Situaţia actuală si perspectivele agriculturii pe plan mondial

si in România. Politica agricolă comună (PAC) şi agricultura

românească în acord cu Planul naţional de dezvoltarerurală (PNDR).

Fonduri Europene

Buget UE

2007 - 2013Comisia

Europeana

DG EMPL

Politica de coeziune

ConvergenţăCompetititvitate regională şi ocupareaCooperare Europeană Teritorială

DG REGIO

Politica de ocupare

Politica agricolă

Politica privind

pescuitul

DG AGRI

DG FISH

FDR FC

FSE

FEADRFEGA

FEP

OBIECTIVE

STA

TE M

EMB

RE

Politica Agricolă comună 2007 - 2013

Plăţi unice pe suprafaţă

SAPS

Plăţi complementare naţionale CNDP

FEADRFondul European

Agricol pentruDezvoltare Rurala

Axa I

Creştereacompetitivităţii

Axa II

Imbunătaţireamediului sia peisajului

Axa III

Diversificareeconomica sicalitatea vieţii

Export şi intervenţii

Pilonul 1. Pilonul 2.

FEGAFondul Europeande Garantare în

Agricultură

FEADRFondul European

Agricol pentruDezvoltare Rurala

Axa I

Crestereacompetitivita

tii

Axa II

Imbunatatireamediului sia peisajului

Axa III

Diversificareeconomica sicalitatea vietii

Axa I1.Acţiuni de pregătire profesională şi informare 2.Stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural3.Modernizarea exploataţiilor agricole4.Creşterea valorii economice a pădurilor5.Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice6.Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii 7.Sprijinirea exploataţiilor agricole de semisubzistenţă8.Sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători9.Utilizarea serviciilor de consultanţă

FEADR, Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rural (2007 – 2013)

FEADR, Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rural (2007 – 2013)

Axa II

1. Sprijin pentru zona montană defavorizată

2. Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană

3. Plăţi de agro-mediu

4. Prima împădurire a terenurilor agricole.

Axa III

1. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzător

2. Încurajarea activităţilor turistice

3. Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală

4. Renovarea şi dezvoltarea satelor

5. Conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale

FEADR, Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rural (2007 – 2013)

FEADRFondul European

Agricol pentruDezvoltare Rurala

Axa I

Crestereacompetitivita

tii

Axa II

Imbunatatireamediului sia peisajului

Axa III

Diversificareeconomica sicalitatea vietii

Axa IV – LEADER (2010)

Standard UE

1.Eligibile – toate măsurile din axele I, II şi III

2.Managementul şi organizarea Grupurilor de acţiune locală (GAL)

3.Cooperarea transnaţională

FEADR, Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rural (2007 – 2013)

+

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Asistenţă pentru măsura 2.1.4 Plăţi de agro mediu

Sub-măsura 2Conservarea pajiştilor

Sub-măsura 1Agricultură ecologică

Sub-măsura 3Protecţia apei şi a solului

pachete pachete pachete

Angajamente care trec de cerinţele

minimemai mult decât GAEC

Obţinerea şi valorificarea producţiei vegetale

SCOP:SCOP:

studiul funcţionării ecosistemelor agricole (agroecosistemele)

posibilităţilorde intervenţie

măsurilor de intervenţie

maximizării ieşirilorout/put - uri

Agroecosistemul poate fi considerat orice verigă trofică amplificatăa biocenozei agricole (fito-, zoo -cenoză) ce posedă:

limite geometrice demarcate;o populaţie cvasi-omogenă genetic (soiuri sau rase dintr-o anumită filieră genetică) a unor plante cultivateplante cultivate şi animale animale domesticedomestice în scopul producerii de bunuri agricole.

Agroecosistemele din punct de vedere agronomic sunt:parcelele de teren pe care cu ajutorul agrotehnicii se instalează o

agrofitocenoză constituită preponderent:populaţia unei singure specii vegetale ---> specia cultivatăataşată unui agrobiotop şi însoţită în dependenţa de agrotehnica folosită, de alte specii de plante nedorite, buruienişi de un număr mare de microorganisme şi de animale inferioare, unele dorite altele nedorite.

• Din punct de vedere ecologic:• agrofitocenozaagrofitocenoza reprezintă o verigă din lanţul

trofic mult amplificată prin favorizarea voităa unei singure plante, specia cultivatspecia cultivatăă ca producători primari ce beneficiază de un aport substanţial de energie culturală.

În agroecologie prin energie culturală,• se înţelege energia suplimentară (munca fizică şi intelectuală

a omului, travaliul animalelor de tracţiune – energia metabolică, energia din surse neregenerabile - combustibilii fosili sau regenerabile - energia electrică din surse hidro sau eoliene,

• intrată şi utilizată sub diferite forme în ecosistemul agricol (carburant, fabricarea pesticidelor, îngrăşămintelor, maşinilor agricole ş.a.).

omul

Veriga beneficiară a agroecosistemului

structurarea

organizarea

funcţionarea

reglarea

Cantitatea deCantitatea de energie cultural energie culturalăă

Cantitatea deCantitatea de energie cultural energie culturalăă

agroecosistemului

omul

Factori fizici

Factori biologici

Factori chimici

• Un ecosistem constituie un ansamblu de elemente funcţionale, dependente între ele, ce formează prin integrare o unitate suficientde bine delimitată.

• Ecosistemele naturale sunt formate din:• o parte “nevie”-abiota-cadrul natural cu condiţiile sale fizice,

biotopul, • una vie-biota (comunitatea vie)-formată din populaţiile diferitelor

specii alcătuitoare (plante, animale, microorganisme) denumită şibiocenoză.

• După aportul de E culturală necesaragroecosistemelor, precum şi după raportul OUTPUT / INPUT Ec introdusă se diferenţiază 3 categorii:

• agroecosisteme extensive (intensitate scăzută) caracterizat prin raport O/I = 5 – 100;

• agroecosisteme intensive caracterizat prin raport O/I ~ = 1 cu variatii intre 0,5 – 5;

• agroecosisteme industriale (intensitate scăzută) caracterizat prin raport O/I subunitar

Biotopul reprezintă locul de trai al unui organism sau al unei comunităţi.reprezintă mediul fizic şi chimic al comunităţii.

Elementele componente ale biotopului pot fi clasificate înurmătoarele trei categorii:

• 1-substanţele anorganice (azotul, apa şi altele), care, după cum se va vedea, sunt implicate în circuitul substanţelor din ecosistem;

• 2-substanţele organice (glucidele, protidele, lipidele, substanţele humice şi altele), care leagă abioticul de biotic;

• 3-regimul climatic (radiaţia solară, temperatura şi ceilalţi factorifizici ai mediului), care delimitează condiţiile de existenţă.

Biotopul este străbătut de un curent de energie, în principal de energia radiaţiilor solare, care asigură comunităţii vii resurselenecesare traiului. În acest sens, biotopul constituie universul încare se desfăşoară existenţa unei comunităţii vii (biocenoze).

• Habitatul este mediul pe care îl întâlneştefiecare specie într-o comunitate. Habitatul se compune din mediul fizic, mediul chimic şimediul biologic (populaţiile celorlalte specii care alcătuiesc biocenoza).