) SUBVENTII lei

C (=) PRODUS BRUT leiD (-) CHELTUIELI TOTALE lei

D1. Din care pentru productia principala lei





- Pesticide lei



3. Cheltuieli cu irigatii lei4. Cheltuieli de aprovizionare lei

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei

6. Asigurari lei





- Arenda lei




(-) Arenda lei










PROFILUL " VIE"

TIPUL EXPLOATA ŢIEI:

C U L T U R A

Struguri de masă

ha

INDICATORI U.M




C (=) PRODUS BRUT mii lei







- Pesticide mii lei









C U L T U R A

Struguri de masă

haINDICATORI U.M




- Dobanzi la credite

mii lei











Profil: VIE

Tipul exploatatiei Tabel nr. 6.19Nc. INDICATORI mii lei € = 3,5 lei


2 Subvenţii

3 Produs brut (1+2)





5 Profit (3-4)














Concluzii:








129



Capitol 7 Costurile de utilizare a utilajelor agricole

7.1 CALCULUL COSTURILOR FIXE CU AMORTIZAREA Tabel nr. 7.1.1, Tabel nr. 7.1.2, Tabel nr. 7.1.3

7.2 COSTUL DE UTILIZARE - COMPONENTA REPARA ŢII Tabel nr. 7.2.1, Tabel nr. 7.2.2, Tabel nr. 7.2.3

7.3 COSTUL CARBURANŢILOR ŞI LUBRIFIANŢILOR Tabel nr.

130



7. COSTURILE DE UTILIZARE A UTILAJELOR AGRICOLE

În ultimii ani puţine exploataţii/ferme au evidenţiat în mod riguros cheltuielile cu executarea mecanizată a

lucrărilor agricole. Nici cercetarea şi Ministerul Agriculturii nu au reuşit să afle date şi informaţii suficiente cu

privire la cheltuielile pe elemente de cheltuieli. În acest context tehnologiile de mecanizare elaborate de specialişti

pentru diferite culturi au un mare grad de incertitudine. Conducerea prin costuri, metodă, care este deosebit de

necesară, nu a putut fi aplicată de fermieri şi rezultatul a apărut numai la bilanţul anual când de fapt s-au

constatat deficienţele dar nu s-au mai putut lua măsuri pentru că fenomenul economic se produsese deja.

De aceea, în acest capitol al cercetării noastre, dorim să oferim date şi informaţii pentru a se fundamenta mai

deplin planul de afaceri al fiecărei exploataţii în cadrul căreia fundamentarea cheltuielilor cu executarea

mecanizată a lucrărilor trebuie să reprezinte preocuparea primordială a fenomenului/arendaşului/proprietarului.

UN NOU CONCEPT

În prezent România trebuie să adopte concepte şi tehnologii noi practicate cu succes de ţările UE.

Un concept nou pe care dorim să-l promov ăm şi să-l utilizăm în această cercetare este conceptul de cost de

utilizare.

Practica a constatat că preocuparea pentru utilizarea cât mai bună a utilajelor şi echipamentelor este o necesitate

vitală de stringentă actualitate. Din nefericire sunt multe cazuri când fermierii au achizi ţionat utilaje noi,performante, dar nu le-au utilizat şi investiţia nu şi-au atins obiectivul.

Costul de utilizare se exprimă în euro/UM (oră, ha, tonă ) şi depinde fundamental de durata folosirii

utilajului/echipamentului.

Elementele costului de utilizare sunt:

- costul fix (cu amortizarea utilajului);

- costul cu reparaţiile;

- costul cu carburanţii;

- costul cu pneurile;

- costul cu mâna de lucru.

Valorile absolute ale acestor costuri variază foarte mult în funcţie de gradul de utilizare al utilajului cumpărat.

Să exemplificăm numai costurile cu amortizarea astfel: un fermier a achiziţionat o maşină de semănat prăşitoare

performantă care l-a costat 8000 euro. Durata de funcţionare normată a semănătorii este de 8 ani; înseamnă că

putem considera că amortismentul anual este de 1000 euro (când fermierul o foloseşte numai pentru el). Dacă

prăşitoarele lui, ocupă 10 ha/an, costul de utilizare (numai amortismentul) este de 100 euro/ha. Este un cost de

utilizare destul de mare, ceea ce va reduce profitabilitatea culturii. Care este gradul de utilizare acceptabil? Din

131



cercetările noastre fermierul trebuie să semene cu maşina 100-150 ha/an adică să reducă costul cu

amortizarea/ha de la 100 la cel mult 10 euro/ha, dar ar fi bine ca aceasta să fie de 6,6 euro/ha.

Asemănător se pot da exemple şi pentru celelate costuri. În acest context, fermierul care a cumpărat maşinatrebuie să o efere şi vecinilor/satului/asociaţilor, pentru a avea costuri de utilizare rezonabile.

CUM SE POT DETERMINA COSTURILE CU UTILIZAREA

UTILAJELOR ŞI ECHIPAMENTELOR?

Fermierul/proprietarul utilajului, poate să folosească metode simple de calcul a costurilor la ha sau pe oră, etc. Pe

elemente şi pe total.

În continuare prezentăm în sinteză aceste calcule.

7.1 CALCULUI COSTURILOR FIXE (CU AMORTIZAREA)

se poate utiliza formula

DUA DU

PN CF / =

unde:

CF - costul fix pe ora de funcţionare (euro/oră );

PN – preţul de nou a utilajului (euro);

DU – durata de utilizare (ani);DUA – durata de utilizare anuală (ore/an).

LA TRACTOAREExemplificăm aplicarea formulei pentru trei tipuri de tracoare şi pentru trei durate de utilizare astfel:

Tabel nr. 7.1.1

Nr.

crt

Tip tractor DN

(euro)

DU

(ani)

CF

(euro/an)

DUA

(ore/an)

CF

(euro/or

ă)

0 1 2 3 4 5 6

1 Tractor de 55 CP cu

două roţi motrice

20000 8 2500 400

700

1000

6,25

3,57

2,50

2 Tractor de 105 CP cu 4

roţi motrice

51000 8 6375 400

700

1000

15,94

9,10

6,37


patru roţi motrice

99000 8 12375 400

700

1000

30,91

17,678

12,37

132



Datele din tabel sunt reale şi ne arată că: tractorul trebuie utilizat un număr cât mai mare de ore/an.

Să continuăm exemplificarea cu costurile de utilizare a plugurilor corespunzătoare tractoarelor din tabelul

anterior.

Tabel nr. 7.1.2

Nr.

crt

Tip plug DN

(euro)

DU

(ani)

CF

(euro/an)

DUA

(ore/an)

CF

(euro/oră)

0 1 2 3 4 5 6

1 Plug cu trei trupiţe purtat

6400 10 640

100

200

300

6,40

3,20

2,14

2 Plug reversibil cu 5

trupiţe purtat 10600 10 1060

100

200

300

10,60

5,30

3,533 Plug reversibil cu 8

trupiţe purtat 25500 10 2550

100

200

300

25,50

12,75

8,50

Şi în cazul acesta, se constată corelaţia dintre gradul de utilizare şi cost. Înv ăţăm utilizatorul ghidului să observe,

cât de mari sunt costurile de utilizare ale plugurilor atunci când durata lor de exploatare anuală este mică.

Calculul costurilor fixe ne permite să calculăm costul fix (cu amortizarea) ca element al costului de utilizare pe

oră, pentru agregatul tractor şi plug, astfel:Tabel nr. 7.1.3

Nr

crt

Agregat Cost de

utilizare

tractor

(euro/oră)

Cost de

utilizare

plug

(euro/oră)

Cost de

utilizare

agregat

(euro/oră)

Performanţe

le agregatului

(ha/ară)

Costul de

utilizare/

ha

0 1 2 3 4 5 6


două roţi motrice +

Plug cu trei trupiţepurtat

6,25

3,57

2,50

6,40

3,20

2,14

12,65

6,77

4,64

0,55

0,55

0,55

23,00

12,30

8,43

2 Tractor de 105 CP

cu 4 roţi motrice +

Plug reversibil cu 5

trupiţe purtat

15,94

9,10

6,37

10,60

5,30

3,53

26,54

14,40

9,90

0,85

0,85

0,85

31,22

16,94

11,64

3 Tractor de 240 CP

cu patru roţi motrice

+ Plug reversibil cu

8 trupiţe purtat

30,91

17,678

12,37

25,50

12,75

8,50

56,44

30,42

20,87

1,50

1,50

1,50

37,62

20,28

13,91

133



Datele de pe ultima coloană din tabel pot fi folosite de fermier/utilizator la întocmirea devizului tehnico-

economic pe fiecare ha de cultură care are în tehnologie lucrarea de arat.

7.2 COSTUL DE UTILIZARE – COMPONENTA REPARA ŢII

Reparaţiile de diferite grade ale utilajelor necesită costuri însemnate dar în cele mai multe cazuri acestea nu pot fi

evaluate pe ha de lucrare, ora de funcţionare, etc. Desigur că nici în această lucrare, nu se pot indica cu

certitudine cheltuielile cu reparaţiile dar vom oferi utilizatorului cercetării estimări care pot fi utilizate pentru

fundamentarea costurilor şi elaborarea devizelor tehnico-economice pe culturi.

Astfel, la tractoare în funcţie de putere se pot lua în consideraţie următoarele costuri pe ora de funcţionare care

cuprind reparaţiile şi pneurile.

Tabel nr. 7.2.1

Nr.crt Grupe de tractoare Costurile cu reparaţiile şi pneurile

(Euro/ora de funcţionare)

0 1 2

1 Tractoare cu două roţi motrice de la 46-90 CP 1,20-1,40

2 Tractoare cu 4 roţi motrice 1,80-2,10

3 Tractoare de la 96-240 CP 2,60-3,40

La principalele maşini agricole costurile cu reparaţiile la ha se pot lua în considerare astfel:

Tabel nr. 7.2.2

Costul cu reparaţiile (euro/ha)Nr.crt Grupa de maşini agricole

Minim Maxim

0 1 2 3

1 Subsoliere şi decompactoare 2,2 3,2

2 Pluguri reversibile 3,0 3,2

3 Vibrocultoare 1,0 1,6

4 Grape cu discuri 0,6 0,9

5 Pulverizatoare 0,9 1,0

6 Freze 3,7 5,4

7 Semănători păioase 0,6 2,5

8 Semănători prăşitoare 0,7 1,4

9 Fertilizatoare 0,3 1,0

10 Maşini de plantat cartofi 3,1 5,2

11 Combine cereale 10,2 15,2

12 Combine recoltat plante de siloz 25,0 30,0

13 Maşini recoltat sfeclă 5,20 12,2

14 Cositori 0,70 4,6

134



Valorile minime din tabel cuprind utilaje de complexitate medie şi grad mare de utilizare iar cele maxime utilaje

complexe sau cele cu grad de utilizare anuală mai redus.

Desigur, că în devizul tehnico-economic al culturii se va utiliza costul cu reparaţia agregatului tractor şi maşină

agricolă.Revenind la agregatele de arat prezentate anterior putem să eliminăm costurile cu reparaţiile astfel:

Tabel nr. 7.2.3

Nr.

crt

Agregatul Perfor-

manţa

(ha/oră)

Nr.ore

funcţionar

e tractor

(ha/oră)

Costurile cu

reparaţiile

tractorului/o

ra de

funcţionare

Costurile

cu

reparaţiil

e la

tractor/h

a

Costurile

cu

reparaţia

plugului/

ha

Costul cu

reparaţia

agregatu

lui/ha

0 1 2 3 4 5 6 7

1 Tractor de 55 CP

cu plug cu trei

trupiţe

0,55 1,55 1,3 2,01 3 5,01

2 Tractor de 105 CP

cu plug reversibil

cu 5 trupiţe purtat0,85 1,2 2 2,4 3,1 5,5

3 Tractor de 240 CP

cu 4 roţi motrice şi

plug reversibil cu 8

trupiţe

1,50 0,7 3 2,1 3,2 5,3

În funcţie de costurile concrete de exploatare se pot lua în considera ţie şi alte variante de costuri de tractor şi la

maşina agricolă: astfel încât să se reliefeze cât mai real costurile cu reparaţiile.

În general costurile cu reparaţiile reprezintă o pondere în costul de utilizare total mult mai mică decât costurile cu

amortizarea. După estimările noastre ponderea costurilor cu reparaţiile în costul total este de 6%-10%.

7.3 COSTUL CARBURANŢILOR ŞI LUBRIFIANŢILOR

Carburanţii şi lubrifianţii reprezintă un element de cost deosebit de important. Costul carburanţilor şi

lubrifianţilor pe UM (oră, ha, t, etc), este determinat în primul rând de cantitatea de motorină ce consumă un

anumit agregat pentru efectuarea unei unităţi de lucrare. Desigur că şi preţul la pompă al motorinei influenţează

costul lucrării. Dar în calculele noastre acesta a fost considerat constant la 0,52 EURO/l.

135



136

Consumul de carburanţi la hectarul de lucrare este variabil funcţie de tehnologia culturii, tipul de sol pe care se

execută lucrarea (uşor, mijlociu, greu), umiditate, grad de compactare, anotimp s.a.

Pentru a sprijini fermierul/proprietarul la elaborarea devizului tehnico-economic pe culturi, vom prezenta încontinuare tabelele cu date şi informaţii orientative, sub forma unor fişe de lucrări, executate cu utilaje de

fabricaţie românească, în care se reliefează consumul de motorină şi norma de lucru a diferitelor agregate. Datele

şi informaţiile din fişe sunt aplicabile zonei de cercetare din Proiect care este Câmpia Română cu panta de 0-6%.

În fişa lucrării am evidenţiat importanţa lungimii parcelei asupra normei de consum de motorină şi a normei de

lucru/ha.

Starea actuală a f ărămiţării parcelelor pe lâng ă alte dificultăţi pe care le crează, solicită şi un mare consum de

carburant şi un randament scăzut al agregatelor. Privind fişa putem să înţelegem mai bine de ce trebuie să ne

asociem, să comasăm terenurile, să organiză mai bine teritoriul.

În continuare prezentăm fişa la principalele lucrări din tehnologia de mecanizare a culturilor de câmp*

*) Preluare după „Norme de producţie şi consum motorină la lucrările de arat, discuit, împrăştiat îngrăşăminte chimice şi

organice, amendamente, semănat cereale păioase şi prăşitoare. Autor: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei –

Departamentul Regiilor Autonome şi Societăţilor Comerciale pe Acţiuni, Bucureşti, 1993 şi calculaţii proprii a costurilor

la nivelul cotaţiei din data de 05.03.2007 (1 euro= 3,07 RON)



FIŞ A LUCR Ă RII: DECOMPACTAT TEREN PE SOL MEDIU

Preţul

motorinei

(euro/l)

Varian

ta de

lucru

Descrie

rea

lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungi

mea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)

panta 0-6% Nesubv. Subv.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 John

Deere

160 CP

Decompactor

purtat în V cu 6

lame purtate

500-800 8 17,3 0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: ARAT LA 20 CM + GR Ă PAT PE SOL MEDIU

Preţul motorinei

(euro/l)

Variant

a de

lucru

Descrierea

lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungimea

parcelei

(m)

Norma

de lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma de

consum

motorină

(l/ha)

panta 0-6%

Nesubv. Subv.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1

U-650M P-2V+GS-1,2

501-800

251-500101-250

sub 100

4,3

3,93,6

3,2

16,7

17,217,8

19,7

0,904 0,610

2

U-650M PP-4(3)-

30+GS-1,2

501-800

251-500

101-250

sub 100

4,3

3,9

3,6

3,2

17,2

17,7

18,4

20,2

0,904 0,610




Preţul

motorinei

(euro/l)

Varian

ta de

lucru

Descrie

rea

lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungi

mea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1

U-650M P-2V+GS-1,2

501-800

251-500101-250

sub 100

3,7

3,43,1

2,7

20,2

20,821,6

23,8

0,904 0,610

2

U-650M PP-4(3)-30+GS-1,2

501-800

251-500

101-250

sub 100

3,7

3,3

3,1

2,7

20,7

21,3

22,1

24,4

0,904 0,610




Preţul

motorinei

(euro/l)

Variant

a de

lucru

Descrier

ea

lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungim

ea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1

U-650M P-2V+GS-1,2

501-800

251-500101-250

sub 100

3,0

2,72,5

2,2

25,7

26,527,5

30,3

0,904 0,610

2

U-650M PP-4(3)-30+GS-1,2

501-800

251-500

101-250

sub 100

2,7

2,5

2,3

2,0

28,2

29,0

30,2

33,2

0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: ARAT CU PLUG REVERSIBIL PE SOL MEDIU

Preţul

motorinei

(euro/l)

Variant

a de

lucru

Descrier

ea

lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungim

ea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

John

Deere160 CP

Plug purtat

cu 5 trupiţe

500-800 8,8 15,78 0,904 0,610

John

Deere

160 CP

Plug purtat

cu 6trupiţe

500-800 10 13,89 0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: ÎMPR ĂŞTIAT AMENDAMENTE

Preţul

motorinei

(euro/l)

Varian

ta de

lucru

Descrie

rea

lucrării

Tractor Maşină agricolă

Lungimea

parcelei

(m)

Norma delucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Normade consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 sub 3000

kg/ha U-650M MA – 3,5

501-800

251-500

101-250

sub 100

9,8

8,9

8,2

7,2

2,6

2,7

2,8

3,1

0,904 0,610

2 3001-

5000

kg/ha

U-650M MA - 3,5

501-800

251-500

101-250

sub 100

6,4

5,8

5,4

4,7

3,5

3,6

3,7

4,1

0,904 0,610

3 sub 3000

kg/ha U-650M MA – 6

501-800

251-500

101-250

sub 100

19,8

18,1

16,7

14,7

1,62

1,67

1,73

1,92

0,904 0,610

4 3001-5000

kg/ha

U-650M MA - 6501-800251-500

101-250

sub 100

12,911,7

10,8

9,5

2,222,29

2,37

2,62

0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: FERTILIZAT CU ÎNGR ĂŞĂ MINTE CHIMICE

Preţulmotorinei

(euro/l)

Varianta de

lucru

Descrierea

lucrării


Lungimea

parcelei

(m)

Norma delucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Normade consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Îngrăşămi

nte

granulate

sub 200kg/ha

U-650M MA – 3,5

501-800

251-500

101-250

sub 100

42,0

39,0

35,0

31,0

0,80

0,82

0,85

0,93

0,904 0,610

2 Îngrăşămi

nte

granulate

sub 201-

300

kg/ha

U-650M MA - 3,5

501-800

251-500

101-250

sub 100

33,0

30,0

28,0

24,0

1,05

1,08

1,12

1,23

0,904 0,610

3 Îngrăşămi

ntegranulate

sub 200

kg/ha

U-650M MA – 6

501-800

251-500101-250

sub 100

60,0

54,050,0

43,0

0,78

0,800,84

0,91

0,904 0,610

4 Îngrăşămi

nte U-650M MA - 6

501-800

251-500

50,0

45,0

0,91

0,94

0,904 0,610



granulate

sub 201-

300kg/ha

101-250

sub 100

41,0

36,0

0,97

1,10

FIŞ A LUCR Ă RII: ÎMPR ĂŞTIAT ÎNGR ĂŞĂ MINTE ORGANICE

Preţul

motorinei

(euro/l)

Vari

an

ta

de

lucr

u

Descrie

rea lucrării

Tract

or

Maşină

agricolă

Lungi

mea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)

panta 0-6%Nesubv. Subv.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Formaţii

specializate,

alimentarea

maşinii din

remorci pe

platformă

mobilă la

distanţe până la

500 m. Norma

20,1-40 t/ha

U-

650M

MIG –5

501-800

251-500

101-250

sub 100

4,1

3,7

3,4

3,0

8,8

9,0

9,4

10,3

0,904 0,610

2 Formaţie

specializată cu U-

MIG –5

501-800

251-500

3,2

2,8

10,5

10,8

0,904 0,610



încărcare

mecanică la

distanţă, până la500 m. Norma

20,1-40 t/ha

650M 101-250

sub 100

2,7

2,3

11,7

12,9

3 Formaţie

specializată în

încărcarea

mecanică la

distanţă până la

500 m. Norma

20-40 t/ha

U-

650M

MIG –6

501-800

251-500

101-250

sub 100

3,7

3,4

3,1

2,7

10,0

10,3

10,7

11,7

0,904 0,610

4 Formaţie

specializată cu

încărcare

mecanică de la

distanţa de 500-

1500 m. Norma

20-40 t/ha

U-

650M

MIG –6

501-800

251-500

101-250

sub 100

3,0

2,7

2,5

2,2

11,0

11,3

11,8

12,9

0,904 0,610

5 Încărcare

manuală până la

distanţa de 500

m. Norma 20-40

t/ha

U-

650M

MIG –5

501-800

251-500

101-250

sub 100

0,7

0,6

0,5

0,45

16,0

16,4

16,8

18,2

0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: PREG Ă TIT PAT GERMINATIV PRIN DISCUIRE

Preţul

motorinei

(euro/l)

Varian

ta de

lucru

Descrie

rea

lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungi

mea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Discuit I

+ grăpat

viteza aII-a

U-650M GD-3,2 + 2GCR-1,7

501-800

251-500

101-250sub 100

9,8

8,9

8,27,2

6,2

6,40,904 0,610

6,67,3

2 Discuit

II, III +

grăpat

viteza a

II-a

GD-3,2 + 2GCR-1,7U-650M501-800

251-500

101-250

sub 100

10,3

9,4

8,7

7,6

5,8

6,0

6,2

6,9

0,904 0,610

3 Discuit I

+ grăpat

viteza aII-a

U-650M GDU-3,4 + 2GCR-

1,7

501-800 10,5 6,0

251-500 9,5 6,2

6,47,1

0,904 0,610

101-250 8,87,7sub 100

4 Discuit

II, III +

grăpat

viteza a

U-650M GDU-3,4 + 2GCR-

1,7

501-800

251-500

101-250

sub 100

11,0

10,0

9,2

8,1

5,5

5,7

5,9

6,5

0,904 0,610



II-a

5 Discuit +

grăpat +erbicidat

viteza a

II-a

U-650M

GD-3,2 + 2GCR-1,7

+ EEP 600 (adaptat)501-800

251-500

101-250

sub 100

8,0

7,2

6,7

5,9

6,4

6,6

6,9

7,6

0,904 0,610

6 Discuit +

grăpat +

erbicidat

viteza a

II-a

U-650M

GDU-3,4 + 2GCR-

1,7 + EEP 600

(adaptat)

501-800

251-500

101-250

sub 100

8,1

7,3

6,8

5,9

6,3

6,5

6,8

7,5

0,904 0,610

7 JohnDeere

160 CP

Grapă disc grea 5,2m

500-80016 6,3 0,904 0,610

8 John

Deere

160 CP

Grapă cu disc 6 m500-800

20 5,02 0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: PREG Ă TIT PAT GERMINATIV CU COMBINATORUL

Preţulmotorinei

(euro/l)

Varianta de

lucru

Descrierea

lucrării


Lungimea

parcelei

(m)

Norma delucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Normade consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 În arătură

discuită

sau

grăpată pentru

sfeclă.

Viteza a-

IIa

U-650M CPPGS-3 501-800

251-500

101-250

sub 100

11,0

10,0

9,2

8,1

5,0

5,2

5,4

5,9

0,904 0,610

2 În arătură

discuită

sau

grăpată

pentrusfeclă +

erbicidat.

Viteza a-

IIa

U-650M CPPGS-3 + EEP-

600 (adaptat)

501-800

251-500

101-250

sub 100

9,5

8,6

8,0

7,0

5,4

5,6

5,8

6,4

0,904 0,610

3 În arătură U-650M CT-3,9 501-800 17,0 4,0 0,904 0,610



discuită

sau

grăpată. Viteza a-

IIa

251-500

101-250

sub 100

15,4

14,2

12,5

4,2

4,3

4,8

4 În arătură

discuită

sau

grăpată

pentru

sfeclă +

erbicidat.

Viteza a-

IIIa

U-650M CT-3,9 + EEP – 600

(adaptat)

501-800

251-500

101-250

sub 100

14,0

12,7

11,7

10,3

4,4

4,6

4,7

5,2

0,904 0,610

5 John

Deere

160 CP

Combinator 6 m 500-800 28 3,58 0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: SEM Ă NAT CEREALE P Ă IOASE

Preţul

motorinei

(euro/l)

Varian

ta de

lucru

Descrie

rea

lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungi

mea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Semănat

+ grăpat

la 12,5

cm între

rânduri.

Viteza I

U-650M SUP – 29 + grape

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,8

7,1

6,5

5,7

4,6

4,7

4,9

5,4

0,904 0,610

2 Semănat

+ grăpat

la 12,5

cm între

rânduri.

Viteza I

U-650M SUP – 48 + grape

501-800

251-500

101-250

sub 100

12,3

11,2

10,3

9,1

4,3

4,4

4,6

5,1

0,904 0,610

3 John

Deere

160 CP

Semănă

toare pneumati

că de cereale 6 m

lăţime

500-800 22 4,56 0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: SEM Ă NAT CULTURI PR ĂŞITOARE

Preţul

motorinei

(euro/l)

Vari

an

ta

de

lu

cru

Descrie

rea lucrării

Trac

tor

Maşină

agricolă

Lungi

mea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Semănat la 70

cm între rânduri Viteza I

U-650M

SPC-8

501-800

251-500101-250

sub 100

12,0

10,910,0

8,8

3,6

3,73,9

4,3

0,904 0,610

2 Semănat la 70

cm între rânduri

+ erbicidat

Viteza I

U-

650M

SPC-8 + EE

501-800

251-500

101-250

sub 100

11,0

10,0

9,2

8,1

4,0

4,2

4,3

4,8

0,904 0,610

3 Semănat la 70

cm între rânduri

+ fertilizat

U-

650M

SPC-8 + 4F

501-800

251-500

101-250

sub 100

11,5

10,4

9,6

8,5

3,8

3,9

4,1

4,5

0,904 0,610

4 Semănat la 70

cm între rânduri

+ fertilizat +

erbicidat

U-

650M

SPC-8 + 4F + EE

501-800

251-500

101-250

sub 100

10,0

9,1

8,4

7,4

4,2

4,4

4,5

5,0

0,904 0,610



5 Semănat la 70cm între rânduri

Viteza I

U-

650M

SEMO-8501-800251-500

101-250

sub 100

12,010,9

10,0

8,8

3,63,7

3,9

4,3

0,904 0,610

6 Semănat la 70

cm între rânduri

+ erbicidat

U-

650M

SEMO-8 + EE

501-800

251-500

101-250

sub 100

11,0

10,0

9,2

8,1

4,0

4,2

4,3

4,8

0,904 0,610

7 Semănat la 70

cm între rânduri

+ fertilizat

U-

650M

SEMO-8 + 4F

501-800

251-500

101-250

sub 100

11,5

10,4

9,6

8,5

3,8

3,9

4,1

4,5

0,904 0,610

8 Semănat sfeclă

de zahăr la

distanţa de 45

cm între rânduri

Viteza I

U-

650M

SEMO-8

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,5

6,8

6,3

5,5

4,5

4,7

4,8

5,3

0,904 0,610

9 Semănat sfeclă

de zahăr la

distanţa de 45

cm între rânduri

+ fertilizat

Viteza I

U-

650M

SEMO-8 + 4F

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,0

6,3

5,8

5,1

5,2

5,4

5,6

6,1

0,904 0,610

10 Semănat sfeclă 501-800 8,0 4,5 0,904 0,610



de zahăr în benzi

de 45x 60 cm

Viteza I

U-

650M

SEMO-8 251-500

101-250

sub 100

7,2

6,7

5,9

4,7

4,9

5,3

11 Semănat sfeclă

de zahăr în benzi

de 45x 60 cm +

fertilizat

Viteza I

U-

650M

SEMO-8 + 4F

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,5

6,8

6,3

5,5

4,8

5,0

5,2

5,7

0,904 0,610

12 Semănat soia şi

fasole la distanţa

de 50 cm între

rânduri

U-

650M

SEMO-8

501-800

251-500

101-250

sub 100

8,5

7,7

7,1

6,2

4,0

4,2

4,3

4,8

0,904 0,610


fasole la distanţa

de 45 cm între

rânduri

U-

650M

SEMO-8

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,0

6,3

5,8

5,1

4,7

4,9

5,1

5,6

0,904 0,610


fasole la distanţa

de 50 cm între

rânduri

U-

650M

SPC-8

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,9

7,1

6,6

5,8

4,3

4,5

4,6

5,1

0,904 0,610


fasole la distanţa U-

SPC-8

501-800

251-500

6,5

5,9

5,0

5,2

0,904 0,610



de 45 cm între

rânduri

650M 101-250

sub 100

5,4

4,8

5,4

5,9

16 Semănat soia şifasole la distanţa

de 45 cm între

rânduri

Viteză I

U-

650M

SPC-9501-800251-500

101-250

sub 100

7,56,8

6,3

5,5

4,54,7

4,9

5,3

0,904 0,610

17 Semănat soia pe

12 rânduri în

benzi la 30X45

Viteza I

U-

650M

SPC-12

501-800

251-500

101-250

sub 100

8,5

7,7

7,1

6,2

4,5

4,7

4,9

5,3

0,904 0,610

18 Semănat soia pe

12 rânduri în

benzi la 45x 60

cm

Viteza I

U-

650M

SPC-9

501-800

251-500

101-250

sub 100

8,5

7,7

7,1

6,2

4,3

4,5

4,6

5,1

0,904 0,610

19 Semănat soia pe

12 rânduri în

benzi la 45x 70

cm

Viteza I

U-

650M

SPC-9

501-800

251-500

101-250

sub 100

9,0

8,1

7,5

6,6

4,1

4,3

4,4

4,9

0,904 0,610

20 Semănat în teren

marcat la

distanţa de 70

cm între rânduri

U-

650M

MCSN-6

501-800

251-500

101-250

sub 100

10,0

9,1

8,4

7,4

5,2

5,4

5,6

6,2

0,904 0,610



+ fertilizat +

erbicidat. Viteza

a-IIa21 Semănat sfeclă

de zahăr la

distanţa de 45

cm între rânduri.

Viteza I

U-

650M

SPC-8

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,0

6,3

5,8

5,1

4,8

5,0

5,2

5,7

0,904 0,610

22 Semănat sfeclă

de zahăr la

distanţa de 45

cm între rânduri

+ fertilizat

Viteza I

U-

650M

SPC-8 + 4F

501-800

251-500

101-250

sub 100

6,3

5,7

5,2

4,6

5,7

5,9

6,1

6,8

0,904 0,610

23 John

Deere

160

CP

Semănătoare

prăşitoare 8 rânduri

500-800 16,0 6,3 0,904 0,610

24 John

Deere

160

CP

Semănătoare

prăşitoare 8 rânduri

500-800 17,6 5,7 0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: ADMINISTRAT ERBICIDE

Preţul

motorinei

(euro/l)

Vari

an

ta

de

lucr

u

Descrie

rea lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungi

mea

parcelei

(m)

Norma de

lucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Erbicidat cunorme de

soluţii sub

300 l/ha.

Viteza a IIa

U-650M MET-2500 501-800251-500

101-250

sub 100

54,049,0

45,0

39,0

0,750,80

0,85

0,90

0,904 0,610

2 Transport

apă pentru

preparat

soluţii pe

distanţe sub

1 km (to)

U-650M RCU-4 501-800

251-500

101-250

sub 100

55,0

50,0

46,0

40,0

0,70

0,75

0,80

0,85

0,904 0,610

3 Transport

apă pentru

preparat

soluţii pe

U-650M RCU-4 501-800

251-500

101-250

sub 100

47,0

42,0

39,0

34,0

0,80

0,85

0,90

0,95

0,904 0,610



distanţe 1-2

km (to)

4 Transportapă pentru

preparat

soluţii pe

distanţe 2-3

km (to)

U-650M RCU-4 501-800251-500

101-250

sub 100

39,035,0

32,0

28,0

0,900,95

1,00

1,10

0,904 0,610

5 Transport

apă pentru

preparat

soluţii pe

distanţe sub

1km (to)

U-650M RCU-8 501-800

251-500

101-250

sub 100

70,0

63,0

58,0

51,0

0,65

0,70

0,75

0,80

0,904 0,610

6 Transport

apă pentru

preparat

soluţii pe

distanţe 1-2

km (to)

U-650M RCU-8 501-800

251-500

101-250

sub 100

60,0

54,0

50,0

44,0

0,70

0,75

0,80

0,85

0,904 0,610

7 Transport

apă pentru

preparat

soluţii pe

distanţe 2-3

km (to)

U-650M RCU-8 501-800

251-500

101-250

sub 100

48,0

43,0

40,0

35,0

0,90

0,95

1,00

1,00

0,904 0,610



FIŞ A LUCR Ă RII: PR ĂŞIT CULTURI AGRICOLE

Preţul

motorinei(euro/l)

Vari

anta

de

lucr

u

Descrie

rea lucrării

Tractor Maşină

agricolă

Lungi

mea parcelei

(m)

Norma de

lucru(ha/sch.)

panta 0-6%

Norma

de consummotorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Prăşit I pe 8 rânduri

la 70 cm. Viteza a II-

a

U-650M CPU-8

501-800

251-500

101-250

sub 100

17,8

16,1

14,9

13,1

2,9

3,0

3,4

3,5

0,904 0,61

2 Prăşit II-III pe 8

rânduri la 70 cm.

Viteza a III-a

U-650M CPU-8

501-800

251-500

101-250

sub 100

23,0

20,9

19,3

17,0

2,4

2,5

2,6

2,9

0,904 0,61

3 Prăşit I + fertilizat pe

8 rânduri la 70 cm.

Viteza a II-a

U-650M CPU-8 + 4F

501-800

251-500

101-250

sub 100

12,5

11,3

10,5

9,2

3,8

3,9

4,1

4,5

0,904 0,61

4 Prăşit I pe 6 rândurila 70 cm. Viteza a II-

a

U-650MCPU-8 501-800

251-500

101-250

sub 100

12,511,3

10,5

9,2

3,63,7

3,9

4,3

0,904 0,61

5 Prăşit II-III pe 6

rânduri la 70 cm. U-650M

CPU-8 501-800

251-500

16,0

14,5

2,9

3,0

0,904 0,61



Viteza a III-a 101-250

sub 100

13,4

11,8

3,4

3,5

6 Prăşit I + fertilizat pe6 rânduri la 70 cm.

Viteza a II-a U-650M

CPU-8 + F-6 501-800251-500

101-250

sub 100

9,08,1

7,5

6,6

4,85,0

5,2

5,7

0,904 0,61

7 Prăşit I la soia şi

fasole pe 9 rânduri în

benzi la 45x70 cm.

Viteza a I-a

U-650M CPPT-5,4

501-800

251-500

101-250

sub 100

10,5

9,5

8,8

7,7

4,5

4,7

4,8

5,3

0,904 0,61

8 Prăşit II la soia şi

fasole pe 9 rânduri înbenzi la 45x70 cm.

Viteza a II-a

U-650M CPPT-5,4

501-800

251-500101-250

sub 100

14,5

13,112,1

10,7

3,3

3,43,6

3,9

0,904 0,61

9 Prăşit I la sfeclă de

zahăr pe 8 rânduri, în

benzi la 45x60 cm.

Viteza a I-a

U-650M CPPT-4

501-800

251-500

101-250

sub 100

7,2

6,5

6,0

5,3

5,0

5,2

5,4

5,9

0,904 0,61

10 Prăşit II la sfeclă de

zahăr pe 8 rânduri, în

benzi la 45x60 cm.

Viteza a I-a

U-650M CPPT-4

501-800

251-500

101-250

sub 100

10,2

9,2

8,5

7,5

3,7

3,8

4,0

4,4

0,904 0,61

11 Prăşit III-IV la sfeclă

de zahăr pe 8 rânduri,

în benzi la 45x60 cm.

Viteza a II-a

U-650M CPPT-4

501-800

251-500

101-250

sub 100

11,7

10,6

9,8

8,6

3,4

3,5

3,7

4,0

0,904 0,61



FIŞ A LUCR Ă RII: APLICAT TRATAMENTE FITOSANITARE

Preţulmotorinei

(euro/l)

Varian

ta

de

lucr

u

Descrierea lucrării


Lungimea

parcelei

(m)

Norma delucru

(ha/sch.)

panta 0-6%

Normade consum

motorină

(l/ha)


0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Stropit culturi cu

norme de soluţie

sub 200 l/ha. Viteza aII-a

U-650M MPSP-3 x300

501-800

251-500

101-250sub 100

17,6

16,0

14,713,0

2,2

2,3

2,42,6

0,904 0,610


norme de soluţie

de 200-300 l/ha.

Viteza aII-a

U-650M MPSP-3 x

300

501-800

251-500

101-250

sub 100

16,0

14,5

13,4

11,8

2,4

2,5

2,6

2,9

0,904 0,610


norme de soluţie

peste 300 l/ha.

Viteza a I-a

U-650M MPSP-3 x

300

501-800

251-500

101-250

sub 100

13,5

12,2

11,3

9,9

2,9

3,0

3,4

3,5

0,904 0,610

4 Prăfuit culturi

sub 30 kg/ha.

Viteza a III-a U-650M MPSP-3 x

300

501-800

251-500

101-250

sub 100

19,0

17,2

15,9

14,0

1,9

2,0

2,1

2,3

0,904 0,610

5 Prăfuit culturi 501-800 16,5 2,2 0,904 0,610



peste 30 kg/ha.

Viteza a II-a U-650M MPSP-3 x

300

251-500

101-250

sub 100

15,0

13,8

12,2

2,3

2,4

2,66 Stropit culturi cu

norme de soluţie

sub 200 l/ha.

Viteza a –II-a

U-650M

MTSP-1200

501-800

251-500

101-250

sub 100

28,8

26,2

24,1

21,3

1,80

1,85

1,95

2,15

0,904 0,610


norme de soluţie

de 200- 300

l/ha. Viteza a –

II-a

U-650M

MTSP-1200

501-800

251-500

101-250

sub 100

26,1

23,7

21,9

19,3

2,10

2,15

2,25

2,50

0,904 0,610


norme de soluţie

peste 300 l/ha.

Viteza a II-a

U-650M MTSP-1200

501-800

251-500

101-250

sub 100

24,3

22,1

20,4

18,0

2,40

2,50

2,60

2,85

0,904 0,610

9 Prăfuit culturi

sub 30 kg/ha.

Viteza a II-a

U-650M MTSP-1200

501-800

251-500

101-250

sub 100

36,0

32,7

30,2

26,6

1,50

1,55

1,60

1,80

0,904 0,610

10 Prăfuit culturi

peste 30 kg/ha.

Viteza a II-a

U-650M MTSP-1200

501-800

251-500

101-250

sub 100

30,6

27,8

25,7

22,6

1,80

1,85

1,95

2,15

0,904 0,610



Preţulmotorinei

(euro/l)

Varianta de

lucru

Descrierea lucrării

Combina Lungimeheder

(m)

Lungimea

parcelei

(m)

Norma delucru

(ha/sch.)

Normade consum

motorină

(l/ha)

Nesubv. Subv.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

4,8 66 2,4

5,4 74 2,14

1 Prod. medie

4000 kg/ha

CASE 525

135 CP

6

500-800

82,8 1,91

0,904 0,610

4,8 82,5 1,92

5,4 92,5 1,71

2 Prod. medie

5000 kg/ha

CASE 525

135 CP

6

500-800

103,5 1,53

0,904 0,610

5,4 129,5 2,43

6 145 2,17

6,6 159 1,98

3 Prod. medie

7000 kg/ha

CASE 527

268 CP

7,2

500-800

173 1,82

0,904 0,610

5,4 148 2,13

6 165,6 1,9

6,6 181,6 1,73

4 Prod. medie

8000 kg/ha

CASE 527

268 CP

7,2

500-800

198 1,59

0,904 0,610

FIŞ A LUCR Ă RII: RECOLTAT CEREALE P Ă IOASE CU COMBINA AUTOPROPULSAT Ă



ANEXA 1

ÎNGR ĂŞĂ MINTE – FOLIARE

Nr.

crt.

Sortiment Cultura Doza

(l,kg/ha)

Ambalaj

(l,kg)

Buruieni,

dăunători

sau ag.

patogeni

Pret unitar fara TVA

USD/RON*

1 AGROFEED 19-19-19 cereale păioase,

viţă de vie,

legume, porumb

3-4 kg 25 kg fertilizant

foliar

6 RON

2 ELITE VERDE 20-20-20 Cereale, plante

tehnice, culturi

horticole

2,5-3

kg/ha

25 kg fertilizant

foliar

10 RON

*Preţurile unitare sunt la nivelul anului 2008(februarie-martie)

ÎNGR ĂŞĂ MINTE – CHIMICE

Nr.

crt.


(l,kg/ha)

Ambalaj

(l,kg)

Buruieni,

dăunători

sau ag. patogeni

Firma care

comercializează/Preţ

RON/sac*1 Azotat de

amoniu toate

fcţ. de

cultură,sol

50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./

65

2 Complex

20:20:20 toate

fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt

chimic

AGROKAPA BUC. S.R.L./

85

3 Complex

12:52:0 toate

fcţ. de cultură 50 kg Îngrăşămănt chimic AGROKAPA BUC. S.R.L./

75

4 Complex

15:15:15 toate


85

5 Uree

toate


75


163



ANEXA 1

ERBICIDE

Nr.

crt.


(l,kg/ha)

Ambal

aj

(l,kg

Buruieni, dăunători

sau ag. patogeni

Pret unitar fara

TVA

USD/RON*

1 DMA 6 grâu, orz, porumb 1 l/ha 1 l buruieni dicotiledonatedonate

(postemergente)

22 RON

2 TREFLAN 48 SC floarea-soarelui 2 l/ha 5 l buruieni monocotiledonate (ppi) 25 RON

3 REGAL 900 EC porumb, floarea-soarelui 1,8-2,2 l/ha 5 l buruieni monocotiledonate anuale şi

unele dicotiledonate anuale

33 RON

4 SELECT SUPER floarea-soarelui, fasole,

mazăre,soia, cartof, lucerna

0,8 l/ha 5 l buruieni monocotiledonate

si Sorgum din rizomi (postemergent)

70 RON

5 PROPONIT 720

EC

floarea-soarelui, porumb 2-3 l/ha 5 l buruieni monocotiledonate şi

dicotiledonate anuale

(preemergent şi postemergent)

30 RON

6 COSMIC viţă de vie, pomi fructiferi 3-4 l/ha

150-200 l

sol./ha

1 l postemergent, monocotiledonate

anuale şi perene, inclusiv Sorghum

halepense din rizomi

23 RON

7 DANCOR 70WG tomate transplantate,

tomate semănate direct,

cartof

0,3-1,2

kg/ha

5 kg buruieni dicotiledonatedonate anuale

şi unele monocotiledonate

120 RON

8 KILLER SUPER 5

EC

floarea-soarelui, rapiţă,

sfeclă de zahăr, tomate

transplantate, soia, varză

de toamnă

0,7-1,75 l/ha 1 l postemergent, buruieni

monocotiledonate anuale şi

Sorghum halepense din rizomi

60 RON

9 STOMP 330 EC ceapă, arpagic, ceapă

semănată direct,

floarea-soarelui,soia

5 l/ha 5 l buruieni monocotiledonate anuale şi

parţial dicotiledonate

31 RON

10 KINGSTAR 75 WG grâu 20 g/ha 0,1 kg buruieni dicotiledonate anuale

şi perene

950 RON

11 BOREAL 4SC porumb 1 l/ha 1 l buruieni monocotiledonate anuale

şi perene

180 RON


164



ANEXA 1

INSECTICIDE – ACARICIDE

Nr.

crt.


(l,kg/ha)

Ambalaj

(l,kg)


sau ag. patogeni

Pret unitar fara

TVA

USD/RON*

1 CYPERGUARD 25 EC cartof, cereale păioase,

molia piersicului, viţei de vie

0,1-0,2 l/ha 1 L gândacul din Colorado, ploşniţa

cerealelor, molia piersicului,

molia

viţei de vie

45 RON

2 VICTENON măr, tomate, cartof 0,05% -1

kg/ha

1 kg minierul circular, viespea,

gândacul din Colorado

45 RON

3 ALPHAGUARD 10EC

(protecţie UV)

cartof, măr, păr,

cires, piersic

0,1-0,15 l/ha 1 l gândacul din Colorado, viermele

mărului, insecte minatoare,

puricele

melifer, musca cireşelor,

molia fructelor

100 RON

4 MOSPILAN 20 SP cartofi, legume, pomi

fructiferi, viţă de vie

0,08-0,125

kg/ha

1 kg gândacul din Colorado, omida,

purecii, afide

370 RON

5 NISORUN 10 WP pomi fructiferi, viţă de vie 0,3-0,5 kg/ha 1 kg păianjenul roşu comun,

acarianul roşu

al pomilor

150 RON

6 FLIP 10 EC cereale păioase 0,1 l/ha 1 l ploşnita cerealelor 40 RON

7 NOVADIM

PROGRESS

pomi fructiferi, cereale

păioase

1 l/ha 1 l viermele prunelor, molia

frunzelor

de măr, păduchele verde, musca

cireşelor, afide, acarieni

34 RON

8 CALIPSO 480 SC măr, prun, cireş, viţă de vie, 0,1-0,2l/ha 1 l viespea prunelor, viermele

mărului,

musca cireşelor, molia viţei de

vie

433 RON

9 PALISADE 600 FS Floartea-soarelui, porumb, orz,

rapiţă

0,6-10 l/t 5 l Viermi sârmă, g ărg ăriţa

frunzelor de porum

260RON


165



ANEXA 1

FUNGICIDE

Nr.

crt.


(l,kg/ha)

Ambalaj

(l,kg)


sau ag. patogeni

Pret unitar fara TVA

USD/RON*

1 WINNER 80 WP viţă de vie, cartof, legume 2 kg/ha 25 kg mană, rapăn 23 RON

2 CHAMPION cartof, viţă de vie 2,5-3 kg/ha 10kg mană, arsură bacteriană 31 RON

3 CUPERTINE

SUPER

cartof, viţă de vie, legume 3,5-4 kg/ha 5 kg mană (sistemic ) 44 RON

4 CAPTAN 80 WG pomi fructiferi,

viţă de vie, legume

1,5 kg/ha 20 kg mană, pătare, rapăn,

ciuruire,

putregai

30 RON

5 KARATHANE LC viţă de vie, castraveţi,

legume

0,5 l/ha 5 l f ăinare 49 RON

6 MERPAN 80

WDG

măr, păr, sâmburoase,

cartofi, tomate, ceapă,

castraveţi, pepeni,

viţă de vie

0,15% 1-5 kg rapăn, ciuruirea

sâmburoaselor,

monilioză, pătare, băşicare,

atracnoză, mană, pătarea

brună,

septorioză, albăstreală

30 RON

7 TOPSIN 70 PU tomate, ardei, vinete,

măr, păr, cireş, vişin, viţă

de vie, floarea-soarelui

0,7-1 kg/ha 10 kg ofilirea vasculară, fuzarioză,

rapăn,

f ăinare, pătarea frunzelor,

monilioză,putregai

50 RON

8 SHAVIT F 72 WP viţă de vie, măr,

castraveiţi, pepeni verzi,

pepeni galbeni

0,20%

(2 kg/ha)

1 kg mană, f ăinare, putregai

cenuşiu,

rapăn

50 RON

9 PLANET 72 WP viţă de vie, cartof

tomate, ceapa

2,5 kg/ha kg mană (sistemic) 58 RON

10 ACROBAT MZ viţă de vie, tomate, cartof 2 kg/ha 5 kg Mană (sistemic) 85 RON

11 ROVRAL 75 WG viţă de vie, pomi fructiferi,

legume

0,6-0,8

kg/ha

1 kg putregai 210 RON

12 PROTECTOR 250

EC

grâu 0,5 l/ha 1 l complex boli foliare 110 RON

13 CARBIGUARD

500SC

grâu, floarea-soarelui, pomi

fructiferi, viţă de vie

0,6-1,5 l/ha 5 l complex boli foliare,

f ăinare, putregai

37 RON

14 SOLFOLY 65CE cereale, viţă de vie 4 l/ha 5 l f ăinare 8 RON


CAIET_VEGETAL

Documents

Transcript of CAIET_VEGETAL