c5 - Evaluarea Calitatii Vietii

8/20/2019 c5 - Evaluarea Calitatii Vietii

http://slidepdf.com/reader/full/c5-evaluarea-calitatii-vietii 1/4

C.5 EVALUAREA CALITĂ II VIE II ÎN CAZUL PERSOANELOR CUȚ Ț

DEFICIEN EȚ

1. DEFINIREA TERMENULUI DE CALITATEA VIE IIȚ

Încă de la început trebuie subliniată multitudinea de defini ii ale termenului (înțliteratura de specialitate sunt specificate peste 100 de defini ii i metode de evaluare).ț ș

În sens larg, calitatea vie ii se referă la realizarea unei vie i agreabile, bazată peț ț

existen a stării de bine personale, pe protec ia socială i progresul general.ț ț ș

Dacă la început sa încercat o evaluare a calită ii vie ii pornind de la analizaț ț

indicatorilor cantitativi, ulterior, au fost luate în aten ie confortul fizic, psi!ic i social.ț ș

În încercarea de a defini i măsura calitatea vie ii, au apărut o serie de întrebări, cum ar ș ț

fi dacă limitările impuse de deficien ă determină o calitate a vie ii mai redusă pentruț ț

persoanele cu deficien e fa ă de restul popula iei", dacă ar trebui măsurată calitatea vie iiț ț ț ț

separat pentru persoanele cu deficien e fa ă de restul popula iei", În evaluarea calită ii vie iiț ț ț ț ț

persoanelor cu deficien e ar trebui să se ină seama doar de părerile persoanelor cu deficien eț ț ț

sau i de acel celor care îi a#ută" .a.ș Ș$lasificarea interna ională a func ionării, dizabilită ii i sănătă ii (%00&) realizează oț ț ț ș ț

abordare biopsi!osocială, eviden iind limitările sau gradele de participare ale persoanei înț

diferite domenii de via ă, cu impact asupra evaluării calită ii vie ii persoanelor cu deficien e.ț ț ț ț

'tudiile realizate, bazate pe principiul autoevaluării, au măsurat nivelul satisfac ieiț

persoanelor fa ă de via a în familie, fa ă de venituri, de locuin ă, timpul liber, activită ileț ț ț ț ț

desfă urate în familie, serviciile din cartier, sănătatea .aș ș

eneficiile evaluării condi iilor de via ă sunt de două categorii, pe deo parte, dă ansaț ț ș

de a măsura eforturile societă ii pentru asigurarea inser iei socioprofesionale pentruț ț

persoanele cu deficien e, dar i eforturile pe care persoanele cu deficien e le fac pentru a seț ș ț

adapta i participa la via a socială.ș ț

$alitatea vie ii poate fi definită din perspectiva individuală, colectivă, normativă,ț

morală. 'e consideră ca termenul de calitatea vie ii este un concept unificator, el surprindeț

evolu ia individului, a condi iilor de via ă, propriile experien ă, percep iile pe care le areț ț ț ț ț

despre sine i despre modul său de via ă.ș ț

'unt trei dimensiuni principale vizate de conceptul de calitatea vie iiț

$ondi iile de via ă*ț ț

$apacită ile, limitările i performan ele *ț ș ț

'itua ia de bine, de suferin ă a persoanei.ț ț

+entru evaluarea calită ii vie ii unei persoane este indicat să se realizeze un ec!ilibru întreț ț $adrul deontologic de exercitare a interven iilor medicale, psi!ologice,ț

psi!opedagogice, pinia persoanei cu deficien e despre calitatea vie ii sale, despre calitateaț ț

serviciilor i a interven iilor de care beneficiază*ș ț

$alită ile instrumentelor de măsurare a calită ii vie ii.ț ț ț

-a noi în ară, nstitutul pentru $ercetarea $alită ii /ie ii a fost înfiin at prin pe %ț ț ț ț

ianuarie 1220 ca membru al nstitutului 3a ional de $ercetări 4conomice, ca un institutț

dedicat politicilor sociale. $alitatea vie5ii în 6om7nia este un program de cercetare care areurmătoarele obiective

$rearea unei imagini complete tip diagnoză asupra calită5ii vie5ii popula5iei, precum 8i pediferitele componente

1



condi5iile materiale* sănătatea* ocuparea* educa5ia* via5a de familie*

locuirea* serviciile publice* serviciile sociale* bunăstarea subiectivă, 8i altele. 9onitorizarea sc!imbării sociale în diferitele domenii investigate. 4xplorarea interrela5ionării între variatele componente ale vie5ii, în scopul în5elegeriimodului în care acestea se articulează 8i contribuie la o via5ă de calitate. dentificarea grupurilor sociale vulnerabile 8i caracterizarea calită5ii vie5ii acestora.

9etodologia de cercetare se bazează pe cercetări realizate pe e8antioane reprezentative lanivel na5ional, incluz7nd indicatori obiectivi 8i subiectivi.

-efevre (%001) define te calitatea vie ii ca fiind un ansamblu al func ionărilor psi!osocialeș ț țcare rezultă din interac iunea dintre comportamentele individului i caracteristicile socioț ș

economice ale mediului său existen ial, constituit din sfere de existen ă structurate diferen iatț ț ț

sfera familială, sfera profesională, sfera formării socioprofesionale, administra iile publice,ț

asocia iile .a.ț ș

'en (%00:), în studiul uman rig!ts and capabilities, publicat in ;urnal of umanDevelopement, sus ine o <eorie a capabilită ilor, care permite o definire multidimensională aț ț

calită ii vie ii. 4l realizează o rela ionare între conceptul de calitate a vie ii cu cel deț ț ț ț

func ionare, după spiritul în care a fost elaborată i $lasificarea nterna ională a func ionării,ț ș ț ț

dizabilită ii i sănătă ii (9', %00&).ț ș ț

=unc ionările stările i ac iunile persoanelor declan ate i între inute ca urmare aț ș ț ș ș ț

bunurilor, serviciilor i oportunită ilor oferite de mediu.ș ț

=unc ionarea pune accentul pe persoană, include sistemele sale de valori, opiniile sale, seț

referă la ceea ce este i ceea ce face persoane, nu numai pe indicatorii obiectivi ai calită iiș ț

vie ii.ț

'en propune termenul de func ionare pentru evaluarea stării de bine al persoanei caț

indicator subiectiv în interrela ie cu indicatorii obiectivi ai calită ii vie ii, care nu suntț ț ț

neapărat identici cu sistemul său de valori.Dimensiuni ale stării de bine a fi bine alimentat, a fi sănătos, a avea acces la îngri#irea

sănătă ii, a avea o profesie, un loc de muncă, a fi informat, a participa la via a socială.ț ț

Definirea i măsurarea calită ii vie ii implică adoptarea a două metode de bază una,ș ț ț

raportată la calitatea vie ii ca entitate unitară, alta, care o consideră ca fiind alcătuită dințdiverse aspecte ale vie ii.ț

9a#oritatea autorilor au identificat : domenii relevante pentru evaluarea conceptului, pentru întreaga popula ie, deci i pentru persoanele cu deficien e bunăstarea fizică, materială,ț ș ț

socială, emo ională, productivă.ț

%. D943 >-4 $>-<? /4 Ț Ț

Bunăstara !"#"$ă @ sănătatea, aptitudinile, mobilitatea, siguran aț personalăAeliberarea de condi ionări, independen a, autonomie.ț ț

Bunăstara %atr"a&ă @ resursele economice, venitul, calitatea locuin ei,ț

starea mobilierului, a bunurilor personale, accesul la transport, intimitate,

alimenta ie, vecini, securitate economică i drept de proprietateț ș

2



Bunăstara s'$"a&ă @ rela iile personale i implicarea comunitară* rude,ț ș

familie, prieteni, acceptare i spri#in. +entru studierea problematicii autonomieiș

există 'cala climatului social, 'cala luării deciziilor, ndexul autonomieiadultului

Bunăstara %' "'na&ăț @ afectivitatea, rela iile personale, stresul i starea deț ș

sănătate mintală, stima de sine, respectul celor din #ur, credin e religioase.ț+entru persoanele cu dizabilită i intelectuale sau elaborat instrumente deț

screening psi!ologic i psi!iatric pentru a studia starea de sănătate mentală*ș

'calele stresului* 'cala calită ii vie ii pentru deficien i ($ummins, 122B @ț ț ț

introduce intimitatea ca aspect al vie ii legat de stima de sine i de bunăstareaț ș

emo ională)ț

Bunăstara (r')u$t"*ă @ activită i func ionale la domiciliu, la muncă, înț ț

petrecerea timpului liber, în realizarea educa iei.ț

B. 9?'C6>64> $>-<? 4$</4 > /4 Ț Ț

Var"a+"& su+"$t"* ale calită ii vie ii măsurate prin c!estionareț ț

'cor individual la starea afectivă 'cor individual la scala de satisfac ie fata de via ăț ț

'cor individual la indicele de apreciere subiectivă a venitului 'cor individual la indicele importan ei profesieiț

'cor individual al importan ei subiective a rela iilor sociale.ț ț

Var"a+"& '+"$t"* 3ivelul de via ă, după nivelul venitului i al numărului de persoane în între inere.ț ș ț

<impul liber petrecut în familie =recven a activită ilor în timpul liber cu familiaț ț

=recven a reuniunilor din familieț <impul liber petrecut cu prietenii =recven a serviciilor făcute prietenilor,ț

=recven a vizitelor făcute sau primiteț

3umărul de asocia ii la care persoana este membrăț

3umărul orelor pe lună pentru activită i în asocia iiț ț

=recven a contactelor cu veciniiț

=recven a sc!imburilor de servicii cu veciniiț

=recven a participării la activită i în cartier.ț ț

&. 9?'C6>64> $>-<? 'C4$</4 > /4 Ț Ț

+entru a măsura satisfac ia fa ă de modul de via ă al persoanelor cu dizabilită i seț ț ț ț

folose te metoda interviului. nterviul permite înregistrarea opiniilor persoanelor cuș

dizabilită i fa ă de mediul lor fizic, responsabilitatea în via a cotidiană, autonomia personală,ț ț ț

rela iile sociale.ț

altă metodă este cea a c!estionarului.'cala satisfac iei în raport cu stilul de via ă a fost unul dintre cele mai utilizate înț ț

$anada. 'cala cuprinde ase subscale comunitate, prieteni i timp liber, servicii, muncă,ș ș

satisfac ie generală i acceptare.ț ș

$alitatea vie ii este definită at7t sub dimensiunea ei obiectivă, c7t i subiectivă, fiecareț ș

dimensiune fiind cumulul a cinci domenii bunăstare fizică, materială, socială, emo ională,ț

productivă.

3



D"%ns"una '+"$t"*ă cuprinde dimensiuni relevante din punct de vedere cultural alecalită ii vie ii, iar cea subiectivă cuprinde satisfac ia în diferite domenii ale vie ii, evaluatăț ț ț ț

după importan a acordată de individ domeniilor respective.ț

In)"$at'r"" '+"$t"*" ai calită ii vie ii evaluează, pe baza unor criterii recunoscuteț ț

social, condi iile de via ă ale indivizilor, ca veniturile profesionale, veniturile pe membru deț ț

familie, nivelul educa iei, caracteristicile locuin ei .a. >ce ti indicatori sunt dependen i deț ț ș ș țvalorile recunoscute în societate i pot fi foarte îndepărta i fa ă de valorile celor cărora le esteș ț ț

măsurat nivelul calită ii vie ii.ț ț

In)"$at'r"" su+"$t"*" vizează percep iile i reprezentările pe care le au persoaneleț ș

privind calitate propriei vie i, estimarea gradului stării de bine personal, satisfac ia fa ă deț ț ț

propria via ă.ț

amenii aplică grade de relevan ă diferite domeniilor propriilor vie i. 'unt diferi iț ț ț

între ei privind preferin ele, priorită ile i valorile lor, prin felul prin care doresc să î i conducăț ț ș ș

via a.ț

$alitatea vie ii este sinonimă cu satisfac ia personală" $alitatea vie ii poate fi definităț ț ț

drept calitatea condi iilor de via ă,A drept gradul de satisfac ie cu via a,A o combina ie a celor ț ț ț ț ț

două.

5. EVALUĂRI PRIVIND CALITATEA VIE II LA PERSOANE CU DEFICIEN EȚ Ț

Domeniile vie ii bunăstarea fizică, materială, socială, emo ională, productivă suntț ț

potrivite pentru a descrie aspectele ma#ore ale unui model de calitate a vie ii, indiferent deț

tipul dizabilită ii. $7nd defini ia se aplică persoanelor cu dizabilitate intelectuală, ele nu suntț ț

adecvate pentru a evalua calitatea vie ii comparativ cu via a ca întreg. Defini iile care suntț ț ț

modelate de tipurile de dizabilită i ale grupurilor cărora se referă sus in ipoteza unei calită i aț ț ț

vie ii mai scăzute pentru persoanele respective.ț

>u fost elaborate scale ale calită ii vie ii care să reflecte perspectiva beneficiaruluiț ț

serviciilor de asisten ă socială, ('cala 'atisfac iei cu 9odul de /ia ă), $!estionarul $alită iiț ț ț ț

/ie ii .aț ș

4valuarea calită ii vie ii vizează i calitatea vie ii individului, dar la origini vizeazăț ț ș ț

bunăstarea popula iei colective.ț

În func ie de obiectivele vizate în cercetare, se aleg instrumentele de măsurare, dupăț

următoarele criterii dimensiunile vie ii care se măsoară, necesitatea de a se compara cuț

popula ia generală sau cu diverse alte patologii, sensibilitatea instrumentelor pentru uneleț

dizabilită i.ț

+osibilită ile de răspuns sunt determinate de tipul dizabilită ii, de complexitatea sau deț ț

gravitatea sa.4xistă domenii foarte specifice ale calită ii vie ii persoanelor cu dizabilită i, dar care nuț ț ț

întotdeauna sunt evaluate, cu toate că ele au impact asupra calită ii vie ii.ț ț

4valuarea calită ii vie ii la persoanele cu dizabilită i are în vedere evaluarea consecin elor ț ț ț ț

deficien ei, măsura dizabilită ii, conceperea propunerilor de îngri#ire, de educa ie, inser ieț ț ț ț

socială, evaluarea acceptabilită ii măsurilor de#a aplicate, gradul de accesibilizare oferit. Deț

exemplu, în afară de accesibilizarea accesului la locul de muncă trebuie adaptat acestaconform cerin elor persoanelor cu dizabilită i, pentru a cre te posibilitatea de a desfă uraț ț ș ș

activitatea în mod efectiv.-a nivelul Cniunii 4uropene au fost elaborate acte normative i legislative, $oduri aleș

bunelor practici viz7nd egalizarea anselor pentru inser ia socioprofesională a persoanelor cuș ț

diferite dizabilită i.ț

4

c5 - Evaluarea Calitatii Vietii

Documents

Transcript of c5 - Evaluarea Calitatii Vietii