0

CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE CONSTRUCTII

GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se refera la urmatoarele capitole: 1.Terasamente

2.Fundatii 3.Lucrari de zidarie 4.Cofraje

5.Armaturi 6.Lucrari de beton,beton armat si beton prefabricat 7.Verificarea in vederea receptiei

8.Prevederi specifice lucrarilor de consolidare si amenajare pentru zidarii 9.Prevederi specifice lucrarilor de consolidare la stalpi , grinzi si placi din beton armat

11. Repararea si consolidarea elementelor sarpantei 12. Pardoseli 13.Tencuieli

14.Tamplaria 15. Zugraveli, vopsitorii

Detalii suplimentare cu privire la executarea unor operatiuni vor fi indicate

in plansele de detalii: 1. TERASAMENTE

1.1. Generalitati

Prezentul capitol contine prevederile specifice privind STAS -urile si normativele in vigoare , conditii tehnice si de calitate precum si principalele faze privind executarea lucrarilor de terasamente : sapaturi, umpluturi. 1.2.STAS-uri si normative

C169-88 Normativ privind executarea si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale STAS 6054-77 Teren de fundare - adancimi de inghet

STAS3300/1-85 Teren de fundare- principii generale

1

C56-2002( inlocuieste C56-85) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia

lucrarilor de constructii si instalatii aferente. 1.3.Executia lucrarilor

Executia lucrarilor de terasamente se executa manual. Materializarea pe teren a lucrarilor se face prin sabloane de inventar sau

cu materiale recuperabile. Se executa saparea gropii fundatiilor . Ultimul strat de pamant de circa 20 cm se va sapa manual inainte de turnarea betonului.

Se va evita formarea depozitelor de pamant in apropierea taluzelor gropii. Schimbarea cotei de fundare in timpul executiei se va face numai cu acordul proiectantului.

Umpluturile pe langa elevatii se vor executa manual, in straturi succesive de cate 15-20 cm si se vor compacta cu maiul de mana . 1.4.Receptionarea lucrarilor si verificarea calitatii lor

Receptionarea lucrarilor de terasamente se executa in conformitate cu

prevederile cuprinse in: - Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii , precum si pentru receptia terenului de fundare , fundatiilor

si structurilor, aprobate prin Ordin IGSIC Nr. 28/07.02.1976 cu modificarile aprobate prin Ordinul Nr. 20/14.04.1977; - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente ,

Indicativ C56-85. La verificare pe faze de lucrari se efectueaza de ctre comisia respectiva , eventual cu specialistul geotehnician , sondaje de verificare a corectitudinii

proceselor verbale de lucrari ascunse. In toate cazurile in care lucrarile sau unele categorii de lucrari se executa in mai multe etape , verificarile se efecueaza dupa fiecare etapa.

La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si se compara cu dimensiunile din proiect ; in cazul depasirii oricareia din abaterile admisibile , este

interzisa inceperea executarii corpului fundatiilor inainte de a se fi efectuat toate corectarile necesare aducerii spatiului respectiv in limitele admisibile. In toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect

- natura terenului nu corespunde cu cea avuta in vedere in proiect , solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita decat pe baza unor dispozitii scrise ale proiectantului.

Inainte de inceperea executarii corpului fundatiilor se incheie un proces verbal de lucrari ascunse, conform “Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente “; in procesul

verbal se vor inscrie si toate modificarile introduse fata de proiect.

2

2. FUNDATII 2.1.Generalitati

Orice constructie transmite si repartizeaza toate incarcarile aduse de suprastructura si infrastructura terenului , cu ajutorul unei parti speciale a

acesteia cunoscuta sub numele de fundatie . Rolul acestui element , ca parte integranta a constructiei este deosebit de important deoarece rezistenta si stabilitatea lui poate conditiona comportarea

intregii cladiri. 2.2. STAS-uri si normative

STAS10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton , beton armat si beton precomprimat.

STAS 6054-77 Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet. C169-88 Normativ privind executarea si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor civile si

industriale . P10-86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.

NE 012/1999 Normativ pentru executia lucrarilordin beton si beton armat. C56-2002( inlocuieste C56-85) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

2.3. Executia lucrarilor

2.3.1.Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor

trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume: a).sapaturile pentru groapa de fundatie sau pentru santurile de fundatie; b). retrasarea fundatiilor

c). verificarea corespondentei dintre situatia reala si cea din proiect, limitele tolerantelor prescrise d). incheierea procesuli verbal de lucrari ascunse.

Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare , masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris.

2.3.2. Trasarea fundatiilor continue

Trasarea pozitiei cofrajului pentru turnarea fundatiilor din beton se realizeaza de-a lungul sarmelor intinse intre repere materializati in acest scop de profile de colt sau intermediare ce au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi.

3

Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare , elementele cofrajului pot

capata deplasari de la pozitionarea initiala , este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora. 2.3.3. Executia propriu- zisa

Se verifica trasarea .

Se executa saparea cuvei fundatiilor. Ultimul strat de pamant de cca. 20 cm se va sapa manual inainte de turnarea betoanelor. Schimbarea cotei de fundare in timpul executiei se poate face numai cu

acordul proiectantului. Umpluturile pe langa elevatii se vor executa manual , in straturi succesive de cate 15-20 cm si se vor compacta manual cu maiul .

2.4.Conditii de calitate si receptia lucrarilor

Nici o lucrare de fundatii nu poate fi inceputa decat dupa verificarea si receptionarea ca faza de lucrari a naturii terenului , a sapaturilor si dupa

retrasarea generala a tuturor fundatiilor , a elementelor geometrice respective.

Betonarea continua a fundatiei , fara intreruperi , cu o durata care sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit ; in lipsa unor determinari de laborator , acest moment se va considera la 2 ore de la

prepararea betonului , in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos. Frecventa incercarilor ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor este

aceeasi cu cea prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundatiei respective . La receptia pe faze de lucrari si receptiile preliminare , comisiile respective

vor efectua in afara examinarii actelor incheiate pe parcurs , in ceea ce priveste frecventa , continutil si incadrarea in prevederile proiectului si prescriptiile tehnice , in limita abaterilor admisibile , si o serie de sondaje , in numarul pe care -l vor

aprecia cu necesar , pentru a se convinge de corectitudinea verificarilor anterioare , in special in ce priveste pozitiile , formele si dimensiunile geometrice , cat si calitatea corpului fundatiilor.

3. LUCRARI DE ZIDARIE 3.1. Generalitati

Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie se vor verifica si receptiona lucrarile care au fost executate anterior.

Trasarea lucrarilor de zidarie se vor executa conform normativului C83-75. 3.2. STAS-uri si normative

P100/1-2006 prevederi de proictare pentru cladiri CR6- 2006 cod de proictare ptr zidarie

4

STAS 10109/1-83 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor

STAS6472/3,4-89 Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa . Principii de calcul. STAS 6672/4-85 Termotehnica . Determinarea permeabilitatii la aer a

materialelor si elementelor de constructie. STAS1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Determinarea

caracteristicilor mortarelor. STAS 6029-89 Blocuri mici de beton cu agregate usoare. STAS 1667-76 Agregate naturale usoare pentru betoane si mortare usoare

STAS 5158/2-86 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri vericale. Forme si dimensiuni. P104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor

din B.C.A. C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala

C193-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta C56-2002( inlocuieste C56-85)Normativ pentru verificarea calitatii si receptia

lucrarilor de constructii si instalatii 3.3. Executia lucrarilor

Executia zidariilor din caramida si b.c.a. , alegerea tipului si marcii de caramizi sau blocuri b.c.a. , precum si a mortarului pentru zidarii se va face in

conformitate cu prevederile proiectului de executie , a normativului si prescriptiilor tehnice in vigoare. La executarea zidariei se vor avea in vedere urmatoarele:

- inaintea de punerea in opera , caramizile si blocurile b.c.a. trebuiesc curatate si udate; -rosturile trebuie sa fie distribuite uniform;

-se vor respecta grosimile rosturilor; - rosturile orizontale sa se afle in acelasi plan orizontal , iar cele verticale sa corespunda procesului de tesere adoptat;

-rosturile trebuie umplute cu mortar pe toata adancimea lor, lasandu-seneumplute numai pe o adancime de 1-1,5 cm , de la fata exterioara a zidului. Cu cat rosturile sunt umplute mai bine , cu atat adeziunea intre mortar si

caramida este mai buna si, deci , si caracteristicile mecanice ale zidariei (rezistenta la rupere) sunt mai mari; - zidaria se incepe a se executa de la colturi sau de la goluri si se intrerupe in

forma de trepte , de maximum 1,00m inaltime; - zidaria se executa in randuri orizontale pe toata suprafata constructiei, pentru a se asigura o incarcare uniforma a portiunilor in curs de executie;

- la intreruperea lucrului nu este permis sa se astearna mortar peste ultimul rand de caramida zidita; - zidaria interioara si exterioara se va ancora de structura de beton armat.

5

Executarea zidariei de caramida si b.c.a. este alcatuita dintr-o serie de

operatii separate: -aducerea si asezarea caramizilor sau blocurilor b.c.a. pe zid , aducerea si intinderea mortarului , asezarea caramizilor sau blocurilor b.c.a. in pozitie

definitiva, cioplirea caramizilor, daca este necesar , fixarea si mutarea sforii si finisarea rosturilor; -dupa fiecare rand , zidarul trebuie sa verifice orizontalitatea cu nivela si

dreptarul , iar vericalitatea cu firul cu plumb; -la intersectia zidurilor exterioare cu cele interioare se lasa strepi , pentru legarea si teserea corecta a zidurilor.

3.4.Conditii de calitate si receptia lucrarilor

Factorii care conditioneaza calitatea lucrarilor de zidarie sunt urmatorii : -rezistenta la incarcarea verticala si la forte orizontale; -rezistenta la transfer termic;

-izolarea buna contra infiltrarii precipitatiilor atmosferice si a vaporilor de apa; -o buna izolare impotriva zgomotelor.

Rezistenta zidariilor este influentata si de modul cum se intinde mortarul pe zidarie. Daca mortarul nu este intins uniform si de aceeasi grosime, in timpul explatarii mortarul se va strivi si caramizile se vor rupe , datorita incovoierii si

forfecarii lor. Adeziunea caramizilor cu mortarul contribuie la rezistenta zidariei la incovoiere si forfecare . In acest scop , caramizile trebuie sa aiba fata destul de poroasa , sa fie bine udate , iar mortarul sa fie de buna calitate.

Toate materialele se vor folosi la executarea zidariilor , se pun in opera numai dupa ce s-a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiilor in vigoare . La caramizi si blocuri b.c.a. se verifica dimensiunile,

clasa si calitatea lor. Mortarul se verifica pe baza fisei de transport, in care se precizeaza marca , consistenta , proportia de agregate mari si temperatura. Pe masura executarii lucrarilor , se verifica daca procenrul de fractiuni de caramizi

nu depaseste limita maxima de 15%. La fiecare rand se verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand . Se verifica grosimea rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin

masurarea a 10-20 rosturi la fiecare rand .Vizual se verifica la toate zidurile daca rosturile sunt umplute cu mortar , exceptand 1-1,5 cm , de la fetele vazute ale zidariei . Nu se admit rosturi neumplute cu mortar.

La toate zidurile se va verifica randurile cu furtunul de nivel si dreptarul. Verticalitatea zidariei se va verifica cu firul cu plumb. La toate colturile , intersectiile si ramificatiile se va verifica modul de realizare a legaturilor .

Grosimea zidurilor se va verifica la fiecare zid in parte . Planeitatea suprafetelor si rectiliniaritatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar si incadrarea in abaterile admisibile.

Lungimile si inaltimile tuturor zidurilor , dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurarea directa cu metrul sau ruleta .

6

Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile prevazute in proiect . Toate

rezultatele verificarilor se inscriu in procesele verbale de lucrari ascunse. 4. COFRAJE

4.1. Generalitati

Cofrajele sunt constructii temporare , nesesare constructiilor pentru redarea dimensiunilor si formelor elementelor din beton , precum si pentru sustinerea acestora in perioada cand acestea nu au capacitatea de a o face

singure. Prevederile prezentului capitol se refera la lucrarile de:cofraje “, STAS-urile si normativele in vigoare care stau la baza executiei , verificarea si

receptionarea lucrarilor. 4.2. STAS-urile si normativele specifice

C56-2002( inlocuieste C56-85) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

NE 012/1999 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat Pr . tip IPCT Popi extensibili , dispozitive de sustinere

nr. 7161/1-78 4.3.Executia lucrarilor - principii generale

In principiu , etapele executiei unei lucrari de cofraje sunt: a. trasarea pozitiei cofrajelor;

b.montarea cofrajelor care cuprinde: - transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie -asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor

- verificarea si cercetarea pozitiei panourilor - incheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale;

Aceste operatii se efectueaza dupa montarea si verificarea existentei si pozitionarii corecte a armaturilor , pieselor inglobate , ramelor pentru goluri etc., prevazute in documentatia de executie.

c. controlul si receptia lucrarilor; d. demontarea , dupa turnarea si intarirea betonului; e. pregatirea pentru un nou ciclu.

4.4.Conditii de calitate si receptie a lucrarilor

4.4.1. Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor elementelor prevazute in proiect;

7

b.sa fie rezistente si stabile sub actiunea incercarilor ce apar in timpul executiei;

c. sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment; d. sa fie alcatuite din elemente care sa permita un mare numar de folosiri; e. sa permita o decofrare usoara etc.

4.4.2. Cofrajele se pot confectiona din lemn: lemn sau produse pe baza de lemn, polimeri , precum si din metal.

Cofrajele , sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tanand seama de indicatiile Normativului C140-86. 4.4.3.Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj , acestea se ung pe fetele care vin in contact cu betonul , inainte de fiecare folosire , cu produse speciale - agenti de decofrare; acestia trebuie sa nu pateze

betonul , sa nu corodeze cofrajul , sa se aplice usor si sa nu-si schimbe proprietatile in conditiile climatice de executie

4.4.4. La terminarea executarii cofrajelor , se vor consemna in procesul verbal constatarile cu privire la: - alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;

-incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare; -dimensiunile in plan si cele transversale;

-pozitia golurilor etc. 5. ARMATURI

5.1. Generalitati

Prevederile acestui capitol se referta la lucrarile de executie privind

montarea armaturilor pentru betonul armat. Dupa rolul pe care il indeplineste in beton , armatura poate fi: -de rezistenta

-de repartitie -de montaj -de contractie

Dupa tehnologia de fabricatie , armatura poate fi: -flexibila -rigida

Planurile de armare cuprind dimensiunile fiecarui element de b.a.care trebuie confectionat , pozitia cotata a armaturilor , numarul barelor cu specificatia formei si dimensiunii pentru fiecare tip de bara.

5.2.STAS-uri si normative

STAS 438/I-80 Otel beton laminat la cald STAS 438/2-80 Sarma trasa pentru beton armat STAS 889-80 Sarma moale

8

NE O12/1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton armat

C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton 5.3. Executia lucrarilor

Fasonarea , confectionarea si montarea barelor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului:

Fasonarea armaturilor se face in atelierele specializate sau pe santier . Inainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curatite si indreptate . In acest scop se vor inlatura petele de ulei sau vopsea , precum si rugina prin frecare cu perii

de sarma conform normelor in vigoare. Operatiile de montare a armaturilor cuprind: - montarea in cofraje a armaturilor fasonate

-montarea materialelor auxiliare necesare pentru asamblare -montarea si pozarea armaturilor , sarma de legat , distantieri etc. In cazul in care nu se poate aproviziona sortimentul si diametrele

prevazute in proiect , se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. 5.4.Verificari in vederea receptiei

La terminarea montarii armaturilor se vor consemna in procesul verbal

constatarile rezultate in urma verificarilor efectuate cu privire la: numarul , diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de

fixare lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele si care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor calitatea sudurilor

dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia pozitia , modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate

6. LUCRARI DE BETON , BETON ARMAT SI BETON PREFABRICAT

6.1. Generalitati

Prevederile acestui capitol se refera la executarea lucrarilor de beton simplu sau beton armat monolit si/ sau prefabricat pentru constructii social culturale , de locuinte , industriale sau agrozootehnice.

Prevederile de fata se aplica si la confectionarea prin preturnare pe santier a prefabricatelor , precum si la utilizarea , montarea si imbinarea oricaror elemente prefabricate , indiferent de provenienta .

Caracteristici fizico-mecanice (conform STAS3622-86) , astfel : -functie de densitatea aparenta -functie de lucrabilitate

9

-functie de rezistenta caracteristica

-functie de gradul de impermeabilitate -finctie de gelivitate 6.2. STAS -ri si NORMATIVE

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton , beton armat si

precomprimat P100-1/2006 (P100-92) Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de

locuinte , social-culturale , agrozootehnice NP 112-04(P10-86) Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii

directe la constructii P7-2000 (P7-88) Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire

P70-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari

NE 012/1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii si a instalatiilor aferente P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase

sudate a elementelor de beton C28-88 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton C156-89 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71.

Elemente prefabricate din beton armat si beton precomprimat . Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicelor geometrice

C56-2002( inlocuieste C56-85)Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalati C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode

nedistructive C150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole

STAS 388-80 Lianti hidraulici . Ciment portland. STAS5296-77 Cimenturi . Determinarea rapida a marcii cimentului. STAS1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu

lianti minerali STAS 790-84 Apa pentu mortare si betoane STAS3622-86 Betoane de ciment. Clasificare

STAS 3349/1-83 Betoane de ciment . Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei

10

STAS 3349-2-83 Betoane din ciment .Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii

apei fata de betoanele constructiilor hidrotehnice STAS 1759-80 Incercari pe betoane . Incercari pe betonul proaspat STAS 5479-67 Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea

volumului de aer din betonul proaspat STAS 1275-81 Incercari pe betoane . Incercari pe betonul intarit .

Determinarea rezistentelor mecanice STAS 2414-72 Incercari pe betoane . Determinarea densitatii compactitatii

si porozitatii betonului intarit STAS 3519-76 Incercari pe betoane . Verificarea impermeabilitatii la apa STAS 3518-68 Incercari de laborator ale betoanelor . Determinarea

rezistentei la inghet -dezghet (gelivitate) STAS 5511-71 Incercari pe betoane . Determinarea aderentei dintre beton

si armatura. Metoda prin smulgere. STAS 2833-80 Incercari pe betoane . Determinarea contractiei axiale a betonului intarit

STAS 5585-71 Incercari pe betoane . Determinarea modului de elasticitate static la compresiune al betonului STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului . Clasificare si indicatii

generale STAS 9602-77 Beton de referinta . Prescriptii pentru confectionare si incercari

STAS 1799-81 Constructii din beton , beton armat si beton precomprimat Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din

beton , beton armat si beton precomprimat 6.3. Exectia lucrarilor de betoane

6.3.1. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

Betonul marfa( betonul livrat la statiile de betoane ) trbuie obligatoriu sa fie

insotit de fisa de calitate. Sortimentele de beton ce se livreaza trebuie sa respecte pentru fiecare clasa urmatoarele caracteristici prevazute de norme :

-consistenta -marimea maxima a agregatelor -tipul de ciment utilizat

-tipul de aditiv (daca este cazul ) Ciment

Stabilirea tipului de ciment s-a facut tinand seama de urmatoarele criterii : -clasa betonului -conditii de executie

11

-conditii de exploatare

Agregate

Pentru prepararea betoanelor , avand densitatea aparenta intre 2201 si 2500

kg/mc , se folosesc agregate provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor. Apa

Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie limpede si fara miros - sa aiba reactie neutra -sa contina deseuti sau reziduri provenite de la fabrici de celuloza , zahar ,

glucoza , acid. Livrare , depozitare , manipulare

Cimentul poate fi depozitat in saci sau in vrac. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise , fara umezeala , bine aerisite .

Pastrarea cimentului in vrac se face in depozite tip siloz , pe sorturi. Durata de depozitare nu va depasi trei luni de la data fabricarii pentru cimenturile cu intarire normala si respectiv o luna in cazul cimentului cu intarire

rapida. Cimentul depozitat un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat , decat dupa verificarea starii de conservare si a

rezistentelor mecanice. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice , inferioare limitelor prescrise marcii respective , vor fi declasate si utilizate numai in domeniul

corespunzator noii marci. Inainte de folosirea cimentului se va face controlul calitatii acestuia efectuandu-se urmatoarele verificari:

- constatarea existentei certificatului de calitate - examinarea starii de conservare -verificarea constantei de volum

Aceste verificari se fac lunar in cazul evenimentelor accidentale ca: umezire , amestecare cu corpuri straine, etc. Depozitarea agregatelor se va face separat , pe sorturi.

Betonul poate fi preparat in instalatii centralizate sau pe santier Daca se prepara in instalatii centralizate , transportul se va efectua in minim detimp , evitandu-se caile de acces denivelate.

Transportul betonului se va face cu mijloace de transport ales in functie de distantele dintre statia de betoane si obiectivul de investitii 6.4. Executia propriu- zisa 6.4.1.Pregatirea turnarii betonului

12

Executarea lucrarilor de betonare poata sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a)fisa tehnologica pentru betonarea obiectivului in cauza , intocmita conform

prevederilor normativelor , a fost acceptata de beneficiar b) in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de Bc25 , se dispune de incercari preliminare iar compozitia betonului a fost acceptata de proiectant sau

beneficiar ; c) sunt realizate masurile pregatitoare , sunt aprovizionate si verificate materialele necesare ( agregate , ciment, piese inglobate etc. ) si sunt in stare de

functionare utilajele si dotarile necesare in conformitate cu prevederile fisei tehnologice; d) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste securitatea

muncii si P.S.I.; e) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi , cofraje si armaturi (dupa caz) , conform prevederilor in vigoare;

f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit , care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment , nu prezinta zone necompactate sau agregate si au o rugozitate necesara asigurarii unei bune

legaturi intre cele doua betoane; g) sunt stabilite dupa caz, si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale ( statie de

betoane si mijloace de transport de rezerva , sursa suplimentara de energie electrica , materiale pentru protejarea betonului , conditii de creare a unui rost de lucru etc.

h) nu se intrevede posibilitatea unor conditii climatice nefavorabile ( ger, ploi abundente , furtuna); i) in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din

precipitatii , astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona. In baza verificarii conditiilor anterioare se va consemna aprobarea

inceperii betonarii de catre proiectant , reprezentantul beneficiarului sau Inspectia Teritoriala pentru Constructii, in conformitate cu prevederile programului de control a calitatii lucrarilor.

Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care : - au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data

aprobarii (intemperii , accidente); -betonarea nu a ainceput in intervalul de 10 zile de la data aprobarii. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea utilajului

pentru transportul local si compactarea betonului. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate anterior.

6.4.2. Reguli generale de betonare

13

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de

lucru . Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor normativuli NE 012/1999 si a fisei tehnologice.

Betonul trebuie sa fie pus in lucrare la maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare ; se admite un interval de maxim 30 de minute numai in cazul in care durata transportului este mai mica de 1 ora .

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale : a) cofrajele din lemn , betonul vechi sau zidariile , care vor veni in contact cu betonul proaspat , vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat de turnatea

betonului , iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; b) din mijlocul d etransport descarcarea betonului s eva face in bene , pompe, benzi transportoare , jgheaburi sau direct in lucrare;

c) betonul adus la locul de ounere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate sau prezinta segregari , va fi refuzat , fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea lucarbilitatii numai prin folosirea unui aditiv

superplastifiant; d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m , in cazul elementelor cu latime de maxim 1 m , respectiv nu mai mare de 1,5 m in

celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafata (placi, fundatii); e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane) , avand

capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betoneaza; f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului , urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 30 cm inaltime si turnarea noului strat

inainte de inceperea prizei betonului din stratul anterior; g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta , indeosebi pentru armaturile dispuse in partea superioara a

placilor in console ; daca totusi se vor produce asemenea defecte , ele vor fi corectate in timpul turnarii; h)se va urmarii cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor ,

corectandu-se grosimea stratului de acoperire , in conformitate cu prevederile proiectului; I) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici

asezarea pe armaturi a vibratorului ; j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii , prin indesarea laterala a betonului cu sipci de lemn sau vergele de otel

, concomitent cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt suficiente se vor crea posibilitati de acces al betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului;

k) se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerile acestora , luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi ;

l) circulatia muncitorilor si a utilajului de transport in timpul betonarii se face pe podine , astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat ;

14

m0 betonarea se va face in continuu pana la rosturile de lucru prevazute in

proiect sau fisa tehnologica; n0 durata maxima admisa a intreruperilor de betonare , pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii , nu trebuie sa

depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator , aceasta durata se va considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore , in cazul cimenturilor fara

adaosuri; o) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare , reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor conform

prevederilor in vigoare; p) instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloace d etransport pe planseele betonatr , precum si depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau

armaturi este permisa numai dupa 24-48 ore in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat ( de ex. : la 24 ore dac atemperatura este peste + 20 grade C si se foloseste ciment de tip P4 C; la 48 ore pentru temperatura sub-10

grade C si ciment Hz 35 ). 6.4.3. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructii

La betonarea diferitelor elementelor sau parti de constructii , in afara regulilor generale , prevazute la punctul 6.2.2. se vor respecta , dupa caz,

prevederile suplimentare de la punctele urmatoare. Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se fa face pe un strat

de beton de egalizare de 5cm , grosime. Betonarea elementelor vericale ( stalpi, diafragme ,pereti) se va face

respectandu-se urmatoarele precizari suplimentare: a. in cazul elementelor cu inaltimea de maxim 3 m , daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor , se

admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului.

b. in cazul in care se prevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu inaltimea mai mare de 3m se va adopta una din solutiile: -cofrarea unei fete de maxim 1 m inaltime si completarea cofrajului pe

masura betonarii elementului ; - compactarea se face prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului;

c. in cazul peretilor de recipienti , cofrajul va fi montat pe una din fete pe intreaga inaltime , iar pe cealalta inaltime de maxim 1m, compactandu-se pe masura betonarii.;

d. primul strat de beton va avea o lucrabilitate situata in limita maxima admisa prin fisa tehnologica si nu va depasi inaltimea de 30 cm.

15

Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor

precizari suplimentare: a. turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1..2 ore de la terminarea turnarii stalpilor pe care reazama , daca fisa tehnologica nu contine alte precizari ;

b. grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5..1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia;

c. la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max. 2,0 m , pentru a se asigura grosimi prevazute prin proiect. Betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie zonelor de la

noduri , penteu a se asigura umplerea completa a sectiunii. Betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai

mica dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m se va face tinand seama de

urmatoarele : Pentru asigurarea calitatii lucrarii este necesar sa se adopte masuri speciale la stabilirea compozitiei betonului si a tehnologiei de betonare.

Astfel , in scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie , la stabilirea compozitiei si prepararea betonului , se va urmarii: -adoptarea unui tip de ciment cu termicitatea redus ( corelat insa cu clasa

betonului) si un dosaj cat mai scazut , folosit in acest scop un aditiv reductor de apa si agregate cu dimensiuni cat mai mari; - asigurarea unor temperaturi cat mai scazute pentru betonul proaspat ,prin

evitarea folosirii loturilor de ciment cu temperaturi ridicate , reducerea temperaturii agregatelor prin stropirea superficiala , folosirea de apa rece , fulgi de gheata etc.

Betonarea elementelor masive se va face fie in strat continuu , fie in trepte . Inceperea betonarii este admisa numai dupa verificarea adoptarii tuturor

masurilor necesare executarii acestei operatii fara intrerupere , asigurarea materialelor componente , functionarea statiei , numar suficient de mijloace de transport si compactare , instruirea personalului executant si asigurarea

efectivelor de lucru pe intreaga perioada de betonate. La 1..2 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de intarire) , se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale

care sa evite evaporarea apei din beton si racirea rapida ( saltele alcatuite din rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate , strat de minimum 10 cm nisip umed acoperit cu prelate) . Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile ,

si numai daca intre temperatura betonului si cea a mediului nu este diferenta mai mare de 12 grade C. 7. VERIFICAREA LUCRARILOR IN VEDEREA RECEPTIEI

7.1. Prevederi generale

Se vor verifica: respectarea stricta a prevederilor proiectului si a indicatiilor suplimentare date de catre proiectant:

16

- respectarea stricta a prevederilor , prescriptiilor tehnice;

-existenta certificatelor de calitate a materialelor; -existenta proceselor verbale de lucrari ascunse; - se vor controla vizual planeitatea suprafetelor , integritatea si

rectiliniaritatea muchiilor , gradul de omogenitate a structurii betonului, existenta eventualelor fisuri vizibile cu ochiul liber. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat

constituie in majoritate lucrari ce devin ascunse , astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnate in procese verbale calitative incheiate intre delegatii beneficiarului si constructorului.

Nu se admite trcerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina lucrare ascunsa.

In aceste procese verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare.

7.2. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor

Toate materialele , semifabricatele si prefabricatele , care intra in

componenta unei structuri de beton simplu , armat sau precomprimat , nu pot fi introduse in lucrare decat , in prealabil: - s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu

certificate de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor respective ( agregate provenite din surse proprii vor fi verificate in prealabil conf. STAS1667-76 si 1799-81l;

- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective si cu frecventa prescrisa. Betonul provenit de la statii sau centrale de beton , chiar situate in incinta

santierului respectiv , poate fi introdus in lucrare numai daca transportul este insotit de fisa prevazuta in instructiunile tehnice C142-72 , completata la toate rubricile.

Inainte de punerea in opera a betonului si armaturilor este necesar a se efectua verificarile prescrise in STAS 1799-73 (incarcari de beton proaspat , confectionare de epruvete ), iar pentru elementele de beton precomprimat , si

verificarile prescrise in normativul C21-85. Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca inainte de montare sa se verifice bucata cu bucata : aspectul, dimensiunile principale ,

pozitia si dimensiunile elementelor de imbinare , inlaturandu-se piesele cu abateri mai mari decat cele prevazute in norme. Toate armaturile , de orice fel, inclusiv cele cuprinse in imbinari de

prefabricate si cele ce urmeaza a se pretensiona , toate piesele inglobate , tecile, ancorajele etc. ,vor fi verificate bucata cu bucata , cu atentie deosebita - inaintea diametrului inceperii betonarii- din punct de vedere al numarului de bare , al

pozitiei, formei ,diametrului, lungimii, distantelor etc., si a existentei si calitatii legaturilor si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor in tot cursul betonarii si compactarii.

17

In cazul in care armaturile sau piesele inglobate comporta innadiri sau

imbinari sudate , se vor efectua in plus verificarile prescrise in instructiunile tehnice C 28-83. Rezultatele acestor verificari se inscriu in procesele verbale de lucrari

ascunse. Betonarea nu va incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrari ascunse , care sa confirme ca suportul structurii ce

urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice , precum ca si toate cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si

corect pregatite. Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileste conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse ; el poate fi

prelungit numai in cazul ca nu se produc intemperii sau alte influente nefavorabile pentru cofraje , sustineri ,armaruri si in nici un caz mai mult de 30 zile.

Toate prevederile anterioare se aplica intocmai si la imbinarile elementelor prefabricate, cu luarea in considerare si aprevederilor normativului C140 -86. Dupa decofrarea elementelor de beton , inclusiv a imbinarilor elementelor

prefabricate , se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari: - vizuala , bucata cu bucata, stabilindu-se inregistrandu-se toate defectele aparute care depasesc in sens defavorabil pe cele admise ; examinarea vizuala

se va completa , dupa caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg sau cu sclerometrul si: - in cazuri speciale sau de dubiu - prin incercari de defectoscopie cu ultrasunete ;

se va acorda o atentie deosebita zonelor de structuri in care exiata concentrari de armaturi; -pe sondaje , pe baza de masuratori , a dimensiunilor si pozitiilor elementelor

structurale principale; numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc de comun acord intre delegatii beneficiarului si al executantului si ai proiectantului , in cazul in care la mai mult de un element , abaterile depasesc pe

cele admise , numarul elementelor verificate se va dubla ; in cazul in care se mai gaseste o abatere peste cea admisibila se va convoca proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a efectuarii unui releveu general , care sa serveasca

la luarea de masuri in continuare; - orice alte verificari cerute de prescriptii speciale sau prin proiect Rezultatul acestor verificari se inscrie in procese verbale de lucrari

ascunse, in care se vor consemna si cazurile d eabateri ce depasesc pe cele admisibile. Pentru constructiile realizate din elemente prefabricate , procesul verbal

de lucrari ascunse trebuie sa contina si evidenta elementelor montate , cu precizarea provenientei si a datelor de identificare (numarul lotului , al elementului , al certificatului de calitate ); se recomanda ca aceste date sa fie

inscrise pe planurile de montaj. In toate cazurile in care abaterile constatate depasesc pe cele admisibile in sens defavorabil rezistentei , stabilitatii , durabilitatii sau functionalitatii

18

obiectului , se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte

lucrari (tencuieli) ziduri adiacente , umpluturi , aplicare locala sau superficiala de mortar etc.) , care ar impiedica reexaminarea elementului sau accesul la el . In aceste cazuri , nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea

executa decat cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant ; corecta executare a remediilor si consolidarilor trebuie consemnate intr-un nou proces verbal de lucrari ascunse.

Rezultatele incercarilor epruvetelor de beton , destinate realizarii verificarii marcii , conform STAS 1275-81, trebuie comunicate conducatorului tehnic al punctului de lucru si reprezentantului beneficiarului in termen de 48 ore de la

incercare . In toate cazurile in care rezultatul este sub 85 % din marca prescrisa , se va proceda strict conform STAS7181-71 si normativului C140-86 , in vederea precizarii situatiei si luarii de masuri . Se precizeaza ca prin “ incercari

nedistructive” se inteleg cele prin metoda cu ultrasunete sau prin metoda combinata , conform instructiunilor tehnice in vigoare. Rezultatele incercarilor se vor grupa dupa caz pe obiecte sau parti de

obiecte si se vor prelucra si interpreta conform STAS 7181/1-71, determinandu-se indicele de realizare a marcii. In cazul altor tipuri de incercari( de ex. pentru impermeabilitate , gelivitate

etc.), rezultatele incercarilor vor trebui sa indice daca , in conformitate cu prescriptia tehnica respectiva , betonul este sau nu corespunzator; in caz negativ este obligatoriu a se instiinta proiectantul si beneficiarul , pentru a stabili masurile

necesare . 7.3. Verificarile pe faze de lucrari

Verificarile pe faze de lucrari se efectueaza conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Aceste verificari sunt de doua feluri :scriptice si directe. Verificarile scriptice constau in examinarea: -existenta tuturor proceselor verbale d elucrari ascunse mentionate mai sus si a

buletinelor de incercare , prescrise anterior in proiectele de executie si in alte prescriptii sau conditii tehnice , precum si in dispozitiile de santier date de beneficiar ,proiectant sau organele de control;

- continutului si rezultatelor inscrise in documentele respective ; -actelor incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari , pentru a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost

necesare , precum si daca sunt de calitate corespunzatoare. Verificarile directe constau in : - examinarea vizuala , bucata cu bucata , a elementelor structurale , cu luarea in

considerare a tuturor defectelor si abaterilor; -efectuarea si prescrierea - in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de dubiu - a unor incercari suplimentare si anume :

- incercari cu sclerometrul pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului; -incercari prin metoda combinata (sclerometru si ultrasunete ) pentru rezistenta betonului;

19

- extrageri de carote , pentru determinarea rezistentei betonului ;

- incercari prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului; - incercari cu pachometrul, pentru incarcarea existentei si pozitiei anumitor armaturi ;

- slituri in beton de acoperire pentru stabilirea existentei pozitiei si diametrelor armaturilor si a grosimii stratului de acoperire; - radiografii , in acelasi scop;

-masurarea deschiderii si lungimii fisurilor si- eventual- a adancimii lor; - incercari prin incercarea statica in situ; - orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii

realizate si a corespondentei ei cu proiectul si conditiile de exploatare. 7.4. Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului

Conducatorul tehnic al lucrarii , in colaborare cu beneficiarul este obligat a

pregati si preda , intr-o forma organizata ( si insotita de borderou): -toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor inclusiv buletinele de incercare , dispozitiilor de santier , procesele verbale de remedieri sau

consolidari , actele d econtrol sau expertize etc.; -interpretarea rezultatelor incercarilor , conform STAS 7181/1-71; - scurta prezentare sintetica cu concluzii , privind calitatea lucrarilor executate , in

comparatie cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice si dovedite cu actele prezentate; Comisia de receptie preliminara a obiectului , prin membrii sai de

specialitate sau prin specialisti din afara ei procedeaza la verificari de acelasi tip ca la punctul 7.3. de mai sus( scriptice si directe0, completate cu prezentarea de concluzii si tratand intregul obiect

Se mentioneaza ca comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand existenta documentelor de verificare pentru intregul obiect , efectuate cu frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare ; in lipsa acestora sau a unei

parti a acestora , receptia nu se poate face decatpe baza unor noi incercari sau expertizari , ale caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa. Verificarile directe se vor efectua de comisia tehnica prin sondaje , in

nimar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra actelor prezentate . In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare , se va dubla numarul lor; daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare ,

comisia va dispune amanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de 3 incercari si a unei cercetari sau expertizari tehnice de ansamblu . Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme data de comisia de

receptie si va avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost proiectata .

20

8. PREVEDERILE SPECIFICE LUCRARILOR DE CONSOLIDARE SI

AMENAJARE PENTRU ZIDARII 8.1. Inchideri de goluri de usi sau ferestre

Se realizeaza dupa urmatoarea tehnologie: - se desfac tocurile de la usi si ferestre;

- se scot ghermelele de lemn , daca exista; -se creeaza strepi la fiecare 5 asize de caramida; -se realizeaza cu perforatorul cate o gaura ( la peretii cu lungime sub 28

cm ) sau cate doua gauri ( la peretii cu latime peste 28 cm ), la fiecare 5 asize ( intre strepi , cu diametru de 3-4 cm , si lungimea de 30 ..40 cm.; - se introduc , pe masura zidirii , bare cu diametrul de 10 mm, din OB37;

-spatiul ramas liber in gauri , in jurul barelor de armatura , se mateaza cu mortar M100; - golurile se rezidesc pe latimea zidariei adiacente cu mortar M50 ;

-centurile zidariei existentese uda bine pe timpul zidirii; - la partea superioara zidaria se impaneaza cu pene de otel si mortar matat.

8.2. Creearea de goluri noi si executarea buiandrugilor

Se executa dupa urmatoarea tehnologie: - se strapunge zidaria cu doua goluri 10x10 cm . in capetele buiandrugului;

- se executa cele doua goluri cate un slit orizontal de o parte si de alta a zidariei; -se introduc in cele doua slituri cate un profil I10 , care se solidarizeaza la

capete prin buloane; - se demoleaza zidaria de sub buiandrug pentru creearea golului; -se solidarizeaza prin sudura talpile inferioare ale profilelor I10 cu

platbande ; - golurile si sliturile din zidarie se mateaza cu mortar de ciment 8.3. Realizarea de ziduri

Zidaria noua se realizeaza conform tehnologiei curente , utilizand caramizi format vechi si mortar M50 . Ancorarea zidurilor nou create in zidurile adiacente

se va face conform tehnologiei descrise la pct. 8.1. ; barele de diametrui 10 mm, se introduc in rosturile zidurilor noi pe o lungime de aproximativ 1,00 m . 8.4. Consolidarea zidariei prin injectare

Consolidarea zonelor de zidarie cu fisuri locale sau difuze avand

deschiderea de 0,5.. 3 mm , se realizeaza cu mortar de ciment . Tehnologia de executie comporta urmatoarele operatii:

21

8.4.1.Lucrari pregatitoare:

- pe tot traseul fisurilor si pe ambele fete ale zidariei se indeparteaza tencuiala si odata cu mortarul de zidarie desprins si bucatile de caramizi rupte ;

- zonele cu caramizi dislocate , sfaramate se repara prin rezidire ; - rosturile dintre caramizi se adancesc si se curata pe o adancime de 3..4 mm;

-pe traseul fisurilor se executa cu bormasina gauri , cu diametrul de 13 mm si cu adancimea de cca. 2/3 din grosimea peretelui , la distante variind inte 30 cm , in cazul fisurilor cu deschidere mica si 50..60 in cazul celor cu

deschidere mare; - se curata cu jet de aer fisurile si suprafata adiacenta pe care urmeaza a fi aplicat mortarul de etansare a fisurii ;

- in gaurile executate se introduc stuturile de P.V.C. de cca. 70 mm , lungime si diametrul exterior 13 mm ( diametrul interior 12 mm); -zona ce urmeaza a fi injectata pe ambele fete cu mortar de ciment ,

avand compozitia 1/3 (ciment , nisip sort 0..3 ), in grosime de minimum 15 mm.; in jurul stuturilor mortarului se mareste pentru a asigura fixarea lor; -pe fata opusa cele care se injecteaza se lasa orificii de control (stuturi) ,

la cca. 50 cm interval; - trebuie evitata patrunderea mortarului de tencuiala in fisuri pe o adancime mare, pentru a face posibila umplerea lor cat mai completa cu pasta

de ciment. 8.4.2.Prepararea amestecului

- prepararea pastei de ciment se poate folosi ciment P40 (STAS 388-76) sau Pa35(STAS 1500-76)

- se recomanda orientativ urmatorul dozaj :0,45..0,40 l apa la 1 kg de ciment in cazul malaxarii mecanice sau 0,50...0,44 l de apa la 1 kg de ciment malaxarii manuale ; dozajul se definitiveaza prin injectari de proba pe suprafete

reduse , verificand daca se realizeaza o umplere completa a fisurilor; - amestecul trebuie sa aiba fluiditatea de 13..15 secunde , determinata cu palnia etalon , iar sedimentarea sub 15 ml;

- amestecul se prepara in cantitati care pot fi consumate in maximum o ora , interval in care amestecarea se face la fiecare 10 minute , timp de 3 minute; -rezervorul pompei se incarca printr-o sita cu ochiuri de 1..2 mm ;

8.4.3.Injectarea propriu-zisa

- se face incepand de la stutul inferior ; - se pune in functiune pompa de injectare pana cand la capatul lancei apare pasta de ciment ;

- se opreste pompa , lancea se introduce in stutul cel mai de jos , se strange piulita de etansare si se repune in functiune pompa ;

22

- se pompeaza intermitent la intervale scurte , marind presiunea care insa

nu trebuie sa depaseasca 3 atm.; - dupa umplerea stutului presiunea poate fi majorata la 3..4 atm., mentinand-o timp de 5 minute pentru a permite eliminarea prin filtru a apei in

exces ; - cand pasta de ciment incepe sa deverseze prin stutul de deasupra , se reduce presiunea , lancea s eretrage , iar stutul prin care s-a facut injectarea se

astupa cu un dop de lemn ; - operatia se repeta analog la fiecare stut; -daca injectarea se face pe o singura fata a zidariei , se astupa succesiv si

orificiile de control de pe fata opusa; -cand injectarea se face pe ambele fete se lucreaza , fie cu doua pompe in paralel , fie cu o singura pompa alternativ pe cele doua fete , pentru injectarea

pastei sa fie facuta aproximativ in aceeasi zona; - daca la inceperea injectarii presiunea creste instantaneu si nu scade dupa oprirea pompei , aceasta arata ca pe traseul fisurii s-a format un dop se

indeprteaza prin spalare cu apa sub presiune. 8.4.4 Intarirea

Trebuie sa decurga in conditii care sa reduca la minimum efectele contractiei pastei de ciment. Zona injectata se mentine umeda prin stropire timp

de aproximativ 7 zile, se protejeaza impotriva radiatiei directe a rezelor solare, vantului, mentinand-o la temperaturi de peste +5C. 8.5. Consolidarea zidariei prin retesere

Rezidirea locala in camp curent, la colturi si ramificatii a diafragmelor de

zidarie grav avariate ( cu crapaturi strapunse in rosturi si caramizi) se realizeaza astfel: -se indeparteaza zidaria avariata astfel ca sa se creeze un gol cu

strepi; desfacerea zidariei se va face pe o inaltime de maximum 1,00 m. si cu latimea de maximum I,50 m.; - suprafata caramizilor ce urmeaza sa vina in contact cu zidaria noua,

se curata de mortar cu dalta si cu peria de sarma, dupa care cu un jet de aer se indeparteaza praful si se uda abundent cu jet de apa sub presiune; - rezidirea se face cu caramizi de format corespunzator;

- o atentie deosebita trbuie acordata realizarii conlucrarii zidariei noi cu cea existenta prin umplerea corecta a rosturilor verticale si orizontale cu mortar si prin teserea rosturilor;

- conditiile de intarire sunt cele prevazute in norme pentru zidaria obisnuita; - in zonele prevazute a se executa si camasuiala zidariei, la

realizarea zidariei noi se vor lasa agrafe de armatura (4 bare de 6mm./m2) care vor depasi grosimea zidului cu minimum 10 cm. pe fiecare fata.

23

8.6 Repararea buiandrugilor din fatade

- Se desface tencuiala in totalitate; - se reface zidaria prin injectare sau retesere; - se prevad agrafe de armatura (4 bare de 6mm./m2) care vor depasi

grosimea zidului cu minimum 10 cm. pe fiecare fata; acestea se lasa in zidaria noua daca repararea s-a facut prin retesere sau prin gauri forate in zidaria veche; - se ap;ica cate o plasa de armatura pe ambele fete si pe toata suprafata

buiandrugului; - se tencuieste cu mortar de ciment M50. 8.7 Consolidarea zidariilor prin camasuire cu beton torcretat 8.7.1 Pregatirea suprafetelor de zidarie

-se decoperteaza zidurile pe care se va aplica camasuiala de tencuiala

existenta;

- se sparg golurile din placile planseului superior; la spargerea lor se va avea grija sa nu se distruga betonul din planseu; in acest scop, se sprijina placa sau fasia de placa prin intermediul unor popi pe capul carora se dispune un inel

metalic; - zonele de zidarie avariata( cu crapaturi in rosturi sau caramizi) se refac prin retesere ;

- in zonele cu fisuri , pe traseul acestora se monteaza stuturi pentru injectarea ulterioara a acestora cu pasta de ciment ( vezi consolidarea zidariilor prin injectare) , stuturile se fixeaza cu mortar de ciment;

- se adancesc rosturile dintre caramizi , cu scoaba , pe o adancime de 1..2 cm , iar suprafata zidariei se curata cu peria de sarma pentru a indeparta resturile de tencuiala si impuritatile;

- se realizeaza gauri 2..3 cm ( 3..4 buc /mp ) , pentru introducerea barelor de legatura ale plaselor de armatura (agrafe); - suprafata zidariei precum si toate orificiile din ea curata un jet de aer sub presiune , apoi se spala cu jet de apa mentinandu-se umeda cateva ore;

- plasele de armatura se aplica pe fetele peretilor care urmeaza a se camasui si se leaga de agrafe ; la montarea plaselor se vor utiliza distantieri care sa permita realizarea unui spatiu de cca. 5mm , intre perete si armatura;

- gaurile in care s-au introdus agrafele se injecteaza cu pasta de ciment , cu o pompa manuala , utilizand retele folosite pentru injectarea fisurilor ; -inainte de torcretare , in scopul realizarii unei adeziuni cat mai bune intre

zidarie si camasuiala pe suprafata diafragmei se aplica un strat de amorsare din mortar fin de ciment ( ciment si nisip 0-1 mm , in parti egale in greutate). 8.7.2. Torcretarea propriu -zisa

Torcretarea se face de jos in sus pe fasii de 1-2 m latime , in straturi

succesive de 1-3 cm ; straturile urmatoare se aplica in grosimi mai mici , dupa ce stratul precedent nu se mai deschide si nu luneca , fara ca intervalul respectiv de

24

timp sa depaseasca timpul de priza al cimentului folosit ; pentru realizarea

grosimii necesare a camasuielii de 6 cm se folosesc reperi rigizi . In timpul torcretarii , duza se mentine la o distanta de circa 1m de suprafata peretelui de zidarie , sub un unghi de 15 grade , pentru ca materialul sa patrunda sub

armaturi . In cazul in care se observa exfolieri sai umflaturi , acestea se indeparteaza prin ciocanire . Materialul rezultat din ricosare nu se utilizeaza . Masurile recomandate pentru intarurea torcretului , hotaratoare pentru

asigurarea calitatii camasuielii sunt: protejarea suprafetelor torcretate impotriva insolatiei, vantului sub 15 grade C si mentinerea lor in stare umeda prin stropire cu apa , timp de 15 zile.

Verificarea calitatii torcretului se face prin ciocanire :portiunile care prezinta unsunet dogit se indeparteaza si se retorcreteaza. Pentru executarea camasuielilor se folosesc cimenturile Portland cu

adausuri de maximum 15% .Se recomanda utilizarea unor aditivi pentru reducerea contractiei si accelerarea intariri .Amestecurile se prepara cu agregate naturale9 nisip cu sort granular pana la 5mm 0 . Conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca agregatele sunt cele aratate in tabelul urmator : Granule Limite % treceri in masa prin sita

maxime 0,2 1 3 5 3 inferioare 10 60 100 -

superioare 20 75 100 - 6 inferioare 8 45 70 100

superioare 18 60 85 100

Dozajele de ciment folosite la prepararea amestecurilor se stabilesc pe baza datelor din tabelul de mai jos , iar calitatea agregatelor la 1 mc de mortar se

determina in functie de dozajul de ciment adoptat , pentru o densitate aparenta de circa 2100 kg/ mc si o cantitate de apa de circa 200 l/mc.

Marca cimentului 35 40 Marimea granulelor 0..3 0...5 0..3 0...5 Marca mortarului Dozaje medii de ciment (kg/mc)

200 450 485 425 450 8.8. Crearea de centuri la zidurile exterioare

Crearea de centuri la cele trei plansee ( peste subsol , parter si etaj ) se bazeaza pe urmatoarea tehnologie :

- se traseaza centurile imediat deasupra placii planseului - se executa pe inaltimea centurilor goluri strapunse cu latimea de o caramida (aproximativ 30 cm ); golurile s erealizeaza la intervale de aproximativ

1,80 m, masurate de-a lungul centurilor ; - se executa slituri in zidarie , pe inaltimea centurilor , atat la interior , cat si la exterior ; latimea sliturilor se prevede a se executa de 10 cm , la interior ,

25

respectiv 15 la exterior , la partea superioara sliturile se vor tesi pentru a permite

o umplere completa cu beton a centurilor , pana sub caramida; - in dreptul golurilor orizontale , strapunse in zidarie , se executa si in placa goluri tot de aproximativ 30 cm si cu latimea de 15 ; se va avea grija sa nu

se distruga betonul din placa , la spargere ; in acest scop se sprijina in zona de spargere placa prin intermediul unor popi , pe capul carora se dispune un inel metalic;

- se monteaza armatura din golurile strapunse si apoi armatura propriu-zisa a centurilor ; armatura orizontala din camasuielile zidurilor interioare aflata la acest nivel se va ancora in noile centuri;

-se monteaza partile laterale ale cofrajului ; la exterior se execta palnii ; - se toarna plastic acordandu-se atentie umplerii prin palnii a partii exterioare a centurilor;

- se va respecta tehnologia de realizare a elementelor de beton armat ( armare, cofrare si betonare) prezentate in capitolele anterioare; 9. PREVEDERI SPECIFICE LUCRARILOR DE CONSOLIDARE LA STALPI , GRINZI SI PLACI DIN BETON ARMAT

9.1. Pregatirea suprafetelor de beton existent pentru consolidarea stalpilor si grinzilor

- se decoperteaza tencuiala de pe intregul element de beton armat ce

urmeaza a se camasui; -se burcedeaza suprafata betonului existent ce va veni in contact cu betonul din camasuiala ;

- se sparg golurile in placi necesare turnarii camasuielii ; se va avea

grija sa nu se distruga betonul din placa , la spargere ; in acest scop se sprijina fasia din placa zona de scurgere prin intermediul unor popi , pe campul carora se

dispune un inel metalic; - se sparg din loc in loc zone de acoperire pe stalpi , la colturi , pentru legare prin sudura a armaturilor vechi de cele noi ;

- se sufla suprafetele de beton astfel pregatite , cu un jet de aer comprimat , apoi se spala cu un jet de apa mentinandu-se ude timp de cateva ore - in cazul in care elementele de beton armat ce urmeaza a se camasui

prezinta zone cu fisuri acestea se vor injecta cu rasini epoxidice conform tehnologiei prezentate in capitolul urmator. 9.2. Camasuirea propriu- zisa a stalpilor si grinzilor

- grinzile se vor camasui pe cele trei laturi de sub placa cu cate 10 cm , de

beton ; deasupra placii se va turna doar un strat de cca. 5cm , care sa asigure acoperirea armaturii de la partea superioara a grnzilor ; - stalpii se vor camasui cu cate 15 cm , pe fiecare latura ;

-pentru armare , cofrare sau betonare se va urmari tehnologia realizarii elementelor de beton armat expusa in capitolele precedente.

26

9.3. Pregatirea suprafetelor de beton a placilor

-se decoperteaza in intregime tencuiala de la fata inferioara a placilor si se desfac pardoselile pana se ajunge la fata superioara a betonului din placi;

- se sparg golurile in placi in dreptul nervurilor metalice de rigidizare ; se va avea grija sa nu se distruga betonului din placa , la spargere ; in acest scop se sprijina fasiile de placa adiacente golurilor prin intermediul unor siruri de popi ,

pe capul carora se dispun inele metalice; 9.4. Consolidarea propriu -zisa a placilor

- se injecteaza zonele de placi ce prezinta fisuri ; injectarea se va executa cu rasini epoxidice conform tehnologiei prezentate in capitolul urmator; - dupa remedierea fisurilor prin injectare se va continua cu montarea

nervurilor metalice de rigidizare; - acestea se sprijina cu popi sub placi , impanate facandu-se cu pene metalicesi mortar matat;

- popii se vor demonta odata cu cei ai camasuielilor grinzilor pe care reazema nervurile respective ; -odata cu turnarea betonului din camasuielile grinzilor adiacente , se vor

returna golurile de peste nervurile metalice , in care sunt inglobati conectorii acestora . 11. Repararea si consolidarea elementelor sarpantei

Ca urmare a infiltartiilor de apa ce s-a produs prin invelitoare o parte a elementelor sarpantei putrezite sau deteriorate se vor inlocui , in cazul in care nu

se pot repara ; deasemenea se vor consolida cu scoabe sau cuie diversele imbinari deteriorate si cu clesti , contrafise sau popi anumite zone ale sarpantei acolo unde constructiv sunt necesare.

Inlocuirea elementelor de sarpanta se realizeaza astfel: -se sprijina cu popi elementele de sarpanta care reazema pe elementul ce urmeaza a se inlocui;

- se desfac legaturile elementului care se inlocuieste ( cuie, scoabe, buloane); -se masoara cu exactitate, se taie la dimensiuni si se cherteaza conform

modelului , elementul nou; -se monteaza la pozitie elementul nou , care se rigidizeaza cu elementele de reazem si cu cele invecinate , prin cuie , scoabe , buloane sau clesti batuti in

cuie. In cazul in care numai o portiune din lungimea unui element este degradata , se inlocuieste portiunea respectiva si se asigura prin imbinari de

continuitate rigiditatea elementului consolidat , conform detaliilor de executie .

27

13. TENCUIELI

A. TENCUIELI INTERIOARE DRISCUITE 13.1. Generalitati

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a tencuielilor interioare driscuite pe suprafete suport din zidarie de caramida beton blocuri mici

din beton sau din blocuri din BCA. 13.2. Standarde de referinta

6. C 17-82 -Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor

de zidarie si tencuiala 7. C 18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede 8. STAS 2634-80 -Metode de incercarea mortarului in stare proaspata

si intarita 13.3. Mostre si tesaturi

Toate materialele si semifabricatele ( de exemplu mortarele preparate centralizat ) care se folosesc la executarea tencuielilor interioare driscuite (

inclusiv glafuri subtiri ) se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din standardele in vigoare. Verificarile se fac pe baza documentelor care insotesc

materialel la livrare , prin examinarea vizuala , prin incercari de laborator facute prin sondaj. 13.4. Materiale

Materialele folosite pentru executarea tencuielilor interioare sunt cele de la “Standarde de referinta”

13.5. Livrare , depozitare, manipulare

Livrarea materialelor de preparare a mortarelor sau semifabricatelor

(mortarelor preparate centralizat) se face in conditiile aratate la” Mostre si testari”. Varul stns manual sau mecanizat (pasta de var ) se pastreaza in groapa cel putin

2 luni de la stingere si pana la punerea lui in opera - tencuielei. Varul bulgari in vrac sau praf in saci se pastreaza in soproane inchise ferite de umezeala . Cimentul vrac se pastreaza in buncare sau silozuri , iar cel in saci in soproane

inchise. Transportul mortarelor se face in functie de gradul de mecanizare al santierelor , de locul de amplasament a instalatiei de preparare a mortarului , de distantele si

nivelurile la care se transporta . Transportul la distante mici se face cu tomberoane , roabe , dumpere , bene sau pompe . Pe distante mari , de la statia de preparare a mortarului pana

28

la punctul de lucru , se face cu autocamioane , basculante , bene speciale sau

autoagotatoare. Pe verticala se face cu macarale elevatoare , pompe sau trolii instalate pe sol . Mijloacele de transport sa fie etanse , curate si sa permita fara efort

golirea rapida . Vor fi curatate si spalate la sfarsitul schimbului de lucru , de cate ori s echimba natura materialului sau lamintreruperi mai mari de 2 ore .Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.

Durata maxima de transport : - maximum 10 ore de la preparare pentru mortarele de ciment sau ciment - var fara intarziere ;

- minimum 16 ore la cele cu intarziere. 13.6. Executia lucrarilor

13.6.1. Operatiuni pregatitoare

Sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana , sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor . Suprafelele suport sa fie curatae , fara urme de noroi , pete de grasimi ,

mortar , etc. Pentru o buna aderatie a tencuielilor , stratul suport sa fie rigid , plan , uscat , rugos si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate.

Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu o scoaba metalica pe o adancime de 3..5 mm. Suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa. 13.6.2. Stratul support

Stratul suport va consta din zidarie de caramida din blocuri mici de beton ,

blocuri de BCA sau din beton , executate conform specificatiilor “Zidarii” ( din caramida , BCA , etc). 13.6.3. Trasarea suprafetelor

Dupa controlul si pregatirea startului suport , urmeaza trasarea

suprafetelor de tencuit Trasarea se face cu repere de mortar ( stalpisori) , scoabe metalice lungi, sipci din lemn sau repere metalice.

Se verifica modul de fixare al reperelor pentru obtinerea unui strat de mortar cu grosimea stabilita . 13.6.4.Amorsarea

Suprafetele de tencuit vor fi staropite cu apa, apoi se vor amorsa prin prin

stropire cu sprit in grosime de 3mm. Suprafetele zidariilor de caramida vor fi amorsate cu mortar fluid cu aceiasi compozitiepentu grund.

29

Suprafetele de beton zidarie, BCA sau blocuri de beton mici se vor

amorsa prin stropire cu amestec de ciment si apa (lapte de ciment). 13.6.5. Grundul

Grundul cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm) se va aplica la cel putin 24 de ore de la executia spritului pe suprafete de beton si la o ora la zidaria de

caramida. Pe suprafetele de zidarie de caramida amorsate numai prin stropire cu apa se poate aplica imediat grundul . Pe timp calduros cand suprafata spritata este prea uscata se va uda in

prealabil inainte de aplicarea grundului. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat in unul sau doua reprize. Aplicarae spritului si grundului mecanizat in incaperile cladirilor pe

pereti si tavane pana la inaltimea de 3m se va executa de pe pardoselile respective. Aplicarea manualama spritului si grundului pe tavan si partea superioara a peretilor se va executa de pe platforma de lucru continuu ( dulapi de

lemn pe acpre). Este interzis sa se aplice grundul pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul sa inghete grundul inainte de intarire.

13.6.6. Stratul vizibil(tinci)

Inainte de aplicarae stratului vizibil , se va controla suprafata grundului sa fie uscata , sa nu aiba granule de var nehidratat care prin hidratate sa impuste suprafetele tencuite.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa cu un mortar denumit”tinci “ de aceiasi compozitie cu agrundului , eventual cu o cantitate mai mare de var- pasta si nisip fin pana al 1mm grosime .

Stratul vizibil va avea grosimea de 2..5 mm. Tinciul se arunca la anumite intervale de timp ( cca. 5 min .) , astfel ca intre aceste intervale sa fie nivelat cu drisca.

Stratul vizibil se va prelua in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele utilizate , tencuielile respective purtand denumiri ca : driscuite , stropite, scivisite, decorative din materiale speciale etc.

13.6.7.Protejarea lucrarilor

Dupa executia tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia lor pana la intarirea mortarului de urmatoarele actiuni: -umiditatea mare care intarzie intarirea mortarului alterandu-l ;

-uscarea fortata din curet de aer , expunere indelungata la uscare , supraincalzirea incaperilor , care deshidrateaza mortarul si contarctandu-se apar crapaturi in tencuiala;

- lovituri , vibratii (provenite din darea in exploatare a cladirii inainte de termen) - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor .

30

13.6.8. Terminarea lucrarilor

Dupa terminarea tencuielilor se va curata incaperile de resturi de mortar

cazut in timpul executiei si pregatire in vederea gletuirii , a zugravelilor sau vopsitoriilor. Abateri admise

Abateri admise conform anexei 4 a Normativului C18-82: - Umflaturi , impuscari, crapaturi , fisuri , lipsa de glefuri, etc.

- la tencuieli brute, max. 1..4 mp lafiecare mp; - la tencuieli driscuite , nu se admit; - Zgrumturi mari ( max. 3mm ) zgarieturi adanci , basici , etc.

- la tencuieli brute , max 2 la mp; - la tencuieli driscuite , nu se admit. -Neregularitati ale suprafetelor ( la verificarea cu dreptarul de 2 m)

- tencuieli brute nu se verifica ; - tencuieli driscuite max. 2 neregularitati / mp in orice directie , avand inaltimea sau adancimea pana la 2 mm.

Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor , max. 1mm/m si max. 3mm de la o latura la alta. Abateri fata de raza la suprafete curbe - pana la 5mm.

13.6.9. Verificari in vederea receptiei

Se vor face verificari la : -aspectul si starea generala , cecetand suprafata tencuita ; -elementele geometrice (grosime , planeitate , etc.)

-aderenta tencuieli pe stratul suport ; - corespondenta cu proiectul In cazurile in care prin ciocanire cu ciocan de lemn suna a “gol” aratand

desprinderea tencuielilor acestora , se desfac de pe intreaga suprafata dezlipita si se refac. Masuratori si decontari

Tencuielile interioare driscuite la tavane se vor plati la mp de suprafata

tencuita , conform planselor din proiect , inclusiv prepararea morarului . 13.7. TENCUIELI EXTERIOARE IN SIMILIPIATRA ( PIATRA ARTIFICIALA)

B. TENCUIELI EXTERIOARE IN SIMILIPIATRA 13.7.1. Generalitati

31

Acest capitol cuprinde specificatii penru lucararile de executie a

tencuielilor exterioare speciale in similipiatra pe suprafete suport din zidarie de caramida , blocuri mici din beton sau blocuri din BCA. 13.7.2. Standarde de referinta

7. C17-82 -Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala

8. C18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede 9. STAS 2634-80 - Metode de incercarea mortarului in stare proaspata si intarita

10. STAS 1030-70 - Mortar obisnuit de var , ciment sau ipsos 13.7.3. Mostre si testari

Toate materialele si semifabricatele ( exempli mortarele preparate centralizat) care se folosesc la tencuieli interioare speciale in similipiatra se vor

pune in opera numai dupa verificarea de conductorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din standardele in vigoare. Verificarile se fac pe baza documentelor care insotesc materialele de

laborator , facute prin sondaj. 13.7.4. Materiale

Materialele folosite pentru executarea tencuielilor interioare driscuite sunt cele de la “Standarde de referinta “.

13.7.5. Livrare , depozitare , manipulare

Livrarea materialelor de preparare a mortarelor sau semifabricatelor (mortare preparate centralizat )folosite la tencuieli se face in conditiile aratate la “mostre si testari”.

1. Varul stins ( manual sau mecanizat) se pastreaza in groapa cel putin 2 luni pana la punerea lui in opera . 2. Varul bulgari sau praf ( in saci ) se pastreaza in soproane inchise.

3. Cimentul vrac se pastreaza in silozuri , buncare sau soproane inchise. 4. Transportul pe distante mici se face cu tomberoane , bene , dumpere pitice sau pompe.

5. Pe distante mari , se face cu autocamioane , basculante , bene speciale sau autoagitatoare. 6. Pe verticala se face cu macarale elevatoare , pompe sau trolii instalate pe sol .

7. mijloacele de transport sa fie etanse, curate si sa permita fara efort golirea rapida 8. Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.

9. Durata maxima de transport va fi maximum 10 ore de la preparare pentru mortarele de ciment sau ciment - var fara intarzietor de priza . 10. La cele cu intarzietor de priza durata maxima va fi 16 ore.

32

13.7.6. Executia lucrarilor 13.7.6.1. Operatiuni pregatitoare

-Sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana , sau ulterioara ar

putea provoca deteriorarea tencuielilor. - Suprafetele suport sa fie curate , fara urme de noroi , pete de grasimi , mortar, etc.

- Suprafetele suport sa fie rigid , plan , uscat , rugos si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate. - Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu o scoaba pe o adancime de 3..5

mm . -Suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa. 13.7.6.2.Stratul support

Stratul suport va consta din zidarie de caramida din blocuri mici de beton ,

blocuri de BCA sau din beton , executate conform specificatiilor. 13.7.6.3.Trasarea suprafetelor

1. Dupa controlul si pregatirea startului suport , urmeaza trasarea suprafetelor de tencuit .

2.Trasarea se face cu repere de mortar (stalpisori) , scoabe metalice lungi, sipci de lemn sau repere metalice. 3. Se verifica modul de fixare al reperelor pentru obtinerea unui strat de mortar

cu grosimea stabilita. 13.7.6.4. Amorsaj

- Suprafetele de tencuit vor fi stropite cu apa , apoi se vor amorsa prin stropire cu un sprit in grosime de 3mm.

- Suprafetele de zidarie de caramida vor fi udate si eventual vor fi amorsate prin stropire cu mortar fluid cu aceeasi compozitie ca a mortarului de grund. - Suprafetele de beton , zidarie blocuri mici sau zidarie , blocuri BCA , se vor

amorsa prin stropire cu amestec de ciment si apa (lapte de ciment). 13.7.6.5. Grundul

- Cel mai gros al tencuielii numit “grund” ( 5-20 mm) , se va aplica la cel putin 24 de ore de la executia spritului pe suprafetele de beton monolit sau elementele

prefabricate. - Grundul va fi mortar marca M100-T cu adaos de var . -Pe suprafetele de zidarie de caramida amorsate numai prin stropire cu apa se

poate aplica imediat grundul. -Pe timp calduros cand suprafat spritului este prea uscat se va uda in prealabil inainte de aplicare grundului.

33

- Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizatinunul sau doua reprize .

-Aplicarea spritului si grundului pe suprafetele cladirilor se face de sus in jos de pe schele montate la 50 m fata desuprafata cladirilor. -Aplicarea mecanizata a spritului la tavane in incaperile pana la 3 m inaltime se

va executa de pe pardoseli respective. -Este interzis aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau exista pericolul sa inghete grundul inainte de intarire.

-Aplicarea grundului pe timp de arsita se face luandu-se masuri contra uscarii rapide prin acoperirea suprafetelor grunduite cu rogojini umezite cu apa. 13.7.6.6. Stratul vizibil (TINCI) -Inainte de aplicarea stratului vizibil , se va controla suprafata grundului ca sa fie

unsa , sa nu aiba granule de var nestins ca prin hidratare sa impuste. -Agregatele speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil (tinci) al tencuielile speciale exterioare in similipiatra este piatra de mozaic calcar( gris

si praf de piatra ) in loc de nisip . - Piatra de mozaic calcar sa corespunda conditiilor din STAS 1134-71 si anume : - dimensiunilor granulelor de gris cu privire intre3..6 mm cu o coloratie

uniforma - praful de piatra are granulele mai mici de 0,3 mm. - Adaosuri plastificate ( aditiv plastifiant ) care pot fi utilizate la prepararea

mortarelor de tencuieli sunt: - La finisarea tencuielilor decorative se va adauga pentru a se obtine un lucru sclipitor, sticla pisata ( granule 2,5..2 mm ) forte de munca , mozaic de carbune

antracit etc. Pentru a da mortarului diverse culori sau nuante se pot intrebuinta si pigmenti artificiali ( sa nu depaseasca 15% din greutatea amestecului).

-Stratul vizibil va avea grosimea de 2..5mm . - Tinciul se arunca la anumite intervale d etimp ( cca. 5 min. ) astfel ca intre intervale sa fie nivelat cu drisca.

-stratul vizibil al tencuielilor exterioare speciale in similipiatra in functie de sculele utilizate pot fi driscuite , frecate , buciardate , pieptanate , sprituite , impartite in asize, etc. (tencuieli decorative din materiale speciale).

13.7.6.7. Protejarea lucrarilor

Dupa executia tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia lor pana la intarirea mortarului de urmatoarele actiuni: - umiditate mare care intarzie intarirea mortarului alterandu-l ;

-uscare fortata din curent de aer , expunere indelungata la uscare , supraincalzirea incaperilor , care daschidrateaza mortarul si contractandu-se apar crapaturi in tencuiala ;

- lovituri , vibratii (provenite din darea in exploatare a cladirii inainte de termen) - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

34

13.7.6.8. Terminarea lucrarilor

La terminarea lucrarilor de tencuieli exterioare speciale in similipiatra se vor curata eventualele resturi de mortar ramase accidental pe suprafata tencuita ,

precum si repararea eventualelor defecte ( zgarieturi, lovituri etc.). Se va curata mortarul cazut in timpul lucrarii.

Abateri admise

Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor de fatada conform ( anexa din

normativ C18-82 ); 1. Umflaturi , impuscari , crapaturi , fisuri , lipsuri la gleturile ferestrelor , pervazuri, etc, nu se admit;

2. Zgrumturi mari ( pana la max.3mm ) basici si zgarieturi adanci formate la driscuire, nu se admit; 3Neregularitati ale suprafetelor ( la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime ) max.

2 neregularitati / mp in orice directie , avand inaltimea sau adancimea pana la 2 mm. 4. Abateri la verticala a tencuielilor fatadelor max. 2 mm/m si max 20mm pe

toata inaltimea cladirii. 5. Abateri fata de verticala sau orizontala a unor elemente ca intranduri , iesituri, glaguri, ornamente , pilostri , coloane, braie, muchii, solbancuri, ancadramente

,etc, pana la 2 mm/m si max. 5mm pe inaltimea etajului. 6. Abateri fata de raza la suprafete curbe - pana la 5 mm. 13.7.6.9. Verificari in vederea receptiei.

Se fac verificari la :

- aspectul si starea generala , cercetand suprafata tencuita ; - elemente geometrice (grosime, planeitate, etc.) - aderenta tencuielii pe stratul suport ;

- corespondenta cu proiectul In cazul in care prin ciocnire cu ciocan de lemn suna a “gol “ aratand desprinderea tencuielilor acestora se desfac de pe intreaga suprafata dezlipita si

se refac . Masuratori si decontari

Tencuielile se vor plati la mp de tencuiala , conform planselor din proiect , inclusiv mortarul. 14.TAMPLARIE DE LEMN 14.1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea , echiparea si montajul tamplariei din lemn :ferestre si usi.

35

14.2. STANDARDE DE REFERINTA

- STAS 465-78 - Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii

civile - STAS 466-78 - Usi pentu constructii civile . Sectiuni 14.3. MOSTRE SI TASARI

Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune

la dispozitia consultantului spre aprobare , urmatoarele: - cele doua mostre pentru fiecare tip de produs : vitrina , usa de la intrare , ferestre , usi ferestre . Mostrele vor fi complet echipate , finisate si echipate cu

geamuri , garnituri de etansare si feronerie; -cate doua mostre tocuri oarbe metalice cu calitatea si finisajul cerut prin proiect .

14.4. MATERIALE SI PRODUSE 14.4.1.PRODUSE

- feronerie din productia curenta si cea speciala IREMOAS -Bucuresti

- usi interioare din lemn pe toc si captuseli; - ferestre din PVC cu geam termopan;

14.4.2.Materiale

-geam ornament

- lac transparent incolor mat - suruburi alamite pentru lemn - suruburi alamite pentru metal

- praznuri 4-5 buc. pe fiecare latura - grund anticoroziv pentru protectia tocurilor - snur sau staifuri izolante inchizand spatiile de toleranta la montaj intre toc si

bordajul golului. - feronerie curenta si speciala 14.5. LIVRARE , DEPOZITARE, MANIPULARE

Tamplaria se livreaza incheiata , pregatita pentru finisare si grunduita . La livrare receptioneaza conf. STAS 799-86 si 931 -73 . Sefii echipelor de montaj vor

participa la receptia tamplariei si a accesorilor in sarcina furnizorilor respectivi . Si la usi foile se livreaza impreuna cu tocurile respective , predandu-se separat numai manerele , sildurile si cheile livrate in ladite de lemn.

Descarcarea , depozitarea si manipularea cad in grija constructorului , care va lua masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul. La transportul si depozitare , tamplaria va fi in pozitie verticala. Elementele de

inchidere a tamplariei pe peretii golului (pervazuri si baghete ) vor fi livrate in colete cu sfoara .

36

14.6. MONTAREA TAMPLARIEI

14.6.1. Operatiunea pregatitoare

Lucrarile ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului tamplariei: - materializarea tasarii pozitiei fiecarui gol ; - fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului;

- finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin praznuri; - instalatii electrice - iluminat si alarma; - terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor , precum si a pardoselilor si

a plafoanelor ; - imbracarea in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului : inaltimea, adancimea ,

verticalitatea , centrarea . 14.6.1. Pozarea si echiparea tamplariei

- fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la intervalul de max. 1,50 m. Penele vor fi tratate cu carbolineum sau ulei mineral;

- fixarea definitiv a tocului la praznuri ; -burarea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol; -completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor oarbe metalice si a

tocurilor propriu- zise; - montarea foilor mobile precum si a geamurilor ( cu ajutorul ventuzelor fabricate la fabrica de geamuri Medias);

- executarea finisajelor la spaleti si glaf; - inlaturarea imbracamintii din folie; - retusuri si completari

14.6.3. Protejarea lucrarilor

Toate suprafetele tamplariei vor fi protejate cu carton ondulat eventual si folie fixata cu saci si ei protectori pe perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat.

14.6.4.Verificarea in vederea receptiei au ca obiect:

- aspectul si starea generala ;

- elementele geometrice - aliniare in cadrul subansamblelor ( fatade , coridoare , holuri ) ca inaltime , adancime , verticalitate , centrare; - corespondebte cu proiectele aprobate.

Acolo unde apar necorespondente , consultantul poate decide completarile si inlocuirile ce se impun . Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualele

inlocuiri. 15. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

37

Generalitati

Pentru realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va tine seama de Normativul C3-76 , care stabileste conditiile si modul de realizare si conditiile

tehnice de calitate ale acestor lucrari. 15.1. Lucrari pregatitoare

15.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor de xzugraveli , toate lucrarile si reparatiile de tencuieli , glet ,placaje, instalatii sanitare si electrice trebuie sa fie terminate . Pardoseli reci de mozaic vor fi terminate , lustruirea facandu-se dupa

terminarea lucrarilor de zufraveli si vopsitorii. 15.1.2. La incaperile prevazute cu pardoseli din parchet se vor executa inaintea aplicarii imbracamintii pardoselii.

15.1.3. Tamplaria din lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv , accesoriile metalice trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare trebuie sa fie verificate cu exceptia armaturilor , a aparatelor oscilo- basculante si a

pieselor nichelate , care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei . 15.1.4. La lucrarile de vopsitorie , ultimul strat se va aplica numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de fixarea imbracamintilor de

pardoseli (raschetare, curatire , lustruire). 15.1.5. Trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca jgheaburi , stresine, cornise, glafuri, soclu , etc. precum si trotuarele.

15.2. Pregatirea suprafetelor

15.2.1. In vederea finisarii cu zugraveli de var , suprafetele trebuie sa fie driscuite

cat mai fin, astfel incat ca urmele de drisca sa fie cat mai vizibile, toate reparatiile necesare trebuie sa fie executate ingrijit , terminate si uscate . 15.2.2. In cazul suprafetelor tencuite sau din beton plane si netede , toti porii

ramasi de la turnare sau gaurile de la transport , montaj ori turnare ( in cazul peretilor de beton armat) , se vor umple cu mortar de ciment - var ce in prealabil bavurile si dungile iesite in relief au fost indepartate , astfel ca sa rezulte

suprafetele netede . De asemenea , petele cu urme de decofrol , se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de sarma. 15.2.3. Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var , glet de nisip ( ipsos) cu

aracet , trebuie sa fie plane si netede , fara desprinderi sau fisuri: varul trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile . 15.2.4. Toate fisurile , neregularitatile , se chituiesc de catre zugravul vopsitor

sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului . Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate , se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume) .

Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasat de ipsos - var , in proportie de 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var ( in volume) . Compozitia se va prepara in cantitati care sa poata fi folosit in cel mult 20 minute de la preparare.

15.2.5. Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15% .

38

15.2.6. Suprafetele metalice trebuie sa prezinte pete de rugina , pacuri , grasimi

,mortar, vopsea veche , noroi , gheata , zapada , etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peretii de sarma, spacluri de otel , razuitoare , dalti, piatra abraziva sau prin salbare sau ardere cu flacara : in cazuri

speciale se vor folosi bai de spalare si decapare acida , in instalatiile industriale sau paste decapante. Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate ( white - sprite , terebentina ,

benzina usoara ) . Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto care pot inlesni coroziunea metalului. 15.2.7. Tamplaria metalica se aduce pe santier cu un grund anticoroziv

corespunzator vopselei care s e aplica. 15.3. Conditii de executie

15.3.1. Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul normativ .

15.3.2. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura a aerului , in mediul ambiant , de cel putin - 5 gr. C in cazul zugravelilor pe baza de de apa si de cel ptin 1..15 gr. C in cazul vopsitoriilor cu

polimeri. Acest regim se mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri dupa

executarea lor. 15.3.3. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii ( in conditii de temperatura care sa permita uscarea

suprafetei ) de asemenea se va evita lucrul la fatade in orele de isorire maxima sau vant puternic , pentru a evita uscarea accelerata si craparea peliculei. 15.4. Zugraveli cu lapte de var

15.4.1. Zugravelile cu lapte de var se aplica pe tencuieli si pe glet de ipsos . 15.4.2. Amestecurile preparate pentru zugraveli cu lapte de var si coloranti

trebuie sa fie rezistente la lumina . Compozitia trebuie sa aiba o astfel de consistenta , inacat acoperirea suprafetelor sa se poata face corect , fara ca materialul sa curga si fara sa ramana urme vizibile de bidinea , de asemene

trebuie sa aiba pigmentii bine fixati . Pentru aceasta , in compozitie se vor introduce uleiuri. 15.4.3. Materialele utilizate la executarea lucrarilor trebuie sa corespunda

prevederilor din urmatoarele standarde si norme interne ale unitatilor producatoare : - ulei de sicativ , STAS 16-80;

- ulei tehnic de in , STAS 18-76; -ulei tehnic de rapita , STAS 2078-76; - ulei tehnic de floarea soarelui , STAS 2710-76;

- var pentru constructii STAS146-78; - apa , STAS 790-78; - coloranti , STAS 6476-61;

39

- hartie pentru slefuire uscata , STAS 1581-71.

15.4.4.Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins , prin diluarea pastei de var cu apa in proportie de 1 parte de var la 1,5 parti ( in volume) . In caz ca nu exista pe santier var gata preparat , laptele de var se

poate prepara din bulgari (2-2,5 parti apa la 1 parte var bulgari - in volume). Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de preparare . Laptelui de var i se adauga grasimi ( ulei de in , rapita sau floarea soarelui) in

proportie de 1-2% ( in volume). 15.4.5. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 de ore inainte de strecurare . Compozitiile colorate se prepara in cantitati suficiente

pentru zugarvirea cel putin a unei incaperi , pentru a evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizual. 15.4.6. Inainte de intrebuintare , compozitia se va strecura prin site fine , cu

tesatura din sarma de alama , pentru retinerea atat a impuritatilor cat si a particulelor de var nestins sau de colorant. 15.4.7. Compozitia de zugraveala se pastreaza in galeti de tabla zincata sau de

material plastic. 15.4.8. Zugravelile de lapte de var si colorant se executa in doua straturi . Aplicarea primului strat se face imediat dupa terminarea lucararilor

premergatoare , cel mult dupa 2-4 ore ; in caz contrar , stergerea de praf se va efectua din nou inainte de aplicarea primului strat de zugraveala . 15.4.9. Pentru a asigura o mai buna aderenta de suport , primul start de

zugraveala se aplica cu bidineaua . Al doilea strat s eva aplica numai dupa uscarea primului strat , prin stropire cu aparate de pulverizare. 15.4.10. In incaperile unde se executa lambriuri in vopsea de ulei , se zugraveste

mai intai partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul , iar apoi s eexecuta lambriul in ulei .Limita de demarcatie se trage cu culoare de apa. 15.5 Vopsitorii cu vopsea de ulei

15.5.1. Vopsitoriile cu vopse de ulei se aplica pe suprafete cu glet de ipsos , pe tamplarie de lemn si pe suprafete metalice ( tamplarie balustrade).

15.5.2. Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda standardelor de stat si normelor interne ale unitatilor producatoare . Materialele folosite sunt:

- vopsea , lacuri si emailuri pe baza de ulei NI90-61. - chituri pe baza de ulei ,STAS 6592-75 - diluant 104, STAS 3124-77;

- benzina , STAS 45-75; - hartie de slefuit , STAS 1581-71; - ulei de in sicativ , STAS 16-80;

- grund anticoroziv - miniu de plumb , 351- 6 NI90-61; 15.5.3. Vopsitoria de ulei se aplica dupa terminarea lucrarilor pregatitoare. 15.5.4. Pe gletul de ipsos se aplica un strat de grund de imbibare incolor .

Tamplaria de lemn se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de imbibare incolor.

40

15.5.5. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale , slefuirea locurilor

chituite si stergerea de praf dupa slefuite. 15.5.6. Aplicarea vopselei se face in doua straturi . Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare , unul fata de celalalt .

Dupa aplicarea primului strat de vopsea , acesta se netezeste cu pensule speciale cu parul moale , dupa uscare suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit H.S.80.

Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face numai dupa minim 24 de ore de la aplicarea stratului precedent , dupa uscarea acestuia. Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea , acesta se va tufui sau se va netezi cu

pensule moi.15.5.7. Incaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita . 15.5.8. In incaperile unde se produc vaporii de apa , suprafetele vopsite sau nu

se tufuiesc , acestea trebuind sa ramana netede pentru o mai buna intretinere. 15.6. Vopsitorii cu vopsele emailate

a) Vopsea Dasirom V -8415 . Veparom V- 8430, Vepatim - 8411 pe: - zidarie de caramida tencuita cu tencuieli obisnuite , cu fata gletuita cu glet de

ipsos si aracet DP25( glet- Gipac); - beton sau elemente din BCA avand suprafata geluita din nisip fin( dolomita) si aracet DP 25 sau glet din ipsos si aracet DP 25 ( Gipac) ;

- suprafete din lemn PAL, PFL; b) Materiale principale - vopsea emulsionata DASIROM seria 8415 STR. 12.831 -88 pe baza de

copolimer acrilo- stirenic, Romacril - DAS care se livreaza intr-o paleta de 48 de nuante , conform cartelei de culori CCPALV . - vopsea emulsionata VEPAROM , seria 8430, STR. 12.832 -88 pe baza de

copolimer acrilosternic , Romacril -DAS care se livreaza intr-o paleta de 30 nuante , conform cartelei de culori CCPALV. - vopsea emulsionata VEPAROM , seria 8630 , CS 67/26.I. 1988 pe baza de

copolimer vinilmalei , Romacril DVM ,care se livreaza intr-o paleta de 24 de nuante , conform cartelei de culori CCPALV , precum si in alte nuante la cererea beneficiarului.

c) Materiale auxiliare: - apa , STAS 790-84; - nisip cuartos 0-1mm STAS 3488-76;

-ciment PA 35, STAS 1500-78; - aracet DP25 si DP50 , STAS 7058-80; - ipsos pentru constructii , STAS 545/ 1-80;

- hartie pentru slefuire uscata d) Prescriptii de executie - in prealabil , se va face verificarea eventuala a suprafetei de finisat;

- corespondenta zugravelilor cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare , spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora;

41

- suprafetele zugravite in culori de apa trebuie sa aiba un ton d eculoare uniforma

, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici, fire de par sau urme de la pensula sau bidinele. 15.7.6. Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete

. 15.7.7. Aspectul vopsitoriei se verifica avandu-se in vedere urmatoarele: - suprafetele vopsite cu vopsele de ulei , emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte

pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat; - la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice bine chituite si slefuite in

prealabil , se va controla ca accesoriile metalice vizibile sa nu fie patate cu vopsea. - se va examina vizual daca tevile , radiatoarele , etc, sunt vopsite in culori

prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma; - separatiile din vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete precum si cele dintre zugraveala peretilor si tavane sa fie distincta , fara suprapuneri , ondulatii , etc.

Intocmit