c5- Sistemul ososs

7/25/2019 c5- Sistemul ososs

1/13

APARATUL LOCOMOTOR

Sistemul locomotor este alcatuit din sisteme care participa la sustinerea corpului, locomotie si la

deplasarea diferitelor segmente ale acestuia.

Sistemul osos

In alcatuirea aparatului locomotor intra oasele si articulatiile care formeaza sistemul

osteoarticular cu rol pasiv in miscare.

Oasele sint piese dure, solide, care, articulate intre ele, formeaza sistemul osos (scheletul).

Clasificare

Oasele pot fi clasificate in: lungi, late si scurte, dupa raportul existent intre cele trei dimensiuni:

lungimea, latimea sau grosimea.

Oasele lungi formeaza scheletul extremitatilor si la ele predomina lungimea. Corpul unui os

lung se numeste diafiza si este aproape cilindric. Cele doua extremitati, care sint mai voluminoase, se

numesc epifize.

Oasele lateau doua dimensiuni latimea si inaltimea mai mari decit grosimea ele se

gasesc la craniu, !azin etc.

Oasele scurteau cele trei dimensiuni aproape egale se gasesc in regiunile cu miscari variate, de

mica amplitudine, dar care necesita o mai mare soliditate (verte!rele, oasele carpiene, tarsiene etc).

In afara celor trei categorii principale mai exista si alte grupe de oase, cum sint oasele

pneumatice, care au in interiorul lor cavitati pline cu aer (maxilar, frontal etc). Se gasesc si oase care

sint asezate in "urul articulatiilor sau in grosimea unui tendon (rotula).

#


2/13

Structura osului

$e o sectiune longitudinala facuta intr%un os lung se o!serva la periferia diafizei periostul, o

mem!rana con"unctiva vascularizata cu rol in cresterea osului in grosime si refacerea tesutului

osos la nivelul unef fracturi. &edesu!t se gaseste os compact, iar spre interior, la nivelul diafizei, se

gaseste un canal central. In interiorul epifizelor, in locul canalului central apar lame osoase care

se incruciseaza formind osul spongios. 'ceste lame formeaza structuri adaptate pentru rezistenta

la tractiune sipresiune, fiind orientate pe directia solicitarilor mecanice.

Oasele late si cele scurte au la periferie un manson de tesut compact ce acopera osul spongios.

u au canal central.

Canalul central al oaselor lungi adaposteste maduva oasoasa. In "urul canalului se afla o

zona de tesut osos compact care are in structura sa osteane sau sisteme haversiene. In

mi"locul osteonului se afla canalul avers, tesut cn"unctiv si vase de sange. In "urul canalelor

haversiene sunt dispuse #*%+* lamele osoase intre care se afla cavitati nmite osteoplaste in

care se gasesc osteocitele. pifizele au in structura lor tesut spongios format din lamele

osoase care se intretaie si delimiteaza spatii numite areole pline cu maduva rosie.

-aduva osoasa prezenta in structura oaselor de diferite tipuri este de feluri: rosie cu rolhematopoietic (oasele scurte, late si in epifiza oaselor lungi), gal!ena cu rol de rezerva

(canaul central al diafizei oaselor lungi), maduva cenusie (in oasele persoanelor in varsta)

prin transformarea ei in tesut con"unctiv fibros.

+

omoplat

Os lat

metacarpiene

Oase scurte

frontal

Os pneumatic

femur

Os lung

epifiza

diafiza


3/13

Compozitia chimica

Compozitia chimica a tesutului osos este reprezentata schematic astfel:

% apa +*+/0 si reziduu uscat 1/2*0.

% din reziduul uscat numai 3*0 este su!stanta organica, 4*0 fiind su!stante anorganice.

% su!stanta organica este reprezentata, in cea mai mare parte dintr%o pro teina cu moleculacomplexa numita oseina.

% su!stantele anorganice sint reprezentate, alaturi de apa, de catre sarurile minerale,

dintre care pozitia centrala o ocupa fosfatii de calciu ce se afla intr%un permanent schim! cu

ionii de Ca si $ din sange.

Alcatuirea scheletului

Oasele, in numar de +*4, legate intre ele prin

articulatii, alcatuiesc scheletul.

le se grupeaza in:

scheletul capului

scheletul trunchiului

scheletul membrelor

Cea mai mare parte sint perechi, cele neperechi

fiind asezate in planul de simetrie !ilaterala a

corpului.

Scheletul capului

ste alcatuit din ++ oase dintre care 2 formeaza craniul cerebral (neurocraniul) ce contine

encefalul, iar #3 formeaza craniul visceral sau fetei.

oase

articulatii


4/13

Neurocraniul, cu capacitate%medie de #3**%#/** cm, are forma unui ovoid cupartea

posterioara mai voluminoasa si prezinta o baza si o bolta. &intre oasele care%# alcatuiesc, 3 sunt

mediane si neperechi:frontal, etmoid, sfenoid, si occipital, iar 3 sunt perechi si asezate lateral: oasele

temporale siparietale.

Oasele !oltii sunt legate intre ele prin suturi. Sutura sagitala uneste oasele parietale, suturacoronara uneste frontalul cu oasele parietale, sutura lam!doida uneste parietalele cu occipitalul.

'cestea sunt suturi dintitate. Suturile care leaga parietalele de temporale sunt suturi solzoase.

Osul occipital are o portiune verticala si una orizontala care incon"ura orificiul occipital;

prin acesta canalul verte!ral se continua cu cutia craniana. $e portiunea orizontala se gasesc 2

condili occipitali, prin care se face articulatia cu prima verte!ra cervicala atlas.

Viscerocraniul este format din 4 oase perechi (oasele maxilare, oasele palatine, nazale,

lacrimale, zigomatice, cornetle nazale inferioare) si + oase neperechi (vomerul si mandi!ula).

3

Sutura coronara

frontal

sfenoid

etmoid

occipital

zigomatic

mandi!ula

temporal

Canal auditiv

parietale

maxila

Craniu% vedere laterala

Arc

zigomatic

Oase nazale

frontal

sfenoid

etmoid lacrimal

Os nazal vomerul

temporal

maxila

mandi!ula

zigomatic

Craniu% vedere frontala


5/13

Scheletul trunchiului

Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrala(sira spinarii), sternul, coastele si

articulatiile dintre ele.

Coloana vertebralaste scheletul axial situat in planul median posterior al corpului. In alcatuirea ei intra 3 ver-

tebre.&atorita statiunii !ipede coloana verte!rala prezinta cur!uri fiziologice dandu%i forma literei 5S6.

Vertebra tip are doua componente:

%una anterioara, corpul, avand forma aproape cilindrica

%si una posterioara arcul vertebral, delimitandu%se intre acestea orificiul vertebral.

'rcul este legat de corpul verte!rei prin doipediculi vertebrali, iar intre corpurile verte!rale sa gasesc

discurile inter vertebrale, formatiuni fi!ro%cartilaginoase, care articuleaza corpurile verte!rale si permitindoirea coloanei verte!rale. $rin suprapunerea orificiilor verte!rale se formeaza canalul vertebral ce

adaposteste maduva spinarii. -arginea superioara si cea inferioara a fiecarui pedicul prezinta cite o

adancitura. $rin suprapunerea celor doua adincituri de la arcurile a doua verte!re succesive se

formeaza de fiecare parte cite un orificiu inter vertebral,prin care ies nervii spinali.

'rcul verte!ral si pediculii prezinta proeminente numite apofize.

xista doua feluri de apofize:

% unele servesc pentru insertia muschilor: o apofiza spinoasa, situata dorsal si doua apofizetransverse, situate lateral

% altele servesc la articulatia corpurilor verte!relor intre ele apofize articulare si sunt situate pe

partile laterale ale arcului, doua superioare si doua inferioare.

/

corp'pofiza transversa

'pofiza spinoasa

'rc verte!ralOrificiul verte!ral

corp

'pofiza articulara

'pofiza spinoasa

7eg. cervicala

7eg. toracala

7eg. lom!ara

7eg. sacrala

7eg. coccigiana


6/13

8orma si dimensiunile verte!relor sunt in concordanta cu functiile pe care le indeplinesc. 'stfel

coloana se imparte in : regiunea cervicala (1), regiunea toracala (#+), regiunea lom!ara (/), regiunea

sacrala(/), regiunea coccigiana (3 sau /).

'stfel, primele doua verte!re ale regiunii cervicale (1) prezinta modificari determinate de

articulatia craniului la coloana verte!rala. $rima verte!ra numita atlasnu are corp este de

forma inelara. $e ea se fixeaza, in doua cavitati articulare, cei doi condili occipitali.

' doua verte!ra numita axisprezinta pe fata superioara a corpului sau o proeminenta numita

dinte (apofiza odontoida), care patrunde in partea anterioara a inelului atlasului. In miscarea de

rotire a capului, craniul impreuna cu atlasul se roteste in "urul dintelui axisului.

Vertebrele toracale (#+) prezinta pe partile laterale ale corpului fatete de articulare pentru

coaste, doua superioare si doua inferioare.

Vertebrele lombare(/) sint cele mai voluminoase, iar apofizele transverse lipsesc. Se gasesc

in schim! niste apofize care reprezinta resturi de coaste.

Regiunea sacralaare cele / verte!re sudate, formind osul sacrum. 8ata posterioara, convexa,

a osului sacrum este prevazuta cu creste sau linii transversale, rezultate din fuzionarea

apofizelor verte!relor sacrale. $e fata anterioara si posterioara se vad 3 perechi de orificii prin

care ies ramurile nervilorsacrali. $e laturi, osul sacrum se articuleaza cu oasele coxale.

4

'pofiza odontoida

'tlas

'xis

9erte!ra toracala

9erte!ra lom!ara

8atete articulare


7/13

Coccisuleste un os mic rezultat din fuzionarea a 3/ vertebre coccigiene; el reprezinta un

vestigiu al cozii.

Sternul este un os lat, median si impar, situat in partea anterioara a toracelui. &e partea

superioara mai latita se articuleaza claviculele, iar pe marginile laterale prezinta 1 fete

articulare in care se prind primele 1 perechi de coaste segmentul sau inferior, numit apendice

xifoidian, ramane multa vreme cartilaginos.

Coastele sunt in numar de #+, su! forma de arcuri osteocartilaginoase. Sunt formate dintr%un

arc osos posterior si din cartila"ul costal anterior (care lipseste la perechea I si II).

1

Sacrum

coccisum

;auri sacrale

'pofize spinoase

Canal sacral


8/13

$rimele 1 perechi sint coaste adevaratecare se articuleaza cu sternul, urmatoarele perechi sint

coaste false articulandu%se cu sternul prin intermediul cartila"ului coasteri 9II. =ltimele + perechi nu

a"ung la stern, neavind cartila"e costale ele se numescflotante (li!ere).

$erechile de coaste II%I se articuleaza dorsal cu + corpuri verte!rale alaturate in timp ce

perechile I, I si II numai cu o singura verte!ra .$ortiunea toracala a coloanei verte!rale impreuna cu sternul si coastele alcatuiesc cutia

toracicace este separata de a!domen prin diafragma.

Scheletul membrelor

Scheletul membrelor superioare este format din + parti: scheletul centurii scapulare si

scheletul mem!rului li!er.

a Centura scapulara. este partea care leaga mem!rul superior de torace si este

formata din: clavicula, situata anterior si scapula (omoplatul) situata posterior.

b Partea libera sau membrul superior propriu-zis are segmente: !ratul,

ante!ratul si mana.

Scheletul bratuluieste alcatuit din humerus;

Scheletul antebratului este format din + oase: radius si ulna (cu!itus). 'ceste doua oase

sint solidarizate intre ele printr%o mem!rana con"unctiva puternica membrana interosoasa.

Scheletul mainii este constituit din oasele carpiene, metacarpiene si falange. Oasele

carpiene in numar de 2 sint oase scurte, asezate pe doua randuri. le formeaza un "ghea! deschis

spre palma, prin care trec tendoanele, vasele de singe si nervii, dinspre ante!ra t spre mina.

$rimul rand este format (dinspre degetul mare) din: scafoid, semilunar, piriform,

2

Cla!icula

" Omoplat

#umerus


9/13

pisiform al doilea rand es te format din: trapez, trapezoidal, osul mare si osul cu ci rl ig.

-etacarpinele sunt in numar de / iar falangele sunt in numar de la degetele II%9 si + la

degetul I.

Scheletul membrelor inferioareeste format din centura pelviana si scheletul mem!rului

inferior.

a) Centura pelviana formata dintr%un singur os, osul coxal , de fiecare parte, care provine din

sudarea a trei oase primitive ilion, ischion si pubis. Cele doua oase coxale se articuleaza posterior

cu sacrum si anterior, intre ele, la nivelul simfizei pubiene. Impreuna formeaza pelvisul(!azinul), care la

femeie este mai larg si mai scund.

b) Scheletul membrului inferior liberformat din scheletul coapsei, al gambeisi al piciorului.

-Scheletul coapseieste alcatuit dinfemur, cel mai lung os din corp.In partea anterioara a genunchiului se gaseste rotula. ste de forma unei lentile plan%convexe si

cuprinsa in grosimea tendonului unui muschi numit cvadriceps.

-Scheletul gambeieste format din + oasefibula(peroneul) si tibia, legate intre ele, ca si la ante!rat,

printr%o membrana interosoasa.

-Scheletul piciorului este format din oasele tarsiene, in numar de 1 (calcaneul, talusul,

navicuarul, cu!oidul si cuneiforme), oasele metatarsienesi falangele.

>

omoplat

humerus

ulna

radius


10/13

$iciorul, adaptat pentru statiunea!ipeda , are o constructie in !olta atit in sens longitudinal cit

si in sens transversal. In acest mod greutatea corpului este distri!uita prin aceste !olti catre punctele de

spri"in ale piciorului pe sol. 'ceasta, impreuna cu existenta pieselor osoase mici articulate, asigura

elasticitatea necesara pentru diferitele faze ale miscarii.

Articulatiile

Oasele sint legate intre ele prin articulatii. &upa gradul de mo!ilitate posi!ila intre oaselecare alcatuiesc o articulatie, acestea se impart in sinartroze si diartroze.

Sinartrozele sunt articulatii in care nu este posi!ila mo!ilitatea. &eci nu au cavitate articulara

Intre oasele ce se articuleaza se interpune un strat de tesut con"unctiv cartilaginos sau osos.

'stfel de articulatii se realizeaza prin suturi. In cazul suturilor dintate oasele se fixeaza prin dintaturi ce

se intrepatrund, ca la oasele parietale ale cutiei craniene.


11/13

corpurile verte!rale, intre care se intercaleaza discurile interverte!rale). &esi mo!ilitatea dintre doua

verte!re este redusa, totusi, prin insumarea miscarilor tuturor verte!relor, coloana, in ansam!lu, poate

executa miscari complexe si de amplitudine variata. 9erte!rele dorsale sunt foarte putin mo!ile, iar cele

sacrale sint complet imo!ile fiind sudate ele formeaza un os unic.

'rticulatiile cu mo!ilitate mare se numesc artrodii.

In componenta unei artrodii intra:fetele articulareale oaselor, care sint acoperite cu un cartila"

articular. &e asemenea, oasele sint legate intre ele prin capsula articulara, de constitutie fi!roasa, captusita

pe fata interna cu o patura su!tire de celule care formeaza mem!rana sinoviala. 'ceasta secreta un lichid

numit sinovie ce inlesneste alunecarea suprafetelor osoase. Intre oase si capsula se gaseste cavitatea

articulara . Capsula este intarita de fascicule de tesut con"unctiv fi!ros, foarte puternice, numite

ligamente.

Cand intre capetele osoase ce se articuleaza exista nepotriviri de forma (de ex. la genunchi,

articulatia temporo%mandi%!ulara si cea sterno%clavi%culara) se interpun formatiuni fi!rocartilaginoase

numite meniscuri si discuri, care cori"eaza aceste nepotriviri.

-iscarile de la nivelul articulatiilor mo!ile sint, in principiu, miscari de alunecare si rotatie.

$rin efectuarea unor miscari fortate, in articulatii se pot produce intinderi si, uneori, smulgeri deligamente, care caracterizeaza entorsele. ?ratamentul lor consta in aplicarea de !anda"e compresive.

In cazuri mai grave oasele care participa pot parasi raporturile lor normale, rup capsula si ies din

articulatie. in acest caz avem de%a face cu o luxatie. le se pot reduce prin manevre manuale sau

chirurgicale, care aduc oasele in pozitia normala.

##

8ete articulare

Capsula articulara

-em!rane sinovialaSinovie

ligament

tendon muschi


12/13

Rolul tesutului osos in organism

?esutul osos, alcatuind aparatul de sustinere a organismului, indeplineste in acelasi timp rol de

protectie si rezistenta, faceparte din aparatul de locomotiesi reprezinta principalul depozit de mineraledin

organism. Structura si compozitia tesutului osos, ca si structura si arhitectonica diferitelor piese care

alcatuiesc scheletul, sunt perfect adaptate acestor functii.

. 'lcatuirea chimica a tesutului osos se caracterizeaza printr%o cantitate mica de apa si un bogat

continut in saruri minerale, ceea ce confera acestui tesut duritatea necesara si rolul de aparat de

sustinere.

2. $rin rezistentape care o ofera tesutul osos, cutia toracica proteeaza organele de importanta

vitala, ca inima si plaminii, iar cutia craniana, creierul (rol de aparare).

!. Oasele formeaza componenta pasiva a aparatului de locomotie pusa in miscare prin

contractiile muschilor.

". Ca depozit de mineraleun rol deose!it il "oaca tesutul osos in mentinerea echili!rului fosforului si

calciului.

#. $rin maduva rosie oasele genereaza o mare parte a elementelor figurate din singe.

$eficientele morfofunctionale ale sistemului osos

'cestea tre!uie cautate in primul r@nd in tul!urari ale meta!olismului osos, in special in procesul de

mineral izare s i demineralizare, care la r indul sau, asa cum am aratat, se afla su! influenta

activitatii hormonale si vitaminice.

C@nd secretia glandelor paratiroide este prea intensa (hiperseeretia) hormonul in exces mo!ilizeaza

calciul din oase si se produce rarefierea tesutului osos. Oasele devenind fragile sint predispuse la fracturi.

Sunt!inecunoscute si consecintele deficitului in vitamina &. 'cesta duce, la adult, la diminuarea

procesului de mineralizare a oaselor, !oala numita osteo-malatie, iar la copii la !oala cunoscuta su!

numele de rahitism .

7ahitismul poate aparea, fie din cauza unui aport insuficient de vitamina & in alimentatie, fie prin

lipsa de expunere la razele solare. 7egiunile tropicale sint lipsite de rahitism. Aoala produce tul!urari

complexe, iar sistemul osos este in primul rind afectat. Se produc deformari mai ales ale oaselor

mem!relor inferioare. 7ahitismul se vindeca prin administrarea de vitamina &, prin expunerea la soare,in special in climatul marin si prin administrarea sarurilor de calciu.

Bn afara de factorii hormonali si vitaminici, sint si alti factori care pot actiona asupra structurii si

functiei osului. 'sa de exemplu, deformarile pot aparea ca o consecinta a pozitiei defectuoase a

corpului in timpul lucrului, iar la scolari ca urmare a pozitiei necorespunzatoare in timpul scrisului

Integritatea anatomica a oaselor poate fi compromisa prin factori externi, cum sint loviturile

puternice care duc la fracturi. Oasele lungi sint in special expuse fracturilor, ele se pot rupe in doua sau

#+


13/13

mai multe fragmente care se pot aduce in pozitia normala. Cu a"utorul aparatului gipsat se realizeaza

imo!ilizarea care favorizeaza consolidarea fracturii.

#

c5- Sistemul ososs

Documents

Transcript of c5- Sistemul ososs