Cadrul Legal si de Reglementare pentru Autofinantarea OSC ...ecnl.org/dindocuments/147_2007 Romania...

Nonprofit Enterprise and Self-sustainability Team (NESsT)

Copyright 2007 ECNL & NESsT. Toate drepturile rezervate.Studiu de Caz CADRU Este interzisã distribuirea, citarea, copierea sau referirea farã acordulNESsT. www.nesst.org

Cadrul Legal si de Reglementarepentru AutofinantareaOSC în România

,

,

oferit de International Center for Not-for-Profit Law

Deciziei Nr. 186-A-00-05-00103-00. Opiniile expri-

sau International Center for Not-for- Profit Law.

Aceasta publicatie contine informatii pregatite desurse din afara NESsT, si opinii bazate pe acesteinformatii. NESsT încearca sa furnizeze informatiiexacte si opinii bine-întemeiate, însa nu sustine cainformatiile si opiniile din aceasta publicatie nu con-tin nici-o eroare. Legile si regulamentele citate înprezenta se pot schimba în mod regulat, NESsTneobligându-se sa actualizeze aceasta publicatie.

Aceasta publicatie nu este întocmita în scopul infor-marii, NESsT nefiind implicata în oferirea de consul-tanta juridica. Deoarece consultanta juridica trebuiesa fie structurata în functie de circumstantelefiecarei situatii, informatiile si opiniile furnizate înprezenta nu trebuie sa fie utilizate ca substitut alconsultantei oferite de un consultant competent.

NESst doreste sa mentionze contributia deosebita aD-nei Simona Constantinescu si a D-lui OctavianRusu de la Fundatia pentru Dezvoltarea SocietatiiCivile pentru conceperea si publicarea acestui ghid.

,

Agency for International Development, în conditiile,

, , ,

,

, ,

, ,

, , ,

, ,

,

, ,

, , ,

,

, , ,

,

, ,

,

Aceasta publicatie a fost posibila datorita sprijinului( ( (

prin finantarea oferita de World Learning si U.S.(

mate sunt cele ale autorului (ilor) si nu reflecta nea-,

(

parat viziunea U.S. Agency for International Development

(

( (

( (

( (

(

( ( (

( (

( (

(

( (

((

,

,( (

,

(

(

,

Scris si editat de Loïc Comolli, Nicole Etchart si Eva VargaNonprofit Enterprise and Self-sustainability Team (NESsT)

, ,

Acest ghid examineaza cadrul legal si de reglementare care guverneazafolosirea activitatilor de "auto-finantare" (cum ar fi activitati generatoare devenit, comerciale) de catre organizatiile societatii civile (OSC-uri) în Româniasi ofera o evaluare a legislatiei relevante si a efectelor practice ale acesteiaîn vederea identificarii ariilor unde legislatia poate fi îmbunatatita. ÎnCapitolul 1, ghidul explica importanta întelegerii mediului de reglementareprivind auto-finantarea, defineste conceptul de auto-finantare a OSC siexplica metodologia utilizata de NESsT în cercetarea si evaluarea cadruluilegal în România. Capitolul 2 evidentiaza o tipologie general acceptata, ini-tial dezvoltata de International Center for Not-for-Profit Law (ICNL) (CentrulInternational pentru Legislatia privind Activitatile Nonprofit) pentru evalu-area cadrului legal care reglementeaza auto-finantarea OSC. Capitolul 3prezinta cadrul de reglementare în vigoare si aplicarea sa în România.Capitolul ilustreaza ca activitatile de auto-finantare ale OSC sunt permise înRomânia daca au legatura cu misiunea; în caz contrar este necesara ostructura separata pentru desfasurarea activitatilor comerciale. În final, înCapitolul 4, sunt aplicate 4 criterii pentru a crea o viziune critica asupracadrului legal român, pentru a evalua punctele tari si punctele slabe si pen-tru a face recomandari pentru îmbunatatire.

,

, , ,

, ,

, , ,

, ,

,

, , , ,

,

,

, ,

,

,

, ,

,

, ,

( (

(

( ( ( (

( (

( (

(

(

( ((

( ( (

( ( (

(

( (

(

( (

(

(

(

(

,

(

,

(

România August2007

NESsTLegalSeries Româna

)

,

José Arrieta 89, Providencia Santiago, Chile. Tel: +(56 2) 222-5190. [email protected]

Pentru mai multe informatii despre NESsT, publicatiile si serviciile sale va rugam contactati:

,

, , ,

The Legal and Regulatory Framework for Self-financing in Romania

August 2007

The Inter national Center for Not-for-Pr ofit Law(ICNL)pr ovided the typology for classifying the use ofeconomic or commercial activities among CSOs and theframework for assessing the Croatian legislation. Piera Lombardi and Jose Neiraof T esis provided thedesign and layout of the guide.

Finally, NESsT wishes to recognize and thank the StaplesTrust, one of the Sainsbury Family Charitable Trusts inLondon, for the generous support that made thisresearch and publication possible.

Nicole Etchart and Lee Davis

Co-Founders & CEOs

NESsT

January 2006

2

NESsT wishes to acknowledge the followingindividuals and institutions for their invaluablecontribution to the development and publication ofthis guide.

NESsT

Termenul "organiza*ie a societã*ii civile" (OSC)cuprinde o largã diversitate de organiza*ii non-profit, ce nu apar*in statului precum +i asocia*ii +i

grupuri comunitare care sunt în afara domeniuluiguvernului +i sectoarelor comerciale. Având învedere asisten*a filantropicã +i guvernamentalãlimitatã, multe OSC-uri realizeazã activitã*i deauto-finan*are pentru a genera venituri cu scopul

de a-+i sprijini misiunea +i programele.

NESsT s-a documentat în privin*a a sute de OSC-uri din America Latinã +i Europa Centralã care s-

au implicat în aceste tipuri de activitã*i +i a analizatimpactul acestor strategii asupra performan*ei +i asustenabilit[*ii organiza*iilor. Un factor importantcare s-a desprins din aceste cercetãri este nevoiade a avea un cadru legal +i de reglementare clar +i

care s[ sprijine adoptarea strategiilor de auto-finan*are a OSC-urilor. Acest cadru define+te posi-bilitatea OSC-urilor de a se implica sau nu în activ-it[*i de auto-finan*are +i influen*eazã

circumstan*ele +i gradul în care vor face acestlucru. De asemenea, structura impozitului, nivelulbirocra*iei +i reglementarea regulilor legale aplicabileau o influen*ã directã asupra utilizãrii activitã*ilorde auto-finan*are. OSC-urile adesea nu cunosc

3

Definirea Contextului: Scop si Metodologie ,

Cadrul Legal si de Reglementarepentru Auto-finantarea OSC înRomânia

Capitolul 1,

,

aceste reguli. Multe considerã cã nu pot practicaauto-finan*area altele considerã cã dacã fac acestlucru, va fi prejudiciatã imaginea lor publicã sau

rela*ia cu donatorii. Chiar dacã OSC-urile cunosclegisla*ia relevantã, adesea nu în*eleg ce taxe tre-buie sã plãteascã, ce formulare trebuie sã depunãsau ce proceduri trebuie sã urmeze. În România

activitã*ile de auto-finan*are ale OSC-urilor rãmâno practicã rarã, pe de o parte din cauza lipseicapacitã*ii +i spiritului antreprenorial al OSC-urilor, pe de altã parte din cauza lipsei unei inter-pretãri clare a cadrului legal care, în principiu,

permite OSC-urilor sã se implice în activitã*i com-erciale.

Legisla*ia românã cuprinde o varietate de tipuri

de OSC-uri care se implicã în activitã*i de interesgeneral sau comun. Acestea includ asocia*ii,funda*ii +i federa*ii (ultimele douã având op*iuneade a primi statut de utilitate public[). Acest ghidva încerca sã clarifice cadrul legal cu care se con-

fruntã organiza*iile române, concentrându-seasupra asocia*iilor +i funda*iilor, care constituiemajoritatea societã*ii civile române. Prin urmare,ghidul va evalua gradul în care acest cadrul oferã

un mediu favorizant pentru aceste organiza*ii învederea dezvoltãrii strategiilor de auto-finan*are.

Strategiile de auto-finan*are sunt utilizate de OSC-

uri pentru a ob*ine venituri în sprijinul misiunilorlor. Utilizarea autofinan*ãrii este un rãspuns la

actuala paradigmã de finan*are în care OSC-urileconcureazã pentru o parte limitatã de resurseguvernamentale +i filantropice puse la dispozi*ie,atât din surse na*ionale cât +i interna*ionale.

Aceastã realitate face ca multe OSC-uri sã fiedependente de finan*are pe termen scurt pe bazãde proiect +i le împiedicã sã î+i concentreze aten*iaasupra dezvoltãrii strategice pe termen lung aorganiza*iilor lor. Prin auto-finan*are, OSC-urile î+i

pot m[ri viabilitatea pe termen lung +i indepen-

den*a prin generarea unor resurse proprii pentrua suplimenta sprijinul din partea donatorilor publi-ci +i priva*i.

Auto-finan*area nu trebuie sã ducã la comer-cializarea OSC-urilor. Auto-finan*area poate oferimai degrabã OSC-urilor un nivel mai mare de

independen*ã +i sustenabilitate fãrã a compromiteobiectivele sau valorile misiunii lor. Venitul dinauto-finan*are poate fi o alternativã pentru OSC-uri sã sprijine activitã*ile care sunt adesea dificil definan*at prin sursele de finan*are tradi*ionale

(cum ar fi costuri de exploatare principale, pro-grame noi, eforturi propagandiste). NESsT nusus*ine cã OSC-urile ar trebui sã înlocuiascã inte-gral sursele de finan*are tradi*ionale cu auto-

finan*area, ci afirmã cã auto-finan*area poate oferiun supliment puternic alãturi de sprijinul guverna-mental +i filantropic. Prin auto-finan*are, multeOSC-uri nu se întãresc numai din punct de vederefinanciar ci +i institu*ional prin abilitatea acestora

de a genera noi venituri +i de a-+i desf[;ura activi-tatea cu mai pu*ine constrângeri din partea funda-torilor.

De asemenea, dacã este realizatã într-o manieraresponsabilã din punct de vedere social ;i al medi-ului, activit[*ile comerciale ale OSC-urilor potajuta la crearea unei "economii alternative" care sãrãspundã mai mult la nevoile comunitã*ilor locale,

ale micilor producãtori ;i ale persoanelor cu unvenit mic. Prin cump[rarea de produse ;i serviciivândute de OSC-uri, consumatorii promoveaz[simultan misiunea OSC-urilor +i contribuie la o

lume mai echitabil[ ;i sustenabil[.

Tipurile de activit[*i de auto-finan*are includurmãtoarele

Cotiza*ii ale membrilor strângerea de fon-duri prin contribu*ii de la membrii sau compo-nen*ii organiza*iei, care este consideratã o taxãpentru un anumit produs, serviciu sau un alt ben-

eficiu furnizat de cãtre OSC membrului acestuia.

August 2007

Capitolul 1

4

1.1. Ce Este Auto-finantarea si De ce EsteImportanta?

, ,

)

Cadrul Legal si de Reglementare aActivitatilor de Auto-Finantare din România

,

,

)

,

August 2007

Capitolul 1

5

Taxe pentru servicii capitalizarea unorabilit[*i sau a expertizei organiza*iei prin prestareaunor servicii clien*ilor care plãtesc pentru acestea

in sectorul public sau privat (de exemplu un OSCpresteazã servicii de consultan*ã societã*ilor sauguvernului local).

Vânzãri de produse vânzarea, mai degrabãdecât donarea produselor din proiectele OSC-urilor (de exemplu cãr*i sau alte publica*ii) dis-tribuirea de produse (de exemplu articole donateîn naturã) cu însemne sau producerea +i vânzarea

de noi produse (de exemplu tricouri, c[ni).

Utilizarea activelor "imobiliare" închiri-erea propriet[*ilor, spa*iilor, echipamentelor

apar*inând OSC-ului, etc. când acestea nu sunt uti-lizate pentru activitã*ile legate de misiune.

Utilizarea activelor "mobiliare" de exem-plu, generarea de venit din licen*ã, patente sau

alte drepturi de proprietate intelectuala de*inutede OSC, sau prin înregistrearea produselor cunumele / reputa*ia OSC-ului.

Dividende de investi*ie, investi*ii pasivecum ar fi conturi de economii +i fonduri mutuale,sau alte tranzac*ii financiare mai sofisticate (deexemplu tranzac*ionarea activã la bursa de valori).

OSC-urile se angajeazã în activitã*i de auto-finan*are în principal pentru a-+i consolida resurse-le financiare, pentru a-+i promova misiuneasocial[, sau în ambele scopuri. Pe de o parte, o

OSC poate fi pur +i simplu interesat[ de generareade profit pe care s[ îl poat[ utiliza pentrufinan*area programelor misiunii sale de bazã. Înacest caz, organiza*ia nu este interesatã de pro-movarea misiunii sale sociale în mod direct prin

activitatea de auto-finan*are, ci mai degrabã înmod indirect prin utilizarea veniturilor din activi-tatea commercilã pentru sprijinirea misiunii salesociale. Un exemplu este o organiza*ie de educa*ie

pentru sãnãtate care demareazã o activitatetipãrire +i utilizeazã veniturile pentru finanarea

proiectelor de cercetare ale organiza*iei. Aceastãactivitate este consideratã ca nefiind legatã de mis-

iune.

Pe de altã parte, o OSC poate fi interesatã înprimul rând de utilizarea unei strategii de auto-finan*are pentru promovarea misiunii sale sociale.

De exemplu, o OSC a cãrei misiune sociale esteaceea de a oferi cursuri de calificare în dulgherie+i de a crea loc de munc[ pentru cei dependen*ide anumite substan*e afla*i în recuperare, poate

începe sã vândã mobilã pe care o produc ucenicii

în vederea acoperirii costurilor materialelor +isalariilor instructorilor. Aceastã activitate este con-sideratã ca fiind legatã de misiune.

Cu toate acestea, aceste exemple nu se exclud reci-proc - +i nici obiectivele financiare +i sociale caremotiveazã implicarea OSC-urilor în activitã*i deauto-finan*are. De multe ori, OSC-urile au ca scop

atingerea unor obiective financiare +i sociale înmod simultan printr-o activitate de auto-finan*are.Organiza*ia de sãnãtate poate fi mai bine pozi*ion-atã pentru diseminarea constatãrilor cercetãrilorsale, prin publicarea propriilor sale materiale, iar

organiza*ia care oferã cursuri de calificare poateutiliza excedentul din vânzãrile sale de mobilãpentru finan*area altor programe ale organiza*ieisau a costurilor sale principale de exploatare. În

fiecare din aceste scenarii, obiectivele activitã*ilorde auto-finan*are ale OSC-urilor +i leg[tura acestoractivit[*i cu misiunea primarã a organiza*iei influ-en*eazã succesul activitã*ilor +i poate juca un rolimportant în determinarea tratamentului legal al

acestor activit[*i, dupã cum va ilustra acest ghid.

În încercarea de diversificare a bazei lor definan*are, câteva OSC-uri din România au ini*iatstrategii de auto-finan*are. Totu+i, pentru marea

majoritate a lor, acest lucru s-a realizat cu un nivelsc[zut de cuno+tin*e, de capital sau de alte formede sprijin. Cercetarea efectuatã de NESsT cu

1.2. Scopul si Continutul acestui Ghid,

Cadrul Legal si de Reglementarepentru Auto-Finantarea OSC în România

,

,

,

August 2007

Capitolul 1

zonele în care legea ar trebui îmbun[t[*itã.Prezentul ghid identificã punctele forte +ipunctele slabe ale Legilor din România -

indiferent dac[ acestea ajut[ sau împiedic[ uti-lizarea auto-finan*ãrii, +i dac[ favorizeaz[ dez-voltarea sectorului în ansamblul s[u. Legisla*iaeste interpretatã în cadrul unei tipologii de

tratament fiscal, ceea ce o face mai u+or deîn*eles +i de evaluat.

Tipologia a fost mai întâi dezvoltat[ de CentrulInterna*ional privind Legea Non-profit (CILN)

pentru a examina tratamentul legal aplicat activ-itã*ilor economice/comerciale ale OSC-urilor din*ãrile din Europa Centralã +i de Est în prezent,aceasta a devenit o tipologie acceptat[ la scar[

larg[, destinat[ în*elegerii +i evalu[rii tratamentu-lui fiscal al acestor activit[*i. Tipologia CILN esteprezentatã în Capitolul 2 legisla*ia din Româniaeste analizatã în contextul acestei tipologii inCapitolul 3 +i cinci criterii legate de tipologie sunt

folosite ca baz[ pentru evalu[rile +i recomand[rileoferite în Capitolul 4.

Prezentul ghid reprezint[ o component[ a efor-turilor NESsT de a încuraja auto-finan*area în rân-

dul OSC-urilor din România. În anul 1997, NESsTa început sã coordoneze o cercetare aplicatãprivind auto-finan*area OSC-urilor în EuropaCentralã în vederea identificãrii provocãrilor +i

nevoilor specifice din acest[ regiune. Obiectivelecercet[rii aplicate au fost dup[ cum urmeaz[.

• Evaluarea utiliz[rii curente a activit[*ilor deauto-finan*are în rândul OSC-urilor din

Europa Centralã. NESsT a realizat studii decaz care au urmãrit succesele +i obstacolele pecare le-au întâmpinat în cadrul activitã*ii deauto-finan*are OSC-urile din patru *ãri din

Europa Centralã Ungaria, Slovacia, RepublicaCehã +i Slovenia.

6

privire la utilizarea auto-finan*ãrii în cadrul OSC-urilor din România demonstreazã cã multe dintreacestea au o capacitate internã limitatã (de ex.

abilitã*i ale personalului +i timp necesar, resursefinanciare adecvate, planuri de afaceri) sau sprijinextern (de ex. finan*are, consultan*ã, un mediulegal / de reglementare favorabil) pentru a se

implica în activitã*i de auto-finan*are. Totu+i, atun-ci când aceste organiza*ii încearcã sã urmezestrategii de auto-finan*are, ele trebuie sã faca fa*ãla o serie de probleme legale, financiare, de man-agement +i organizatorice pentru rezolvarea c[rora

nu exist[ sprijin gata disponibil. În cazul în careOSC-urile decid s[ se implice în activit[*i de auto-finan*are, este important ca acestea sã facã acestlucru cu tipuri +i la nivele corespunz[toare de asis-

ten*ã tehnicã +i financiar[ +i în cadrul unei mediuextern favorabil.

Presiunile +i cerin*ele cu care se confruntã OSC-urile atunci când se implicã în activitã*i de auto-

finan*are eviden*iazã nevoia de a în*elege cadrullegal care le afecteazã în România. În acest con-text, prezentul ghid are un dublu scop

A. Sã eviden*ieze legile, reglementãrile +i proce-durile cheie care guverneazã utilizarea auto-finan*ãrii în România. Capitolul 3 explicãcon*inutul legilor din România cu privire lautilizarea auto-finan*ãrii +i abordeaz[ proble-

ma reglement[rilor fiscale +i administrative

aplicabile OSC-urilor implicate în astfel deactivit[*i. Acesta explicã de asemenea proce-durile - formulare ce trebuie sã fie completate

+i taxele ce trebuie s[ fie pl[tite - necesarepentru a ini*ia asemenea activitã*i. Ghiduloferã o imagine de ansamblu asupra legilor +ireglement[rilor relevante, astfel încât OSC-urile din România s[ î+i poat[ forma o idee

dac[ se conformeaz[ sistemului legal +i asupraa ce trebuie s[ fa[ în cazul în care doresc s[ seimplice în procesul de auto-finan*are.

B. Sã evalueze legile relevante care guverneazã

auto-finan*area OSC-urilor în România, sãevalueze efectelor lor practice +i s[ identifice

1.3. Cadrul General si Metodologie,


,

,

:

August 2007

Capitolul 1

• Examinarea mediului legal general actualprivind auto-finan*area OSC-urilor dinregiune, inclusiv a cadrului legal +i de regle-

mentare implementat la nivel local +i na*ional,care afecteazã activitã*ile OSC-urilor.

• Rãspândirea informa*iilor rezultate în urma

cercetãrii - prin publicarea de studii de caz +ide ghiduri legale +i prin organizarea de ate-liere locale - pentru grupurile de interes dintoate sectoarele, în efortul lor de a dezvoltastrategii de sprijinire a OSC-urilor în utilizarea

auto-finan*ãrii.

În anul 2005, NESsT +i-a actualizat cercetarea înaceste patru *ãri +i a realizat de asemenea o evalu-

are similar[ în Croa*ia, ca parte a strategiei sale dea-+i extinde activitatea în acea *arã.

În anul 2007, o astfel de cercetare a fost efectuatã+i în România. Aceasta a fost realizat[ utilizând o

metodologie dezvoltat[ de NESsT pentru evalu-area cadrului legal privind activitatea de auto-finan*are a OSC-urilor dintr-o anumitã *arã.Urmãtoarele patru aspecte au fost avute în vedere

A. Ce spune legea. Care este tratamentul legalactual al activitã*ilor de auto-finan*are aleOSC-urilor (inclusiv legisla*ia, prevederilelegale actuale, istoricul legii, revizuirile legii,

abordarea de reglementare, ratele fiscale,cerin*ele de raportare, alte legi +ireglement[ri, procesele legale +i organiza*ilesau avoca*ii care oferã servicii sau asisten*ã)?

B. Cum este în*eleasã legea. În*eleg OSC-urilereglementãrile privind activitã*ile de auto-finan*are ale OSC-urilor?

7

D. Recomand[ri privind legea. Care sunt celemai importante recomand[ri privind abor-darea problemelor actuale de reglementare?

Cercetarea a cuprins interviuri extensive cu avoca*ii români cu cuno+tin*e solide privind legea non-profit +i cu OSC-urile din România care se

implic[ în activit[*i comerciale, pentru a evalua punctele lor de vedere cu privire la acest subiect, analiza legilor în cauzã +i documentare din literatura de specialitate aferent[. Prezentul ghid a fost apoi revizuit de avoca*i specializa*i în sectorul

non-profit cu o experien*ã îndelungatã în privin*a cadrului de reglementare al OSC-urilor din România.

Efecte ale legii. Care este efectul reglement[rilor actuale asupra activit[*ilor de auto-finan*are ale OSC-urilor?

C.


,

,

:

8

Acest capitol prezintã o tipologie destinatã anal-izãrii regulilor care guverneazã activitã*ile de auto-finan*are ale OSC-urilor. Tipologia a fost dez-

voltatã de Centrul Interna*ional privind LegeaNon-profit (CILN). NESsT a extins-o +i a modifi-cat-o pentru a-i m[ri aria de aplicabilitate.Urm[toarele sec*iuni prezintã patru zone cheie

care sunt esen*iale pentru în*elegerea structuriilegale pentru auto-finan*area OSC-urilor, înaintede evaluarea caracteristicilor specifice dinRomânia 1) caracteristicile legale ale OSC-urilor,2) defini*ia legalã a auto-finan*ãrii, 3) criterii care

permit auto-finan*area +i 4) impozitareaactivit[*ilor de autofinan*are.

Este important de remarcat faptul cã în textele

sale, CILN utilizeazã termenul "organiza*ii non-profit" sau "ONP-uri", care se referã la un sub-grupal clasificãrii mai largi a "OSC-urilor", termenulutilizat de NESsT. Termenul "OSC-uri" cuprinde"ONP-urile" înregistrate, dar +i asocia*iile +i

grupurile orientate spre comunitate. Acest ghidutilizeaz[ termenul "OSC-uri", cu excep*ia pãr*ilorîn care se discutã în mod specific de tipologiaCILN, acolo pãstrându-se terminologia CILN

specificã. Legile române fac referire la termenii"asocia*ie" +i "funda*ie" care corespund scopuluimai larg al organiza*ilor cuprinse de termenul

Prezentarea unei Tipologii pentruEvaluarea Cadrului Legal si deReglementare

,

"OSC-uri".

Capitolul 2Cadrul Legal si de Reglementarepentru Auto-finantarea OSC înRomânia

Aceste caracteristici eviden*iazã diferen*ele cheie

dintre organiza*iile care urmãresc ob*inerea deprofit +i cele non-profit, furnizând astfel contextulnecesar în*elegerii modului în care ONP-urile seangajeazã în activitã*i comerciale sau de auto-

finan*are. Discu*ia care urmeazã în prezentul capi-tol +i în restul ghidului abordeaz[ un sub-grup alONP-urilor - pe acelea ale c[ror scopuri non-profitsunt menite s[ promoveze . De+iutilitatea public[ONP-urile care urm[resc utilitatea public[

reprezint[ un sub-grup semnificativ al ONP-urilordin România, este important s[ se recunoasc[ fap-tul c[ unele ONP-uri, precum asocia*iile mutualeale colec*ionarilor de timbre sau ale jucãtorilor de

+ah, nu pot urm[ri astfel de obiective. Aceste orga-niza*ii continuã sã fie considerate ONG-uri +i îngeneral li se aplic[ acelea+i reglement[ri, darprezentul ghid va aborda doar acele ONG-uri careurm[resc . Totu+i, nu exist[ outilitatea public[

metod[ standard de stabilire a ceea ce reprezint[utilitatea public[ +i, de+i legile românemen*ioneazã organiza*iile care urmãresc utilitatea public[ (OBP-uri), conceptul continuã sã

rãmânã vag, +i pu*ine ONG-uri se încadreazã laacest statut. CILN face de asemenea aceastã dis-tinc*ie, iar tipologia sa corespunzãtoare identificãdouã ipoteze legale de bazã care disting ONP-urileîn de entitã*ile care urmãresc utilitatea public[

profitul

1. Constrângerea de ne-repartizare. De+i ONP-urilor nu le este interzis s[ genereze profit,

aceste profituri nu pot fi repartizate entit[*ilorprivate care ar putea sã fie în postura de a lecontrola în scop de câ+tig personal, precumfondatorii, membrii, func*ionarii, directorii,agen*ii, angaja*ii +i orice alt[ parte similar[.

2. Scopul [ . Prin defini*ie,utilit *ii publiceaceastã categorie de ONP-uri este organizatã

9

August 2007

Capitolul 2

Aceste caracteristici nu *in în principal de formalegalã specificã a ONP-urilor. De aceea, discu*iaabordeazã ONP-urile înregistrate ca asocia*ii +i cafunda*ii atâta timp cât acestea asigurã utilitatea

public[ +i respect[ principiul ne-distribuirii.

Exist[ mul*i termeni +i multe defini*ii, legale +inelegale, utilizate în mod curent pentru a descrieactivit[*ile care genereazã venituri pentru OSC-uri(de ex. activitate comercialã, activitate economicã,

întreprindere non-profit, întreprindere socialã,întreprindere cu scop social, venituri ob*inute,activitã*i generatoare de venit). CILN utilizeazãtermenul "activitate economicã" pentru a se referi

la activitatea de auto-finan*are. CILN define+teactivit[*ile economice drept "activitã*i comercialesau de comer* efectuate în mod regulat", cuexcep*ia celor care au fost excluse în modtradi*ional (de ex. vânzarea de bilete pentru eveni-

mentele culturale, taxele de +colarizare lainstitu*iile de învã*ãmânt +i taxele de spitalizare laspitalele non-profit). Pe de alt[ parte, NESsT uti-lizeaz[ termenul "auto-finan*are" pentru a face

referire la activitã*ile care genereazã venituri pen-tru OSC-uri, incluzând cele +ase tipuri de activit[*idescrise în capitolul precedent. În România, ter-menii "auto-finan*are", "activitã*i economice" +i"activit[*i comerciale" sunt utiliza*i alternativ pen-

tru a indica atât activitã*ile legate de misiune +icele ne-legate de misiune, asumate de OSC-uri înscop de generare de venit.

Conform CILN, "pragul reprezint[ m[sura în care

ONP-urilor ar trebui s[ li se permit[ s[ se impliceîn activit[*i economice sau comerciale fãrã a-+ipierde statutul lor de organiza*ii non-profit". Laacest nivel al analizei, întrebarea care se pune nu

2.1 Caracteristici Legale aleOrganizatiilor Non-Profit ,

2.3 Criterii care permit auto-finantarea,

2.2 Definitia Legala a Auto-Finantarii, ,

))


,

,

+i î+i desf[+oar[ activitatea în primul rând pen-

tru a asigura utilitatea public[.

:

August 2007

Capitolul 2

10

este dacã aceste activitã*i ar trebui sã fie scutite deimpozit, ci în ce circumstan*e acestea ar trebui sãfie permise.

În *ãrile în care ONG-urile se pot implica în activ-itã*i comerciale - NESsT argumenteazã cã interz-icerea activitã*ilor comerciale ale ONG-urilor nu

reprezintã o practicã de reglementare bunãdeoarece limiteazã dezvoltarea sustenabilã a aces-tui sector - existã douã teste tipice utilizate deguvernele din întreaga lume pentru a stabili dacãactivitã*ile economice sunt activitã*i "non-profit"

sau "profit"

1. Testul scop - principal. Acest test furnizeazãun model legal pentru reglementarea auto-

finan*ãrii ONP-urilor. Acesta nu interzice uti-lizarea activitã*ilor de auto-finan*are, ci maidegrabã subliniazã faptul cã ONP-urile suntînfiin*ate +i î+i desf[+oar[ activitatea în princi-pal în scopuri non-profit +i nu în scop de

câ+tig privat. Testul implic[ faptul c[ auto-finan*area va avea un scop legat de misiune,un scop non-profit +i/sau nu va reprezentaprincipala activitate a organiza*iei. Exemple

de condi*ii specifice testului scop - principal,regãsite în mod normal în reglementãrileguvernamentale, includ urmãtoareleactivitã*ile economice sã nu reprezinte princi-palul scop (de ex. principala activitate) al

ONG-urilor activitã*ile economice sã fie activ-itã*i accesorii (sau suplimentare), activitã*ileeconomice sã fie legate de obiective-lestatutare.

2. Testul destina*ia - venitului. Contrar testuluiscop - principal, testul destina*ia -venitului, înforma sa de bazã, ignorã natura economicãsau comercialã a activitã*ii în cauzã +i se con-

centreaz[ exclusiv asupra scopurilor în caresunt utilizate profiturile activit[*ii. În bazaacestui test, o organiza*ie trebuie sã-+i con-sacre întregul s[u venit scopurilor sale non-

profit pentru a fi calificat[ drept o ONP. Înconsecin*ã, o organiza*ie care cheltuie+te 99%

din timpul s[u în scop comercial +i 1% pentrudesf[+urarea de activit[*i în ,utilitatea public[+i consacr[ întregul s[u profit acestor activit[*i

desfã+urate în poate deutilitatea public[,asemenea s[ fie considerat[ drept o ONP. Unexemplu de condi*ie specificã testului desti-na*ia - venitului este aceea cã venitul din activ-

itã*i economice este utilizat pentru a sprijiniobiectivele oraniza*iei legate de misiune +i nupentru a fi distribuit ca profit.

În baza oric[ruia dintre aceste teste, o ONP se

poate implica în activit[*i economice careurmãresc scopul non-profit pentru care a fost înfi-in*atã. Trebuie sã se remarce faptul cã guvernelepot sã utilizeze - +i uneori chiar utilizeaz[ - o com-

bina*ie a condi*iilor în baza testului scop - princi-pal +i a testului destina*ia - venitului, pentru a sta-bili dac[ activit[*ile comerciale ale ONG-urilorsunt permise. De exemplu, un guvern poate per-mite doar activitã*i comerciale ale ONG-urilor

legate de misiune (testul scop - principal) +i cavenitul din activit[*i comerciale sã fie utilizat încadrul activitã*ilor legate de misiune (testul desti-na*ia - profiturilor). Dar ce justificare au

Guvernele atunci când permit ONP-urilor sãdesfã+oare activit[*i de auto-finan*are? Sunt douãmotive legate de politicile publice pentru a per-mite ONP-urilor sã se angajeze în astel deactivitã*i

A. Auto-finan*area aplicã resurse ne-publice înutilitatea public[. Venitul din activitã*i eco-nomice este principala sursã de fonduri a

ONP-urilor (în special în *ãrile în tranzi*ie, încare nu existã capital privat +i tradi*iefilantropicã) +i le permite s[ î+i desf[+oareactivitatea în fiind mai pu*inutilitatea public[dependente de sprijinul guvernamental +i de

dona*iile caritabile.

B. Auto-finan*area permite îndeplinirea obiec-tivelor legate de binele public. Unele activitã*ieconomice +i comerciale duc în mod direct la

îndeplinirea scopului de asigurare a utilitã*iipublice. De exemplu, de+i vânzarea unei


,

,

:

:

c[r*i privind tehnicile de predare de cãtre oorganiza*ie de învã*ãmânt reprezintã a activi-tate economicã, distribuirea cãr*ii serve+te în

mod direct scopului , acelautilitatea public[de a promova educa*ia. Împiedicarea ONP-urilor sã utilizeze astfel de mijloace comerciale+i economice în vederea atingerii obiectivelor

lor ar putea afecta în mod direct abilitateaacestora de a-+i îndeplini scopurile de asigu-rare a .utilitãtii publice

De+i tratamentul legal al auto

finan*ãrii OSC-urilor diferã, la

nivel practic, de la

*arã la *arã, majoritatea au exclus

extremele (de

ex. o interzicere com

pletã a activitã*ilor eco

nomice sau permiterea

activitã*ilor economice

drept principala activi

tate a organiza*iei).

Dincolo de aceastã

decizie, se pune proble-

ma tratamentului

fiscal al acestor activitã*i.

Guvernele au uti-

lizat în mod sta

dard patru abordãri, singulare sau în combina*ie,

pentru a stabili tratamentul fiscal privind activitã*ile

de auto-finan*are ale OSC-urilor

1. Impozitare globalã. O politicã de impozit glob-al impoziteazã venitul din toate activitã*ile eco-

nomice indiferent de sursa sau destina*ia venit-ului. În baza acestei abordãri, organiza*ia nueste restric*ionatã de nivelul sau de tipul deactivitate, ci este impozitatã pentru toate veni-turile generate de aceste activitã*i, indiferent

de destina*ia acestor venituri.

August 2007

Capitolul 2

2. Impozitare în func*ie de destina*ia venitului. Opoliticã de impozitare în func*ie de destina*ia

venitului scute+te venitul din activit[*i econom-ice utilizat în scopul . Înutilitã*ii publicebaza acestei abordãri, organiza*ia nu esterestric*ionatã de nivelul sau de tipul de activi-

tate economicã, dar este impozitatã pentrutoate veniturile care nu sunt utilizate în scopulutilitã*ii publice. Impozitul în func*ie de des-tina*ia venitului nu trebuie sã fie confundat cutestul destina*ia - venitului. Testul este utilizat

pentru a stabili dacã OSC-urile pot desfã+uraactivit[*i economice fãrã a-+i compromite statu-

tul lor legal non-profit, atâta timp cât ven-iturile sunt destinate misiunii

organiza*iei. Pe de altã parte, impozit-ul în func*ie de destina*ia venituluise concentreazã exclusiv asupra

tratamentului fiscal al organiza*iilornon-profit.

3. Impozitare în func*ie de sursa veni-tului (sau testul rela*ional). O politicã

de impozitare în func*ie de sursa venitului se

concentreazã asupra sursei de venit, acordândo scutire de impozit numai în cazul în care ven-

itul provine din activitã*ilegate de scopurile organi-za*iei in .utilitã*ii publice

În baza acestei abordãri,organiza*ia este impozitatãpentru toate veniturile gen-erate de o activitate ne-

legatã de misiune, chiar dacã venitul este uti-lizat pentru a sprijini activitã*ile legate de misi-une.

4. Impozitare mecanicã. O politicã de impozitare

mecanicã face o distinc*ie rigidã pe baza unorcriterii fixe, în vederea determinãrii diferen*eidintre activitã*ile economice care sunt impozi-tate +i acelea care nu sunt impozitate. Un exem-

plu de test mecanic este un plafon de scutire de

taxe (de ex. un nivel al venitului sub care activ-it[*ile economice sunt scutite de impozit +i celpeste care acestea sunt impbile).

11

2.4 Regimul de Impozitare a Activitatilorde Auto-Finantare

, ,

,

)

Guvernele au adoptat in mod caracteristic patru abordari de politici publice, simplesau combinate, pentru a determina modalitatea de impozitare a activitatilor de auto-finantare ale OSC-urilor.

)

))

,

,


,

,

:

August 2007

Capitolul 2

12

Unele guverne au creat politici fiscale hibride carese bazeaz[ pe dou[ sau mai multe astfel de abord[ri.

De exemplu, este posibil s[ permit[ ca venitul netdintr-o activitate economic[ s[ fie scutit de impozitsub un anumit plafon +i s[ aplice testul mecaniclegat de misiune pentru a determina dac[ venitul

net peste acest prag ar trebui s[ fie impozitat.

OSC-urilor din România le este permis în modexplicit s[ desf[+oare activit[*i comerciale, în confor-mitate cu restric*ia de ne-distribuire. Acestea pot sã

se implice în mod direct doar în activitã*i legate demisiune, +i pot s[ se implice în activit[*i comercialecare nu sunt legate de misiune doar prin înfiin*areaunei entitã*i separate, aducãtoare de profit. Dupã

cum se va prezenta în capitolul urmãtor, OSC-urilesunt scutite de la impozitarea pe profitul generat deactivitã*ile lor economice pânã la un anumit nivel.Peste acest nivel, venitul OSC-urilor este impozitat lao ratã de impozitare a profitului specificã compani-

ilor. În aceastã privin*ã, OSC-urile sunt impozitatepe profitul provenit din activitã*ile lor economice,pe baza unui impozit mecanic. Entitã*ile juridiceînfiin*ate separat de OSC-uri pentru a desfã+ura

activit[*i comerciale trebuie sã plãteascã impozit peprofit indiferent de activitate +i de nivelele de venit,+i de aceea aceste entit[*i sunt impozitate pe bazaunui impozit global.

Nu existã nici un consens cu privire la care dintreaceste abordãri este mai bunã, având în vedere fap-tul cã fiecare implicã anumite beneficii +i costuri +idefine+te obiective diferite ale politici publice. CILN

aplic[ patru criterii (adaptate de NESsT) pentru aeviden*ia implica*iile practice ale fiecãrei abordãri.

A. Aspecte legate de complexitatea administrãrii +iimplement[rii practice. Impozitarea global[ a

tuturor activit[*ilor economice este cea mai sim-plã abordare de administrare +i de imple-mentare - odat[ ce activit[*ile economice suntdefinite. ONP-urile sunt tratate în acela+i fel ca

+i organiza*iile care urmãresc ob*inerea deprofit. Regula destina*iei-profitului este cevamai complex de administrat +i de implementat.

Principala dificultate const[ în stabilirea +iaplicarea criteriilor pentru ceea constituie ocheltuial[ în scopul +iutilitã*ii publice

supervizarea utiliz[rii efective a profitului.Totu+i, este înc[ necesar s[ se monitorizezeONP-urile +i modul în care î+i utilizeaz[ fon-durile, iar aceast[ func*ie de "supraveghere"

se poate dovedi dificilã din punct de vedereadministrativ. În plus, aceastã abordarecreeazã o posibilitate mai mare de abuz aunor indivizi fãrã scrupule, care urmãresc sãfoloseascã ONP-urile ca mijloace de evaziune

fiscalã. Un test de rela*ionare este mai greude aplicat deoarece este dificil de specificatconexiunea necesarã dintre activitatea eco-nomicã +I scopul . Aceast[utilitã*ii publice

abordare tinde s[ func*ioneze mai bine atuncicând este dezvoltatã în timp prin practiciadministrative. Pe de altã parte, aceastã abor-dare rela*ionalã este foarte probabil sã con-centreze aten*ia ONP-urilor asupra

activitã*ilor economice în beneficiul bineluipublic.

B. Efecte ale colectãrii venitului. Presupunând

cã ratele de impozitare aplicate în bazadiferitelor tratamente fiscale sunt egale, celmai mare venit poten*ial ob*inut în urmaimpozitãrii pe venit este generat în cazulfolosirii abordãrii impozitãrii globale,

deoarece supune impozitãrii cea mai mareparte a activitã*ilor de auto-finan*are ale ONP-urilor. Totu+i, privind în mod empiric, nu esteclar cât de mult impozit ar fi practic colectat,

deoarece, considerând celelalte elementefiind egale, nivelul activit[*ii comerciale aONP-urilor va fi probabil mai mic în bazaacestei reguli decât în baza altor reguli(deoarece impozitarea descurajeazã ONP-

urile sã ini*ieze activitã*i comerciale)În forma sa cea mai purã, regula destina*ia-venitului are cel mai scãzut poten*ial de a pro-duce venit de pe urma impozitãrii, deoarece

toate veniturile din orice surse sunt scutite deimpozitare în cazul în care sunt utilizate în


,

,

13

scopul . În practicã, multeutilitã*ii publice*ãri impun limite privind suma venitului careeste scutit în baza regulii destina*ia-venitului,

limitând astfel eventualele pierderi ale bazeide venituri a statului. Testul rela*ional legat demisiune poate de asemenea sã reducã in modpoten*ial dimensiunea bazei fiscale, dar prob-

abil mai pu*in decât testul destina*ia - venitu-lui, deoarece primul dintre ele are efectul dea direc*iona activitã*ile economice ale ONG-urilor cãtre zone specifice care produc utilitate public[.

C. Efecte asupra sectorului comercial. Abordareaimpozitãrii globale a ONP-urilor pe venitulob*inut din activitã*i economice este cel mai

favorabil pentru sectorul comercial, deoarecenu existã posibilitatea unei concuren*e"neloiale" sau care sã aducã prejudicii (de ex.ONP-urile nu primesc un tratament fiscalpreferen*ial în compara*ie cu organiza*iile

care urmãresc ob*inerea de profit). Reguladestina*ia-venitului, în forma sa cea mai purã,nu face nimic sã împiedice concuren*aneloialã, deoarece natura utilizãrii venitului

poate oferi ONP-urilor un avantaj fiscal pecare competitorii lor care urmãresc ob*inereaprofitului nu îl împãrtã+esc. În mod firesc, olimitare a acestui beneficiu ar reduce avanta-jul comparativ al ONP-urilor. Testul rela*ional

legat de misiune minimizeazã concuren*aneloialã prin încurajarea ONP-urilor sã seconcentreze asupra activitã*ilor care produco ate +i prin aplicarea tratamen-utilit public[

tului fiscal standard folosit pentru între-prinderile care urm[resc ob*inerea de profit,atunci când activitã*ile ONP-urilor suntdesfã+urate strict în vederea ob*inerii de prof-it. Dificultatea în implementarea acestei reguli

legate de misiune constã în stabilireaactivitã*ilor economice care contribuie sau nula atea (sau care nu contribuieutilit public[suficient de mult la ). utilitatea public[

D. Efecte asupra dezvoltãrii sectorului ONP-

August 2007

Capitolul 2

urilor. Abordarea impozitãrii globale reduceresursele sectorului non-profit, transferând înmod semnificativ bani de la ONP-uri în sec-

torul guvernamental. Este general acceptatfaptul cã ONP-urile care î+i desf[+oar[ activi-tatea în scopul , dac[ nuutilitã*ii publicesunt eligibile pentru a primi subven*ii de la

stat, trebuie mãcar sã nu fie nevoite sã trans-fere resursele cãtre stat (în acela+i mod ca +iîntreprinderile care urm[resc ob*inerea deprofit). Impozitarea globalã a tuturor veni-turilor ONP-urilor ob*inute din activitã*i eco-

nomice eliminã motivarea de a se implica înactivitã*i generatoare de venit în scopul utilitã*ii publice, +i se dovede+te a fi cel maipu*in favorabilã pentru sectorul non-profit.

Partizanii ONP-urilor solicitã ca cel pu*in caaceste impozite sã aibã o ratã preferen*ialã,mai micã decât cele impuse întreprinderilorcare urmãresc ob*inerea de profit.

Regula destina*ia - venitului oferã ONP-urilorvenitul poten*ial cel mai mare, deoarece, înmod virtual, orice venit ob*inut poate fiexcaptat de la impozitare, dacã acesta este

destinat activitã*ilor desfã+urate în ateutilit public[. Testul rela*ional legat de misiune estemai pu*in favorabil ONP-urilor deoarece activ-itã*ile asumate doar în scopul ob*inerii devenit nu se bucurã de scutire de la impozit.

Totu+i, testul rea*ional legat de misiune oferãbeneficii fiscale semnificative pentru ONP-uri,în special atunci când acestea se concentreazãasupra activitã*ilor asociate scopului utilitã*ii

publice. În plus, testul rela*ional canal-izeazã activitã*ile economice ale ONP-urilorîn direc*ii care sã vizeze mai mult beneficiulsocial decât o face testul destina*ia - venitului,care încurajeazã ONP-urile sã se implice în

activitã*i comerciale cu cel mai mare poten*ialde câ+tig financiar.


,

,

14

Vedere de Ansamblu asupra Cadrului General

Cadrul legal din România permite în mod explicit

activit[*ile comerciale ale OSC-urilor, atâta vreme câtacestea sunt legate de misiune. OSC-urile caredoresc sã se implice în activitã*i comerciale nelegatede misiune trebuie sã înfiin*eze entitã*i separate,destinate ob*inerii de profit. Cadrul legal nu pro-

moveazã în mod special activitã*ile comerciale aleOSC-urilor având în vedere cã atât activitã*ile legatede misiune cât +i cele care nu sunt legate de misiunesunt reglementate în acela+i fel ca +i activit[*ile com-

erciale destinate ob*inerii de profit. În plus,legisla*ia din România recunoa+te conceptul deorganiza*ie în , dar defini*iautilitatea public[rãmâne vagã, iar beneficiile nu prea bine definite.O legisla*ie mai precisã ar ajuta în mod semnificativ

la stabilirea unui mediu permisiv pentru sectorulcivil.

OSC-urile din România sunt reglementate de

Ordonan*a Guvernamentalã privind Asocia*iile +iFunda*iile, OG 26/2000, adoptatã în ianuarie 2000,+i modificat[ +i pus[ în aplicare în 2005 de Legeaprivind Asocia*iile +i Funda*iile (Nr. 246/2005). OG

26/2000 a fost apoi modificatã în anul 2003 deOrdonan*a Guvernamentalã 37/2003, dar OG

3.1 Reglementari generale pentru OSC-uri

)

Capitolul 3Cadrul Legal si de Reglementarepentru Auto-finantarea OSC înRomânia

37/2003 a fost ulterior abrogatã par*ial din cauzaunui nou proces de înregistrare propus, care solicitaministerului corespunzãtor sã semneze cererea unei

organiza*ii înainte de aprobarea acesteia. 1

OG 26/2000 a înlocuit Legea anterioarã privindAsocia*iile +i Funda*iile din anul 1924 (Legea no. 21

privind Persoanele Juridice (Asocia*iile +i Funda*iile)din data de 6 februarie 1924). Câteva din modificãriledintre legea din 1924 +i ordonan*a din 2000 includeliminarea avizului necesar din partea ministeruluicompetent în cadrul etapei pre-judiciare, furnizarea

unor termene limitã clare în cadrul întregii proceduride înregistrare, o reducere a numãrului de membrinecesar pentru a forma o asocia*ie (redus apoi în bazalegii 246/2005), +i un nivel minim al activelor pentru

înregistrarea OSC-urilor. În plus, OG 2000 amen*ionat pentru prima datã conceptul de organiza*iiîn Ordonan*a 2000 a oferit deutilitatea public[.asemenea asocia*ilor +i funda*iilor o mai mare inde-penden*ã fa*ã de guvern.3

Conform legii române, existã trei tipuri de OSC-uri:asocia*ii, funda*ii +i federa*ii. Aceste trei tipuri deorganiza*ii sunt denumite laolaltã "organiza*ii non-

profit" în legisla*ia românã , de+i unele legi folosescde asemenea termenii "organiza*ii non-guvernamen-tale" sau "organiza*ii ale societã*ii civile".

O asocia*ie este definitã ca fiind "un subiect de lege,constituitã din trei sau mai multe persoane care, pebaza unui acord, împãrtã+esc, f[r[ a avea dreptul larestituire, contribu*ia lor materialã, cuno+tin*ele lor +iactivitatea lor lucrativ[, pentru a desf[+ura activit[*i de

interes general, de interes comunitar sau, dacã estecazul, de interes personal, ne-patrimonial[ne-financiarsau non-profit].” 6

Membrii sau asocia*ii trebuie sã redacteze un act

constitutiv +i un statut al asocia*iei. Actul constitutivspecificã, printre altele, membrii fondatori, numeleasocia*iei, activele ini*iale (cel pu*in egale cu val-oarea unui salariu minim brut), +i organismele de

reglementare (inclusiv consiliul de administra*ie).Statutul specificã, printre altele, scopul +i obiectivulasocia*iei +i categoriile sale de active +i pasive. 7

Legea specific[ c[ o asocia*ie trebuie sã fie formatã

din trei organisme adunarea generalã, care are, înultimã instan*ã, responsabilitatea +i autoritatea de adecide în privin*a tuturor aspectelor importante aleasocia*iei, în cazul în care statutul acesteia nu acordã

autoritatea supremã, în anumite privin*e, consiliuluide administra*ie consiliul de administra*ie, care"asigurã punerea în aplicarea deciziilor luate deadunarea generalã" +i cenzorul, care asigur[ con-trolul financiar intern al asocia*iei. Atunci când

numãrul membrilor depã+e+te cifra 100, se impuneformarea unui comitet de cenzori, alc[tuit dintr-unnum[r impar de membri.8

O funda*ie este definitã ca "un subiect de lege, con-stituitã de una sau mai multe persoane care, pe bazaunui act de voin*ã inter vivos sau în caz de deces, sta-bilesc un patrimoniu desemnat permanent +i irevoca-

bil în vederea îndeplinirii unui obiectiv de interesgeneral sau, dac[ este cazul, de interes comunitar".9

Fondatorul sau fondatorii trebuie s[ redacteze un

act constitutiv +i un statut care s[ con*inã cerin*e sim-ilare celor necesare înregistrãrii unei asocia*ii.Activele ini*iale (în naturã sau în numerar) ale uneifunda*ii trebuie sã fie cel pu*in egale cu valoarea a

15

August 2007

Capitolul 3

1 Indicele de sustinere a ONG 2005 pentru Europa Centrala si deEst, Agentia Statelor Unite de Dezvoltare Internationala.2 Legea nr. 21 privind Persoanele Juridice (Asociatiile si Fundatiile)din data de 6 februarie 1924; Ordonanta privind Asociatiile siFundatiile (Ordonanta nr. 26 din data de 30 ianuarie 2000). 3 De exemplu, legea din anul 1924 prevede ca pentru modificareaunei fundatii, "Curtea de Apel, cu aprobarea comisiei superioare apersoanelor juridice, sa fie capabila sa decida, la cererea organeloradministrative si de conducere, în legatura cu modificarea organi-zatiei înfiintate de fondator, în cazul în care acest lucru este consid-erat a fi indispensabil pentru pastrarea activelor si pentruîndeplinirea obiectivului fundatiei”. Ordonanta din anul 2000 oferaîn ultima instanta consiliului de administratie autoritatea de a modi-fica fundatia. 4 A se vedea Codul Fiscal, Articolele 7 si 18.5 U.S. International Grantmaking, Informatii nationale, România,

martie 2007 March 2007.6 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolul 4.7 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolele 6 si 7.8 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolele 20, 21, 24, 27.9 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolul 15.

,

, ,

, , ,

, ,

,

,

,

,

,

, ,

,

, ,

, ,

,

, ,

,

,

,

,

,

)

)

) ) )

)

)

)

) )

))

))


,

,

,

100 de salarii minime brute), în cazul în care obiec-

)

August 2007

Capitolul 3

16

tivul funda*iei nu este acela de a colecta fonduri pen-tru alte asocia*ii sau funda*ii, caz în care activele

ini*iale trebuie sã fie cel pu*in egale cu valoarea a 20de salarii minime brute. 10

Legea specificã cã o funda*ie trebuie sã fie formatã

din douã organisme consiliul de administra*ie +i cen-zorul. Consiliul de administra*ie este organul de con-ducere +i administrativ, a c[rui responsabilitate esteaceea de a îndeplini scopul +i obiectivele funda*iei.Autoritatea cenzorului este similarã cu cea existentã

în cazul unei asocia*ii.11

O federa*ie este înfiin*atã de una sau mai multe aso-cia*ii sau funda*ii. Federa*iile î+i desf[+oar[ activitatea

în baza acelora+i prevederi ca +i asocia*iile. 12

Conceptul de a fost men*ionat pen-utilitate public[ tru prima oarã în OG 26/2000. Orice asocia*ie,funda*ie sau federa*ie poate fi recunoscutã de Guvern

ca desfã+urându-+i activitatea în , înutilitatea public[ cazul în care sunt îndeplinite anumite condi*ii de eli-gibilitate, inclusiv aceea ca activitatea organiza*iei sã sedesfã+oare în interesul general sau în cel al colectiv-

it[*ii. Conform descrierii de mai jos, beneficiile cerevin asocia*iilor +i funda*iilor care î+i desf[+oar[ activi-tatea în sunt relativ mici, iar înutilitatea public[ prezent doar în jur de 60 de asocia*ii +i de funda*ii se

încadreazã în acest statut.

Articolul 46 al OG 26/2000 define+te veniturile aso-cia*ilor +i ale federa*iilor dupã cum urmeazã a)taxe/cotiza*ii ale membrilor b) dobânzi +i dividenderezultate din investi*ii financiare c) dividende ob*inute

de la societã*i comerciale d) venituri rezultate dinactivitã*i economice directe e) dona*ii, sponsorizãrisau mo+teniri +i f) alte venituri. În ceea ce prive+te

funda*iile, veniturile sunt acelea+i ca cele definitepentru asocia*ii +i federa*ii, cu excep*ia taxelor/coti-

za*iilor membrilor.

Articolul 48 specificã în continuare faptul cãasocia*iile +i funda*iile pot desfã+ura activit[*i eco-

nomice directe "în cazul în care acestea au un carac-ter accesoriu" +i atâta timp cât acestea sunt legate demisiunea ("scopul") lor. Legea nu specific[ cereprezint[ un caracter accesoriu, iar aceast[ clauz[poate fi interpretat[ ca un test scop-principal de regle-

mentare a auto-finan*ãrii OSC-urilor. Dupã cum s-amen*ionat la Capitolul 2, testul scop-principal evi-den*iazã faptul cã OSC-urile sunt înfiin*ate +i î+idesf[+oar[ activitatea îndeosebi în scop non-profit +i

c[ auto-finan*area nu ar fi principala activitate a orga-niza*iei.

Legea este de asemenea vagã în definirea a ceea cereprezintã activitã*ile economice legate de misiune +i

nelegate de misiune, iar în teorie, autorit[*ile fiscalear putea compara facturile +i contractele generate deactivit[*ile economice cu misiunea OSC-urilor pre-vãzutã în statut. Totu+i, nu este clar cum - +i dac[ -

legea este aplicat[ în practic[.

Asocia*iile +i funda*iile se pot implica în activitã*i nel-egate de misiune prin înfiin*area de societã*i comer-ciale separate. Dividendele ob*inute din activitã*ile

acestor societã*i comerciale, în cazul în care nu suntreinvestite în respectivele societã*i comerciale, vor fiutilizate doar în scopul îndeplinirii misiunii asocia*ieisau a funda*iei.14

Nu existã limitãri cu privire la venitul pe care o OSCîl poate genera din activitã*i contractuale, fie în moddirect, fie prin intermediul unei societã*i comer-

15ciale.

3.2 OSC-uri si Activitati Comerciale, ,,

)

10 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolele 15 si 16.11 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolele 28, 29, 31.12 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolul 35.13 Raport privind , Procesul Român de Reglementareutilitatea publica a , Fundatia de Dezvoltare a Societatii Civile;utilitatii publiceOrdonanta Guvernamentala 26/2000, Articolul 38.

14 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolul 4715 Interviu cu Octavian Rusu, Fundatia de Dezvoltare a SocietatiiCivile, mai 2007.


,

,

13

))

)

)

)

,

,

,

,

,

,,

)

)

,

,

)

,

)

Exist[ diferite dezbateri cu privire la tratamentulactivit[*ilor comerciale ale organiza*iilor care î+i

desf[+oar[ activitatea în . Cu câtevautilitate public[excep*ii privind scutirile de impozit pe venit dinpublicitate, asupra anumitor produse importate, +iasupra taxelor pe vehicule, organiza*iile care î+idesf[+oar[ activitatea în nu seutilitate public[

bucur[ de except[ri de taxe fiscale. Dezbatereacurent[ analizeaz[ dac[ statutul de utilitate public[

ar trebui s[ permit[ scutiri fiscale suplimentare,inclusiv pentru activit[*ile comerciale. Una dintre

propunerile privind activitã*ile comerciale ale orga-niza*iilor care î+i desf[+oar[ activitatea în utilitatepublic[ este acela de cre+tere sau de eliminare a lim-itelor privind venitul, în ceea ce prive+te scutirile deimpozit pe profit (a se vedea mai jos). 16

3.3.1 Impozitul pe profit

Activit[*ile comerciale ale OSC-urilor desfã+urate în

mod direct de OSC-uri - +i, în consecin*ã, legate demisiune - sunt scutite de la plata impozitului pe prof-it pânã la un anumit plafon al venitului. Peste acestnivel, OSC-urile trebuie sã plãteascã un impozit peprofit de 16%, acela+i ca +i cel pl[tit de societ[*ile

comerciale. Plafonul de venit este de 15.000 Euro

August 2007

Capitolul 3

17

ob*inu*i din activitã*i economice, într-un an fiscal ,dar nu mai mult de 10% din venitul total scutit deimpozit al organiza*iei. Codul Fiscal define+te un

total de 11 categorii de venituri non-profit scutite dela impozitare, inclusiv cotiza*iile membrilor, taxelede înregistrare +i contribu*iile, venitul din activitã*isportive, dona*iile primite pe bazã de sponsorizare,

dividendele +i dobânzile ob*inute din investirea veni-turilor scutite de la impozitare subven*iile publice +iprivate, venitul realizat din evenimente de colectarede fonduri ocazionale, venitul ocazional ob*inut dinvânzarea activelor de*inute de OSC-uri, altele decât

cele utilizate pentru o activitate comercialã, venitulpentru care impozitul pe spectacol este plãtibil (a sevedea sec*iunea 3.3.4. privind alte impozite), +i venit-ul ob*inut din reclamã +i publicitate (aplicabil doar

organiza*iilor care î+i desf[+oar[ activitatea în utilitatepublic[, în anumite domenii de activitate). 17

În ceea ce prive+te venitul realizat în urma unorevenimente de colectare de fonduri ocazionale, +i

folosit în scop social sau profesional, în conformitatecu statutul organiza*iei, se pare cã unele organiza*ii,ne+tiind cã astfel de evenimente sunt scutite de laimpozitare, plãtesc impozit pe acest venit. Cu toate

cã legea scute+te în mod explicit venitul generat deastfel de evenimente, ea nu define+te anumi*i ter-meni cheie precum scop ocazional, social sau profe-sional, astfel cã OSC-urile trebuie sã *inã seama de

posibilele implica*ii fiscale.

Activitatea în Utilitate Public[

Dezbatere privind Organiza*iile care î+i Desf[+oar[

3.3 Tratamentul fiscal al ActivitatilorComerciale ale OSC-urilor

)

,

16 Interviu cu Octavian Rusu, Fundatia de Dezvoltare a SocietatiiCivile, mai 2007.

17 Codul Fiscal, Articolul 15.

, ,

)

Prezentare pe scurt a tratamentului fiscal al activitãþii comerciale a OSC-urilor

Structura activitãþii economice:Activitate economica directa Societate comerciala separata

Impozitata peste un anumit nivel de venit Impozitata indiferent de nivelul de venit

Nu se aplica Impozitata indiferent de nivelul de venit

Legata demisiune

Da

NU

) ) ) )

)

))

)

)


,

,

August 2007

Capitolul 3

18

Pentru a ilustra plata impozitului pe profit, sã pre-supunem cã un OSC genereazã un venit de 10.000Euro din activitatea sa economicã legatã de misiune.

Profitul ob*inut din aceastã activitate comercialã estescutit de la impozitare deoarece acesta este sub pragulde 15.000 Euro la care se aplicã impozitul pe profit. Înplus, dacã cei 10.000 Euro nu reprezintã mai mult de10% din venitul total scutit de la impozitare al OSC-

ului, profitul ob*inut din acest venit este de asemeneascutit de la impozitare. Totu+i, în cazul în care venitultotal scutit de la impozitare al OSC-ului este de 50.000Euro, venitul din activit[*i economice reprezintã 20%

din venitul total scutit de la impozitare al OSC-ului,depã+ind nivelul de venit scutit de la impozitare. Înacest caz, OSC-ul ar trebui s[ pl[teasc[ impozit pe profit.

Pentru activit[*ile comerciale ale OSC-urilordesfã+urate în cadrul unei entit[*i separate, destinateob*inerii de profit - necesarã în cazul în care activi-tatea comercialã nu este o activitate legatã de misiune

- OSC-urile vor plãti impozitul pe profit de 16% dintoate profiturile câ+tigate în urma desf[+ur[rii activit[*iicomerciale (indiferent de nivelul venitului).

Funda*iile înfiin*ate ca urmare a unei mo+teniri sunt

scutite de la plata impozitului pe profit. 18

Baza evalu[rii impozitului pe profit o constituie profit-ul stabilit ca diferen*ã între venituri +i cheltuieli, cu

adausuri sau deduceri în conformitate cu prevederile

Articolului 19 al Codului Fiscal. OSC-urile trebuie s[pl[teasc[ anual impozitul pe profit, la data sau înaintede data de 15 februarie a fiec[rui an urm[tor anuluipentru care este calculat impozitul.

Dup[ cum s-a men*ionat anterior, o dezbatere curentãîn sectorul OSC-urilor se referã la faptul dacã pentruorganiza*iile care î+i desf[+oar[ activitatea în utilit[*ii

publice trebuie sau nu s[ fie acordate scutiri speciale dela impozitare pentru activit[*ile lor economice. Opropunere este aceea de a cre+te sau de a elimina limi-ta de venit de 15.000 Euro +i de a excepta toate veni-turile din activit[*i comerciale, indiferent de sumã, de

la plata impozitului pe profit.

Noi prevederi legale privind TVA-ul sunt aplicabilede la 1 ianuarie 2007, când România a devenit mem-

bru cu drepturi depline al Uniunii Europene.Vechile reglementãri privind cota TVA 0 sau rambur-sarea TVA-ului nu mai sunt aplicabile, fapt ce a gen-erat multã confuzie atât pentru OSC-uri cât +i pen-

tru autorit[*ile fiscale, în special în cazul proiectelordezvoltate cu fonduri strãine.

În ceea ce prive+te activit[*ile non-profit ale OSC-urilor (de ex.ne-comerciale), OSC-urile sunt consid-

erate ca utilizatori/beneficiari finali +i nu sunt ram-bursa*i pentru TVA-ul plãtit pentru bunuri, mãrfurisau servicii. În ceea ce prive+te OSC-urile care coor-doneaz[ proiecte finan*ate de donatori interna*ion-

ali, în special de Uniunea Europeanã, noi reglemen-tãri privind aderarea la UE au intrat în vigoare ladata de 1 ianuarie 2007, reglementãri care au schim-bat în mod semnificativ regimul TVA-ului. Pânã înanul 2007, TVA-ul plãtit pentru bunurile, mãrfurile

sau serviciile achizi*ionate folosind fonduriinterna*ionale era rambursat de Guvernul României,iar acest fapt a ajutat în mod semnificativ OSC-urilecare nu puteau, în baza acordurilor de

subven*ionare cu donatori interna*ionali, sã utilizezeaceste subven*ii pentru a plãti partea de TVA dinpre*ului serviciului sau produsului. Totu+i, odat[ cuaderarea la UE, modific[rile aduse Codului Fiscal aupus cap[t ramburs[rilor de TVA acordate de Guvern,

l[sând OSC-urile în situa*ia de a fi obligate sãplãteascã în întregime TVA-ul aferent. O Ordonan*ãGuvernamentalã de Urgen*ã emisã în februarie2007 a clarificat aparent aceastã situa*ie prin decizia

de rambursare de cãtre Guvernul României a TVA-ului aferent fondurilor de pre-aderare la UE (OGU11/2007). Cel pu*in douã aspecte rãmân încã nere-zolvate, nu este clar cum vor aplica autoritã*ile fis-cale aceastã prevedere (unele interpretãri ale OGU

11/2007 specificã faptul cã OSC-urile nu suntacoperite de ordonan*a de urgen*ã), +i Ordonan*a

18 Codul Fiscal, Articolul 15, paragraful 1.

3.3.2 Taxa pe valoare adaugata

) ) )


,

,

de Urgen*ã trateazã doar proiectele finan*ate din fon-duri de pre-aderare la UE, lãsând deoparte toate cele-lalte proiecte finan*ate de donatori interna*ionali care

nu acceptã plata TVA-ului drept cheltuieli exigibile.În prezent se poartã negocieri între Ministerul deFinan*e +i OSC-uri pentru a rezolva aceast[ problem[.

În ceea ce prive+te activit[*ile comerciale ale OSC-urilor, acestea sunt supuse aceluia+i TVA ca +i cel ce seaplic[ societ[*ilor comerciale. Rata TVA de bazã pen-tru toate bunurile +i serviciile vândute este de 19%, orat[ redus[ de 9% aplicându-se anumitor produse +i

servicii furnizarea de cãr*i, ziare, reviste +i manuale+colare ;i furnizarea de produse ortopedice, +i cazareîn sectorul hotelier. Reglement[rile curente permitscutiri de TVA pentru anumite "opera*iuni de interes

public", pentru care TVA-ul este plãtit laachizi*ionarea bunului +i a serviciilor, dar nu esteimpus la furnizarea acestor opera*iuni de interes pub-lic. Opera*iile scutite sunt prezentate în Codul Fiscal+i includ furnizarea de bunuri +i/sau servicii strâns

legate de asisten*a +i protec*ia socialã efectuate deentitã*ile recunoscute ca având un caracter social, ser-vicii privind protec*ia copiilor +i a tinerilor, prestatoriaotoriza*i de servicii de instruire profesionalã, servicii

aferente exclusiv membrilor (de ex. taxele de mem-bru sunt scutite), servicii sportive, servicii privindcolectarea de fonduri, produc*ii +i distribuire afilmelor, programe radio +i TV, activit[*i de publicare,vânzãri de materiale +i obiecte religioase, +i anumite

importuri.

Activit[*ile comerciale ale OSC-urilor (+i alesociet[*ilor comerciale) ale cãror venituri se situeazã

sub nivelul de 35.000 Euro sunt scutite de la plataTVA-ului. Atunci când veniturile se situeazã subaceastã sumã, OSC-urile pot solicita sã fie înregistrateca plãtitoare de TVA, în cazul în care organiza*iiledoresc sã aibã dreptul de a deduce TVA-ul plãtit pen-

tru produsele sau serviciile achizi*ionate. În acestcaz, OSC-urile vor avea obliga*ia de a impune plataTVA-ului pentru toate bunurile +i serviciile pe care lefurnizeaz[ clien*ilor sãi. Odatã cu implementarea

noului Cod Fiscal în anul 2007, deducerile de TVA

sunt limitate la doar câteva servicii care nu pot garan-ta înregistrarea TVA-ului.

În cazul în care o OSC care câ+tig[ mai pu*in de35.000 Euro din activitã*i comerciale decide sã nu seînregistreze ca plãtitoare de TVA, Codul Fiscal +i leg-isla*ia aferentã nu specificã un cadru de lucru care

sã se aplice taxei pe valoare adãugatã a acestor orga-niza*ii. Singura reglementare fiscalã care se aplicãacestor OSC-uri se referã la realizarea unei declara*iispeciale privind taxa pe valoare adãugatã, în cazul încare OSC-urile sunt beneficiarii anumitor servicii

prestate de persoane sau organiza*ii înfiin*ate în23strãinãtate.

În cazul în care veniturile provenite din activiã*ile

comerciale ale OSC-urilor depã+esc 35.000 Euro într-un an fiscal dat, OSC-urile trebuie s[ solicite înregis-trarea ca pl[titoare de TVA în termen de 10 zile de ladata dep[+irii acestui prag. Odat[ ce pragul de scutireeste dep[+it, OSC-urile nu mai pot cere scutirea de la

plata TVA-ului, chiar dac[ ulterior acestea realizeaz[venituri anuale mai mici decât pragul de scutireprev[zut de lege.

OSC-urile înregistrate ca pl[titoare de TVA auobliga*ia de a *ine anumite registre asociateopera*iunilor lor. Aceasta include *inerea de registrecontabile în conformitate cu legea +i furnizarea c[tre

autorit[*ile fiscale a documentelor necesare stabiliriiopera*iunilor desfã+urate de OSC-uri.

3.3.3 Dividende

În cazul activit[*ilor comerciale care nu sunt legate

de misiune, o OSC româneascã trebuie sã

înfiin*eze o entitate juridicã separatã, în baza Legii

societã*ilor. Ca regulã generalã, profitul poate fi

distribuit unui ac*ionar doar dupã plata impozit

lui pe profit +i a impozitului pe dividende.

Impozitul pe dividende se ridic[ la 10% din div

dendul brut pl[tit ac*ionarului, cu excep*ia cazului

August 2007

Capitolul 3

19

19 Aceasta clauza exclude publicatiile destinate exclusiv publicitatii20 Codul fiscal, Articolul 140; U.S. International Grantmaking,Informatii nationale, România, martie 200721 Global Legal Group, Ghid comparativ international privind impoz-itarea societatilor, 2007, România22 Codul Fiscal, Articolul 152, paragraful 7.

23 Codul Fiscal, Articolele 152, 155, 156 si 157.24 Codul Fiscal, Articolul 156.

, ,

, ,

,,

( ( (


,

,

19

20

21

22

24

,

,

August 2007

Capitolul 3

20

în care ac*ionarul este o entitate juridicã românã

care de*ine peste 15% (acest procent va fi redus la

10% începând cu anul 2009) din ac*iunile altei

entitã*i juridice române, pe o perioadã de 2 ani

înainte de plata dividendului (Art. 36 paragrafele

2, 3 +i 4). Prin excep*ie, dividendele ob*inute prin

investirea veniturilor scutite de la plata impozitului

pe profit ale unei OSC vor fi de asemenea scutite

de la impozitare (art. 15 par. (2) lit. (f)).

3.3.4 Alte impozite

Cadrul legal include un numãr de impozite +i taxelocale care trebuie s[ fie pl[tite autorit[*ilor fiscale.

A. Impozit pe Clãdire

Orice OSC care de*ine o clãdire trebuie sã plãteascãun impozit anual pe aceastã clãdire. Codul Fiscal per-mite fiecãrui Consiliu Local sã stabileascã scutiri pen-

tru asocia*iile +i funda*iile care de*in clãdiri folosite înscopul desfã+ur[rii de activit[*i umanitare. În acela+itimp, Codul Fiscal stipuleaz[ de asemenea scutiri pen-tru anumite organiza*ii, +i facilit[*i privind impozitul peclãdiri. Aceste excep*ii se aplicã

• Funda*iilor înfiin*ate prin testament pentru amen*ine, dezvolta sau sprijini institu*ii culturalena*ionale, precum +i pentru a sprijini activit[*i cucaracter umanitar, social sau cultural.

• Organiza*iilor a cãror activitate exclusivã constãîn prestarea de servicii sociale gratuite în cadrulunor unitã*i specializate care asigurã, gãzduire,îngrijire medicalã +i social[, asisten*ã, sprijin,reabilitare +i reintegrare social[ a copiilor, famili-

ilor, persoanelor cu handicap +i a altor persoane.

• Cl[dirilor care sunt utilizate exclusiv în scopulprest[rii de servicii turistice pe o perioad[ care s[nu dep[+easc[ 5 luni în cursul unui an calendaris-

tic, caz în care impozitul pe cl[dire trebuie s[ fieredus cu 50%.

Rata impozitului este stabilit[ printr-o decizie a consiliu-lui local +i poate fi cuprins[ între 0,25% +i 1,50% din

valoarea contabil[ a cl[dirii.

B. Impozit pe Teren

Orice OSC care de*ine teren trebuie sã plãteascãimpozit anual pe acest teren. Scutirile acordate anu-mitor organiza*ii, precum +i facilit[*ile, sunt acelea+i

ca +i în cazul impozitului pe cl[dire. Impozitul peteren este stabilit la o sum[ fix[ pe metru p[trat, înfunc*ie de rangul localitã*ii în care acesta este situat,de zonã +i/sau de categoria de utilizare a terenului.

C. Impozit pe Spectacol

Orice OSC care organizeaz[ o reprezenta*ie artisticã,o competi*ie sportivã sau o altã activitate de divertis-

ment este obligatã sã plãteascã impozit pe spectacol.Impozitul pe spectacol trebuie sã fie calculat prinaplicarea ratei de impozitare corespunzãtoare sumeiîncasate din vânzarea biletelor de intrare +i a abona-mentelor, Rata impozitului variaz[ în func*ie de spec-

tacol sau de reprezenta*ie, de spa*iu +i de tipul deloca*ie utilizat în acest sens. Dacã un spectacol esterealizat în scopuri caritabile, care nu sunt definite delege, partea impozabilã a sumelor încasate din vân-

zarea biletelor sau a abonamentelor trebuie sãexcludã sumele plãtite în scop caritabil. Impozitulpe spectacol nu se aplicã spectacolelor organizate înscop umanitar.25

D. Taxe Vamale

În marea lor majoritate, OSC-urile +i societ[*ile com-erciale plãtesc acelea+i taxe vamale pentru bunurile

importate. Totu+i, un num[r de bunuri sunt scutitede la plata acestor taxe, în cazul OSC-urilor careob*in in acest sens o autoriza*ie de la MinistrulFinan*elor. Aceste bunuri includ dona*iile cu carac-ter social, umanitar, religios, cultural, educa*ional

sau în scop sportiv, +i echipamentele +i furniturileprimite ca dona*ii +i utilizate în scopul desf[+ur[riide activit[*i non-profit. Astfel, taxele vamale suntplãtite pentru orice produs / bun destinat folosirii

în scopul desfã+ur[rii de activit[*i comerciale.

25 Codul Fiscal, Capitolul VII.

:


,

,

August 2007

Capitolul 3

21

E. Taxe

Codul Fiscal define+te de asemenea un num[r de taxe

pl[tibile autorit[*ilor fiscale locale. Aceste taxeinclud

• Taxele pe mijloacele de transport, precum ma+ini,autobuze, camioane, etc. Vehiculele destinate per-soanelor cu handicap sunt scutite de la plata aces-

tei taxe. În plus, organiza*iile care î+i desf[+oar[activitatea în sunt scutite de lautilitatea public[plata taxelor pe mijloacele de transport pentruvehiculele donate sau direct finan*ate din sub-

ven*ii. Totu+i, taxa este aplicat[ pentru primaînregistrare a tuturor vehiculelor comerciale. 27

• Taxele pentru emiterea certificatelor, aaprob[rilor +i a autoriza*iilor de cãtre autoritã*ilelocale. Aceste taxe trebuie sã fie plãtite înainte deemiterea acestor certificate, aprobãri +i autoriza*ii.

• Taxele pentru servicii de reclamã +i publicitate,

pl[tite de beneficiarii acestor servicii la o rat[ de1% - 3% din valoarea serviciilor. Aceste taxe nutrebuie s[ fie pl[tite în cazul publicit[*ii scrise saua celei realizate în mediul audio-vizual.

• Taxe hoteliere. Valoarea taxei de cazare la hoteleste stabilitã de consiliul local, +i poate varia între0,5% +i 5% din taxa de cazare. Plata taxei nu seaplic[ persoanelor cu handicap "sever sau serios",pensionarilor, studen*ilor +i altor grupuri. 28

COSC-urile trebuie s[ respecte acelea+i cerin*e de

înregistrare fiscal[ în cadrul activit[*ilor lor comer

ciale ca orice entitate care î+i desf[+oar[ activitatea

în scopul ob*inerii de profit. În acest context,

legile fiscale, legile muncii +i alte legi speciale se

aplic[ fiec[rui caz în parte în conformitate cu activ

itatea specific[ în care OSC-ul se implic[. Toate

înregistr[rile fiscale sunt trimise autorit[*ilor fiscale

locale. În ceea ce prive+te OSC-urile, aceste înreg

istr[ri cuprind

• Impozitul pe profit. Organiza*iile non-profit tre-buie sã plãteascã impozitul pe profit, anual sau

înainte de 15 februarie a anului urmãtor anuluipentru care se calculeazã impozitul. Formularul101 (formularul cel mai des folosit pentru înreg-istrarea impozitului pe profit) trebuie sã fie trim-

is la sediul Administra*iei Financiare corespunzã-toare.

• TVA. TVA-ul se plãte+te în mod normal lunar, ladata de sau înainte de ziua de 25 a lunii. OSC-urile înregistrate ca pl[titoare de TVA +i cu veni-

turi care nu dep[+esc 100.000 Euro în cursulunui an fiscal pot alege s[ pl[teasc[ TVA trimes-trial. Formularul 300 (formularul cel mai desutilizat pentru a înregistra TVA-ul) trebuie s[ fie

trimis Administra*iei Financiare corespunzãtoare

• Impozitele pe clãdire +i pe teren +i taxele pemijloacele de transport. acestea trebuie s[ fiepl[tite anual, în patru rate egale, la data de sauînainte de data de 15 martie, 15 iunie, 15 sep-

30tembrie +i 15 noiembrie.

• Taxele pe servicii de reclam[ +i publicitate. aces-tea trebuie s[ fie pl[tite lunar, la data de sauînainte de data de 10 noiembrie a lunii.

În plus fa*ã de înregistrãrile fiscale de mai sus, OSC-urile trebuie sã plãteascã taxe de contribu*ie socialãpe venitul brut plãtit salaria*ilor lor. Acestea includîn general contribu*ia la asigurãri sociale (19,5%

din salariul brut al salariatului), asigurãri de sãnãtate(6%), asigurãri de +omaj (2%), garan*ie salarialã(0,25%), risc +i accidente (0,4%) +i contribu*ii cãtreCamera de Muncã (0,75% în cazul în care con-

tractele sunt pãstrate la Camera de Muncã +i 0,25%în cazul în care contractele sunt p[strate de salariat).În afar[ de contribu*iile angajatorului, urmãtoareletaxe +i contribu*ii sunt plãtite de salariat, aplicate deasemenea venitului brut asigurãri sociale (9,5%),

asigurãri de sãnãtate (6,5%) +i asigur[ri de +omaj(1%). OSC-urile au posibilitatea de a opta între platatuturor acestor contribu*ii +i taxe lunare sau anuale(Art. 109, paragraful (2) din Codul Procedural

Fiscal).

26 Codul Fiscal, Articolul 262.27 Raport privind , Procesul român de reglementareutilitatea publicaa , Fundatia de Dezvoltare a Societatii Civile.utilitatii publice28 Codul Fiscal, Articolul 280.

29 Codul Fiscal, Articolul 34, paragraful 3.30 Codul Fiscal, Articolele 249, 253, 255 si 285

3.4 Înregistrare Fiscala

)


,

,

:

26

29

:(

( (

, ,

,

August 2007

Capitolul 3

22

Obliga*iile de raportare impuse de legisla*ia fiscalã

sunt supuse directivelor descrise mai sus. OSC-

urile trebuie de asemenea sã înregistreze orice

modificare a actului lor constitutiv +i a statutului

lor la Registrul Asocia*ilor +i Funda*iilor la biroul

aflat în jurisdic*ia lor. Alte obliga*ii de raportare

afecteazã doar OSC-urile înregistrate ca organiza*ii

care î+i desf[+oar[ activitatea în .utilitatea public[

Organiza*iile care î+i desf[+oar[ activitatea în utilitatea

public[ au obliga*ia de a trimite autoritã*ii administra-tive responsabile, bilan*uri +i rapoarte de activitateanuale. Extrase din bilan*uri +i din rapoartele de activi-tate trebuie, de asemenea, s[ fie publicate înMonitorul Oficial al României, precum +i în Registrul

Na*ional al Organiza*iilor Non-profit.

Lista Legilor privind activitã*ile comerciale +iopera*iunile OSC-urilor

• Legile OSC-urilor Ordonan*a Guvernamentalãprivind Asocia*iile +i Funda*iile nr. 26/2000, apro-batã de Legea nr. 246/2005.

• Legile fiscale Codul Fiscal - Legea nr. 571/2003,

Codul Procedural Fiscal - Ordonan*aGuvernamentalã 92/2003; Legea privindimpozitele +i taxele nr. 273/ 2006, modificat[,Ordonan*a Guvernamentalã de Urgen*ã 11/2007

care modificã OGU 63/1999 privind adminis-trarea fondurilor nerambursabile de laComunitatea Europeanã.

• Legile privind dona*iile Legea privind spon-sorizarea nr. 32/1994, modificatã.

• Legile privind voluntariatul Legea privind volun-tariatul nr. 195/2001.

• Legisla*ia de drept public Legea privindcondi*iile finan*ãrii rerambursabile din fonduri

publice destinate activitã*ilor non-profit de interesgeneral nr. 350/2005.

• Legile muncii, de asigurãri sociale +i socialeLegea privind Bugetul de Stat de asigurãri sociale

nr. 487/ 2006, Ordonan*a Guvernamentalã de

func*ionarea sistemului de asigurãri sociale desãnãtate.

• Legile speciale privind anumite organiza*ii

Legea 47/ 2006 privind sistemul na*ional deasisten*ã socialã , Decretul de lege privind coop-erativele de artizanat nr. 66/1990. Legea privinduniunile sindicale nr. 54/2003.

Sectorul societã*ii civile din România s-a dezvoltat înmod semnificativ de la revolu*ia din 1989 în ceea ce

prive+te OSC-urile active, domeniile în care acesteaî+i desf[+oar[ activitatea +i calitatea serviciilor pe careacestea le furnizeaz[. În ciuda celor aproapedou[zeci de ani de dezvoltare rapid[ a sectorului,

sectorul OSC-urilor este înc[ finan*at în mare parteprin subven*ii +i dona*ii. Un raport al Ministeruluide Finan*e din anul 2003 privind declara*iile finan-ciare a peste 17.000 OSC-uri a arãtat cã în jur de15% din finan*area OSC-urilor provine din activitã*i

economice. Trebuie remarcat faptul cã aceastã cifrãinclude toate tipurile de entitã*i înregistrate ca aso-cia*ii +i funda*ii +i, în consecin*ã, nu se aplicã doarOSC-urilor care desfã+oar[ activit[*i în beneficiul

public (definite în tipologia CILN, nu în cadrullegal). OSC-urile continuã sã necesite servicii desprijinire precum instruire, dezvoltare de abilitã*i +iasisten*ã tehnicã în planificarea comercialã, admin-istrarea financiarã, precum +i în ceea ce prive+te

aspectele legale cu privire la dezvoltarea +i sus*inereaactivitã*ilor comerciale. Chiar dacã acest sprijin con-tinuã sã fie limitat, organiza*iile de mai jos oferã ser-vicii în vederea sus*inerii dezvoltãrii activitã*ilor

comerciale ale OSC-urilor.

CENTRASÎnfiin*atã în anul 1995 cu misiunea de a contribui la

dezvoltarea democra*iei în România prin consoli-darea sectorului non-profit. CENTRAS oferã instru-ire, asisten*ã tehnicã +i suport informa*ional comu-nitã*ilor, ONG-urilor, societã*ilor +i guvernelor

3.6 Experienta Necesara în VedereaAdministrarii Activitatilor Comerciale sia Surselor de Asistenta

,,

,,

,

)

)

)3.5 Obligatii de Raportare,


,

,

Urgen*ã 150/ 2002 privind organizarea +i

:

31

31 Ordonanta Guvernamentala 26/2000, Articolele 33 si 34.(

, ,

interesate de societatea civil[ +i de dezvoltareademocra*iei. CENTRAS are o filialã în Constan*a +isprijin[ o re*ea de centre de resurse regionale.

011454 Bucharest, Bd.Maresal Averescu nr.17, Pavilion7, et.3, sector 1Tel: +4 021 223 00 10, +4 021 223 00 11Fax: +4 021 223 00 12E-mail: [email protected]

Web: www.centras.ro

Funda*ia pentru Dezvoltarea Societã*ii CivileFDSC sprijinã dezvoltarea organiza*iilor societã*iicivile prin promovarea implicãrii active a indivizilor încadrul comunitã*ilor lor +i prin încurajarea eforturilororganiza*iilor non-profit de a îmbunãtã*i calitateavie*ii +i de a consolida democra*ia în România

Splaiul Independentei nr. 2k, et. 4 sector 3, BucharestTel: +4-021-310-0177Fax: +4-021-310-0180

Email: [email protected]: www.fdsc.ro/index.htm

Funda*ia PACT

Misiunea Funda*iei PACT este aceea de a contribui la

dezvoltarea sus*inutã a comunitã*ii prin promovareaini*iativelor locale +i regionale, prin parteneriat +i prinresponsabilitate social[. Echipa organiza*iei are expe-rien*ã în proiectele de instruire +i de consultan*ã în

domeniul dezvoltãrii comunitã*ii, al planificãrii par-ticipãrii, al planificãrii +i managementului proiectului,al dezvolt[rii organiza*iilor, al rela*iilor publice +i alcolect[rii de fonduri, al educa*iei financiare precum +iîn domeniul antreprenoriatului.

Strada Doctor Lister nr. 55, Et.2, Ap 5, Sector 5,Bucure+ti, RomâniaTel 40 031 690 09 61 / + 40 021 4101058

Fax 40 031 690 09 61Email [email protected] http://www.fundatiapact.ro

Fondul Român de Dezvoltare Social[

FRDS sprijin[ procesul de dezvoltare al comunit[*ilorsãrace din România prin subven*ii acordate prop-unerilor de sub-proiect, pe baza cererilorcomunitã*ilor, +i contractate cu Organiza*iile orien-

tate spre comunitate +i cu Organiza*iile intermediarecare primesc în mod direct fonduri în vederea imple-mentãrii sub-proiectelor. FRDS oferã subven*ii +iinstruire în vederea desf[+ur[rii activit[*ilor orientatespre comunitate +i a activit[*ilor comerciale ale OSC-

urilor.

Bld. Elisabeta nr. 3, etaj 3, Bucure?tiTel / fax: + 40 1 315 34 95, 315 34 40

Web: www.frds.ro

Organiza*ia Na*ionalã a Persoanelor cu Handicap dinRomânia

ONPHR oferã asisten*ã în vederea desfã+ur[rii activ-

it[*ilor de auto-finan*are celor 78 de organiza*iimembre ale sale care î+i desf[+oar[ activitatea în acestdomeniu.

Centrul Comunitar "Daniel Vasilescu"B-dul Maresal Averescu nr. 17, Pavilion 7, et. 3,Bucuresti, sector 1, 011454, RomâniaTelefon: + 40-21-224.14.89Fax: + 4-031.81.05678

E-mail: [email protected]; [email protected]: http://www.integration.ro

Nonprofit Enterprise and Self-ssustainability Team

NESsT î+i desf[+oar[ activitatea în vederea solu*ionãriiproblemelor sociale importante în *ãrile in tranzitie

spre economia de piata, prin dezvoltarea +i sprijinireaîntreprinderilor sociale care consolideaz[ capacitateade sus*inere financiarã a organiza*iilor societã*ii civile+i maximizeaz[ impactul lor social. NESsT gestioneaz[NESsT Venture Fund, un fond de investi*ii filantropic

care permite dezvoltarea abilitã*ilor +i oferã spijinfinanciar întreprinderilor sociale.

Str. Popa Tatu, Nr. 3, Ap. 8 Sector 1

BucurestiTel: +40 311 0946Web: www.nesst.org

August 2007

Capitolul 3

23


,

,

Dupã cum s-a discutat în capitolul precedent,cadrul legal de bazã ce se aplicã activitã*ilor com-

erciale ale OSC-urilor prezintã anumite diferen*efa*ã de cadrul legal care se aplicã activitã*ilor com-erciale ale societã*ilor care î+i desf[+oar[ activitateaîn scopul ob*inerii de profit, totu+i aceste diferen*esunt destul de nesemnificative. Prin tratarea in

mod similar a activitã*ilor comerciale ale OSC-urilor +i cele ale societ[*ilor care î+i desf[+oar[activitatea în scopul ob*inerii de profit, cadrul areavantajul de a furniza o cale simplã de regle-

mentare a tuturor activitã*ilor comerciale (atâtcele destinate ob*inerii de profit cât +i cele non-profit), dar NESsT sus*ine cã aceastã perspec-tivã nu reu+e+te s[ confirme +i s[ promovezebeneficiile sociale cu care OSC-urile con-

tribuie la societatea romaneasc[.

Acest capitol evalueaz[ efectele practice alelegilor române asupra activit[*ilor comerciale

ale OSC-urilor, discutã despre punctele forte+i punctele slabe ale cadrului legal +i ofer[

recomand[ri privind reformarea sistemului,

24

Capitolul 4Cadrul Legal si de Reglementarepentru Auto-finantarea OSC înîn România

,

,

Interpretare si Viziune Critica asupra Cadrului egal si de Reglementare Ldin România

,

,

)

August 2007

Capitolul 4

25

fapt ce ar spori dezvoltarea activit[*ilor comerciale

ale OSC-urilor, crescând +i sus*inând contribu*iileacestui sector la societatea românã în ansamblulei.

Existen*a unui cadru legal bazat pe principiicorecte +i aplicat în mod corespunz[tor +i constanteste esen*ial pentru stabilitatea economicã,

politicã +i socialã a oricãrei *ãri. În aceastã priv-in*ã, cu toate cã a fãcut progrese în ultimii câ*ivaani, sistemul judiciar din România rãmâne slab înprivin*a guvernãrii legii, a independen*ei +i a con-

tabilit[*ii. Într-adevãr, sistemul judiciar dinRomânia a reprezentat un obstacol major în caleaprocesului de aderare la Uniunea Europeanã.Cadrul legal specific al tratamentului legal alactivitã*ilor comerciale ale OSC-urilor este clar,

fãrã a promova însã dezvoltarea acestor activitã*i.Legea permite în mod specific desfã+urarea deactivit[*i comerciale de cãtre OSC-uri, totu+i legile+i reglement[rile aplicabile le reflect[ pe cele ale

societ[*ilor care î+i desf[+oar[ activitatea în scopulob*inerii de profit, lãsând OSC-urile cu pu*inetratamente fiscale preferen*iale. Lipsa ini*iativelorfiscale nu încurajeazã OSC-urile sã desfã+oareactivit[*i economice - +i uneori chiar le descura-

jeaz[ în acest sens - +i nu contribuie la consoli-darea societ[*ii civile. OSC-urile din România arputea beneficia de un sistem legal +i de o regle-mentare care s[ trateze companiile care î+i

desf[+oar[ activitatea în scopul ob*inerii de profitîn mod diferit de, ca exemplu, o OSC care vindeproduse realizate de oameni marginaliza*i care nuar gãsi altfel slujbe pe pia*a muncii.

Aceastã sec*iune evalueazã cadrul legal din

România cu privire la cele cinci criterii analiticestabilite de tipologia CILN +i prezentate înCapitolul 2.

Complexitatea Aspectelor Legate de Administrare +ide Implementare Practic[.

De când activit[*ile comerciale ale OSC-urilor suntreglementate în mod uniform, nu doar în cadrul

sectorului ci +i în armonie cu sectorul societ[*ilorcare î+i desf[+oar[ activitatea în scopul ob*inerii deprofit - lãsând la o parte cele câteva diferen*e - sis-temul este relativ u+or de administrat. Acelea+i reg-

uli se aplic[ tuturor entit[*ilor (cele care urmãrescob*inere de profit +i cele non-profit) care seimplic[ în activit[*i comerciale, în ceea ce prive+teraportarea +i înregistrarea fiscal[ (cu mici adapt[riîn cazul OSC-urilor în ceea ce prive+te datele +i for-

mularele de înregistrare).

În plus, sistemul scute+te entit[*ile de la plataimpozitului pe venit, atunci când acesta din urmãeste sub un anumit nivel (15.000 Euro pentru

impozitul pe venit +i 30.000 Euro pentru TVA). Înbaza tipologiei CILN, sistemul ar putea fi clasificatdrept un sistem de impozitare mecanic[, având învedere faptul c[ diferen*a dintre activitã*ile eco-nomice care sunt impozitate +i cele care nu sunt

impozitate se bazeaz[ pe acela+i criteriu. *inândcont de faptul cã sistemul de impozitare mecanicãtrateazã activitã*ile comerciale ale OSC-urilor înmod similar cu cele ale societã*ilor care urmãresc

ob*inerea de profit (similar tratamentului impoz-itãrii globale), sistemul este relativ u+or de adminis-trat. Singura eventual[ dificultate în imple-mentarea legilor +i a reglement[rilor curenteprive+te definirea a ceea ce reprezint[ activit[*ile

comerciale legate de misiune. Se pare cã, în prac-ticã, autoritã*ile nu monitorizeazã activitã*ile com-erciale ale OSC-urilor dincolo de implica*iile lorfiscale +i, pân[ în prezent, acest aspect nu a consti-

tuit o surs[ a dificult[*ilor de implementare.

Din perspectiva componentelor OSC-urilor, sim-plicitatea sistemului eviden*iazã problemele sale,deoarece tratarea în mod uniform a activitã*ilor

comerciale desfã+urate de OSC-uri +i a celor

32 Natiunile în tranzit, Freedom House, 2006.

4.1. Evaluarea Cadrului Legal Românprivind Activitatile Comerciale aleOSC-urilor

,

)


,

,

32

,

26

August 2007

Capitolul 4

desf[+urate de societ[*ile care urmãresc ob*inerea

de profit nu permite recunoa+terea +i promovareabeneficiilor publice aduse de OSC-uri. De aceeaNESsT consider[ c[, chiar dac[ administrarea sis-temului ar deveni complicat[ ca urmare areformelor propuse ulterior în acest capitol, aceste

complica*ii ar reprezenta mici sacrificii în raportcu beneficiile semnificative pe care aceste reformele-ar produce.

Efecte asupra Încasãrii VenituluiAvând în vedere tratamentul impozitãrii mecanicede care s-a discutat anterior, sistemul actual românnu genereazã atâta venit de pe urma impozitãrii

cât ar fi ob*inut în cazul unui tratament de impoz-itare globalã, totu+i sistemul actual poate înc[ s[genereze un venit mai mare de pe urmaimpozit[rii decât alte tratamente fiscale (testul -

destina*ia venitului sau testul similaritã*ii). Totu+i,anumite aspecte ale sistemului, în special absentareducerilor fiscale pentru OSC-urile care seimplic[ în desf[+urarea de activit[*i comerciale, facdificilã evaluarea impactului asupra nivelului de

încasare a veniturilor. Mai întâi, multe OSC-urisunt descurajate sã ini*ieze activitã*i comercialedeoarece acestea percep impozitul ca pe un obsta-col în calea ob*inerii de profit. Astfel, în baza sis-

temului actual, OSC-urile desfã+oar[ activit[*i com-erciale la un nivel mai scãzut decât ar putea sã ofacã în cadrul unui mediu de reglementare maiprietenos. În acela+i timp, cei care desf[+oar[ astfel

de activit[*i ob*inând venituri peste anumite nivele

de venit stabilite plãtesc de asemenea impozit peîntregul profit. Nu este sigur dacã aceastã bazã devenituri ar cre+te sau ar descre+te în cazul unuinivel mai mare de activit[*i comerciale desfã+urate

de OSC-uri, dar cu o rat[ mai sc[zut[ de impoz-itare. Acordarea de scutiri totale de la impozitareOSC-urilor ar sc[dea în mod evident veniturileîncasate de stat.

Efecte asupra Sectorului ComercialAvând în vedere faptul c[ activit[*ile comerciale ale

OSC-urilor primesc un tratament legal +i de regle-mentare similar celui primit de activit[*ile comer-ciale desfã+urate de societ[*ile care urmãrescob*inerea de profit, nu putem spune cã asistãm la

o "competi*ie neloialã" dinspre sectorul non-profitspre cel destinat ob*inerii de profit. Atunci cândOSC-urile primesc scutiri de la impozitare (de ex.neplata impozitului pe profit pentru veniturile

care nu depã+esc 15.000 Euro, scutirea de TVA încazul activit[*ilor de protec*ie a copiilor +i a tiner-ilor), acestea reprezint[ scutiri fiscale la nivelesc[zute ale activit[*ii economice sau pentru veni-turi strâns legate de anumite activitã*i non-profit

specifice (precum serviciile sociale, modelele deangajare +i instruirea autorit[*ilor publice +i aOSC-urilor) care se confrunt[ cu o concuren*ãscãzutã din partea societã*ilor care î+i desf[+oar[

activitatea în vederea ob*inerii de profit.

Din cauza tratamentului fiscal al celor douã sec-toare, sistemul legal din România poate fi consid-erat mai favorabil societã*ilor care î+i desf[+oar[

activitatea în vederea ob*inerii de profit decâtOSC-urilor. Impozitarea OSC-urilor la acela+i nivelcu cel al societ[*ilor care î+i desf[+oar[ activitateaîn vederea ob*inerii de profit este consideratã a fi

strict în favoarea sectorului comercial, având învedere faptul cã societã*ile care î+i desf[+oar[ activ-itatea în vederea ob*inerii de profit nu desfã+oar[activit[*i intensive legate de misiune +i consuma-toare de resurse - acestea nu suport[ costurile

sociale adesea prezente în cadrul activit[*ilor com-erciale ale OSC-urilor, precum nivelele mai ridi-cate de dezvoltare de abilitã*i +i nivelele maisc[zute de productivitate, rezultate în urma

angaj[rii beneficiarilor - +i au acces la instrumentefinanciare care faciliteaz[ activit[*ile economice(de ex. datorie +i dividend), precum +i la reducerifiscale +i la compens[ri la care OSC-urile nu auacces.

Efecte asupra Dezvolt[rii Sectorului Non-Profit Dup[ cum s-a men*ionat anterior, sistemul legal


,

,

27

August 2007

Capitolul 4

activitã*ile comerciale ale OSC-urilor, +i astfel pen-tru a promova dezvoltarea sectorului societ[*iicivile. Tratamentul impozitãrii mecanice nu este

favorabil OSC-urilor, deoarece acesta transferãresurse de la OSC-uri la Guvern. Stabilirea unuiprag pentru scutirea de la impozitare a activitã*ilorcomerciale legate de misiune descurajeazã OSC-

urile sã dezvolte întreprinderi orientate social caresã ofere solu*ii mai clare aspectelor cu care acestease confruntã. OSC-urile pun in continuare accen-tul pe cãutarea de subven*ii +i de dona*ii, acesteafiind limitate în România +i împiedicând astfel dez-

voltarea sectorului non-profit. Un mediu legal maipermisiv ar încuraja activit[*ile comerciale aleOSC-urilor +i ar contribui la sus*inerea acestui sec-tor.

De+i sistemul român permite în mod explicit OSC-

urilor s[ desf[+oare activit[*i comerciale directe

(dacã acestea sunt legate de misiune), unele orga

niza*ii s-au confruntat cu dificultã*i în solu*ionarea

problemelor cu autoritã*ile fiscale, în legãturã cu

plata impozitelor. Mai exact, unele organiza*ii au

raportat dificultã*i în privin*a rambursãrii TVA-

ului, deoarece interpretarea activitã*ilor com

erciale +i non-profit ale OSC-urilor a fost l[sat[ în

seama autorit[*ilor fiscale, care au pus adesea în

discu*ie nivelul rambursãrilor eligibile în privin*a

activitã*ilor comerciale ale OSC-urilor. În plus, în

unele cazuri în care activitã*ile aducãtoare de prof

it +i cele non-profit ale OSC-urilor partajeaz[

aclea+i resurse (spa*iu de birouri, vehicul, etc.),

poate fi dificil sã se demonstreze autoritã*ilor

fisale cheltuielile aferente fiecãrei activitã*i. În

asfel de cazuri autoritã*ile fiscale pot limita suma

cheltuielilor deductibile privind activitatea

economicã a OSC-urilor.

De aceea, OSC-urile trebuie sã dispunã de sisteme

financiare puternice capabile sã stabileascã reguli

opera*ionale care sã nu lase prea mult loc de

interpretãri.

Ca rãspuns la tratamentul fiscal actual, care nuoferã beneficii speciale activitã*ilor comerciale

ale OSC-urilor, unele OSC-uri au stabilit modalitã*i de scãdere a obliga*iilor fiscale. Un exemplu frecvent este acela de constituire de cãtre OSC-uri a unei societã*i separate,

aducãtoare de profit, pentru a genera venituri destinate misiunilor non-profit +i a raportapentru

reducerii venitului impozabil. Aceastã strategieeste mai probabil sã fie implementatã atuncicând se prevede cã o activitate comercialã a

unei OSC va depã+i pragul de venit (15.000 Eurodin activit[*i comerciale sau peste 10% din venitultotal scutit de la impozitare al organiza*iei) la careplata impozitului pe profit este obligatorie. În

plus, +i cu privire la punctul de mai sus, în trecutunele OSC-uri au preferat s[ înregistreze entit[*ijuridice separate, aducãtoare de profit, pentru aevita interpretarea de cãtre autoritã*ile fiscale acheltuielilor alocate activitã*ilor aducãtoare de

profit +i a celor non-profit.

De+i mai pu*in de unul din trei români auîncredere în ONG-uri, în ultimii câ*iva ani

percep*ia publicului cu privire la OSC-uri s-aîmbunãtã*it. Dezvoltarea pozitivã se datore-azã unei mai mari libertã*i a presei, care aprezentat informa*iile +i opiniile liderilor

OSC-urilor în leg[tur[ cu o varietate desubiecte, în special în leg[tur[ cu campaniilede transparen*ã ale Guvernului. Guvernul,atât la nivel local cât +i na*ional, a depus unefort sporit pentru a sus*ine OSC-urile în

anumite aspecte importante, precum ader-area la UE. În plus, campaniile de 1% +i 2%au dus la depunerea de eforturi sus*inute din

4.2 Desfasurarea Activitatii în Cadrul Sistemului

) )

, ,

4.3 Perceptia OSC-urilor,


,

,

actual face foarte pu*in pentru a încuraja

cât mai multe costuri cu putin*ã în vederea

28

August 2007

Capitolul 4

partea OSC-urilor, fapt ce a motivat publicul

sã se informeze în legãturã cu acest sector +icu caracteristicile sale specifice. Dup[ doiani de implementare, 8,6% din platitorii detaxe au contribuit la sectorul OSC-urilor prinLegea 1% - 2%.

34

4.4. Reformarea Sistemului

Pân[ acum, prezentul ghid ne-a oferit o imaginede ansamblu asupra cadrului legal care regle-menteaz[ activit[*ile comerciale ale OSC-urilor înRomânia +i o trecere în revist[ a implica*iilor sale

practice. Aceastã sec*iune prezintã o criticã laadresa sistemului existent +i ofer[ recomand[ri învederea îmbun[t[*irii situa*iei existente. Se sperãca aceste idei sã alimenteze dezbaterea cu privirela modul în care activitã*ile comerciale ale OSC-

urilor sunt reglementate, având ca scop final pro-movarea acestor activitã*i, consolidareaorganiza*iilor care le desfã+oar[ +i dezvoltareacapacit[*ii acestora de a contribui la societatea

româneascã. Se pune accentul pe douã aspecte alesistemului care ar putea fi îmbunãtã*ite pentru acrea un mediu mai favorabil pentru OSC-uri +ipentru activit[*ile lor comerciale.

A. Cadrul legal nu promoveazã activitã*ile com-erciale ale OSC-urilor. Conform descrierii dinCapitolul 3, de+i cadrul legal permite în modexplicit OSC-urilor s[ se implice în activit[*i

comerciale, acesta nu promoveazã acesteactivitã*i. Urmãoarele critici sunt adusecadrului legal actual.

i. OSC-urile se pot implica în mod direct doarîn activitã*i comerciale legate de misiune.

Cerin*a ca OSC-urile sã înfiin*eze sucursaleseparate pentru a-+i desf[+ura activit[*ile com-erciale care nu sunt legate de misiune îngre-uneazã situa*ia OSC-urilor. Organiza*iile tre-

buie sã dezvolte sisteme de managementbazate pe legisla*ia externã mai degrabãdecât pe nevoile organiza*iei.

ii. Existã doar câteva diferen*e între modul în

care reglementãrile fiscale trateazã activitã*ilecomerciale ale OSC-urilor +i cele aleentit[*ilor care urmãresc ob*inerea de profit.Aplicarea cvasi-uniformã a acestor reglemen-tãri OSC-urilor +i entit[*ilor care urmãresc

ob*inerea de profit reprezintã un semn denerecunoa+tere a beneficiilor publice aduse,în mod direct +i indirect, de activit[*ile com-erciale ale OSC-urilor. În mod explicit,

impozitul pe profit penalizeazã OSC-urilepentru a genera ni+te sume minore de peurma venitului din auto-finan*are (15.000Euro sau 10% din veniturile totale scutite dela impozitare), generând cheltuieli semnifica-

tive pentru OSC-urile care încearcã sã-+idiversifice baza de finan*are pentru a seputea sus*ine din punct de vedere financiar

iii. Scutirile de TVA pentru activitã*ile comer-

ciale ale OSC-urilor sunt limitate. În bazareglementãrii actuale (a se vedea Sec*iunea3.3.2. de mai sus), scutirile de TVA sunt pre-vãzute doar pentru serviciile strâns legate deasisten*a socialã / protec*ia copiilor +i a tiner-

ilor, l[sând multe activit[*i comerciale aleOSC-urilor care se desfã+oar[ în interesulpublic s[ pl[teasc[ TVA. Totu+i, în multecazuri, clien*ii care beneficiazã de pe urma

activitã*ilor comerciale ale OSC-urilor suntpersoane cu venituri mici sau persoane mar-ginalizate. Pentru multe OSC-uri, includerea

TVA-ului în pre*ul produselor diminueazã înmod semnificativ baza lor de clien*i,

reprezentând o nouã provocare pe lâng sarci-na deja dificilã de a face profit într-o comuni-tate cu venituri reduse sau într-o comunitatemarginalizata.

B. Conceptul legal al statutului [*iiutilit publicecontinuã sã rãmânã vag. Introdus maiîntâi în anul 2000, îmbunãtã*it apoi în anul2005, conceptul de nuutilitate public[

define+te în mod clar interesul general sau


,

,

33

34 Raport privind situatia finantarii guvernamentale directe a ONG-urilor din România, Fundatia de Dezvoltare a Societatii Civile.

33 Indexul de sustinere a ONG-urilor în anul 2005 pentru EuropaCentrala si de Est, Agentia Statelor Unite de DezvoltareInternationala; Natiuni în tranzit, Freedom House, 2006.

(

((

,

,

(

,

(

,

,

, ,

,

colectiv pe care aceste organiza*ii îl servesc. Înplus, statutul de , a+a cumutilitate public[acesta exist[ în prezent, nu ofer[ motiva*ii

clare pentru ca OSC-urile sã urmãreascã aceststatut. Aceasta este o problemã gravã,deoarece diversele tipuri de asocia*ii +ifunda*ii care urmãresc diverse obiective sunt

plasate pe aceea+i pozi*ie, dezavantajând înmod evident acele OSC-uri care ac*ioneazã înutilitatea public[.

Ca rãspuns la aceste douã critici prezentate mai

sus, sunt oferite urmãtoarele recomandãri

1. Acordarea posibilitã*ii OSC-urilor de a seimplica în mod direct în activitã*i comerciale

care nu sunt legate de misiune. De+i legisla*iaactual[ permite desfã+urarea de cãtre OSC-uriatât de activit[*i comerciale legate de misiunecât +i de activit[*i comerciale care nu suntlegate de misiune, reglementãrile trebuie sã

fie simplificate pentru a permite OSC-urilorsã se implice în mod direct în desfã+urareaoric[ruia dintre cele dou[ tipuri de activitate.Înregistrarea contabilit[*ii activitã*ilor comer-

ciale separat de activitã*ile din program ar tre-bui sã fie suficientã pentru men*inerea unorsisteme financiare clare +i transparente.

3. Reformarea regimului de impozitare a activ-

it[*ilor comerciale ale OSC-urilor. Oferireaunei motiva*ii fiscale reprezintã una dintrecondi*iile necesare pentru dezvoltarea activ-itã*ilor comerciale ale OSC-urilor. Sistemul

juridic român ar trebui sã elimine - sau celpu*in sã creascã - pragul de venit la care OSC-urile trebuie sã înceapã sã plãteascã impozit

OSC-urilor. Sistemul de reglementare dinRomânia ar trebui sã prevadã scutiri supli-mentare de TVA pentru activitã*ile comerciale

ale OSC-urilor, dincolo de cele deja acordatepentru serviciile de asisten*ã socialã / pro-tec*ie a copiilor +i a tinerilor, incluzându-le pecele care ofer[ servicii comunit[*ilor cu veni-

turi mici, în vederea dezvoltãrii economice, asus*inerii educa*iei, a protec*iei mediului, asãnãtã*ii +i a drepturilor omului. Acestecomunit[*i beneficiazã de produsele +i de ser-viciile pe care le furnizeaz[ OSC-urile, având

în vedere faptul c[, cel mai adesea, societ[*ilecare urmãresc ob*inerea de profit nuopereazã pe aceste pie*e

5. Clarificarea statutului de beneficiu public +i abeneficiilor sale. Cadrul legal ar trebui s[identifice în mod clar organiza*iile careac*ioneazã în , precum celeutilitate public[care oferã beneficii publicului larg, +i nu doar

membrilor s[i. În plus, statutul de utilitatepublic[ ar trebui s[ fie promovat prin motiva*iifiscale în zona impozitului pe profit, a TVA-ului (a se vedea mai sus) +i a eventualelor

impozite locale

6. Bazarea pe o constientizare a OSC-urilor învederea modific[rii cadrului legal. Cre+terea +iîmbun[t[*irea percep*iei OSC-urilor de cãtre

publicul larg oferã oportunitatea de a refor-ma cadrul legal, deoarece publicul poate sãîn*eleagã mai bine impactul pozitiv pe careOSC-urile îl au asupra comunitã*ii. Aceasta s-

ar traduce într-un public care ar sprijini maimult furnizarea de beneficii fiscale cãtre OSC-

29

August 2007

Capitolul 4

4. Scutirea de TVA a activitã*ilor comerciale ale

Se impune clarificarea clauzei privind “caracterul accesoriu” din legisla*ie, pentrua se elimina interpretãrile. Sau, prin eliminarea acestei clauze pentru activitã*ile legate de misiune, prin defini*ie, se promoveazãmisiunea organiza*iei atât direct cât +i prin generarea de venituri destinatesus*inerii misiunii.

2.

pe profit. Permi*ând OSC-urilor sã pãstreze o

cotã parte mai mare din venitul rezultat în

urma desfã+ur[rii de activit[*i comerciale armotiva organiza*iile sã se implice în astfel deactivitã*i +i ar ajuta la cre+terea capacit[*ii lorde sus*inere.

uri, în vederea cre+terii capacit[*ii acestora desus*inere financiarã +i a impactului pe termenlung. De aceea, progresul f[cut de OSC-uri în


,

,

:

ultimii ani în ceea ce prive+te îmbun[t[*irea

Concluzie

Dup[ cum s-a eviden*iat în Capitolele 3 +i 4, înRomânia se aplic[ un cadru legal unic atât activ-it[*ilor comerciale ale OSC-urilor cât +i celor aleentit[*ilor care urmãresc ob*inerea de profit. Acesttratament uniform nu promoveazã efectelebenefice pe care activitã*ile comerciale ale OSC-urilor le pot produce pentru societatearomâneascã.

În practicã, multe OSC-uri din Româniadesfã+oar[ activit[*i comerciale, dar plã*ile pe carele fac cãtre administra*ia financiarã tind sã fiemici, atât din cauzã cã acestea desfã+oar[ de obiceiactivit[*i comerciale la nivel scãzut, cât +i din cauz[c[ practicile contabile standard reduc în mod sem-nificativ sau chiar elimin[ venitul lor impozabil.Crearea unei legisla*ii favorabile în ceea ce prive+teactivit[*ile comerciale legate de misiune ale OSC-urilor, în special sub aspectul impozitãrii, nu arreduce în mod semnificativ veniturile generaleob*inute în urma impozitãrii, dar ar oferi motiva*iiserioase pentru ca OSC-urile sã ini*ieze activitã*icomerciale +i astfel s[ î+i poat[ îndeplini misiunileîntr-un mod mai eficient +i mai sigur. În plus, aces-te reforme ar contribui la promovarea OSC-urilor+i la consolidarea capacit[*ii lor de a-+i aduce apor-tul la societatea româneasc[.

August 2007

Capitolul 1

30

imaginii lor publice +i a sprijiniriiconstituen*ilor lor trebuie sã se transformeîntr-o oportunitate de a reforma cadrul legal

+i de a consolida acest sector.


,

,

Cadrul Legal si de Reglementare pentru Autofinantarea OSC ...ecnl.org/dindocuments/147_2007 Romania...

Documents

Transcript of Cadrul Legal si de Reglementare pentru Autofinantarea OSC ...ecnl.org/dindocuments/147_2007 Romania...