Caiete de sarcini[1].pdf

1

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.

Beneficiar: Complexul Sportiv National Lia Manoliu Obiectiv: ACORD – CADRU LUCRARI REPARATII CAPITALE SI REABILITARI

Pag.

1

CAIETE DE SARCINI

CUPRINS Nr.

crt

Denumire capitol

Pagina

1. Prezentare lucrari 1

2. Specificatii generale (STAS-uri, Normative, org. santier, masuri protectia muncii) 2

3. Desfaceri, demontari (mozaic, faianta, gresie, tencuieli, lambriu, travertin, tapet PVC,

izolatii, tamplarie, ob. sanitare, calorifere, etc)

5

4. Terasamente 7

5. Lucrari de zidarie 12

6. Pereti din gips carton pe schelet metalic si tavane suspendate (gips, fibra minerala) 15

7. Lucrari de tencuieli interioare, inclusiv gleturi 30

8. Lucrari de pardoseli (sape, gresie, piatra, covor PVC, parchet,epoxidica, mocheta,

poliuretan pt sala de sport)

34

9. Placaje ceramice din faianta 46

10. Glafuri interioare, exterioare 48

11. Lucrari de zugraveli si vopsitorie 51

12. Tamplarie (PVC, AL, metalica) 55

13. Lucrari de hidroizolatii (sarpanta, bai, acoperis terasa, ) 62

14. Lucrari de reparatii la acoperis tip sarpanta din lemn 68

15. Invelitori, tinichigerie (tigla ceramica, tabla, sindrila bitum., sita lemn, jgheaburi, burlane) 73

16. Confectii metalice ( balustrada, mana curenta etc) 77

17. Lucrari exterioare: drumuri, borduri, alei pietonale, trotuare, parcari (beton, asfalt, pavaj) 78

18. Lucrari de amenajare spatii verzi (gazon), inclusiv imprejmuire cu gard 86

19. Instalatii sanitare (inlocuiri de obiecte sanitare si tubulatura aferenta) 88

20. Lucrari la retele exterioare de alimentare cu apa si canalizare 91

21. Instalatii termice (schimbat cazan, inlocuit echipamente, conducte) 98

22. Instalatii electrice interioare (tablouri electrice, inlocuiri cabluri, aparate electr. Etc.) 107

23. Instalatii electrice de curenti slabi (instalatie detectie incendiu) 113

2

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.

Beneficiar: Complexul Sportiv National Lia Manoliu

Obiectiv: ACORD – CADRU LUCRARI REPARATII CAPITALE SI REABILITARI

Pag.

2

Lucrări de pregătire

Functie de categoria de lucrări, se vor stabili formatiile de lucru, pe meserii, şi modul în care urmează a

se desfăşura executia. Echipele de meseriaşi, cu calificare corespunzătoare, vor fi dotate cu echipament

de protectie, scule şi utilaje necesare.

În ceea ce priveşte verificarea lucrărilor pe parcursul executiei şi receptionarea lor, trebuie retinute

următoarele:

- beneficiarul participă la toate verificările pe etape de executie, semnând cu constructorul procese

verbale;

În afară de măsurile ce trebuie luate la executie, beneficiarul are următoarele sarcini:

- efectuarea la timp şi în bune conditii a remedierilor şi reparatiilor necesare;

- controlul lucrărilor de reparatii efectuate.

Toate verificarile şi constatările făcute se vor consemna în procese verbale de lucrări ascunse.

1. SPECIFICATII GENERALE

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei, verificarea si receptia lucrarilor

care fac obiectul contractului.

Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor prescriptiei, Normativ pentru verificarea

calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85. Scopul verificarii

calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt respectate prevederile cuprinse in prescriptiile

tehnice in vigoare in perioada executiei.

Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre constructor (executant) cu

normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei.

Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate

cerute, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.

Lucrarile cuprinse in listele de cantitati vor fi corelate in mod obligatoriu cu caietele de sarcini, cu

legislatia si normele tehnice in vigoare, semnaland eventualele obiectiuni sau neconcordante

beneficiarului .

Constructorul trebuie sa adapteze tehnologia proprie de punere in opera a lucrarilor, in conformitate cu

legislatia si normele tehnice in vigoare si cu agrementele tehnice si specificatiile diverselor lucrari cu

materiale speciale si sa cuprinda toate cheltuielile auxiliare legate de punerea in opera a lucrarilor

enuntate in lista (incluzand procurare, preparare, transport, montaj, materialele si utilajele auxiliare

pentru executia lucrarilor, unelte si dispozitive auxiliare de montaj).

Lucrarile trebuie executate cu ingrijire, atat in ceea ce priveste calitatea executiei cat si a folosirii de

materiale de constructii de foarte buna calitate..

Materialele ce vor fi puse in opera trebuie sa corespunda prevederilor din standarde, din standardele

romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in

3

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

3

domeniul produselor pentru constructii ,din normele de fabricatie, din certificatele de calitate pentru

cele provenite din import cu marcaj european de conformitate (CE) sau din alte acte normative in

vigoare.

Nu se vor utiliza materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau prin modul de punere în operă, pot

produce substante nocive ce pot periclita sănătatea omului.

Toate lucrarile, atat cele prevazute in listele de cantitati si Caietul de sarcini, cat si cele care se pot ivi

din diverse situatii, se considera ca se executa in conformitate cu prevederile standardelor de stat, ale

normativelor, ale prescriptiilor tehnice si normelor tehnice de protectia muncii in vigoare in Romania.

In cazul in care antreprenorul foloseste materiale si echipamente din import, normelor tehnice si

normativelor mentionate li se vor adauga prevederile specifice cerute de firma producatoare respectiva

si agrementele tehnice eliberate de forurile legal abilitate.

Organizarea de santier

Imprejmuirea santierului

Beneficiarul are obligatia de a pune la dispozitia Constructorului suprafata de teren libera de orice

obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe santier limitele acestuia.

Constructorul in intelegere cu Beneficiarul are obligatia de a imprejmui partial sau total pe durata

derularii contractului, teritoriul santierului, pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera

sau de vagabondajul animalelor. Se prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline.

Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui control

eficient asupra circulatiei in santier.

Curatenia santierului

Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si acelea care fac parte din

contract, vor fi tinute in permanenta in stare de curatenie.

Constructorul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor sanitare, ale politiei

si ale Primariei, in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.

Curatenia finala a santierului

La terminarea lucrarilor Constructorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii, surplusul

de materiale, ambalaje, deseurile si lucrarile provizorii, conditia de indeplinire a acestor sarcini va avea

acordul exclusiv al Beneficiarului.

REGLEMENTARI GENERALE

Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a legislatiei actuale in

domeniu.

Legile si normativele cu caracter general care completeaza reglementarile specifice categoriilor de

lucrari pe capitole sunt:

• Legea nr. 10 / 95 Asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionare si a calitatii in

constructii;

4

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

4

2. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru

protectia muncii :

• Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii - MLPAT 9/N/15.03.93

• Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de montaj utilaje si constructii metalice -

elaborat de IPC si TMUCB

• Prescriptii tehnice C15/1984 - colectia ISCIR

La executia lucrarilor precum si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor se va urmari

respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier.

TEHNICA SECURITATII MUNCII

In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute in vedere la executia lucrarilor de

constructii montaj.

- Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si de protectie a muncii specifice

lucrarilor pe care le executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor in caz de accident.

- Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor si de urmarire a lucrarilor precum si

pentru cel din alte unitati care vine pe santier in interesul serviciului sau in interes personal.

- Pentru evitarea accidentelor personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul

lucrului sau circulatiei pe santier.

- Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de catre personalul calificat.

- Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.

- In timpul transporturilor pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra deplasarilor

longitudinale si transversale.

- Efectuarea operatiilor de incarcare – descarcare se va face sub supravegherea sefului de echipa , care

raspunde de asezarea materialelor in raport cu greutatea si cu capacitatea mijlocului de ridicare,

precum si de intreaga manevra de ridicare/coborire. Se vor monta placute avertizoare pentru locurile

periculoase.

- Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri sau goluri cind se ridica sau se coboara prin

acestea tevi, accesorii sau alte materiale.

Aceleasi norme se vor respecta si de catre investitor sau beneficiarul de dotatie.

MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Masurile de prevenire si stingere a incendiilor sunt stipulate atat in Normativul P118/1999 cat si in

urmatoarele acte normative :

- Ordonanta Guvernului nr. 60/1997

- Ordinul MI nr. 775/1998

5

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

5

3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DESFACERI, DEMONTARI

Se vor desface finisajele care constituie denivelari pe suprafata aplicata astfel incat, dupa demontarea

lor, suprafata rezultata sa fie plana si sa permita refacerea finisajelor. Se vor demonta elementele de

instalatii in cazul in care este prevazut sa fie inlocuite.

Demontare tamplarie exterioara (usi si ferestre) inclusiv glafuri exterioare si interioare;

- Transportul tamplariei demontate prin purtare directa la distanta de 50m

- Incarcarea in mijloacele auto sau depozitarea in vederea pastrarii, daca beneficiarul doreste

revalorificarea

- Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi – dupa caz

Demontare tamplarie interioara (usi si ferestre) – toc, captuseala, foaie de usa, eventual praguri;

- Transportul tamplariei demontate prin purtare directa la distanta de 50m


revalorificarea


Curatare de finisaje existente a suprafetelor de perete

- Transportul molozului prin purtare directa la distanta de 50m

- Incarcarea in mijloacele auto

- Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi

Curatare de finisaje existente a suprafetelor de tavan




Desfacere pardoseli existente din gresie, parchet si mozaic turnat – suprafata rezultata trebuie sa

fie aproximativ la acelasi nivel; dupa caz se vor scoate inclusiv sapele, mai ales in situatia cand

acestea sunt dislocate neuniform la scoaterea mozaicului;




Spargeri de goluri de usa si fereastra in peretii interiori nestructurali (din zidarie)




Pe perioada realizarii lucrarilor de demolare, antrepriza va lua urmatoarele masuri de protectie:

6

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

6

a) limitarea emisiilor de praf prin utilizarea de “tehnologii umede” ;

b) acoperirea transporturilor de moloz cu prelatǎ pentru a evita creşterea concentraţiei de pulberi în

atmosferǎ;

Demontare obiecte sanitare (lavoare, vase WC, cazi baie, cazi dus, port prosop etc.), corpuri de

iluminat, intrerupatoare, prize, radiatoare si alte asemenea;

- Transportul obiectelor sanitare demontate prin purtare directa la distanta de 50m


revalorificarea


Inainte de inceperea lucrarilor de demolare (spargeri locale), desfaceri si demontare, intreg personalul

de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic, a fazelor de lucru si asupra masurilor de

protectia muncii conf vol II NTSM. Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.

Demontarile se vor face sub coordonarea directa a conducatorului lucrarii, care raspunde de instruirea

muncitorilor si de fazele de lucru prevazute. Inainte de inceperea demontarilor sau a spargerilor

prevazute, se vor intrerupe legaturile de alimentare cu apa, energie electrica, alte racorduri existente.

Pe perioada realizarii lucrarilor de demolare, antrepriza va lua urmatoarele masuri de protectie:

a) limitarea emisiilor de praf prin utilizarea de “tehnologii umede” ;

b) acoperirea transporturilor de moloz cu prelatǎ pentru a evita creşterea concentraţiei de pulberi în

atmosferǎ;

c) izolarea amplasamentului cu panouri metalice de imprejmuire şi prelate de protectie;

d) curatarea zilnica a cǎilor de acces din vecinǎtatea amplasamentului prin îndepǎrtarea nisipului, a

pǎmântului, pentru prevenirea ridicǎrii prafului;

e) eliberarea terenului de deşeurile rezultate dupǎ fiecare operaţiune de demolare şi pregatirea acestuia

pentru executarea operaţiunii urmǎtoare;

f) curatarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;

g) la terminarea lucrǎrilor de demolare/construire se va asigura salubritatea întregului amplasament,

inclusiv a zonelor adiacente, prin eliminarea tuturor materialelor şi resturilor rezultate din execuţia

obiectivului;

Deşeurile generate in urma executarii lucrarilor de demolare vor fi colectate selectiv şi se vor evacua

pe mǎsura generǎrii lor.

7

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

7

4. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru executia lucrărilor de terasamente.

La orice lucrari legate de terasamente, Contractorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si

normelor in vigoare.

Contractorul va folosi metode de constructii si sisteme de management pentru a asigura deplina

conformitate cu aceste Caiete de Sarcini.

In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Contractorul poate cere

intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala sa.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

1 STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

2 C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a

instalatiilor aferente

3 Law 10/1995 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii

4 STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si

deplasarii constructiilor si terenurilor.

5 STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a

terenului de fundare

6 STAS 9824/1 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si

agricole

7 C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si

instalatii aferente

MATERIALE

Soluri si roci

Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren de fundare. Clasificarea

si identificarea pamantului", astel:

"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte

de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane

de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 03m3

in sapaturi sau 06m3 in

excavatii vor fi considerate ca roci masive.

8

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

8

"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de

cel mult 150mm.

"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafaţă ce ofera conditii pentru

cresterea plantelor.

Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau

sadi.

Lucrari de umplutura

Definitii:

"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse

si care pot fi compactate conform specificatiei.

"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:

o Materiale perisabile;

o Materiale care provin din zone mlastinoase;

o Busteni, butuci, noroi sau namol;

o Materiale susceptibile la combustie spontana;

o Materiale in stare inghetata;

o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat

in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate;

o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 01%;

o Materiale definite ca necorespunzătoare de către Beneficiar;

o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;

Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita

cu 11.

EXECUTAREA LUCRARILOR

Lucrari preliminare

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:

defrisare;

indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;

indepartarea si depozitarea stratului vegetal;

uscarea pamantului;

demontarea structurilor existente;

pregatirea si aprobarea de catre Beneficiar a Procedurilor de Executie ale lucrarilor de

terasamente.

9

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

9

Unde este necesar, Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara

materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractorul trebuie sa respecte formalitatiile

legale.

Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca

in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.

Structurile existente vor fi demolate la o adancime de 1m sub nivelul platformelor.

Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata.

Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise.

Lucrari de excavare

Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru

este necesara respectarea urmatoarelor conditii:

1. Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:

Teren slab coeziv: 0.75m

Teren mijlociu: 1.25m

Teren tare si forte tare: 2.00m

2. Inclinarea maxima a taluzului ,stabilită de către Contractor, nu va fi mai mare de:

Nisip, balast: 2:3;

Nisip argilos: 1:1;

Argila nisipoasa: 4:3;

Argila: 3:2;

Roca: 6:1;

Contractorul este responsabil de asigurarea stabilităţii taluzurilor şi acolo unde este cazul va reduce

aceste limite definite mai sus, în special în cazul prezenţei apei în aceste zone.

La începerea lucrărilor de săpături, se va verifica încheierea şi buna execuţie a lucrărilor pregătitoare..

Executarea lucrarilor de excavare se face, de regulă, mecanizat, săpătura manuală fiind folosită numai

acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificată din punct de vedere tehnico–economic. În

timpul executării săpăturilor, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă pentru a nu

periclita construcţiile învecinate;

când turnarea betonului de fundaţii sau a celui de egalizare nu se face imediat după executarea

săpăturii, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată cu cel puţin 30 cm decat cota finală, pentru

a împiedica modificarea caracteristicilor fizico–mecanice ale terenului de sub talpa de fundaţie;

sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât pentru orice fază a lucrului, fundul

săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;

Contractorul va lua toate măsurile necesare pentru a evacua apa colectată în zona excavată;

10

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

10

în cazul umezirii superficiale datorate precipitaţiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lăsat să

se usuce înainte de începerea betonarii

Evacuarea apei

Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:

aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;

micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.

Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie:

sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;

Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.

Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzător şi traseele de evacuare a apei. La

evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al

statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de

lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu

materiale de umplere adecvate.

Eliminarea materialelor

Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier.

Beneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca

material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.

Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc

tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Beneficiarul caruia i se vor cere instructiuni.

Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.

Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

Lucrari de umplutura

Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 250 mm. Se depune

umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura

compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor.

Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea

maxima masurata in testul Procter pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de

umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umezeala, pentru material

granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive.

Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros

Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile normativului C16-84

“Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente” aplicabile

acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.

11

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

11

Executarea sapaturilor

Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se

evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii.

La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in

jurul punctului de lucru.

Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor

trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.

Transportul pamantului pet imp friguros

Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de a incepe sa inghete , in

conformitate cu tabelul urmator:

Temperatura aerului (˚C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)

- 5 90

- 10 60

- 15 50

Executarea umpluturilor pe timp friguros

Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se

respecta urmatoarele conditii:

Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata

Saparea, transportul asternerea in umplutura si

compactarea pamantului neinghetat.

+ 1 ˚C. Durata totala de executie

Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din

zone in care terenul nu este inghetat.

+ 1 ˚C. Durata de sapare

Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe

stratul inferior neinghetat

+ 1 ˚C. In momentul asternerii

stratului.

La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se

masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura.

Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren,

activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea

de lucrare sa fie complet terminata.

La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in

straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.

Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau

ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.

12

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

12

5. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de zidarie de tip panouri de umplutura la structurile

din cadre, precum si executarea lucrarilor de zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale si locasuri

de mortar.

STANDARDE DE REFERINTA / NORMATIVE

STAS 10.109/1 – 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Alcatuire si

calcul.

STAS 2.634 – 80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de încercare.

STAS 1.030 – 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.

P2 – 85 Normativ pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.

C 17 – 82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si

tencuiala (B.C. 1 – 82); 4 – 85 ; 6 – 88.

STAS 5185/1-2-86 - Caramizi si blocuri cu goluri verticale

MATERIALE SI PRODUSE

- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale – STAS 5.185/ 2 – 86

- Var hidratat în pulbere pentru constructii – STAS 146 – 78

- Cimenturi cu adaosuri – SR 1500: 1996

- Argila pentru mortare pe baza de ciment – STAS 46.686 – 71

- Ipsos pentru constructii – STAS 545/ 1 – 80

- Nisip de cariera sau de râu – STAS 1.667 – 76

- Apa – STAS 790 – 84

- Otel beton OB 37 si PC 52 – STAS 438/1 – 89

- STNB – STAS 438/2 – 91

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se recomanda ca la transport si manipulare sa se foloseasca palete conform „Fisei tehnologice pentru

transport, manipulare si depozitarea materialelor de constructii – 1979 ”.

Asezarea blocurilor ceramice cu goluri în mijloacele de transport se va face în rânduri strânse, bine

împanate.

Manipularea, încarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa.

Depozitarea caramizilor se va face în stive de cel mult 1,50 m înaltime.

La depozitarea în aer liber, blocurile cu goluri se vor aseza cu golurile în jos pe platforme protejate

împotriva umiditatii din teren.

13

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

13

EXECUTAREA LUCRARILOR

a) Operatiuni pregatitoare:

Executarea zidariei si peretilor nu va putea începe decât numai dupa ce s-a verificat existenta

proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria

corespunde prescriptiilor tehnice respective.

Suprafata suportului se va curata si spala cu apa, de noroi, praf, etc.

Pe suprafata de beton curatata în prealabil, pe tot conturul peretilor exteriori, anterior executarii

zidariei, se va realiza întoarcerea membranei hidroizolatoare bituminoase aplicate pe zona de soclu

(aprox. 30 cm).

b) Alcatuirea zidariilor:

Zidaria se alcatuieste din blocuri cu goluri verticale, care se aseaza numai pe lat, în rânduri orizontale

si paralele.

La alcatuirea zidariilor, pe lânga caramizile întregi se folosesc si fractiuni, necesare realizarii teserii

legaturilor, ramificatiilor si colturilor.

La zidaria din caramizi cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor fi bine umplute cu

mortar, dar lasându-se neumplute pe o adâncime de 1…1,5 cm de la fata exterioara a zidului.

Legaturile la colturi si ramificatii se fac alternativ, functie de tipul de caramizi si blocuri utilizate

conform Normativului P 2 – 85.

Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stâlpii de beton armat) se face fie cu ajutorul

mustatilor de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi împuscate cu pistolul.

Înainte de executarea zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stâlpilor se va aplica un sprit

de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu

mortar.

ABATERI ADMISE

A) La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie a zidurilor:

a) din caramizi si blocuri ceramice:

- ziduri cu grosimea mai mare de 240 mm - ± 10 mm

B) La goluri pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate

usoare,

- ziduri cu grosimea mai mare de 100 mm - ± 20 mm;

VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI

a) Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor:

Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor,

se vor pune în opera numai dupa ce dirigintele de santier al lucrarii a verificat ca ele corespund cu

prescriptiile tehnice.

Controlul asupra calitatii materialelor în momentul punerii în opera va consta în urmatoarele:

-se va examina starea suprafetelor caramizilor, interzicându-se folosirea celor acoperite de praf,

impuritati;

-se va verifica în special pe timp calduros, daca se uda caramizile înainte de punerea în opera;

14

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

14

-pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele

întregi nu depasesc limita maxima de 15 %

-se va examina starea suprafetelor caramizilor interzicându-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi

rupte;

-prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, cât

mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se înscrie în limitele prevazute în Normativul P 2 –

85; C 14 – 82 si în instructiunile tehnice P 104 – 83;

b) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:

-prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rând ca

suprapunerea sa se faca pe 1/2 bloc;

-se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 5- 20 rosturi la

fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se înscrie în limitele

abaterilor admisibile;

-vizual, se va verifica în toate zidurile, daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet

cu mortar, cu exceptia adâncimii de 1…1,5 cm de la fetele vazute ale zidariei; nu se admit rosturi

neumplute;

-orizontalitatea rândurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului, la toate

zidurile;

- modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile si intersectiile, asigurându-se

executarea lor conform cu prevederile din Normativul P2- 85 si instructiunile tehnice C 190 – 79 si C

198 – 79;

-grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidariei se va face prin

masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale

zidului;

-verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului

cu lungimea de cca. 2,5 m, verificarea se face în câte trei puncte pe înaltime la fiecare zid;

-planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidurilor a

unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigla si

suprafata sau muchia respectiva, verificarea se va face la toate zidurile.

-lungimea si înaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica

prin masurarea direct cu ruleta sau cu metrul.

-comisia de receptie preliminara procedeaza la verificarea scriptica si verificarea directa prin sondaje, a

planeitatii, verticalitatii zidariei si a peretilor, precum si a dimensiunilor golurilor. Daca ele dau

rezultate nesatisfacatoare, se va dubla numarul masuratorilor ai daca si în acest caz o parte din rezultate

sunt nesatisfacatoare, Comisia de Receptie preliminara va proceda conform reglementarilor privind

efectuarea receptiilor.

MASURATOARE SI DECONTARE

Zidariile se vor plati la mc de zidarie, exclusiv mortarul care se deconteaza separat.

15

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

15

6. CAIET DE SARCINI - PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC SI TAVANE

SUSPENDATE CASETATE

A. PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC

Prevederi generale Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de panotaje interioare si cuprinde

conditiile tehnice pentru:

- pregatirea, transportul si punerea in opera a materialelor.

- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate.In cursul executiei lucrarilor de panotaje

interioare nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea

prealabila - in scris - a Beneficiarului.

Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate prevederile

standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data executiei

lucrarilor.

Constructorul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua

toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini.

Constructorul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la

respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune

intreruperea lucrarilor si luarea masurilor de remediere ce se impun.

Lucrarile de panotaje interioare nu se vor executa sub temperatura de + 5 grd. C.

Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 5 grd. C este determinata de conditiile termoclimatice

reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se

produc aceste fenomene.

Lucrarile de panotaje interioare pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare

simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea placajelor. Lucrarile se executa concomitent si in

coordonare cu lucrarile de instalatii adiacente panotaje interioare.

Materiale

Gipscarton

Panouri gipscarton 12.5 mm grosime, compuse din miez de ipsos si 2 fete carton special superior, cu

muchie aplatizata.

Panourile de gipscarton se transporta vertical si se depoziteaza pe suport plan, neted, si se protejeaza de

umiditate.

Gipscarton pentru spatii umede

Panouri gipscarton impregnat 12.5 mm grosime, compuse din miez de ipsos si 2 fete carton special

superior, cu muchie aplatizata. Panourile sunt tratate contra absorbtiei de umezeala (in general de

culoare verde).Panourile de gipscarton se transporta vertical si se depoziteaza pe suport plan, neted, si

se protejeaza de umiditate

16

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

16

Schelet metalic

Profile metalice tip UW, CW, CD, UA, traverse si montanti pentru suspendarea obiectelor sanitare si a

armaturilor, profile de rigidizare, profile de imbinare, ancore de suspendare, tije de suspendare, piese

de ancorare, bride de ajustare, suruburi pentru montaj, dibluri, etc. Profilele metalice vor fi executate

din tabla de otel 0.6 mm protejata anticorosiv si vor constitui un sistem agrementat pentru montarea

panotajului de gipscarton.

Umplutura vata minerala

Saltele din vata minerala

Conditii tehnice

Clasificare

Se vor executa urmatoarele tipuri de placaje cu gipscarton:

Pereti de compartimentare din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal,

panotaj 2 straturi.

Pereti de compartimentare pentru spatii umede, montaj din gipscarton cu structura de sustinere

din metal, panotaj 2 straturi cu pereti gipscarton.

Pereti de inchidere din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat

cu pereti gipscarton rezistent la foc 60 min.

Pereti de inchidere pentru spatii umede, inclusiv la ghene sanitare, din montaj din gipscarton

cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat cu pereti gipscarton impregnati (tratati contra

absorbtiei de umezeala – culoare verde) + rezistent la foc 60 min .

Plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1

strat.

Plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1

strat impregnat (tratat contra absorbtiei de umezeala – culoare verde).

Caracteristici

pereti : inaltime variabila: ml

grosime vata minerala 50 mm

izolare fonica 48 dB

Executia lucrarilor de panotaje interioare

Lucrari premergatoare

Se executa si se verifica toate lucrarile umede premergatoare.

Se traseaza traseele pe pardoseala si peretii adiacenti, inclusiv golurile de usi. Se traseaza pozitiile

sistemelor de suspendare pentru plafoanele false.

17

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

17

PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA

Panotajele se executa pe structura proprie.

A. Peretii de compartimentare si placajele verticale se executa astfel:

Peretii se monteaza pe profile de racord tip UW si montanti tip CW. Profilele se fixeaza in pardoseala

cu elemente de prindere universale la 80 cm distanta. Intre pardoseala si perete se prevede o banda de

etansare. Racordul la peretii adiacenti se face cu profile tip CW. Pentru o mai buna izolare fonica,

profilele de racord se preseaza strans de elementele de constructie. Montantii tip CW se dispun la 60

cm interax si se introduc minim 2 cm in profilele de racord, orientate cu latura deschisa spre directia de

montaj. Pentru peretii care vor fi finisati cu faianta, distanta dintre montanti se reduce la 40 cm.

Daca se executa panotaj in 2 straturi, panotarea primei fete a peretelui se incepe cu o lungime intreaga

de panou, fixat cu suruburi la 25 cm distanta.

Dupa panotarea primei fete (in cazul panotajului in 2 straturi), sau dupa montarea structurii

metalice (in cazul panotajului intr-un strat) se monteaza instalatiile sanitare si electrice si se fixeaza

izolatia din vata minerala, astfel incat spatiul liber sa fie complet izolat si izolatia sa fie stabila.

Dupa montarea instalatiilor si a izolatiei se trece la panotare cu gipscarton. In cazul panotajului

in 2 straturi, se incepe cu ½ latime de panou, astfel incat rosturile celor doua fete sa fie decalate. In

cazul panotajului intr-un strat, panotarea peretelui se incepe cu o lungime intreaga de panou, fixat cu

suruburi la 25 cm distanta.

Tocurile de usi se realizeaza din profile de perete tip UW, CW, cu structura tip cutie, si cu

profile de rigidizare tip UA (la peretii cu inaltimea de peste 2.80 m), fixate de profilele de racord cu

pardoseala prin nituri cu cap ascuns si de pardoseala cu minim 2 dibluri. Alaturarea panourilor de

perete se face deasupra buiandrugului. Nu se admite alaturarea panourilor de perete in dreptul

profilelor verticale ale tocului.

Traseele de instalatii si dozele se monteaza in golul interior al peretilor.

Racordul cu pardoseala se face prin oprirea sapei in peretele de compartimentare. Racordul cu planseul

si cu peretii adiacenti se face cu fasie de protectie prelucrata cu spaclul spre interior. Toate racordurile

se prevad cu benzi de etansare fonica. Peretii adiacenti se separa complet.

Obiectele sanitare se fixeaza cu prinderi adaptabile de montantii si traversele portante.

Instalatiile se separa de perete cu garnituri de cauciuc. Tevile de apa rece se izoleaza contra

condensului. Instalatiile sanitare se izoleaza fonic cu fibre minerale. Intre marginea cazilor si panotaj

se introduce un straif de pasla, iar panourile superioare vor fi oprite la 10 mm fata de marginea cazii,

rostul umplandu-se cu chit permanent elastic si fungicid. La bai, intre pardoseala si panourile in dublu

strat se lasa un rost de 10 mm. Toate zonele de colt se etanseaza cu benzi de etansare. Placile de

gresie si faianta se fixeaza cu adezivi de etansare. Golurile pentru instalatii se decupeaza cu 10 mm

mai mari decat diametrul tevii, iar marginile golului se acopera cu grund. Toate strapungerile,

racordurile si colturile se protejeaza cu chit permanent elastic si fungicid. Armaturile se monteaza cu

bratari speciale pe traversele metalice. Rosturile dintre muchiile transversale ale panourilor se decaleaza cu minim 80 cm. Rosturile panourilor se prelucreaza cu pasta de imbinare a rosturilor si cu banda de protectie din fibra de sticla. Prinderea obiectelor:

18

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

18

Sarcinile concentrate usoare (galerii, corpuri de iluminat, rafturi, etc.) se prind cu dibluri direct de panotaj (150 N/1 diblu si 1 mp). Pentru tablouri, sarcina admisibila la prindere directa este de 5 kg/carlig. Obiectele sanitare, sarcinile grele se prind pe montanti portanti speciali. Sarcinile mari cu efect static se

calculeaza la incarcare si transmitere.

Influenta conditiilor meteorologice

Lucrarile de panotaje interioare se vor executa numai la temperaturi de minim + 5 grd. C.

Materialele utilizate la lucrarile de panotaje interioare se depoziteaza in medii incalzite si ferite de

umiditate.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de panotaje interioare.

Se verifica traseele verticale si orizontale de instalatii. Se verifica calitatea materialelor si produselor

aprovizionate .

Verificari in timpul executiei lucrarilor de panotaje interioare si a lucrarilor executate.

Constau in:

- verificarea caracteristicilor materialelor

- verificarea si supravegherea punerii in opera

Pe durata executiei ca si la finalizarea lucrarilor se vor verifica

structura de rezistenta a panotajului

tasarea corecta a panourilor

pozitia si dimensiunile golurilor

planeitatea, orizontalitatea si verticalitatea suprafetelor, considerandu-se urmatoarele abateri

maxime :

abateri la goluri: latime (+2/-2 mm)

abateri de la planeitate: 1mm/m

abateri de la rectiliniitatea muchiilor: 1mm/m

abateri de la verticalitatea suprafetelor si muchiilor: 1mm/m, maxim 2 mm pe etaj .

Receptia lucrarilor

Receptia lucrarilor de placaje se efectueaza in doua etape:

- preliminara

- finala

Receptia preliminara

La receptie se verifica:

-Nu se admit crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc.

Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.

19

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

19

Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet

terminate, toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile, privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum

si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie

conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare.

Receptia finala

Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii conditiilor in

vigoare precum si a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.

Prevederi finale Prevederile din prezentul Caiet de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea

constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si

republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul Caietului de Sarcini si care sunt in vigoare la

data executiei lucrarilor

B.TAVANE CASETATE DIN GIPSCARTON PE STRUCTURA METALICA

B.1. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE

Realizarea în conditii de calitate a tavanelor din placi de gipscarton suspendate casetate, montate pe

santier.

Tavanele casetate se folosesc în amenajari interioare la cladiri civile.

B.2. PREGATIREA LUCRULUI

a) Verificarea materialului aprovizionat:

- sistem de tavan casetat cu grila expusa de tip T24 compus din:

-placi perforate cu o fata finisata pentru plafoane demontabile casetate tip Casoprano (sau similar),

realizate din gips-carton, material ecologic, usor si rezistent, cu muchie A si grosime de 8 mm, cu buna

absorbtie acustica, clasa de material greu combustibile C, cu rezistenta la foc cel putin 30 minute cu

dimensiunea de 600x600x8 mm

-profile metalice perimetrale L 300

-profile metalice principale L 3600

-profile metalice secundare L1200

-profile metalice de compartimentare L600

-tije de suspendare

-dibluri DN 6

b) Pregatire utilaje, dispozitive, mijloace de control, echipamente de lucru si protectie:

- masina de gaurit;

- surubelnita electrica rapida;

- nivela cu hula;

- sfoara pentru trasat;

- nivela LASER;

20

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

20

- ruleta;

- cutter;

- schela metalica;

- cablu de alimentare electric

c) Pregatirea locului de lucru, verificari corectii:

Se elibereaza frontul de lucru de resturi material, suprafetele de ipsos si ciment trebuie sa fie uscate.

Materialele necesare realizarii tavanelor se vor depozita la locul de lucru astfel încât sa nu blocheze

caile de acces si sa permita conditii optime de lucru. Se compara datele (cotele) cerute cu situtatia

existenta (releveu).

d) Conditii de mediu

Se verifica la preluarea frontului de lucru daca sunt asigurate conditii de ventilare naturala. Se scot din

zona de lucru eventualele materiale sau substante toxice, materiale cu pericol de accidente sau

explozie. Spatiul în care urmeaza a fi montate placile de gipscarton in sistem casetat nu trebuie sa aibe

un nivel de umiditate relativa mai mare de 70% la o temperatura mai mare de 20o.

B.3. MOD DE EXECUTIE SI PARAMETRI

Ulterior placarii cu gipscarton a peretilor de compartimentare, se demareaza realizarea structurii

metalice a tavanului casetat, dupa cum urmeaza:

Cu un dispozitiv de nivelare potrivit se determina înaltimea tavanului si nivelul la perimteru, care se

marcheaza cu creta.

Se monteaza profilele metalice perimetrale T24, cu prinderi din 40 în 40 de cm, dupa care din 120 în

120 de cm se monteaza profilele principale ancorate cu tije de suspendare de planseul de B.A. În

continuare se monteaza principalii suporti de ghidaj si profilele secundare L1200. Se introduce clemele

de suspendare în principalul suport de ghidaj si se lasa sa alunece pe lungime.

Marginea primului ochi de placa trebuie sa corespunda bine cu directia gaurii care trebuie aliniata.

Toate directiile gaurilor de prindere trebuiesc aliniate cu un snur sau laser, dupa care se niveleaza toti

suportii de ghidaj si se conecteaza la etrierele de suspendare. La fiecare 60 de cm se conecteaza un

profil secundar în directia gaurii si se blocheaza functie de profilele transversale învecinate. Apoi se

pozitioneaza profilul de compartimentare L600 la 60 cm în directia gaurilor în centrul profilelor

secundare L1200. Astfel se obtine un plan de ansamblu cu o grila de 60x60 de cm. În continuare

urmeaza executarea lucrarilor de instalatii electrice, termice si de climatizare. Dupa terminarea

acestora se trece la închiderea tavanului cu placile din gips-carton de 60x60 cm. Acestea se monteaza

dupa semnele marcate pe spate iar la montajul acestora este indicata folosirea unor manusi curate,

pentru a nu pata fata gata finisata a acestora.

TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

Generalitati

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu

sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton

sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.

21

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

21

Standarde si Normative de referinta

EN ISO 140: Part 9 - Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in

cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor

BS EN 20-354 - Absorbtie fonica

EN ISO 140: Part 3 - Acustica – Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii – Partea

a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii

EN ISO 1182:2002 - Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie – Test de

necombustibilitate

EN ISO 1716:2002 - Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie – Test de

necombustibilitate

Materiale si echipamente utilizate, controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare

Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare

Descriere

a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala,

gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan

pot avea urmatoarele finisaje:

- neteda;

- texturata de model de suprafata fin granulata;

- micro-perforata.

Sitemul va fi executat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o

sectiune din aluminu in forma de T.

b) Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vo fi disponibile la urmatoarele

dimensiuni:

600 x 600mm

600 x 1200mm

Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale:

600 x 1600mm

600 x 1800mm

600 x 2000mm

600 x 2400mm

1200 x 1200mm

c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb).

d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale,

profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care

sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata.

e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de

fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in

considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de

fiting-uri.

f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind

cerintele de calitate stipulate.

g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.

22

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

22

Absorbtia fonica

In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica , se pot folosi placi texturare si/sau cu

particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica αs a tavanului

va avea valori cuprinse in urmatoarele limite:

- cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz)

- si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz.

.

Limite de folosire

Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi

incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.

Sisteme de tavane false metalice liniare

Descriere

Aceste sisteme, cum ar fi Hunter-Douglas, Armstrong sau similar aprobate, sunt alcatuite din placi

metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe

profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb,

alte culori se vor stabili de beneficiar.

In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica, placile sunt perforate si acoperite

de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm.

Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exemplu Armstrong “Siteme de Legatura”) sau imbinari

late (de exemplu Armstrong “Sisteme de Contrast”), asa numitele tavane lamerale cu profile negre din

plastic pentru imbinare.

Limite de folosire

Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane

nu este adecvata.

Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva

ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).

Tavane cu suport modular

Materiale

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:

- fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice

specifice;

- fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30;

- fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de

absorbtie fonica;

- Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;

Alte elemente pentru tavan:

- Goluri de vizitare si chepenguri;

- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii;

- In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale (PROMATECT

sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare

23

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

23

de aer etc.) integrate in tavan.

Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla

si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pereti de

gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti.

Structura suport pentru tavane este facuta din:

o Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

o Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

o Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

o Carlige reglabile din otel galvanizat;

o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;

o Fiting-uri metalice;

o Suruburi si piulite cu filet;

Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza

vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.

Sisteme de tavane metalice liniare

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane:

- Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm;

- Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane

lamelare;

Alte elemente de tavan:

- Goluri de vizitare si chepenguri;

- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu;

- In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm

grosime..

Structura suport a tavanelor este facuta din:

o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea

placilor;

o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);

o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime;

o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere;

o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare;

o Fiting-uri metalice;

o Suruburi si piulite cu filet;

Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza

vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.

Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.

Demontarea

Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa

permita interventia locala acolo unde este necesara.

24

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

24

Rezistenta la foc

Clasificare

Tavanele false trebuie clasificate ca ’materiale cu combustie limitata’ cum sunt definite in Normele

Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba “Clasa A ca suprafata de raspandire a

focului” cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform

standardelor Romanesti.

Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii

din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs.

Rezistenta la foc

Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau

23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.

Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in

concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania.

Bariere pentru goluri

Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in

concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu

depasesc 20 mp. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor.

Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o

stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva

fumului si focului.

Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza

eficacitatea rezistentei la foc.

Oprirea focului

Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc.

trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a

impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante.

Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de

ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de

combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale.

Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind

metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate

marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.

Durabilitate

Durata de viata a componentelor principale

Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat

garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele

componente vor fi considerate componente primare;Panouri si placi de tavan.

25

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

25

a) Sistem de suspendare.

b) Goluri de vizitare.

Durata de exploatare a componentelor secundare

Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si

includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.

Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta

in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire.

Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau

structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv

tavanele false.

Livrare si depozitare

Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile

trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau

depozitarii.

Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele

sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni.

Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita

zgarierea, deformarea sau ruperea lor.

Executia lucrarilor, montare, asamblare

Faze de lucru:

- Montarea structurii metalice de suspendare;

- Executarea Instalatiilor (de alte specialitati);

- Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice;

- Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).

Tavane false cu suport modular

Montarea structurilor metalice de suspendare:

Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura

principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare.

Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre

tavane aflate la diferite niveluri de inaltime.

Executarea instalatiilor (de alte specialitati):

- Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc.

- Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;

- Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc.

Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice:

- Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului

pentru intretinere la locul gol dintre tavane.

Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati):

26

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

26

- Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare de lumini de avertizare etc.;

- Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc.

Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul

panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Beneficiarului.

Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa

standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de

exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci).

Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor.

Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate

in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru

corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati.

Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.

Sisteme de tavane metalice liniare

Montarea structurilor metalice pentru suspendare:

- Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si

tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante

sunt legate de profilele perimetrale in forma de C.

Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare:

- Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe

profilele perimetrale in forma de C;

- In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a

rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare;

Executarea instalatiilor:

- De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.

-

Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane

Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie

mentinute, nu trebuie modificate .

Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite

in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca

materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator,

daca nu este astfel specificat.

Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii.

Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in

concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate.

Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in timpul

si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.

Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu

fascicul laser.

Trebuie verificate urmatoarele: Daca faza anterioara este finisata :

27

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

27

-toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea

carligelor si a structurii suport pentru tavan.

- Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice

Daca materialele au fost depozitate corect;

- Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia

prezentata de Contractor;

- Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt

fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform

cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals:

- amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice.

- fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport

necesar.

- Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari

ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care

deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie

ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari.

- Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din

cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv

seismice si de incendiu).

- Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi

fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi

folosite cu structura de care sunt fixate.

- Verificarea in timpul executiei lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele:

- Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului;

- Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisibile,

in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri

existente;

- Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige;

- Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte socuri,

fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau

deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive

adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse.

- Toate componenetele, elemetele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze

devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate.

- Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea

panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se

recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce

inainte de inceperea montarii panourilor pline;

- Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent

sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor

28

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

28

- elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in

exteriorul cladirii.

- Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai

exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si

pentru canalizare.

- Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale

panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta

ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.

- Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu

elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).

- Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat,

golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu

este specificat altfel.

- Partea 4 si pentru:

a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9.

b) absorbtia sunetului: EN 20-354.

c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3

Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate:

- Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile;

- Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii;

- Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se

deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de

sarcini suportului.

- Tavanele false nu trebuie sa se deteriorze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in

detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de

constructie.

- Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri,

tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false

unde este necesar.

- Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile

moarte ale acestor goluri de vizitare.

- Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile impuse in momentul curatarii

spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea.

- Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari.

- Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate

de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale

tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari

atente ale ansamblurilor si instalatiilor.

29

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

29

Abateri admise

Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina

impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500mm (=

spatiul max. dintre carlige).

Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolerante pentru montarea tavanelor false pentru ca

panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in

limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini.

Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite.

Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai

mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara

modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm.

Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de

1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5mm.

Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice

component posibil de maxim: ± 4mm.

Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de ± 0.5mm.

Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1mm.

Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea totala.

30

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

30

7. CAIET DE SARCINI - TENCUIELI INTERIOARE

GENERALITATI

Acest capitol se refera la conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor cu tencuieli

obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) aplicate manual pe suprafete de beton si de

zidarie de caramida la cladiri socialculturale.

STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE

NE001-96 - Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri

C 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala

NP60-89 - Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si

tencuiala cu plastifianti

C 16-79 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros

STAS 388-80 - Ciment Portland

STAS 790-84 - Apa

STAS 1667-76 - Nisip

STAS 146-80 - Var pentru constructii Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortar preparat în

statii de preparare a mortarului, conform “Instructiunilor tehnice pentru stabilirea compozitiei si

prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala”, indicativ C 17/82 si C 18/83 “Normativ pentru

executarea “tencuielilor umede”.

MATERIALE

Materialele prevazute vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor în vigoare.

Ciment Portland - STAS 388-80

Ipsos - STAS 545/1 - 80

Var pasta - STAS 146 - 80

Apa - STAS 790 - 84

Apa stop - STAS 8573 - 78

Nisip 0-1 mm - STAS 1667 - 76

Nisip 0-3 mm - STAS 1667 - 76

Nisip 0-7 mm - STAS 1667 – 76

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE

Tencuieli interioare pe suprafete de caramida se executa în 2 straturi: grund si tinci - strat vizibil.

Tencuielile interioare la stâlpi, grinzi si buiandrugi de beton armat se executa din sprit, grund si strat

vizibil.

La tavanele de beton nu se executa tencuieli, deoarece nu vor fi niciodata vizibile. Tencuielile

interioare sunt driscuite. Mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin. Acesta se aplica

manual pe pereti si tavane si se netezese cu drisca.

31

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

31

CONDITIILE TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARELE DE TENCUIALA

Marca mortarului si dozajul se va stabili în functie de structura peretilor pe care se aplica, în

conformitate cu prevederile din Instructiunile tehnice C 17-92. La tencuirea peretilor si stâlpilor se

foloseste mortar de var-ciment M 10 –T.

Perioada maxima de utilizare a mortarelor de ciment si var - ciment este de pâna la 10 ore.

Consistenta mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica; ele

trebuie sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon:

- pentru sprit 9 cm

- pentru smir 5 - 7 cm

- pentru grund 7 - 8 cm

- pentru stratul vizibil, executat din mortar cu ipsos 9 - 12 cm

- pentru stratul vizibil executat din mortar faraipsos 7 - 8 cm

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR

Controlul si pregatirea stratului suport

Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua, în prealabil, un control al suprafetelor

care urmeaza a fi tencuite; mortarul din rosturi al zidariei de caramida a peretilor trebuie lasat sa se

întareasca.

Suprafetele de beton trebuie sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta

tencuielilor. La începerea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie

simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime

etc.;

Tencuielile nu se vor aplica decât dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.

Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie

pregatite în vederea tencuirii (cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte

abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decât cele indicate în prescriptii tehnice în vigoare.

(Abaterile mai mari decât cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea

intrindurilor mari peste 40 mm cu o plasa de rabit prinsa cu cuie în rosturile zidariei, peste care se va

executa tencuiala).

Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adâncime de 3-5

mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse în stare rugoasa.

Pe suprafetele peretilor din cladire care au în mod permanent umiditati relative interioare peste 60 % se

vor lua masuri de verificare prin calcul termotehnic, pentru împiedicarea acumularii progresive a

umiditatii provenite din condensarea vaporilor, în interiorul elementelor de constructie.

Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

Trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite se face prin diferite metode:

- cu repere de mortar (stâlpisori)

- cu scoabe metalice lungi

- cu sipci de lemn

32

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

32

- cu repere metalice de inventar.

La efectuarea trasarii se va verifica modul de fixare a reperelor, asa încât sa se obtina un strat de mortar

cu grosima stabilita. Daca se utilizeaza stâlpisorii de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar

ca si grundul si vor avea o latime de 8 -12 cm.

Executarea amorsarii

Suprafetele de beton se vor stropi cu apa si apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit (lapte de

ciment) în grosime de 3 mm.

Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si vor fi amorsate prin stropirea cu

mortar fluid în grosime de maximum 3 mm cu aceeasi compozitie ca si mortarul pentru stratul de

grund.

Pe suprafetele din plasa de sârma se va aplica smirul care are aceeasi compozitie ca si mortarul de

grund.

În timpul executarii armosarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cât mai uniform, fara

discontinuitati prea mari.

Amorsarea suprafetelor se va face cât mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate,

având o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

Executarea grundului

Înainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient întarit si daca suprafata amorsata

este suficient de rugoasa si aspra.

Grundul în grosime de 5 - 20 mm se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului pe

suprafetele de beton si dupa 1 ora în cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea

uscata se stropeste cu apa înainte de aplicarea grundului. Grosimea stratului de grund este de maxim 15

mm.

Aplicarea mecanizata a spritului si grundului în încaperi pe pereti si tavane la înaltime de pâna la 3 m,

se executa de pe pardoselile respective sau de pe capre mobile.

În timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unor suprafete plane, care sa ascunda si sa

rectifice defectele stratului suport. Suprafata grundului nu trebuie sa prezinte asperitati pronuntate,

zgârieturi, ciupituri, neregularitati etc.

Executarea stratului vizibil

Se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat. Stratul

vizibil se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” care are aceeasi compozitie cu stratul de grund.

Tencuielile gletuite se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2 mm) de pasta de

ipsos (glet de ipsos), netezita fin.

Gletul de ipsos se va aplica pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate, în cantitati strict

necesare, înainte de terminarea prizei ipsosului. Grosimea stratului vizibil este de 2 - 3 mm.

Suprafetele cu glet de ipsos trebuie sã fie plane, netede, fara desprinderi sau fisuri. Toate fisurile,

neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi

compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate, se prepara din doua

parti ipsos si o parte apa (în volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului în apa, dupa care se

33

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

33

omogenizeazã prin amestecare rapida (in intervalul de maxim 1 minut de la presarare). Pasta se va

prepara în cantitati care sa poata fi folosite înainte de sfârsitul prizei ipsosului (circa 6 min.).

Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos - var, în proportie de 1 parte ipsos

si 1 parte lapte de var (în volume). Compozitia se va prepara în cantitati care sa poata fi folosite în cel

mult 20 minute de la preparare. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hârtie de

slefuit (în cazul peretilor începând de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de

praf cu perii sau bidinele curate si uscate. În cazul când pe suprafata gletului se aplica rasini epoxidice,

vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule cu bariere

de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de max. 8 %.

Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite,

de urmatoarele actiuni:

- umiditate mare, care întârzie întarirea mortarului si-l altereaza;

- uscarea fortata, care provoaca prinderea brusca a apei din mortar.

În cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de + 50 C se vor lua

masurile special prevazute în Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-

79.

Este interzis a se începe executarea oricaror lucrari de tencuire, înainte ca suportul pentru

fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fi fost verificat si receptionat conform instructiunilor pentru

verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si conform normativului C 18-83.

Înainte de începerea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si

receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu: învelitori, plansee etc.) sau a caror

executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, conductor electric etc.).

Mortarele vor fi introduse în lucrare numai dupa ce s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii

ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor

respective.

Pe timpul executarii lucrarilor, se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea

timpului si compozitiei mortarului indicat în lista calitatilor de lucrari, precum si aplicarea straturilor

succesive în grosimile prescrise.

Receptia pe faze de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari:

- rezistenta mortarului;

- numarul de straturi aplicat si grosimile respective; sondaj la 50 mp;

- aderenta la suport si între straturi; sondaj la 50 mp;

- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor.

Rezultatele se înscriu în registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.

Abaterile admisibile sunt cele date în anexa 4 din Normativul C 18-83.

Verificarea aspectului general al tencuielilor

Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, împuscaturi

provocate de granule de var nestins etc.

Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor trebuie sa fie drepte,

verticale sau orizontale.

34

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

34

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la

racordarea tencuielilor cu tâmplaria etc.

Verificarea planeitatii suprafetelor se face cu un dreptar, iar abaterile care pot fi admise sunt date în NE

001-96.

Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor se va face cu dreptarul, polobocul

si cu firul cu plumb. Abaterile nu pot depasi limitele admise prevazute în anexa 4 din Normativul C

18-83.

MASURATORI SI DECONTARE

Tencuielile interioare pe pereti se masoara si se deconteaza la mp de suprafata desfasurata.

Suprafata tencuielilor interioare, pereti si stâlpi, se determina înmultind înaltimea acestora, masurate

între fata bruta inferioara a planseului superior si fata finita a pardoselii, la care se adauga 2 cm, cu

latimea lor, masurata între fetele brute ale peretilor si stâlpilor.

Golurile în tencuieli, a caror suprafete este mai mica de 0,5 mp, nu se scad din suprafata tencuielilor,

cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

Se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:

- Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul Ministerului de Interne

nr. 775/1998

- Norme tehnice de realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicative P 118-

1999

- Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si

instalatii aferente acestora – C300-94- Ordin MLPTL nr. 20/N/1994.

- Normele de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu masini, instalatii, utilaje, aparaturi,

echipamente de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor în unitati N.C.

Id. aprobate cu Ordinul nr. 742-1981.

- Regulament privind protectia si igiena în constructii - MLPT 9/N/15.III.1993

- Normele departamentale de protectie a muncii în activitatea de constructii - montaj, aprobate cu

Ordinele nr. 1253/D din oct. 1980, vol. 1, 5, 8.

35

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

35

8. CAIET DE SARCINI – PARDOSELI

SAPE PENTRU PARDOSELI

Generalitati

Obiectul specificatiei

Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul suport al

pardoselilor.

Acest capitol va completa capitolele cuprinzand specificatii pentru executarea urmatoarelor tipuri de

pardoseli:

pardoseli din gresie ceramica;

pardoseli din piatra;.

pardoseli din parchet;

pardoseli din covor PVC;

pardoseli din mocheta.

Standarde si normative de referin|a

Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile standardelor si

normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.

Standarde

STAS 388-80 – Ciment Portland.

STAS 790-84 – Apa pentru mortare si betoane

STAS 1030-85 – Mortare obisnuite pentru zidarii

STAS 1667-76 – Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali

STAS 2634-80 – Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.

SR EN 13813:2003 – Materiale pentru sape si pardoseli. Materiale pentru sape.

Caracteristici si cerinte.

SR EN 13055-1:2003 Agregate usoare. Partea 1: agregate usoare pentru betoane, mortare si

paste de ciment

Normative

C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificarile si completarile acestuia.

Mostre si testari

Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 263480 si

anume:

• rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 mc mortar:

• consistenta si densitatea mortarului proaspat: un test la fiecare schimb. (6) 1132 Conditii de

acceptare la receptie a mortarului:

36

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

36

• rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2;

• consistenta mortar proaspat: 12 cm;

• densitate mortar proaspat: min. 1950 kg/m3;

Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din fiecare tip de

ciment propus spre a fi folosit la lucrari.

Materiale si produse

Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara

constituenti care sa pateze.

Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avand densitatea in gramada, in stare

afanata de minimum 1200 kg/m\

Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare

Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.

Apa conform STAS 790 - 84.

Apa va fi potabila, curata, fara urme de grasime sau alte substante care pot pata, nu va contine

acizi.

Plastifianti de tip DISAN (produs romanesc) sau alti similari apropiati.

Livrare, depozitare, manipulare

Agregate

1. Agregatele vor fi transportate si depozitate în functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi

manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pamant sau alte

materiale straine.

2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita

inainte de intrebuintare.

3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se

vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.

4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier

daca continutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de mortar; în acest caz

agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare.

5. Agregatele se vor depozita în silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea

depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor

straine.Agregatele de tipuri și marimi diferite se vor depozita separat.

Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.

Cimentul:

1. Cimentul se va livra la locul de amestecare în saci originali, etansi, purtand etichete pe care s-au inscris

greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita în cladiri inchise, ferit de

umezeala.

2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea specificata.

3. Daca Beneficiarul aproba livrarea cimentului în vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea

cimentului si protejarea lui de umiditate.

Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment în siloz.

37

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.


Pag.

37

4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite.

Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale straine, sau

deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.

Materialele vor fi livrate in timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.

Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse pe suporti mai inalti cu aproximativ

30 cm decat elementele din jur.

Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu

prelate impermeabile.

Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.

Amestecuri pentru mortar

Generalitati

1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel incat proportiile specificate în amestecul de mortar sa poata

fi controlate si mentinute cu strictete în timpul desfasurarii lucrarilor.

2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.

3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui mc din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar

este considerata astfel:

Material Greutatea pe metru cub

Ciment Portland 1506 kg

Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg

Dozaje, compozitii

Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip în proportie de 1:3,5 (circa 405 kg

ciment la m3 mortar).

Executie

Prepararea mortarului

Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se

va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita

suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare.

In acest interval de timp se permite adaugarea apei in mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata,

dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul

care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.

Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu tambur,

in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5

minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa

adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producatorul

mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator.

Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa permita folosirea lui la

umplerea rosturilor.

Transportul mortarului:

Se face cu utilaje adecvate.

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata, incat transportul si punerea în opera a mortarelor sa

se faca:

• în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;

38

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.


Pag.

38

• în maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment – var – fara intarzietor de priza;

• în maximum 2 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza.

Operatiuni pregatitoare

Imediat inainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi

indepartate. Suprafata betonului va fi curatata de praf.

- sapele vor fi turnate intr-o singura operatic si vor fi driscuite; atunci cand sunt partial uscate, vor fi periate

pentru obtinerea unei suprafete striate.

- sapa de mortar de ciment se executa in timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la turnarea

planseului de beton simplu sau armat.

- sapa se va executa in spatii in care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare:

1. pozarea peretilor despartitori;

2. executarea tencuielilor;

3. pozarea tocurilor pentru usi interioare;

4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.

Se verifica ca planseul de beton sa aiba abaterile de la planeitate admise maxime astfel:

• planeitate: +/- 4 mm la 2 m;

denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate (placi): +/- 0,5 mm.

Executarea sapei

Daca nu se specifica altfel, sapa va avea grosimea de 22 mm, indiferent de stratul pe care se aplica (beton sau

hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplica ulterior.

Se va avea de asemenea o grija deosebita la executarea pantelor , la spatiile umede (bai, bucatarii, spalatorii,

etc.).

Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarma, de reziduri, impuritati, praf, moloz, se razuie cu

spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese tehnologice, se matura si se spala cu jetul de

apa, fara sa se inunde.

Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.

Se traseaza nivelul, pornind de la linia de vagris.

Mortarul se aplica pe pardoseala cu pompe sau alte mijloace si se niveleaza cu dreptarul, apoi se driscuieste

suprafata.

sapele vor fi periate pentm a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului suport al

pardoselii.

Curatare si protectie

Dupa executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le considera adecvate.

Defecte admisibile si remedieri

Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrarile de inlaturare si inlocuire a sapelor

defectuoase.

Nu sunt admise lucrarile daca:

1. sapa nu indeplineste conditiile prevazute în specificatii;

2. suprafata sapei este mult prea deteriorata pentru a putea fi acceptata.

3. Datorita incarcarilor premature, sapa s-a deformat sau a fost deteriorata

39

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.


Pag.

39

PARDOSELI

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de pardoseli si cuprinde conditiile

tehnice pentru:

- prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor.

- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate

In cursul executiei lucrarilor de pardoseli nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor

prescriptii fara aprobarea prealabila – in scris – a Beneficiarului.

Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate prevederile


lucrarilor.

Constructorul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua

toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini.

Constructorul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la

respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune

intreruperea lucrarilor.

Lucrarile de pardoseli nu se vor executa sub temperatura de + 100C.

Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 100C este determinata de conditiile termoclimatice



Marca mortarului, definita conf. STAS 1030-85 se stabileste pentru fiecare element de constructie.

Lucrarile de pardoseli pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana

sau ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor Vor fi terminate urmatoarele lucrari:

- executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.

- executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.

- executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.

- executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.

- astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.

- executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.

- montarea tocurilor usilor si ferestrelor.

- montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea

pardoselilor.

- tencuieli si placaje interioare si exterioare

-

Materiale

Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu C18-83, C 70-86, C6-86, C35-

82, precum si standardelor si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de realizare a unei

calitati conform cu aceste acte normative.

Straturi suport, panta si de egalizare

Straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 3 cm.

40

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.


Pag.

40

Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip , armat

cu retea OB Ø4-5 mm ochiuri de 25 cm si plasa rabit.

Straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 5 cm.

Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .

Straturi de panta, grosime medie 5 cm. Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .

Strat de egalizare peste suprafete hidroizolate, din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2 cm.

Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .

Pardoseli din materiale ceramice la interior si exterior. Se va respecta STAS 3281-75, STAS 6748-81, STAS 3050-68.

La interior se va folosi gresie ceramica antiderapanta, rezistenta la lovire, zgariere, abraziune, actiunea

agentilor chimici .

La exterior se va folosi gresie portelanata antiderapanta, rezistenta la inghet, soc termic, lovire,

zgariere, abraziune, agenti chimici, in culori rezistente UV si la lumina.

Materialul va fi livrat in placi si piese speciale din gresie, compusa dintr-o masa unica, omogena si

compacta, fara emailari sau tratari superficiale, obtinuta prin presare uscata a agregatelor de minerale

pe baza de caolin, feldspat si filer cu continut mic de fier. Materialul va avea culoare naturala opaca,

nuante intens si uniform colorate

Formatul recomandat – dar nu obligatoriu - este 500X500X10 mm pentru placi, iar pentru elementele

de racord din gresie ceramica: plinte 100x200x8 mm, piese de colt concave si convexe .

Caracteristici:

absorbtie apa <0.05 %

rezistenta > 45N/mm2

-Mostra: Constructorul va prezenta, fara plata, mostre de culoare spre alegere / aprobare.

PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT

Ciment cu adaos de culoare, sclivisit, cu mortar M100, 2 cm grosime

STAS 2560, pardoseli compuse din strat de mortar de ciment de 20 mm grosime, cu fata sclivisita.

scafe din strat de mortar de ciment de 20 mm grosime, cu fata sclivisita, 10 cm inaltime.

PARDOSELI DIN COVOR PVC

Covor PVC omogen

SR EN ISO 2812-1.

PTE 4.9-LPPF-03.01/3

SR EN 660/1

SR EN ISO 62

41

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.


Pag.

41

EXECUTIA LUCRARILOR DE PARDOSELI


Se obtureaza toate golurile verticale.

Se traseaza nivelul stratului suport, in raport cu diferentele dimensionale datorate materialelor stratului

de uzura al pardoselii, astfel incat la finalizarea lucrarilor nivelul general sa respecte prevederile din

Caietul de sarcini.

Pentru executia straturilor de uzura, stratul suport trebuie sa fie neted, uscat si bine fixat.

Punerea in opera propriu-zisa

Executarea sapelor suport, de egalizare si panta se va face in conformitate cu prevederilor

instructiunilor C130-78.

Sapa va fi asezata pe suportul de beton umezit in prealabil. Nivelarea se face cu dreptarul tras pe fasii

de ghidaj. Denivelarile sub dreptarul de 2 metri nu vor depasi 3 mm.

Straturile de egalizare si suport al pardoselii suprafetelor hidroizolate se vor executa in figuri de maxim

16 metri patrati, rosturile dintre figuri si de racord la atic, racordul cu zidaria, reborduri, etc., se vor

realiza cu rosturi de 2 cm umplute cu mastic de bitum.

Executarea pardoselilor din gresie ceramica se va face astfel:

gresia se aplica cu adeziv artificial pe baza de dispersie. Adezivul se aplica pe stratul suport in

prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu

mistria cu dinti fini.

la exterior se va folosi adeziv special pentru exterior.

montajul se face cu distantieri pentru gresie, cu rosturi de 1 mm latime.

rosturile se dispun paralel cu peretii adiacenti, urmarindu-se dispunerea rosturilor pardoselii in

continuare cu rosturile placajului peretelui.

rosturile se etanseaza cu chit elastic colorat conform specificatii Beneficiar.

legaturile cu alta pardoseala (inclusiv gresie de dimensiuni diferite) se acopera cu profile metalice

(alama).

Diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama) sau se utilizeaza placi speciale pentru

trepte cu una din muchii profilate.

plintele si placile de margine se completeaza dupa 2-3 zile.

montajul pardoselilor exterioare se va face cu panta 1 %

Executarea pardoselilor din ciment sclivisit se va face astfel:

se pozeaza pe strat suport din beton simplu sau armat.

Mortarul se intinde si niveleaza prin batere cu mistria, dupa care se presara ciment si se netezeste

cu drisca metalica pana la obtinerea unei suprafete netede si lucioase.

dupa sclivisire pardoseala se roleaza cu ruloul metalic cu dinti.

pardoseala de protejeaza 5-6 zile dela executie, de soare si curenti de aer.

scafele se executa identic si concomitent cu pardoselile, folosind sabloane din sipci de 8 mm

grosime.

42

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.


Pag.

42

in zonele scafei, inainte de executarea pardoselii se indeparteaza tencuiala peretilor si se inlocuieste

cu mortar de ciment dozaj 400 kg ciment la mc nisip, a carui fata se cresteaza cu mistria dupa

intarire.

Executarea pardoselilor din covor PVC:

Cele mai utilizate materiale sintetice pentru unitati sanitare sunt covorul PVC cu sau fara suport

textil si covorul din fibre poliamidice depuse electrostatic cu strat fonoizolator din PVC expandat,

cunoscut sub numele de mocheta. Pardoselile din materiale sintetice se aplica pe stratul suport prin

lipire cu adeziv. Acest gen de straturi de uzura se utilizeaza cu precadere in camere de locuit, holuri

si coridoare interioare. Cele mai importante avantaje ale pardoselilor din materiale sintetice sunt:

intretinere usoara prin spalare, bune izolatoare fonice si termice, durabile, rezistente si nu produc

praf.

Stadiul lucrarilor pe santier in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul:

lucrarile de instalatii electrice si de incalzire vor fi terminate si probate;

tencuielile, inclusiv reparatiile de dupa lucrarile de instalatii, vor fi terminate si vor avea un grad de

umiditate mai mic de 5%;

zugravelile, vopsitoriile, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza imbracamintea de

parchet vor fi terminate

In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior:

temperatura min. +5 grade Celsius, umiditate relativa a aerului de max. 60%.

De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie de dusumeaua oarba frizurile de perete, la o distanta de 10-

15mm de acesta.

Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se vor face la 45 de grade; cuiele de fixare a parchetului

de cca. 40mm lungime, se vor bate oblic in ulucul frizurilor, la o distanta de cca. 50cm si se vor

infunda cu un dorn metalic.

Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50cm distanta una fata de alta, pentru a

impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.

Lamele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul asezat la peretele opus usii de acces in

incapere.

Lamele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul, astfel incat lamba sa intre strans in ulucul piesei

alaturate. Fiecare lamela se fixeaza cu doua cuie, batute la distanta de cca. 5cm de capete, in functie

de lungimea lambei. Cuiele se vor bate oblic in uluc si se vor infunda cu un dorn metalic.

Montarea lamelelor de parchet se va face la 45 de grade, in sah, impletit etc.

Dupa baterea in cuie a parchetului, pe intreaga suprafata se scot penele de intepenire a frizurilor.

Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50cm distanta, lipite de perete; la colturi,

pervazul se taie la 45 de grade si se pasuieste.

Curatirea parchetului se va face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si vopsitorii in

incaperile respective.

43

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.


Pag.

43

Curatarea parchetului dupa montare se face mecanizat si anume cu masina de raschetat parchet.

Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmata de curatirea cu

tiglingul.

Executarea pardoselilor din parchet se va face astfel:

peste placa parterului se asigura placile cu un strat - bariera de vapori din folie de polietilena.

la stratul de baza se foloseste o folie expandata de PVC 3 mm grosime sau covoras de pluta.

pe tot perimetrul pardoselii, intre perete si parchet se lasa un rost de dilatare de 10 mm, utilizand ca

distantieri pene din lemn. La lungimi de peste 7 metri, dimensiunea rostului creste, astfel incat sa

existe 1.5 mm de rost la 1 metru lungime de parchet.

bucatile de placi taiate nu se asambleaza una langa alta la mai putin de 20 cm.

canturile rezultate in urma taieturilor trebuie sa fie drepte, fara denivelari.

parchetul se lipeste cu adeziv special pentru parchet, care se lasa la uscat 12 ore. Petele de adeziv

se indeparteaza imediat.

legaturile cu alta pardoseala si diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama).

plintele se monteaza in peretii adiacenti folosind dibluri si suruburi cu cap ingropat .

plintele nu se fixeaza pe parchet, pentru a pastra rostul de dilatatie necesar.

placile de parchet se monteaza, in principiu, paralelel cu caderea de lumina.

Executarea pardoselilor din piatra naturala se va face astfel:

piatra se aplica cu adeziv artificial pe baza de dispersie. Adezivul se aplica pe stratul suport in



la exterior se va folosi adeziv special pentru exterior.

montajul cu rosturi de maxim 0.5 mm latime.

rosturile se etanseaza cu silicon transparent.

rosturile se dispun paralel cu peretii adiacenti, urmarindu-se dispunerea rosturilor pardoselii in

continuare cu rosturile placajului peretelui.

legaturile cu alta pardoseala ( inclusiv gresie de dimensiuni diferite) se acopera cu profile metalice

(alama).

Diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama) sau se utilizeaza placi speciale pentru

trepte cu una din muchii profilate.

plintele si placile de margine se completeaza dupa 2-3 zile.

montajul pardoselilor exterioare se va face cu panta 1.5%


Lucrarile de pardoseli nu se vor executa sub temperatura de + 10 grd.C.

Lucrarile de pardoseli exterioare se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la

temperaturi de minim + 10 grd. C, vara intre +10 grd.C si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile de

straturi suport, de panta si egalizare exterioare nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant

puternic.

Lucrarile de pardoseli se aplica numai pe suport uscat.

Materialele utilizate se depoziteaza in medii incalzite si protejate la 15-35 grade C..

44

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

44

Controlul calitatii lucrarilor

Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de pardoseli si placaje de faianta.

Se verifica verticalitatea si planeitatea suportului placajelor.

Se verifica montajul lucrarilor de instalatii care urmeaza a deveni ascunse.

Verificari in timpul executiei lucrarilor de pardoseli si placaje de faianta si a lucrarilor

executate.

Continuitatea si aderenta de stratul suport se vor verifica prin metode nedistructive (vizual, usoara

ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.).

Stratul suport trebuie sa fie plan, uscat; orice denivelare se repara inainte de montare.

Pardoseala din gresie ceramica trebuie sa aiba placile intregi, cu muchii vii, sa adere la stratul suport,

rosturile sa fie continue, egale, paralele, denivelarea intre 2 placi alaturate sa fie mai mica de 0.5 mm

iar sub dreptarul de 2 m sa fie mai mica de 1 mm.

Se verifica planeitatea placilor. Se verifica rectiliniitatea si paralelismul rosturilor.

Placile trebuie sa prezinte o suprafata verticala, de culoare uniforma, aderenta la perete, cu rosturile

pastrand verticala si orizontala. Placile nu trebuie sa aiba stirbituri sau fisuri.

Fixarea pe panotajele de gipscarton se face cu adezivi speciali de etansare.

La pardoselile din ciment sclivisit, suprafata trebuie sa se prezinte uniforma, fara asperitati si fisuri, iar

denivelarile sub dreptarul de 2 m sa nu depaseasca 2 mm. Se verifica prin ciocanire aderenta de stratul

suport.

Stratul de uzura nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete, rosturile trebuie sa fie

umplute in mod uniform.

RECEPTIA LUCRARILOR


La receptia preliminara a straturilor suport si de egalizare si a straturilor de uzura se va incheia proces

verbal de lucrari ascunse.Receptia preliminara se face pe faze de lucrari, la cererea Beneficiarului, dar

la cel putin 100 metri patrati.

La receptie se verifica:

- respectarea standardelor si a consistentei si caracteristicilor mortarului ( STAS 1030-85)

- respectarea dimensiunilor

- aderenta la suport prin sondaje,

Rezultatele se inscriu in PVLA (Proces verbal de lucrari ascunse).

Nu se admit umflaturi, crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire

etc.

Abateri admisibile :

- orizontalitate : 1mm/m, nu mai mult 2 mm pe dimensiunea incaperii.

- rosturi: 1mm/m, nu mai mult 2 mm pe dimensiunea incaperii.

- omogenitatea culorii: nu se admit discontinuitati de culoare.

45

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

45

Comisia de receptie examineaza lucrarile privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum si

constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie

conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare. In zonele cu defecte

majore lucrarile se refac integral.

Receptia finala


vigoare precum si a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.

Prevederi finale Prevederile din prezentul Caiet de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea

constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si

republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul Caietului de Sarcini si care sunt in vigoare la

data executiei lucrarilor.

MONTAJ MOCHETA

PARDOSELI EPOXIDICE

Instructiunile prezentate au doar caracter orientativ. Pentru instructiuni detaliate se va citi Fisa Tehnica

a produsului sau instructiuni speciale de aplicare, de la producator.

Pregatirea suprafetei este factorul determinant in obtinerea unei maxime aderente, care asigura

durabilitatea in exploatare si pastrarea in timp a calitatii acoperirii. Astfel:

1. Produsul se conditioneaza la temperatura de aplicare 24 ore inainte de aplicare.

2. Inainte de deschiderea ambalajului se indeparteaza praful sau alte urme de murdarie.

3. Se omogenizeaza produsul in ambalajul original, folosind un amestecator mecanic, in vederea

redispersarii eventualului sediment.

4. Inainte de utilizare este necesara filtrarea produsului.

5. Grundurile de amorsare se vor dilua, in functie de tipul de produs, prin adaugarea de diluant

recomandat de producator.

6. Se omogenizeaza bine componenta A in ambalaj folosind un amestecator mecanic, apoi se adauga

si componenta B in rapoartele prevazute in Fisa Tehnica a produsului.

Conditii de aplicare

1. Temperatura optima de aplicare a produsului: 15 - 30°C.

2. Umiditatea relativa a mediului max. 65%.

3. Temperatura suportului va fi cu cel putin 3°C peste temperatura punctului de roua pentru a evita

condensarea umiditatii pe suport, ce poate determina scaderea aderentei, a luciului sau aparitia de

basicari.

4. Produsele nu se vor aplica pe timp de ceata, ploaie, ninsoare, vant, in prezenta prafului sau cand

exista pelicula de apa sau gheata pe suprafata – suport.

5. Aplicarea sub 15°C poate fi facuta doar dupa instiintarea producatorului, cu materiale speciale

pentru acest scop, care pot cobori temperatura de formare a filmului pana la 0°C.

46

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

46

9. CAIET DE SARCINI - PLACAJE CERAMICE LA PERETI

Scop

Scopul prezentei instructiuni îl constituie documentarea punerii în opera a placajelor de faianta la

pereti.

Domeniul de aplicare

Placajele de faianta la pereti se executa în grupurile sanitare.

Pregatirea lucrului

-înainte de începerea lucrului se face verificarea, prin sondaj, a materialului aprovizionat. Placile de

faianta se verifica din punct de vedere dimensional si al planeitatii. Neconformitatile constatate sunt

aduse la cunostinta sefului de santier care împreuna cu reprezentantul beneficiarului stabilesc masurile

care se impun.

-se verifica si adezivul de montaj care urmeaza a fi utilizat: acesta nu trebuie sa prezinte zone întarite

datorita umiditatii, iar termenul de utilizare sa nu fie depasit.

- lucrarile de executie a placajelor de faianta se realizeaza numai cu scule corespunzatoare (din punct

de vedere a specificului lucrarii si al protectiei muncii). Taierea placilor se executa cu masina de taiat

faianta. Verificarea lucrarilor se face periodic cu ajutorul dreptarului din aluminiu cu bula de aer si cu

firul cu plumb, iar colturile la 900 se verifica cu winclul metalic.

-asigurarea sculelor, pastrarea si întretinerea lor cad în sarcina sefului de echipa.

-înainte de începerea lucrului se face preluarea frontului de lucru de catre seful de echipa faiantari (de

la seful de echipa zidari sau de la maistru), în prezenta sefului de santier.

Se completeaza formularul F PV 02/1.

-înaintea începerii lucrului, se îndeparteaza eventualele resturi de mortar, praf, pete de grasime, etc. si

se verifica planeitatea peretilor. Daca este cazul se fac remedieri pentru corectie.

-în încaperile în care se lucreaza se asigura temperatura si gradul de umiditate impuse de tipul de

adeziv folosit, astfel încât acesta sa-si dezvolte corect în timp caracteristicile fizico-mecanice la nivel

optim.

-lucrarile se executa numai de personal calificat corespunzator, formatia de lucru fiind alcatuita din doi

faiantari si un ajutor.

Acestia sunt instruiti de catre seful de echipa din punct de vedere al respectarii tehnologiei lucrarilor si

al protectiei muncii, care este responsabil de respectarea acestora.

Modul de executie

-se monteaza la nivel placi de reper la colturile încaperii.

-dupa montarea placilor de reper, se monteaza placile pe orizontala, în rânduri, de jos în sus si de la

stânga spre dreapta.

-rosturile dintre placi sunt de max. 3 mm si se realizeaza cu ajutorul distantierelor tip cruciulite.

-dupa cca. 6 ore de la montare, cu o cârpa umezita se îndeparteaza resturile de mortar adeziv, trecându-

se la umplerea (chituirea) rosturilor orizontale si verticale cu materialul indicat .

47

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

47

Verificari

Verificarea lucrarilor se face atât de catre executant cât si de catre seful de echipa la fiecare 2-3 rânduri

montate. Se verifica planeitatea, verticalitatea si corectitudinea rosturilor placajului executat.

-nu sunt admise devieri de la verticalitate si nici rosturi umplute cu mortar adeziv.

-devierea admisa la planeitate (distanta dintre dreptar si suprafata de placaj) este de max. 1 mm.

-devierea maxima a rosturilor între placi este de 1 mm pe placa.

-strapungerile (golurile) în suprafata placata nu trebuie sa fie vizibile în perimetrul obiectelor sanitare

sau aparatelor electrice care se monteaza pe aceste goluri.

-la linia de separare cu tâmplaria de aluminiu, etc., placajul ceramic trebuie sa patrunda sub pervaz pe

cel putin 10 mm.

-responsabilitatea executiei de calitate a lucrarilor revine executantului direct.

-seful de echipa este responsabil de realizarea verificarilor periodice, respectarea prescriptiilor

tehnologice, a detaliilor de executie stabilite si de luarea de masuri imediate si eficiente în cazul în care

constata abateri si neconformitati.

-maistrul sau seful punctului de lucru raspund de asigurarea conditiilor de lucru, a materialelor

necesare si de buna calitate, precum si de încadrarea subordonatilor în prevederile prezentelor

instructiuni de lucru.

Tratare neconformitati

Neconformitatile se trateaza prin refacerea lucrarilor pe zonele unde s-au constatat deficiente care

depasesc limitele admise.

Conditii de protejare

Se interzice lovirea placajelor executate sau orice alte actiuni care pot produce zgârierea, deplasarea

placilor proaspat aplicate, etc.

Se interzice murdarirea suprafetelor placate cu vopsele, grasimi, acizi, etc.

Conditii de receptie

La receptie se fac verificari privind:

-aspectul general al placajului,

-corespondenta cu prevederile stabilite

-modul în care au fost asigurate fixarile pe suport

-racordarea placajului executat cu tâmplaria, obiectele sanitare etc.

-existenta certificatelor de calitate pentru materialele puse in opera.

Protectia muncii

Protectia muncii se realizeaza prin asigurarea echipamentelor si sculelor specifice, în conformitate cu

prevederile normelor de protectia muncii în vigoare. Maistrul sau seful de lucru sunt responsabili de

instruirea generala si cea specifica conditiilor locului de munca

48

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

48

10. CAIET DE SARCINI - GLAFURI INTERIOARE SI EXTERIOARE

Prevederi generale

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de glafuri si cuprinde conditiile

tehnice pentru:

- materiale necesare pentru prepararea staturilor suport.

- prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor.

- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate si a cerintelor indicate.

In cursul executiei lucrarilor de glafuri nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor

prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris – a Beneficiarului.

Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara caietului de sarcini toate prevederile


lucrarilor.

Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la

respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune

intreruperea lucrarilor pentru ca de comun acord sa se ia masurile de remediere ce se impun.

Lucrarile de glafuri exterioare si interioare nu se vor executa sub temperature de + 10 C.

Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice



Lucrarile de glafuri pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana sau

ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor. Vor fi terminate urmatoarele lucrari:

- executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.

- executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.

- executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.

- executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.

- astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.

- executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.

- montarea tocurilor usilor si ferestrelor.

- montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea

deteriora calitatea pardoselilor.

- tencuieli interioare si exterioare

Materiale

straturi suport.

straturi suport: din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2 cm. Se va folosi mortar de ciment:

marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .

glafuri pentru exterior din piatra naturala

49

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

49

Glafuri din piatra naturala, profilate, cu lacrimar si panta 3%. Glafurile se vor executa (STAS 5090-66)

din piatra naturala rezistenta la inghet-dezghet si la expunere la soare, fara tendinte de ruginire,

rezistenta la soc, cu uzura mijlocie, duritate mijlocie, putin absorbanta la apa, semigrea.

Se va respecta STAS 5090-83, STAS 6200-71, 5089-71, STAS 6200-73, STAS9110-87.

glafuri pentru interior din piatra naturala

Glafuri din piatra naturala, profilate. Glafurile se vor executa (STAS 5090-66) din piatra naturala

rezistenta la expunere la soare, fara tendinte de ruginire, rezistenta la soc, cu uzura mijlocie, duritate

mijlocie, putin absorbanta la apa, semigrea.

Se va respecta STAS 5090-83, STAS 6200-71, 5089-71, STAS 6200-73, STAS9110-87.

Necesar de materiale

conform specificatii producator.

Executia lucrarilor de glafuri


Se executa si se verifica toate lucrarile de izolatii hidrofuge si termice prevazute la capitolul – Lucrari

de tamplarii.

Punerea in opera propriu-zisa

Executarea straturilor suport, se va face in conformitate cu prevederilor instructiunilor C130-78.

Stratul suport va fi asezat pe suportul de beton / zidarie umezit in prealabil. Denivelarile sub dreptarul

de 2 metri nu vor depasi 1 mm.

Executarea glafurilor exterioare se va face astfel:

peste stratul suport se asigura un strat - bariera de vapori din folie de polietilena, un strat izolator –

garnitura EPDM, si stratul de izolare termica si fonica din polistiren expandat rigid.

se asigura panta glafului de minim 3%, spre exterior.

glaful se prevede cu lacrimar.

fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv special pentru exterior.

Adezivul se aplica pe stratul suport in prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe

intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti fini.

rosturile se etanseaza cu garnituri de tansare (EPDM).

Executarea glafurilor interioare se va face astfel:

peste stratul suport se asigura un strat izolator – garnitura EPDM.

fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv. Adezivul se aplica pe stratul suport in



rosturile se etanseaza cu garnituri de tansare (EPDM).

50

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

50


Lucrarile de glafuri se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la temperaturi de

minim + 10 grd. C, vara intre +10 si +30 grd. C, umiditate 65%.

Lucrarile exterioare nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic.

Lucrarile de glafuri se aplica numai pe suport uscat.

Materialele utilizate la lucrarile de glafuri se depoziteaza in medii incalzite.

Controlul calitatii lucrarilor

Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de glafuri.

Se verifica si se remediaza abaterile golurilor, pozitia tocurilor.

Verificari in timpul executiei lucrarilor de glafuri si a lucrarilor de glafuri executate.

Continuitatea si aderenta de stratul suport a glafurilor se vor verifica prin metode nedistructive (vizual,

usoara ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.).

Glafurile trebuie sa aiba placile intregi, cu muchii vii, sa adere la stratul suport, rosturile sa fie

continue, egale, paralele, denivelarea intre 2 placi alaturate sa fie mai mica de 0.5 mm iar sub dreptarul

de 2 m sa fie mai mica de 1 mm.

Se verifica respectarea dimensiunilor si pantelor..

Glafurile nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete.

Receptia lucrarilor


La receptia preliminara a lucrarilor se va incheia proces verbal de lucrari ascunse. Receptia preliminara

se se face pe faze de lucrari, la cererea Beneficiarului, dar la cel putin 100 metri liniari.

La receptie se verifica

- respectarea standardelor , asigurarea izolarii conform prevederilor din caietul de sarcini.

- pozitionarea corecta astfel incat sa nu fie astupate golurile de scurgere ale tamplariei.

Verifica rezultatele se inscriu in PVLA.

Nu se admit crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc.

Comisia de receptie examineaza lucrarile privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum si

constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie

conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare.

In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral.

Receptia finala


vigoare precum si a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Prevederi finale

Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea

constructoare si de catre beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si

republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul caietului de sarcini si care sunt in vigoare la

data executiei lucrarilor.

51

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

51

11. CAIET DE SARCINI -- ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii.

GENERALITATI

Pentru realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va tine seama de Normativul C3 – 76, care

stabileste conditiile si modul de realizare si conditiile tehnice de calitate ale acestor lucrari.

LUCRARI PREGATITOARE

Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli, toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,

instalatii sanitare, termice si electrice, trebuie sa fie terminate. Pardoselile reci de gresie, etc., vor fi

terminate, lustruirea facându-se dupa terminarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.

La spatiile prevazute cu pardoseli din rasina epoxidica, zugravelile se vor executa înaintea aplicarii

îmbracamintii pardoselii.

Tâmplaria de aluminiu trebuie sa fie montata definitiv, accesoriile metalice trebuie sa fie montate

corect si buna lor functionare trebuie sa fie verificata cu exceptia armaturilor, a aparatelor oscilo-

basculante si a pieselor nichelate, care se vor fixa dupa vopsirea tâmplariei.

La lucrarile de vopsitorie, ultimul strat se va aplica numai dupa terminarea completa a zugravelilor si

înainte de fixarea îmbracamintilor pe pardoseli (curatire, lustruire).

Trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei, ca: jgheaburi, burlane,

streasini, cornise, glafuri, socluri, etc. precum si trotuarele.

PREGATIREA SUPRAFETELOR

În cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede, toti porii ramasi de la turnare sau gaurile

survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul peretilor din monolit) se vor umple cu mortar de

ciment-var, dupa ce în prealabil gaurile si dungile în relief au fost îndepartate, astfel ca sa rezulte

suprafetele netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu

perii de sârma. Suprafetele cu glet de ipsos trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri.

Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de

aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara

din doua parti ipsos si o parte apa (în volume). Compozitia se va prepara în cantitati care sa poata fi

folosite în cel mult 6 minute de la preparare.

Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche,

noroi, gheata, zapada etc. Rugina se departeaza prin frecare cu perii de sârma, spacluri de otel,

razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara; în cazuri speciale se vor folosi

bai de spalare si decapare acida, în instalatii industriale sau paste decapante. Petele de grasimi se sterg

cu tampoane înmuiate în solventi whitespirit, terebentina, benzina usoara. Se interzice folosirea

petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului. Confectia metalica de la

balustrade va fi în prealabil grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselei care se aplica.

52

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

52

CONDITII DE EXECUTIE

Zugravelile si vopsitoriile se vor executa în conformitate cu prevederile din normativ. Lucrarile de

finisare a peretilor si tavanelor se vor începe numai la o temperatura a aerului, în mediul ambiant, de

cel putin + 5o C în cazul zugravelilor pe baza de apa si cel putin 15

oC, în cazul vopsitoriilor sau al

finisajelor cu polimeri. Acest regim se va mentine în tot timpul executarii lucrarilor cel putin înca 8 ore

pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii si finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii

(în conditiile de temperatura care sa permita uscarea suprafetei); de asemenea, se evita lucrul la fatade

în orele de însorire maxima sau vânt puternic, pentru a evita uscarea si craparea peliculei.

VOPSITORII CU VOPSEA ALCHIDICA SAU DE ULEI

Vopsitoriile cu vopsea alchidica se aplica pe suprafete exterioare de lemn (pazii, elemente streasina

infundata etc.) si pe confectia metalica (balustrade etc.).

Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda standardelor de stat si normelor

interne ale unitatilor producatoare.

Materialele folosite sunt:

- vopsea, lacuri si emailuri pe baza de ulei NI 90-61

- chituri pe baza de ulei STAS 6592-80

- diluant 104 STAS 3124-75

- benzina STAS 45-75

- hârtie de slefuit SR 1581:1994

- ulei de in sicativ STAS 16-80

Vopsitoria de ulei se aplica dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.

Confectia de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de îmbinare, respectiv

grund anticoroziv.

Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf

dupa slefuire. Aplicarea vopselei se face în 3 straturi. Straturile de vopsea succesive se întind pe

directii perpendiculare unul fata de celalalt. Dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se

netezeste cu pensule speciale cu parul moale, dupa uscare suprafata se slefuieste cu hârtie de slefuit.

Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face numai dupa minim 24 de ore de la aplicarea stratului

precedent, dupa uscarea acestuia. Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va

netezi cu pensule moi.

Încaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita. În încaperile unde se produc

vapori de apa, suprafetele vopsite nu se tufuiesc, acestea trebuind sa ramâna netede pentru o mai buna

întretinere.

Aderenta vopsitoriilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. Aspectul vopsitoriei se

verifica vizual avându-se în vedere urmatoarele:

- suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi

ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat,

- la vopsitoriile executate pe elemente de lemn si metalice se va verifica vizual buna acoperire cu

pelicula de vopsea a suprafetelor bine chituite si slefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile

53

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

53

metalice vizibile sa nu fie patate cu vopsea. Se va examina vizual daca elementele supuse procesului de

vopsire sunt vopsite în culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma.

ZUGRAVELI LAVABILE INTERIOARE

SCOPUL PROCEDURll

Prezenta procedura are ca scop documentarea modului de executare a zugravelilor lavabile cu vinarom.

DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica pentru zugraveli lavabile cu vinarom, pe glet de ipsos sau placi de gipscarton.

Procedura este întocmita pentru executarea zugravelilor la constructii civile si industriale.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Pentru realizarea activitatilor legate de domeniul de aplicare a prezentei proceduri, se au în vedere

urmatoarele documente de referinta:

Legea 10/1995 privind calitatea în constructii;

HGR 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind aplicarea Legii 10/1995;

Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora, Indicativ

C 56-85;

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii Indicativ

0300-93;

DEFINITII

Pentru scopurile acestei proceduri se utilizeaza definitiile din SR ISO 8402/1995, precum si

reglementarile tehnice specific din domeniului de aplicare mentionat.

DESCRIERE SI RESPONSABILITATI

Lucrari pregatitoare:

Se verifica planeitatea peretilor si tavanelor si gradul de încarcare cu gips la rosturi, în cazul peretilor

de gips carton. În cazul în care, la verificare, peretii sau tavanele prezinta neplaneitati, se reface

tencuirea si gletuirea suprafetelor.

Executia propriu-zisa:

Se slefuieste suprafata de zugravit cu hârtie sticlata, manual sau mecanic.

Se executa micile reparatii, umplând micile goluri sau zgârieturi cu ipsos sau un înlocuitor adecvat.

Se slefuieste din nou suprafata, pâna se obtine o suprafata neteda la pipait.

Se aplica un strat de grund pentru amorsarea suprafetei. Se aplica uniform pe întreaga suprafata.

Se executa micile reparatii, pentru asperitatile devenite vizibile dupa aplicarea grundului.

Se executa slefuirea zonelor pe care s-au executat reparatii.

Se aplica primul strat de vinarom, cu pensula, uniform pe întreaga suprafata.

Se aplica, succesiv, si cu pauza pentru uscare, stratul 2 si 3, cu trafaletul.

În zonele în care se considera ca stratul de zugraveala nu a acoperit suficient, se poate aplica înca un

strat suplimentar de vinarom cu diluare mai mare decât stratul initial.

54

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

54

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarilor de zidarii se respecta prevederile aplicabile în vigoare.

10.6.7. MASURl DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

Se respecta prevederile normelor aplicabile în vigoare.

10.6.8. VERIFlCAREA Sl RECEPTIA LUCRARILOR

În timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea

dispozitiilor privind îndeplinirea prevederilor prezentei proceduri. Compartimentul de asigurare a

calitatii include în planul calitatii pe lucrare încercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CTC

controleaza modul de realizare a verificarilor si încercarilor, precum si respectarea conditiilor

tehnologice si de calitate prevazute.

55

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

55

12. CAIET DE SARCINI - TÂMPLARIE DIN PVC/AL CU GEAM TERMOPAN;

TAMPLARIE METALICA, TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT

GENERALITATI

Tâmplaria va fi depozitata în încaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vânt si de

degradare prin lovire, prevazânduse spatii de circulatie între stive. Pe durata transportului, se vor evita

socurile si loviturile, acestea putand avea drept urmari defecte de functionare neacoperite probabil de

garantie.

Transportul tâmplariei se face cu mijloace de transport acoperite. Accesoriile metalice demontabile

(sildurile si mânerele) vor fi livrate în ladite bine asamblate pentru a evita deprecierea lor.

Înainte de începerea lucrarilor de montare a tâmplariei, trebuie verificate si receptionate lucrarile de

zidarie în ceea ce priveste planeitatea peretilor exterior, respectiv dimensiunile golurilor.

SPECIFICATII TEHNICE-TAMPLARIE PVC / AL

La executarea tâmplariei exterioare din PVC/AL cu geam termopan se consulta si se relationeaza cu

tablourile de tâmplarie.

Se verifica urmatoarele:

-pozitionarea tâmplariei exterioare

-functional este constituita din mai multe tipuri de obiecte: ferestre si usi.

-ferestrele sunt prevazute cu ochiuri mobile indicate în tabloul de tâmplarie cu functiunea de ventilare

naturala si de evacuare a fumului în caz de incendiu.

-în rostul dintre zidarie si toc se aplica un strat de etansare din spuma poliuretanica, în grosime

uniforma pe toata înaltimea si latimea tocului.

-la tâmplaria exterioara, peste stratul de etansare se aplica un chit plastic sau elastic.

-la ferestre, spre interior, se vor monta glafuri, respectându-se urmatoarele:

glafurile vor fi croite dintr-o bucata, depasind lungimea ferestrei cu 6 – 8 cm, pentru a se executa direct

întoarcerea pe verticala a glafului. Spre exterior se vor monta solbancuri. Glafurile si solbancurile vor

depasi finisajul interior / exterior cu 2 – 3 cm.

Conditii de performanta:

a. Rezistenta la solicitari mecanice

Generalitati:

Deformatiile datorate variatiilor de temperatura, vântului sau solicitarilor seismice nu trebuie sa

distruga sau sa deterioreze periculos nici o parte a închiderilor exterioare.

b. Comportarea la foc

Panourile tâmplariei exterioare vor fi incombustibile (CO) si rezistente la foc 15 min.

Conform Ordin nr. 29 / N din 14.04.96 al MLPAT „Norme tehnice de proiectare si realizare a

constructiilor privind protectia la actiunea focului ” – indicativ P 118 – 99, se vor avea în vedere

urmatoarele: limita de rezistenta la foc trebuie sa fie minimum 15 min.

56

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

56

c. Izolarea termica

Panourile vitrate si tâmplaria de exterior vor fi realizate din doua foi de geam, cu interspatiu aer.

K = 1,4 W/ (mp.K), (pentru termopan si/sau profile)

R = 0,5 mpK/W

Profilele pentru tâmplaria de exterior vor fi cu rupere de punte termica din grupa 2.1 (conf. DIN 4108)

d. Posibilitatea de aparitie a condensului

În conditii de temperaturi scazute la exterior:

- t ext = - 15°C

- t int = + 22°C

Pentru evitarea aparitiei condensului se vor lua masuri corespunzatoare în ceea ce priveste

conditionarea aerului.

e. Etanseitatea la apa si aer

Etanseitatea la apa de ploaie sub actiunea vântului se considera corespunzatoare daca panoul se

încadreaza în clasa E4 conf. UNI EN 86.

Sistemele de tâmplarie utilizate vor asigura drenarea spre exterior a infiltratiilor accidentale de apa si

aerarea zonei perimetrale a geamurilor.

Permeabilitatea la vapori trebuie sa fie mai mica de 1g / mp în 24 de ore.

f. Izolarea acustica

Închiderile exterioare trebuie sa reduca:

- transmiterea zgomotelor aeriene din exterior;

- transmiterea zgomotului de ploaie sau grindina;

- transmiterea zgomotelor aeriene sau de impact dintr-un spatiu interior în altul prin intermediul

structurii proprii;

g. Cerinte privind aspectul

Pentru toate elementele fatadelor, vizibile din interior sau exterior, culoarea si stralucirea vor ramâne

constant pe o perioada cât mai mare. Eventualele modificari ale acestora vor fi uniforme.

Se vor evita pe cât posibil, prinderi aparente.

Deformatiile de planeitate nu trebuie sa depaseasca 1 cm / fatada.

h. Cerinte de mentinere a calitatii în timp (durabilitatea)

Cu exceptia partilor usor înlocuibile, se cere garantarea durabilitatii în timp pe o perioada de 50 ani. Se

accepta, ca usor înlocuibile, parti ale lucrarii care se pot înlocui usor si care nu pun probleme speciale

de aprovizionare.

57

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

57

ASIGURAREA CALITATII

Firmele ofertante pentru executia lucrarilor de închidere vor prezenta documentele de agrementare si

omologare în România si în Comunitatea Europeana pentru sistemele de tâmplarie utilizate (profile,

garnituri, chituri, feronerii) pentru panourile de închidere si pentru dispozitive de automatizare

încorporate.

Pentru asigurarea rezolvarii tuturor detaliilor (în special a racordurilor cu restul elementelor de

constructie), executantul va fi unic si îsi va expune în cadrul ofertei conceptul de realizare a sistemului

de repere, utilizat pentru încadrarea în parametrii de calitate si timpii specifici lucrarii.

Se va lua în considerare ca începerea montajului va preceda terminarea executiei structurii de

rezistenta.

Se vor prezenta metodele si modalitatile de verificare a etanseitatii si izolarii.

Se va specifica sistemul de masuri de protectie adoptat pentru varianta de executie propusa.

DATE ASUPRA PRODUSELOR

Materiale:

a. Compozitia materialelor

Pentru realizarea închiderilor vitrate se va folosi la exterior geam termopan clar. Etansarea acestora se

va face cu chit siliconic rezistent la actiunea razelor ultraviolete.

Suruburile si accesoriile folosite la montajul tâmplariei vor fi inoxidabile sau protejate anticoroziv din

fabricatie.

Etansarile perimetrale se realizeaza cu benzi butilice autoadezive sau benzi din cauciuc lipite cu

adezivi speciali.

Etansarea ochiurilor mobile fata de partile fixe se va face cu cel putin doua rânduri de garnituri.

Etansarile perimetrale ale panourilor de tâmplarie se vor efectua cu chituri siliconice, spuma

poliuretanica si alte material compresibile. Chiturile siliconice expuse actiunii razelor solare vor fi

rezistente la razele ultraviolete, conform specificatiilor producatorului de sistem.

Termoizolatiile se vor realiza cu vata minerala sau alte materiale incombustibile.

b. Finisari

Geamul tâmplariei exterioare va fi clar din fabricatie.

Suprafata vizibila a feroneriilor partilor mobile va fi finisata prin vopsire într-o culoare apropiata de

culoarea profilelor tâmplariei din PVC/AL.

c. Documente de atestare

Nu se vor folosi decât materiale si sisteme agrementate în România.

La livrare se va face certificarea provenientei materialelor si a calitatii tratamentelor aplicate acestora

prin verificarea marcajelor si documentelor însotitoare.

Componente:

a. Structuri de sustinere

Structurile de sustinere (montanti, rigle, profile de sustinere) vor fi dimensionate în concordanta cu

solicitarile mecanice preconizate.

58

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

58

Profilele cu care se va realiza tâmplaria de exterior vor fi dimensionate în concordanta cu solicitarile

mecanice corespunzatoare, urmarindu-se si obtinerea unui aspect unitar al tâmplariei pe fiecare fatada.

b. Elemente de închidere

Închiderile tâmplariei exterioare se vor realiza cu panouri termopan cu urmatoarea alcatuire:

- geam float transparent 4 mm

- spatiu aer

- geam float transparent 4 mm

Geamurile termopan vor fi realizate cu dubla sigilare, cu butil si silicon. Se va preveni formarea

condensului în spatiul dintre foile de geam prin folosirea de saruri deshidratante.

c. Elemente de izolare/etansare

Racordurile perimetrale se vor izola cu vata minerala si se vor etansa cu banda butilica sau de cauciuc.

d. Sisteme de actionare (feronerii)

Feroneriile trebuie sa fie destinate a fi montate fara prelucrari mecanice, pentru a se asigura un reglaj

rapid si usor. Ochiurile mobile de interventie în caz de incendiu vor avea sisteme de actionare si

închidere în exterior.

Confectionare

a. Verificarea caracteristicilor materialelor ce intra în fabricatie

Se va verifica daca sistemele de tâmplarie contin elementele necesare, conforme cerintelor functionale

si de aspect.

b. Verificarea datelor de executie cu releveele amplasamentului

Confectionarea se va realiza numai dupa verificarea de catre executant prin releveu.

c. Verificarea calitatii. Documente de fabricatie

În timpul confectionarii ramelor de tâmplarie se vor avea în vedere:

- precizia realizarii îmbinarilor

- corespondenta dimensionala a ramelor mobile cu ochiuri fixe în care se încadreaza

- dimensionarea si pozitionarea corecta a garniturilor

- realizarea drenajelor de apa si a aerarii zonei perimetrale a geamurilor

- sigilarea îmbinarilor

- montajul corect al feroneriilor pentru a se asigura o manevra usoara si sigura a panourilor mobile

Dupa realizarea confectiilor se va face verificarea etanseitatii acestora si a manevrabilitatii partilor

mobile ca si a corectei functionari a sistemelor de siguranta în caz de manevrare gresita.

În cazurile în care este necesar se vor monta limitatoare ale deschiderii ochiurilor mobile.

Se va verifica corecta dimensionare si conservarea calitatii suprafetelor aparente ale acestora.

Furnizorul va pune la dispozitia beneficiarului certificatele de calitate ale materialelor folosite, ale

tratamentelor aplicate acestora si ale produselor realizate.

59

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

59

d. Masuri de protejare a confectiilor pâna la punerea lor în opera

Materialele si confectiile vor fi transportate la locul de montaj bine ambalate pentru a se evita orice

deteriorare a acestora. Mecanismele vor fi protejate cu folii din mase plastice expandate.

Se recomanda înfolierea cu folii adezive a profilelor de tâmplarie. Astfel se va evita pe timpul

montajului sau ulterior acestuia, ca pe suprafetele tâmplariei, sa cada picaturi de ciment, var, vopsea

sau alte materiale care pot afecta finisajul.

Va fi exclusa folosirea sudurilor în apropierea materialelor si confectiilor.

EXECUTIE

Verificari

a. Examinarea suprafetelor de montaj

Înainte de intrarea în fabricatie a elementelor componente se vor cunoaste datele exacte ale

elementelor de închidere adiacente. Executia lucrarilor se va face conform planurilor tehnologice ale

montatorului.

b. Verificarea furniturilor aprovizionate

Se va verifica calitatea materialelor si a confectiilor furnizate, a finisajelor suprafetelor si a

caracteristicilor de performanta ale acestora.

c. Verificarea punctelor de racord la sursa de energie

Se va verifica daca se poate asigura un acces usor de la locul de montaj la punctele de racord la sursa

de energie electrica si daca racordarea se face în conditii de asigurare a protectiei muncii.

Lucrari pregatitoare

a. Receptii fronturi de lucru

Se vor desfasura conform graficelor de esalonare a lucrarilor si conform clauzelor de contract.

b. Amplasare dispozitive / instalatii de montaj (nacele, schele, etc.)

Se vor asigura instalatii de acces si de ridicare a materialelor la locul de montaj, conform normelor.

Se va exclude accesul prin zonele expuse caderii de materiale.

MONTAJ

Montajul tâmplariei din PVC se va executa de aceeasi firma, ce va asigura pe tot parcursul desfasurarii

ritmicitatea operatiilor,integrarea lucrarilor de etanseitate si garantarea lucrarii în ansamblu.

Montarea elementelor de închidere

Se va asigura fixarea sigura, dar suficient de elastica a elementelor de închidere, astfel încât sa fie

excluse desprinderea sau deteriorarea acestora datorita actiunii vântului, a socurilor accidentale sau a

solicitarilor seismice.

Se va asigura aerarea ramelor de tâmplarie si dirijarea spre exterior a apei patrunse accidental.

Sistemele de montaj trebuie sa permita dilatarea libera a acestora, fara sa produca zgomote sau sa

transmita vibratii structurii.

60

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

60

CONTROLUL MONTAJULUI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face receptia de functionare a ferestrelor si usilor. Se

verifica:

-verticalitatea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m).

-fixarea tocului în zidarie cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea corecta a izolatiei

de etansare între toc si golul ferestrei sau usii si acoperirea cu chit permanent elastic, racordarea

tencuielilor, acoperirea cu baghete;

-functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor si accesoriilor metalice de închidere, deschidere si

blocare;

-daca glafurile protejeaza bine îmbinarea între tâmplarie si zidarie;

-glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1 % si la aceeasi înaltime fata de

pardoseala camerei;

-abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1,5 m trebuie sa fie mai mici

de 1 % din lungimea pieselor respective;

-potrivirea corecta a foilor de usi si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv, nu

trebuie sa depaseasca 2 mm;

-lacasurile de patrundere a zavoarelor în pardoseala si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau

alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;

Receptii:

-lucrarile pot fi receptionate partial la terminare prin întocmirea de rapoarte si procese verbale.

-se vor stabili lucrarile care sunt subiect de reclamatie si fiecare parte va face cunoscute propriile

obiectii.

-receptiile partiale nu implica acceptarea lucrarilor ca atare, aceasta fiind subiectul testarilor finale.

-stabilirea performantelor partiale sau detectarea de defecte partiale nu va împiedica receptia, atâta

timp cât exista acordul de completare si / sau remedierea lucrarilor.

-toate angajamentele furnizorului privind supravegherea si întretinerea lucrarilor receptionate, vor

înceta la data procesului-verbal de receptie.

Testari:

-la receptionarea lucrarilor se vor efectua testari prin examinare încrucisata, cu asistenta unor

specialisti, în termenii de contract.

-se va verifica buna functionare a tuturor elementelor si sistemelor de închidere / deschidere speciale.

-se vor întocmi rapoarte de testare. Acestea nu constituie certificate de garantie, dar certifica o executie

corecta a lucrarilor si absenta defectelor aparente.

-testarea se va efectua în termen de 30 de zile de la terminarea lucrarilor.

SISTEME DE ÎNTRETINERE

Întretinere directa în spatii accesibile

Întretinerea lucrarilor se va face conform manualelor de întretinere si specificatiilor furnizorului.

În principal se vor efectua, periodic si exceptional (în conditii deosebite) operatii de curatire si

verificari ale calitatii finisajelor si ale bunei functionari a mecanismelor.

61

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

61

MANUAL DE ÎNTRETINERE

Verificari periodice

a. Finisaje

-se va verifica lunar aspectul finisajelor

-deteriorarea, ciupituri, exfolieri, decolorarea sau patarea puternica a stratului de finisare va fi

remediata de montator.

b. Elemente de sustinere, rame

-se va verifica lunar planeitatea si forma ramelor de tâmplarie.

-în cazul în care apar abateri de planeitate sau de forma (curbarea profilelor) fara cauze cunoscute se va

apela de urgenta la montator pentru remediere.

c. Ochiuri mobile

-se va verifica lunar uniformitatea rostului dintre rama mobila si rama fixa.

-se va verifica lunar usurinta manevrarii si functionarea corecta si fara zgomote neobisnuite a

mecanismelor.

-se va verifica lunar asigurarea mecanismelor la actionarea gresita.

-se va verifica lunar starea de curatenie a ramelor si mecanismelor si pozitionarea garniturilor.

-în caz de blocare a mecanismului sau de cedare a unei componente a acestuia nu se va încerca

remedierea defectiunii iar aceasta se va face numai de personal specializat.

-se vor face verificari exceptionale pe timp de furtuna însotita de ploaie sau ninsoare asupra etanseitatii

ramelor mobile iar în cazul în care apar infiltratii de apa se va verifica sistemul de drenare a apei.

Lucrari de întretinere

Suprafetele geamurilor, profilele de PVC se spala cu detergenti destinati special acestui scop, se clatesc

cu apa, dupa care se usuca. Amprentele digitale, petele de grasime, vopsea sau mastic, care ramân pe

sticla, pot fi curatate cu solventi pe baza de acetona, metilacetona sau amoniac, în conditiile în care

acesti produsi nu intra în contact cu garniturile sau cu suprafetele profilelor.

Este interzisa curatarea suprafetelor finisate cu produse abrazive, solutii acide (în special cele care

contin clor sau fluor) sau alcaline.

În cazul în care gradul de poluare este ridicat sau în cazul în care pe suprafetele finisate se depun

reziduuri metalice sau de ciment, se va mari numarul de spalari pentru a evita acumularile de praf sau

particule abrazive.

Eventualele particule de praf patrunse în spatiile înguste se vor îndeparta cu perii sau pensule.

Mecanismele se vor curata prin stergere cu materiale textile moi sau cu bucati din piele moale si se vor

gresa în concordanta cu tehnologiile furnizorului.

Este interzisa demontarea mecanismelor, feroneriilor sau a panourilor de închidere, în vederea curatirii

de catre persoane neautorizate.

62

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

62

13. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE HIDROIZOLATII

GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia hidroizolatiilor. Lucrarile de

hidroizolatii se vor executa pentru acoperisurile de tip terasa necirculabila, pentru acoperisurile tip

sarpanta cu invelitoare din tigla si pentru grupuri sanitare si bai.

Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se vor putea face numai

cu avizul Beneficiarului.

La executarea lucrarilor se vor utiliza materialele consemnate in Caietul de sarcini sau similare.

Constructorul va prezenta spre aprobare Beneficiarului mostre si date tehnice ale materialelor si

produselor ce urmeaza a fi puse in executie. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de

contractant şi aprobata de catre Beneficiar.

DOCUMENTE CONEXE

Hidroizolatiile se vor face in conformitate cu ’’Normativul privind proiectarea, executarea si

exploatarea hidroizolatiilor la cladiri’’ – NP 040 – 2002.

Hidroizolarea acoperisurilor de tip terasa se va face dupa montarea termoizolatiei. In acest sens se va

consulta si caietul de sarcini pentru TERMOIZOLATII.

CONTINUT

A. Aceasta sectiune include sistemele de membrane din folie hidroizolanta.

B. Tipurile de folii hidroizolatoare specificata in aceasta sectiune include urmatoarele :

1. Membrane hidroizolante termosudabile dublu strat, cea din exterior cu ardezie – pentru

hidroizolarea acoperisurilor tip terasa necirculabila

2. Membrane hidroizolante din EPDM (monomer de etilendiena), folie bituminoasa preturnata, PVC

(policlorura de vinil), hidroizolatie pe baza de bitum modificat cu polimeri sau similare – pentru

hidroizolarea bailor si a grupurilor sanitare

3.Folie polietilena, membrana din cauciuc sau similar pentru hidroizolarea sarpantei;

PERFORMANTELE SISTEMULUI

General: Furnizati produse de tip folie hidroizolanta care au fost produse si instalate pentru a stabili si

mentine etansarea la apa continua.

ASIGURAREA CALITATII A. Lucrarile trebuie sa fie conforme cu:

STAS 2355/1-85

STAS 2921-76

C 217-83

C 234-91

C 37-88

63

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

63

C 172-88

SR EN 87-94

SR EN 163- 94

B. General: Furnizati materiale identice cu cele ale caror caracteristici de performanta indicate au fost determinate in acord cu metodele de testare standardizate in Romania, sau de alte organizatii de inspectie si testare acceptabile pentru autoritatile in drept. Identifica produse cu marcaje a testelor aplicate si organizatiile de inspectie. C. Calificarile fabricantului: obtineti materiale de hidroizolare de fiecare tip cerut de la un singur fabricant de cea mai mare marime posibila. Furnizati materialele secundare doar din cele recomandate de fabricanti materialelor primare CONDITII DE SANTIER A. Substrat: Incepeti lucrul dupa ce constructia suport, deschiderile si golurile au fost realizate iar suprafetele sunt eliberate de zone cu apa stagnanta sau in curgere, ghiata si chiciura. Verificati ca betonul este uscat, neted si eliberat de colturi iesite ascutite sau aspre, poros, segregari, cu adancituri si iesinduri. B. Vremea: Incepeti cu hidroizolarea si lucrarile asociate doar cand conditiile de vreme existente sau probabile va permit ca lucrarea sa fie realizata in acord cu recomandarile si cerintele de garantie.

MATERIALE

1. MEMBRANA HIDROIZOLANTA TERMOSUDABILA

Membrana impermeabila de inalta performanta pe baza de bitum de petrol in amestec cu polimeri APP

si SBS , armata cu impaslitura din poliester sau fibra de sticla.

Armarea cu impaslitura din poliester asigura performante mecanice crescute iar componentele

elastomerice permit o foarte buna comportare a materialului la temperaturi joase.

Membranele trebuie sa contina protectii ale suprafetelor impotriva autoaderentei astfel: -pe suprafata

inferioara cu un film termofuzibil de polietilena de 10 g\mp care va fi topit in timpul aplicarii; -la

partea superioara fie cu nisip autoaderent , fie cu granule minerale de ardezie divers colorata. 1.

Duritate: 50 la 70 plaja A, conform standardelor

2. Rezistenta la intindere (10Mpa), conform standardelor

3. Elongatie maxima 300%, conform standardelor

4. Temperatura de sfarmare: (-59grade C), conform standardelor

5. Rezistenta de imbatranire la caldura: Cresterea duritatii este de maximum 15 puncte, reducerea in

elongatie este de maxim 30%, si pierderea rezistentei la intindere de maxim 15 %( 168 ore la 116

grade C), conform standardelor

6. rezistenta la imbatranire cu ozon : Nici o spartura dupa 168 ore expunere la esantion 50% elongatie

la 40 grade C si 100MPa ozon, conform standardelor

7. Rezistenta la absorbtia de apa: Mai putin de 0.5% crestere de volum dupa 72 ore imersie (la 100

grade C), conform standardelor

64

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

64

2. HIDROIZOLATIE BAI

Hidroizolatie in strat gros; aplicare prin pulverizare.

3.HIDROIZOLATIE SARPANTA

Membrana impermeabila montata la rece prin lipire.

MATERIALE AUXILIARE

A. Adeziv si banda de rost: Furnizati tipuri de compusi adezivi si benzi recomandati de fabricantul de

folie hidroizolanta pentru legatura cu substratul (la cerere), pentru coaserea hidroizolatiilor in

membrane si pentru hidroizolarea rosturilor intre membrana si sorturi, suprafetele adiacente si

strapungeri prin membrana.

B. Materiale de sorturi: Mai putin unde este indicat altfel furnizati tipurile de folii flexibile din

materiale pentru sorturi la recomandarea fabricantului de folii hidroizolatoare.

EXECUTIE

PREPARARE

A. General: Respectati instructiunile fabricantului pentru prepararea suprafetei.

B. Pe planseele de beton, imediat inainte de plasarea foliei hidroizolante, slefuiti sau indepartati

mecanic usor de pe suprafata iesinduri care ar putea strapunge si compusi de priza care ar putea

interfera cu sistemele legate deplin. Curatati platforma de materiale prin maturare si aspirare.

MONTARE

A) MEMBRANA HIDROIZOLANTA TERMOSUDABILA - dublustrat

- se va monta la acoperisurile de tip terasa, dupa termoizolarea acestora cu placi polistiren extrudat

ignifugat de 15cm grosime

1. Pregatire suprafata

2. Aplicare strat suplimentar de intarire;

3. Inlocuire receptoare pluviale si parafrunzare;

4. Montare deflectoare;

5. Amorsare suprafata pentru aplicarea primului strat de membrana bituminoasa;

6. Aplicarea primului strat de hidroizolatie – membrana bituminoasa armata cu fibra de sticla (tipuri

membrane);

7. Amorsare suprafata pentru aplicarea celui de-al doilea strat de membrana bituminoasa;

8. Aplicarea stratului doi de hidroizolatie – membrana bituminoasa cu poliester si strat de ardezie

(tipuri membrane);

9. Reasezare nisip/pietris/dale, dupa caz.

65

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

65

B) HIDROIZOLATIE INCINTE UMEDE

Procedura se referă la lucrările de etanşare a suportului, fără rosturi, prin aplicarea unei amorse

hidrofobizante sau a unor folii de etanşare elastice, funcţie de gradul de solicitare la umezeală (ex:

bucătării, băi, cabine de duş, rezervoare de apă potabilă, bazine de înot, terase, etc.)

Procedura

Suportul trebuie să fie uscat, rezistent, lipsit de praf, substanţe decapante (vopsele) şi resturi de ulei de

decofrare.

Suporturile pe bază de ciment care nu prezintă o planeitate suficientă vor fi nivelate cu mortar de

egalizare la pereţi şi cu masă de şpaclu autonivelantă în cazul pardoselilor (neplaneitatea admisă la

dreptar de 2,5 m este de 4 mm).

Se vor executa lucrările a căror realizare ulterioară ar putea produce degradarea hidroizolaţiei.

Se vor monta elementele înglobate.

Se vor respecta timpii de uscare pentru tencuieli şi pentru şape (14 zile). Pentru beton se va avea în

vedere perioada de consumare a contracţiilor (3 luni).

Executarea propriu-zisa a lucrărilor .

Executarea lucrărilor se va efectua în concordanţă cu prevederile fişelor tehnologice.

Produsele utilizate sunt:

- Gipsgrund

- Emulsie adezivă / Kleberemulsion

- Folie fluidă de etanşare / Flussigfolie

- Folie de etanşare / Dichtfolie

Alegerea soluţiei optime de hidrofobizare se va face având în vedere climatul hidric al încăperii. În

tabelul următor sunt prezentate condiţiile şi măsurile de adoptat pentru domenii concrete de utilizare.

Tipul solicitării

Grupa de solicitare

W1 W2 W3 W4

Durata şi intensitatea solicitării

Umiditate relativă

(apă de condens)

Mărită, fără

condens

Mărită pe durată

scurtă, eventual

condens

Mărită pe

durată scurtă,

apă de

condens

Mărită pe

durată lungă,

apă de

condens

Apă-spălare Ştergere umedă

periodică

Ştergere umedă

periodică, spălare

Spălare

periodică

Spălare zilnică

Apă-stropire - Scurtă durată, redus

spre mediu

Scurtă durată,

puternic

Lungă durată,

mediu spre

puternic

66

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

66

Exemple Locuinţe: WC,

holuri, casa

scării

Locuinţe: bucătării şi

băi; Industrial: WC-uri

Locuinţe:

duşuri, zona

stropită lângă

chiuvetă

Industrial:

bucătării,

instalaţii de

duşuri,

spălătorii de

vase

2. Materiale Betonol recomandate

Măsuri

pregătire

suport

Tencuiala de

ciment

- - - -

Tencuiala de

ciment-var

- - Flüssigfolie Flüssigfolie

Ipsos -

Gipsgrund Flüssigfolie Nu sunt

recomandate

materiale de

ipsos

Pentru lipire Mortar adeziv Mortar

adeziv

Mortar

adeziv

flexibil

-

Pentru umplerea

rosturilor

Chit pentru rosturi Chit pentru

rosturi

Chit pentru

rosturi

-

Produs: Gipsgrund

Utilizare: Drept amorsă hidrofobizantă pe mortarele pe bază de ipsos aplicate mecanizat, plăcile de

gipscarton, plăcile prefabricate de ipsos pentru pereţi, şapele de anhidrit şi placi de PAL înainte de

lipirea placajelor ceramice. Pentru încăperile de WC, bucătării, camere de baie cu duş de mână (fără

cabină).

Mod de livrare: Dispersie apoasă de culoare galbenă, la bidoane de plastic de 1 kg, 3 kg şi 25 kg.

Punere în operă: Se aplică direct, pe toată suprafaţa cu o bidinea curată, fără a fi diluat.

Consum: 0,1 kg/m2.

Timp de întărire: 4 ore.

Folia fluidă de etanşare

.a. Emulsia adezivă Kleberemulsion

Mod de livrare: dispersie de substanţe sintetice gata preparată, la bidoane de1 kg şi 3 kg.

Mod de preparare: Se diluează 1:1 cu apă.

Aplicare: se va aplica pe toată suprafaţa cu ajutorul unei bidinele curate.

Amorsa nu va fi lăsată să se usuce, ci se va lucra în umed.

Folie fluidă de etanşare Flussigfolie

67

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

67

Mod de livrare: produs monocomponent, gata preparat, lipsit de solvenţi, elastic în timp,

aplicabil la izolaţii continue fără rostuire, la interior, la găleţi de 7 kg, 14 kg şi 25 kg.

Folia fluidă de etanşare " Flussigfolie" serveşte la etanşarea fără rosturi pe suport din mortar de var-

ciment, BCA, mortar pe bază de ciment, beton monolit, beton prefabricat, şape, materiale de

construcţie pe bază de ipsos, plăci de spumă rigidă, lemn, metal, poliester, faianţă. Se aplică direct sub

placajul ceramic la duşuri, băi, etc.

Aplicare: Pe toată suprafaţa suport se va aplica, cu o bidinea curată, un strat uniform de amorsă

cu emulsie adezivă Betonol (Kleberemulsion) diluată 1:1 cu apă. După cca. 15 min (înainte de uscarea

completă a emulsiei adezive ) se va aplica folia fluidă de etanşare Betonol într-un strat egal, pe toată

suprafaţa, direct din găleată, folosind un trafalet cu burete sau blăniţă.

Grosimea de aplicare minim 1 mm. La îmbinările dintre pereţi sau dintre perete şi pardoseală se va

introduce banda de etanşare Betonol. La trecerile de conducte se vor aplica manşete de etanşare. După

minim 24 ore de la aplicarea hidroizolaţiei, se poate trece la lipirea placajului ceramic, folosind adeziv

Flexklemortel.

Folie de etanşare / Dichtfolie

Mod de livrare: Material de hidroizolaţie bicomponent cu priză hidraulică, lipsit de solvenţi,

impermeabil la apă, dar permeabil la vaporii de apă, rezistent la radiaţii UV, la bidoane de 9 kg, 18 kg

şi 75 kg.

Aplicare: Cu o bidinea curată se aplică pe toată suprafaţa o amorsă de emulsie adezivă. Amorsa se lasă

să se usuce cca. 15 minute. Folia izolatoare este ambalată în cantităţile corespunzătoare raportului

corect de amestecare (pulbere:lichid = 2:1) şi se amestecă numai în unităţi întregi. Componenta

puverulentă se adaugă în cantitatea întreagă de lichid şi se amestecă cu un malaxor mecanic până la

obţinerea unei mase omogene lipsite de aglomerări. Este necesar un timp de aproximativ 3 minute.

Folia de etanşare se aplică pe toată suprafaţa în strat egal cu ajutorul unei mistrii dinţate (de 6 mm). La

îmbinările dintre pereţi şi pereţi şi planşee se aşează banda de etanşare.

În cazul bazinelor de înot, pe toată suprafaţa în masa proaspătă de Dichtfolie se va îngloba plasă din

fibră de sticlă, petrecută 10 cm la îmbinări (folia de etanşare nu va fi aplicată la soare puternic). La

trecerile de conducte se vor aplica manşete de etanşare.

C) HIDROIZOLATIE SARPANTA

- se va monta peste astereala;

VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR

tea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7

% inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctul cel mai ridicat ;

tratului de apa fiind

de 3,6 cm ;

In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocănire şi

eventuale sondaje în punctele dubioase;

68

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

68

14. CAIET DE SARCINI – ACOPERIS DIN SARPANTA DIN LEMN

GENERALITATI

Sarpanta reprezinta elementul de rezistenta al acoperisurilor cu panta. In cazul cladirilor cu inaltimi

mici sau cu ziduri interioare ce pot servi ca reazeme pentru sarpante, se utilizeaza sarpante dulgheresti

pe scaune.

Sarpantele pe scaune sunt alcatuite din stalpi verticali sau inclinati numiti popi, legati intre ei in sens

transversal cu clesti, care impreuna cu capriorii asezati in dreptul popilor realizeaza un contur

indeformabil in sens transversal. Longitudinal, pe capul popilor reazema pane ce sustin capriorii, legate

de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinala a sarpantei.

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice in conditii de eficienta tehnico-economica ridicata si de

reducere a consumurilor specifice de materiale si manopera privind realizarea elementelor de sarpanta

cu evidentierea parametrilor determinati pentru alegerea solutiilor eficiente in functie de caracteristicile

cladirii si de conditiile de executie.

STANDARDE DE REFERINTA

In conformitate cu « Nomenclatorul materialelor pentru locuinte tipizate », elementele de sarpanta s-au

prevazut din lemn de rasinoase (cer, gorun, fag, stejar,frasin pentru deschideri mici si medii).

STAS 1961-80 – Cherestea de fag. Clase de calitate;

STAS 942-86 – Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale;

STAS 1949-86 – Cherestea de rasinoase. Clase de calitate;

STAS 4510-89 – Cherestea terminologie;

STAS 8733-86 – Cherestea. Clasificarea si terminologia defectelor;

STAS 9814-87 – Cherestea. Metode de masurare a defectelor;

SR 925 :1993 – Suruburi cu cap bombat si gat patrat pentru lemn;

STAS 1451-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap bombat crestat. Dimensiuni;

STAS 1452-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap inecat crestat. Dimensiuni;

STAS 1453-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap semiinecat crestat. Dimensiuni;

STAS 1454-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni;

STAS 1455-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap patrat. Dimensiuni;

STAS 1755-71 –Suruburi cu filet pentru lemn. Conditii generale;

STAS 922-89 – Piulite hexagonale. Clasa de executie C;

STAS 926-90 – Piulite patrate. Clasa de executie C;

STAS 856-71 - Constructii de lemn.

C 37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii.

NP-005-1996- Codul pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn.

69

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

69

MATERIALE PROPUSE

Elemente de lemn

Materialele intrebuintate la executarea sarpantelor trebuie sa corespunda specificatiilor tehnice.

Se foloseste lemn de rasinoase : - clasa de calitate II (clasa B).

Toate elementele semichesonate si secundare se trateaza antiseptic cu sulf de cupru si bicromat de

sodiu.

Ignifugarea se face pe santier,

Elemente metalice pentru imbinari

STAS 2111-90 – cuie din sarma de otel ;

suruburi pentru lemn ;

piulite hexagonale si patrate ;

buloane confectionate din otel beton OB37, saibe confectionate din tabla groasa, inele metalice,

profile laminate, coltare, etc.

EXECUTIA LUCRARILOR

Inainte de inceperea lucrarilor de executie a sarpantelor se vor face verificarile si receptionarea

materialelor necesare.

Conditii de admisibilitate ale defectelor lemnului sunt cele prevazute in tabelul de mai jos:

Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate

- putregai - nu se admite

- crapaturi nestrapunse - se admite

- crapaturi strapunse - nu se admit

- noduri sanatoase - se admite cu diametrul maxim 50mm

- noduri putrede - se admit cu diametrul maxim 20mm cu distanta minima 150 mm

- tesituri - se admit fara a depasi 50 % din grosimea scandurii

- coloratii diferite - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului

- alte defecte - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului

Umiditatea maxima a lemnului este de 18 %

Abaterile dimensionale admise sunt:

70

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

70

+5 mm lungime

+ 3 mm latime

2 mm grosime

Nu se admit la talpi: noduri, noduri longitudinale, putegrai, crapaturi, gauri, galerii de insecte, coaja

infundata, alte defecte nementionate.

Inainte de inceperea lucrarilor propriu zise de montaj sunt necesare executarea urmatoarelor

operatiuni :

se va da o atentie deosebita lucrarilor de trasare si pozitionare a placutelor si a elementelor de ancoraj

pentru cosoroabe, inglobate in centuri - 8/50/75 cm si cel putin doua pentru o cosoroaba.

VERIFICAREA CALITATII

Metode de verificare

verificarea documentelor de atestare a calitatii (Certificate de calitate/ Declaratii de conformitate)

verificarea defectelor lemnului si asamblarea se va face vizual

verificarea dimensiunilor se va face cu aparate obisnuite de masura (metru, sublerul…)

verificarea umiditatii lemnului se va face cu aparate electrice de masurat umiditatea.

Receptia la lucrare se face pe baza unor verificari de catre comisia de receptie numita la nivelul

santierului, prin sondaj, asupra unor esantioane prelevate din loturile de receptie.

Executantul (muncitor/sef de echipa) are obligatia de a nu introduce in lucrare materiale neconforme

calitatii (fisuri, carii, elemente deformate, etc).

AMBALAJE, DEPOZITARE SI TRANSPORT

Produsele se depoziteaza si se livreaza in stare neambalata.

Depozitarea se face in incaperi acoperite prin stivuirea separata a elementelor semichesonate si a

elementelor secundare.

Elementele negeluite se depoziteaza in stare acoperita iar elementele si piesele geluite se depoziteaza

in incaperi inchise, curate, in conditii care sa le fereasca de deteriori, umezeala, raze directe ale

soarelui;

Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.

CLASE DE EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

Din punct de vedere al conditiilor in care functioneaza elementele de constructie din lemn, se definesc

urmatoarele clase de exploatare:

Clasa I de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare

unei temperaturi = 202C0 si a unei umiditati relative a aerului <65%

Clasa II de exploatare, caracterizata prin umiditatea continua de materialul lemnos corespunzatoare

unei temperaturi = 202C0 si a unei umiditati relative a aerului <80%

Clasa III de exploatare, caracterizata prin umiditatea continua de materialul lemnos superioara celei

de la clasa II de exploatare.

71

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

71

RECEPTIA LUCRARILOR

Generalitati

In vederea asigurarii unei executii corecte a sarpantei se vor verifica:

executia lucrarilor;

probe de laborator si certificate de calitate a elementelor de lemn;

corespodenta amplasamentului si geometria sarpantei

Verificari in vederea receptiei

La receptie se vor efectua verificari ale proceselor verbale de lucrari ascunse si ale eventualelor

remedieri executate in cazul placarii sarpantei pe interior cu placi de gips carton sau alte materiale de

termoizolatie, hidroizolatie, etc.

Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a lemnului folosit.

Se va verifica daca s-au respectat : amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile elementelor,

numarul de bucati si cotele prevazute pentru asigurarea legaturii intre popi, capriori, dolii, cosoroabe,

pane, contrafise, etc.

Remedieri

Reprezentantul Beneficiarului va decide, in cazul neimplinirii prevederilor din documentatia tehnica

si a prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in

functie de natura si amploarea deficientelor constatate. Costul lucrarilor de remediere va fi integral

suportate de executant.

Se verifica calitatea ignifugarii elementelor de sarpanta si se va innainta procesul de constatare

Beneficiarului, pentru decizie.

Documente incheiate la receptie :

La terminarea lucrarilor se face receptia lucrarilor, in conformitate cu « programul de control »

aprobat de o comisie din care fac parte reprezentantul beneficiarului (dirigintele de santier),

executantul si Beneficiarul si se incheie un proces verbal care se inscrie in Registrul de procese

verbale. ;

Eventualele remedieri efectuate se consemneaza intr-un alt proces verbal incheiat intre aceiasi

participanti.

SECURITATEA SI PROTECTIA MUNCII

Se vor respecta prevederile specifice cuprinse in NSSM cod 12 si NSSM cod 27;

Se vor respecta NGPM/2002 capitolele specifice executarii lucrarilor dulgheresti si sarpante de lemn;

Se va pune accent special pe urmatoarele:

Pentru lucrarile de sarpante se vor utiliza scari si schele rezemate pe placa ultimului nivel;

Pentru lucrarile aferente coamelor si perimetrale se vor lua masuri suplimentare impotriva caderii

de la inaltime, prin folosirea centurilor de siguranta, asigurate corespunzator;

La lucrarile de invelitoare (astereala, folie, elemente de acoperis, etc) se vor folosi sisteme de

franghii de care se vor asigura lucratorii respectiv prin intermediul centurilor de siguranta ;

72

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

72

-Se va acorda o mare atentie lucrarilor de :

- Chituire a elementelor de coama ;

- Montarea aticelor si a doliilor ;

- Lucrarilor de executare a cosurilor amplasate langa constructie si care se executa ulterior

constructiei(schele adecvate legate de constructie, centuri de siguranta care se vor prinde de

elementele de rezistenta, etC.

Paza contra incendiilor

Se vor respecta prevederile specifice cuprinse in:

C300/94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de

constructii si instlatii aferente acestora

OG60/97 – Privind apararea impotriva incendiilor

ORD 778/98 - Pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire si stingere a incendiilor

DGPSI001 – DGPSI007 – Dispozitii Generale pentru activitatea de prevenire si stingere a

incendiilor.

73

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

73

15. CAIET DE SARCINI – INVELITORI SI TINICHIGERIE

GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis, din tabla

cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru, tigla ceramic, sindrila bituminata etc.. Aceste lucrari

pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare.

Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol :

- Invelitoare din tigla;

- Invelitoare din tabla;

- Invelitoare din sindrila bituminoasa

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERREFERINTA SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si

tabla. Partea I: Specificatii Tehnice pentru verificare livrare

SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la cald

SR EN 485-4-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la rece

STAS 7608-88 Aliaje de aluminu. Clase STAS 428/1-90 Foi de aluminu. Specificatii tehnice STAS 488-87 Tabla din zinc si aliaje de zinc . C37 -88 Normativ pentru alcatuirea si executarea

invelitorilor la constructii . STAS 2028-80 Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata STAS 289/2-87 Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni STAS 426/1 -84 Table din cupru. Specificatii tehnice

74

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

74

MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Materiale:

Invelitoarea este alcatuita din urmatoarele straturi :

- astereala - strat continuu de scanduri care asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii

apelor si zapezilor ;

- folie polietilena cu rol de hidroizolatie peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se

vor monta elementele de invelitoare ;

- elementele de invelitoare : tigle ceramice ;

Pantele invelitorilor :

Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )

minime uzuale

Tigla ceramica 60 70 - 90

Jgheaburile si burlanele se vor realiza din tabla din otel galvanizat :

- Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita.

- Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplcata prin proces continuu de

imersare.

-

Depozitare si manipulare -Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura

ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi cu o invelitoare

impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.

Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile

minore se vor repara cu chit.

- Tiglele se vor depozita in stive si se vor manipula cu atentie pentru a evita spargerea lor. Se va

verifica aspectul calitativ al atiglelor neadmitandu-se cele sparte, fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm

din margine.

EXECUTIE

Montarea invelitorii din tigla

Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala, la distante egale intre ele, in

vederea fixarii tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla. Decalarea

randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla.

La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate

dublu si cu rosturile decalate. In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci

2 tigle.

75

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

75

Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului, dar

in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie.

Coamele se vor fixa cu mortar de ciment, iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi

suplimentare prin cuie cu cap conic.

Executarea si montarea jgheaburilor si burlanelor

Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu

materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).

Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;

Burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel

superior in cel inferior pe cca 6 cm.

Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .

Glafurile, sorturile trebuie montate cu panta transversala spre exterior si trebuie prevazute cu lacrimar,

iar strapungerile sa fie lipite cu cositor.

VERIFICAREA CALITATII

Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii Trebuie sa se verifice :

- Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului;

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;

- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;

- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului;

- Elementele geometrice ale suportului : pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe;

abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10

mm perpendicular pe panta;

- Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii,

strapungeri, jgheaburi, burlane);

Verificari in timpul executiei lucrarilor

A) Pentru stratul de protectie din membrana hidroizolatoare (folie polietilena) :

- suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari;

- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 –3 cm, iar cartonul

trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;

- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m

si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari;

- ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul

scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;

- toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii;

76

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

76

B) Pentru invelitorile din tigla se va verifica :

- asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara, paralel cu poala; admiterea admisibila este de 1

cm/m, dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului;

- decalarea randurilor succesive de tigle cu o jumatate de tigla;

- la tiglele solzi asezate simplu, primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu

rosturi decalate;

- la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;

- fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;

- la olane, asezare pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat;

- ca tiglele si olanele sa fie intregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite;

- executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite;

-

C) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri ) se va verifica:

- panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor si sa nu permita stagnarea locala

a apei turnate in jgheab pentru verificare;

- asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;

- imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;

- fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin

vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute;

- burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max 0,5 cm/m, bine fixate cu bratari din tabla

zincata , cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu

tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;

- glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie

bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor;

- amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp, la colturi si

la burlane ;

- executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab;

- realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari;

-

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice :

- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

- existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;

- invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa , la vant ,

la ploaie sau zapada ;la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte

interspatii prin care sa se vada lumina din exterior .

77

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

77

16. CAIET DE SARCINI - CONFECTII METALICE

GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde descrierea lucrarilor de confectii metalice debitate la producator si apoi

sudate si finisate pe santier.Confectiile metalice care fac obiectul prezentului capitol sunt: balustrade,

glafurile de protectie ale aticelor si parapetilor.

MATERIALE SI STANDARDE

- tabla plana zincata STAS 2028 – 80

- otel patrat 50x50 mm STAS 334 - 88

Operatiuni pregatitoare

Pe santier, verificarea calitatii materialelor are la baza certificatul de calitate emis de furnizor, ce

trebuie sa însoteasca în mod obligatoriu fiecare livrare de confectii metalice.

Verificarea calitatii confectiilor metalice revine maistrului sau sefului de echipa care receptioneaza

lucrarea.

Transportul, depozitarea si manipularea materialelor utilizate trebuie sa se faca în stricta concordanta

cu standardele în vigoare.

Descrierea lucrarilor

Toate operatiile se fac numai cu echipa specializata dotata cu mijloacele necesare.

Scule utilizate: aparat de sudura, ciocan, cleste, bula de aer.

Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bulei de nivel, asigurându-se orizontalitatea si

verticalitatea panourilor confectionate. Montarea confectiilor metalice

Dupa ce verificarile au fost efectuate, se trece la montarea propriu-zisa, astfel:

- se ancoreaza confectiile metalice gata confectionate la elementele suport de care se vor lega

balustradele metalice la aparatul de acces, scari, terasa.

Ancorarea se realizeaza prin sudarea confectiilor metalice de placutele metalice cu care sunt echipate

elementele din beton armat sau prin sudare de mustatile de otel beton ramase aparente în acest scop.

Dupa sudura confectiilor metalice, înainte de a se trece la montarea acestora la balustrade si sistem de

sustinere, se recomanda aplicarea unui prim strat de grund anticoroziv uniform, dupa care se va trece la

vopsirea acestora în doua straturi în culoarea indicate de Beneficiar.

TERMINAREA LUCRARILOR

Masuri privind protectia muncii

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile aplicabile în vigoare.

Abateri admise

Se admit abateri de pâna la 0,5 % pentru executia lucrarilor de confectii metalice si pâna la 5 % pentru

lucrari de sudura.

Verificarea în vederea receptiei

Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face receptia, verificând:

- daca a fost realizata corect fixarea definitiva a panourilor

- verticalitatea montantilor

- completa montare a accesoriilor din lemn

- daca s-a avut în vedere protectia anticoroziva a confectiilor metalice

78

S.C. GRUBIS PROJECTS

S.R.L.



Pag.

78

17. CAIET DE SARCINI – DRUMURI, ALEI PIETONALE, PARCARI, TROTUARE,

BORDURI

Lucrări pregătitoare înaintea începerii executării drumurilor

Se va face degajarea terenului de frunze şi crengi ce se vor strânge în grămezi in vederea evacuarii.Se

vor tăia arborii, se vor scoate rădăcinile şi totul se va transporta în afara incintei.

Se va face pozarea tuturor reţelelor subterane ce subtraversează carosabilul sau platformele pietonale.

Terasamente

Săpăturile se vor executa cu buldozerul în proporţie de cca. 90 % şi manual cca. 10 %. Pământul

rezultat se va aduna în grămezi.Pamantul sapat manual se va incarca in roaba si se va transporta la 30

m.unde se vor face mici gramezi,de unde se va incarca manual in autobasculanta.Pamantul sapat cu

buldozerul se va incarca,di gramezile formate,cu escavatorul in mijlocul de transport.Intreaga cantitate

de pamant sapat se va transporta în depozit.

Pregătirea patului drumului

Se curăţă suprafaţa patului drumului de impurităţi şi se înlătură manual, în afara zonei carosabile, prin

strîngerea în grămezi. Platforma se va nivela cu buldozerul, după care se va executa o finisare manuală.

Se trece la compactarea cu ruloul compresor de 10 - 12 tone, asigurându-se umiditatea optimă de

compactare. Se vor realiza minimum 10 treceri suprapuse, completându-se tasările locale rezultate în

timpul compactării. Se va asigura şi verifica realizarea cotelor de nivel si gradul de compactare

conform STAS 2914 /-84, STAS 2914 / 4-89 şi STAS 1913 / 13-83.

Elementele geometrice ale patului prevăzute vor fi respectate, denivelările admisibile sunt de .0,5cm

în profil transversal şi .2cm în profil longitudinal, măsurate sub dreptarul de 3,00m.

Lucrările de amenajare a patului sistemului rutier vor fi executate în perioade uscate ale anului,ele nu

se vor executa pe timp de ploaie sau la temperaturi ale aerului sub+5 C.

Substrat de nisip izolator ( 7cm. grosime la carosabil )

Nisipul folosit pentru executarea substratului izolator va trebui să corespundă prevederilor STAS 662-

89.

După aprovizionarea nisipului, acesta se aşterne verificându-se profilul la şablon, înainte şi după

cilindrare. Aceasta se va începe la uscat, continuând pînă la terminare prin stropire cu apă. Politura

manuală a suprafeţei şi corectarea denivelărilor se va face cu material nou, înainte şi după cilindrare.

Se vor respecta prevederile STAS 6400-84 şi grosimea de 7cm.

Fundaţie de balast ( 20 cm. grosime )

Materialul folosit, balastul, va trebui să corespundă cu prevederile SR 662-2002 şi se va executa din

balast sortul 0…63mm.

După aprovizionarea balastului se va trece la aşternerea lui cu autogrederului şi nivelarea la şablon.

Cilindrarea acestuia se va începe la uscat şi va continua până la terminare prin stropire cu apă, în

79

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

79

cantitatea necesară pentru a asigura umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta se va utiliza

încercarea Proctor modificată conform STAS 1913 / 13-83. Gradul de compactare va fi conform STAS

6400-84 de 100% din densitatea în stare uscată, maximă determinată prin încercarea Proctor

modificată.

Politura suprafeţei şi corectarea denivelărilor se va face cu materialul nou, înainte şi după cilindrare.

Se vor respecta prevederile STAS 6400-84 şi grosimea de 15 cm.

Elementele geometrice ale patului prevăzute vor fi respectate, denivelările admisibile sunt de .0,5cm

în profil transversal şi .2cm în profil longitudinal, faţă de nivelul inferior al stratului de deasupra,

măsurate sub dreptarul de 3,00 m.

Îmbrăcăminte din beton vibrat BcR4 in grosime de 18 cm.

Peste fundaţia gata pregatita se va aşterne un strat de 2cm de nisip, după compactare, peste care se va

întinde hârtie Kraft. Apoi se poate aşterne betonul Bc R4,intre longrina metalice asezate la nivel pe

benzi de mortar de ciment.Operatia se executa mecanizat,cu ajutorul repartizoarelor si

vibrofinisoarelor. Imbracamintea se executa intr-unul sau doua straturi. După vibrare grosimea dalei

de beton trebuie să rezulte de 18 cm grosime.

Se vor asigura rosturile de dilataţie, de contracţie - încovoiere şi de contact.

Rosturile longitudinale de contact se vor arma cu ancore din oţel beton 10mm. Acestea vor

avea lungimea de 1,00m şi vor fi prevăzute cu ciocuri la capete. Ele se montează la jumătatea grosimii

dalei la distanţa de 1,00 m între ele.Fac exceptie platformele cu panta transversala sub 2%,unde

armarea nu este necesara.

Apoi se va trece la finisarea suprafeţei şi protejarea betonului proaspăt turnat. Se vor respecta

prevederile SR 183/1-1995 şi a normativul C22-93

La executarea dalei de beton se vor avea în vedere următoarele recomandări:

-punerea in operă a betonului se va face numai dacă temperatura efectivă de lucru depăşeşte +5 C;

-evitarea rosturilor de întrerupere a lucrului, pentru aceasta adoptându-se turnarea pe tronsoane ce

delimitează rosturile de dilataţie;

Condiţiile de calitate ce trebuie avute în vedere la realizarea îmbrăcăminţii de beton sunt următoarele:

-prepararea betonului se va face în instalatii de betoane cu amestecare fortata prevazute cu sisteme

automate sau semiautomate de dozare pentru toti componentii betonului.

-productivitatea practica a statiei de betoane trebuie sa fie cel putin egala cu cea a utilajului de punere

in opera a betonului spre a evita stationarea acestuia.

-durata minima de malaxare trebuie sa fie de cel putin 60 sec.de la introducerea ultimului component.

-betonul gata preparat se transporta cu autobasculante cu bene etanse si curate,protejate de conditii

atmosferice defavorabile(ploi,vant,arsita)care pot sa modifice caracteristicele sale.

-durata de transport a betonului se considera din momentul terminarii incarcarii autobasculantei si

sfarsitul descarcarii acesteia la punctul de lucru si nu pote depasi valorile urmatoare:

45 minute pentru temperatura amestecului de beton cuprinsa intre 15 si 30 C

60 minute pentru temperatura amestecului de beton mai mica de 15 C

80

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

80

-timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la complecta

finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului

determinat conform STAS 1759.

-nu se admite punerea in lucru a betonului care prezinta inceput de priza.

-abaterile de la lăţimea dalei este de 15mm;

-abaterea limită de la grosimea dalei este de 10mm;

-abaterea limită de la panta in sens transversal este de 0,4% ;

-abaterea maximă de la cotele profilului logitudinal este de 20mm;

-denivelările admise măsurate sub dreptarul de 3,00m sunt de 10mm în sens longitudinal şi de 5mm

în sens transversal;

-denivelările admise între două benzi adiacente la rosturile logitudinale şi transversale sunt de 2mm ;

-controlul calităţii betoanelor şi al materialelor componente se va face în staţiile de betoane, în

conformitate cu STAS17999/1988.Calitatea betonului se consideră a fi corespunzătoare dacă nu se

constată vizual defecte de execuţie( goluri, segregări,exfolieri, fisuri , crăpături) şi dacă calitatea

betonului livrat este corespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei la compresiune şi la încovoiere.

Pavaj autoblocant la trotuare si spatii pietonale

După curăţarea şi udarea patului se va aşterne substratul de nisip care va avea 5 cm grosime după

pilonare.

Urmează turnarea betonului C8/10 într-un strat de 10 cm grosime, turnat în carouri de 2,00m lungime,

suprafaţa acestuia fiind apoi nivelată şi protejată prin acoperire cu nisip şi udare pînă la întărire.

După întărirea betonului se scot cofrajele iar rosturile se umplu cu mastic de bitum.

Peste fundaţia realizată se aşterne un strat de mortar de 3 cm grosime, în care se vor fixa dalele din

piatra bruta.

Încadrarea drumului

Se vor folosi borduri din beton, având secţiunea de 20X25 cm. Ele se vor aşeza pe o fundaţie de beton

C6/ 7,5 cu secţiunea 15X30 cm după care, din acelaşi beton se va realiza pana din spate.

Rosturile dintre borduri se vor colmata cu mortar de ciment M 100.

Bordurile vor corespunde STAS 6244-67, iar executarea încadrării va ţine seama de STAS 1598 / 1-89.

Încadrarea trotuarelor si a spatiilor pietonale

Se vor folosi borduri cu secţiunea 10X15 cm. Ele se vor aşeza pe o fundaţie de beton C6/ 7,5 cu

secţiunea 10X20 cm, după care se va realiza din acelaşi beton, pana din spatele bordurii.

Rosturile dintre borduri se vor colmata cu mortar de ciment M 100.

Bordurile vor corespunde prevederilor STAS 1139-87, iar executarea încadrării va ţine seama de STAS

1598 / 1-89.

BORDURI SI DALE AUTOBLOCANTE

Montarea bordurilor de incadrare:

Incadrarea partii pavate cu borduri noi:

81

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

81

Bordurile vor fi din beton de ciment asezate pe o fundatie din beton C8/10. Aducerea la cota a

bordurilor comporta urmatoarele operatiuni:

-asternerea betonului pe fundatie;

- asternerea pe pozitie a bordurilor noi, cu corectarea nivelului acestora; rostuirea bordurilor cu mortar

de ciment.

Executie incadrarilor trebuie sa respecte conditiile impuse de STAS 1139-87 care reglementeaza

tipurile de borduri utilizate, sistemul de notare, forme si dimensiuni,caracteristicile fizice ale betonului.

Conditiile privind aspectul imbracamintilor la partea carosabila care trebuiesc indeplinite sunt

urmatoarele:

- abaterea de la planeitate a fetelor vazute este de max.3mm;

- deformari pe fetele vazute mai mari de 2mm nu se admit;

- abaterea de la unghiul drept de 3mm/m si max. 10’ in gradatia sexagesimala.

- Stirbituri de max. 3mm la lungime si de 2mm la adancime la 25% din lot. La muchiile rotunjite nu se

admit stirbituri.

Verificarea calitatii bordurilor si pavelelor cade in sarcina producatorului si este reglementata de STAS

1139-87. Bordurile si pavelele vor fi puse in opera de constructor numai in conditiile in care lotul este

insotit de certificatul de calitate. Bordurile si pavelele se depoziteaza in randuri, pe stive de max.1,5 m

inaltime. Intre randuri se recomanda a se aseza sipci din lemn. Este interzisa incarcarea sau dscarcarea

lor prin rostogolire su aruncare.

INSTRUCTIUNI DE MONTAJ PAVELE AUTOBLOCANTE

Se inlatura un strat de 10-30 cm de pamant de pe suprafata pe care se va realiza pavajul. Se aplica un

strat de pietris care se compacteaza, dupa care se asterne stratul de egalizare, care consta intr-un strat

de nisip uscat(sort 0-3mm) de 2-4 cm grosime aplicat deasupra pietrisului. Urmeaza montarea

pavelelor, ce consta in asezarea lor pe stratul de nisip in forma dorita.. Planeitatea lor se realizeaza prin

baterea cu un ciocan de cauciuc. Pentru o buna stabilitate a pavajului este de preferat sa se monteze

intre doua laturi cu borduri. In final se presara un strat de nisip fin peste suprafata pavata care se curata

in final prin maturare.

Greutati admise pe pavajele autoblocante asezate pe:

- un pat de nisip:

* 3,5 to pt. Pavaje cu o grosime de 3,5 cm

* 7 to pt. Pavaje cu o grosime de 4,8-5,5 cm

* 20 to pt. Pavaje cu o grosime de 7-8 cm

- sapa de beton:

* pavaje pietonale, cu o grosime de 2,2-2,8 cm

* 10to pt. Pavaje cu o grosime de 3,5 cm

* 40 to pt. Pavaje cu o grosime de 7-8 cm

TROTUARE

Trotuarele de protectie ale cladirii existente trebuie refacute dupa executarea operatiunilor de consolidare a

cladirii

82

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

82

Trotuarele au latimea de 1 metru. Ele se vor realiza din beton turnat cu rosturi pe pat de balast

compactat .

Generalitati

Acest capital cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru cladiri astfel:

• trotuare din beton simplu turnat pe loc;

• trotuare din placi din beton;

• trotuare din mixturi asfaltice;

Standarde de referinta

Standarde:

1. STAS 388-80 – Ciment Portland

2.STAS 790-84 – Apa pentru mortare si betoane

3. STAS 1030-85 – Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli

4. STAS 1134-71 – Piatra de mozaic

5. STAS 1137-68 – Placi din beton pentru pavaje

6. STAS 1139-87 – Borduri din beton pentru trotuare

7. STAS 1667-76 – Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti mineral

8. STAS 7064-78 – Bitumuri pentru materiale si lucrari de hidroizolatii în constructii-

9. STAS 9199-73 – Masticuri bitumioase pentru izolatii în constructii

10. SR EN 1339:2004- Dale de beton. Conditii si metode de incercare

11. SR EN 1339:2004/AC:2006- Dale de beton. Conditii si metode de incercare

12.SR EN 1340:2004 – Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercare

13. SR EN 1340:2004/AC:2006 – Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercare

14.SR EN 1341:2002- Dale de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de incercare

15. SR EN 1342:2002- Pavele de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de

incercare

16. SR EN 1343:2002- Borduri de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de

incercare

Materiale si produse

Produse

Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specifica astfel) avand fete finisate, cu o

laturd tesita .Bordurile se vor executa prin turnare si presare.

Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite fara defecte care sa afecteze aspectul sau functionalitatea

lor. Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.

Bordurile se vor poliza si freca in atelierul de confectionare.

Confectionare:

bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 parti pietris granilic.

• stratul finisat în grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat în planse, va consta din

ciment si piatra de mozaic în proportie 1: 2 (la greutate în stare uscata), cu granulatie de la 0 la 30 mm.

• cantitatea de apa ce urmeaza a fi adaugata va fi maximum 20 I la 45 kg ciment.

83

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

83

• daca se specifica astfel, în cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant.

• agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Beneficiar si va trebui sa constituie agregat aparent în

proportie de aproximativ 50% din suprafata totala finisata.

Placi din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roca dura sau

din doua straturi din care cel de baza din beton obisnuit, iar cel de uzura cu agregate din roca dura, cu

dimensiuni si grosimi conform STAS 113 7-68.

Placile se vor executa prin presare mecanica fie in culoarea naturala a liantului, fie colorate. Placile vor avea

fata superioara neteda sau cu santuri imprimate.

Nu se vor monta placi cu stirbituri sau fisuri.

Confectionare:

• placile se vor confectiona din piatra sparta dura cu dimensiunile pana la 1/3 din grosimea stratului

respectiv, sau din agregate de balastiera.

• cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm2 (400 kgf/cm2)

daca se specifica astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant .

Beton simplu marca Be 3,5 preparat cu balast cu granulatia pana la 31 mm si ciment F 25

Mixtura asfaltica pentru imbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara din

bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de zona climaterica calda sau rece)

amestecat in malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se adauga agregatele naturale (nisip

natural conform STAS 662-89 si criblura conform STAS} 667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice

pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-83.

Materiafe folosite la executia produselor

Coloranti minerali, daca se specifica.

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.

Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere, conform STAS 539-79

Agregate naturale de balastiera, conform STAS 662- 89.

Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri, conform 667-90.

Materiale pentru stratul de poza

Mortar de poza conform specificatiilor de la,capitolul (10) 1000.

Beton simplu cu rezistenta Be 7,5 conform specificatiilor de la capitolul (10) 0000.

Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.

Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.

Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86.

Livrare, transport, manipuiare

Executia trotuarelor

Borduri din beton prefabricate

Se verifica suprafata de pozare si se aplica stratul de poza din mortar de ciment.

Se pozeaza bordurile

84

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

84

Placi de beton prefabricate

Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut iar pamantul de umplutura va fi

asezat si bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.

Se toarna fundatia din beton marca Be 3,5, turnat in panouri de 4 m2, cu panta spre exterior de cca. 3%.

Se aplica stratul de poza din mortar de ciment 400 kg/m3 conform (10) 1000 in grosime de 3cm.

Se aseaza placile prin presare, cu rosturile in contlnuare pe cele doua directii, controlandu-se cu dreptarul de

2m, si avand grija sa se asigure panta de scurgere de cca.3 % de la cladire spre exterior.

Se umplu rosturile intre placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii cu bitum (dop de bitum).

Beton simplu turnat pe loc

Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut, iar pamantul de umplutura

va fi bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.

Se asterne stratul de bafast marunt amestecat cu argila batuta in proportie de 1:1 si grosime medie de 10 cm cu

panta spre exterior de cca. 3%.

Se toarna betonul marca Be 3,5 () 0000 si se prelucreaza fata vizibila cu rolul; la cca 3,0 m se lasa

rosturi de dilatare.

Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.

Mixtura asfaltica

Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut iar pamantul de umplutura va fi asezat si

bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.

Se toarna fundatia din beton marca Be 3.5 in grosime medie de 10 cm, in panouri de 4 m2 si cu panta spre

exterior de cca. 3 %.

Se toarna asfaltul fn grosime de 2 cm conform STAS 174-83 si STAS 175-87.

Abateri limita admisibile

La asezarea bordurilor si placilor:

1. Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.

2. Denivelarea admisa intre 2 elemente prefabricate alaturate. Este de 1 mm la tumarea betonului si

asfaltului:

1. Grosime: 10% pentru fiecare strat în parte.Panta profilului transversal: ± 5 mm/m.

Verificari in vederea receptiei

Verificarea la receptie a lucrarilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind sa se

incadreze in prevederile acestor specificatii.

Se vor face verificari la:

• aspectul si starea generala

• elementele geometrice (grosime, planeitate)

• fixarea imbracamintii pe suport;

rosturi;

- Acolo unde prescriptiile nu au fost respectate, sau daca aspectul lucrarilor nu este corespunzator (placi

85

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

85

fisurate, rosturi cu muchil stirbite, etc. Beneficiarul poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai

mari a lucrarilor si refacerea în conditiile prescrise în specificatii.

86

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

86

18. CAIET DE SARCINI – AMENAJARE SPATIU VERDE

Amenajarea zonelor verzi

Se curăţă terenul de iarbă, crengi şi buruieni. Acestea se vor încărca în roabe şi transporta în afara

zonei, în depozit.

Terenul astfel curăţat, se sapă pe adîncimea medie de 10cm, iar pământul se întoarce şi se sfărâmă

bulgării, după care se nivelează cu sapa şi cu grebla.

Se procedează la semănarea prin împrăştiere cu mâna a seminţelor şi la îngroparea lor cu grebla, după

care se va trece cu tăvălugul de mână peste suprafaţa însămânţată. În final se face udarea acestei

suprafeţe, cu apă transportată de la sursă.

Taluzurile de asemenea se vor insamanta cu samanta de iarba, dupa ce au fost finisate.

Gazonul

Este o suprafaţă de teren acoperită de vegetaţie ierboasă formată, in special, din ierburi graminee şi

folosită in scopuri decorative.

După destinaţie, compoziţie şi modul de intreţinere se disting următoarele tipuri de gazon:

- gazonul de parter (de culoare verde intens şi des ca peria);

- gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat);

- gazonul de pajişte;

- gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate);

- gazonurile pentru terenurile sportive;

- gazonul de taluz.

Specii indicate pentru gazon

Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convenţional, după: inălţime, modul de

infrăţire etc.

După inălţime, se disting: graminee cu port inalt, cu port mijlociu şi cu port mic.

Gramineele cu port inalt (de etaj superior) se caracterizează prin inălţime mare.

Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică

formarea lăstarilor scurţi.

Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o inălţime redusă, după cosit sau păşunat lăstăresc

puternic.

Instalarea gazonului

Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza fie prin semănare fie prin brăzduire.

Instalarea gazonului prin semănare

Se intalnesc frecvent două cazuri:

- terenul ce urmează a fi inierbat este lipsit de stratul de sol fertil;

- terenul prezintă stratul de sol fertil.

87

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

87

In primul caz terenul se nivelează şi apoi se acoperă cu un strat uniform de pămant vegetal in grosime

de 15-20 cm.

In al doilea caz, după efectuarea lucrărilor de canalizare, drenarea curăţirea şi nivelare, se trece la

lucrarea de bază a solului care constă in mobilizarea lui pană la 15-20 cm. In primăvară se execută

mărunţirea solului şi nivelarea, precum şi administrarea ingrăşămintelor. Perioada semănării cea mai

indicată este primăvara in “mustul zăpezii”.

Rezultate bune se pot obţine şi in cazul semănării de toamnă (aug.- sept.).

Metodele de semănat folosite sunt: metoda manuală şi metoda mecanizată. Pentru distrbuirea uniformă

a seminţelor pe intreaga suprafaţă, semănatul se face “in cruce”, adică jumătate din norma de sămanţă

se imprăştie intr-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergand perpendicular pe prima direcţie.

Instalarea gazonului prin brăzduire

Brazdele de iarbă sunt bucăţi de brazdă de iarbă cojite şi rulate (pentru a fi transportate) care ulterior se

desfăşoară şi se aplică pe solurile pregătite in prealabil. Metoda prezintă următoarele avantaje: efectul

de protecţie a terenului se resimte imediat şi faptul că se realizează o inierbare mai rapidă.

Aşezarea brazdelor la locul definitiv se poate face liniar sau in şah.

Întreţinerea şi îngrijirea gazonului

- Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin insămanţare in primăvară a unor

cantităţi de seminţe graminee deoarece, deşi perene, acestea au totuşi o longevitate determinată (ex. 10-

12 ani). Pentru aceasta se foloseşte 25-50% din norma de sămanţă folosită la infiinţare.

- Cositul gazonului este obligatoriu mai ales in perioadele umede. In general, periodicitatea cosirii şi

tunderii gazonului este influenţată de specie, amestecul de specii, condiţiile staţionale şi destinaţia

gazonului. De regulă gazonul de parter se coseşte la un interval de cca. 10 zile (de 10-12 ori intr-un

sezon de vegetaţie) in timp ce gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară.

88

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

88

19. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE APĂ

RECE ŞI CALDĂ MENAJERĂ REALIZATE CU ŢEVI DIN POLIETILENĂ

Prevederi Generale

Instalaţiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea şi

executarea instalaţiilor sanitare I9-94 şi a instrucţiunilor de montaj ale furnizorului de materiale.

Materiale

Pentru instalaţiile de alimentare cu apă potabilă se vor utiliza:

- ţeavă din polietilenă multistrat;

- ţeavă din cupru pentru legături la bateriile obiectelor sanitare;

- fitinguri şi manşoane glisante;

- robinete de închidere cu obturator sferă PN16;

- baterii amestecătoare, cu monocomandă;

Materialele vor fi însoţite de certificate de calitate eliberate de producător sau după caz vor fi

agrementate tehnic conform legislaţiei în vigoare.

Verificarea materialelor

Înainte de punerea în operă, conductele şi fitingurile vor fi verificate în vederea depistării unor

deficienţe care ar putea să afecteze montajul sau condiţiile de exploatare ale instalaţiilor.

Verificarea se va face prin:

- control vizual,

- controlul dimensiunilor, şi după caz se vor lua măsuri de remediere a eventualelor deficienţe.

Controlul vizual va urmări ca:

- ţevile să fie drepte;

- suprafaţa exterioară să fie netedă, fară fisuri;

- suprafaţa filetului să nu aibe deformări, zgârieturi care să pericliteze etanşarea îmbinărilor.

Controlul dimensiunilor va urmări ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al ţevilor şi la

diametrul interior al mufelor fitingurilor să se încadreze în cele admise în standardele de produs.

Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în operă.

Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea materialelor

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii în aşa fel

încât acestea să nu se deterioreze şi să nu se înregistreze accidente din rândul personalului

manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8.

din Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire

ed.1996.

Transportul materialelor se va face astfel încât să nu se deterioreze materialele iar personalul să nu fie

pus în pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a

muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire ed.1996.

89

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

89

Păstrarea şi depozitarea materialelor se va face în spaţii de depozitare organizate în acest scop,

în condiţii care să asigure buna lor conservare respectând pevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de

protecţie a muncii ed.1996

Se vor respecta instrucţiunile furnizorului privind manipularea, transportul, depozitarea şi

conservarea materialelor.

Tehnologia de îmbinare, fasonare şi montare

Îmbinarea cu manşonul alunecător este nedemontabilă, ceea ce înseamnă că se poate pune sub

tencuială sau sub sapă .

Se debitează conductele la lungimea dorită.

Se trage pe conductă mansonul alunecător. Partea interioară teşită a manşonului alunecătore va fi spre

capătul conductei.

Conducta se lărgeşte la rece de două ori, a doua oara după rotirea ei cu 30 0. Manşonul nu se va afla în

zona de lărgire.

Fitingul se introduce în conductă. După scurt timp fitingul va sta fix în aceasta.

Cu ajutorul unui dispozitiv de presare (presa), maşonul alunecător este împins pâna la gulerul

fitingului .

Tehnica de îmbinare este conform procedurii producătorului şi necesită numai ţevi şi fitinguri

corespunzătoare precum şi dispozitiv special de îmbinare.

Panta minimă a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1%0 pentru asigurarea aerisirii sau golirii.

Conductele ingropate în pereţi, respectiv izolaţiile acestora, vor fi retrase de la suprafaţa zidariei cu cel

puţin 1 cm.

La trecerea prin pereţi şi planşee conductele de apă se vor monta în golurile existente sau în tuburi de

protecţie. Partea superioară a manşoanelor de protecţie din încăperile dotate cu instalaţii sanitare, va

depăşii nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.

Conductele orizontale de apă caldă vor fi montate deasupra celor de apă rece cu 10 -15 cm.

Conductele pozate în sapă vor fi protejate în manşoane gofrate din polietilenă.

Confecţionarea şi montarea dispozitivelor de preluare a dilatărilor şi eforturilor din conducte.

Dilatările conductelor de apa caldă de consum vor fi preluate prin montajul cu semicămăşi din oţel sau

prin montajul arcuit cu braţ de dilatare. Realizarea acestor montaje se va face conform procedurii

producătorului.

Susţinerea conductelor montate pe pereţi se face prin brăţări.

Distanţele maxime între punctele de fixare:

- conducte de apă rece montate aparent fară semicămaşă de oţel: 1.0 -1.50 m funcţie de diametru;

- conducte de apă rece montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;

- conducte de apă caldă montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;

- conducte de apă caldă montate în nişă fară semicămaşă din oţel: 1.5 m;

Punctele fixe se vor realiza cu ajutorul braţărilor şi se vor plasa de-o parte şi de cealaltă a îmbinărilor şi

în vecinătatea armăturilor de separare sau închidere.

Pe şantier suporţii se vor monta ţinând seama de sensul de dilatare al conductei.

90

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

90

Proba instalaţiilor

În conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap. 13 conductele de alimentare cu apă rece şi

caldă de consum vor fi supuse la următoarele încercări:

- încercarea de etanşeitate la presiune la rece;

- încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă;

- încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald a conductelor de alimentare cu apă caldă.

Instalaţiile montate dar încă neacoperite se umplu cu apă dar fară aer. Proba de presiune se face atât ca

probă prealabilă cât şi ca probă principală.

Pentru proba prealabilă se introduce în instalaţie o presiune de probă de 15 bari, care trebuie restabilită

pe parcursul a 30 minute de două ori la câte 10 minute. în continuare, după alte 30 minute de încercare

presiunea de probă nu trebuie să fi scăzut cu mai mult de 0.6 bari şi să nu fi apărut neetanşeităţi.

Imediat după proba prealabilă se face proba principală. Durata încercării este de două ore. În acest caz,

presiunea de lucru citită imediat după proba prealabilă nu are voie să fi scăzut după alte ore, cu mai

mult de 0.2 bari. Nu trebuie să fi apărut neetanşeităţi în nici un punct al instalaţiei încercate.

Încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se efectuează înnainte de închiderea golurilor, încăperilor

şi demontarea armăturilor şi a aparatelor de la punctele de consum, locurile lor fiind obturate cu flanşe

sau dopuri.

După remedierea eventualelor defecte încercarea se reia.

Încercarea de funcţionare la apa rece şi caldă se efectuează după ce s-au montat armăturile şi aparatele

de la punctele de consum, precum şi toate echipamantele (staţiei de pompe, staţiei de preparare apă

caldă, etc.) şi instalaţia este adusă la presiunea de regim.

Prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare se verifică dacă apa ajunge la presiunea de

utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzător

se verifică simultaneitatea şi debitul de calcul.

Încercarea de etanşeitate şi rezistenţa la cald a conductelor de alimentare cu apă se efectuează prin

punerea în funcţiune a instalaţiilor de apă caldă la presiunea de regim şi la temperatura de 55 -600C

care trebuiesc menţinute cel puţin 6 ore. După răcirea completă se repeta încercarea la presiune la rece.

Principalele etape şi ordinea de execuţie a lucrărilor

1- extrasul principalelor materiale şi echipamente, conform listelor de cantităţi de lucrări, a listelor de

materiale, echipamente şi dotări precum şi a fişelor tehnice.

- extrasul principalelor anexe de inventar: scări mobile, rulete, nivele etc.

2. Stabilirea structurii, calificării, numărului şi eşalonării forţei de muncă, pe baza termenului

contractual şi a graficului de execuţie a principalelor lucrări.

3. Aprovizionarea, sortarea şi depozitarea în siguranţă a materialelor necesare în primă urgenţă, apoi a

celorlalte materiale, funcţie de eşalonarea lucrărilor.

4. Selecţionarea şi angajarea forţei de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu execuţia, instruirea

asupra lucrărilor de instalaţii – montaj, instruirea asupra protecţiei şi igienei muncii, inclusiv semnarea

fişelor individuale de instructaj- dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului

individual de protecţie etc., precum şi organizarea muncii conform graficului de eşalonare a lucrărilor.

. Lucrările de bază ale instalaţiei să fie executate în următoarea ordine;

91

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

91

- montarea conductelor, armăturilor, aparatelor, suporţilor şi accesoriilor instalaţiei, conform

prevederilor Normativului I 9-94 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate şi rezistenţă a instalaţiilor, conform prevederilor

Normativului I 9-94, a Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea probelor de funcţionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 şi

a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform HG 273/1994.

Măsuri de protecţie a muncii Pe perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii specificate în NGPM-1996,

Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – MLPAT 1993 şi a “Normelor

specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire” din 1996.

Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrării conform

“Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora” C 300 / 94.

Normative şi standard de referinţă

1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii;

2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;

3. HGR nr 766 / 1997 - Hotarârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;

4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;

5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 / 1997;

6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi stingere a incendiilor;

7. P118 / 1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;

8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;

9. I9 / 1 – 1997. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;

10. C – 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora;

11. Norme generale de protecţie a muncii, ediţia 1996;

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico -sanitare şi de încălzire

ediţia1996.

13. STAS 1478 / 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale.

Prescripţii generale.

92

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

92

20. CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALAŢII DE CANALIZARE INTERIOARĂ

REALIZATE CU TUBURI DIN POLIPROPILENĂ ŞI P.V.C.

Prevederi Generale

Instalaţiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea

instalaţiilor sanitare I9-94 şi a Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico -

sanitare cu ţevi din PP ind. N.P. 003 - 96" .

Materiale Pentru instalaţiile de canalizare menajera vor utiliza:

- ţevi din polipropilenă pentru presiuni nominale 2,5 - 4;

- piese speciale pentru instalaţii de canalizare din polipropilenă, pentru etanşare cu garnituri de

cauciuc, ambele cu caracteristici şi dimensiuni conform anexa 3A1 din "Normativ pentru proiectarea

executarea şi exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din polipropilenă" ind.

N.P. 003-96;

- obiecte sanitare din porţelan sanitar (lavoare, vase WC);

- obiecte sanitare din material plastic şi fibră de sticlă (căzi de duş, sifoane de pardoseală, guri de

scurgere apă pluvială );

- rezervor îngropat pentru vas WC, din polietilenă, complet echipat;

- obiecte sanitare din inox (spalatoare comune, chiuvete,spalatoare cu picurator);

- accesorii şi stelaje de montaj.

Obiectele sanitare vor fi însoţite de certificate eliberate de producător sau după caz vor fi agrementate

tehnic conform legislaţiei în vigoare.

Verificarea materialelor

Înainte de punerea în operă materialele vor fi verificate vizual şi dimensional. Prin examinare vizuală

se va urmări ca:

- ţevile să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă;

- suprafaţă interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli;

- să nu fie bule de aer, incluziuni şi arsuri în secţiunea transversală a ţevii;

- suprafaţă interioară a mufelor fitingurilor trebuie să fie netedă, fără denivelări, incluziuni, cojeli etc;

Prin verificarea cu şublerul se urmăreste ca:

- abaterile la diametrul exterior, la diametrul interior al ţevilor şi al mufelor fitingurilor se vor înscrie

în limitele valorilor înscrise în prospect.

Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în lucru.

Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii şi în aşa fel

încât acestea să nu se deterioreze şi să nu se înregistreze accidente din rândul personalului

manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap.

2.8.din “ Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de

încălzire” ed.1996.

93

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

93

Transportul materialelor se va face astfel încât să nu se deterioreze materialele iar personalul să nu fie

pus în pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din “Norme specifice de securitate a

muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire” ed.1996.

Păstrarea şi depozitarea materialelor se va face în spaţii de depozitare organizate în acest scop, în

condiţii care să asigure buna lor conservare respectând pevederile pct. 2.4.4. din “Norme generale de

protecţie a muncii” ed. 1996.

Manipularea materialelor din polipropilenă se va face cu grijă, pentru a le feri de lovituri sau de

zgârieturi, nu vor fi arucate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.

Ţevile se vor aranja pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte şi netede, sprijinite continuu

pe toată lungimea lor, în stive care să nu depăşească 1,50 m înălţime.

La transportul cu autocamioanele al ţevilor din polipropilenă cu lungimi mai mari de 4 m,

autocamionul respectiv trebuie să fie prevazut, în mod obligatoriu cu remorcă monoaxă.

Pe durata transportului materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste

altele.

Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra materialelor din polipropilenă. De

asemeni, transportul materialelor din polipropilenă trebuie efectuat la adăpost de acţiunea directă a

radiaţiilor solare, iar pe timp friguros trebuie luate măsuri suplimentare de asigurare contra loviturilor

sau de zgârieturilor.

Materialele din polipropilenă vor fi depozitate în magazii închise, bine aerisite sau în locuri ferite de

soare. Temperatura de depozitare recomandată va fi cuprinsa între 0 şi +450 C.

Ţevile se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu -se pe înălţimi de

maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toată lungimea, pe suprafeţe drepte şi netede.

Fitingurile se vor aranja în rafturi, de asemenea, pe sortimente şi dimensiuni.

Tehnologii de îmbinare şi fasonare

Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polipropilenă în atelier cât şi la montarea pe

şantier sunt de +5 pâna la +300 C.

Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +50 C, însa deformarea la cald se

poate efectua.

Prelucrarea materialelor din polipropilenă se va efectua numai de către personal tehnic de specialitate

instruit în domeniul prelucrării materialelor plastice.

La efectuarea operaţiilor de prelucrare a materialelor din polipropilenă se va ţine seama de

plasticitatea materialului la temperaturi relativ scăzute şi de coeficientul redus de transmisie a căldurii,

ceea ce poate provoca încălzirea sculelor prelucrătoare şi împiedica lucrul prin îmuierea materialului.

Nu este permisă răcirea sculelor cu apă în timpul prelucrării.

Suprafaţa prelucrată nu trebuie să prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pâna la apariţia de

crăpături.

Pentru operaţiile de taiere, lipire, polizare, găurire şi deformări la cald se vor respecta prevederile din

normativul cu ind. N.P - 003 - 96, anexa 5.

Îmbinarea conductelor de canalizare din PP între ele sau cu piese fasonate se realizează cu inele de

cauciuc pentru etanşare. Tehnologia de execuţie a acestor îmbinări va respecta prevederile din anexa 5

a normativului cu ind. N.P.- 003- 96.

94

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

94

Condiţii de montare

Conductele se vor monta paralel cu elementele de construcţii adiacente respectând pantele indicate în

planuri. Nu se realizează îmbinări în zonele de trecere ale acestora prin planşee, pereţi, plafoane sau

rosturi de tasare.

Ţevile din PP se pot monta aparent, mascat (în şliţuri, în elemente de construcţii), îngropate în pământ

şi în canale vizitabile şi nevizitabile.

La trecerea prin pereţi şi planşee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau alt

material (PVC, metal).

Diametrul interior al tubului de protecţie va fi cu 10-20 mm mai mare decât diametrul exterior al ţevii.

Spaţiul liber între ţeavă PP şi tubul de protecţie se va completa cu pâslă minerala, carton, etc.

La trecerile prin pereţi, tubul de protecţie va avea lungimea egală cu grosimea finită a pereţilor, iar la

trecerile prin planşee tubul de protecţie va depăşi partea superioară finită a planşeului cu 20 mm şi va

fi la nivelul părţii finite inferioare a planşeului. Nu se admit îmbinări ale conductelor în manşoanele de

protecţie.

Distanţă minimă între marginea tubului de protecţie şi cea mai apropiată îmbinare sau derivaţie va fi

de 3 cm.

În cazul reţelelor aparente ţevile se vor monta numai după ce s-au executat tencuielile. Distanţă liberă

de la conducta la perete va fi maxim 3 cm.

Montarea obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecărui obiect. Acestea, precum şi

rezervoarele de spălare ale WC-urilor, se vor prinde în structura de rezistenţă a pereţilor, pe poziţiile şi

la distanţele din teren fata de instalaţii sanitare, şi înălţimile normate în STAS 1504-85.

Pe stelaje se vor lega şi racordurile specifice obiectului la conductele corespunzătoare montate în

pereţi. Montarea propriu-zisă a obiectelor şi a armăturilor caracteristice acestora, se face numai după

executatea şi finisarea pereţilor.

Obiectele se fixeaza prin şuruburi de stelajele metalice, apoi se fac legăturile la armăturile obiectului.

Confecţionarea şi montarea dispozitivelor de preluare a dilatărilor şi eforturilor din conducte În cazul tuburilor din PP îmbinate cu piese de legătura cu garnituri de cauciuc, preluarea dilatărilor se

va realiza prin menţinerea unei distanţe de 10 mm între tubul de PP şi capătul fiecărei mufe.

Conductele orizontale de canalizare (colectoarele aparente) din PP, se vor susţine de elementele de

rezistenţă cu coliere şi brăţări amplasate la o distanţă de 10 ø D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare

tub după mufa acestuia.

Coloanele se vor susţine astfel:

- pentru coloanele care sunt încastrate la nivelul planşeului, se vor monta câte două brăţări de ghidaj la

distanţa de 1-2 m pe fiecare nivel;

- pentru coloanele care traverseaza planşeele prin goluri, pentru fiecare tub se va prevedea câte un

punct şi o brăţară de ghidaj la fiecare nivel

La baza şi vârful coloanei se vor monta puncte fixe.

Prinderea şi susţinerea conductelor orizontale se face cu:

- console de susţinere din resturi de ţeavă din PP (uşor turtită, fasonată la cald) fixate în perete;

- brăţări de perete.

Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a două inele de ambele părţi ale unei brăţări încastrate în perete.

95

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

95

Distanţele între dispozitivele de susţinere pe orizontală ale conductelor din PP sunt conform tabel 1

pct.3.26 din normativ ind.N.P.- 003 - 96.

În cazul montajului aparent al conductelor distanţa între conducta şi peretele finisat (tencuit înainte de

montaj) va fi de maximum 3cm.

Probarea instalaţiilor În conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap.13 conductele interioare de canalizare a apelor

vor fi supuse la următoarele încercări:

- încercarea de etanşeitate;

- încercarea de funcţionare.

Încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se efectuează prin verificarea etanşeităţii pe tot traseul

conductelor şi la punctele de îmbinare prin umplerea cu apă a conductelor până la nivelul de refulare

prin sifoanele de pardoseală şi obiectele sanitare.

Încercarea de funcţionare - se efectuează prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor de

scurgere la debitul nominal de funcţionare.

Recepţia şi punerea în funcţiune

Recepţionarea lucrărilor de canalizare este precedată de controlul riguros al acestora, care cuprinde

următoarele operaţii:

-verificarea conductelor montate pe suporţi;

-verificarea cotelor conductelor;

-verificarea armăturilor şi a accesoriilor;

-verificarea la etanşeitate;

Verificarea şi recepţia se fac cu respectarea Regulamentului de recepţie aprobat prin HG 766/97 şi a

celorlalte acte normative care reglementează efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.

La recepţie va participa în mod obligatoriu, în calitate de membru şi un delegat al unităţii care urmează

să asigure exploatarea şi întreţinerea reţelei.

Beneficiarul va recepţiona:

-modul de execuţie a instalaţiei de canalizare;

-cartea construcţiei, cu toate lucrările executate precis specificate.

La recepţia finală a lucrărilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnică a lucrării în care să

fie evidenţiate cu cea mai mare precizie modul de execuţie, eventualele modificări acceptate de

beneficiar, inclusiv marcarea lucrărilor.

Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentaţiei va asigura o calitate

corespunzătoare a acestora şi o bună fiabilitate.

Cartea construcţiei, întocmită de antreprenor şi prezentată la recepţie va fi documentul principal pe

baza căruia se va realiza recepţia finală.

Principalele etape şi ordinea de execuţie a lucrărilor

2. După încheierea contractului de execuţie a lucrărilor, se va întocmi:

- extrasul principalelor materiale şi echipamente, conform listelor de cantităţi de lucrări, a listelor de

materiale, echipamente şi dotări precum şi a fişelor tehnice.

96

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

96

- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de

protecţie, scări mobile, rulete, nivele etc.

3. Stabilirea graficului de execuţie a principalelor lucrări de instalaţii corelat cu frontul de lucru

posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcţii şi alte instalaţii şi cu termenul din contractul încheiat

cu beneficiarul.

4. Stabilirea structurii, calificării, numarului şi eşalonării forţei de muncă, pe baza termenului

contractual şi a graficului de execuţie a principalelor lucrări

5. Aprovizionarea, sortarea şi depozitarea în siguranţă a materialelor necesare în prima urgenţă, apoi a

celorlalte materiale, funcţie de eşalonarea lucrărilor.

6. Selecţionarea şi angajarea forţei de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu execuţia, instruirea

asupra lucrărilor de instalaţii – montaj, instruirea asupra protecţiei şi igienei muncii, - inclusiv

semnarea fişelor individuale de instructaj - dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice,

echipamentului individual de protecţie etc., precum şi organizarea muncii conform graficului de

eşalonare a lucrărilor.

7.Lucrările de bază ale instalaţiei trebuie să fie executate în următoarea ordine;

- montarea conductelor, suporţilor şi accesoriilor instalaţiei, conform prevederilor Normativului I 9-94

şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate a instalaţiilor , conform prevederilor Normativului I 9 -

94 , a Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- montarea obiectelor sanitare;

- efectuarea probelor de funcţionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 şi

a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform HG 273/1994.

Măsuri de protecţie a muncii

Pe perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii specificate în NGPM-1996.

Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – MLPAT 1993 şi a Normelor specifice

de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire-1996.

Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrării conform

Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora C 300-94.

Normative şi standard de referinţă

1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii;

2. HGR nr. 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;

3. HGR nr 766 / 1997 - Hotarârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;

4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;

5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 / 1997;

6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi stingere a incendiilor;

7. P118 / 1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;

97

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

97

8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;

9. I9 / 1 – 1997. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;

10. C – 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora;

11. Norme generale de protecţie a muncii, ediţia 1996;

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico -sanitare şi de încălzire

ediţia 1996.

13. STAS 1478 / 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale.

Prescripţii generale;

14. STAS 1795 -90. Instalaţii sanitare. Canalizari interioare. Prescripţii fundamentale;

15. STAS 1504-85. Instalaţii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi

accesoriilor.

98

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

98

21. CAIET DE SARCINI – INSTALATII TERMICE

DATE GENERALE

Contractorul trebuie să efectueze detaliile de lucru si sa dezvolte soluţii pe baza acestui caiet de sarcini

si a situatiei existente in teren.

Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura că el a inclus în oferta sa toate elementele

necesare pentru a îndeplini cerinţele de performanţă, cerintele Caietului de sarcini, coordonarea cu

lucrarile de arhitectura, cu celelalte lucrari de instalatii precum şi cerintele contractului.

REGLEMENTARI Instalatiile termice vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari romanesti, si anume:

- I13-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

- STAS 7132-86 Măsuri de siguranţă la instalaţiile de încălzire centrală cu apă având temperatura

maximă de 115oC.

- SR 1907-1-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Prescripţii de calcul

- SR 1907-2-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Temperaturi interioare convenţionale

de calcul

- C 142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemetele de

instalaţii

- C 56 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

- P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, dar orice modificări sau completări la documentaţia iniţială

vor fi făcute numai cu Beneficiarului.

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE EXECUTANŢILOR

Asigurarea executării lucrărilor instalaţiei de încălzire şi a celor auxiliare la un nivel calitativ

corespunzător standardelor, prin responsabili tehnici cu execuţia, atestaţi.

Toate materialele autohtone vor fi însoţite de certificate de calitate, iar cele de import de certificat

de omologare în ţara noastră.

Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de antreprenor şi aprobată de către beneficiar.

Verificarea atentă a documentaţiei tehnice puse la dispoziţie de către beneficiar în ceea ce priveşte

adaptabilitatea la condiţiile din teren, trasee, goluri în elementele de construcţie, coordonare cu

celelalte specialităţi, după care vor fi făcute observaţii.

99

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

99

Remedierea pe propria cheltuială a defecţiunilor apărute din vina proprie , atât în perioada

şantierului cât şi în perioada de garanţie stabilită conform legii.

Sesizarea în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcţii, Lucrări Publice,

Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei

lucrărilor.

Respectarea riguroasă a prevederilor “Normativului de prevenire şi stingere a incendiilor” pe

durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Respectarea riguroasă a prevederilor privind igiena şi protecţia muncii în construcţii.

Lucrarea trebuie executată în modul cel mai corect şi complet, pentru îndeplinirea condiţiilor

beneficiarului, care va avea dreptul să respingă orice lucrare sau material ce nu corespunde

standardelor de calitate.

După contractarea utilajelor, antreprenorul va pune la dispoziţia beneficiarului documentaţia

tehnică de selecţie şi montaj obţinută de la furnizor, necesară pentru verificare, avizare şi întocmirea

eventualelor modificări faţă de cerintele iniţiale. Executantul şi beneficiarul vor solicita certificate de

garanţie de la furnizor şi agremente tehnice.

Acestea vor fi prezentate comisiei de recepţie.

Supunerea la recepţie numai a lucrărilor terminate, care corespund întocmai documentatiei tehnice

şi îndeplinesc standardele de calitate.

Aducerea la îndeplinire întocmai şi la termen a măsurilor şi hotărârilor dispuse prin acte de control

sau dispoziţii de şantier.

Respectarea cu stricteţe a termenelor stabilite.

VERIFICAREA, DEPOZITAREA SI MANIPULAREA MATERIALELOR SI

ECHIPAMENTELOR

Vor fi verificate certificatele de calitate şi de omologare puse la dispoziţie de furnizori.

Înaintea punerii în operă, toate materialele, echipamentele şi utilajele vor fi supuse unui control

vizual, în vederea depistării defecţiunilor evidente care ar putea să le compromită tehnic şi calitativ

(deformări sau blocări la aparate, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea necorespunzătoare a

armăturilor, ştuţuri deformate sau lipsă) în vederea remedierii defecţiunilor.

Ţevile vor fi verificate să nu conţină la interior corpuri străine şi să aibă o secţiune constantă.

Materialele, piesele sau aparatele la care defecţiunile constatate depăşesc posibilităţile de remediere

ale şantierului, vor fi înlocuite.

Toate aparatele şi materialele pot fi introduse în lucrare numai dacă au fost livrate cu certificate de

calitate şi dacă în cursul depozitării sau manipulării şi-au păstrat integritatea.

În toate cazurile în care nu există prescripţii tehnice specifice se vor efectua probe directe pe şantier

(ex: probe de etanşeitate la armături, probe la presiune pentru corpurile de radiatoare etc.)

Toate aparatele şi piesele vor fi examinate de şeful de echipă înainte de montare.

Acesta va lua măsuri de curăţire si înlăturare a eventualelor resturi de murdărie sau pete de ulei.

La transport şi manipulare se vor lua măsuri pentru evitarea deteriorării lor.

100

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

100

O atenţie deosebită va fi acordată materialelor casante sau uşor deformabile.

De asemenea vor fi respectate normele de protecţia muncii.

Păstrarea materialelor, echipamentelor şi utilajelor de instalaţii de încălzire se va face în condiţii

care să asigure buna lor conservare în deplină siguranţă.

Materialele şi instalaţiile, asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţa nefavorabilă,

pot fi depozitate în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate

în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securităţii muncii.

Materialele ce pot fi deteriorate de agenţi climatici (radiatoare, armături) se vor depozita în

şoproane şi vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilenă.

Materialele ce se deteriorează la umiditate sau radiaţie solară (aparatura fină, instrumentele de

măsură şi control precum şi componentele instalaţiilor de automatizare,tevi din PP-R) vor fi depozitate

în magazii speciale, cu măsuri de siguranţă sporite.

INSTRUCTIUNI DE EXECUTIE, PSI, PROTECTIA MUNCII SI A MEDIULUI

In functiune si reglarea echipamentelor se va face de catre specialistii furnizorilor care asigura

asistenta tehnica cât si garantia lucrarii. Inainte de racordarea echipamentelor, instalatia se va spala de

mai multe ori cu apa potabila si se va proba.

Dupa racordare se va face proba de circulatie, etanseitate si presiune – la presiunea maxim admisa

de utilaje de 3 bari. Proba de eficienta la încalzire se va realiza cu apa calda, urmarind ca bareria de

incalzire sa functioneze si sa asigure temperatura prescrisa.

La executie se vor respecta masurile de siguranta la foc. Executia lucrarilor se va face de unitati

specializate, cu experienta în lucrari asemanatoare, în special pentru instalatii de climatizare.

Echipamentele sosite vor avea caracteristicile tehnice conform fiselor tehnice, pentru orice

nepotrivire se va sesiza beneficiarul pentru analiza. Montarea si racordarea echipamentelor la instalatii

se va face în conformitate cu cartile tehnice care le însotesc.

Se vor lua masuri de siguranta a muncii la lucrari la înaltime, probe, etc.

Se va cere asistenta tehnica de la furnizori pentru lucrarile de montaj (în special pentru pompa de

caldura, panourile solare, automatizare) si punere în functiune (reglaj).

CONDUCTELE

Conductele vor fi montate după o prealabilă trasare conform traseu existent. Se vor însemna pe

pereţi poziţiile de montaj pentru ţevi, atât în plan vertical, cât şi orizontal, pante, ramificaţii, etc. Unde

nu este specificat în documentaţie în mod expres altceva, se va considera panta min. 2 %o, asigurându-

se atât golirea cât şi dezaerisirea instalaţiei.

. Dacă din condiţii obiective, aceste devieri implică şi o majorare a consumului de materiale, este

necesară aprobarea beneficiarului.

Conductele vor fi din PP-R cu insertie de aluminiu (PN 20,).Imbinarea se face prin termofuziune

folosind fitinguri din PP-R sau fitinguri mixte PP-R/alama prezentind filet interior sau exterior.Punerea

in opera va tine cont de prescriptiile tehnice ale furnizorului (constituie certitudine in oferirea garantiei

materialelor).

101

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

101

Etanşarea îmbinărilor filetate se va face cu materiale omologate şi în lipsa altor specificaţii cu fuior

de cânepă şi miniu de plumb sau pastă de grafit în ulei sau cu rola de teflon.

În acest caz excesul de cânepă va fi îndepărtat, lăsând îmbinarea perfect curată.

În locurile unde este necesară o demontare ulterioară vor fi folosite mufe cu filet stânga-dreapta sau

racorduri olandeze.

Flanşele se utilizează numai la racordarea utilajelor, aparatelor sau armăturilor dotate cu flanşe în

scopul uşurării demontărilor ulterioare în vederea înlocuirii sau reparaţiilor.

La aceste îmbinări, etanşarea se va face cu garnituri de carton STAS 1733/79, unse cu pastă de

miniu de plumb ori cu pastă de grafit în ulei, sau cu garnituri din clingherit. Garniturile nu vor obtura

secţiunea de trecere a ţevii, iar marginea exterioară va ajunge până la şuruburi.

Vor fi utilizate flanşe rotunde din otel, Pn. = 10, STAS 8013-74.

Prinderea flanşelor se va face cu şuruburi mecanice ce vor fi strânse treptat, în diagonală, operaţie

ce se va repeta de mai multe ori până la strângerea definitivă.

Traversările elementelor de construcţie (pereţi, planşee) vor fi executate numai în tuburi de

protecţie.

Spaţiile dintre tuburile de protecţie şi conducte vor fi umplute cu materiale incombustibile (vată

minerală sau material spumant).

În porţiunile de traversare nu se admit îmbinări.

Schimbările de direcţie ale conductelor se vor realiza cu fitinguri simple sau mixte.

La montarea conductelor în plasă pe unul sau mai multe rânduri, se va lăsa spaţiu suficient între

ţevi sau între ţevi şi elementele de construcţie, pentru a permite executarea derivaţiilor, manevrarea

robinetelor, ca şi intervenţiile ulterioare pentru întreţinere şi reparaţii.

Distanţele minime vor corespunde Normativului I 13/2002 şi anume:

Intre conducte neizolate: 3 cm.

între conducta neizolată şi peretele finit: 3 cm.

între feţele exterioare ale conductelor izolate: 4 cm.

între faţa exterioară a izolaţiei şi peretele finit: 4 cm.

între flanşele armăturilor a două conducte alăturate: 3 cm.

La conductele izolate, poziţia armăturilor va fi decalată astfel încât distanţa între flanşa armăturii şi

conducta apropiată, sau izolaţia acesteia să fie de 3 cm.

Faţă de instalaţiile electrice şi faţă de instalaţiile de gaze, traseele conductelor de instalaţii ce conţin

apă vor fi montate conform Normativului I 7/91, respectiv I 6/2002

După montarea unei porţiuni de conductă, provizoriu aceasta va fi astupată cu dopuri din lemn

pentru a împiedica pătrunderea de corpuri străine la interior (praf, bucăţi de tencuială, etc.).

Este interzisă utilizarea dopurilor din hârtie sau câlţi, ce pot fi uşor introduse din neatenţie la

interior şi uitate.

102

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

102

ARMATURI

Vor fi prevăzute armături de trecere, de închidere şi reglaj, de golire, de reţinere şi de siguranţă

conform listelor Cantitati de lucrari.Pot fi folosite armături din import numai cu îndeplinirea condiţiilor

impuse de legislaţia româneasca şi omologate .

Armăturile vor fi pozate în condiţii corespunzătoare funcţionării normale, respectându -se sensul

curgerii fluidului.

Montarea armăturilor va fi făcută cu asigurarea unei accesibilităţi uşoare precum şi a posibilităţilor

de reparare, demontare sau înlocuire.

După montarea armăturilor filetate se va proceda la curăţirea de excesul materialului de etanşare.

La montarea armăturilor cu flanşe se va asigura paralelismul şi distanţele corespunzătoare între

flanşele acestora şi cele ale conductelor.

Suprafeţele de îmbinare vor fi întotdeauna verticale sau orizontale, perpendiculare pe axa

conductei.

Pentru respectarea acestei condiţii, atunci când după flanşă urmează un cot, între ele se intercalează

un tronson drept.

Garniturile flanşelor vor fi astfel dimensionate încât să nu obtureze golul de trecere a fluidului, iar

marginile să ajungă până la şuruburile de strângere.

Nu este permisă decât utilizarea unei singure garnituri la o pereche de flanşe.

Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.

Montarea armăturilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului I13/2002

CORPURILE DE INCALZIRE SI ACCESORII

Vor fi achiziţionate corpuri de încălzire numai conform specificaţiei tehnice.În cazul unor

modificări de tip sau caracteristici se va cere avizul beneficiarului.

Inainte de montare la poziţie, corpurile de incalzire vor fi probate la presiune.Pentru probarea

corpurilor de încălzire de provenienţă străină se vor respecta indicaţiile puse la dispoziţie de către

furnizor.

Pozarea corpurilor de încălzire va fi paralelă cu suprafaţa elementului de construcţie pe care este

fixat, la o distantă de 50 mm.

Corpurile montate vor avea distanţa până la pardoseală de 100 mm.

În spaţiile în care corpurile de încălzire sunt montate în nişe în pereţi exteriori se recomandă ca

rezistenţa termică a pereţilor din spatele corpurilor de încălzire să fie cel puţin egală cu cea din câmpul

normal al pereţilor respectivi; pentru creşterea eficientei termice se poate prevedea o placă sau folie

reflectorizantă, pe perete, în spatele corpurilor de încălzire.

REPERARE SI ETICHETARE Toate aparatele sau mai multe elemente care constituie aparatul, vor avea etichete gravate in doua

tente, rezistente, de culori diferite dupa natura circuitelor.

Etichetele se vor monta pe un suport metalic si vor indica functiunea si reperul de pe schema.

Toate etichetele vor fi insurubate si lipite

103

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

103

.

Aparatajul inclus in tablourile electrice va fi cu grija reperat, in conformitate cu schema de

principiu.

Pompele, precum si distributiile generale, vor avea indicatia naturii circuitului.

Circuitele hidraulice si de ventilatie vor fi reperate in culori conventionale, cu ajutorul bandelor

adezive, care vor indica natura si sensul de curgere ale fluidelor, mult mai specificat in dreptul trapelor

de acces, in fiecare gol accesibil, in localurile tehnice, in galeriile tehnice, in plafonul fals, etc.

Reperarea se va face la fiecare 10 m, la fiecare derivatie, de o parte de alta la traversarile peretilor,

planseului.

Toate vanele vor avea etichete foarte solid atasate (lantisor). Etichetele vor fi din plexiglass, gravat

in culori care corespund naturii circuitului.

Eticheta va avea un numar indicator, conform unor coduri stabilite:

− circuitul caruia ii apartine

− functiunea sa

− reperarea localurilor deservite (etaj, local, cladire)

− toate celelalte informatii utile.

Numerele vor fi indicate pe toate planurile si schemele

PROBE, VERIFICARI

Verificarea instalatiilor de ventilare si climatizare se face conform celor indicate in cap. 26 din I 5 -

98 "Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare”. Aceste lucrari

presupun urmatoarele etape:

− lucrari pregatitoare;

− verificarea instalatiilor;

− punerea in functiune a instalatiilor;

− probarea elementelor din instalatie;

− verificarea eficacitatii.

Lucrari pregatitoare

Lucrarile pregatitoare constau din:

Examinarea atenta a instalatiei realizate;

Stabilirea operatiilor de verificare;

Procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare (

anemometre,termoanemometre, microanemometre, tuburi Pitot – Prandtl,

termometre,psihrometre, tahometre, etc)

Pregatirea fiselor de constatare.

Verificarea instalatiei

Pentru ca verificarea sa fie concludenta, in functie de felul instalatiei, perioada de verificare va fi:

perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0°C, in cazul instaltiilor de ventilare si

incalzire cu aer cald;

perioada calda a anului cu temperaturi exterioare de peste 20°C pentru instaltiile de climatizare.

104

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

104

Inainte de efectuarea masuratorilor pentru verificarea eficacitatii globale, se va verifica daca

conditiile de viciere a incaperilor ventilate, legate de gradul de ocupare (numarul de persoane, cladire

etc.) corespund conditiilor tehnice admise.

Determinarile se vor efectua in conditiile unei desfasurari normale a activitatii (grad de ocupare a

incaperilor cu persoane, grad de desfasurare a procesului de productie etc.), in zonele de activitate

umana.

Eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei se va stabili prin compararea determinarilor efectuate cu

instalatia in functiune si instalatia oprita.

In cazul in care instalatia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de functionare, dupa

anotimp:

se va verifica eficacitatea igienico-sanitara in regimul de functionare corespunzator anotimpului in

care are loc receptia;

se va aprecia, prin calcule si masurari partiale, eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei in alte

anotimpuri decat cele in care s-a desfasurat receptia;

daca calculele si masurarile partiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacitatii igienico-

sanitara, se vor efectua, in timp, in perioada potrivita, operatiile de masurari si verificari

corespunzatoare.

La verificarea eficacitatii globale se vor avea in vedere si prescriptiile art.2.1 din “Normativ privind

proiectarea si executarea instaltiilor de ventilare si climatizare indicativ I5-98”, privind calitatea aerului

exterior introdus in incaperile ventilate sau climatizate.

Verificarea calitatii lucrarilor sau dispozitivelor de izolare fonica se va face cu aparate de masurare

adecvate.

Rezultatele probelor de verificare a eficacitatii globale a instalatiei se considera satisfacatoare daca

temperaturile, vitezele si umiditatile relative ale aerului in zona de activitate se incadreaza, in functie

de destinatia incaperii, in diagramele si ecuatiile de confort termic, normele igienico-sanitare sau

Normele Republicane de Protectia Muncii (NRPM).

DOCUMENTE DE REFERINTA

Ordin 9/N/93 MLPTL - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii

Legea 10/95 - Lege privind calitatea in constructii.

Legea 137/95 - Legea protectiei mediului

O.M.T. 290/00 Ordinul privind admiterea tehnica a produselor/serviciilor destinate a fi utilizate in

activitatile de construire, intretinere si reparare a infrastructurii feroviare si a materialului rulant, pentru

transportul feroviar si cu metroul.

HG 964/1998 - Aprobarea clasificatiei si a duratei normale de functionare a mijloacelor fixe;

HG 766/1997 Hotararea 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind

calitatea in constructii

P 118 -1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor din 1977, 1994

105

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

105

STAS 11357 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de

constructie din punct de vedere al combustibilitatii

O.G.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor

DG PSI-001/1999 Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor

P 130 -1999 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor

NPGM ed. 1996 Norme generale de protectia muncii ale MMPS si MS

Norme specifice de securitate a muncii pentru instalatii tehnico-sanitare si de incalzire - editia

MMPS-1996 si conexe (Anexa 1)

Ord. MF+MLPTL nr. 1014/874-2001 Ordin privind aprobarea structurii, continuitului si modului

de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica

de lucrari;

HG 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

Anexa: Cartea tehnica a constructiei

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente;

PC 001-97 Ghid pentru intocmirea cartii tehnice a constructiei - avizata de MLPTL cu nr.

193/23.07.1996;

I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala;

I 13/1-2002 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala;

C 300-94 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si

instalatii aferente acestora;

C 107/3 – 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor;

“Ghidului de performanta pentru instalatii” aviz MLPAT-CTS nr18/1996;

SR 1907-1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul;

SR 1907-2-97 Instalatii de incalzire.

Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare convetionale de calcul;

STAS 6648-1-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior.

Prescriptii fundamentale;

STAS 7132-86 Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura

maxima de 115°C;

STAS 12025/2 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire,

limite admisibile;

SR 404-1:2001 Tevi de otel fara sudura laminate la cald;

STAS 7656-90 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii;

STAS 471-85 Fitinguri din fonta maleabila. Nomenclator;

STAS 1155-80 Flanse pentru armaturi si conducte. Tipuri, presiuni si diametre nominale;

STAS 1733-89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete de etansare plane Pn2,5; Pn6; Pn

10, Pn25, Pn40. Dimensiuni;

STAS 8804/1-92 Fitinguri de otel nealiat si aliat pentru sudare cap la cap.

Conditii tehnice generale;

STAS 5838/6-80 Vata minerala si produse din vata minerala. Cochilii din vata minerala;

STAS 7335/3-86 Protectia contra corziunii a constructiilor metalice ingropate.

106

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

106

Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel

STAS 7364-86 Radiatoare din fonta cu coloane libere si sectiune circulara;

STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata;

STAS 424/91 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.

STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate

HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente

noi in constructii

Catalog detalii tip subansambluri pentru instalatii:

Volum I – incalzire

Caiet de sarcini instalatii termotehnice

In cazul absentei reglementarilor locale, se vor respecta normele internationale IEC.

107

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

107

22. CAIET DE SARCINI - INSTALATII ELECTRICE

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

GENERALITATI

Contractantul va furniza materialele cerute, lucrarile, sculele, echipamentele, serviciile de

administratie, inspectie, incercari si service necesare pentru o instalatie completa si functionala,

precum si sisteme si servicii auxiliare in conformitate cu cerintele indicate pe planurile desenate, in

listele de cantitati si in prezentul Caiet de sarcini.

CERINTE GENERALE

Materialele si echipa de lucru trebuie sa corespunda cerintelor din prezentul Caiet de sarcini.

Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda cu standardele in vigoare si trebuie sa fie

potrivite conditiilor de lucru continuu intr-un mediu temperat cu temperatura ambianta cuprinsa in

limitele -20oC…+400C si cu unditatea relativa cuprinsa in limitele 5%...95%.

Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda sistemului local de alimentare cu energie.

Toate lucrarile trebuie duse la bun sfarsit cu indeplinirea prevederilor Beneficiarului.

STANDARDE SI NORMATIVE

Toate instalatiile, materialele si echipamentele, trebuie sa corespunda cerintelor standardelor si

normativelor urmatoare, ca si cu alte documente editate de Autoritati, Institutii si Organizatii, inclusiv

cu referire la prezentul Caiet de sarcini, la Planurile desenate si la Listele de Cantitati, fara a limita

numai la acestea:

Normativele nationale din domeniul Energiei, pentru MT si JT;

Standardele internationale din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR CEI si SR ISO);

Standardele europene din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR EN);

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii in Romania;

Legea 90/1996 privind protectia muncii in Romania;

P118/1999 Normele Nationale din Romania privind prevenirea si stingerea incediilor;

Standarde internationale (CEI), Europene (EN),Britanice (BS), Germane (DIN, VDE) acceptate in

Romania.

In caz de nepotriviri intre cerintele standardelor si legislatiei straine si cerintele standardelor locale,

trebuie urmate cerintelor legislatiei locale din Romania.

Daca intr-unul din normativele sau standardele de mai sus se dau solutii alternative si in specificatia

de fata nu se identifica optiunea ceruta, atunci se va folosi cel mai durabil material si cele mai severe

prescriptii pentru testele aplicate, daca Beneficiarul nu a aprobat altceva.

108

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

108

DEPOZITAREA, PROTECTIA SI ORDINEA PE SANTIER

Contractantul va fi pus la curent cu spatiul si posibilitatile de depozitare existente pe santier.

Depozitarea echipamentelor si a materialelor in afara santierului se va face in intregime pe cheltuiala

Contractantului. In cazul in care un astfel de depozit in afara santierului a fost autorizat, nu se va plati

pentru depozitarea in afara santierului.

Materialele si lucrarile finisate sau nefinisate pe santier trebuie protejate impotriva loviturilor, a

patrunderii apei din intemperii sau impotriva altor surse de pericol.

Contractantul va tine tot timpul instalatiile sale intr-o stare rezonabila de curatenie si ingrijire si va

evacua din santier pe cheltuiala sa tot surplusul de materiale si lucrari provizorii imediat ce nu mai

sunt necesare.

La terminarea lucrarilor Contractantul va indeparta toate acoperirile provizorii, husele etc.,si va

curata si indeparta petele, defectele, marcajele, etc., pentru pregatirea punerii in functiune.

VERIFICARE SI RECEPTIE Toate echipamentele electrice trebuie testate. Contractantul va prevedea pe cheltuiala sa toate

instrumentele, laboratorele sau alte facilitati cerute pentru astfel de teste.

Dupa ce echipamentul electric si cablarea sistemului s-au terminat, Contractantul poate executa

verificarile cerute pentru toate operatiile, comenzi si executie, in prezenta Beneficiarului. Orice defect

aparut trebuie remediat pentru a atinge cerintele specificate in contract.

TABLOURI DE JOASA TENSIUNE

TABLOURI ELECTRICE DE DISTRIBUTIE DE JOASA TENSIUNE

Tablourile care intra in dotarea anumitor echipamente trebuie sa corespunda cerintelor din

Specificatiile (fisele) tehnice ale acestora.

Carcasele trebuie sa fie de tabla de otel galvanizat de 1.7 mm grosime pentru inaltimea pana la 2 m

sau 2mm grosime peste 2 m.

Carcasa metalica trebuie sa fie de marimea adecvata ca sa permita circulatia libera a aerului. Vopsirea

carcasei consta dintr-un strat de grund anticoroiv si email de cuptor pentru finisaj.Usile se vor

deschide la 180o ,cu garnituri contra vibratilor si trebuie prevazute cu maner tip bila.

Pentru tablourile din zonele accesibile publicului se vor prevedea lacate cu 3 chei.

Trebuie prevazute deschideri potrivite pentru conectarea tuburilor sau jgheburilor de protectie a

cablurilor, iar cablurile trebuie protejate adecvat prin presetupe la intrarea in tablouri.

Barele conductoare de curent trebuie sa fie din cupru din inalta conductivitate. Barele principale de

curent nu vor avea amperaj inferior separatorului sau intrerupatorul principal, dimensionate dupa

STAS 7944/1974 sau BS 1433 si fixate pe izolatori de portelan sau alt material nehigroscopic

omologat si distantate corespunzator. Conectorul neutru va fi din cupru cu terminale cu suruburi,

egale ca numar si de acelasi calibru ca circuitele de iesire individuale.

Diferitele carcase de aparate, separatoare si intrerupatoare in aer (ACB) trebuie aranjate incat sa

prezinte o configuratie multietajata si vor include camere de cablare cu dimensiuni asa incat sa poata

fi instalate clemele terminale si presgarniturile.

109

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

109

In cablajul secundar nu trebuie admise jonctiuni cositorite de conectori, care trebuie, pe cat posibil,

grupati si matisati impreuna intr-o maniera ordonata.

Cu exceptia bornelor terminale primare fara sudura ale intrerupatoarelor MCB sau ale sigurantelor

automate, toate terminalele trebuie sa aiba papuci presati sau papuci cositoriti corespunzator.

Trebuie afisata schema circuitelor electrice pentru identificarea circuitelor individuale.

Intrerupatoarele MCB si sigurantele automate trebuie asezate in siruri orizontale. Pentru bornele

aparatelor MCB trebuie folosite derivatii de conductoare pentru iesirea din bare.

Fiecare tablou electric de distributie trebuie sa aiba un intrerupator sau separator principal. Tablourile de distributie trebuie prevazute cu 20% spatiu de rezerva.

APARATE DE COMUTATIE DE JOASA TENSIUNE

INTRERUPATOR AUTOMAT DE JOASA TENSIUNE CU IZOLATIE IN AER

Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB) trebuie sa corespunda SR EN

60947-2/1993 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent.

Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB), trebuie sa fie tripolar, cu acces in

interiorul dulapului, cu conexiuni in spate.

a) bobina de declansare

b) protectie instantanee la scurtcirciut

c) protectie temporizata la supracurent

Contactele principale si secundare trebuie sa fie placate cu argint. Camera de stingere a arcului

trebuie tratata special pentru a minimiza coroziunea si a elimina sudarea contactelor in orice conditii.

Trebuie prevazute urmatoarele accesorii : bariere intre faze, indicatoare de pozitie

pentru ’’ON ’’, ’’OFF’’, ’’TRIP’’, ’’RESORT AMAT’’. Intrerupatorul ACB trebuie sa poate fi blocat

in pozitia ’’OFF’’ cu lacat.

Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba posibilitatea de armare si destindere manuala a

mecanismului cu acumulare de energie mecanica cu resorturi. Operatia de declansare trebuie sa poata

fi facuta prin bobina de declansare atat manual, cat si prin protectia de suprasarcina, scurtcirciut, etc.

Intrerupatorul ACB trebuie sa declansee liber, daca acesta a primit comanda de inchidere pe un

defect.

Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba capacitatea de rupere (Icu) superioara valorii curentului

de scurtcircuit pe barele din care se alimenteaza, mentionate in scheme si in Breviarul de calcul.

INTERUPATOARE IN CARCASE TURNATE(MCCB) Toate partile mecanice si electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate in casete

electrolitic argint/tungten fara sudare.

Intreruptoarele MCCB trebuie sa fie cu declansare libera ( ’’trip free’’). Mecanismul de declansare va

fi cu declansare termica pentru suprasarcina 100%.

Intrerupatoarele MCCB trebuie echipate cu dispozitive de protectie la suprasarcina si scurtcircuit

reglabile (adjustabile) care sa asigure selectivitatea protectiei, trebuie sa aiba o caracteristica

curent/timp temporizata invers proportional cu curentul. Acolo unde este specificat, se va prevedea

declansator suplimentar de deschidere la un semnal de comanda.

110

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

110

Toate intreruptoarele MCCB trebuie prevazute dispozitive de indicare clara la declansarea prin

protectie (’’trip’’).

INTRERUPTOARE MINIATURA (MCB

Intreruptoarele MCB (Mini Circuit-Breaker) trebuie sa corespunda SR EN60947-2/1993,

IEC898,EN60898 sau echivalent.

Partile mecanice si partile electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate in casete

turnate de inalta rezistenta mecanica.

Contactele de sarcina trebuie sa fie pe suporti de cupru de inalta conductivitate acoperite electrolitic

cu argint/tungsten, fara sudare. Declansatorul trebuie sa aiba indicate clar pozitiile ON-OFF.

Intreruptoarele MCB trebuie sa fie cu declansare libera ( ’’trip free’’). Mecanismul de declansare

trebuie sa fie electromagnetic sau termomagnetic, scurtcircuit si compensat la variatiile de

temperatura pentru a putea lucra corect la temperaturi ambiente intre -5o C…+40o C si calibrate la

+40o C pentru sarcina 100%.

Intrerupatoarele MCB bipolare sau tripolare trebuie sa fie interblocate intern incat defectul pe o faza

sa declanseze toti polii simultan.

Intreruptoarele MCB pentru circuitele de iluminat si prize trebuie sa aiba caracteristica de declansare

pe curba B, iar pentru circuitele de forta care alimenteaza motoare caracteristica de declansare pe

curba C.

CABLURILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

CERINTELE GENERALE

Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fi econform SR CEI 60227-1..6/1996-97 ; SR

CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002 si PE 107-

95.

Izolatia si mantaua PVC sau (PE) trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii,

conform SR CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002

si PE 107-95.

Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati, piese

din cupru cositorit, presetupe etc.

Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata dupa SR CEI

446/1993 ; STAS 9638/1974. Invelisul exterior al cablului trebuie sa fie de culoare neagra.

Cablurile electrice trebuie izolate si infasurate pe tamburi astfel incat sa fie protejate impotriva

loviturilor in timpul transportului. Tamburii de cablu electric trebuie prevazute cu etichete care sa

contina caracteristicile cablului,precum tensiunea, lungimea, sectiunea conductoarelor, numarul de

fire, greutatea.

Toate cablurile, accesorile si materialele trebuie supuse si vor raspunde satisfacator la verificari

constructive, incercarea continuitatii, testul cu tensiunea marita, verificarea rezistentei de izolatie,

conform standardelor.

111

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

111

PROTECTII PENTRU CIRCUITELE ELCTRICE

TUBURI DE PROTECTIE SI ACCESORII

Tuburi de protectie si fitingurile lor trebuie sa fie din PVC (conform SR EN 922 :1996, SR

EN 578 :1997, STAS 11360-89) sau din otel (conform STAS 7656-90, STAS 7933-80 sau BS4568-

partea 1 si 2). Tuburile din otel galvanizat trebuie sa fie filetate, sudate longitudinal, clasa 4 de

protectie contra coroziunii, prin galvanizare in baie calda, atat la interior cat si la exterior.

Tuburile rigide din otel si intermediare ca rigiditate, trebuie sa fie folosite in urmatoarele

cazuri :unde nu este permis PVC-ul, pe portiuni verticale de protectie a cablurilor sub h=2 m.

Tuburile de protectie din PVC pentru instalatiile electrice trebuie sa fie folosite la intrarea cablurilor

in cladiri, sub platforme la unele subtraversari, in medii umede si trebuie sa fie din PVC rigid (IPEY).

Tuburile PVC trebuie sa se utilizeze in zone corozive, atat ingropat cat si aparent.

Fitingurile trebuie sa fie de clasa 4 de protectie la coroziunea, galvanizate la cald la interior si la

exterior.

Diametrul minim interior al tuburilor de protectie trebuie sa fie de 12,7 mm. Nu trebuie sa fie admise

in instalatie teuri fixe sau cu capac de inspectare si nici vincluri.

Tuburile mecanice trebuie sa aiba continuitate electrica si mecanica si sa fie permanent legate la

pamant. Cablurile electrice de tensiuni si functiuni diferite trebuie sa fie instalate in tuburi diferite.

JGHEABURI PENTRU CABLURI ELECTRICE Jgheburile perforate trebuie sa fie executate din tabla plina de otel conform BS 1449 sau echivalent si

galvanizeaza la cald dupa perforare. Jgheaburile trebuie sa aiba margini intoarse.

Grosimea metalului trebuie sa fie de 1 mm pentru latimi intre 150…250 mm.

Jgheaburile folosite trebuie sa aiba latimea de 50 mm sau 100 mm si trebuie sa fie distincte pentru

circuitele de iluminat si prize normale, pentru circuitele de iluminat si prize de siguranta, ca si pentru

circuitele de forta.

Fixarile sectiunilor adiacente trebuie facute cu suruburi de otel cu cap rotund si piulite.

Suporturile trebuie sa fie din tabla indoita, sa susutina greutatea jgheaburilor si a cablurilor.

Jgheaburile suprapuse in mai multe straturi trebuie sa aiba cel putin 200 mm intre ele, si nu trebuie sa

fie mai mult de 3 straturi.

Pentru fixarea cablurilor pe jgheaburi trebuie folosite agrafe. Pe orizontala se accepta agrafe din

nylon, iar pe verticala, bratari din tabla de otel galvanizat, pentru prinderea unuia sau mai multor

cabluri.

Jgheabul de cabluri trebuie legat la pamant cu conductor din cupru neizolat de sectiune

corespunzatoare, insotind jgheaburile pe toata lungimea si fixat la intervale de 1000mm.

112

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

112

CORPURI DE ILUMINAT SI LAMPI

GENERALITATI

Contractantul trebuie sa furnizeze si sa instaleze toate corpurile de iluminat si lampile aratate in lista

Cantitate lucrari. Corpurile de iluminat trebuie cablate pana la un conector, cu conductoare omologate

pentru corpuri de iluminat, pentru conexiuni corespunzatoare. Contractantul trebuie sa se asigure ca

toate corpurile de iluminat sunt compatibile cu sistemul de suspendare adoptat.

Tipul corpurilor de iluminat cunt compatibile cu sistemul de suspendare adoptat.

Corpuri de iluminat pentru interior cum ar fi lampi cu filament de tungsten, lampi tubulare

fluorescente cu descarcari, trebuie sa fie conform SR EN 60598-1/1994 ; SR EN 60598-2-2+A1/1998

sau BS 4533/1971.

Daca nu e altfel specificat, toate corpurile de iluminat trebuie sa fie prevazute cu lampi.

In interiorul corpurilor de iluminat trebuie sa fie folosite conductoare rezistente la 70oC sau cabluri

PVC mansonate cu materiale rezistente la temperatura.

Corpuri de iluminat cu carcase metalice trebuie sa fie legate la pamant.

CORPURI DE ILUMINAT TIP LUMINOBLOC PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANTA

Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului, pentru evcuare si

pentru marcarea hidrantilor trebuie sa fie de tip luminobloc trebuie sa fie realizat si omologat conform

CEi 598-1 si SR EN 60598-1-1994 si trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :

- Protectie la intemperii si lovituri, avand gradul de protectie de minim IP42.

- Carcasa, reflector si difuzor din material plastic fixat cu suruburi captive sau clicheti.

- Lampa fluorescenta de 8W (1 buc.)

- Acumulator Ni-Cd etans 3,6V/4Ah(1 buc.) pentru autonumie de 1 ora

- Montajul electronic care asigura atat incarcarea acumulatorilor (12 ore) in prezenta de tensiunii de

retea cat si alimentarea de la acumulatori in cazul absentei tensiunii de retea

- Comutatia automata de la retea pe baterie in cazul disparitiei tensiunii retelei si revenire pe retea

dupa revenirea tensiunii pe retea.

- Semnalizarea incarcarii acumulatorilor prin LED

- Folie adeziva pentru inscriptionarea difuzorului, cu grafica in functie de rolul fiecarei lampi, culoare

alba pe fond verde

- Livrare cu dibluri pentru montajul pe perete

- Presetupe pentru intrare cablu electric asezate incat sa nu conduca in interior apa sau umezeala.

Lampa tip luminobloc pentru iluminatul de siguranta trebuie sa lucreze in regim permanent, fiind

alimentat de la acumulatori.

113

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

113

23. CAIET DE SARCINI- INSTALATII CURENTI SLABI

GENERALITĂŢI

Antreprenorul va respecta toate normativele, prescripţiile tehnice, standardele de specialitate, normele

locale specifice lucrării, chiar dacă nu sunt prevazute explicit în prezentul caiet de sarcini.

Lucrările prevăzute a fi executate precum şi materialele utilizate la realizarea instalaţiilor vor fi de cea

mai bună calitate, astfel încât în final acestea să asigure performanţele solicitate, necesare bunei

funcţionări a instalaţiilor electrice de curenţi slabi ale clădirii.

O atenţie mărită se va acorda pozării tuburilor de protecţie şi a dozelor precum şi a coloanelor cu prize

prevăzute în camere.

La modul general, execuţia lucrărilor se face în conformitate cu normativele, regulamentele şi

standardele româneşti, în mod particular supunându-se următoarelor:

Normele tehnice de protecţie impotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi

instalaţiilor, indicativ P118 /99 ;

Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a.,

indicativ NP-I7-02 ;

Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice, indicativ NTE 001/08/00 ;

Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente

cladirilor civile şi de productie, indicativ I18/1-01

Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de

alarmare contra efracţiei din clădiri, indicativ I18/2-02.

Legea 10/1995 – Privind calitatea în construcţii

Metode şi incercari pentru verificarea calităţii execuţiei lucrărilor

2.1. VERIFICĂRI INAINTE DE INCEPEREA LUCRĂRILOR

La aducerea materialelor pe şantier, acestea vor fi supuse unui control vizual atent, pentru a depista

eventuale deteriorări aparute în timpul transportului, depozitării sau manipulării. De asemenea, se

verifica prospectele sau fişele tehnice, în mod special din punct de vedere al respectării caracteristicilor

tehnice ale materialelor şi aparatelor.

La începerea lucrărilor de execuţie propriu-zise se vor pune la dispoziţia beneficiarului fişele

tehnologice de execuţie pentru categoriile de lucrări care au fise tehnice. Acestea trebuie să respecte

legislaţia tehnică în vigoare în Romania, precum şi celelalte norme adiacente cum sunt normele de

protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.

Se va urmări ca în timpul executării lucrărilor de construcţie să se respecte:

a) poziţionarea golurilor de trecere prin pereti;

b) poziţionarea corecta a traseelor de cabluri;

c) toate lucrările de montare a instalaţiei electrice se vor face numai în absenţa tensiunii (fără tensiune).

Zona de lucru se va prelua pe bază de proces-verbal în care se va specifica în mod expres fidelitatea

execuţiei lucrărilor de construcţii în raport cu prevederile documentaţiei de execuţie. În cazul depistării

114

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

114

unor deficienţe, antreprenorul constructor va efectua, pe cheltuiala sa, corecturile necesare astfel încât

montajul instalaţiilor să se desfăşoare fără incidente.

Înainte de inceperea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice de curenţi slabi zona de lucru se va

asigura din punct de vedere al accesului numai pentru personalului autorizat şi instruit în mod

corespunzător.

Ordinea operaţiilor, incercari şi verificări în timpul execuţiei lucrărilor

INSTALAREA SUPORTILOR DE CABLU ÎN CLĂDIRE

Marcarea traseelor şi a poziţiilor de instalare a materialelor şi aparatelor respectându -se prescripţiile

tehnice, în mod special cele referitoare la corelarea traseelor electrice de curenţi slabi cu traseele

celorlalte instalaţii precum şi a distanţelor minime faţă de acestea (conform cu normativele I7, I18

1/2001, I182/2002 şi PE 107).

Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice de curenţi slabi pe trasee comune cu acelea ale altor

instalaţii sau utilaje care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie. Cand

acest deziderat nu se poate respecta, instalaţiile electrice se pot dispune pe trasee comune, astfel:

- a) deasupra conductelor de apă, de canalizare şi de gaze lichefiate;

- b) sub conducte de gaze naturale şi sub conductele calde (cu temperaturi peste +400 C).

Distanţele minime ce trebuie respectate în situaţiile descrise mai sus, sunt indicate în normativul I7-02,

tabelul 3.1. şi în normativul PE 107 – tabelul 5 pentru cabluri electrice.

Condiţiile pentru montarea tuburilor şi ţevilor de protecţie sunt indicate în normativul I7-02. Dintre

acestea se specifica cateva, considerate ca fiind cele mai importante:

- a) Nu se vor monta tuburi şi ţevi în care sunt introduse conducte electrice cu izolaţie obişnuita pe

suprafaţa coşurilor, în spatele sobelor sau al corpurilor de incălzire;

- b) Tuburile din PVC se pot instala aparent numai în inălţimi de peste 2 m de la pardoseală;

- c) Tuburile şi ţevile se instalează numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee oblice în

cazul tuburilor peste planşee sau îngropate în beton precum şi la traseele golurilor din planşee şi ale

golurilor formate în panouri din beton, la turnare. Deasemenea, se admit trasee oblice în cazurile de

excepţie cand nu se poate altfel (de exemplu: în casa scării);

- d) în încaperi de locuit şi similare, traseele orizontale se distanţează la cca 0,3 m de la plafon;

- e) în încăperi în care în tuburi şi ţevi poate patrunde sau se poate colecta apă de condensaţie, acestea

se vor monta pe trasee orizontale cu panta de 0,5... 1 % între doze;

- f) Tuburile din PVC montate peste planşee sub pardoseală se protejează prin acoperire cu un strat de

mortar de ciment cu grosimea minimă de 1 cm;

- g) Se va evita montarea tuburilor şi a ţevilor de protecţie pe sau în structura de rezistenţă a

construcţiilor, în caz contrar aceasta montare este permisă în condiţiile prevăzute în normativul P100;

- h) Tuburile şi ţevile montate îngropat intr-un şlit în elementul de construcţie sau sub tencuială se

acoperă cu un strat de tencuială de minim 1 cm grosime;

- i) Tuburile şi ţevile se fixează pe elementele de construcţie cu accesorii de montare prin care să se

realizeze o prindere sigură în timp. Distanţele între punctele de fixare pe portiuni drepte sunt indicate

în normativul I7-02, tabel 5.1.4. Se prevăd elemente de fixare şi la 10 cm de la capetele tuburilor şi

curbelor, faţă de doze, aparate, echipamente şi derivaţii;

115

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

115

- j) Tuburile şi ţevile din PVC se manevrează în limitele de temperatură a mediului ambiant prevazute

în standardele de produs. În cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis, se va face

preîncălzirea la o temperatură de +50 C timp de 24 ore.

Condiţiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi urmează condiţiile impuse pentru tuburile

respective. În plus, trebuie respectate următoarele:

- a) Se vor evita îmbinările la tuburile montate ingropat;

- b) Se interzice îmbinarea tuburilor montate înglobat în elementele de beton la turnarea acestora;

- c) Se interzice îmbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcţie;

- d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interioară egală cu min. de 5...6 ori diametrul exterior al

tubului la montaj aparent şi egală cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj ingropat;

- e) Dozele şi cutiile de derivatie se montează cu prioritate pe suprafeţele verticale ale elementelor de

construcţie;

- f) Dozele de tragere a conductelor electrice de curenţi slabi prin tuburi se prevăd pe trasee drepte, la

distanţa de maxim 25 m şi pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanţa de maxim 15 m.

Dintre condiţiile de montare a conductelor şi cablurilor electrice, care sunt specificate în normativele

I7-02 respectiv PE-107, se menţionează următoarele:

- a) Se interzice executarea legăturilor între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie,

coloanelor cu aparate, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de

construcţie;

- b) Legăturile pentru îmbinări sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin răsucire şi matisare,

prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare;

Ordinea operaţiilor este urmatoarea:

- parcurgerea şi marcarea traseelor de instalare a tuburilor, respectându-se prescripţiile din normative

în mod special cele referitoare la corelarea traseului de tubulatură cu traseele celorlalte instalaţii

edilitare, precum şi a distantelor minime faţă de acestea;

- instruirea personalului de execuţie a lucrărilor;

- pozarea tuburilor, instalarea dozelor, introducerea pe tub a unei şufe pentru tragerea conductorilor;

- pozarea jgheabului de cablu;

- verificarea execuţiei lucrărilor;

INSTALAREA CABLURILOR DE CURENŢI SLABI

- identificarea traseelor de cabluri în cladire conform filelor de plan;

- stabilirea şi asigurarea măsurilor de protecţia muncii corespunzătoare instalării cablurilor;

- instalarea şi fixarea cablurilor cu respectarea detaliilor din planurile de execuţie;

- fixarea cablurilor pe poziţie în punctul de montare al echipamentelor cu respectarea rezervei de cablu

necesară pentru conectarea echipamentelor.

- verificarea instalării cablurilor conform filelor de plan.

116

S.C. GRUBIS

PROJECTS S.R.L.



Pag.

116

INSTALAREA ECHIPAMENTELOR

Echipamente de semnalizare incendiu

-instalare socluri detectoare, sirene;

-formarea capetelor de cablu şi conectarea lor la aparatele mentionate;

-instalarea detectoarelor în socluri;

-instalarea centralelor de semnalizare, alimentarea, şi verificarea lor fără liniile de detectoare conectate

--instalarea extensiilor şi controlerelor, alimentarea şi verificarea lor .

-verificarea instalării echipamentelor

-conectarea liniilor de detectoare la centrală;

-verificarea funcţionării sistemelor, incercări, măsurători şi reglaje pentru punerea în funcţiune.

Caiete de sarcini[1].pdf

Documents

Transcript of Caiete de sarcini[1].pdf