II. Caiete Sarcini Reabilitare Pod b.a. Savinesti

,,REABILITARE POD BETON ARMAT PE DC 110 KM. 1+612, COMUNA SĂVINEȘTI, JUDEŢUL NEAMŢ”

PROIECT TEHNIC, CAIETE SARCINI, DETALII DE EXECUȚIE Proiect nr.06/2012 BENEFICIAR : COMUNA SĂVINEȘTI, JUDETUL NEAMT EXTRAS DIN PTH


CAIET DE SARCINI NR.1

REABILITARE POD

Echipamente tabliere. Condiţii tehnice

Prescripţii generale

Dispozitivele, lucrările şi elementele care sunt incluse în echipamente tabliere, sunt necesare conservării podurilor şi asigurării unui nivel de exploatare corespunzător.

Echipamentele tabliere sunt alcătuite din :

a) Dispozitive care asigură etanşeitatea:

hidroizolaţia; rigole carosabile; îmbrăcămintea pe cale şi trotuare.

b) Dispozitive care asigură funcţionaiitatea structurii podului:

aparate de reazem; dispozitive antiseismice.

c) Dispozitive pentru siguranţa circulaţiei:

parapete direcţionale şi pietonale; borduri pentru trotuare.

Materialele care intră în compunerea echipamentelor menţionate vor fi agrementate conform prevederilor legale în vigoare.

Îmbrăcăminţi rutiere la poduri

I. Prevederi generale

Imbracamintile din beton de ciment se realizeaza, într-un singur strat, caracteristicile mecanice ale betonului fiind acelea ale stratului de uzura.

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

Imbracamintile din beton de ciment se executa conform prescriptiilor tehnice din SR 183/1-1995, Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton de ciment în sistemul cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014 -02, precum si prezentul caiet de sarcini.

La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective - vezi tabelul nr. 1.

- ciment Portland tip CEM I 42,5 R, conform SR EN 197-1

- ciment CD 40 conform STAS 10092 - 78.



20 | P a g e PROIECTARE • CONSULTANŢĂ • ASISTENŢĂ TEHNICĂ - SUPERVIZARE LUCRARI

Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de + 50oC.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate:

- nisip sorturile 0-3 ; 3-7 sau 0-7 mm

- pietris sorturile 7-16 ; 16-31; 16-40 mm. sau

7-31; 7-40;

- agregate de cariera concasate: criblura sorturilor : 8-16; 16-25 si split

25-40 sau amestec 16-40;

- agregate de balastiera concasate sorturile: 8-16; 16-25 si 25-40.

Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- sorturile sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua;

- continutul în granule care trec, respectiv raman, pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10 % cu conditia ca piatra necorespunzatoare dimensiunilor, sa reprezinte max. 15 % din masa;

- dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 D max.

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.

La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si pastrate în conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.

Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din sursa, dar în acest din urma caz trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute în STAS 790 - 84.

Verificarea se face la începerea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba caracteristicile apei.

In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti , materiale organice, uleiuri, argile, etc.

La prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:

- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

- aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea acestor aditivi nu trebuie sa conduca la reducerea dozajului de ciment);

- în anumite cazuri aditivi acceleratori sau întarzietori de priza.

Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie însotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.

Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face în ambalaj original si în încaperi (ferite de umiditate).




Ca aditiv mixt plastifiant-antrenor de aer se utilizeaza aditivi care trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 8625-90.

- La prepararea betoanelor, aditivul se foloseste sub forma de solutii avand o concentratie de 20 % ± 1 % substanta uscata în unitati de masa.

- Pentru prepararea solutiei cu concentratia de 20 % ± 1 % se dizolva 25 kg de aditiv în 100 litri de apa obtinandu-se 115 litri solutie.

- Concetratia solutiei se verifica prin determinarea densitatii acesteia cu ajutorul unui densiometru la temperatura solutiei de 20 ± 5oC.

- Solutiile de aditivi se vor pastra in rezervoare metalice bine inchise pentru a se evita impurificarea sau modificarea concetratiei prin evaporarea apei.

Pentru a se evita decantarea solutiei de aditivi mijloacele de stocare vor fi prevazute cu dispozitive de agitare.

Materialele destinate prepararii betoanelor de ciment sunt supuse la încercari preliminare de informare si la încercari pentru stabilirea retetei vor respecta prevederile legislatiei in vigoare.

In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea imbracamintii din beton de ciment antreprenorul va lua masuri ca laboratorul sau, sau un laborator de specialitate, sa efectueze încercarile preliminare necesare.

La stabilirea compozitiei betonului se vor respecta prevederile din proiect si ale caietului de sarcini speciale referitor la:

- clasa betonului;

- tipul de ciment;

- natura agregatelor.

Compozitia betonului depinde de dozajul de ciment, în functie de clasa betonului, raportul A/C (apa-ciment), dozarea aditivului antrenor de aer si de granulozitatea agregatelor.

Distanta maxima între statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al betonului de maximum 45 minute.

Statia de betoane trebuie sa dispuna de:

- depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata cu scurgerea apelor amenajata;

- silozuri de ciment, marcate avand capacitatea corelata cu capacitatea de producte a statiei;

- instalatia de preparare, rezervoare si dozare pentru aditivi;

- instalatii pentru spalarea agregatului;

- centrala sau centrale de beton în buna stare de functionare;

- buncare de descarcare a betonului preparat;

- dotari care sa sigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport,

- laborator amenajat si dotat corespunzator;

- dotari privind protectia muncii si PSI.

Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automata cu urmatoarele caracteristici:




a. Precizia cantitatilor citite sau înregistrate:

- pe sorturi de agregate ± 3%

- pe agregatul total ± 2%

- ciment ± 2%

- apa de amestecare ± 1%

- apa totala ± 5%

- aditivi ± 2%

b. Inregistrarea cantaririlor:

- posibilitatea de montare a unui înregistrator de precizie obisnuita.

c. Dozarea apei cu dozarea automata sau cu contoare, recomandabil, în special, pe santiere mari, debitometrul cu precizie 1% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare sarja.

d. Dozarea aditivilor

- idem ca la dozarea apei.

e. Masurarea continua a umiditatii agregatelor

- obligatoriu în palnie de alimentare a nisipului.

Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea betonului preparat:

- compozitia betonului realizat;

- caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, continutul de aer oclus, densitate, temperatura);

- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice în care se vor înscrie si rezultatele obtinute.

Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat “Condica pentru evidenta betoanelor turnate” unde se vor consemna zilnic:

- cantitati de beton turnate

- elemente

- confectionarea epruvetelor de control si rezultatele încercarilor mecanice pe betonul întarit.

Betonul proaspat preparat în statia de betoane se va transporta cu autobasculante având bena amenajata cu prelata.

Autobasculantele trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata cu prelata, astfel încât sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice udarea betonului pe timpul transportului.

Autobasculantele vor fi spalate cu jet de apa dupa 3-4 transporturi sau ori de câte ori este nevoie.

Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii încarcarii mijlocului de transport si începutul descarcarii acestuia nu va depasi 45 minute.

Fiecare transport va fi insotit de un bon de transport.




Numarul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie dimensionat în asa fel încât sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere în opera.

Circulatia autobasculantelor pe straturi de beton se va admite numai dupa atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului.

Imbracamintea se executa într-un strat conform prevederilor din proiect.

La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face în 2 cordoane din mers, pentru a obtine omogenitatea si înfoierea betonului uniforma pe toata întinderea.

Asternerea betonului se va face cu repartizatoare mecanice.

Compactarea si nivelarea betonului, la executarea imbracamintii, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor.

Pentru a se asigura vibrarea corecta a betonului pe întreaga suprafata a stratului compactat, se va urmari ca grinda vibratoare, în timpul vibrarii, sa se afle cu 1-3 mm mai jos decât suprafata betonului din spatele grinzii.

Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15 … 1,35 ori mai mare decât grosimea finala a stratului compactat în functie de lucrabilitatea betonului.

Punerea în opera a betonului se va face fara întreruperi si daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa, defectarea utilajelor, întreruperi în aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h 30’) se va executa din betonul confectionat pâna în acel moment, o dala mai scurta decât a fost prevazuta, terminata cu un rost de contract, care va fi situata la min 1,50 m de cel mai apropiat rost al imbracamintii.

La întreruperea betonarii la sfârsitul unei zile de lucru, oprirea betonarii se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contractie.

Betonul gresit preparat sau gresit pus în opera se va îndeparta din lucrare.

Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului.

Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de bitum taiat sau emulsie bituminoasa cationica.

Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa caii de circulatie cu ajutorul unui dispozitiv de striat.

Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii.

Imediat dupa terminarea strierii suprafetei, betonul se va proteja impotriva actiunii soarelui, vântului si ploilor cu acoperisuri de protectie mobile ce se deplaseaza pe masura finisarii suprafetei betonului proaspat.

Betonul va ramâne astfel protejat pâna la acoperireea lui cu o pelicula de protectie aplicata prin stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45, polisol sau alte produse similare.

Protejarea imbracamintei impotriva evaporarii apei se va face cât mai curând posibil dupa terminarea finisarii si strierii, la mai putin de jumatate de ora din momentul începerii punerii în opera a betonului, asigurându-se mentinerea acestei protectii minimum 7 zile.

Pelicula creata trebuie sa fie impermeabila, sa aiba o grosime uniforma si sa fie continua.




Produsul chimic P 45 se aplica în cantitate de 0,250 ± 0,05 kg, la temperaturi peste +10°C. La temperaturi sub +10°C produsul se dilueaza cu whitespirt rafinat în proportie de o parte produs la 0,3 … 0,5 parti whitespirt.

In conditii meteorologice nefavorabile, atunci când umiditatea relativa a aerului scade sub 50 % (zile de arsita) sau temperatura creste peste +25°C se vor lua masuri pentru realizarea protectiei prin marirea dozajului de produs aplicat cu 100 %.

Produsul de protectie se aplica pe suprafata betonului proaspat prin pulverizarea cu ajutorul unui dispozitiv de lucru.

Operatia de curatire a dispozitivului de lucru este obligatorie la fiecare întrerupere a lucrului mai mare de doua ore.

Lucrarile de peliculizare a suprafetei betonului proaspat nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia întervine într-un interval mai mic de 3 ore de la stropirea suprafetei cu produsul de protectie, operatia se repeta.

Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de polietilena, atât timp cât prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va reproteja.

Este interzisa circulatia pietonilor direct pe betonul proaspat în primele 24 de ore de la terminarea finisarii suprafetei.

Pe perioada de întarire a betonului, pâna la darea în circulatie a imbracamintei se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia.

Imbracamintile din beton de ciment se vor da în circulatie numai dupa ce betonul a atins cel putin 70 % din rezistentele mecanice prescrise la 28 de zile.

Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorate variatiilor de temperatura si umiditate, tasarilor inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile se executa cu rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale sunt:

- contact (de contractie);

- dilatatie.

Rosturile de contact se realizeaza între benzile de beton pe toata grosimea imbracamintei.

Rosturile de dilatatie se executa în cazul cand imbracamintea este mai lata de 60 m (în cazul platformelor) aproximativ jumatate din latime, în locul rostului de contact.

Toate rosturile longitudinale se executa în linie continua, neadmitandu-se franturi.

Rosturile transversale sunt:

- contact (de constructie);

- dilatatie ;

- contractie (inconvoiere).

Rosturile de contact se realizeaza pe toata latimea si grosimea imbracamintei cand se întrerupe turnarea betonului.

Rosturile de dilatatie se executa perpendicular pe axa benzii de beton, pe toata latimea si adancimea imbracamintei.




Rosturile de contractie se executa la distanta de 5 m perpendicular pe axa, în linie continua pe toata latimea imbracamintei.

Rosturile de contact se realizeaza prin aplicarea pe suprafata laterala a dalelor turnate anterior a unei pelicule de bitum, prin stropire prin emulsie bituminoasa.

La platforma aeroportura si drumuri partea superioara a rostului de contact pe o adancime de 30 mm din grosimea dalei se taie ulterior pe o latime de 8 … 10 mm pentru a permite o usoara introducere a produsului de colmatare.

În lungul rosturilor de contact longitudinale, imbracamintea se armeaza cu ancore din otel beton OB 37, cu diamentrul d = 10 mm si 100 cm lungime, asezate la jumatate grosimii dalei la distanta de 1 m, precum si între penultimul sir de dale de contur si ultimul sir (marginale).

Rosturile de dilatatie se realizeaza prin introducerea unei scanduri din lemn de brad (pastrata în apa timp de 24 h inainte de utilizare) de 20 mm … 25 mm grosime la partea inferioara a imbracamintei pana la 3 cm de la suprafata dalei în cazul imbracamintilor ce se executa într-un singur strat, sau pana la nivelul superior al stratului de rezistenta în cazul imbracamintilor ce se executa în doua straturi. Aceasta scandura ramane în lucrare.

Ulterior betonul existent deasupra scandurii este indepartat prin executarea a doua taieturi paralele, distantate la 20 mm … 25 mm între ele, pana la nivelul superior al scandurii.

Rosturile de contractie se executa prin taierea în betonul întarit pe o adâncime de 6 cm astfel:

- prima taiere pe o adâncime de 6 cm si o latime de 3-5 mm

- a doua taiere în scopul largirii taieturii la 8 mm pe o adâncime de 3 cm.

Taierea rosturilor de contractie va începe numai dupa ce betonul, în curs de întarire, a atins o rezistenta suficienta pentru ca prin taiere sa nu se produca degradari (smulgeri) ale marginilor. In acelasi timp taierea trebuie încheiata suficient de repede pentru a evita riscul aparitiei oricarei fisuri. Din aceasta cauza taierea rosturilor va fi încredintata unui tehnician cu experienta.

Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure în maximum 8 ore taierea tuturor rosturilor benzii turnate într-un schimb.

Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare în scopul înlocuirii rapide a celor eventual defecte.

In cazul unor conditii meteorologice defavorabile (timp uscat, vânt, temperaturi ridicate) se vor taia intr-o prima etapa fiecare al treilea rost, urmând ca imediat dupa ce aceasta operatie s-a terminat pe toata banda de beton turnata sa se treaca la taierea si a celorlalte rosturi.

Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pâna la suprafata imbracamintei, fie cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare de calitate corespunzatoare, agrementat ethnic pentru lucrari aeroportuare.

Grosimea totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta in proiect.

Abaterea limita la grosimea totala poate fi de maximum: -10 mm sau +20 mm.

Verificarea grosimii imbracamintei de beton se efectueaza prin masuratori directe la marginile benzilor de beton la fiecare 25 m precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului.

Grosimea imbracamintei, este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de lucrare prezentat receptiei.

Latimea de turnare a dalei de beton este cea prevazuta în proiect.




Abaterea limita este ± 15 mm.

Verificarea latimii de turnare se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a imbracamintei este cea indicata in proiect.

Abaterile limita la panta pot fi de ± 0,4 % fata de valoarea pantei indicate in proiect.

In profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect, pot fi de ± 10 mm.

Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, pâna cel mai târziu 24 ore de la punerea in opera a betonului:

a) In profil longitudinal denivelarile nu pot fi mai mari de ± 4 mm;

b) In profil transversal denivelarile nu pot fi mai mari de ± 4 mm;

c) Denivelarile admisibile la rosturile transversale trebuie sa fie zero;

d) Corectarea denivelarilor mai mari decât cele admise mai sus se va efectua prin rabotarea zonei respective.

In cazurile in care apar denivelari la marginile dalelor, zona respectiva va fi demolata pe o adâncime suficienta pentru a permite repararea zonei respective cu beton de ciment sau mortar preparat cu rasina epoxidica.

ÎNLOCUIREA PARAPETELOR PIETONALE DIN BETON

CU PARAPET METALIC

1. Această tehnologie se aplică în situaţia în care degradarea (betonului şi/sau coroziunea armăturii) este prezentă pe mai mult de 30% din lungimea totală a parapetului din beton existent.

2. Tehnologia de înlocuire a parapetelor pietonale din beton cu parapet metalic implică următoarele lucrări:

2.1. Asigurarea siguranţei circulaţiei pentru participanţii la trafic, prin montarea, dacă este cazul, a unui parapet rigid din beton,

2.2. Demontarea parapetului din beton existent şi dacă este necesar demolarea grinzii de fixarea parapetului.

2.3. Montarea noilor ancoraje şi refacerea grinzii de fixare a parapetului dacă aceasta a fost demolată.

2.4. Montarea stâlpilor şi panourilor de parapet metalic.

2.5.Alinierea parapetului şi strângerea buloanelor de ancoraj.

2.6. Protejarea parapetului prin vopsire.

3. Este recomandabil a se înlocui parapetul pietonal în timpul unei intervenţii majore asupra tablierului unui pod, precum şi în timpul refacerii consolei sau a lisei trotuarului.

4. La înlocuirea parapetului metalic se vor respecta şi prevederile din fişa tehnică

"Înlocuirea parapetelor pietonale metalice".

VOPSITORII LA PARAPETE

1. Această tehnologie se aplică în situaţia în care sistemul de protecţie a parapetului este degradat (mătuit, cu puncte de rugină, exfolieri, etc.)




2. Tehnologia de vopsire a parapetelor implică două etape:

pregătirea suprafeţelor vopsirea parapetelor

2.1. Pregătirea suprafeţelor cuprinde următoarele operaţii:

2.1.1. Înlăturarea petelor de grăsimi şi ulei de pe suprafeţele ce urmează a fi vopsite.

2.1.2. Îndepărtarea manuală cu peria de sârmă a acumulărilor de nisip, sedimente sau alte resturi.

2.1.3. Îndepărtarea cu mijloace manuale a cuiburilor de rugină.

2.1.4. În cazul elementelor expuse la săruri pentru dezgheţ sau situate în zona Litoralului Mării Negre, este necesară spălarea suprafeţelor cu jet de apă sub presiune în scopul înlăturării substanţelor ce pot contamina suprafaţa.

2.1.5. Decaparea suprafeţelor de vopsea prin sablare.

2.1.6. Curăţirea suprafeţelor cu jet de aer.

2.2. Vopsirea parapetelor cuprinde următoarele operaţii:

2.2.1. Alegerea vopselei. Calitatea şi culoarea vopselei va fi aprobată de beneficiar.

2.2.2. Respectarea timpului prevăzut în specificaţii între pregătirea suprafeţei parapetului şi aplicarea primului strat de vopsea.

2.2.3. Aplicarea vopselei în două straturi.

Se va efectua vopsirea parapetului după repararea, modificarea sau înlocuirea elementelor defecte.

Repararea stratului de acoperire a armăturilor prin utilizarea

betoanelor şi mortarelor speciale

Pregătirea stratului suport

Betonul degradat se decapează, iar suprafaţa de beton rezultată după decapare este prelucrată prin şpiţuire, frecare cu peria de sârmă, suflare cu aer sub presiune şi tratată chimic.

Armăturile aparente corodate se înlocuiesc sau se păstrează şi se curăţă cu peria de sârmă până la luciu metalic. Cofrajele pentru turnarea betonului special vor fi etanşate cu chituri tiocolice.

Amestecul pentru realizarea betonului special se livrează în saci sau cutii metalice pe care să se înscrie clar termenul de garanţie.

Mortare speciale

Mortarul special pentru reparaţii ale suprafeţelor de beton degradate are ca materiale principale cimentul Portland, agregate, filer şi aditivi chimici şi polimerici. Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 20° sunt:

- rezistenţa la compresiune min. 10 N/mm2 la 3 zile

(după BS 6319 Pt.2 - tratare uscată)

- absorbţia de apă max. 0,0015 la 10 minute




(după BS 1881 Pt.5, 1970) max. 0,0025 la 10 ore

- difuzie de cloruri < 2 x 10-10 cm2/sec

(metoda Taywood)

Amestecul pentru prepararea mortarului special se livrează în saci sau cutii metalice pe care se va înscrie clar termenul de garanţie. Amestecul nu poate fi folosit decât în perioada termenului de garanţie. Suprafeţele reparate cu mortar special vor fi tratate pentru a avea culoarea elementului din care fac parte.

Condiţii tehnice pentru suprafaţa support

I. Suprafaţa suport din beton

În cazul aplicării mortarului pe o suprafaţă suport din beton, aceasta trebuie să fie curăţată de impurităţi şi de stratul superficial de lapte de ciment, realizându-se o suprafaţă rugoasă constând din:

demolarea, şpiţuirea părţilor de beton degradat; decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decât buciardarea; pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apă sub presiune; curăţirea prin spălare. Înainte de torcretare, suportul trebuie să fie umezit în

adâncime, dar uscat la suprafaţă; dacă este necesar, se efectuează o decontaminare a suportului (eliminarea sărurilor de mare, a gheţii sau a ciupercilor). Torcretarea betonului se va face cel târziu la 15 minute după pregătirea suportului.

II. Suprafaţa suport din zidărie

În cazul aplicării mortarului pe o suprafaţă suport din zidărie de cărămidă aceasta se va curăţa de impurităţi prin periere, spălare cu apă sub presiune şi jet de aer comprimat.

Suprafaţa zidăriei va fi menţinută umedă câteva ore înainte de torcretare. Aplicarea torcretului se va face după zvântarea suprafeţei suport.




CAIET DE SARCINI NR. 2 LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1. Prezentul caiet de sarcini se aplică la execuţia lucrărilor de terasamente, lucrări pregătitoare, pichetarea lucrărilor şi mişcarea terasamentelor.

2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta prevederile din standardele în

vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de

specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile tehnologice şi organizatorice care să ducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a lucrărilor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune oprirea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE 3.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare:

curăţirea terenului de tufişuri, copaci şi buturugi, pe întreaga suprafaţă a amprizei; asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi de adâncime; după caz

se recurge şi la şanţuri de gardă; decaparea pământului vegetal şi extragerea brazdelor de pe întreaga ampriză a drumului

şi de pe suprafaţa gropilor de împrumut; la amplasarea gropilor de împrumut se vor respecta prevederile pct. 4.1, 4.4 şi 4.5 din STAS 2914.

3.2. Pământul decapat, brazdele şi alte produse care sunt improprii vor fi transportate în depozit,

care se amplasează, în mod obligatoriu, pe teren neproductiv şi cu respectarea prevederilor pct. 4.6, 4.7 şi 4.8 din STAS 2914. Pământul vegetal şi brazdele vor fi depozitate provizoriu, pentru folosirea la înierbarea taluzurilor şi a suprafeţei gropii de împrumut (pentru redarea în circuit).

3.3. Antreprenorul va trece la execuţia terasamentelor numai după acceptarea de către inspectorul de şantier, consemnată în registrul de şantier, a lucrărilor pregătitoare.

4. PICHETAREA TRASEULUI 4.1. Pichetarea axei traseului se efectuează prin grija antreprenorului. Se materializează pe

teren, prin picheţi raportaţi la repere martor, toate punctele caracteristice ale traseului. 4.2. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, antreprenorul va restabili şi completa (după

caz) pichetajul. Picheţii suplimentari vor fi raportaţi, în plan şi în profil în lung, la aceleaşi repere folosite în cadrul pichetajului iniţial.

4.3. Odată cu definitivarea pichetajului, antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane (recomandabil, de inventar) următoarele:

cotele platformei drumului (înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în axa drumului); ampriza profilurilor transversale; înclinarea taluzurilor;




4.4. Antreprenorul este răspunzător de conservarea tuturor picheţilor şi reperelor (restabilirea ori de câte ori este necesar).

4.5. În caz de necesitate, scoaterea picheţilor în afara amprizei se efectuează de antreprenor pe răspunderea şi cheltuiala sa. Această operaţie poate fi efectuată numai după obţinerea, cu minim 24 ore înainte, a aprobării scrise a inspectorului de şantier.

4.6. Cu ocazia pichetării vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene (electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură), aflate în cadrul amprizei drumului, în vederea mutării/protejării acestora conform documentaţiilor tehnice, pentru predarea terenului liber antreprenorului.

4.7. De asemenea, se vor stabili amplasamentele elementelor pentru colectarea şi evacuarea apelor şi a gropilor de împrumut.

4.8. Trasarea lucrărilor v-a constitui fază determinantă şi va fi verificată de către proiectant.

5. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 5.1. Traseul proiectat – în plan şi în profilul în lung – urmăreşte, de regulă, traseul existent. 5.2. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile STAS 2914 „Terasamente.

Condiţii tehnice generale de calitate” şi a Normativului CD182 „Normativul pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drum”.

Pentru rambleuri se va folosi pământ tip P4 provenit din profilurile de debleu şi din gropi de împrumut (pentru diferenţa faţă de volumul compensat prin mişcarea terasamentelor). În ambele cazuri, pământul vegetal se va depozita separat, pentru folosirea ulterioară la protecţia taluzurilor şi la redarea în circuit a suprafeţelor gropilor de împrumut.

Se interzice realizarea de cavalieri. 5.3. Apa necesară compactării rambleurilor trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 790. 5.4. Cu acordul inspectorului de şantier se va putea folosi apă sălcie, cu excepţia terasamentelor

din spatele lucrărilor de artă. 5.5. Folosirea de adaosuri pentru facilitarea compactării terasamentelor este admisă numai cu

aprobarea beneficiarului, pe baza precizării de către antreprenor – a modului de utilizare. 5.6. Verificarea calităţii pământului se va realiza conform tabelului nr. 1: *)Pământurile de fracţiune sub 75μ mai mică de 12 % se caracterizează prin echivalentul de nisip

(EN) şi valoarea de albastru de metilen (VA). Verificările/determinările trebuie efectuate de către un laborator de specialitate autorizat. 5.7. Mişcarea pământului se efectuează pentru utilizarea pământului corespunzător calitativ,

provenit din profilurile în săpătură, în profilurile în umplutură. 5.8. Deoarece traseul proiectat urmăreşte, de regulă, drumul existent, lucrările de terasamente

constau, în principal, din executarea de săpături la şanţurile laterale şi de umpluturi la acostamente, pentru realizarea lăţimii platformei drumului.

5.9. Compensarea săpăturii şi umpluturii se efectuează prin transport cu roaba (pe distanţe mici, sub 30 m).

5.10. Necesarul de volum de pământ, care nu poate fi compensat cu volumul rezultat din profilurile în debleu, se va obţine din gropile de împrumut.




Tabelul 1

Nr. crt.

Caracteristici care se verifică

Frecvenţe minime Metode de

determinare conform STAS

1. Granulozitate

La schimbarea sursei de aprovizionare sau a frontului de lucru din groapa de împrumut, înainte de aprovizionarea pe şantier;

În funcţie de eterogenitatea pământului utilizat, dar minim o încercare la 5000 m3;

Pentru pământurile folosite în rambleurile din spatele lucrărilor de artă, o încercare la 1000 m3.

1913/5

2. Limitele de plasticitate*)

1913/4

3. Coeficientul de neuniformitate

1243

4. Caracteristici de

compactare. Proctor normal

1913/13

5. Umflarea liberă 1913/12

6. Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ

1709/2

7. Conţinutul de

materii organice 7107/1

8. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3

5.11. Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, se constată că natura şi caracteristicile pământurilor provenind din debleuri şi din gropi de împrumut nu corespund cu prevederile caietului de sarcini, antreprenorul va informa inspectorul de şantier şi îi va supune spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură.

5.12. Pământul, având umiditatea cât mai apropiată de umiditatea optimă de compactare se va aşterne şi compacta în straturi elementare.

5.13. În cazul în care umiditatea pământului diferă cu peste ±2% (la pământurile coezive) şi cu peste ±3% (la pământurile necoezive) faţă de umiditatea optimă de compactare, umezirea suplimentară se va realiza prin stropire în una sau mai multe reprize (compactarea efectuându-se după uniformizarea umidităţii) iar uscarea se va obţine fie pe cale naturală (afânare şi evaporare) fie prin tratarea cu var (conform prevederilor STAS 2914).

Se recomandă încadrarea valorii umidităţii în limitele: Wopt ± 1%. Se recomandă asigurarea unui indice de consistenţă (Ic) de 1,1…1,3, domeniu pentru care

compactarea este în domeniul optim. 5.14. Gradul de compactare necesar – Proctor normal – va corespunde prevederilor tabelului 2,

STAS 2914. Gradul de compactare se calculează cu relaţia:

100max

d

dD

(%)

unde: d = densitatea în stare uscată (g/cm3)




maxd = densitatea în stare uscată maximă (g/cm3);

w = densitatea în stare umedă (g/cm3);

w = umiditatea (%). 5.15. Controlul compactării se va efectua de laboratorul autorizat al antreprenorului, iar

verificarea de către laboratorul autorizat al beneficiarului. 5.16. Abaterea limită la gradul de compactare este de 4% şi se acceptă în maxim 10% din

numărul punctelor de măsurare. Omogenitatea execuţiei este satisfăcătoare pe un tronson dat, dacă valoarea coeficientului de variaţie (Cv) nu depăşeşte 50%. Cv se calculează pentru minim 10 valori măsurate.

5.17. Profilul taluzului trebuie obţinut prin metoda rambleului excedentar. Pentru realizarea taluzurilor se poate folosi şi pământul rezultat din săparea treptelor de înfrăţire.

5.18. Taluzurile profilurilor transversale în rambleu vor avea o pantă de 2/3 pentru înălţimi până la 6,0 m, iar peste această înălţime de rambleu se va asigura o pantă 1/2 .

5.19. Panta de 2/3 se asigură pentru taluzurile profilurilor transversale în debleu, până la adâncimi de 12 m.

5.20. Finisarea taluzurilor se efectuează conform prevederilor Normativului CD 182. 5.21. În cazul zonelor în care terenul de fundaţie prezintă capacitate portantă redusă (stabilită pe

baza determinării unghiului de frecare şi a coeziunii) panta de 2/3 pentru taluzuri se admite până la înălţimi de rambleuri prevăzute în tabelul 4, STAS 2914.

5.22. Abaterile limită (la verificarea topografică) sunt următoarele: la lăţimea platformei: ± 0,05 m faţă de axa drumului;

± 0,10 m la lăţimea totală; ± 0,50 m la ampriza rambleului.

la cotele platformei: ± 0,05 m faţă de cotele din proiect, cu condiţia respectării pasului de proiectare.

la suprafaţa platformei: ± 0,05 m sub dreptarul de 3 m. Verificarea se efectuează în profilurile transversale ale proiectului. 5.23. Capacitatea portantă la nivelul patului drumului se consideră realizată dacă deflexiunea are

valori mai mari decât deflexiunea admisibilă (tabelul 6 – Normativul CD 31) în cel mult 10% din numărul punctelor de măsurare. Omogenitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă Cv ( coeficientul de variaţie calculat pentru minim 10 valori măsurate) nu depăşeşte 40%.

5.24. Când capacitatea portantă nu este asigurată, se va proceda la tratarea cu var a pământului din patul drumului. Dozajul de liant – pentru stratul de formă care rezultă – se va adopta conform tabelului 1 – STAS 12253 în funcţie de umiditatea pământului în comparaţie cu umiditatea optimă de compactare (Wopt) determinată prin încercarea Proctor modificată (STAS 1913/13).

5.25. Grosimea minimă a stratului de formă este de 10 cm. 5.26. La nivelul superior al stratului de formă, valoarea admisibilă a deflexiunii este de 200 sutimi

de mm (conform STAS 12253).

6. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

1001

ww

d




6.1. Lucrările de terasamente vor fi supuse recepţiilor pe faze de execuţie preliminare şi recepţiei finale.

6.2. În cadrul recepţiei pe faze (lucrări ascunse) se verifică respectarea prevederilor proiectului şi prezentului caiet de sarcini.

6.3. În urma verificării se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii la faza următoare de execuţie.

6.4. Recepţia pe faze se efectuează de către inspectorul de şantier şi şeful de lot; procesul verbal de recepţie trebuie să poarte ambele semnături.

6.5. Recepţia pe faze se efectuează, în mod obligatoriu, la următoarele etape de execuţie a terasamentelor:

trasarea şi şablonarea lucrării; asanarea zonei drumului; decaparea / depozitarea stratului vegetal / brazdelor; realizarea treptelor de înfrăţire; compactarea terasamentelor.

6.6. Recepţia pe faze se efectuează în cazul rambleurilor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la nivelul patului drumului, iar în cazul debleurilor la cota finală a săpăturii.

6.7. Registrul de procese verbale pentru lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control şi comisiilor de recepţie preliminară şi finală.

Recepţia preliminară 6.8. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acestea se va efectua recepţia

preliminară verificându-se: concordanţa lucrărilor cu prevederile documentaţiei tehnice aprobate şi ale caietului de

sarcini; lucrările executate faţă de documentele de control încheiate pe parcursul execuţiei şi

procesele verbale de recepţie pe faze; natura pământului din corpul terasamentului.

6.9. Lucrările nu se vor recepţiona dacă: nu sunt realizate cotele şi dimensiunile profilurilor transversale; nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului (atestat de procesele verbale de

recepţie pe faze); nu este realizată capacitatea portantă necesară; elementele de colectare şi evacuarea apelor sunt necorespunzătoare; nu s-au respectat elementele geometrice proiectate; intervin fenomene de instabilitate a terasamentelor.

6.10. Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere. Recepţia finală 6.11. Recepţia finală se face odată cu recepţia finală a întregii lucrări. La recepţia finală se va

consemna modul de comportare al lucrărilor şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător.




CAIET DE SARCINI NR. 3 Lucrări de fundaţie din balast

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea stratului de fundaţie din balast amestec

optimal. El reprezintă condiţiile tehnice ce trebuie îndeplinite la executarea stratului de fundaţie, transporturilor, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea stratului de fundaţie din balast amestec optimal se vor respecta prevederile din standardele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile tehnologice şi organizatorice care să ducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a lucrărilor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune oprirea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

3.1. Înainte de începerea lucrărilor de execuţie a stratului de fundaţie se vor realiza următoarele lucrări pregătitoare:

- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni, alte materiale aflate pe ampriza drumului;

- decaparea şi depozitarea pământului vegetal de pe întreaga ampriză a drumului. 3.2. Antreprenorul nu va trece la execuţia startului de fundaţie înainte ca inspector de şantier să

constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate mai sus. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.

4. PICHETAREA LUCRĂRILOR

4.1. Pichetarea traseului va fi efectuată prin grija antreprenorului. Vor fi materializate pe teren

toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori situaţi în afara amprizei drumului. 4.2. Odată cu definitivarea pichetării, în afară de axa drumului, antreprenorul va materializa prin

ţăruşi şi şabloane următoarele: - înălţimea umpluturii dau adâncimea săpăturii în ax; - punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural. 4.3. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi a reperilor, de a le

reamplasa dacă este necesar. 4.4. Trasarea lucrărilor va constitui fază determinantă şi va fi verificată de proiectant.

5. EXECUTAREA TALUZURILOR




La rambleu 5.1. Profilul taluzului trebuie să fie obţinut prin metoda rambleului excedentar.

5.2. Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri nici excrescenţe. 5.3.Pământul folosit la completarea taluzurilor trebuie să corespundă categoriilor şi tipurilor de

pământuri clasificate conform STAS 1243/88. 5.4. Înclinarea taluzurilor este de 1 : 1,5. 5.5. Când linia taluzului existent este superioară lui 20 %, antreprenorul va trebui să execute

trepte de înfrăţire având o înălţime de 0,20 m şi distanţele de maxim 1,00 m, panta de înclinare fiind de 4 % spre vale.

5.6. Completarea taluzurilor la rambleu se execută din straturi elementare, suprapuse, pământul va fi împrăştiat şi nivelat în grosimea optimă de compactare stabilită. Compactarea se va realiza la umiditatea optimă de compactare dată de laboratorul de şantier cu respectarea STAS 2914/84 pentru realizarea gradului de compactare Proctor normal.

La debleu 5.7. Pe măsura avansării săpăturii se realizează şi taluzurile, urmărind pantele menţionate în

profilele transversale. 5.8. Înclinarea taluzurilor este de 1 : 1,5.

Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau bulgări de pământ care nu prezintă o aderenţă

perfectă sau nu sunt încorporate perfect în teren.

6. EXECUTAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE DIN BALAST

6.1. Stratul de balast amestec optimal se va realiza la grosimea prevăzută în proiect, grosime măsurată după compactare, şi trebuie să respecte condiţiile prevăzute de STAS 6400/84.

6.2. Balastul utilizat la execuţia stratului de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de SR 662/2002.

6.3. În vederea unei bune comportări la compactare a balastului şi asigurarea coeziunii minime a materialului, se recomandă utilizarea unor balasturi cu un conţinut de 4 – 6 % fracţiuni fine sub 0,09 mm. Conform raportului geotehnic se va folosi balast din terasa râului Moldova a cărui curbă granulometrică este foarte apropiată de cea optimă.

6.4. Gradul de compactare a balastului trebuie să îndeplinească condiţiile prezentate în tabelul nr. 1.

Tabel nr. 1

Clasa tehnică a drumului Gradul de compactare a balastului

În 95 % din punctele de măsurare În toate punctele de măsurare V Min. 98 % Min. 95 %

Observaţie: Gradul de compactare a balastului reprezintă raportul dintre densitatea uscată a

balastului din strat şi densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13-82 în domeniul “umed” al curbei Proctor.

6.5. Umiditatea balastului determinată înainte de compactare trebuie să fie cuprinsă în domeniul

optim al umidităţii de compactare conform tabelului nr.2.

Tabel nr. 2




Balast amestec optimal Domeniul optim de umiditate pt. compactare, %

5,0 – 8,0

6.6. Compoziţia granulometrică a balastului tip 5 este următoarea:

Tabel nr. 3

Balast amestec optimal

Compoziţia granulometrică

Fracţiuni sub 0,2 mm, % Fracţiuni 0 – 8 mm,

% Fracţiuni 31 – 63 mm, %

2 …… 15 50 …… 60 5 …… 25 6.7. Înainte de începerea execuţiei stratului de balast, se efectuează pe balastul care urmează să

fie utilizat, din depozit sau de la sursă în cazul transportării acestuia direct la lucrare, următoarele determinări:

- compoziţia granulometrică, conform STAS 4606/80, în vederea verificării tipului de balast şi a concordanţei calităţii balastului aprovizionat cu cele prevăzute în documentaţia de proiectare

- caracteristicile de compactare: densitatea în stare uscată maximă şi umiditatea optimă de compactare, corespunzătoare încercării Proctor modificată conform STAS 1913/13-82.

Determinările se efectuează pe loturi de maxim 200 mc. 6.8. În cazul în care se corectează conţinutul de fracţiuni al balastului, conform punctului 6.3.

determinările de la punctul 6.7. se fac pe probe prelevate din strat, după amestecarea balastului cu materialul de adaos.

6.9. Grosimea stratului înainte de compactare, utilajul de compactare şi date asupra compactării sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Tabel nr. 4

Tip balast Utilaj de

compactare nota

Grosimea stratului înainte de compactare

(cm)

Numărul de treceri

Viteza de lucru (km/h)

5 Compactori vibratori grei 6 ... 10 to

2 (două) treceri fără vibrare

30 – 35 6 – 8 1 – 1,5

6.10. Transportul balastului se face cu autobasculante iar descărcarea se face în grămezi, pe

jumătatea platformei drumului, la distanţa care să asigure după împrăştiere grosimea de compactare a stratului.

6.11. Se determină umiditatea balastului aşternut, înainte de compactare, în minim 3 puncte la 250 m sau la 1.000 mp suprafaţă. În cazul în care umiditatea se situează în domeniul optim conform tabelului nr. 2, pentru tipul respectiv de balast, se poate trece la compactarea lui. Compactarea trebuie începută imediat, pentru a se evita modificările de umiditate ale balastului.

6.12. În cazul în care valorile umidităţii balastului sunt mai mici decât limita inferioară a domeniului optim de umiditate de compactare, caz întâlnit în general în perioadele de timp cu insolaţie şi cu temperaturi atmosferice ridicate, este necesar să se adauge apă în vederea înscrierii umidităţii în domeniul optim.

6.13. În cazul în care valorile umidităţii balastului sunt mai mari decât limita superioară a domeniului optim, caz întâlnit după perioade de precipitaţii abundente sau extragerii directe din balastieră, operaţia de compactare se va începe imediat după pierderea parţială a apei, astfel încât umiditatea de compactare să se situeze în domeniul optim.




6.14. Compactarea se începe de la margine în sensul lungimii aşternute, avansând progresiv către axul drumului, prin treceri succesive.

Fâşiile succesive trebuie să se suprapună pe minim 20 cm. inversarea sensului de mers a utilajelor de compactare trebuie făcută lin pentru a evita vălurirea suprafeţei; deasemenea compactarea trebuie astfel făcută încât la terminarea ei, fiecare punct al suprafeţei să fie supus aproximativ aceluiaşi număr de treceri.

6.15. După primele treceri ale utilajului de compactat se verifică uniformitatea suprafeţei stratului şi realizarea pantelor transversale prevăzute în proiect, făcându-se eventualele modificări, completări şi înlocuiri de materiale în zonele de segregări, astfel încât după terminarea compactării să se asigure grosimea şi suprafaţa corespunzătoare a stratului.

6.16. Compactarea se consideră terminată dacă în urma determinărilor gradului de compactare este atestată realizarea gradului de compactare prescris.

7. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Verificarea calităţii balastului, a elementelor geometrice, a execuţiei lucrărilor şi a uniformităţii execuţiei se efectuează conform STAS 6400/84. Recepţia lucrărilor se face conform STAS 6400/84.

8. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

Se va respecta Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii publicate în Buletinul Construcţiilor nr. 5-6-7-8 / 1993.

Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător.




CAIET DE SARCINI NR.4 LUCRARI DE FUNDATII, BETOANE, COFRAJE, ARMATURI

1.PREVEDERI GENERALE Betoanele folosite in realizarea constructiei sunt de marca(clasa) curent folosite la noi in tara,raportate la posibilitatile tehnice. Totusi, avand in vedere clasa de importanta ceruta constructiei , decurg unele cerinte decalitate care impun anumite exigente privind calitatea materialelor folosite ce intra incomponenta betonului,calitatile betonului realizat, modul de punere in opera. Cofrajele sunt constructii temporare, necesare constructiilor, pentru redarea formei sidimensiunilor elementelor din beton, precum si pentru sustinerea acestora in perioada candacestea nu au capacitatea de a o face singure. Solutiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie: . Economice, astfel incat costul, consumul de materiale si de manopera sa rezulte in pondericat mai scazute din totalul necesar realizarii constructiei; . Rezistente la sarcinile ce le revin, in special: -din greutatea (impingerea) betonului care solicita elementele de sustinere sau fata cofrajului; -la montari – demontari si manipulari repetate; -la actiunea agentilor atmosferici; . Exacte, in privinta redoarii corecte a formei si dimensiunilor elementelor din betoane in limitaabaterilor admisibile; . Sigure, din punct de vedere al respectarii normelor de tehnica securitatii muncii si deprevenire si stingere a incendiilor; . Etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment de la rosturi; . Simple, astfel incat sa asigure: -executia usoara in intreprinderea producatoare; -insusirea rapida de catre muncitori a tehnicii de lucru; -usurinta de montare – demontare, manipulare si transport. Cofrajele sunt utilizate in principal pentru formarea urmatoarelor elemente: . fundatii . peretii portanti de beton turnat monolit (diafragme), intalniti la structuri de tip”Fagure”si”Celular”; . placi de beton turnat monolit pentru planse: . cu fata cofrajului din lemn sau metal, solutie utilizata foarte rar, de regula pentru zone reduse din suprafata planseului unde nu pot fi folosite panouri prefabricate; . cu fata cofrajului realizata din predala prefabricata de beton armat si suprabetonarea de beton turnat monolit. 2.STANDARDE SI NORME LUCRARI DE FUNDATII 1. STAS 9824/0 – 74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale. 2. STAS 9824/1 – 87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. 3. STAS 6054 – 77 Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet. 4. STAS 2745 – 90 Teren de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice. 5. 5. C 169 – 88 Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilorcivile si industriale (Bul. constr. 5/78). 6. P 7 – 92 Normativ privind proiectarea si executia constructiilor fundate pe terenuri slabe (Bul. constr. 2/93 ) 7. P 10 – 86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii (Bul. constr. 1/87). 8. P 70 – 79 Instructiuni tehnice pentru proiectare si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umpluturi si contractii mari (B.U. CM.) (Bul. constr. 3/79).




9. C 140 – 86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (Buc. constr.4/75). 10.C 11 – 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje. (Bul. constr. 4/75). 11.C 23 – 75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii 12.C 56 – 85 Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente (Bul. constr. 1 – 2/86). LUCRARI DE BETONARE STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor. STAS 790-93 Apa pentru betoane si mortare. STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. STAS 1759-80 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. STAS 1275-81 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a constructiilorprin incercari statice. STAS 3519-76 Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa. STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale. STAS 7563-73 Incercari ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune. C 140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (Bul. Constr. 12//86). C 30-84 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu sclerometrul Schmidt tip N. . C 54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului prin extrageri de carate (Bul. Constr. 2/82). C 117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elemente de beton armat (Bul. Constr. 9/70). C 129-71 Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin metode nedistructive combinate (Bul. Constr. 5/71). C 26-85 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete (Bul. Constr. 8/85). C 126-72 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71 (Bul. Constr. 4/73). C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii (Bul. Constr. 8/79). C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Bul. Constr. 1-2/86. LUCRARI DE ARMARE STAS 1799 – 88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor. STAS 1336 – 80 Constructii. Incercarea in situu a constructiilor prin incercari statice. C 140 – 86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (Bul. Constr. 12/86) C 21 – 85 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton precomprimat (Bul. Constr. 4-86) C 28 – 83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton (Bul. Constr. 7/86) C 30 – 84 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu scler metal Schmidt tip N C 54 – 81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului prin extrageri de carte (Bul. Constr. 2/82) C 117 – 70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din demetre de beton armat (Bul. Constr. 9/70) C 129 – 71 Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin metode nedistructive combinate (Bul. Constr. 8/85) C 26 – 85 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete (Bul. Constr. 8/85) P 59 86 Instructiuni pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton (Bul. Constr. 10/86) C 130 –78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a lucrarilor de reparatii si consolidari (Bul. Constr. 8/79) C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Bul. Constr. 1-2/86).




LUCRARI DE COFRARE 1. STAS 10265 – 75 Tolerante in constructie. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si adancimi de baza. 2. STAS 8600 -79 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si ansamblari constructii. Sistem de tolerante. 3. STAS 7009 – 79 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si ansamblari constructie. Tehnologie. 4. STAS 9867 – 86 Panouri de cofraj de lemn cu fete din placaj 5. C 162 – 73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice pliante pentru peretii din beton monolit la cladiri (Buletinul Constructiilor 7/74) 6. C 11 -74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Buletinul Constructiilor 4/75) 7. C 83 -95 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii (Buletinul Constructiilor 1/76) 8. C 16 – 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente (Buletinul Constructiilor 6/85) 9. C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Buletinul Constructiilor 1 – 2/86) 10. C 140 – 86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton (Buletinul Constructiilor 12/86)

LUCRARI DE FUNDATII

1. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare, si anume: a. sapaturile pentru groapa de fundatie si pentru santurile de fundatii; b. protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant; c. coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat, atunci cand procedeele de executie adaptate nu permit betonarea sub apa; d. asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajelor de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor. e. retrasarea axelor fundatiilor; f. verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise; g. incheierea procesului verbal de lucrari ascunse privind executia terasamentelor. Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris. In cazul fundatiilor in apa, cu sau fara epuismente se va verifica in mod special daca nu s- au produs afluieri, ebulmente, prabusire etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate, in asa fel incat corpul fundatiei sa poata fi executat corect, conform proiectului. 2. TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDATII Trasarea pozitiei cofrajului pentru turnarea fundatiilor din beton se realizeaza de-a lungul sarmelor intinse intre reperii materializati in acest scop pe profile de colt sau intermediare ce au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi. Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele cofrajului pot capata deplasari de la pozitionarea initiala, este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea finala a acestora. Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic (se recomanda).




Acesta va fi colat pe linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta, verificarea facandu-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului. Trasarea pozitiei cofrajelor pentru turnarea fundatiilor izolate (inclusiv tip pahar) se face in raport cu axele trasate pe imprejmuirea din jurul gropii de fundatie, de-a lungul unor sarme intinse in cele doua directii, fixate de imprejmuiri. Prin acest sistem de intersectie reparata, se traseaza toate detaliile de plan ale fundatiei (cofraje exterioare, cel interior – in cosul fundatiilor pahar de exemplu). Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectarea sarmelor se face cu ajutorul firului cu plumb, intrucat precizia ceruta in general in aceste situatii, nu necesita utilizarea instrumentelor optice. Pentru trasarea nivelului de asezare a stalpilor, in cazul fundatiilor tip pahar, se utilizeazanivelmentul geometric folosindu-se niveluri si reiese corespunzatoare. Fundul paharului se recomanda sa fie mai jos cu 1 cm fata de cota din proiect. Pentru aducerea la nivel a stalpilor se vor folosi placute metalice asezate in fundul paharului. Abaterea admisibila la trasarea in plan orizontal a axelor si stabilirea cotei de nivel a fundatiilor continue sau izolatia este de maxim 10 mm.

EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII

3.1. Executarea si receptionarea cofrajelor pentru fundatii se vor face potrivit „CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de cofraje”.

EXECUTAREA FUNDATIILOR

4.1. La executarea fundatiilor de beton si beton armat se vor respecta si prevederile din Normativul C140 -86 si Normativul P10 – 82 si cele prevazute in „CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare“. La executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele: a. Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele de fabricatie in vigoare, se atrage atentia asupra cazurilor in care proiectele prevad ce masuri de protectie anticoraziva utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de impermiabilitate a betonului; b. Executia fundatiilor nu poate incepe daca nu s-a facut in prealabil controlul sapaturii de fundatii, conform prevederilor din”CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de terasamente”. c. Fundatia se va executa, pe cat posibil, fara intrerupere pe distanta dintre doua vastari de tasare, in cazul cand aceasta conditie nu a putut fi respectata se va proceda conform prevederilor din capitolul 1 – 6 ”Rosturi de lucru din”CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare”, armandu-se in vedere si urmatoarele: -durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale de reluarea betonarii, va fi intre 1,5 si 2 ore, functie de tipurile de ciment, folosite, cu sau fara adaosuri; -in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de 100 m de marginea stalpului; -suprafetele rostului de lucru vor fi perpendiculare pe axa fundatiei sau verticale pe toata inaltimea; -turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30 – 50 cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se vor face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior; -nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatii, betonarea si vibrarea facandu-se fara intrerupere; -nu se admit rosturi de lucru in fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi; -la constructiile in care, fundatiile sunt executate longitudinal, se va urmari ca fiecare banda de fundatie in parte sa fie turnata fara intrerupere, trecerea de la o banda la alta facandu-se dupa ce turnarea benzii precedente a fost terminata; - reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;




-suprafata rostului de lucru trebuie sa fie bine curatata si spalata abundent cu apa, imediat inainte de turnarea betonului proaspat; - in cazul intreruperilor cu durata mai mare, tratarea suprafetelor betonului intarit va fi: o dare indelingata, 8 – 10 ore, inainte de inceperea betonarii, curatirea cu peria de sarma jet de aer, etc. d. Pentru asigurarea conditiilor formatibile de intarire si pentru a se reduce deformatiile de contractii, se va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin: - acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini etc.); - stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 ore pana la 12 ore de la turnare, in functie de tipul cimentului utilizat si temperatura mediului. Temperatura minima la care se va proceda la stropire va fi de + 50C. e. In cazul betonarii sub nivelul apelor subterane se va verifica dupa caz, fie eficacitatea epuizmentelor, inclusiv a masurilor contra a fiecarui teren si spalarii cimentului din beton fie respectarea urmatoarelor prevederi: -turnarea betonului sub apa se va face numai in incinta cu apa statatoare, sau care a fost adusa in aceasta stare prin masuri corespunzatoare; -nu se admite caderea betonului prin apa, chiar pe distante scurte, betonul se poate turna prin tuburi sau cu bene speciale, cu siber actionat de la suprafata; -turnarea cu bene se recomanda la realizarea betoanelor de umplutura sau care nu necesita o rezistenta mare; -turnarea prin tuburi fixe sau mobile, trebuie sa se faca continuu, capatul inferior al tuburilor trebuie inversat in beton 30 – 40 cm, in cazul caderii libere a betonului prin tuburi si cca 100 cm in cazul pomparii acestuia; -la stabilirea compozitiei betonului turnat sub apa se recomanda: -majorarea dozajului de ciment cu 10% fata de conditiile normale de lucru; -utilizarea agregatelor de balastiera cu dimensiunea maxima de 30 mm; -lucrabilitatea L4 pentru betoane turnate prin cadere libera prin tuburi, lucrabilitatea L3/L4 pentru cele pompate si L3 pentru turnarea cu bena speciala; - in cazul fundatiilor, la care sapaturile se executa cu epuizmente, daca apa nu se poate evacua complet si pe fundatii gropi ramase un strat de apa de cca 10 – 15 cm grosime, se admite, in mod exceptional, turnarea betonului in apa, in acest caz betonarea va incepe de la un colt al fundatiei, turnandu-se un prim strat de beton care sa iese deasupra nivelului apa si care se extinde treptat pe intreaga suprafata, betonarea va contine apoi in uscat prin formarea betonului deasupra stratului turnat anterior. f. Executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa si se va receptiona de catre reprezentantul beneficiarului in timpul executiei sale, incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse. Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei, iar latimea sa pentru constructii fundate pe terenuri obisnuite, va fi de minimum 3 cm. Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile, latimea rostului se va lua potrivit prescriptiilor pentru fundare pe astfel de terenuri. g. Astuparea portiunilor de sapatura ramase in afara fundatiilor, se va realiza patrivit cu prevederile din „CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare” h. La executarea blocului de beton simplu a fundatiilor se vor respecta si prevederile din „CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare”. i. Inaintea turnarii cuzinetilor, se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei formei, diametrului, lungimii, distantelor,etc. precum si a masurilor pentru mentinera verticalitatii mustatilor pentru peretii subsolului. Se verifica, de asemenea, cofrajele in privinta corespondentei ca pozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au fost curatate si corect prevatite, precum si dimensiunile stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi: -pentru fundatii cu strat de egalizare, la armaturile de la fata interioara: 35 mm; -pentru fetele fundatiilor in contact cu pamantul: 45 mm; -abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de:+ 10 mm.




Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat si pentru cofraje, vor fi consemnate in procese verbale de lucrari ascunse, incheiate intre beneficiar si executant. j. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.3. a normativului C140 – 86 privind marcile minime de beton, dozajul de ciment si raportul de apa-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus. k. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt in contact cu ape naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.5 normativul C140 – 86 privind marcile de beton, dozajul de ciment , raportul apa – ciment a tipului de ciment, precum si a stratului minim de beton de acoperire a armaturilor, pentru asugurarea gradului de impermeabilitate impus. l. Cand betonul se toarna in sapaturi cu peretii nesprijiniti, acesta va umple bine tot volumul dintre pereti. Daca unele prabusiri sau goluri in teren sunt prea mari, precum si in cazul sapaturilor adanci taluzate sau sprijinite, se vor utiliza cofraje, tinand seama ca umplutura ulterioara cu pamant sa se faca usor si sa permita compactarea lui. m. Fundatiile ce au suprafete inclinate (de regula sub 600 fata de verticala) se toarna in cofraje.

DECOFRAREA FUNDATIILOR

Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederile din Normativul C140 – 86 si a celor cuprinse in „CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de cofraje”.

LUCRARI DE BETONARE

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica: a. corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat si pe verticala, cu cele din proiect; b. orizonalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor; c. verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor si corespondenta acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare; d. existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor; e. masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere; f. rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a stalpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren etc.; g. dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura, petrecere) existenta in numar suficient a distantierilor; h. instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru creerea de goluri. In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare. Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc. si se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire. In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata (intreruperi, accidente etc.), se va proceda la o noua verificare, conform prevederilor de la pct. 2.2.1. si la incheierea altui proces verbal. Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghita superficiala de ciment si de betonul slab compactat, indepartandu-se apoi materialul prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.




Cofrajele din lemn, beton vechi si zidariile, vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 23 ore inainte si imediat inaintea turnarii betonului iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata. Se vor verifica, de asemenea, suprafetele de zidarie pe care urmeaza a se turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect si se va proceda la curatirea costurilor de mortar. Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea acestuia, ele vor fi astupate. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport local si de compactare a betonului. Se interzice inceperea betonarii inainte de efecuarea verificarilor si masurilor indicate .

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE SI PARTI DE CONSTRUCTIE

a) inaltimea de cadere libera a betonului pana la fata superioara a cofrajului, a ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va depasi 1 m; b) betonarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prin ferestre laterale; c) turnarea se va face in straturi orizontale de 30 … 40 cm inaltime; acoperirea cu un strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior.

COMPACTAREA BETONULUI

Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica; in cazul imposibilitatii de continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric etc.), turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui rost, compactand manual betonul. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere. Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare, a procesului pe care urmeaza sa-l aplice. In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare. Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare acesteia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armatura. . Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sau L3/L4. Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico – economic, se situeaza intre durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de conditii speciale locale, nu este de natura sa dauneze calitatii betonului. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmatoarele: -betonul nu se mai taseaza; -suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; -inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor. . Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1.4 r, unde “r” este raza de actiune a vibratorului. In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuratiei armaturilor, a unor piese inglobate sau alte cauza) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta intre ele depasind 2 r. Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5 … 15 cm in stratul compactat anterior. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de constructie de suprafata mare si grosimi de 3 … 35 cm, domeniul de grosime optima fiind de 3 ....20 cm.




Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata, se recomanda sa fie L2 (tasare 1…4 cm). . Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 … 60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate in opera cu prima sarja de beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1 … 1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului. In cadrul determinarilor de proba prevazute la pct. 5.5.13. se stabileste si grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton de compactat.

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin: -acoperirea cu materiale de protectie; -stropirea periodica cu apa; -aplicarea de pelicule de protectie. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip etc. Aceasta operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 2 – 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si de temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pantru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 – 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa fie mentinuta umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 – 73. Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat +50C nu se va proceda la stropirea cu apa. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a apei de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri).

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

Prevederi generale In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din normativele C 16 – 79 si C140 –86. Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama de: -regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul prepararii, transportului, turnarii betonului; -dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza; -gradul de expunere a lucrarilor – ca suprafata si durata – la actiunea timpului friguros in cursul intaririi betonului; -intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un control permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, delegatului CTC si al




beneficiarului si – oricand va fi nevoie – din partea proiectantului. In procesele verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor si constatarile privind eficienta acestora. Lucrari executate monolit . Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada si gheata. Se recomanda ca imediat inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur. In ceea ce priveste sustinerile cofrajelor, se va acorda o atentie deosebita rezemarii lor, luandu-se masurile corespunzatoare, in functi de comportarea la inghet a terenului si anume: -pentru pamanturile stabile la inghet, rezemarea popilor se va face pe talpi asezate pe pamantul curatat in prealabil de zapada, gheata si stratul vegetal si nivelat; -pentru pamanturi nestabile, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente etc. In functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa si forma elementelor, se va stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de incalzire, precum si modul de rezemare a sustinerilor. Depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii acoperite; in lipsa unor asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor. Barele acoperite cu ghiata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare, prin ciocanire cu un ciocan de lemn. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupa caz, spatii incalzite. Dezghetarea cu ajutorul flacarei este interzisa. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe santier la tratament termic in scopul accelerarii intaririi betonului, conf. anexei IV.1 din Normativul C 140 – 79. Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului si numai justificat de imposibilitatea procurarii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza sau din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate. Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau antigel, in functie de particularitatile lucrarilor. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Normativul 140-86. La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat mai reduse de apa de amestecare. Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele: -temperatura apei la introducerea in amestec in functie de temperatura agregatelor in ziua prepararii betonului; - temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa intre +150C si + 300C. . La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de caldura ale betonului prin: -evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu si a transbordarilor betonului; -in cazul benelor si basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate. Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de transport utilizat nu exista ghiata sau beton inghetat, acestea vor fi indepartate cu grija in cazul ca exista, folosind un jet de apa calda. Este obligatorie compactarea betoanelor prin vibrare mecanica. Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare a temperaturii de minimum +50C, pe toata perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei de minimum 50 daN/cm2, moment de la care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnarea prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat intre ele si beton sa ramana un strat de aer stationar (neventilat) de 3 .. 4 cm grosime.




Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se numeste “ durata de preantarire “ si este determinata de: -tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C; -temperatura medie a betonului din lucrare. Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei de probe de beton pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se in acest scop unele decofrari partiale, de proba. Montarea elementelor prefabricate Inainte de ridicare si manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curatate de ghiata, zapada si impuritati in zonele de sarma etc. Daca, pana la turnarea betonului de monolitizare, s-au produs noi depuneri de ghiata sau zapada, acestea vor fi indepartate prin aceleasi procedee. In functie de posibilitati, se prefera ca indepartarea ghetii si zapezii sa se faca printr-un jet de aer cald, care, pe langa efectul de topire a apei inghetate are si pe cel de uscare a zonei de monolitizare. Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decat daca betonul de monolitizare se toarna imediat, intrucat exista pericolul formarii unui nou strat de ghiata. Se interzice, de asemenea, folosirea lampilor cu benzina si a oricarui alt mijloc de incalzire cu flacara deschisa, care afuma betonul si armaturile, compromitand adeziunea armaturilor in betonul de monolitizare si buna legatura a acestuia cu betonul vechi. Betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai in stare calda, astfel ca, in momentul turnarii, el trebuie sa aiba o temperatura de cel putin +100C. Dupa ce s-a realizat curatirea perfecta a zonei de monolitizare, se va proceda la incalzirea lenta a prefabricatelor in punctele de imbinare prin insuflarea de aer cald, atunci cand exista posibilitatea turnarii immediate a betonului, se poate recurge la incalzirea cu abur viu sau apa calda. In toate cazurile, incalzirea se face putin pana la temperatura betonului de monolitizare. Dupa turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva frigului prin acoperire imediata.

CONTROLUL CALITATII

Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand de sefii formatiilor de lucru si de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii sale de indrumare si supraveghere. Separat de acestea, se efectueaza verificari: a. pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu (sau inglobate in) alte categorii de lucrari sau elemente de constructii; b. la terminarea unei faze de lucrari; c. la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii. Verificarile de la poz. a si b se efectueaza conform”Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii, precum si pentru receptia terenului de fundare, fundatiilor si structurilor”aprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC, iar cele de la poz. C conform reglementarilor in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale. Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde, publicate anual de IRS si in listele normativelor tehnice in vigoare (publicate anual in Buletinul Constructiilor). Principalele




prescriptii tehnice, aplicabile la verificarile din prezenta lucrare, sunt mentionate la fiecare capitol in parte. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul in limitele indicatiilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute de acestea. Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectat – cu respectarea normelor legale in vigoare – au aceeasi putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor efectuate. Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale, proiectantul poate prevedea – in mod justificativ – marimea acestor frecvente. In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii, depaseste in sens deproprabil abaterile admisibile, prevazute in proiecte sau in prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului. Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul sau repararea corecta sau consolidarea acestora. In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptii preliminare), in scopul obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor si inregistrarilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel: -daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca un numar egal de sondaje; - daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pa parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode sau cu metode care sa dea rezultate echivalente. La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului, intreprinderea executanta va intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilorsi pe faze de lucrari, prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt: -date asupra frecventei verificarilor si probele efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, in comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice; -lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cauzele in care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfactoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate sau confirmat; -lista si descrierea sumara a remedierilor efectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-au facut necesare. Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese - verbale de lucrari ascunse si pe fise, buletine de incercari etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de receptie – impreuna cu sondajele sale proprii – dovada indubitabila ca lucrarile executate se inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte si prescriptii tehnice specifice, in limitele abaterilor asmisibile.

CONDITII DE CALITATE PENTRU LUCRARI DE FUNDATII

Nici o lucrare de fundatii nu poate fi conceputa decat dupa verificarea si receptionarea ca ”faza de lucrari” a naturii terenului, a sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice respective. Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt: a. Abateri privind precizia amplasamentelor si a cotei de nivel: . pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm . pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm a. Abateri dimensionale ale elementelor: . dimensiuni in plan orizontal 20 mm . inaltimi pana la 2 m 20 mm . inaltimi peste 2 m 30 mm




. inclinarea fata de verticala a muchilor si suprafetelor: -pe1mliniar 3m -pe toata inaltimea sau toata suprafata elementului 16 mm . inclinarea fata de orizontala a muchilor si suprafetelor -pe1mliniar 5mm -pe toata lungimea sau toata suprafata elementului 20 mm In cazul fundatiilor de masini, se va efectua in plus o confruntare intre proiectul de constructie si cel de montaj sdaca este posibil – confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat. In cazul fundatiilor in apa, cu sau fara epuismente, se va verifica in mod special ca nu s-au produs afluieri, ebulmente, prabusiri etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate in asa fel incat corpul fundatiei sa poata fi executat corect conform proiectului. In cazul fundatiilor amplasate pe pamanturi sensibile la umezire sau contractii mari, se verifica in plus daca s-au luat masuri pentru evitarea umezirii pamantului din jur sau de sub fundatii si ca ultimul strat de pamant de 40 – 50 cm grosime nu s-a sapat decat in ziua in care se incepe executarea corpului fundatiei in zona respectiva. In cazul pamanturilor cu contractii mari se va mai verifica si daca s-a executat, in formele si cu dimensiunile prevazute in proiect, stratele de materiale granular din jurul fundatiilor. Toate verificarile si incercarile prevazute in acest capitol se inregistreaza ca procese – verbale de lucrari ascunse. La fundatiile directe, verificarile minimale ce trebuie efectuate, pe parcursul executiei, in afara celor de mai sus, sunt: Aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiecte pentru cazul agresivitatii naturale (ale apelor subterane) in special in ce priveste cimentul, gradul de impermeabilitate al betonului si acoperirea armaturilor. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect. Betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi cu durata care sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimentarilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos, in cazul in care aceasta nu este posibila din cauze organizatorice sau din cauza marimii sau formei fundatiei, rosturile de lucru vor fi stabilite in prealabil, cu avizul proiectului. In cazul betonarii sub nivelul apei subterane se va verifica, dupa caz, fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a masurilor contra afuierii terenului si spalarii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din normativul C140 – 86 privind betonarea sub apa. Frecventa incercarilor ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor este aceeasi cu aceea prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundatiei respective (pentru beton vezi anexa V.6 din Normativul C140 – 86. La receptia pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua – in afara examinarii actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice, in limita abaterilor admisibile – si o serie de sondaje, in numarul pe care il vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificarilor anterioare, in special in ce priveste pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETONARE

Controlul calitatii lucrarilor se face in conformitate cu cap. 10 din Normele C 140-79 din care prezentam un extras. Inaintea inceperii betonarii in afara verificarilor prevazute la pct. 2.2 se va verifica si daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca: -s-a indepartat stratul de lapte de ciment; -s-au indepartat zonele de beton necompactate;




-suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi. Constatarile acestor verificari se vor inscrie in proces verbal de lucrari ascunse. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: -datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata de transport; -lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute; -conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; -se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe; -se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate; -se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrajelor si comportarea elementelor de sustinere si sprijinire; -se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat. In condica de betoane se vor consemna: -fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare; -ora inceperii si terminarii betonarii; -temperatura mediului (in perioada de timp friguros); -masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat; -evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.). In cazul in care conducatorul de lot rasunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile acestor verificari se trec in condica de betoane. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in proces verbal de lucrari ascunse: -aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator (necompactat, segregat, goluri, rosturi etc.); -distantele dintre diferitele elemente; -pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; -pozitia golurilor de trecere; -pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Calitatea betonului pus in lucrare, pentru fiecare parte de structura (fundatii, nivel, tronson) se apreciaza tinand seama de: -constatarile examinarii vizuale si prin ciocanirea tuturor elementelor; -concluzile aprecierii calitatii betonului livrat; -analiza rezultatelor incercarilor efecuate pe epruvetele confectionate pe santier; -analiza rezultatelor incercarilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate) sau ale incercarilor pe carote extrase. Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca: -nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, intreruperi de betoane etc.); -la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform; -calitatea betonului livrat este corespunzator; -rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive sunt corespunzatoare. Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si executant. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masuri ce se impun.




CONDITII DE CALITATE A LUCRARILOR DE COFRARE

Etapele controlului de calitate al lucrarilor de cofraje sunt: a. Etapa preliminara – caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice necesare executarii si realizarii lucrarilor la nivelul calitativ, prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din: . Verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje; . Verificarea mijloacelor de munca calitativ si cantitativ, conform documentatiilor tehnologice; . Verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje si inscrierii in limitele abaterilor admisibile; . Verificarea subansamblurilor de cofraje, privind: . existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executie; . fixarea corecta a elementelor de prindere (menghine, cleme, suruburi etc.); . integritatea fetei cofrajului. b. Etapa de executie – a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din: . Verificari dupa trasarea si inscrierea in abaterile admisibile, privind: . pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare turnate la etajul inferior; . dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate. . Verificarea dupa montarea elementelor de baza (caloti in cazul stalpilor, montanti si panouri in cazul peretilor, talpile esafodajelor si schelelor etc.), privind: . existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie; . fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura; . pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise. . Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente (ex. panouri in cazul CMS, montanti si panouri in cazul cofrajelor pasitoare, intrgul ansamblu in cazul utilizarii subansamblelor mari de cofraje pentru pereti etc.), privind: . existenta tuturor elementelor prevazute; . fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura; . pozitia golurilor, inclusiv a celor destinate verificarii, la receptia structuri a pozitiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri; . incheierea corecta si asigurarea etanseitatii; . curatirea cofrajelor; . asigurarea masurilor NTS si PSI; . pozitionarea corecta fata de marcaj; . dimensiunile cofrajului; . pozitionarea fata de orizontala si verticala. c. Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor tehnologice si prescriptiilor tehnice. La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar) diriginte de santier si constructor (sef de lot, seful punctului de lucru, seful de echipa). Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus („Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente”) precum si alte verificari prevazute in ”Fisele de utilizare”specifice, in tabelele cu”Operatii de verificare la receptie”. Rezultatele verificarii si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in „REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE”). Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal. INAINTE DE TURNAREA BETONULUI, CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU (MAISTRU, INGINER) ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, REZEMAREA PE TEREN, ETANSEITATEA, POZITIONAREA SI STABILITATEA ELEMENTELOR CE SE VOR INGLOBA IN




BETON (armatura, rame, goluri, placute metalice, instalatii etc.) CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE. Dupa turnarea si intarirea betonului, se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise data de seful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile Normativului C 140 – 86 cap. 6 „Decofrarea” si prevederile din prezentul „Caiet de sarcini”.

RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru receptia preliminara sau finala a obiectivelor de constructii, cu instalatii aferente, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand precizarile asupra aplicarii proiectului, observatiile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normelor folosiri si exploatarii ei. Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior precum si documentele privind cazurile prevazute la pct. 6. In toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii, in care aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica decat acea prevazuta in proiecte si prescriptii tehnice – s-au in care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca – prin incercari si cercetari suplimentare directe si expertize tehnice -se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat ca poate fi exploatat in conditii normale. In toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminara este obligata a proceda conform reglementarilor privind efectuarea receptiilor. Procedee de verificare. In functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la: a. Determinarea – prin masuratori – a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare; b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor si aparatelor utilizate. c. Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si intocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum si a proceselor – verbale de lucrari ascunse. d. Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor – verbale mentionate mai sus precum si sintezelor si concluziilor acestora; e. Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea formarii convingerii organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilitatii documentelor incheiate anterior. Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in ”Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente”indicativ C56 – 85. In continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificarile ce trebuie efectuate. Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu chiar daca nu concorda cu prevederile din textul lucrarii. In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele prescriptiilor, operand treptat in acestea, modificarile si completarile survenite. Receptia structurii de rezistenta se efecueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie (fundatie, tronson, scara etc.), in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul si executantul. Aceasta receptie are la baza examinarea directa de cei trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se va verifica: -existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare;




-constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de control; -confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferite documente examinate; -consemnarile din condica de betoane; -dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului; -pozitia golurilor prevazute in proiect; -pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti), consemnandu-se eventualele dezaxari; -comportarea la proba de inundare a teraselor; -respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.; -orice alta verificare se considera necesara. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazurile in care se constata deficienta in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acetora se va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc.) este admisa numai in baza dispozitiei de santier date de beneficiar si proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta sau, in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Receptia partiala va constata din efectuarea tuturor verificarilor mentionate cu exceptia examinarii rezistentei betonului la varsta de 28 de zile care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. In asemenea situatii, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii. In cazul constructiilor cu caracter deosebit in ceea ce priveste alcatuirea constructiva sau tehnologica de executie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca receptia structurii de rezistenta sa se faca prin incercari in situ. Receptia constructiilor de beton si beton armat se va face in conformitate cu prevederile Legii nr. 8/1977. Conducatorul tehnic al lucrarii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati si preda, intro forma organizata (si insotita de un borderou): -toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor, inclusiv buletinele de incercare, dispozitiile de santier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau expertizare etc.; -interpretarea rezultatelor incercarilor; -scurta prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu prevederile proiectului. Comisia de receptie preliminara a obiectului, prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din afara ei (conf. pct. 20 al Regulamentului de efectuare a receptiilor) procedeaza la verificari de acelas tip ca la pct. 3 de mai sus (scriptice si directe), completate cu prezentarea de concluzii indicata la pct. 5.1. si tratand intregul obiect. Se mentioneaza ca comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand existenta documentelor de verificare si incercare pentru intregul obiect, efectuarea cu frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare, in lipsa acestora sau a unei parti a acestora, receptia nu se poate face decat pe baza unor noi incercari sau expertizari, ale caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa. Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje, in numarul suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor, daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va dispune amanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de incercari sau expertizari tehnice de ansamblu.




Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de receptie si va avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost realizata. La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar) diriginte de santier si constructor (sef de lot, seful punctului de lucru, seful de echipa). Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus („Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente”) precum si alte verificari prevazute in ”Fisele de utilizare”specifice, in tabelele cu”Operatii de verificare la receptie”. Rezultatele verificarii si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in „REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE”). Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal. LUCRARI DE ARMARE Curatirea si indepartarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si fasonarii acestora. La curatire se va indeparta: -pamantul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuritati; -rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul; -rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care urmeaza sa fie indoite prin sudura. Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor sectiunii bare nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III 1 din Normativul C140 – 86 si anume: -pentru bare cu d – 25 mm abaterea limita de – 0,5 mm -pentru bare cu d – 25 mm abatere limita de – 0,75 mm. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliu, alungirea maxima nu va depasi 2 mm / m. Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentilor in cursul operatiei de indreptare. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede, ciocul se indoaie la 1800 cu raza interioara a min 1,25 d si portiunea dreapta de la capat de 3 d. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 900, cu raza interioara de minimum 2 d si portiunea dreapta de la capat de 7 d. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trcere peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zona intinsa si cel putin 10 d in zone comprimate. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, cercul de indoire va fi da minimum 2 d (d = diametrul etrierilor). Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub –100C. Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1…1,5 mm diametru. Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (sah).




La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrieerilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2). Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale cu care se incruciseaza. Plansele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elemente din beton armat, monolit sau prefabricate (placi pentru plansee si acoperisuri etc.), solicitate de regula numai de incarcari statice. Utilizarea planselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Normativului C 140 – 86, a Instructiunilor P 59 – 86 si catalogului MIN – Buzau 1978. Plansele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamant pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator. Incarcarea, descarcarea si transportul planselor sudate se vor face cu grija, evitandu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii. Calitatea sudurilor sau a planselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete, precum si prin incercari pe plase conform prescriptiilor mentionate in anexa I.1. la Normativul C140 –79. In cazul in care plansele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere in cel putin 5 zone de cate minimum 20 cm pentru fiecare armatura care intra in alcatuirea plansei. Inadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului. In cazurile in care prin proiect nu se indica locul si modul de inadire a barelor, se vor respecta urmatoarele reguli: -pozitia inadirii se va stabili de catre conducatorul de lot, care conduce direct executia lucrarilor respective cu cele mai reduse solicitari; - inadirea se efectueaza tinand seama de prevederile din cap. II “ Caiete de sarcini “ din prezentul material. Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau organizate in apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii industriale, asigura o crestere a productivitatii muncii. La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse. Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize, este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte. a. Montarea barelor flotante -Desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la fundatii, grinzi (in special la cele continue), pereti si placi. -La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului, legandu-se intre ele si montand distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton. -Se introduc de asemenea mustatile pentru stalpi sau pereti si se fixeaza de armatura fundatiei. -Radierele se realizeaza prin introducerea intai a barelor plasei inferioare (drepte sau ridicate) pe locurile insemnate anterior. Peste ele se aseaza barele pe directie perpendiculara si se leaga. -Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare si se fiseaza, dupa care se introduc barele plasei superioare mai intai pe o directie si apoi pe cealalta, legandu-se intersectiile conform prevederilor constructive. -Urmeaza introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton. Culeele se realizeaza prin urmatoarele operatii: -introducerea barelor verticale si legarea lor de mustati; -ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distante conform proiectului; -verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei pana la realizarea cofrajului. Grinzile se monteaza dupa executia culeelor.




b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora. Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregatiri care permit: -partea de constructie in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau materiale de constructii; -elementele de cofraj sa fie deschise; -cofrajul sa fie curatat de murdarii, moloz, rumegus, capete de scandura, zapada etc.; -verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului. Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu grija, pentru a nu produce deformarea acestora sau chiar a cofrajului. Montarea carcaselor pentru stalpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundatiei sau ale stalpului inferior. Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj si se aseaza cu un capat pe cofraj, pe un suport, iar al doilea capat se lasa in jos pe cofraj. Dupa aceasta se scoate suportul si se lasa intreaga carcasa, dupa care se verifica acoperirea cu beton, fixandu-se definitiv carcasa. Operatiunile necesare montarii carcaselor sunt: -prinderea carcasei cu dispozitivul de ridicat care este legat de carligul macaralei: -ridicarea carcasei spre locul de montaj; -asezarea carcasei la locul de montaj si legarea ei de mustatile lasate in acest scop pentru a o fixa; -desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei. Montarea armaturii se poate face in doua moduri: -La sol, cu introducerea ulterioara in cofraj, solutie ce permite realizarea cofrajului si armaturii in paralel. Pe o platforma din raza de actiune a mijlocului de ridicare se realizeaza armatura (inferioara, superioara, distantieri etc.), dupa care un dispozitiv cadru se ia si se monteaza in cofraj. -Montarea directa in cofraj, plasa cu plasa care necesita insemnarea cu creta a pozitiei plaselor pe cofraj. Productivitatea muncii este mai scazuta, dar se limiteaza posibilitatea erorii. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea protectiei armaturii contra eroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata in cap. 3 a prezentei lucrari. Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurandu-se mentinerea acestor pozitii si in timpul turnarii betonului. La montare se vor prevedea: -cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete; -cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp; -cel putin un distantier la fiecare 2 m liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de max 1 (respectiv 1 buc / m2). In cazul placilor in consola, distanta dintre caprele de mentinere a pozitiei armaturii va fi max 50 cm (respectiv 4 buc / m2). Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura si armatura elementului sau vor fi legate cu sarma de cofraj sau armaturi, asigurand mentinerea pozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului. Se recomanda ca atunci cand se dispune din mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte. Inlocuirea armaturilor se poate efectua, in cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrul prevazute in proiect, cu respectarea urmatoarelor conditii:




-adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria armaturii sa rezulte egala sau cu cel mult 5 % mai mare decat cea din proiect; -distantele minime si respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din cap. II; - inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioade de timp friguros (15 noiembrie – 15 martie) proiectul de organizare va fi completat de catre executant cu 30 zile inaintea inceperii acestei perioade, cu masuri menite sa faca posibila aceasta continuare. In afara masurilor generale care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura se vor avea in vedere urmatoarele masuri speciale: -depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatiile acoperite disponibile, iar in cazul ca acestea nu exista se vor proteja (cu prelate, folii) astfel incat sa se evite caderea zapezii sau forma ghetii pe suprafata barelor; -barele pe suprafetele carora s-a format gheata, trebuie curatate inainte de prelucrarea, prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cu putin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghita de gheata. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prin afumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta la beton. -fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (in cazuri speciale si sub 0 0C), folosind, dupa posibilitati spatii inchise; -la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inainte de turnare, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii; -portiunile de armaturi care raman afara din beton dupa turnarea acestuia, se vor izola cu grija prin invelitoarea cu pasla minerala, calti etc. si carton asfaltat, pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele; -in cazul in care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sau –50C decat cu incalzirea barelor de sudat la 40 – 50 0C; -nu se admite in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare; -legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vderea montarii se vor curata de zapada sau ghiata; -cablurile (sufele) pentru ridicare vor fi de asemenea curatate de zapada sau gheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara torane sau sarme rupte. Legarea sarcinii se face numai de catre oameni instruiti in acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de seful formatiilor de lucru. -pentru asigurarea bunei functionari a utilajelor de debitat, fasonat, actionate de montare electrica se vor lua masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor, se va verifica consistenta unsorii in legare, se va sufla cu aer sub presiune la colector si bobinaj, pentru eliminarea prafului sau a umezelii. Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit, sa nu se programeze executarea lucrarilor a caror protectie impotriva inghetului este dificila sau costisitoare (placi subtiri in incaperi unde se asigura usor temperaturi necesare lucrului normal – fasonari, asambluri de carcase etc.) sau lucrari la elemente de constructii masive, executate in spatii care pot fi usor inchise (fundatii etc.).




CAIET DE SARCINI NR.5 HIDROIZOLATII PENTRU PODURI

GENERALITĂŢI Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuiesc îndeplinite la realizarea

hidroizolaţiilor pentru lucrări de poduri. În vederea adoptării unui anume tip de hidroizolaţie, executantul va solicita în prealabil

beneficiarului lista cu tipurile de hidroizolaţii agreate de către A.N.D. şi agrementate în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii şi H.G. 766/1997. şi va propune spre aprobare beneficiarului unul din aceste tipuri. Beneficiarul va aproba tipul de hidroizolaţie ce urmează a se executa.

Hidroizolaţiile au ca scop: - împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă; - colectarea apelor ce se infiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de scurgere.

La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din: - şapă care se execută în câmp continuu şi racordarea acesteia la marginea elementului care este

hidroizolat; - racordarea acesteia la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de

dilataţie. Se disting următoarele straturi:

- strat suport; - strat de amorsare; - strat de lipire; - strat de bază; - strat de protecţie.

Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor specializate în hidroizolaţii.

Hidroizolaţiile pot fi alcătuite din: - folie lichidă cu întărire rapidă; - membrana hidroizolaţiei.

Tehnologia de aplicare poate fi: - prin pulverizare; - prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe baza de bitum; - prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice; - prin aplicarea de membrane autoaderente; - prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor.

În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico-mecanice. Termenul de “sapă hidroizolatoare” utilizat în continuare include toate straturile componente şi anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de bază, stratul de protecţie.

CARACTERISTICI TEHNICE

Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minimum 8 ani de exploatare normală a podului.

Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare trebuie să asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de infiltraţiile de apă la structura de rezistenţă.

Materialele incluse în elementele şapei hidrofuge trebuie să fie imputrescibile şi să fie pasive chimic.

Şapa hidroizolatoare trebuie să poată fi aplicată la poduri în exploatare, la care lucrările se execută pe o jumătate a căii, iar pe cealaltă jumătate se desfăşoară circulaţia normală, asigurându-se continuizarea şapei, cu păstrarea caracteristicilor tehnice.




Şapa hidroizolatoare trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod.

Şapa hidroizolatoare trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul său superior.

Stratul hidroizolator de bază trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice: - forţa de rupere 800 N/5cm - alungirea la rupere: % min. 20 - rezistenţa la perforare statică:

clasa de rezistenţă L4 neperforată la 250N pe bila ø 10 mm - adezivitatea la tracţiune: N/mmp min.1 - flexibilitatea pe un dorn: ø 50 mm fără fisuri la –100C - absorbţia de apă în 24 ore: % max. 0,5 - temperatura minimă la care membrana este stabilă 1200 C - temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie să reziste fără

diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice 1800 C - domeniul de temperatură de exploatare curentă este: -200C ÷ 700 C

Intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare este +5…+300C. Stratul superior al şapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din

alcătuirea asfaltului îmbrăcăminţii rutiere pentru a evita agresarea şapei. Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

PRESCRIPŢII Stratul suport Stratul suport al hidroizolaţiei se realizează din mortar de ciment marca M 100. Suprafaţa sa

nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm şi trebuie realizată prin drişcuire. În cazul în care agrementul tehnic al tipului de hidroizolaţie, agreat de beneficiar, conţine prevederi mai restrictive decât cele menţionate în caietul de sarcini, se vor respecta prevederile agrementului tehnic.

Mortarul de ciment marca M 100 se va realiza cu ciment II B – S 32.5 conform SR 1500 iar agregatele vor avea dimensiunile maxime 4 mm.

Verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice direcţie. Se admite o singură denivelare de ± 5 mm la o verificare.

Pregătirea suprafeţei suport se face astfel: - se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton, petele de

grăsime şi orice alte corpuri străine; - se aplică stratul egalizator; - stratul suport întărit se curăţă cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea aplicării stratelor

următoare, pe o suprafaţă curată şi uscată. Stratul de amorsaj Amorsarea are rolul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton. Soluţia cu care se execută amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de răşini sintetice.

Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care atacă chimic betonul. Amorsa se aplică prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin

pulverizarea cu mijloace mecanice. Amorsa se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de

peste +50C. Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să fie amorsată în totalitate. Pe suprafaţa amorsată nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel. Stratul hidroizolator




Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrană utilizată.

Hidroizolaţia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa pe care se aplică. Nu se admit umflături sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea şi continuizarea prin lipire în câmp continuu a membranelor livrate în fâşii.

Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea apelor colectate.

La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului funcţie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etanşare.

În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să fie mai mare de 2500 C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrana îşi modifică caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.

Membranele hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant de cel puţin +50 C. Stratul de protecţie Stratul de protecţie poate fi:

- şapa de beton de 2 cm grosime, realizat din beton clasa C20/25, armat cu împletituri din sârmă zincată ø 1,18 – 2,5 mm, cu ochiuri de 3 – 8 cm, sau plase sudate tip Buzău ø4÷5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm; betonul pentru stratul de protecţie se realizează cu ciment II A – S 32,5 şi agregate cu dimensiunea maximă de 7 mm:

- mastic bituminos cu grosimea de 1 – 2 cm; - membrane de protecţie aderate la membranele hidroizolatoare.

Se pot folosi şi membrane hidroizolatoare la care nu este necesară şapa de protecţie. Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţie se face pe etape, după cum urmează:

- pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-se procese-verbale de lucrări ascunse;

- la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie, prin încheierea unui proces-verbal Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se face asupra aspectului, iar în cazul

unor constatări nefavorabile din procesele-verbale de lucrări ascunse se poate face şi asupra etanşeităţii prin inundarea pe o înălţime de min. 5 cm pe suprafeţele limitate, pe durata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se vor remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor şi pot fi acceptate sau nu de către beneficiar.

În cazul când beneficiarul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:

- STAS 6642 – 73 “Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tracţiune. Rezistenţa şi alungirea la rupere”

- SR 137 – 95 “Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli şi metode de verificare”. - SR 754 – 99 “Bitum neparafinos pentru drumuri” - STAS 8622-88 “Chituri de etanşare a rosturilor în construcţii”. - STAS 6615/1-74 “Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vâscozităţii” - STAS 66152-74 “Adezivi pe baza de elastomeri. Conţinutului de substanţă uscată” - STAS 5088-75 “Lucrări de artă. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie” - STAS 9199 – 73 “Masticuri bituminoase pentru izolaţii. Metode de analize şi încercări” -




CAIET DE SARCINI NR.6 BORDURI

GENERALITĂŢI Montarea bordurilor se va efectua în conformitate cu prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţile de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de montare cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.

Materiale utilizate Se vor utiliza următoarele tipuri de borduri: tip A1 încadrarea trotuarelor adiacente părţii carosabile în cale curentă 200x250x330 tip P părţile centrale la intrările carosabile 600x300x400 tip I părţile laterale la intrările carosabile 300x500x600 tip B încadrarea trotuarelor la zona verde 100x150x500 Bordurile utilizate se vor verifica în vederea respectării condiţiilor tehnice de calitate: forma şi dimensiuni caracteristicile fizice rezistenţa la încovoiere, N/mmp, minim media pentru: tip A 5,0 tip B 4,0 pe o singură bordură din probă pentru: tip A 4,0 tip B 3,0 clasa betonului C 30/36 rezistenţa la îngheţ-dezgheţ după încercare să nu apară fisuri sau ştirbituri la nici o bordură din probă uzura cu nisip normal monogranular, mm,max 1,3 aspect culoare uniformă pe aceeaşi bordură şi cu mici diferenţe de nuanţă între bordurile aceluiaşi lot abatere de la planeitate a feţelor văzute, mm/m,max 3 deformări pe feţele văzute, mai mari de 2mm nu se admit ştirbituri, mm, maxim lungime 3 adâncime 2 Bordurile se marchează, cel puţin una la 50 bucăţi, pe o faţă neaparentă, cu marca fabricii. Bordurile se depozitează în rânduri, pe stive de max. 1,5m înălţime. Între rânduri se recomandă a se aşeza şipci. Bordurile se livrează la vârsta de 28zile sau dacă au atins rezistenţa corespunzătoare la încovoiere. Bordurile se transportă cu orice mijloc de transport, aşezarea trebuie să fie astfel încât să asigure integritatea în timpul transportului. Este interzisă încărcarea sau descărcarea lor prin rostogolire sau aruncare. Fiecare lot de livrare trebuie să fie însoţit de documentul de certificare a calităţii.




În cazul în care se vor utiliza borduri prefabricate din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea bordurilor aprovizionate din surse diferite. În cazul în care la verificarea calităţii bordurilor aprovizionate nu corespund prevederilor menţionate anterior, acestea se vor înlocui. Beton de ciment - Bordurile prefabricate se vor monta pe beton de ciment marca C30/37 Cimenturi La prepararea mortarului şi betonului se va utiliza ciment Portland P40 sau Pa35, conform SR EN197-1. Cimentul utilizat va corespunde următoarelor condiţii tehnice: Tabel 1

Nr.crt.

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

P 40 Pa 35 M 30

1 Începutul prizei 1 h 1 h 1 h

2 Sfârşitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h

3 Constante de volume pe turte Să nu prezinte încovoieri sau crăpături

4

Rezistenţa la întindere din încovoiere minim N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

3 - 5

- - -

- - -

5 Constante de volume Le Chatelier Mărimea volumului < 10 mm

6

Rezistenţa la compresiune minim N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

17 - 40

10 - 35

- 15 30

Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare. În timpul transportului, manipulării şi depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificării cu corpuri străine. Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate. Durata de depozitare nu va depăşi 45zile de la data livrării. Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuiţat decât după verificarea stării de conservare a rezistenţelor mecanice la (2)7 zile. Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător. Cimentul care se constată că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau mortarelor. Evacuarea lui se face pe cheltuiala antreprenorului. Agregate Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale: nisip natural 0 – 3, 3 -7 sau 0 – 7 balast pentru betoane 0 – 31 sau 0 – 63 agregate concasate: nisip de concasaj 0 – 3, 3 -8 sau 0 – 8




piatră spartă 8 – 25 sau 0 - 40 Agregatele utilizate trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ-dezgheţ. Natura şi caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932–3 şi STAS 6200-4. Agregatele nu trebuie să conţină corpuri străine, pirite, limonite sau săruri solubile, să nu conţină silice microcristalină sau amorfă care reacţionează cu alcaliile din cimenturi. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare mai mare de 10%. D.p.d.v. a formei geometrice, granulele de pietriş sau piatră spartă trenuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 2: Tabel 2

Caracteristici Condiţii minime de admisibilitate Observaţii

Forma granulelor b/a c/a

0,66 0,33

Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după o încercare prealabilă a betonului

D.p.d.v. al conţinului de impurităţi agregatele trenuie să îndeplinească condiţiile tabelul 3: Tabel 3

Denumirea impurităţii Condiţii minime de admisibilitate

Nisip natural sau de concasaj Pietriş sau piatră spartă

Corpuri străine – resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri

nu se admit nu se admit

Peliculă de argilă sau alt material aderent pe granulele agregatelor

nu se admit nu se admit

Mică, % max 1 -

Cărbune, % max 0,5 -

Humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu)

galbenă galbenă

Argilă în bucăţi, % max 1 0,25

Părţi levigabile, % max 2 0,5

Sulfaţi sau sulfuri nu se admit nu se admit

Caracteristici fizico – mecanice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele: Tabel 4

Caracteristici fizico – mecanice Condiţii de admisibilitate

Densitate aparentă , kg/mc, min 1800

Densitate în grămadă în stare afânată şi uscată, kg/mc, min 1200

Porozitate totală pentru piatră spartă, %, max 2

Porozitate aparentă pentru pietriş sau piatră spartă, %, max 2

Volum de goluri în stare afânată pentru: - nisip, %, max - pietriş, %, max - piatră spartă, %, max

40 45 55




Caracteristici fizico – mecanice Condiţii de admisibilitate

Rezistenţa la strivire % - în stare saturată, min - în stare uscată, max

60 15

Coeficient de înmuiere după saturare, min 0,8

Rezistenţa la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi sau cilindri în stare saturată, N/mmp, min

90

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală faţă de masa iniţială, %, max

10

Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimiteză sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5d max. Granulozitatea nisipului trebuie să le îndeplinească condiţiile: Tabel 5

Sortul de nisip Treceri, în % prin sita sau ciurul de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7

0 – 2 min max

- -

10 50

45 85

90 100

- -

- -

0 – 3 min max

5 30

- -

35 75

- -

90 100

- -

0 – 7 min max

2 21

- -

20 70

- -

56 87

100 100

Balastul pentru betoane trebuie să le îndeplinească condiţiile: Tabel 6

Balastul pentru betoane Treceri, în % prin sita sau ciurul de:

3,15 5 16 20 d max

0 – 31 min max

20 50

- -

55 85

- -

80 100

0 – 71 min max

10 30

- -

35 65

- -

80 100

0 – 40 min max

- -

30 60

- -

55 85

80 100

0 – 63 min max

- -

25 25

- -

45 80

80 100

Agregatele se vor aprovoziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel: într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor într-un registru rezultatele tuturor determinărilor de laborator Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.




În cazul în care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. În cazul în care la verificarea calităţii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor menţionate anterior, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute. Controlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile prevăzute în tabelul 7: Tabel 7

Material Caracteristici care se verifică Metode conform

Frecvenţe minime

Încercarea de informare

Încercarea înainte de utilizare

Ciment

Examinarea datelor din certificatul de calitate

- 1probă/lot -

Constante de volum SR EN 1 determinare/lot aprovizionat nu mai puţin de 100t/1probă medie

-

Timpul de priză SR EN 196- 3

-

Rezistenţe mecanice la 2(7)zile şi 28zile

SR EN 196-1

1probă/100t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au întârziat factorii de alterare

SR EN 196- 3

- 2determinări/ siloz sus şi jos

Agregate


- La fiecare lot aprovizionat

-

Parte levigabilă SR 667 - 1determinare/lot de 100mc

Humus STAS 4606La schimbarea sursei

-

Corpuri străine, argilă în bucăţi, argilă aderentă, conţinut de carburanţi, mică

STAS 4606 - 1determinare/lot de 100mc

Granulozitate SR EN 9331probă/max 500mc/ sort şi sursă

1determinare/lot de 100mc

Echivalent de nisip STAS 730 1determinare/sursă 1determinare/lot de 100mc




Material Caracteristici care se verifică Metode f

Frecvenţe minime

Rezistenţa la uzura Los Angeles

STAS 730 1determinare/max 500mc/sort şi sursă

-

Borduri


- La fiecare lot aprovizionat

-

Forma şi dimensiunile Aspect

STAS 1137

Încercări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 500m pentru fiecare sursă

1încercare/ lot de 500mc

Rezistenţa la încovoiere Rezistenţa caracteristică Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ Uzura

STAS 1137

Încercări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 500m pentru fiecare sursă

1încercare/ lot de 500mc

Montarea bordurilor prefabricate

Pe stratul suport curăţat şi compactat corespunzător, se va turna pe loc betonul de ciment conform detaliilor din proiectul tehnic, pe care se vor poziţiona bordurile prefabricate. Montarea bordurilor prefabricate se va efectua conform proiectului tehnic, respectând cotele şi pasul la bordură stabilit. După pozare, bordurile se vor rostui cu mortar de ciment. BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI Art.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 14.1. Bordurile de refugii şi bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139 a căror dimensiuni trebuie să corespundă datelor din tabelul 20. Tabel 20 Tipul Mărimea Lăţimea

6○±2 Înălţimea 4±5

Lungimea 1±5

Observaţii

A B I P

A2 B3 I P

200 100 300 600

300 170 300 300

1000 ;330 750 ;500 600 400

Utilizat la trotuare Utilizate la drenările spaţiilor verzi încadramente laterale, etc Utilizate la intrări Carosabile

NOTĂ : Toate dimensiunile sunt în mm 14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească bordurile sunt arătate în tabelul 21. Tabel 21 Caracteristici mecanice Condiţii de admisibilitate Rezistenţa la rupere medie la încovoiere pentru tipurile A şi B kgf/cmp

40

Rezistenţa la rupere la încovoiere a unei singure epruvete de probă pentru lungimile de 1000, 750 şi 500 mm kgf/cmp

30

Rezistenţa la uzură mm max 1,3

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ La 20 cicluri îngheţ-dezgheţ fără să apară fisuri sau ştirbituri




14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 22. Tabel 22 Denumirea defectului Condiţii de admisibilitate Săgeata feţelor văzute 0/00 max 3 Deformări pe feţele văzute mai mari de 2 mm

Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max 3

Stirbituri, mm max Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din probă cu lungimea de max 3 mm şi adâncimea de max. 2 mm

Crăpături Nu se admit BORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE Art.43. MONTAREA BORDURILOR 43.1. Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului majorată cu 0,20 m. 43.2. Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat, dacă este nevoie, ca să atingă 95% din densitatea optimă Proctor normal. În cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, Antreprenorul trebuie să compenseze diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. Când lucrările sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileşte condiţiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pământului rezultat din săpături. 43.3. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuţie stabilesc natura şi dimensiunile fundaţiei, precum şi un eventual element de sprijinire a bordurii şi a dispozitivului destinat să asigure scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului. 43.4. Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2 cm grosime şi vor fi rostuite cu mortar M50. 43.5. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile stabilite prin detaliile de execuţie. 43.6. Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 5 mm faţă de cotele precizate în profilele transversale corespunzătoare şi în profilul în lung.

Recepţia lucrării Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări conform normelor legale în vigoare. Recepţia finală Recepţia finală se face odată cu imbrăcămintea, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia, conform normelor legale în vigoare.




CAIET DE SARCINI NR.7 ŞANŢURI, RIGOLE DIN BETON DE CIMENT, RIGOLE CU GRĂTAR METALIC

Generalităţi Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de colectare a apelor de suprafaţă – şanţuri, rigole din beton de ciment şi rigole cu grătar metalic. Cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la realizarea acestora, controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform proiectului de execuţie. Antreprenorul va ţine evidenţa calităţii lucrărilor prin întocmirea şi menţinerea la zi a dosarului cu certificate de calitate şi a registrului cu rezultatele încercărilor realizate în laborator. Când este necesar, la cererea dirigintelui de şantier, antreprenorul este obligat să efectueze verificări suplimentare faţă de prevederile acestui caiet de sarcini. În cazul în care se constată abateri de la cerinţele de calitate prevăzute în caietul de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

Materiale componente Cimenturi La prepararea betoanelor se va utiliza ciment Portaland cu adaos P35 conform SR EN 197-1, iar pentru mortare ciment metalurgic M30 conform SR En 197-1. Cimenturile trebuie să satisfacă condiţiile arătate în mai jos: Pa35 M30 - începutul prizei 1oră 1oră - sfârăitul prizei <10ore <10ore - constante de volume pe turte să nu prezinte încovoieri sau crăpături - constante de volum La Chatelier mărimea volumului <10mm - rezistenţa la compresiune min. N/mmp - la 2zile 10 - - la 7zile - 15 - la 28zile 35 30 Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă prevederilor standardelor. În timpul transportului, manipulării şi depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificării cu corpuri străine. Durata de depozitare nu va depăşi 45zile de la data livrării. Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuiţat decât după verificarea stării de conservare a rezistenţelor mecanice la (2)7 zile. Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător. Agregate Pentru prepararea mortarelor şi betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0 – 3, 3 -7 sau 0 – 7 - balast 0 – 31 - agregate concasate - nisip de concasaj 0 – 3, 3 -8 sau 0 – 8 - piatră spartă 8 - 25 Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului folosit la prepararea betoanelor sau mortarelor. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit. D.p.d.v. a formei geometrice, granulele de pietriş trenuie să îndeplinească condiţiile:




- forma granulelor b/a 0,66 c/a 0,33 Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după o încercare prealabiă a betonului. D.p.d.v. al conţinului de impurităţi agregatele trenuie să îndeplinească condiţiile: Nisip natural sau de concasaj Pietriş sau piatră spartă - corpuri străine nu se admit nu se admit - peliculă de argilă sau alt material aderent nu se admit nu se admit - mică %max 1% - - cărbune %max 0,5% - - humus galbenă galbenă - argilă în bucăţi %max 1% 0,25% - părţi levigabile %max 2% 0,50 - sulfaţi sau sulfuri nu se admit nu se admit Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor: - densitate aparentă, kg/mc min 1.800 - densitate în grămadă în stare afânată şi uscată, kg/mc min 1.200 - porozitate totală pentru piatră spartă, % max 2 - porozitate aoparentă pentru pietriş sau piatră spartă, % max 2 - volum de goluri în stare afânată pentru: - nisip, %max 40 - pietriş, %max 45 - piatră spartă, %max 55 - rezistenţa la strivire % - în stare saturată min. 60 - în stare uscată max. 15 - coeficientul de înmuiere după saturare, min. 0,80 - rezistenţa la compresiune a rocilro din care provin pe cuburi sau cilindri în stare saturată, N/mmp, min 90 - rezistenţa la îngheţ-dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală faţă de masa iniţială, %max 10 Sorturile de agregate trebuie să fie caraceterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimiteză sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5d max. Granulozitatea nisipului:

Sort nisip Treceri în % prin sita sau ciurul de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7

0 – 2 min - 10 45 90 - -

0 – 2 max - 50 85 100 - -

0 – 3 min 5 - 35 - 90 -

0 – 3 max 30 - 75 - 100 -

0 – 7 min 2 - 20 - 56 100

0 – 7 max 21 - 70 - 87 100

Balast:




Balast Treceri în % prin sita sau ciurul de:

3,15 5 16 20 D max

0 -31 min. 20 - 55 - 80

0 - 31 max. 50 - 85 - 100

0 - 40 min. - 30 - 55 80

0 - 40 max. - 60 - 85 100

Agregatele se vor aproviziona din timp pentru a asigura omogenitatea şi constanta calităţii, după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare. Depozitarea se face pe platforme amenajate separat pe sorturi. Apa utlizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua publică, să îndeplinească condiţiile STAS 790. Mortar şi betoane Pentru rostuire se va utiliza mortar M100 cu 400kg ciment M30 la sau Pa35 la mc de nisip. Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizare perfectă. Se adaugă apa necesară, se amestecă continuu până la formarea unui bulgăre uţor umezit ce nu curge printre degete. Mortarul se va utiliza imediat după preparare. Nu se va utiliza mortar uscat care începe să facă priză sau nu se va amestec cu mortar proaspăt. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile “Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN 012”, luând în considerare: - dozajul minim de ciment la C16/20 → 350kg/mc - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat la L2 → 170 l/mc L3 → 185 l/mc L4 → 200 l/mc - rezistenţa la compresiune la 7zile → 18,8 N/mmc 28zile → 29,6 N/mmc Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse în ordinea următoare: - agregatele cu cele mai mari dimensiuni - ciment - nisip - agregatele cu cele mai mici dimensiuni - apa Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticală 10tururi - malaxor cu axa orizontală 20tururi - betonieră cu axa orizontală 20tururi - betonieră cu axa înclinată 30tururi Duratele maximale nu trebuie să depăşească de 3ori duratele minimale. Cofrajele trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile fără să se deformeze. Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de ± 1cm. Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la nivel şi alăturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2mm, iar denivelarea maximă admisă în planul unui parament între două scânduri alăturate de 3mm.




Oţel beton Armãturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice prevãzute în STAS438/1-89. La livrare otelul beton va fi însotit de certificatul de calitate emis de producãtor. Otelurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii si diametre. Suprafetele de stocare trebuie sã fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. Armãturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate în asa fel încât nici un element sã nu sufere deformatii permanente în timpul transportului sau manipulãrii. Controlul calitãtii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat. Pereuri din piatră brută sau bolovani de rîu Execuţia pereurilor uscate Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesite. Pentru a se asigura fixarea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1 - 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana se umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitadu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta. Execuţia pereurilor rostuite cu mortar de ciment Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art.3.11.2.8.1 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip, ci cu mortar de ciment, M10 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implanta pietrele sau bolovanii se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a golurilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. Pereu de piatră brută pe fundaţie de beton Piatra brută folosită la pereuri şi zidării trebuie să provină din roci fără urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică, să aibă o structură compactă. Caracteristici mecanice pe care trebuie să le îndeplinească:


Rezistenţa la compresiune pe epruvete în stare uscată, N/mmp, min 80





Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ: coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra spartă, %, max coeficient de înmuiere pe epruvete, %, max

0,3 25

Forma şi dimensiunile piatrei brute folosite la pereuri:

Caracteristici Condiţii minime de admisibilitate

Forma neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau de o pană

Înăţimea, mm 140 .........180

Dimensiunile bazei, mm: lungime lăţime

egală sau mai mare ca înălţimea 80 ........ 150

Piatră necorespunzătoare dimensiunilor, %, max

15

Piatra brută pentru zidării va avea forma neregulată, aşa cum rezultă din carieră având dimensiunea minimă de cel puţin 100mm şi o greutate care să nu depăşească 25kg. Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piatră brută stratificată care are două feţe aproximativ paralele. Pentru zidăria de piatră brută opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzută destul de mare, cu muchiile de cel puţin 15cm, fără ca muchia cea mai lungă să depăşească mai mult de 11 dimensiunea celei mai mari. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C8/10 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M100. Pereu de bolovani de rîu pe fundaţie de beton Bolovani de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelive şi omogene ca structură şi compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri sau feţe de clivaj. Caracteristici mecanice pe care trebuie să le îndeplinească:


Rezistenţa sfărâmare prin compresiune, N/mmp, min 60

Rezistenţa la uzura cu maşina Duval, N/mmp, min 11

Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri:

Dimensiuni Condiţii minime de admisibilitate

Lungime, mm 80 .... 140

Înăţimea, mm 120 .... 160

Piatră necorespunzătoare dimensiunilor, % din masă, max 15

Rigole din fontă cu grătar metalic Rigolele din fontă cu grătar metalic – profil “U” utilizate pentru scurgerea apelor de suprafaţă oferă o serie de avantaje:




permomanţe ridicate optime de curgere a apelor pluviale efectul de autocurăţare montarea rapidă rezistenţă crescută la ingheţ – dezgheţ Grătarul şi canalul sunt realizate din fontă ductilă. Grătarul este fixat de ramă cu şurub. Durabilitatea sistemului este practic nelimitată. Ansamblul va respecta prevederile normei UNE EN-124. Încărcarea maximă este de 40t. Dimensiunile sunt precizate în planşele cu detalii de execuţie. Controlul calităţii materialelor Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi încercărilor de reţetă definitivă. Încercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare balastieră, carieră propusă de Antreprenor.

Material Încercări Metode conform

Frecvenţa încercărilor

Încercarea de informare Încercarea înainte de utilizare

Ciment

Examinare date din certificatul de calitate

- La fiecare lot -

Timp priză SR EN 196-3

O determinare la fiecare lot aprovizionat nu mai puţin de 100t pe o probă

-

Constanta de volum SR EN 196-3

-

Rezistenţe mecanice la 2(7)zile şi 28zile

SR EN 196-1

O probă la 100t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul

-

Starea de conservare nuai dacă se s-a depăşit termenul de depozitare sau au întărziat factorii de alterare

SR EN 196-3

-

2 determinări pe siloz sus şi jos

Agregate

Examinare date din certificatul de calitate

- La fiecare lot -

Parte levigabilă SR 667 - O determinare pe lot de 100mc

Humus STAS 4606

La schimbarea sursei -

Corpuri străine, argilă în bucăţi, argilă aderentă, conţinut de carburanţi,

STAS 4606

- O determinare pe lot de 100mc

Granulozitatea sorturilor SR EN 933

O probă la max 500mc la fiecare sort şi sursă

O determinare pe lot de 100mc




Material Încercări Metode f

Frecvenţa încercărilor

Echivalent de nisip STAS 730

O determinare pentru fiecare sursă

O determinare pe lot de 50mc

Rezistenţa la maşina Los Angeles

STAS 730

O determinare la max 500mc oentru fiecare sort şi sursă

-

Apă Analiza chimică STAS 790

Pentru apa potabilă nu este cazul. Pentru apa care nu provine de la reţeaua publică de apă potabilă o analiză pentru fiecare sursă

Ori de câte ori se schimbă sursa sau când apar condiţii de poluare

Beton

Rezistenţele la 7zile şi la 28zile - compresiune - întindere

La ieşierea din betonieră sau malaxor şi de fiecare dată când Dirigintele de şantier o va considera necesar, un minim de 12 probe

Otel beton


- La fiecare cantitate aprovizionatã

-

Modul de execuţie a lucrărilor

Pichetarea lucrărilor Constă în materializarea axei şi limitele lucrării, precum şi implementarea unor repere de nivelment în imediata vecinătate. Se face de către Antreprenor. Execuţia săpăturii Săpăturile vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a profilului din planşe. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente, acestea cad în sarcina Antreprenorului. Pământul rezultat din săpătură va fi transportat în depozitul stabilit. Execuţia pereului din dale de beton turnat pe loc Dimensiunile şi forma şanţurilor sunt cele prevăzute în proiectul de execuţie şi au fost stabilite în funcţie de relief, natura terenului, debitul şi viteza apei, mijloacele de execuţie. Acestea vor fi respectate întocmai de către antreprenor. Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip cu grosimea de 5 cm, ce va fi pilonat. În ramele de cofraj pentru turnarea dalelor şanţului se va turna beton C16/20. Faţa văzută a dalelor se va finisa prin nivelare, pentru a se asigura o scurgere a apelor în parametrii impuşi de normative. Se recomandă ca turnarea dalelor să fie realizată în tehnica câmp ocupat/câmp liber, pentru a permite consumarea dilatării/contracţiei pe perioada de realizare a clasei betonului. Dacă turnarea se va executa în anotimpul călduros al anului, betonul proaspăt turnat se va proteja obligatoriu contra evaporării forţate a apei de amestec a betonului. Fasonarea armăturii Armãturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate în cofraj.




Fasonarea în cofraje nu este admisã, decât cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. Barele lãsate în asteptare între douã faze de betonare vor fi protejate împotriva oricãrei deformatii accidentale. Îndoirea si îndreptarea barelor lãsate în asteptare este interzisã. Verificarea montãrii corecte a armãturii trebuie sã fie fãcutã de Inginer sau de delegatul acestuia înainte de betonare. Inginerul poate ordona tinând seama de importanta lucrãrii ca betonarea sã nu aibe loc decât dupã aceastã verificare. Se vor păstra rosturile de 1-2 cm, ce vor fi colmatate cu mortar de ciment, sau carton asfaltat. Montarea rigolelor din fontă cu grătar metalic – între sistemului rutier de pe carosabil şi cel de pe trotuare, se lasă o fantă avînd dimensiunile grătarului 210mm, în care se aşează cu mîna grătarul metalic, şi printr-o uşoara apăsare acesta se fixează etanş. Panta longitudinală este dată de betonul de pantă turnat anterior montării grătarului.

Control de calitate Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind calitatea materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor se va proceda la: - Încercări preliminare de informare, cuprind: studii de compoziţie a betoanelor efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor efectuate în cursul lucrărilor în condiţii de frecvenţă specificate în tabelul de mai jos - Încercări de control de recepţie efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării

Denumirea lucrării

Natura încercării Categoria de control Frecvenţa

A B C

Beton C16/20 - studiul compoziţiei - încercări la compresiune - încercări la întindere

* * *

* * *

* *

Pe părţi de lucrare

Cofraje - controlul dimensiunilor de amplasare şi solicitare

* Înaintea betonării fiecărui element

Şanţuri, rigole - controlul dimensiunilor şi încadrării în toleranţe - profilul longitudinal - secţiunea - grosimea - controlul corectării finisării a feţei văzute

* * * * *

La fiecare lucrare

A - încercări preliminare de informare B – încercări de control de calitate C – încercări de control de recepţie

Recepţia lucrărilor Recepţia preliminară




La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare verificându-se concordanţa cu prevederile proiectului şi caietului de sarcini. Se vor verifica în cadrul acestei operaţii de recepţie următoarele: - amplasamentul lucrărilor conform proiectului de execuţie - calitatea materialelor conform standardelor respective - natura pământurilor conform STAS 1243-88 - dimensiunile, pantele şi calitatea execuţiei lucrărilor. Se încheie "Procesul verbal de recepţie preliminar". Recepţia finală Recepţia finală are loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.




CAIET DE SARCINI NR.8

IMBRACAMINTI ASFALTICE RAMPE POD

Generalitati

Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si verificare a imbracamintilor bituminoase.

Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Inginer.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare.

Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Executie a imbracamintilor, care va contine, printre altele:

programul de executie a imbracamintilor;

utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor;

utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii;

sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces la acestea;

reteta de fabricatie (dozajele optime).

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor executa sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.

Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata cu informatii privind tehnologia de compactare:

caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza);

numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea.

Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

Tipuri de mixturi

Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald.

Acestea sunt alcatuite din 2 straturi,

Strat de uzura – conform anexei C:

Strat de legatura - conform anexei D.




Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa E.

3.1. MATERIALE

8.3.1. AGREGATE NATURALE

Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:

agregate naturale de cariera (conform SR 667):

cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

nisip de concasare, sort 0-4;

agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare (conform SR 662);

nisip natural, sort 0-4.

Clasa minima a rocii

Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru executia imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 (Tabel 3).

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie sa respecte prevederile SR 667 (Tabel 2).

Depozitare

Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii agregatelor.

8.3.2. FILER

Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile STAS 539

In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa indeplineasca in plus conditia ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20 % . Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt.

Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

8.3.3. BITUM

Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu exceptia MASF 16 pentru care se va folosi bitum D60-80.

Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial, toate determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.

La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR 754, cu exceptia continutului de parafina si a densitatii.




Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.

Tabelul 1 – Caracteristicile bitumului

Caracteristici Valori admisibile STAS

Penetratia la 25C, (1/10 mm) 60-80 80-100 42-68

Punctul de inmuiere IB, (C) 48-55 44-49 60-69

Ductilitatea la 25C, (cm), min. 100 100 SR 61-96

Ductilitatea la 5C, (cm), min. 4.0 5,0 SR 61-96

Punct de rupere Fraass, (C), max. -13 -15 113-74

Punct de inflamabilitate Marcusson, (C), min. 250 250 5489-80

Solubilitatea in solventi organici, (%), min. 99 99 115-80

Stabilitatea prin incalzire in film subtire la 163C

8099-74 Metoda II

- pierderea de masa, (%), max. 0,80 0,80

- penetratia reziduala la 25C, (%), min. 50 47

- cresterea punctului de inmuiere, (C), max.

9 9

- ductilitatea reziduala la 25C, (cm), min. 50 75

Continut de parafina, (%), max. 2.0 2.0 8098-68

Densitatea la 15C, (g/cm3), min. 0,995 0,992 35-81

Adezivitate pe agregat etalon, (%), min. 80 80 10969/3 - 83Adezivitate pe agregatul folosit 80 80 10969/3-83 Indicele de instabilitate coloidala, (), max. 0.5 0.5

Bitumul aditivat

In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate, determinata conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea bitumului.

Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :

sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;

sa fie stabili termic pana la minimum 200C.

sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia adezivitatii care se va determina fata de agregatele naturale utilizate.

Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe durata depozitarii va fi in intervalul 120–140C.

Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui produs.




8.3.4. EMULSIE BITUMINOASA

Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa aprobarii Consultantului.

Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate prevazute cu pompe de re-circulare si sistem de incalzire.

8.3.5. FIBRE

Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate.

Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza studiului preliminar efectuat de un laborator autorizat.

Tipurile de fibra care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supuse aprobarii Consultantului.

Pentru fiecare tip de fibra la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

3.2. STABILIREA COMPOZITIEI

Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din agregate de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.

Tabelul 2 – Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase

Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate

mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - criblura : sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer

beton asfaltic rugos - criblura : sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer

betoane asfaltice bogate cu criblura

- criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic cu pietris concasat

- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25

- nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic deschis cu criblura

- criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer




beton asfaltic deschis cu pietris concasat

- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25

- nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic deschis cu pietris sortat

- pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile de la 1 pana la 8 din Anexa.

La executia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, in care nisipul natural poate fi max. 50%.

8.3.1. CONTINUTUL DE FIBRE ACTIVE IN MIXTURILE ASFALTICE

Continutul de fibre active in mixturile asfaltice cu fibre MASF8 si MASF16 va fi cuprins in limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel sa se asigure un echilibru intre limita inferioara a dozajului de bitum, a dozajului de fractiune fina si a dozajului de fibra activa.

Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra activa se stabileste prin studiul preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 si 3, de un laborator de specialitate.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea stabiliri continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice

(%)

Clasa tehnica a drumului

Strat de uzura

MASF8 MASF16

6,7-7,5 I-V 6,5-7,5 I-V

BAR16m, BAR16a

5,7-6,2 I-III 5,7-6,2 II-III

BA16m 6,0-7,0 I-II 6,3-7,3 III

BA16, BA16a 6,0-7,0 II 6,3-7,3 III 6,5-7,5 IV-V

BA8, BA8a 6,5-7,5 IV-V BA25, BA25a 5,5-7,0 IV-V

BAPC16, BAPC16a 6,0-7,5 IV-V

Strat de legatura BAD25m 4,0-5,0 I-III

BAD25, BAD25a 4,0-5,0 I-V




BAPC25, BAPC25a 4,0-5,0 III-V BADPS25, BADPS25a 4,0-5,0 IV-V

8.2.2. RAPORTUL FILER / BITUM

Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 6.

Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant

(recomandat)

Strat de uzura

Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8 Betoane asfaltice bogate in criblura

- cu dimensiunea maxima a granulei 16 mm - cu dimensiunea maxima a granulei 25 mm

1,3-1,8 1,1-1,8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6-1,8 Strat de legatura

Betoane asfaltice deschise 0,5-1,4

3.3. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa se incadreze in limitele din tab. 7 si 8.

Tabelul 7 – Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase

Tipul mixturii asfaltice

Tipul bitumului

Clasa tehnica a drumului

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabilitatea

(S) la 60 ºC (KN)

min

Indicele de

curgere (I) (mm)

Raport S/ Ι (ΚΝ / mm)

Densitatea aparenta (Kg / mc)

minim

Absorbtia de apa (%)

volum

BA8;BA25 BA8a; BA25a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 5.5 1.5-4.5 1.2-3.6 2300 2-5

BA16 BA16a

D 80/100 D 80/100a

II 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3 2300 2-5 III 7,0 1,5-4,0 1,7-4,6

IV-V 6,0 1,5-4,5 1,3-4,0

BAR16 BAR16a

D 80/100 D 80/100a

I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6 2300 3-5

III 7,5 1,5-4,0 1,8-5,0 BAPC16

BAPC16a D 80/100

D 80/100a IV-V 5,5 1,5-4,5 1,2-3,6 2300 2-5




BAD25 BAD25a

D 80/100 D 80/100a

I-V 4,5 1,5-4,5 1,0-3,0 2250 2-5

BADPC25 BADPC25a

D 80/100 D 80/100a

III-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5

BADPS25 BADPS25a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase

Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice BAR16, BAR16a,

BA16, BA16A, BA8, BA8a, BA25, BA25a

BAD25, BAD25a, BADPC25, BADPC25a, BADPS25, BADPS25a

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie - volum de goluri la 80 de giratii , % max. - volum de goluri la 120 de giratii % max.

5,0 -

-

9,5 Rezistenta la deformatii permanente - fluaj dinamic la 40ºC si 1800 pulsuri 10-4 mm max.

7600 -

Modulul de elasticitate la 15 ºC MPa min.: - zona climatica calda - zona climatica rece

4200 3600

3600 3000

Rezistenta la oboseala : - numarul de cicluri pana la fisurare la15ºC min.

-- 4x105

8.3.1. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE STABILIZATE CU FIBRE

Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9

Tabelul 9 – Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre

Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

MASF8 MASF16 Test Schellenberg, % max. 0,2 0,2Caracteristici pe epruvete cilindrice - stabilitate (S) la 60ºC KN, min. - indice de curgere (I) la 60ºC mm - densitate aparenta kg / m3 , mm - volum de goluri %

7,0

1,5-3,5 2300 3-4

7,0

1,5-3,5 2300 3-4

Rezistenta la deformatii permanente - fluaj dinamic la 40ºC si 1800 pulsuri 10-4 mm max.

10000

10000

- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm /h Temperatura (2)

45ºC 60ºC 45ºC 60ºC Numarul mediu de vehicule (1) < 1500 6,0 8,0 6.0 8.0 1500-3000 4,0 6,0 4,0 6,0 3000-6000 2,0 3,5 2,0 3,5




>6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5 Adancimea fagasului , mm Numarul mediu de vehicule (1) < 1500 6,0 9,0 6,0 9,0 1500-3000 5,0 8,0 5,0 8,0 3000-6000 4,0 7,0 4,0 7,0 >6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0 Modulul de elasticitate la 15 ºC Mpa, min. 3600 4000 Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la15ºC, 10 –4 max.

1200 1000

8.3.2. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 si STAS 1338 / 2.

Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confectioneaza in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5ºC, conform reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2.

Caracteristicile prevazute in tabelele 7, 8 si 9 se determina conform reglementarilor tehnice in vigoare.

Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei B.

Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere inel si bila cu maximum 9ºC mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se excepteaza verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF.

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN 12697-28.

8.3.3. CARACTERISTICILE STRATURILOR IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

Gradul de compactare

Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.

Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul

Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.

Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10.

Tabelul 10 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase




Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta

kg / m3, min Absorbtia de apa % volum

Grad de compactare % min.

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF8, MASF16

2300 2-6 97

Beton asfaltic rugos BAR16m 2300 4-7 96 BAR 16a

BAR16 2250

Beton asfaltic bogat in criblura BA16m

2300

2-6 96 BA8a, BA16a, BA25a, BAPC16a, BA8, BA16, BA25, BAPC16

2250

Beton asfaltic deschis BAD25m 2250

3-8 96 BAD25a, BADPC25a, BADPS25a, BAD25, BADPC25, BADPS25

2200

Rezistenta la deformatii permanente Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul executat, respectiv din stratul de uzura.

Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 9.

3.4. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT

Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa fie conform tabelului 11

Tabelul 11 – Caracteristicile suprafetei stratului executat

Nr. crt.

Caracteristica Conditii de

admisibilitate Metoda de incercare

1

Planeitatea in profil longitudinal 1)

Indice de planeitate, IRI, m / km

CD 155/2001 si AND 563/2000

- drumuri de clasa tehnica I-II < 2.5 - drumuri de clasa tehnica III < 3.5 - drumuri de clasa tehnica IV < 4.5 - drumuri de clasa tehnica V < 5.5

2

Uniformitatea in profil longitudinal 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m , mm

SR 174 / 2 - drumuri de clasa tehnica I si strazi de categorie tehnica I-III

< 3.0

- drumuri de clasa tehnica II si strazi de categorie tehnica IV

< 4.0

- drumuri de clasa tehnica III- V < 5.0




3

Rugozitatea 2) Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT

STAS 8849 - drumuri clasa tehnica I-II > 80 - drumuri clasa tehnica III > 70 - drumuri clasa tehnica IV-V > 60 Rugozitatea geometrica, HS, mm

STAS 8849 - drumuri clasa tehnica I-II > 0.7 - drumuri clasa tehnica III > 0.6 - drumuri clasa tehnica IV-V > 0.55

3 Coeficient de frecare ( GT)

- drumuri clasa tehnica I – II - drumuri clasa tehnica III - IV

≥0.95 ≥0.7

Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura

Grip Tester

4 Omogenitate. Aspectul suprafetei

Aspect fara degradare sub forma de exces de

bitum, fisuri, zone poroase, deschis,

slefuite

vizual

Nota : 1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate IRI, sau a denivelarilor sub dreptarul de 3m;

2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea rugozitatii geometrice HS.

Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora.

Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice

Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7, 8, 9, 10, 11 si 12 se determina in urmatoarele etape:

elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;

verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor;

verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.

Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului, precum si frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul 12.

Tabelul 12 – Tipuri de incercari

Natura controlului sau incercarii si frecventa

incercarilor Caracteristici Tipul mixturii asfaltice




Studiul preliminar pentru determinarea compozitiei mixturii

asfaltice

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura (tabel 1 si 2) indiferent de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii

Caracteristicile : - Volumul de goluri determinat (cu presa de compactare giatorie) - Rezistenta la deformatii permanente - Modul de elasticitate - Rezistenta la oboseala

MASF8, MASF16, indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii Mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii I, II.

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate in timpul executiei - frecventa: 1/400 tone de mixtura asfaltica

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura (tabelul 1 si 2)

Verificarea calitatii stratului de imbracaminte bituminoasa executat pe carote: -frecventa : 1 carota / 7000 m2

Caracteristicile : - densitatea aparenta - absorbtia de apa - gradul de compactare

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura conform tabelului 10

Rezistenta la deformatii permanente

MASF8, MASF16

Verificarea calitatii stratului de imbracaminte bituminoasa executat pe carote: -frecventa : 1 carota / 7000 m2

Caracteristicile : - densitatea aparenta - absorbtia de apa - gradul de compactare

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si stratul de legatura conform tabelului 10

Rezistenta la deformatii permanente

MASF8, MASF16 Mixturile asfaltice destinate stratului de uzura pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii I, II ( tabelul 1)




3.5. PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE

8.5.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii bituminoase va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont de respectarea conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.

Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator autorizat.

Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele incercarilor obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie prezentate Consultantului in vederea aprobarii acestora.

Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa cel putin urmatoarele documente:

analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)

incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a dozajului de bitum retinut.

Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in tabelele 7, 8 si 9.

Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre, polimeri, aditivi, etc.).

Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de greutatea totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit functie de greutatea mixturii asfaltice.

Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se inscrie in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS 174-1/2002, anexate.

Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.

8.5.2. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.

Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevazute in Caietul de sarcini.

Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul bituminos.

Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.




In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.

Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure precizia dozarii.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura astfel incat la 150 C – 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09-1,11) litri.

Stocarea si incalzirea bitumului

Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.

Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a liantului pana la temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C , in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.

Stocarea filerului

La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale

Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la Capitolul 1 Materiale punctul 1.1.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se asigure o productie constanta.

Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind compozitia mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din tabelul 13

Tabelul 13 – Abateri limita in dozarea agregatelor

Componentele mixturii Abateri admise fata de dozaj % Agregate 16 – 25 + 5 8 – 16 + 5 4 – 8 + 5 2 – 4 + 4 1 – 2 + 4




0,63 – 1 + 3 0,2 - 0,63 + 3 0,1- 0,2 + 2

< 0,1 + 1.5

+ 1,0 – pt. MASF Bitum +0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice

reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 13

introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea acestora

re-sortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul instalatiilor in flux discontinuu)

introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat

dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscator-malaxor

amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul de stocare

durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos

pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei in mixtura minerala si implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica), iar dupa introducerea liantului bituminos malaxarea sa mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa fie cuprins intre 65-80 secunde.

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 14.

Tabelul 14 – Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice

Materialele si faza de executie Temperatura C in functie de tipul bitumului

D 60 / 80 D 80 / 100 - agregate naturale la iesire din uscator 170-190 165-185 -bitum la intrare in uscator 155-165 150-160 - mixtura asfaltica * la iesire din uscator 165-175 160-170

* la asternere min 155 min 150

* la inceputul compactarii min. 150 min. 145 * la sfarsitul compactarii min. 110 min. 105




Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa de + 10C si de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.

Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice

La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de transport.

Controlul fabricatiei

Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in timpul executiei, cu frecventa din tabelul 12

8.5.3. PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE

Sectorul de proba

In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea caii.

Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de exploatare a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei caracteristicilor mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata de Consultant.

Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a testului de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.

Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.

Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie, document de referinta in executarea stratului.

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat, utilizand o perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune.

La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire. Cu aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa la interval mai mic de 3 zile de la executia stratului anterior.

Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.

Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.

Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie sa fie uscata.

Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.




Transportul mixturilor asfaltice

Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate, prevazute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.

Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoare–finisoare prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.

Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant este de peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15C.

Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.

In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura conform prevederilor din tabelul 14.

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii de rulare.

Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat sa se previna crearea rosturilor de lucru.

In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.

La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.

Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut fata de rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.

Compactarea

Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel sa se obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 10.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea imbracamintii.

Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.




3.6. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

8.6.1. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 15

Tabelul 15

Elementul masurat Abaterea limita admisa grosimea stratului NU SE ADMITE latimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0,4 %

cotele profilului longitudinal si transversal ±0,5 cm (cu respectarea pasului de

proiectare) denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm

8.6.2. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII BITUMINOASE

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 15.

8.6.3. RECEPTIA LUCRARILOR

Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.

Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.

Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor incercarilor, precum si examinarea efectiva a lucrarilor.

In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la faza urmatoare de executie.




CAIET DE SARCINI NR.9 SEMNALIZARE RUTIERA

INDICATOARE DE CIRCULATIE

GENERALITATI

SCOP. APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si la receptia indicatoarelor rutiere. Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice, precum si alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare.

PREVEDERI GENERALE

Toate indicatoarele rutiere trebuie sa corespunda prevederilor standardelor pentru Indicatoare Rutiere – Siguranta Circulatiei [STAS 1848/1,2 si 3-86] si actualizarilor ulterioare.

Antreprenorul este obligat sa asigure concordanta semnificatiei indicatoarelor cu prevederile acestui caiet de sarcini.

Inginerul il va informa pe Antreprenor sa intreprinda, pe cheltuiala proprie, orice fel de verificare considerata a fi necesara pentru a asigura conformitatea lucrarilor cu specificatiile acestui caiet de sarcini.

In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va respinge orice lucrare si va initia actiunile necesare ulterioare.

TIPURI DE INDICATOARE

ASPECT, FORMA, SIMBOLURI

Generalitati

Diferitele aspecte, forme si simboluri vor fi aratate in desene si vor fi descrise in paginile urmatoare.

Indicatoare de avertizare a pericolului

- triunghi echilateral, margine rosie, simbol negru pe fond alb; - dreptunghi, sageata rosie indicand sensul benzii “inainte”, pe fond alb.

Indicatoare de reglementare

Indicatoare de prioritate

- Treceri la nivel cu calea ferata: furnizate de autoritatile respponsabile de calea ferata; - CEDEAZA TRECEREA: triunghi echilateral, margine rosie, text negru pe fundal alb; - STOP: octogon, text alb pe fundal rosu; - PRIORITATE: romb, romb galben pe fundal alb; - Cerc, margine rosie, fundal alb, sageata rosie aratand drumul cu prioritate, sageata neagra aratand

drumul fara prioritate; - Patrat, fundal albastru, sageti in sens opus [1 rosie, 1 neagra].

Indicatoare de interzicere sau restrictie

- Forma circulara, margine rosie cu simboluri fie rosii, fie negre, pe fundal alb si albastru.




Indicatoare de obligatie

- Forma circulara cu inscriptii pe fundal albastru.

Indicatoare de orientare si informare

Generalitati

- Fundal verde pe autostrazi; - Fundal albastru pe celelalte strazi; - Fundal galben pentru devieri de drumuri.

Indicatoare de orientare

- Placi dreptunghiulare pentru atentionare “Inainte”; - Sageti pentru directionare la intersectii; - Textul: pe indicatoarele de pe autostrada cu inaltimea 250 mm, pe celelalte strazi, inaltimea 200 mm.

Indicatoare de informare

- Patrat sau dreptunghi, fundal verde, text alb si/sau simboluri rosii/negre despre utilitati oferite de zonele adiacente autostrazii;

- Idem, dar pe fundal albastru pentru celelalte drumuri.

Semne aditionale

- Dreptunghiular, patrat sau in forma de sageata, plasate sub indicatoare pentru a le accentua intelesul.

CONFECTIONAREA INDICATOARELOR

PREVEDERI GENERALE

Indicatoarele sse vor confectiona din aluminiu astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.

Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu latura cea mai mare <1000 mm se vor executa cu conturul ranforsat prin dubla indoire.

Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica >1000 mm se vor executa cu conturul ranforsat si vor cuprinde sectiuni de otel sau sectiuni speciale din aluminiu.

Spatele indicatorului se vopseste in culori gri, mate si nereflectorizante.

Elementele de fixare pe stalpi a semnelor de circulatie vor fi de prezoane sudate si suruburi cu piulita, elementele metalice fiind placate cu zinc sau cadmiu,s au banda dublu-adeziva omologata.

Toate indicatoarele vor avea fete retroreflective, dupa cum urmeaza:

- clasa 3 [diamant] pentru autostrazi cu termen de garantie 12 ani; - clasa 2 [inalta densitate] pe drumuri europene cu termen de garantie 10 ani; - clasa 1 [tehnica] pe celelalte drumuri cu termen de garantie 7 ani.

Detaliile constructorului de indicatoare asupra metodelor de marcare si colorare a acestora vor fi aprobate de Inginer inainte de inceperea confectionarii acestora.

De asemenea, inainte de inceperea confectionarii indicatoarelor Inginerul va aproba metodele de impachetare si transport al acestora.




DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

PREVEDERI GENERALE

Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile STAS 1848/2-86.

Toleranta aplicabila tuturor dimensiunilor este 5 mm.

Indicatoare de avertizare, reglementare, interdictie, restrictie si obligare

Indicatoare de forma triunghiulara

“CEDEAZA TRECEREA”

Autostrada Drum european

Alte drumuri

latura 1500 1200 900 latime chenar 200 150 120 latime banda alba

15 13 10

Alte indicatoare triunghiulare


Alte drumuri

latura 1200 900 700 latime chenar 150 75 60 Indicatoare de forma circulara


Alte drumuri

latura 1000 800 - latime chenar 100 75 - Indicatoare de forma octogonala


Alte drumuri

latura 1100 950 - latime chenar 14 12 - Indicatoare de forma patrata

Aceste tipuri de indicatoare vor avea laturile de 650 mm indiferent de pozitionarea lor. Trecerile de pietoni pot avea, in cazuri speciale, 850 mm.

Indicatoare de forma dreptunghiulara

“Curba periculoasa” Inaltime: 1200 mm, Latime: 500 mm “Trecere la nivel cu CF” Inaltime: 1000 mm, Latime: 330 mm

Indicatoare de directionare si informare

Indicatoare de directionare

- Forma tablitelor indicatoare de inaintare poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/latime sau latime/lungime <2,5;

- Indicatoarele in forma de sageata:

inaltime = 330 mm pentru un singur rand de text;




inaltime = 650 mm pentru text pe doua randuri; latime = in functie de lungimea textului.

Indicatoare de informare

- Aceste tipuri de indicatoare vor avea laturile de 650 mm; - Indicatoare de forma dreptunghiulara pentru ‘Denumire drum’:

inaltime 550 mm, latime 330 mm;

- Indicatoare de forma dreptunghiulara pentru ‘Circulatie pe o singura banda’: inaltime 1200 mm, latime 330 mm;

- Alte indicatoare de forma dreptunghiulara:

Drum european Alte drumuri Tip a

latime 650 500 inaltime 850 650

Tip b latime 800 650 inaltime 1200 850

Tipul b este folosit numai pentru urmatoarele indicatoare:

a) Indicarea directiei de calatorie; b) Banda pentru vehicule lente; c) Drum inchis sau deschis; d) Informatii rutiere.

CONTROLUL CALITATII FOLIEI REFLECTORIZANTE

GENERALITATI

Cele trei tipuri de folii reflectorizante folosite in Romania sunt, dupa cum urmeaza:

Clasa 1 clasa “tehnica”. Aceste folii sunt constituite din microsfere de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la exterior. Aplicarea foliilor cu ajutorul adezivilor se poate face prin doua metode: lipire la cald sau lipire prin presare la rece;

Clasa 2 clasa “inalta densitate”. Alcatuire: asemanator clasei 1, dar intre microsferele de sticla si fata exterioara se interpune un strat de aer;

Clasa 3 clasa “diamant”. Alcatuire: asemanator clasei 2, dar in loc de microsfere de sticla se folosesc prisme de sticla.

Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectrizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si a rezistentei la coroziune.

Toate foliile din stoc vor avea un certificat de calitate emis de catre un laborator de specialitate omologat dupa normele europene.

Toate actiunile cuprinzand procesarea si aplicarea foliilor reflectorizante vor urma strict instructiunile producatorului.




Toate semnele de circulatie vor avea o eticheta permanenta fixata pe spate, de maxim 30 cmp, care sa cuprinda marca producatorului, numarul de inregistrare in lot, anul producerii si textul “Produs garantat”. Eticheta nu va fi reflectorizanta.

Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu grosimea de 2 mm sau se pot efectiv decupa de pe un indicator. Inainte de inceperea verificarilor probele vor fi tinute la temperatura de 232oC si in umiditate relativa de 505% timp de 24 de ore.

Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare.

ANALIZE FOTOMETRICE

Coeficient de retroreflexie

Analizele se vor face pe probe de 150 mm x 150 mm la 5o, 30o si 40o ale unghiului de incidenta al luminii [] si la 0,2o, 0,3o, 0,33o, 1o, 2o ale unghiului de admisie al luminii [], in comparatie cu cel incident.

Coeficientul de retroreflexie va fi masurat in conformitate cu “Publicatia CIE nr.54 – Retroreflexia” 1982, pentru sursa de lumina A [temperatura culorii avand 2856oK, se va exprima in cd/lx.m2].

Valoarea coeficientului de retroreflexie R rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime admisibile sunt prezentate in tabelele A1, A2 si A3. Pentru radiografiile facute asupra seriei de folii avand culori transparente, valoarea lui R va fi cel putin 70% din valorile prezentate pentru seria de folii colorate in tabelele A1, A2 si A3.

Valori minime ale coeficientului de retroreflexie R [Cd/Lx.m2] Sursa de lumina: CIE – Iluminare Standard A

Tabel A1: folii clasa 1

alb galben rosu verde albastru maro portocaliu

0,2o 5o 70 50 14,5 9 4 1 25

30o 30 22 6 3,5 1,7 0,3 7 40o 10 7 4 1,5 0,5 0,1 2,2

0,33o 5o 50 35 10 7 2 0,6 20

30o 24 16 4 3 1 0,2 4,5 40o 9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2

1o 5o 12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7

30o 6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0 40o 2 1 0,7 0,5 0,1 - 0,7

2o 5o 5 3 0,8 0,6 0,2 - 1,2

30o 2,5 1,5 0,4 1,3 0,1 - 0,6 40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,4

Tabel A2: folii clasa 2

alb galben rosu verde albastru maro portocaliu

0,2o 5o 250 170 45 45 20 12 100

30o 150 100 25 25 11 8,5 60 40o 110 70 15 12 8 5 29




0,33o 5o 180 122 25 21 14 8,5 65

30o 100 67 14 12 8 5 40 40o 95 64 13 11 7 3 20

1o 5o 15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5

30o 7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5 40o 4,5 3 1 0,5 0,02 0,1 2

2o 5o 5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5

30o 2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9 40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,8

Tabel A3: folii clasa 3 Valoarea minima R pentru culoarea alba

= 5o o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 R 310 280 70 18 6,2

= 15o o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 R

= 30o o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 R

= 40o o 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 R

Valoarea minima R pentru celelalte culori in comparatie cu culoarea alba pentru folii clasa 3

galben rosu portocaliu albastru verde verde2 Coef.R in comparatie cu alb

0,8 0,25 0,5 0,05 0,1 0,07

NOTA: coeficientul de retroreflexie R determinat pe suprafete umede se va calcula numai in laboratoare specializate dotate cu instalatii adecvate.

Pentru gama de culoare galbena, folii cu suprafatare rosu transparent, valoarea lui R va fi de cel putin 50% din valoarea determinata pentru culoarea rosie din tabelele A1, A2 si A3.

Incercarile se realizeaza pentru:

- asigurarea unei vizibilitati adecvate pe timp de noapte; - evaluarea degradarii capacitatii de retroreflexie in timp in diferite conditii de mediu; - evaluarea gradului de retroreflexie la expirarea termenului de garantie; - stabilirea frecventei probabile de inlocuire a indicatoarelor de circulatie vechi; - aprecierea comportamentului general al foliilor retroreflectorizante si al elementelor de suprafatare

(tiparire).

Culoare

Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 50 x 50 mm, aplicate pe placute de aluminiu.

Masurarea culorii se face cu un colormetru, in conformitate cu “Publicatia CIE nr.15.2 – Colormetria, 1986”. Proba va fi iluminata cu o sursa de iluminare standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala a probei si cu o directie de masurare de 0o (geometrie de masurare 45/0).

Pentru foliile retroreflectorizante punctele de coordonate imprimate in relief exprima campurile de culoare aratate in diagrama CIE 1931. Figura 3 prezinta campul de culoare pentru materialele noi, iar




suprafata hasurata arata materialele operationale. Tabelele B1, B2 si B3 arata aria campurilor cromatice pentru foliile retroreflectorizante noi, iar tabelele C1 si C2 arata aria campurilor pentru foliile operationale.

Coordonate cromatice

Tabel B1 – Folii retroreflectorizante noi de clase 1 si 2

1 2 3 4

Alb X 0,305 0,335 0,325 0,295 Y 0,315 0,345 0,355 0,325

Galben X 0,494 0,470 0,513 0,545 Y 0,505 0,480 0,437 0,454

Rosu X 0,660 0,610 0,638 0,690 Y 0,340 0,340 0,312 0,310

Verde X 0,110 0,170 0,170 0,110 Y 0,415 0,415 0,160 0,130

Albastru X 0,130 0,160 0,160 0,130 Y 0.090 0,090 0,140 0,140

Tabel B2 – Folii retroreflectorizante noi de clasa 3 – la lumina zilei

Culoare cromatica Factor de

stralucire B 1 2 3 4

Alb X 0,305 0,335 0,325 0,295

>/-0,40 Y 0,315 0,345 0,355 0,325

Galben X 0,494 0,470 0,513 0,545

>/-0,24 Y 0,505 0,480 0,437 0,454

Rosu X 0,735 0,700 0,610 0,660

>/-0,03 Y 0,265 0,250 0,340 0,340

Portocaliu X 0,610 0,535 0.506 0,570

>/-0,12 Y 0,390 0,375 0,404 0,429

Verde X 0,110 0,170 0,170 0,110

>/-0,03 Y 0,415 0,415 0,160 0,130

Verde2 X 0,170 0,220 0,245 0,210

>/-0,01 Y 0,525 0,450 0.480 0,550

Albastru X 0,130 0,160 0,160 0,130

>/-0,01 Y 0.090 0,090 0,140 0,140

Tabel B3 – Folii retroreflectorizante noi de clasa 3 – in timpul noptii

Culoare cromatica

1 2 3 4

Alb X 0,475 0,360 0,369 0,515 Y 0,452 0,415 0,370 0,409

Galben X 0,513 0,500 0,545 0,575 Y 0,487 0,470 0,425 0,425

Rosu X 0,652 0,620 0,712 0,735 Y 0,348 0,348 0,255 0,265

Portocaliu X 0,645 0,613 0,565 0,595 Y 0,355 0,355 0,405 0,405

Verde X 0,007 0,200 0,322 0,193




Y 0,570 0,500 0,590 0,782

Verde2 X 0,007 0,200 0,322 0,193 Y 0,570 0,500 0,590 0,782

Albastru X 0,033 0,180 0,230 0.091 Y 0,370 0,370 0,240 0,133

Tabel C1 – Folii retroreflectorizante operationale de clasa 1 si 2


stralucire B 1 2 3 4 Clasa 1 Clasa 2

Alb X 0,350 0,300 0,285 0,335

>/-0,35 >/-0,27 Y 0,360 0,310 0,325 0,375

Galben X 0,545 0,487 0,427 0,465

>/-0,27 >/-0,16 Y 0,454 0,423 0,483 0,534

Rosu X 0,690 0,595 0,569 0,655

>/-0,05 >/-0,03 Y 0,310 0,315 0,341 0,345

Verde X 0,007 0,248 0,177 0,026

>/-0,04 >/-0,03 Y 0,703 0,409 0,362 0,399

Albastru X 0,078 0,150 0,210 0,137

>/-0,01 >/-0,01 Y 0,171 0,220 0,160 0,038

Portocaliu X 0,610 0,535 0,506 0,570

>/-0,15 >/-0,14 Y 0,390 0,375 0,404 0,429

Maro X 0,455 0,523 0,479 0,558

>/-0,04 >/-0,03 Y 0,397 0,429 0,373 0,394

Tabel C2 – Folii retroreflectorizante operationale clasa 3


stralucire B 1 2 3 4

Alb X 0,350 0,300 0,285 0,335

>/-0,40 Y 0,360 0,310 0,325 0,375

Galben X 0,545 0,487 0,427 0,465

>/-0,24 Y 0,454 0,423 0,483 0,534

Rosu X 0,735 0,674 0,569 0,655

>/-0,03 Y 0,265 0,236 0,341 0,345

Portocaliu X 0,610 0,535 0,506 0,570

>/-0,12 Y 0,390 0,375 0,404 0,429

Verde X 0,007 0,248 0,177 0,026

>/-0,03 Y 0,703 0,409 0,362 0,399

Verde2 X 0,313 0.131 0,248 0,127

>/-0,01 Y 0,682 0,453 0,409 0,557

Albastru X 0,078 0,150 0,210 0,137

>/-0,01 Y 0,171 0,220 0,160 0,038

In tabelul D se vor prezenta coordonatele cromatice pentru foliile ne-retroreflectorizante gri si negre

Tabel D – Folii neretroreflectorizante gri si negre


stralucire B




1 2 3 4 maxim minim

Gri X 0,305 0,350 0,340 0,295

>/-0,08 >/-0,10 Y 0,315 0,360 0,370 0,325

Negru X 0,300 0,385 0,345 0,260

>/-0,02 >/-0,02 Y 0,270 0,355 0,395 0,320

TESTE DE VRIFICARE A REZISTENTEI LA MEDIU

Caracteristici mecanice

Adeziune

Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 100 mm x 150 mm. Initial se desprinde folia cu ajutorul unei lame pe o suprafata de 20 mm x 20 mm. Restul foliei se va desprinde manual. Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputand fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.

Impact

O bila de otel cu diametrul de 51 mm si cantarind 540 grame este lasata sa cada de la o inaltime de 250 mm peste materialul de proba de dimensiune 150 mm x 150 mm. Materialul este considerat ca fiind necorespunzator daca folia se desprinde sau/si apar crapaturi vizibile pe aceasta.

Caldura

Proba de dimensiune 75 mm x 150 mm va fi tinuta in cuptor la 713oC timp de 24 de ore, iar apoi tinuta la temperatura camerei pentru urmatoarele 2 ore. Materialul se considera ca fiind necorespunzator daca proba prezinta orice semn de deteriorare, inclusiv crapare sau desprindere.

Rece

Proba de dimensiune 75 mm x 150 mm va fi tinuta in congelator la -353oC timp de 24 de ore, iar apoi tinuta la temperatura camerei pentru urmatoarele 2 ore. Materialul se considera ca fiind necorespunzator daca proba prezinta orice semn de deteriorare, inclusiv crapare sau desprindere.

Rezistenta la coroziune

Clorura de sodiu 5% se dizolva in apa distilata pentru simularea conditiilor saline la temperatura 352oC.

Mostrele de testat au dimensiunile de 150 mm x 150 mm si sunt supuse actiunii cetii saline la doua cicluri de cate 22 ore fiecare. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate.

Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate in vederea examinarii.

Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat necorespunzator daca mostrele testate prezinta defecte de suprafata de tip fisuri si daca indicele de retroreflexie R impreuna cu coordonatele cromatice nu corespund valorilor prezentate in tabelele A, B si C.

II. Caiete Sarcini Reabilitare Pod b.a. Savinesti

Documents

Transcript of II. Caiete Sarcini Reabilitare Pod b.a. Savinesti