r c; r Pi Q 1 . i tjf o -i-

Ţara Noastră Fondator : OCTAVIAN G O G A

D i r e c t o r : ALEX. H O D O S

ANUL XVII Nr. 1

19 FEBRUARIE 1938

I N A C E S T N U M Ă R : " ' " ~

C o n t i n u ă m . . . ; Pe culme de I. U. Soricu; Credinţă, Cultură şi Artă de prof. 1. Lupaş; In preajma Revoluţ ie i de Alex. Hodoş; Elegie int imă de I. Molea; Munte'e Mic da Petre Nemoianu; Drepturi le pol i t ice e le evrei lor din Transi lvania de Virgil Corodau; Unul care a ştiut să moară frumos de Laokoón; Reflecţii apol i t ice de C. Sian; Sensul eroic al vieţi i de 1. P. Pran-deni; î n s e m n ă r i : Politica guvernului? Copite de măgari; Afară cu politica; Noi şi „Universul" ; Acţiunea Willman j Vasile Goldiş ; De ce se bucură ? Stalin nu face subtilităţi ; Sărindarul în haină nouă; Kominternut nu şomează, etc.

B U C U R E Ş T I REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: STR. BELVEDERE 6, Et. V

ABONAMENTUL PE UN AN 250 LEI

íMlrüL. Un exemplar 5 Let

4 5 1 5 8 1

Ţara Moadră

I n f r ă m â n t a r e a n e î n t r e r u p t ă a vie ţ i i , d r e p t a t e a r ă m â n e to t ­d e a u n a d e p a r t e a ce lu i c a r e a s t ă r u i t c u m a i m u l t ă h o t ă r î r e i n a p ă r a r e a u n e i c r e d i n ţ e .

A c u m , c â n d n e î n t o a r c e m i a r ă ş la m a s a d e scr is , r e g ă s i m a l ă t u r i d e m â n a n o a s t r ă c a r e n u t r e m u r ă , ace leaş i p l ă s m u i r i a l e m i n ţ i i şi ace leaş i e l a n u r i a l e in imi i , t o t a t â t d e p r o a s p e t e şi d e ca lde , ca în p r i m u l ceas a l n a ş t e r i i lor . T r e c e r e a aceas ta , d e p é a r e n a î n t r e c e r i l o r p u b l i c e ( u n d e n i c ioda tă n ' a m p r a c t i c a t d e s m ă -ţ u l e lec tora l ) î n pag in i l e aces te i r ev i s t e , c a r e n e a ş t e a p t ă p e n t r u a a f i r m a d i n n o u o g â n d i r e î n s lu jba i u b i r e i d e ţ a r ă , s e s ă v â r ­şeş t e f ă r ă nicio d i f i cu l ta te . S u n t e m ob i şnu i ţ i cu acea s t ă g i m n a s - -t ică sp i r i t ua l ă , căci p e n t r u no i fapta şi cugetarea po l i t i că s u n t în fă ţ i şă r i l e deoseb i t e a l e ace lu i a ş cu l t î n c h i n a t I D E I I N A Ţ I O ­N A L E , cu v i r t u ţ i c r e a t o a r e d e o p o t r i v ă d e p re ţ ioase .

N e a d u c e m amin te . . . E r a î n O c t o m b r i e 1922, cu câ t eva zile î n a i n t e de p r a z n i c u l

cel m a r e a l î n c o r o n ă r i i de la A l b a Iu l ia . V r e m u r i l e se a r ă t a u p l i n e d e z b u c i u m şi p a t i m i p r i m e j d i o a s e sco teau c a p u l p e c â m p u l f r ă m â n t ă r i l o r obş teş t i , a m e n i n ţ â n d cu a t i t u d i n i nesocot i te , t e ­m e i u r i l e u n i t ă ţ i i n o a s t r e suf le teş t i . A t u n c i a a p ă r u t , la C lu j , cu f l u t u r ă r i de a r i p i a l b a s t r e s u b t u n ce r c u p r i n s d e f u r t u n ă , r e ­v i s t a „ Ţ a r a N o a s t r ă " , s l ă v i n d s t r ă l u c i r e a Coroane i r o m â n e ş t i şi m u s t r â n d pe cei car i , î n o a r b a lo r s u p ă r a r e , soco teau că a r r euş i s'o î n t u n e c e p r i n t r ' o a b ţ i n e r e d e m o n s t r a t i v ă .

CojitCnuăin 0*0

i

A u r m a t apoi , s ă p t ă m â n ă de s ă p t ă m â n ă , l u p t a de a p ă r a r e î m p o t r i v a t u t u r o r e rez i i lo r c a r e a r fi p u t u t să s l ăbească a şeza ­r e a S t a t u l u i n o s t r u Na ţ iona l , p r o a s p ă t î n c h e g a t p e r u i n e l e n e ­d r e p t ă ţ i l o r d in t r ecu t . Câ t eva mi i d e p a g i n i a u r ă m a s în b ib l io ­tecă , p e u r m a t r u d e i n o a s t r e de a t u n c i . I a r p e s e a m a vie ţ i i po l i ­t ice de la noi, a m câş t iga t o i z b â n d ă c o m p l e t ă şi def in i t ivă , n u p e n t r u noi, ci s p r e folosul R o m â n i e i - I n t r e g i t e . Cu b lagos lov i ta a r m ă a c u v â n t u l u i , a m î n f r â n t d e m a g o g i a l a t i fund ia r i l o r de v o ­t u r i , f i indcă a v e a m cu noi jus t i f i ca rea i s tor ică a I D E I I N A Ţ I O ­N A L E , ca r e t r e b u i a să b i ru i a scă a s u p r a ch io tu lu i n e a r t i c u l a t al ag i t a to r i l o r de profes ie . S u n t c inc i sprezece an i , d e c â n d s c r i a m : „Pentru întreg poporul nostru, Coroana nu este numai o func­ţiune constituţională, ci un simbol al Unităţii Naţionale. Regele a trecut de mult proba de foc a simţămintelor Sale româneşti, iar Dinastia înfăţişează pentru un lung şir de ani, cel mai sigur punct arhimedic al consolidării Statului nostru, ameninţat încă dinafară de nepotolite duşmănii, turburat înăuntru de o impre­cisă fierbere de patimi".

Nici as tăz i n u c r e d e m al t fel . P e n t r u noi , Rege le î n t r u c h i ­p e a z ă î n t r ' o s t r ă l u c i t o a r e l u m i n ă de m ă r i r e , î n săş t r ă in i c i a R o ­m â n i e i , şi no i n u s l ă v i m M o n a r h i a , în m ă s u r a în c a r e s ' a r î n d e ­p l i n i d e ş a r t e l e n o a s t r e ambi ţ i i . N ' a m t r e c u t n ic ioda tă , ca a l ţ i i , d e l a o a t i t u d i n e d e s u p u n e r e serv i lă , la m â r â i e l i l e p a r a p o n i s i ­ţ i l o r î nc iuda ţ i .

S p u n e m aces t e c u v i n t e l impezi , ca să f im b i n e în ţ e l e ş i la î n c e p u t u l u n e i l u p t e nou i , şi ca să n u f im con funda ţ i cu a n u m i ţ i pescu i to r i î n a p ă t u l b u r e , b i n e - c u n o s c u ţ i p r i n c u v â n t ă r i l e lo r d i n Te iuş , V i n ţ şi a l t e g ă r i p rov inc i a l e . R e l u ă m f i ru l u n e i ac t i ­v i t ă ţ i g a z e t ă r e ş t i î n t r e r u p t e , d a r n u n e - a m sch imba t , s u n t e m t o t cei vech i . P e d e - a s u p r a a t â t o r l u c r u r i , la car i n u p a r t i c i p ă m f i indcă n u le î n ţ e l e g e m ros tu l , no i r ă m â n e m cu c r e d i n ţ a n o a s t r ă î n p u t e r i l e vi i a l e Na ţ iun i i , a f i r m â n d m e r e u , cu aceeaş t ă r i e , d r e p t u l R o m â n i l o r de - a fi singurii stăpâni în ţară la ei.

A c e a s t ă concep ţ i e a sufer i t , poa t e , î n c u r s u l v r e m i l o r , u n e l e a t i n g e r i p ă g u b i t o a r e . T o a t e aces te ş t i rb i r i v o r fi r ă z b u n a t e , însă , î n t r ' o zi. I D E I A N A Ţ I O N A L Ă v a fi a t u n c i p e d e - a ' n t r e g u l t r i ­u m f ă t o a r e . In a ş t e p t a r e a t u t u r o r r epa ra ţ i i l o r , la c a r e conş t i in ţ a obş t ească a r e d r e p t să năzu iască , m e r g e m î n a i n t e cu „ Ţ a r a N o a s t r ă " , r e v e n i n d la aceas t ă v e c h e fo rmă , p e c a r e c i t i tor i i n o ş t r i d e a l t ă d a t ă o vo r r e c u n o a ş t e fă ră g r e u t a t e , şi p o a t e c h i a r c u p u ţ i n ă melancol ie . . .

„Ţara Noastră"

pe cu£me i

Vezi B u n ă t a t e a , sus p e c ruce , î n c e a r c ă m a n i l e s ă ' n t i ndă , Şi, d e d u r e r e a e i u i t â n d u - ş i , L a s â n v r e a l u m e a s'o c u p r i n d ă .

I i î n c u n u n ă f r u n t e a spini i Şi- i c u r g e sânge le şiroi , D a r ochi i calzi îş i s t i ng l u m i n a Ca să n e m â n g â i e p e noi .

S e ' n t u n e c ă ' n d u r a t u l soa re Şi l u n a s e ' n ro şe ş t e ' n s lavă , — I a r noi fe l i c i t ăm p e I u d a P e n t r u g rozava lui i s p r a v ă

I I

Să n u t e t u r b u r i că f u r t u n a S e n i n u l cer ţi 1-a 'nnorat , — Viea ţ a c â n t ă r e ş t e g â n d u l Şi c u l m e a s p r e ca re -a - i p leca t .

M â n a ţ i de g lor ia d e ş a r t ă Ce p u n e proş t i i la ' n c e r c a r e , Boteză to r i i cu m i n c i u n ă Se s c u f u n d a r ă în u i t a r e .

Ion a bo teza t cu apă , D a r g â n d u l lui î nno i to r II ţ i n e ' n m i n t e a o m c n i r e i D r e p t î n n a i n t e m e r g ă t o r !...

3

I I I

S e ' n n a l ţ ă c ă t r e soa re c r inu l De ca lde r aze f e r m e c a t , H l a m i d ă a l b ă de l u m i n ă P e sve l tu - i t r u p ş i - a ' n v e s t m â n t a t .

O, focul du l ce care-1 soa rbe C u l ăcomia în p r i v i r i E suf lul p u r t ă t o r de m o a r t e C u r a t e i sa le s t r ă luc i r i .

Şi c r i n u l o să-ş i p lece c a p u l Şi o să m o a r ă m a i apoi , — S u b focul r aze lo r de soare , N u s u b copi te le de boi !...

IV

S u s cupe le în c ins tea v ie ţe i Ce r â d e ' n M a i u l înf lor i t , Să n e găsească S f â n t u l S o a r e Cu ochii c ă t r e r ă s ă r i t .

C â n t a ţ i în r i t m u l I n v i e r c i Ce t â n ă r ă p a l p i t ă ' n zăr i , C â n t a r e a t r i u m f a l ă u r c e A l b a s t r e l e t ă r i e i scăr i .

Ş i ' n v ă l u i ţ i - v ă p r i v i r e a I n c r e a t o r u l v ie ţ i i foc, Sf ida ţ i d u r e r e a ce desch ide C ă r a r e p e n t r u n e n o r o c .

D e - a r s â n g e r a i zvoa re r a n a , S b u c n i ţ i î n cân t de b i r u i n ţ ă Căci n u m a i s labi i p l â n g p e cale Şi m o r înv inş i de su fe r in ţ ă !...

V •

I n cân tec n o u m ă r e ş t e as tăz i P e D o m n u l , suf le te al m e u , S 'au r u p t zăgazur i l e t oa t e C â t e s 'au p u s în d r u m u l g r e u .

C â n d a ş t e p t a u r e t r a ş i d u ş m a n i i Ca sa n e v a d ă s u s p i n â n d , B i r u i t o r i t r e c e a m n a i n t e Al păce i i m n m ă r e ţ c â n t â n d .

4

C â n d a ş t e p t a u ca să n e v a d ă I n g e n u c h i n d î n d u r e r a ţ i , N e î n n ă l ţ a m m ă r e ţ i ca m u n ţ i i I n a u r o r ă ' n v e s t m â n t a ţ i .

Căci , de - a ' n c ă p u t î n t i n e do ru l , A v â n t şi v i s şi ch inu l m u t , M e s c h i n ă r i a u r e i l aşe Să t e u m b r e a s c ă n ' a p u t u t ! , . .

Copi l d in flori a l i ron ie i E o r b u l ce ' l n u m i ţ i noroc , R â z â n d îşi î n c u n u n ă laşi i Şi de v i te j i îşi b a t e joc .

I n t â r g u l rob i lo r a scu l t ă B a l a d a s t e rpe i l inguş i r i , L o v e ş t e ' n pavăza v i r t u ţ i i Şi d in o t r e p e face zbi r i .

D in focul r aze lo r de soa re E u rai-am făcu t la casă ga rd , — S ă n u s ' apropie d e r u i n e , Că-1 p u n de v iu p e foc şi-1 a r d !...

V I

I. U. Soricu

5

Ctectetţd, CuituKá ji óÍKtá I n d i f e r e n t i s m u l v e a c u l u i X I X , d i s p r e ţ u i t o r d e cele sf in te ,

fi ind î n d e o b ş t e o sând i t ca o r ă t ă c i r e c u m p l i t ă a l e că r e i u r m e s u p r a v i e ţ u i t o a r e ab ia se m a i p o t găs i î n ţ ă r i l e E u r o p e i C e n ­t r a l e şi A p u s e n e , v a t r e b u i să cedeze şi la no i p a s u l n o u l u i c u r e n t d e r e a c ţ i u n e m o r a l ă , n a ţ i o n a l ă şi c re ş t ină , c a r e a p r i n s r i t m u l s ă u î n v i o r ă t o r a p r o a p e t r e i s f e r t u r i d in p o p o a r e l e C o n ­t i n e n t u l u i n o s t r u .

P r o c e s u l d e t r a n s i ţ i e de la S t a t u l la ic , n e p ă s ă t o r f a ţă d e p r o b l e m e l e v ie ţ i i sp i r i t ua l e - r e l ig ioase , c u l t u r a l e şi a r t i s t i ce , s p r e S t a t u l n a ţ i o n a l şi c r e ş t i n c a r e î n ţ e l e g e să -ş i facă t o c m a i d i n e l e ob iec t ive le d e c ă p e t e n i e a l e e x i s t e n ţ e i şi a scens iun i i sa le , v a t r e b u i să î n c e a p ă de l a t e m e l i e , a d â n c i n d şi for t i f icând, î n a i n t e d e t o a t e , l e g ă t u r i l e re l ig ioase , — d e n e s d r u n c i n a t , •— a le v ie ţ i i f ami l i a r e . U n S t a t c r e ş t i n n u p o a t e fi aşeza t , cu t r ă i ­n ic ie v ic to r ioasă p e s t e t o a t e v i je l i i le şi r ă u t ă ţ i l e v r e m i i , d e c â t c l ăd indu-1 p e p i a t r a u n e i c r e d i n ţ e , p e c a r e n ic i p o r ţ i l e i a d u l u i să n ' o p o a t ă s u r p a , şi sp r i j i n indu -1 p e a ş e z ă m â n t u l fami l ie i c r e ş t i ne d e p l i n î n c h e g a t e .

D e a c e e a u n a d i n ce le d i n t â i p r e o c u p ă r i a l e n o a s t r e a fost să a ş e z ă m v i a ţ a f ami l i a ră , n u n u m a i s u b p r o t e c ţ i a legi lor c i ­vi le , ci şi la a d ă p o s t u l şi î n p a z a n e a d o r m i t ă a Biser ic i i , c a r e p r i n S f â n t a T a i n ă a c u n u n i e i re l ig ioase face să p i c u r e h a r u l d iv in a s u p r a ce lor ce îşi con topesc d e s t i n u l v ie ţ i i î n c l ipa d e î n f io ra r e mis t ică , î n v ă l u i t ă î n du l cea m i r e a s m ă a r u g ă c i u n i l o r d in fa ţa a l t a r u l u i s t r ă b u n . A r u r m a să fie găs i t ă f o r m u l a j u ­r id ică şi l ega lă i n d i c â n d m o d a l i t a t e a cea m a i p o t r i v i t ă p e n t r u r e î n v i e r e a b u n e l o r t r ad i ţ i i c reş t ineş t i , în s ensu l c ă r o r a v a l a ­b i l i t a t ea căsă to r ie i c ivi le v a fi c o n d i ţ i o n a t ă în m o d ca tegor ic şi d e c e l e b r a r e a c u n u n i e i re l ig ioase , p e n t r u ca în ch ipu l aces ta l e g ă t u r a cu ce le ce reş t i să fie p e n t r u fami l ia c r e ş t i nă u n scu t m a i p u t e r n i c d e c â t t o c m e a l a cu cele p ă m â n t e ş t i , p r i n ori câ te pece ţ i oficiale s 'ar ce re î n t ă r i t ă aceas tă t ocmea l ă .

S 'a r p u t e a l u a apoi m ă s u r i , d e c o m u n acord cu a u t o r i t ă ţ i l e

biser iceş t i , cu m i n i s t e r u l Educa ţ i e i N a ţ i o n a l e şi cu S t r a j a Ţă r i i , p e n t r u in t ens i f i ca rea i n s t r u c ţ i e i şi a p r ac t i c e lo r r e l i ­g ioase în t o a t e g r a d e l e î n v ă ţ ă m â n t u l u i p u b l i c şi p a r t i c u l a r , a şezând profesor i i c ler ic i la ace laş n i v e l d e ega l i t a t e d e s ă ­v â r ş i t ă cu o r i ca re d i n t r e colegii lor , m e m b r i ai co rpu r i l o r d i ­dac t i ce p r i m a r e , s e c u n d a r e s au n o r m a l e . Nici î n v ă ţ ă m â n t u l u n i v e r s i t a r să n u m a i fie lăsa t , ca p â n ă a c u m , la vo ia î n t â m ­plăr i i , ci v a t r e b u i î n d r u m a t s p r e o e d u c a ţ i e re l ig ioasă , î n g r i j i t ă s i s t ema t i c d in p a r t e a u n o r p reo ţ i -p ro fe so r i b i n e p r e g ă t i ţ i n u n u m a i p r i n b e l ş u g u l cunoş t i n ţ e lo r de spec ia l i t a t e teo logică s au filosofică, ci m a i a les p r i n e l a n u l suf le tesc n e c e s a r s p r e a p ă ­t r u n d e la i n i m a t i n e r e t u l u i do r i t o r să n u - ş i l ase g â n d u l rob i t n u m a i d e ce le t r e c ă t o a r e , — p ă m â n t e ş t i , — ci să şi-1 s m u l g ă c â t m a i adeseo r i d in v ă l m ă ş a g u l m ă r u n t e l o r sau m a r i l o r gr i j i co t id iane , s p r e a şi-1 p u t e a î n ă l ţ a s p r e cu lmi l e i d e a l u r i l o r n e ­t r e c ă t o a r e a l e v ie ţ i i n a ţ i o n a l e şi c r e ş t ine . E s t e u n m a r e a d e v ă r î n c u v â n t u l r o s t i t d e M. S. R e g e l e Ca ro l I I , a u g u s t u l n o s t r u S u v e r a n , cu p r i l e j u l s e r b ă r i l o r c e n t e n a r e a le S e m i n a r u l u i C e n ­t r a l d in Cap i t a l a Ţ ă r i i : „Preoţia nu este numai un produs al învăţăturii, ci este mai presus de toate un produs al credinţei şi al chemării sufleteşti. Nu în zadar în învăţăturile şi dogmele Bisericei preoţia este o taină; şi taină trebue să rămână, căci dacă ea nu este inspirată de puterea Celui de Sus , p r e o t u l n i c i ­o d a t ă nu va fi un adevărat slujitor al Altarului".

I n s u ş t i n e r e t u l u n i v e r s i t a r , s i m ţ i n d n e c e s i t a t e a c l ipe lor de r e c u l e g e r e şi î n ă l ţ a r e suf le tească , î n d o r i n ţ a d e a se s u s t r a g e in f luen ţ i i ne f a s t e a u n o r p ro fesor i i n d i f e r e n ţ i s au c h i a r p o r n i ţ i s p r e n e g a ţ i u n e d e m o n s t r a t i v ă î n c h e s t i u n i sp i r i t ua l e , n u a l ips i t să c e a r ă î n t r ' u n cong re s a l s ău î n l o c u i r e a aces to r p r o p o ­v ă d u i t o r i s te r i l i cu e l m e n t e d e c u g e t a r e şi c o n v i n g e r e c reş t ină , ac t ivă şi l u p t ă t o a r e .

E r a d e p l i n î n d r e p t ă ţ i t ă c e r e r e a aceas ta . Căci m i n t e a şi su f le tu l p r i n s în m r e j e l e îndoel i i , s au ch i a r î n a l e n e c r e d i n ţ e i , n u v a e x e r c i t a d e c â t o i n f l uen ţ ă p r o f u n d p ă g u b i t o a r e a s u p r a e d u c a ţ i e i t i n e r e t u l u i . P e nici u n a d in t r e p t e l e î n v ă ţ ă m â n t u l u i p u b l i c s au p a r t i c u l a r , m i s i u n e a d i d a c t i c ă - e d u c a t i v ă n u p o a t e fi d e g r a d a t ă la ro lu l u n u i s i m p l u mi j loc d e p r icopsea lă , ci t r e ­b u e î n ă l ţ a t ă cu e fo r tu r i c o n t i n u e s p r e t r e a p t a u n u i s ace rdo ţ iu r e z e r v a t ce lor m a i v i g u r o a s e şi m a i p r o d u c t i v e t a l e n t e , capab i l e o r i c â n d să coboare în r e a l i t a t e a v ie ţ i i şco la re e t e r n u l a d e v ă r a l S c r i p t u r i i : „d in p r i so s in ţ a in imi i g r ă e ş t e gura" . . .

Dacă în i n i m a e d u c a t o r i l o r şi î n d r u m ă t o r i l o r t i n e r e t u l u i n u s 'ar găs i n ic i u n fel d e p r i sos in ţ ă de s i m ţ i r e c reş t ină , ei n u a r m a i a v e a n i c i u n d r e p t să u r c e ca t ed ra , d u p ă c u m n u s 'ar c u v e n i să u r c e a m v o n u l n ic i p r e o t u l ca re d in bogă ţ i a p r o p r i u l u i său suf le t n u a r e n i m i c de î m p ă r t ă ş i t c red inc ioş i lo r do r i t o r i să a s c u l t e c u v â n t u l lu i D u m n e z e u î n v e ş m â n t a t în g r a i u l d e b u n ă m i r e a s m ă d u h o v n i c e a s c ă a l S c r i p t u r i l o r b ă t r â n e , i a r n u în cu ­v i n t e m o d e r n e - p ă s ă r e ş t i , î m p r u m u t a t e de la cei ce a u î n c e p u t

7

să-ş i facă, în t i m p u l d in u r m ă , o v i r t u t e d i n s t â l c i r ea l i m b i i r o m â n e ş t i .

N u vo iu u i t a c u r â n d i m p r e s i a p e n i b i l ă ce a l ă sa t în su f l e ­t u l c re ş t in i lo r u n p r o t o p o p , cu î n a l t e s tud i i teo logice şi f i loso­fice, c a r e în z iua de A n u l N o u în loc să-ş i fi î n c e p u t p r ed i ca , d u p ă s t r ă m o ş e a s c a d a t i n ă cu „ iub i ţ i lo r c r e ş t i n i " s au „ f ra ţ i lo r" , a socot i t că e m a i b ine s'o î n c e a p ă cu m o d e r n e l e c u v i n t e : „ o n o ­r a t ă a s i s t e n ţ ă " . A u z i n d aces te c u v i n t e cu r e s o n a n ţ ă a t â t d e laică, b ie ţ i i a s c u l t ă t o r i n u - ş i m a i p u t e a u d a s eama , dacă se găsesc î n t r ' o b i se r i că s au î n t r ' o sa lă d e cl inică, u n d e „ o n o r a t a a s i s t e n ţ ă " a med ic i lo r se p r e g ă t e ş t e să-ş i î n c e r c e ş t i i n ţ a şi i s cu ­s in ţ a p e socotea la pac ien ţ i lo r .

D a c ă a m s t ă r u i t î n p r i m u l r â n d a s u p r a u n o r neces i t ă ţ i de o r d i n r e l ig ios -educa t iv ca cele s c h i ţ a t e p â n ă aci, n u v o m da u i t ă r i i n ic i p r o b l e m e l e p r i v i t o a r e la o p e r a d e r e p a r a ţ i u n e i s t o ­r i că ce se c e r e î n d e p l i n i t ă f ă r ă şovă i r e n u n u m a i în ch ip d e r ă s p l ă t i r e a u n o r î n d e l u n g a t e p r i g o a n e şi spo l i a ţ i un i d i n t r e c u t , ci şi ca u n o m a g i u î n c h i n a t d r e p t ă ţ i i . I n s c u r t ă v r e m e d o r i n ţ a p o p u l a ţ i e i o r t o d o x e d i n M a r a m u r e ş d e a v e d e a r e s t a u r a t ă cea m a i v e c h e v l ăd i c i e a R o m â n i l o r d i n t r e C a r p a ţ i şi Tisa , v a fi î m p l i n i t ă şi u r m a ş u l b ă t r â n u l u i ep iscop Dosof te iu d i n v e a c u l X V I I I v a p u r c e d e la d e s ţ e l e n i r e a ogo ru lu i suf le tesc r ă s p â n ­d i n d d e o p o t r i v ă conş t i i n ţ a o r t o d o x ă şi conş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă , m e n i t e să g a r a n t e z e a m â n d o u ă î m p r e u n ă i n t a n g i b i l i t a t e a g r a ­n i ţ e i d e V e s t a R o m â n i e i î n t r e g i t e .

I n se rv ic iu l ace lu ia ş scop re l ig ios yt n a ţ i o n a l va s t a ca s t r a j ă su f l e tească şi Ep i scop ia o r t o d o x ă d i n T imi şoa ra , a că r e i î n f i i n ţ a r e n u m a i p o a t e î n t â r z i a .

* • *

I n ce p r i v e ş t e ches t i un i l e b u g e t a r e a i t r e b u i să fie î m ­p l in i t d e s i d e r a t u l j u s t a l p r e o ţ i m i i c a r e a c e r u t d e r e p e t a t e o r i o l ege d e s a l a r i z a r e d u p ă c r i t e r i i i den t i c e cu ce le ap l i ca t e la s a l a r i z a r e a c o r p u l u i d idac t i c d e d i f e r i t e g r a d e . B u g e t u l m i ­n i s t e r u l u i C u l t e l o r şi A r t e l o r v a t r e b u i r e a d u s l a n i v e l u l ce lu i d i n 1927, p r e z e n t a t P a r l a m e n t u l u i p r i n t i t u l a r u l d e a tunc i , r ă p o s a t u l Vas i l e Gold i ş c a r e a i zbu t i t să a l că tu i a scă p â n ă a c u m u n i c u l b u g e t , cu d e p l i n a l u a r e în soco t in ţă a t u t u r o r d i spoz i -ţ i un i l o r c u p r i n s e în legea şi s t a t u t u l d e o r g a n i z a r e a b iser ic i i o r t o d o x e r o m â n e .

D e a s e m e n e a a r fi n i m e r i t să se facă o a t e n t ă r e v i z u i r e a t u t u r o r l eg iu i r i lo r d e p â n ă a c u m , s p r e a fi p u s e d e a c o r d cu ide ia n a ţ i o n a l ă şi c reş t ină , i s v o r â t ă d i n t e n d i n ţ a cele i m a i a r ­m o n i o a s e co l abo ră r i a S t a t u l u i cu Bise r ica p e n t r u g a r a n t a r e a s p r i j i n u l u i r ec ip roc , î n i n t e r e s u l ne ş t i r b i t e i a f i r m ă r i a p r i n c i ­p i u l u i de a u t o r i t a t e , a t â t î n m a n i f e s t ă r i l e v ie ţ i i de S t a t , câ t şi î n ce le d e o r d i n b iser icesc . R e s p e c t â n d a u t o n o m i a b i se r icească în l imi t e l e f ixa t e de s u p r e m u l i n t e r e s a l i n t e g r i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e şi d e S t a t , o r ice o p e r ă de r e p a r a ţ i u n e î n d e p l i n i t ă p e s e a m a Sf.

8

n o a s t r e Biser ic i v a t r e b u i să p o r n e a s c ă d i n g â n d u r i c u r a t e şi î n cond i ţ i un i a ccep t ab i l e car i s ă n u t r e z e a s c ă î n ce r cu r i l e b i s e ­r iceş t i i m p r e s i a că li se ia cu s t â n g a ceeace l i s 'a ofer i t cu d r e a p t a .

E d e dor i t , d e a s e m e n i , o c o l a b o r a r e m a i ac t i vă î n t r e d i fe ­r i t e l e b iser ic i c r e ş t i ne d i n c u p r i n s u l R o m â n i e i , f i ind aceas t a o n e c e s i t a t e d e o r d i n m o r a l şi p a t r i o t i c cu p e r f e c t ă pos ib i l i t a t e d e î n c a d r a r e în r i t m u l p r e o c u p ă r i l o r e c u m e n i c e d in zi lele n o a ­s t r e şi p r i n car i se u r m ă r e ş t e î n j g h e b a r e a f ron tu lu i u n i t a r a l t u t u r o r b i se r ic i lo r c re ş t ine .

A m s u b l i n i a t c h i a r î n c u v â n t u l ros t i t la 29 D e c e m b r i e 1937, că n u cons ide r d i v e r s i t a t e a re l ig ioasă -confes iona lă d in a n u m e l a t u r i a l e P a t r i e i î n t r e g i t e , ca u n r ă u i r e m e d i a b i l , ci m a i c u r â n d ca u n f e n o m e n i s tor ic exp l i cab i l p r i n succes iunea d i fe r i t e lo r s t ă p â n i r i s t r ă i n e a s u p r a u n o r p ă r ţ i d i n p ă m â n t u l şi su f l e tu l n e a m u l u i r o m â n e s c . D a r aces t r e z u l t a t a l u n o r e v o l u -ţ i un i i s to r ice f e lu r i t e p o a t e se rv i , a c u m şi î n v i i tor , n u ca m o t i v d e v r ă ş m ă ş i e , d e i nv id i e şi u r ă , ci ca p r i l e j d e nob i l ă î n t r e c e r e î n t r e căpe t en i i l e şi s lu j i tor i i s f in te lor a l t a r e , c ă r o r a p o r u n c a E v a n g h e l i e i lu i Hr i s to s l e i m p u n e a se i ub i un i i p e a l ţ i i n ă ­zu ind , î n o r ice î m p r e j u r ă r i , să p r o p o v ă d u i a s c ă su f le te lo r ce l i s ' au î n c r e d i n ţ a t s p r e p ă s t o r i r e , n u m a i c u v i n t e d e pace , d e f ră ţ i e şi d e î n ţ e l e g e r e c reş t inească , f i ind t u t u r o r p i l dă cu c r ed in ţ ă , cu d r a g o s t e a , cu î n ţ e l e p c i u n e a şi c u v i a ţ a , căci d u p ă v e ­ch iu l c u v â n t l a t i nesc : „Vita clerici est evanghelium laici" sau p e r o m â n e ş t e : „păţania este mai tare decât cazania"...

* * *

D a r m i n i s t e r u l , d e s p r e ca r e vorbesc , n u e s t e n u m a i a l C u l ­te lor , ci şi a l A r t e l o r , f o r m â n d şi aces tea în a l c ă t u i r e a lu i o p a r t e , — a d e v ă r a t , ceva m a i r e d u s ă ca î n t i n d e r e , p r i c i n u i t o a r e î n să d e m u l t ă f r ă m â n t a r e su f l e tească p e n t r u cei ca r i îi p o a r t ă p o v a r a r ă s p u n d e r i i . M ă r t u r i s i m , şi î n p a r t e a aceas ta , n e s t r ă ­m u t a t u l n o s t r u i n t e r e s p e n t r u t o a t e i n i ţ i a t i ve l e şi a c ţ i un i l e m e n i t e să p u n ă în e v i d e n ţ ă specificul românesc î n o r ice m a n i ­fes t a re d e a r t ă i nd igenă , — î n c e p â n d cu f o r m e l e s i m p l e d a r f e r m e c ă t o a r e a l e a r t e i p o p u l a r e şi p â n ă la ce le m a i e x i g e n t e a le a r t e i cu l t e . S p r i j i n i r e a lo r n e v a fi u n a d i n t r e p r e o c u p ă r i l e p r i n c i p a l e î n aceeaş i m ă s u r ă ca şi n ă z u i n ţ a d e a c o n t r i b u i la s p o r i r e a p o t e n t e i c u l t u r a l e - a r t i s t i c e , p e c a r e se î n t e m e i a z ă e x i s t e n ţ a şi v i i t o ru l a ş e z ă m i n t e l o r n o a s t r e b iser iceş t i . L e g ă t u r a t r a d i ţ i o n a l ă d i n t r e b i se r i că şi a r t ă a fost şi t r e b u e să fie to t a t â t de f e c u n d ă în v i a ţ a p o p o r u l u i r o m â n ca şi î n v i a ţ a a l t o r n e a m u r i c r e ş t i ne .

To t ce n i s 'a p ă s t r a t d in v i foru l t r e c u t u l u i m i l e n a r ca d o ­v a d ă d e s p r e î n ă l ţ i m e a g â n d u l u i s au d e s p r e p a s i u n e a su f l e tu lu i r o m â n e s c p e n t r u c r e a ţ i u n i c u l t u r a l e - a r t i s t i c e , p o a r t ă p e c e t e a inde leb i l ă a d a r u l u i d u h u l u i s fân t al c r ed in ţ e i n o a s t r e s t r ă m o -

9

şeş t i şi s 'a p u t u t s t r e c u r a p r i n v a l u l a m e n i n ţ ă t o r a l v r e m r l o r d e u r g i e n u m a i la a d ă p o s t u l şi s u b s t r a ş i n a biser ic i i . A c e a s t ă l e g ă t u r ă t r a d i ţ i o n a l ă v a d ă i n u i şi î n v i i to r . A r t a re l ig ioasă t r e b u i e dec i c u l t i v a t ă cu t o a t ă g r i j a e l i m i n â n d u - s e or ice a m e ­s tec s t r ă i n şi i n c o m p e t e n t î n r o s t u r i l e e i s f in te .

I a r î n p r i v i n ţ a a r t e l o r p r o f a n e v a t r e b u i c o n t i n u a t ă l u p t a p e n t r u s t â r p i r e a p r i m e j d i o a s e i înco l ţ i r i a d u h u l u i sa tan ic , c o ­r u p ă t o r şi d e m o r a l i z a n t c a r e a m e n i n ţ ă să i s tovească d u m b r ă ­vi le a r t e i i m p i e t â n d a s u p r a o r i că re i e x i g e n ţ e es te t i ce p â n ă la d e s g u s t ă t o a r e l e p a r o d i i ce s ' au p u t u t v e d e a î n „Expoz i ţ i a a r t e i d e n a t u r a t e " , o r g a n i z a t ă la M ü n c h e n î n t o a m n a a n u l u i t r e c u t .

N e i z b u t i n d d e a d r e p t u l cu p ro i ec t e l e lo r d e r e v o l u ţ i e m o n ­dia lă , m e n i t e să î n n e c e î n t r e a g a c iv i l iza ţ ie c r e ş t i n ă în v a l u r i d e s ânge , e l e m e n t e l e s e m i t e şi s e m i t i z a t e a u î n c e r c a t şi a u reuş i t , î n p a r t e , s ă i n t r o d u c ă în d o m e n i u l a r t i s t i c s i s t e m u l lo r subve r s iv , soco t indu-1 p o t r i v i t să-1 i a ca a j u t o r î n d iabo l ica s i l in ţă d e a d e s t r ă m a şi d i s t r u g e su f l e tu l n a ţ i o n a l şi c r e ş t in a l n e a m u r i l o r n ă p ă s t u i t e p r i n t r ' o i nvaz i e c u t r o p i t o a r e .

N e î n t â r z i a t a d e p a r a z i t a r e a c â m p u l u i a r t i s t i c d e acea s t ă p r i m e j d i o a s ă p o r n i r e d e s t r u c t i v ă t r e b u e socot i tă ca o d a t o r i e d e c ă p e t e n i e a d i r ec ţ i e i a r t e l o r , c a r e v a t r e b u i să p r i v e g h i e z e n e c o n t e n i t ca d e p e p o v â r n i ş u l d e c a d e n ţ e i g u s t u l a r t i s t i c să fie î n t o r s i a r ă ş s p r e a r t a c u r a t ă , s e n i n ă ş i î n ă l ţ ă t o a r e a şa c u m a în f lo r i t ea t o t d e a u n a î n c r e a ţ i u n i l e a u t e n t i c e a l e su f l e tu lu i r o ­m â n e s c .

T e a t r e l e şi O p e r e l e n a ţ i o n a l e , î n s c h i m b u l zeci lor d e m i ­l ioane d e s u b v e n ţ i i d in b u g e t u l S t a t u l u i , s ' a r c u v e n i să î n d e p l i ­nească o p e r ă d e e d u c a ţ i e a r t i s t i c ă f ă r ă p r i h a n ă , o p e r ă d e z id i r e i a r n u d e s u r p a r e suf le tească . A c e e a ş a t e n ţ i e se c u v i n e şi t e a ­t r u l u i să tesc , p e n t r u ţ ă r a n i , ca u n u i i m p o r t a n t fac tor d e e d u ­ca ţ i e m o r a l ă - c r e ş t i n ă şi n a ţ i o n a l ă - p a t r i o t i c ă , f i ind conv inş i că şi s u b r a p o r t u l v ie ţ i i a r t i s t i ce , ca şi s u b a l cele i c u l t u r a l e , e c o -mice şi i g i e n i c e - s a n i t a r e a t e n ţ i u n e a c e r c u r i l o r c o n d u c ă t o a r e t r e b u e î n d r e p t a t ă s p r e m u l ţ i m i l e de l a s a t e cu m a i m u l t ă s t ă ­r u i n ţ ă şi cu m a i d r e a p t ă î n ţ e l e g e r e d e c â t î n t r e c u t .

O a c ţ i u n e d e m a r e u t i l i t a t e a r sp r i j i n i o r g a n i z a r e a c o r u ­r i lor b i se r i ceş t i la o r a ş e şi l a sa te , f ă c â n d a p e l la to ţ i s t r ă j e r i i şi p r e m i l i t a r i i să n u p r e g e t e a î m p o d o b i cu în su f l e ţ i t e l e lor c â n t ă r i s t r ă m o ş e a s c a s t r a n ă , cu p r i l e j u l se rv ic i i lo r d iv ine , î n t oa t e D u m i n i c i l e şi s ă r b ă t o r i l e d e p e s t e an .

î m b i n â n d c e r i n ţ e l e v e c h i p e r p e t u e cu ce le m a i r e c e n t e neces i t ă ţ i , r e s p e c t â n d t r a d i ţ i i l e v i ab i l e f ă r ă a nesoco t i t r e ­b u i n ţ e l e v r e m i i î n c a r e t r ă i m , u r m ă r i m scopu l d e a ne t ez i m e r e u ca lea p r o g r e s u l u i r o m â n e s c p r i n c r e d i n ţ ă , p r i n c u l t u r ă şi a r t ă : p r i n î n ă l ţ a r e a c u g e t u l u i s p r e cer , p r i n s m e r i t a lu i î n c h i n a r e î n fa ţa a d e v ă r u l u i şi p r i n l ă m u r i r e a lu i î n u n d a c u -r ă ţ i t o a r e a f r umosu lu i , î n t e m e i a t p e p r a v i l a m o r a l e i c r e ş t i ne .

I. Lupaş fost m i n i s t r u a l C u l t e l o r şi A r t e l o r

10

— Fragment din „Via fa lui Avram lancu" —

I n l un i l e de v a r ă a l e a n u l u i 1841, A v r a m l a n c u , a c u m f lă ­cău d e ş a p t e s p r e z e c e an i , a r even i t , p e n t r u o s c u r t ă od ihnă , î n casa p ă r i n t e a s c ă de p e v a l e a A r i e ş u l u i Mic . M u l t e se s c h i m b a s e î n t r e t i m p . Moş I acob Todea se s fârş ise d i n v i a ţ ă p e la m i j l o ­cul i e rne i . F r a t e l e Ion m â n t u i s e an i i d e Teologie şi u m b l a să se î n soa re , ca să p o a t ă p r i n d e p a r o h i a d in V i d r a d e S u s . I n sat , t r e b u r i l e m e r g e a u c u m n u se p o a t e m a i r ă u . O sece tă c u m ­p l i t ă b â n t u i s e p e C â m p i e şi b u c a t e l e î n c e p e a u să se a s c u n d ă . Zi le î n t r e g i de m u n c ă în p ă d u r e n u c â n t ă r e a u câ t d o u ă c u p e d e c u c u r u z . A r u n c u r i l e c u r g e a u cu n e m i l u i t a , v i t e l e m u g e a u î n ­f o m e t a t e p r i n p ă ş u n i l e s t e r p e , şi la o r ă s p â n t i e c â n d p ă r e a că nici b a n u l n u m a i a r e p r e ţ , m e r g e a u cu p a g u b ă p â n ă şi bă i l e d e a u r de la Roş ia şi d i n Z l a t n a . P e n t r u î n t â i a oa ră , o u n d ă d e î n g r i j o r a r e se a b ă t u s e şi a s u p r a gospodă r i e i l u i A l e x a n d r u l a n c u . M a r i a - m i c ă t r ecea , ca o u m b r ă sf ioasă d in t i n d ă î n c ă ­m a r ă şi de la ş u r ă p r i n odăi , p r i v i n d n e d u m e r i t ă la ca tas t i fe le cu to t fe lu l d e socoteli , p e ca r e go rn i cu l moş i i lo r d o m n e ş t i le to t răsfoia, şi i a r le l u a de la capă t , s c ă r p i n â n d u - s e d in c â n d în c â n d d u p ă u r e c h e . F e m e i a , c u p r i n s ă d i n t r ' o d a t ă d e p r e s i m ţ i r i r e l e , îşi f e recase do ine l e şi g lasu l ei a m u ţ i s e . N u m a i A v r a m l a n c u , lov i t m a i a s p r u d e m o a r t e a u n c h i a ş u l u i care-1 duse se cu ochi i înch i ş i s p r e a scunz i şu r i l e lu i Hor ia , îşi l ua cu s ine f lue ru l , se a s c u n d e a în p ă d u r e zi le î n t r eg i , şi, t r e m u r â n d u - ş i f r ă m â n t a r e a în vâ r fu l dege te lo r , a ş t e p t ă să se h o t ă r a s c ă d e s p r e s o a r t a lu i .

N ' a s t a t n ic io c l ipă î n şovă i re , r ă z b ă t ă t o r u l A l e x a n d r u l a n c u . A a d u n a t d in t oa t e pă r ţ i l e , g a l b e n l â n g ă g a l b e n şi f ior in l â n g ă f iorin, p â n ă a î m p l i n i t s u m a t r e b u i t o a r e . I a r c â n d s 'au s t r â n s la s fa t r ubeden i i l e , u n c h i u l A v r a m , u n c h i u l Ion, m ă t u ş a S â n t -ioana şi m ă t u ş a Sanf i ra , a u af lat , cu m u l t ă m i r a r e şi cu p u ţ i n necaz că A v r ă m u ţ va p leca î n t o a m n ă m a i d e p a r t e , la şcoale le cele î n a l t e de la C lu j , să î n v e ţ e D r e p t u r i l e . î m p r e j u r ă r i l e n u e r a u t o c m a i p r i e ln ice , d a r p â n ă la v a r a u r m ă t o a r e , câ t avea , î i

11

a jungea . — „ Ş t i a m eu , că f r a t e l e A l e x a n d r u a r e zloţ i puş i d e ­o p a r t e , oftă la î n t o r s s p r e casă m ă t u ş a S â n t i o a n a , d a r p o a t e că făcea m a i b i n e , să-ş i a j u t e m a i î n t â i şi m a i î n t â i , su ror i l e" . . . D e s ­p ă r ţ i r e a , d e d a t a aceas ta , n ' a m a i fost s t r o p i t ă cu a t â t e a l ac r imi . M a r i a - m i c ă se m a i dep r in se se cu g â n d u l , că b ă i a t u l ei, c a r e l e făcuse a t â t a c ins te , v a p o r n i i a r p r i n t r e s t r ă in i , să - ş i c ro iască u n d r u m m a i l a r g în l u m e . Apoi , r ă s ă r i s e r ă d i n t r ' o d a t ă , a t â t e a n e v o i şi g r i j i î n p r e a j m a gospodăr ie i . I a r n a se v e s t e a n e s p u s d e g rea , n ic i c â n d n u se c e ru se a t â t a b ă g a r e d e s e a m ă şi a t â t a c r u ţ a r e . A v r a m I a n c u se u r n i s p r e Clu j pe l a î n c e p u t u l t o a m n e i . A b i a pă l i se p u ţ i n f runza fagului . . . E ra , a c u m , o m î n t o a t ă f i rea . N ' a v e â l ipsă d e n i m e n i , să-1 p o a r t e d e m â n ă . D e aceea , t a t ă - s ă u n u 1-a m a i însoţ i t , decâ t o b u c a t ă d e d r u m , p â n ă l a C â m p e n i . I -a l ă s a t de che l tu ia lă , să-ş i c u m p e r e h a i n e d o m n e ş t i , să-ş i p l ă ­t ea scă g a z d a şi să- i a j u n g ă şi p e n t r u căr ţ i , i a r d r e p t r ă m a s b u n 1-a s ă r u t a t p e f run t e , z i c â n d u - i — „Dac 'o v r e a D u m n e z e u , încolo s p r e Crăc iun , o să d a u şi e u o r a i t ă p r i n C lu j , să v ă d c u m te -a i aşezat" . . .

Clu ju l , cu an i i lu i d e s t u d e n ţ i e gă lăg ioasă , a răsco l i t a d â n c f i rea înch i să a lu i A v r a m I ancu . Es t e o epocă în v i a ţ a f iecăru ia d i n t r e noi , c â n d i sp i t a n e p r i n d e u ş o r î n m r e a j a ei , c â n d î n c e p să i a să la ivea lă , ca n i ş t e fo r ţ e s u b p ă m â n t e n e , i m p u l s u r i şi i n s ­t i n c t e n e b ă n u i t e , p e câ t d e ta in ice , p e a t â t de t u r b u r ă t o a r e . . . V i n u l n o u a l t i n e r e ţ i i f i e rbe în v a s u l c a r e ab i a î l p o a t e c u p r i n d e , şi m u l t m a i t â r z i u se l impezeş t e , d u p ă ce d ro jd i a a t â t o r p o r n i r i n e l ă m u r i t e , r ă m â n e la fund . P u ţ i n l ipseş te , u n e o r i , ca m u s t u l să n u se s t r i ce . E de-a j u n s o p r i e t e n i e r ă u - s f ă t u i t o a r e , o t o v ă ­r ă ş i e cu î n d e m n u r i r e l e , o î m p l e t i r e d e î m p r e j u r ă r i n e n o r o ­coase, p e n t r u ca cea m a i p u r ă cop i lă r i e să se v â n d ă D iavo lu lu i î n p r a g u l v â r s t e i b ă r b ă t e ş t i , p e n t r u d e s f ă t ă r i t r e c ă t o a r e . A v r a m I a n c u , d e s p r i n s ca o aşch ie t a r e d e p i a t r ă d i n s t ânc i l e codru lu i , n ' a scăpat , n ic i el, la op t sp rezece an i , d e c h e m ă r i l e î n c â n t ă ­t o a r e a l e u ş u r i n ţ e i ş i - a le p lăcer i i . U n ro i î n c ă r c a t cu a d e m e n i r i de t o t fe lul , i -a ieş i t î n ca le la C lu j , î n c e r c â n d să-1 a b a t ă d in m e r s . Dar , p r e c u m t o r e n t u l d in m u n t e îşi t a i e cu s t ă r u i n ţ ă cu l ­cuşu l al viei lu i î n m a r g i n i d e p r ă p ă s t i i , o r i câ t e p ied ic i a r î n ­t â ln i d e - a c u r m e z i ş u l , t o t as t fe l o m u l p r e d e s t i n a t u n e i m e n i r i se î n d r e a p t ă s p r e ţ i n t a c a r e i s 'a da t , c h i a r dacă , la v r e o r ă s c r u c e a e x i s t e n ţ e i lu i , a l t e g l a su r i s t r ă i n e a r î n ce r ca să-1 sub juge . . .

Caşi c u m a r fi p r e s i m ţ i t f u r t u n a c a r e se ap rop ie , g e n e r a ţ i a cea n o u ă d in p r e a j m a a n u l u i 1848 se a r u n c a s e î n b r a ţ e l e de puf a le u n u i t r a i s o m p t u o s , î m p i n g â n d p r e a de m u l t e o r i v o l u p t a t e a p â n ă la des f râu . V i a ţ a s t u d e n ţ e a s c ă , î n t r e z idu r i l e s e v e r e a l e Clu ju lu i , ca şi la D e b r e ţ i n şi la P e s t a , n u e r a a l t ceva d e c â t u n l u n g ş i r d e s c a n d a l u r i n o c t u r n e şi d e b a c a n a l e p â n ă în r e v ă r ­s a t u l zor i lor , cu v i n de T o k a y , cu c â n t e c e de p e P u s t ă şi cu f emei de p r e t u t i n d e n i . U n fel de a r ţ ă g o a s ă s f ida re j u v e n i l ă se î n c u i b a s e în i n imi l e î n f l ă c ă r a t e a le t i n e r e t u l u i u n i v e r s i t a r d e

12

a tunc i , ca o a n t i c i p a r e n e c u g e t a t ă a g r a v e l o r e v e n i m e n t e , c a r e a v e a u să u r m e z e . A v r a m I a n c u a r ă m a s , c â t v a t i m p , cu t o t u l s t r ă i n d e aces t e a p u c ă t u r i zgomotoase , a t â t d e n e p o t r i v i t e cu t e m p e r a m e n t u l lu i s o b r u şi r e z e r v a t . Dar , î n c e t u l cu înce tu l , va lu r i l e l - au a t ins , c u r e n t u l 1-a r ă p i t şi s i n g u r a t i c u l a i n ­t r a t î n ho ră , cu paş i s t ângac i la î ncepu t , apo i cu to ţ i l ao la l tă , p e n t r u c a în ce le d in u r m ă v â r t e j u l să-1 ia, u n e o r i , p â n ă la a m e -ţ i re . . . S e a f lau în v r e m e a aceea , la C lu j , d e s t u i s t u d e n ţ i r o m â n i , d in t o a t e co l ţu r i l e A r d e a l u l u i . N u t r ă i a u to ţ i la fel, n ic i n u p r e a u m b l a u î m p r e u n ă . Uni i , v e n i ţ i d e - a d r e p t u l de l â n g ă b r a z d ă , cu m â i n i l e b ă t ă t o r i t e încă d e c o a r n e l e p l u g u l u i şi cu fa ţa a r s ă d e soa re l e secer i şu lu i , îşi d u c e a u zi le le c u m p u t e a u , c â t e op t şi zece î n t r ' o oda ie , d o r m i n d p e jos , î nve l i ţ i cu ţo lu l d e l â n ă a d u s de-acasă , h r ă n i n d u - s e cu s l ă n i n a p o r c u l u i t ă i a t î n a i n t e a p lecăr i i , şi s t r i c â n d u - ş i ochi i la l u m i n a opa i ţu lu i , ca să î n v e ţ e p e d e - a s u -p r a p a r a g r a f i i t r i p a r t i t u l u i lu i V e r b ö c z y . (Era u n u l , Nico lae Orza , î na l t câ t u n g o r u n şi cu b r a ţ e l e t a r i ca p i a t r a , c a r e se aşeza la m a s ă cu o c a n ă de a p ă a l ă t u r i şi cu c a r t e a d i n a i n t e , îşi suf leca m â n i c e l e cămăş i i p â n ă la u m ă r , şi-şi u m f l a m u ş c h i i c i t ind, ca să p r i c e a p ă m a i b ine) . I n t a b ă r a cea la l t ă se s t r â n s e s e r ă cei cu d a r e de mi s i a , car i , deş i d e - a c e e a ş obâ r ş i e c u cei să rac i ,

i m a i m u ţ ă r e a u a p u c ă t u r i l e n e m e ş i l o r m a g h i a r i , î m b r ă c â n d u - s e ! a i d o m a cu ei, v o r b i n d u - l e l i m b a şi che fu ind b u c u r o s î n socie-\ t a t e a lor , m ă g u l i ţ i că s u n t p r i m i ţ i să cadă s u b m a s ă de g â t cu • d e s c e n d e n ţ i i ce lu i m a i a u t e n t i c s â n g e a l b a s t r u . Câ ţ iva , m a i m o ­ntaţi, descoper i se ră , la r â n d u l lor , î n p o d u l casei s au p r i n fi lele \ u n s u r o a s e a l e ceas loave lo r de p e l av i ţ ă , câ teo d i p l o m ă d e n o ­b l e ţ e os tăşească d in l e a t u l M a r i e i - T h e r e s i a , şi, ca să n u p a r ă n iş te b ie ţ i p l ebe i p e l â n g ă grofi i şi b a r o n i i E s t e r h á z y , J ó z s i k a sá,u B o r n e m i s z a , a g ă ţ a u şi ei la coada n u m e l u i p ă r i n t e s c s a t u l d â u n d e se t r ă g e a u , şi se p r e z e n t a u , la t e a t r u sau p e la s e r a t e , Ion P i p o ş de Hondo l , Nico lae P o p d e Voi la sau Vas i le S to ica de I l e a n d a - M a r e . T i t l u r i pompoase , c a r e n u în fă ţ i şau , d e cele m a i m u l t e ori , decâ t u n sa t r o m â n e s c necăj i t , c â t e v a j u g ă r e d e p ă m â n t şi u n h a m b a r p l i n cu buca te . . . A v r a m Iancu , cu s i m ţ u l lu i rea l i s t şi cu i ron ia - i rece , îşi b ă t e a joc m e r e u d e i fosele co le ­g i lo r lui cu f u m u r i boereş t i , şi, deş i n u e r a m a i l ips i t decâ t un i i d i n t r e ei, n ' a căzu t n i c ioda tă în m r e j i l e r id ico le i d e ş e r t ă c i u n i . D i m p o t r i v ă , se î m p r i e t e n e a foa r te b u c u r o s cu s t u d e n ţ i i nevoiaş i , p e car i , de câ te o r i a p u t u t , i-a a j u t a t cu că r ţ i , cu h a i n e şi, uneo r i , c h i a r cu ban i . D a r n i c cu i n i m a lu i şi sgârc i t la vo rbă , A v r a m I a n c u ş i -a câş t iga t r e p e d e o m a r e p o p u l a r i t a t e î n m i j ­locul t i n e r e t u l u i r o m â n d i n Clu j , şi c h i a r p a r t i d u l domnilor, dacă n u - i a r ă t a o deoseb i t ă s impa t i e , îl r e s p e c t a de la d i s t a n ţ ă şi n u - i c ă u t a p r i c i n ă n ic ioda tă . D i n t r e toţ i , A v r a m I a n c u se legase , însă , m a i s t r â n s , cu b ra şoven i i , cu a lde S e c ă r e a n u , G ă i t a n , L a c e a şi al ţ i i , în cea m a i m a r e p a r t e copii d e negus to r i , c h i b ­zui ţ i î n j u d e c a t a lo r b i n e - c u m p ă n i t ă de t i m p u r i u , f ir i vese le , p r e d i s p u s e s p r e g l u m e lesnic ioase , cu în f lo r i toa re s i tua ţ i e m a -

13

t e r i a l ă şi cu z d r a v e n e s i m ţ ă m i n t e r o m â n e ş t i . P e ape l e n e s t a t o r ­nice, unde-1 î m p i n s e s e n ă z u i n ţ a lu i s p r e î n v ă ţ ă t u r ă , A v r a m l a n c u n ' a fost n i c i când în p r i m e j d i e . V a fi becherit şi el, ( cum se zicea pe -a tunc i ) d i m p r e u n ă cu to ţ i c amaraz i i de -o s eamă , d e v o t â n d u - s e cu p r e a m u l t zel c u l t u l u i p ă g â n a l lu i B a c h u s , î n c h i n â n d u - s e d in c â n d în când V e n e r e i şi ocol ind cu p r e a p u ţ i n ă r e m u ş c a r e p red ic i l e re l ig ioase d in b iser ică , da r , î n nicio î m p r e j u r a r e n ' a a luneca t , câ t de uşor , p e p o v â r n i ş u l î n s t r ă i n ă r i i . I a r p e n t r u c u g e t u l lu i , i zb i t de a t â t e a v â n t u r i p ro t ivn ice , î n t â l ­n i r e a cu cei d i n B r a ş o v a î s e m n a t i v i r e a u n e i n e a ş t e p t a t e oaze, în mi j locu l d e ş e r t u l u i cu î n ş e l ă t o a r e miragi i . . .

L a f iecare r ă s p â n t i e , o a l t ă capcană . In f iecare zi, a l t ă umi l in ţ ă . Că lugă r i i m i n o r i ţ i de la Liceul Claudiopolitan, caşi f ra ­ţ i i l o r î n t r u Hr i s to s de la Z l a t n a , i -au s tâ lc i t cu c iudă n u m e l e , şi as t fe l A v r a m l a n c u s'a p r e f ă c u t î n c ă oda tă , la cance la r i e , în Jank Abraham, f i ind t r e c u t d e d a t a a cea s t a d e - a d r e p t u l p r i n t r e xomano-ca to l i c i , ad ică , a şa c u m se î n ţ e l e g e a p e v r e m e a aceea , p r i n t r e maghiari. M u l t t r e b u e să fi r â s î n g â n d u l său , n e p o t u l l u i Hor ia , de aces te op in t i r i r e p e t a t e a l e p e d a g o g i l o r î n s u t a n ă , « a r i î nce rcau , la u m b r a c ruc i f ixu lu i , să-1 r u p ă d e l â n g ă t u l p i n a n e a m u l u i lu i şi s ă - i s c h i m b e legea . Vijel ia , o r i câ t d e fur ioasă a r ven i , n u va i zbu t i n i c i c â n d să m u t e m u n ţ i i d i n loc. A v r a m l a n c u p u r t a în el t o a t e p u t e r i l e n e v ă z u t e a l e p ă m â n t u l u i , şi, m e ş t e ş u g i t e l e f i re d e p ă i a n j e n ca r e se ţ e s e a u în j u r u l lu i se d e s ­t r ă m a u , f ă r ă u r m ă , î n f iecare sea ră , d e câ t eo r i m o ţ u l p o r n i t în p r i beg i e d u p ă c a r t e , r ă m a s în s fâ r ş i t cu el însuş , sco tea ca ­v a l u l î n c r e s t a t d e m â n a a s p r ă a lu i m o ş I acob Todea , şi-i zicea, ca să-şi m a i po to lească d o r u l , o ţarină de la A b r u d . S e d u c e a u a tunc i , p e apa S â m b e t e i , şi p r e făcă to r i i l e cuce rn i c i l o r zb i r i , şt i n s u l t e l e lo r sa rcas t i ce , şi t e x t e l e încâ lc i t e a le A p p r o b a t a e - l o r şl Compilatae-loT... T o a t e d i spă r eau , ca u n a b u r ; p e s u b a rcade le î n t u n e c a t e se s t r e c u r a u f a n t o m e l e ce lor t r a ş i p e roa t ă ; se a p r o ­p ia m u r m u r u l A r i e ş u l u i d e f e re s t r e l e fe reca te , şi u ş a se t r â n t e a s i n g u r ă d e p e r e t e , ca şi c u m o r ă b u f n i r e d e a e r p r o a s p ă t , co­b o r â t d i n m u n t e , a r fi năvă l i t , nepof t i t , î n oda ie ! N i m i c n u se m a i a legea , la ace l ceas t â r z i u d i n n o a p t e , d i n t o a t ă fur ia n e p o ­to l i t ă a m o r a l e i u n g u r e ş t i d e p e s t e zi. F i e c a r e se r e t r ă g e a , ca m a i î n a i n t e , în v i zu ina a ş t e p t ă r i i lu i , şi î n î n c ă p e r e a u n d e p l u t e a a r o m a a m i n t i r i l o r de -acasă , n u se m a i a u z e a î n j u r ă t u r a p ă r i n t e ­lui p ro feso r K e r e s z t e s Kristóf, ca o p l e a s n a d e bici d e - a s u p r a u -r ech i lo r : — „Vanjuk! Olák! Süket horája!" P r o f e s o r u l K e r e s z t e s Kristóf , a r m e a n p r o a s p ă t m a g h i a r i z a t , n u t r e a o u r ă , p e câ t de p r o a s p ă t ă p e a t â t de zeloasă î m p o t r i v a valahilor, a s u p r a că ro ra , ca u n conş t i inc ios dască l de re to r i că , a s v â r l e a to t soiul de i n ­vec t ive . Nici cei la l ţ i n u se a r ă t a u m a i m ă r i n i m o ş i . Un i i , m a i r a ­f inaţ i , î n locul v io len ţe i , r e v ă r s a u o r â n j i t o a r e i ron ie pe s t e ca­pe te l e s t u d e n ţ i l o r r o m â n i : Diabolicae curcubitae! To ţ i însă , fă ră deoseb i r e , s e r v e a u a scu l t ă to r i l o r o ş t i in ţă s t r â m b ă , m u t i l a t ă , d in r e s t u r i l e că re ia p r e g ă t e a u o f i e r t u r ă specia lă , p e ca r e s'o p o a t ă

14

m i s t u i de l i ca te le s t o m a c u r i a le nob i l ime i ungure ş t i . . . T o t u l e r a meş t e şug i t , de -aşa fel, ca n a ţ i u n e a m a g h i a r ă să iasă v i t ează , p u t e r n i c ă şi g lor ioasă , cu î n d r e p t ă ţ i r e v e c h e , de l a D u m n e z e u p r i m i t ă , de - a s t ă p â n i f ă r ă a m e s t e c u l a l to ra , p ă m â n t u l î n ca re , v e n i n d de -a că la re , ş i - au aşeza t ş e a u a jos şi a u zis că î n t e m e i a z ă o ţ a r ă . A v r a m Iancu , s t u d e n t s â rgu inc ios în a n e x a j u r i d i că a Liceului Claudiopolitan, se t r u d e a să desci f reze t o a t ă a r h i t e c t u r a î ncă rca t ă , de legi sen io r i a l e şi d e d e c r e t e r egeş t i , t o t a t â t e a d i ­p l o m e de n e d r e p t a t e , p e t e m e i u l c ă r o r a se r e z i m a o r â n d u i r e a f euda l ă a U n g a r i e i a s u p r i t o a r e . A v r a m I a n c u ş t i a p r e a b i n e , că t o a t e aces t ea e r a u t i c lu i te , p r i n s e î n g r e l e pece ţ i d e m i n c i u n ă , căci a d e v ă r u r i l e nec l in t i t e , d r e p t u r i l e s t a t o r n i c e a l e v ie ţ i i r ă m â ­n e a u î n M u n ţ i , z ăvo r i t e î n c e t a t e a d e g r a n i t , u n d e t r ă i a u l a ­o la l t ă cu h r i s o v nescr i s , de la F a c e r e a L u m i i , p ă l m a ş i i p ă d u r i i şi d u h u r i l e s t e iu r i l o r d e p i a t r ă . î n v ă ţ ă t u r a j u r i d i c ă i s 'a p ă r u t , t o -t u ş , u n mi j loc p o t r i v i t p e n t r u a î n c e p e î n t r ' o zi, cu a r m a m l ă ­d ioasă a c u v â n t u l u i , l u p t a cea g r e a î m p o t r i v a a sup r i r i i .

M a i t â r z iu , i -a fost d a t t â n ă r u l u i cu p ă r bă l a i să afle, d e s p r e t r e c u t u l A r d e a l u l u i , o m u l ţ i m e d e l u c r u r i , p e ca r i m a ­n u a l e l e u n g u r e ş t i l e ţ i n e a u înch i se cu ş a p t e l acă t e , s u b t zăvoa­r e l e t ăce r i i . P r i n 1830, cu câ ţ i va a n i î n a i n t e d e v e n i r e a I a n c u l u i la C lu j , s e iv ise p r i n t r e s t u d e n ţ i i d e aci u n o m d e i sp r avă , cu i n i m ă d e R o m â n b u n : î l c h e m a d o c t o r u l S i m i o n R o m o n ţ . Aces ta , v ă z â n d cu ochi i lu i c u m p r i m e j d i a î n s t r ă i n ă r i i p â n d e a a t â t e a c u g e t e t i n e r e , s 'a g â n d i t să le p u n ă la î n d e m â n ă că r ţ i t i p ă r i t e î n r o m â n e ş t e . N u se a f lau p r e a m u l t e p e - a t u n c i . D a r , p r i n t r e

( ce le p u ţ i n e , d o c t o r u l R o m o n ţ i zbu t i s e să d o b â n d e a s c ă n e p r e ­ţ u i t a Istorie a Românilor, sc r i să d e î n d ă r ă t n i c u l î n v ă ţ a t de l a

N Blaj , P e t r u Maior . A c e s t e p a g i n i m a r i , i eş i te d i n t e a s c u r i l e de la ^Suda, a u fost p e n t r u c u g e t a r e a a p r i n s ă a lu i A v r a m I a n c u î n ­tocmai ca o P r e d i c ă d e p e M u n t e , ad ică t ă l m ă c i r e a l i m p e d e a Învă ţ ă tu r i i , p e c a r e i n i m a lu i d r e p t - c r e d i n c i o a s ă o p r e s i m ţ i s e demul t , f ă r ă c u v i n t e . T o a t e se l ă m u r e a u , şi, î n su f l e ţ i t e d e d u h nou p r i n d e a u p u t e r i spo r i t e î n m i n t e a M o ţ u l u i , c a r e des luşea din m ă r t u r i i l e i s tor ie i , t a i n a scoasă la l u m i n ă a obâr ş i e i n o a s t r e la t ine . M â n d r i a lu i d e bă ş t i na ş , c u i b ă r i t ă a l t ă d a t ă l â n g ă p u t e r ­nicul t r u n c h i u a l g o r u n u l u i l u i Hor i a , îşi desfăcea a c u m l a r g zboru l s p r e o r i zon tu r i l e m i l e n a r e , m u i n d u - ş i v â r f u l a r i pe lo r î n apa T i b r u l u i .

A m i n t i r i l e copi lăr ie i p r i m e a u o a l t ă t â l cu i r e , căci p e d e ­a s u p r a p r ive l i ş t i lo r t r ă i t e se s u p r a p u n e a u a c u m î n c h i p u i t e l e v i ­z iun i a le v r e m i l o r eroice , şi a l ă t u r i d e v u l t u r i i s ingura t i c i , s t ă -p â n i t o r i ai p i scu r i lo r c ă r u n t e , se î n ş i r u i a u acv i le le b i r u i t o a r e , p u r t a t e de b r a ţ e l e vân joase a l e l eg iona r i l o r lu i Tra ian . . .

î n s e t a t d u p ă i zvoa re l e de l u m i n ă a le min ţ i i , A v r a m Iancu , t ă c u t c u m e r a d in f i rea lui , m a i to t t i m p u l posac şi m e r e u în ­g â n d u r a t , s 'a r e t r a s d in a n în an , t o t m a i a d â n c în s i n g u r ă t a t e a t i n e r e ţ i i l u i c o n t e m p l a t i v e , î n c o r d â n d u - s e a s u p r a lu i î n suş î n ­tocmai ca u n a r c în t ins , în a ş t e p t a r e a b r a ţ u l u i c a r e să t r i m i t ă

15

s ă g e a t a p â n ă d e p a r t e . S e î n t â l n e a d in ce în ce m a i r a r cu colegii chefl i i ; ocolea p e t r e c e r i l e ; la t e a t r u u n g u r e s c n u se ducea ; s t r â m b ă t u r i l e s a l t i m b a n c i l o r de la c i rc îl în t r i s t au . . . M u l ţ i d i n t r e s t u d e n ţ i i R o m â n i car i se a d u n a s e la Clu j , deş i bă ie ţ i să rac i , c â r p i n d u - ş i nevo i l e v ie ţ i i cu b u r s e l e v lăd ic i lo r Ioan Bob d in Bla j ş i Vas i le Moga de la Sibiu , se î m b u l z e a u b u c u r o ş i când poposea c â t e o m e n a j e r i e cu m a i m u ţ e şi e le fan ţ i în t â r g u l d e l â n g ă m a l u l S o m e ş u l u i , d u p ă c u m , dacă făceau ros t de i n t r a r e fă ră p l a t ă , n u se codeau să a p l a u d e de sus d e p e ga le r i e , la r e p r e ­z e n t a ţ i i l e d i l e t an ţ i l o r m a g h i r a i în sa la h o t e l u l u i Biasini... I a n c u însuş , c â n d p u t e a , îi a ju t a . S e î m p ă r ţ e a u -câte cinci p e u n fiorin, apoi m e r g e a u să v a d ă cum joacă comedia, s au d e ş e r t a u în zgo­m o t e d e c â n t e c şi c h i u i t u r i d e joc câ t eva jelii de v i n d e p e T â r n a v e . El r ă m â n e a to t m a i la o p a r t e , cu v i su r i l e lu i , p e c a r e n u m a i p u ţ i n i le b ă n u i a u . P r i n t r e aceş t i a d in u r m ă , se g ă ­s e a u n t â n ă r d e p e C â m p i e , n u m i t A l e x a n d r u P o p . M u l t e p l a ­n u r i v o r fi c ro i t î m p r e u n ă cei doi p r i e t en i , ca r i n u m a i la ch ip n u se a s e m ă n a u , căci n ă d e j d i l e l o r e r a u u n a . E d r e p t că A l e x a n ­d r u P o p , cu ochi i lu i de c ă r b u n e s t r ă l u c i n d s u b t bo l t a a r c u i t ă a f run ţ i i , cu d a r u l vorb i r i i î n f l ăcă ra t e , p e ca r e ab i a a ş t e p t a să-1 folosească, se r id icase d e a s u p r a , l a locul în tâ i , p e p l a n u l p r e o c u p ă r i l o r i n t e l ec tua l e , l u â n d a s u p r a lu i r e d a c t a r e a foaiei s t u d e n ţ e ş t i : Zorile, scr isă î n t r e a g ă cu m â n a şi t r e c â n d de la u n u l la a l tu l , ca o s c u m p ă şi n e î n g ă d u i t ă î m p ă r t ă ş a n i e . G a z e ­t a r u l ado lescen t , c a r e la mi j locu l v e a c u l u i t r e c u t z u g r ă v e a în fa ţa g e n e r a ţ i e i nou i a A r d e a l u l u i b ine face r i l e ş t i in ţe i , î n d e m ­n â n d - o să p ă t r u n d ă în atelierele măreţe ale Minervei, îşi va s c h i m b a m a i t â r z i u n u m e l e în P a p i u - I l a r i a n s u b t î n r â u r i r e a m o d e i l a t in i s t e , v a t r e c e d o c t o r a t u l la U n i v e r s i t a t e a d in P a -dova d u p ă po to l i r ea f u r t u n e i , v a descă leca la Iaş i , u n d e v a fi n u m i t profesor , v a a j u n g e s fe tn ic a l l u i V o d ă - C u z a şi v a în­t o c m i u n m e m o r i u sec re t p e n t r u c u c e r i r e a m i l i t a r ă a A r d e a l u ­lui . . . Visul , d in ca r e ai so rb i t c â n d v a n u m a i o p i c ă t u r ă , t e ur ­m ă r e ş t e n e î n d u p l e c a t , p â n ă în cl ipa d e s p ă r ţ i r i i f ă r ă r e î n t o a r ­c e r e ! P r i n an i i 1843—1846, c a r e d i n t r e m e m b r i i soc ie tă ţ i i de l e c t u r ă „ A u r o r a " a s t u d e n ţ i l o r R o m â n i de la Clu j ş i - a r fi p u t u t î n c h i p u i , că u n u l d i n t r e a i lor , î n t o r c â n d u - s e c u g â n d u l în u r m ă , v a scr ie Istoria Românilor, i a r ce lă la l t v a f r ă m â n t a - o vie , d in s â n g e şi p ă m â n t , î n m â i n i l e lu i h o t ă r î t e ?

D e o c a m d a t ă , n u e r a u v r e m u r i p r i e ln i ce p e n t r u une l t e l e l ă u d a t e , a le Ze i ţe i î n ţ e l e p c i u n i i . In t e m p l u l lu i M a r t e se auzeau z ă n g ă n i r i de a r m e . P r e t u t i n d e n i p l u t e a p r e s i m ţ i r e a u n o r adânc i p re face r i . V ia ţ a i z b u c n e a la to t p a s u l m a i n e r ă b d ă t o a r e , în a ş t e p t a r e a c u m p l i t e l o r î nce rcă r i . De la u n c a p ă t la ce lă la l t al Eu rope i , p a r c ă se a u z e a c u m b a t e d in ce în ce m a i p u t e r n i c , i n i m a u n u i secol de adânc i răscol i r i . I n Ardea l , ca n ic ioda tă p â n ă a tunc i , se a d u n a s e p r i n o ra şe p â l c u r i - p â l c u r i de t i ne r i c ă r t u r a r i R o m â n i , ven i ţ i cu r â v n a de a-şi t ă ia u n d r u m m a i l u m i n o s în v ă l m ă ş a g u l ex i s t en ţe i , d a r cu a t â t m a i p r e g ă t i ţ i

!6

p e n t r u m a r e a l u p t ă na ţ iona lă , ca re se ves tea . D u p ă t e r m i na rea c u r s u r i l o r j u r id i ce , în 1845, r ă s p l ă t i t e ca şi până atunra cu cele m a i m ă g u l i t o a r e atestate p e n t r u m u n c a lui, A v r a m l a n c u s'a în fă ţ i şa t î na in t ea g u v e r n u l u i din Clu j , a r ă t â n d u - ş i d o r i n ţ a d e - a i n t r a ca p r a c t i c a n t în a d m i n i s t r a ţ i e , p â n ă una a l t a c h i a r f ă ră n i c iun sa la r iu . D a r odras la go rn i cu lu i A l e x a n d r u i ancu d in V i d r a de S u s n ' a v e a ce c ă u t a p r i n t r e s luj i tor i i s tă parur i i op re soa re . El t r e b u i a să î n d u r e încă o d e s a m ă g i r e , din ş i ru l ce lor car i a v e a u să r e v e r s e , î n t r ' o zi p e n t r u el p a h a r u l a m ă r ă c i u n i l o r omeneş t i . A v r a m l a n c u , î m p i n s d e f iecare în t â m p l a r e s p r e m e n i r e a care- i fusese hă răz i t ă , nu se născusf p e n t r u a p u r t a , în v ia ţă , p i n t e n i de solgăbirău. C e r e r e a lu i a fost resp insă , f ă ră pr i sos de l ă m u r i r i , p e n t r u s implu l mot iv , că n u e r a înso ţ i t ă de nici un t i t lu nemeşesc . P e v r e m e a aceea, n u m a i nobi l i i p u t e a u să s lu jească S t a l u l : toţ i cei lal ţ i r ă m â n e a u să le fie lo r s lugi .

M â h n i t p â n ă în a d â n c u l in imi i de n e d r e p t a t e a pe ca re îşi î nch ipu ia că o î n d u r a s e . A v r a m l a n c u s'a î n d r e p t a t sp r e Va-şa rhe i , T â r g u l - M u r e ş de as tăz i , u n d e , trei ani mai târz iu , în­t r 'o zi d e p r i m ă v a r ă , Ta a juns c h e m a r e a de b u c i u m a R e v o iuţiei

Alex. Hodoş

\7

fLiag.Ce, intimă De ce nu sunt acelaş

Ca vântul din apus, Ca apele şi fumul

Rătăcitor în sus?

Din negurile mele De triste amăgiri

Mi-aş clătina tomnatic Păduri de amintiri.

Mi-aş r id ica troiene Din gânduri şi tăceri

Şi mi-aş p u r t a furtuna Şi astăzi, ca şi ieri.

Prin golurile vremii Aud şi-acum plângând

O ramură de suflet Din frunze tremurând..

Uitarea peste mine Cădea-va tot mai greu,

Suspină svon de ape Din necuprinsul meu,..

De ce nu sânt acelaş Ca vântul din apus,

Rătăcitor spre noaptea Căderilor de sus'..

I* Moleşi

Munteie, mic M i - a r t r e b u i p a n a lu i Odobescu ca să desc r iu t o a t e f r u m u ­

se ţ i le M u n t e l u i Mic d in B a n a t , a p r o a p e to t a t â t d e „ m i c " ca şi C e a h l ă u l c a r e a r e ţ i n u t , î n t r ' o m i n u n a t ă schi ţă , a t e n ţ i a sc r i i ­t o r u l u i d i s p ă r u t .

L a o d i s t a n ţ ă d e 13 K m . , la S u d - E s t d e C a r a n s e b e ş , î n c o m u n a Bor lova , î n c e p e u n su i ş a d e m e n i t o r şi b l ând , c a r e m a i apoi d e v i n e to t m a i anevo ios p â n ă când , d u p ă v r e o 3—4 o r e d e m e r s , p e jos s au că la re , n e r id ică la r e s p e c t a b i l a î n ă l ţ i m e d e 1806 m e t r i d e a s u p r a n i v e l u l u i m ă r i i . Şi to tuş i , p o p o r u l b ă ­n ă ţ e a n îi zice M u n t e l e Mic, f i indcă la s p a t e l e lu i u r m e a z ă Ţ a r c u l de 2190 m e t r i , C a l e a n u de 2196, apoi Nede ia , M ă t a n i a şi Baicu , cu to ţ i i depăş indu -1 ca î n ă l ţ i m e . N e p u t â n d r iva l iza cu aceş t i u r iaş i ai n a t u r i i a şeza ţ i î n nemi j loc i t a sa a p r o p i e r e şi ch ia r în l e g ă t u r ă o rgan ică , e l se m u l ţ u m e ş t e cu ro lu l d e f ra te m a i mic , p r i m i n d cu b u c u r i e pe coama- i î n t i n s ă să se z b e n -gu ia scă r o i u r i d e pi t ic i a d e v ă r a ţ i , î n m iez d e v a r ă , ca şi în d r i c d e i a rnă , — o a m e n i i .

î n f r u n t â n d g r e u t ă ţ i l e fizice a le u r c u ş u l u i care , to tuş i , n u p r e z i n t ă n ic i o p r i m e j d i e , a junş i p e c u l m e sa t i s fac ţ ia n e es te desăvâ r ş i t ă .

S p r e Răsă r i t , o r i zon tu l n e e s t e î nch i s d e u r iaş i i p o m e n i ţ i . S p r e Sud , och iu l n o s t r u p o a t e ident i f ica v a l e a s u p e r i o a r ă

a T imi şu lu i , c a m p â n ă la Che ia A r m e n i ş u l u i . S p r e S u d - V e s t , o r i zon tu l ni-1 t a i e l in ia l u n g ă şi m a j e -

s toasă a S e m e n i c u l u i ca re , deş i n u d e p ă ş e ş t e cu p r e a m u l t î n ă l ţ i m e a d e 1500 m e t r i , p e n t r u j u m ă t a t e a d e S u d a B a n a t u l u i con tează ca u n m u n t e m a r e .

L a Vest , s p r e C a r a n s e b e ş , d e a l u r i l e aces te i r eg iun i , p r iv i t e de la î n ă l ţ i m e a noas t r ă , se n ive lează şi n u m a i asoc ia te cu cea ţ a po t p u n e s t av i l ă p r iv i r i i .

S p r e N o r d - V e s t se î n t i n d e , m e r e u l ă r g i n d u - s e . V a l e a T i -

19

mişu iu i , p r e s ă r a t a de un şir nes fâ r ş i t de m â n d r e sa t e r omâneş t i şi ş e r p u i t ă de r â u l T i m i ş ca re , în l u m i n a soa re lu i p a r e o l inie Je a rg in t , D i n t r ' o p r ive l i ş t e a s e m ă n ă t o a r e t r e b u i e ea a văzu t T imişu l şi poe tu l b ă n ă ţ e a n , Victor Vlad D e l a m a r i n a , când a scr is :

„Măi Cimişe, io ce şeiu Cum ce mişei c'argintu viu"...

l n t u r c â n d u - n e cu fa ţa s p r e N o r d - R ă s ă r i t , v e d e m o p a r t e i m Valea Bis t re i şi ch i a r d incolo de ea, în a f a ră d e p o r ţ i u n e a •:e cade în d r e p t u l m u n ţ i l o r P a d e ş şi Rusca , ceva m a i mici decât Se inen icu l , U r m ă r i n d coama lor p r e lu n g i t ă , p r iv i r ea noas t r ă se p i e r d e p r i n r e g i u n e a G h e l a r - H u n e d o a r a , d incolo de g ran i ţ e l e B a n a t u l u i .

P â n ă la războiu . l umea n o a s t r ă m a i bună n u se in t e resa •ic m o g â l d e a ţ a î na l t ă ce î n t â r z i e b in i şo r r ă s ă r i t u l soa re lu i în reg iunea C a r a n s e b e ş u l u i , a cope r i t ă d e b o g a t e p ă d u r i p e ver­san t şi de cea ţ ă p e cu lmi . E a e r a u m b l a t ă şi c u n o s c u t ă d o a r de ciobani , de vână to r i , de anga ja ţ i i C o m u n i t ă ţ i i d e a v e r e d in C a r a n s e b e ş , — p r o p r i e t a r a aces tor p ă d u r i , — d a r m a i cu s eamă • ic cei <•(• le e x p l o a t a u .

In cu r su l războiu lu i însă, „că tune le ' Î m p ă r a t u l u i F r a n z loseí, d in g a r n i z o a n a Ca ransebeş , s 'au a v e n t u r a t în n u m ă r tot mai m a r e p r i n po tec i le şi des i şur i l e a scunse a le aces tu i m u n t e , de u n d e n u t r e b u i a u să t r e a c ă decâ t încă d o u ă cu lmi , p â n ă să a j u n g ă în Ţ a r ă . Din acest mot iv , r e g i m e n t u l 43 d e i n f an t e r i e a fost m u t a t la J i c in . în Boemia , P e aici a t r e c u t C a r p a ţ i i şi r e g r e t a t u l scr i i tor b ă n ă ţ e a n Cas ian M u n t e a n u ca re , a j u n g â n d pe p ă m â n t u l p r i m i t o r al Ţăr i i a a v u t c a v a l e r i s m u l d e a-i la-m u r i d e a b i n e l e a pe foştii lu i c o m a n d a n ţ i a s u p r a s e n t i m e n t e l o r sale şi pa su lu i făcut , s c r i i ndu - l e d u p ă c u m u r m e a z ă :

„Ich m e l d e g e h o r s a m s t dass ich d e s e r t i e r t habe" . . . R o t i n d u - n e ochii în nemi j loc i t a n o a s t r ă a p r o p i e r e , vom

vedea, că. M u n t e l e Mic a r e şi a l t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i . La î n ă l ţ i m e a d e 1500 d e m e t r i b r a d u l î nce t ează b rusc , for­

m â n d aci o l iz ie ră t r a s ă a p r o a p e cu l inea lu l . De aci încolo se a ş t e r n e un b o g a t covor d e p ă ş u n e a lp ină , a c c i d e n t a t d e câ teva p a n t e d e s tu l de uşor d e u r c a t şi d e c â t e v a cucu ie d e p i a t r ă , cari r rebuesc ev i ta te . I n t r ' u n ceas -două a j u n g e m la p u n c t u l t r igo­nomet r ic , ad ică la î n ă l ţ i m e a d e 1806 m e t r i , u n d e m u t e l e ia aspec tu l u n u i p l a tou î n t i n s pe ca re , dacă n ' a r fi m u ş u r o a i e l e r id ica te d e apă , s 'ar p u t e a a t e r i za şi cu av ionu l .

S t r a t u l de p ă m â n t p i e t ro s d i n t r e 1500—1600 m e t r i î n ă l ţ i m e es te foarte boga t în ape . De j u r - î m p r e j u r , ţ â şnesc , p e t oa t e ve r san t e l e m u n t e l u i , n e n u m ă r a t e i zvoa re , rec i ca gh ia ţ a . La Sud, aces te izvoare se va r să în r âu l Sebeş , la N o r d - E s t în

20

Bistra . Din s t r a t u l d i n s p r e Vest , p e o d i s t a n ţ ă de ab ia 200—300 m e t r i ţ â şnesc , c a m de la aceiaş i î n ă l ţ i m e , n u m a i p u ţ i n de 26 izvoare car i , r e u n i t e s u b l iz ie ra p ă d u r i i d e p r o t e c ţ i e în r â u ­le ţu l Sebese i , coboa ră v e r t i g i n o s s p r e Bor lova , î n t r ' u n şuşui t duios şi r ă s u n ă t o r şi p e ca r e nu-1 copleşesc decâ t v â n t u r i l e n ă ­p rasn ice s c ă p a t e d in p r ă p ă s t i i l e u r i a ş i lo r de la Răsă r i t .

Ca s t a ţ i u n e e l imaică , a lp ină , M u n t e l e Mic a î n c e p u t să fie c ă u t a t ab i a d i n a n u l 1930, c â n d B a t a l i o n u l 11 V â n ă t o r i de M u n t e a c o n s t r u i t aci, p e v e r s a n t u l a p u s e a n , la l iz ie ra p ă d u r i i de b r a d şi cu fa ţa s p r e C a r a n s e b e ş , o c a b a n ă s imp lă şi ca re poa te adăpos t i , î n cond i ţ i un i foa r t e m o d e s t e , o s u t ă de oamen i .

In t o a m n a a n u l u i 1933. u n m a r e i n d u s t r i a ş n e a m ţ , d in Ti­mişoara , z ideş te o c a b a n ă cu u n confor t ceva m a i b u n , capa­bilă să a dă pos t e a s c ă 35 p e r s o a n e .

In a n u l 1935, C o m u n i t a t e a d e a v e r e d in C a r a n s e b e ş r idică c a b a n a „ C u i b u l n o s t r u " , cu 10 p a t u r i , i a r Asoc ia ţ ia func ţ iona­r i lor M u n i c i p i u l u i T i m i ş o a r a c o n s t r u e ş t e c a b a n a „Brăd i şo r " , eu 20 p a t u r i şi p e n s i u n e a spo r t i vă „Be l l a -Vi s t a " , cu 50 p a t u r i

I n a n u l 1936, P r e f e c t u r a j u d e ţ u l u i S e v e r i n c o n s t r u e ş t e şi ea c a b a n a „Dor d e m u n t e " , cu 24 p a t u r i .

T o a t e aces te c o n s t r u c ţ i u n i se î n ş i ru i e i n semice rc , d u p ă con fo rma ţ i a M u n t e l u i , cu fa ţa s p r e C a r a n s e b e ş , s u b cele 26 i zvoa re p o m e n i t e şi cu Sebese iü l s ă l t ă r e ţ d e d e s u b t .

A d e v ă r a t a v i a ţ ă t u r i s t i c ă şi spor t ivă , p e M u n t e l e Mic, în­cepe în a n u l 1935, d e o d a t ă cu t e r m i n a r e a p e n s i u n i i tu r i s t i ce „Be l l a -V i s t a " a Asoc ia ţ ie i func ţ iona r i l o r M u n i c i p i u l u i Timi­şoa ra care , p e l â n g ă u n n u m ă r m a i m a r e d e locur i , e s t e în s t a r e să ofere şi u n confor t desăvâ r ş i t , î n t o c m a i ca s t a ţ i u n i l e s imi ­lare din A p u s .

In aces t scop, Asoc ia ţ i a p o m e n i t ă , ad ică P r i m ă r i a Mun ic i ­piului T imişoa ra , a d e p u s t o a t e s t ă r u i n ţ e l e şi t o a t e sacrif ici i le posibi le . C a m e r e l e d in p e n s i u n e a „ B e l l a - V i s t a " a u : apă c u r g ă ­toare , ca ldă şi r e ce ; ha l i şi su f r age r i e p a r c h e t a t e ; ca lor i fer ; b u c ă t ă r i e cu ins t a l a ţ i e e lec t r ică ; t e le fon ; r ad io ; b ib l io tecă : băi d e p u t i n ă şi ba s in d e ba i e î n l ibe r cu încă lz i r e e lec t r ică .

î n t r e a g a s t a ţ i u n e es te l u m i n a t ă e lec t r ic . E n e r g i a e lec t r i că necesa ră o fu rn izează o u z i n ă h id roe lec t r i că , c o n s t r u i t ă d e c ă t r e Uz ina E lec t r i că C o m u n a l ă d in T imi şoa ra . Aceas t ă ins ta ­laţ ie a r e , la r e u n i r e a celor 26 i zvoa re în p â r â u l Sebese i u n b a r a j , i a r cu 600 m e t r i m a i jos şi la o d i f e r e n ţ ă de n ive l de 180 m e t r i , uz ina . C u r e n t u l es te c o n d u s la p e n s i u n e a „Be l la -Vista" , s i t u a t ă la 1500 m e t r i î nă l ţ ime , p r i n cab lu s u b t e r a n , de u n d e se d i s t r i bu i e la t oa t e ce le la l t e cons t ruc ţ i i .

A p a r ece d i n c a m e r e se o b ţ i n e d in c a p t a r e a ce lu i ma i a p r o p i a t izvor , i a r cea ca ldă p r i n a c ţ i u n e a a t r e i a c u m u l a t o a r e e lec t r ice

Ca sä n e p u t e m da s e a m a de s fo r ţâ r i t e f ăcu te t reDuie sa m e n ţ i o n ă m , cu toa te m a t e r i a l e l e a u fost c a r a t e p e cal, i a r ce l t mai g r e l e t â r â t e d e boi , căci şosea p o t r i v i t a n u ex i s t ă decâ t p â n ă în c o m u n a Bor lova (13 Km.) , i a r ca le fe ra ta i n d u s t r i a l ă p â n ă la G u r a R u g u l u i (8 Km. ) .

D e a s u p r a p ă r ţ i i d e N o r d a s t a ţ iun i i , p e C l e a n ţ u l Gă ina , ia o î n ă l ţ i m e d e 1630 m e t r i , Asoc ia ţ i a func ţ iona r i l o r Munic ip iu lu i T i m i ş o a r a a r id ica t , în a n u l 1936, o c r u c e de 25 m e t r i î na l t ă şi de doi m e t r i l a t ă şi c a r e a fost s f in ţ i tă cu tot fastul cuven i t . C r u c e a e s t e f ăcu t ă d in l e m n de b r a d , i a r a n c o r a j u l şi l egă tu r i l e d e f ier a u fost f ăcu te în a t e l i e r e l e T r a m v a i e l o r C o m u n a l e d in T i m i ş o a r a C r u c e a e s t e a şeza t ă cu fa ţa s p r e C a r a n s e b e ş şi l u m i ­n a t ă p u t e r n i c de şase f a ru r i e lec t r ice . D u p ă c u m scr ie c ron i ­c a r u l so l emn i t ă ţ i i i n a u g u r a l e , C r u c e a aceas ta s 'a ap r in s , mai în tâ i , î n n o a p t e a de la 11 s p r e 12 Iu l i e 1936 şi M u n t e l e Mic s'a î nc r e ş t i na t . D e a t u n c i ea îşi t r i m i t e l u m i n a f a ru r i l o r sa le p â n ă d e p a r t e , s p r e Apus , s e r v i n d de că l ăuză s i g u r ă în M u n ţ i şi la şes, ca şi în d o m e n i u l m o r a l .

L a doi a n i d u p ă î n j g h e b a r e a une i vieţi c iv i l iza te şi c r e ş t i ­neşt i p e M u n t e l e Mic, i a t ă - m ă şi e u la m a s ă pusă , f ă ră să fiu pofti t şi : a r á să fiu t u r i s t sau d r u m e ţ şi cu a t â t m a i p u ţ i n spor t iv , căci a t u n c i v e n e a m în l u n a lu i Cup to r , c â n d s u f e r e a m s u b focul dogo r i t o r a l Capi ta le i , sau în I a n u a r i e , p e t ă lp i de frasin. D a r Caca a m v e n i t t o a m n a , aceas ta n u î n s e a m n ă nici m ă c a r că ac: fi v â n ă t o r . D in r ăzbo iu n u a m m a i a v u t a r m ă în m â n ă , i a r c a p r e l e n e g r e şi cocoşii d e m u n t e n u m ' a u pas iona t în t r e c u t şi n u m ă pas ionează nici î n p r e z e n t . N u s u n t nici m ă c a r de la fa ţa locului , căci ochii m e i d e copil a u a d m i r a t „Cu la V â r ş e ţ u l u i " şi „Cioaca P a t r i l e i " d in sa tu l m e u n a t a l , î n a l t ă d e 350 m e t r i . I a r când e r a m „ c ă t a n ă la î m p ă r a t u l " , î n C a r a n s e b e ş , of i ţer i i lu i m ă p u r t a u p e d e l u ş o a r e m a i mici , ca Def i leul Rugi , C ă t a n a Moar t ă , Corcana şi p e Va lea Bou lu i .

Ca fiu a l B a n a t u l u i insă , n u a m p u t u t să r ă m â n n e p ă s ă t o r la ves t ea foa r t e s t ă r u i t o a r e , că pe M u n t e l e Mic a î n c e p u t o a c ţ i u n e socială şi n a ţ i o n a l ă v r e d n i c ă de cunoscu t . A m p o r n i t dec i la cel d i n t â i m o m e n t p r i e l n i c p e n t r u m i n e , î n a f a ră d e or ice sezon. L a B o r l o v a l ' a m l u a t t o v a r ă ş p e P e t r u Ş i a r a cu doi că lu ţ i m ă r u n ţ i , u n u l m u r g şi a l t u l sur , cu c ă p e s t r e î n o d a t e de s u t e d e or i , d e o a r e c e în p r i m e l e n o u ă l un i a le a n u l u i eu îi e r a m cel d i n t â i c l ient . Şi, as tfel , i a t ă - m ă „ p e n s i o n a r " la Be l la -Vista, căci î n a l t ă p a r t e pens i a n u - m i s u r â d e .

Zece zile în ş i r a m ce r ce t a t şi î n r e g i s t r a t , s t â n d de vo rbă cu cei la l ţ i „ p e n s i o n a r i " de la Be l l a -Vi s t a şi cu Bor loven i i , ca r i c o b o r a u cu oi le to t m a i jos , p e m ă s u r ă ce se s fârşea ia rba , t r ă g â n d u - s e s p r e p ă d u r e şi apoi s p r e sat .

22

P e v r e m e l ină m ' a m cobor î t la a p a zg lobie a Sebeşe lu lu i c a r e şi ea ş t ie vo rb i cu cei ce o în ţ e l eg ; i a r c â n d a tmos fe r a e r a în m i ş c a r e m ' a m u r c a t la S f â n t a C r u c e d e pe C l e a n ţ u l Gă ina , a le căre i f r ângh i i de ancora , în b ă t a i a v â n t u l u i de la Răsă r i t i n t o n a u me lod i i p l i ne de mi s t e r , p a r c ă d in a l t ă l u m e . P r i n g l a s u r i d i fer i te , Sebese iü l şi C r u c e a î m i s p u n e a u , că ceace a m d a t noi , R o m â n i i de la ţ a r ă , su t e de a n i ,oraşe le d e s u b v e ­chea s t ă p â n i r e , e le a r p u t e a , î nce tu l cu înce tu l , să n e r e s t i tu i e , d u p ă cum a ra i a piMa noiocoasă de p e M u n t e l e Mic

A u t r e c u t s ă p t ă m â n i de c â n d m i - a m r e l u a t v i a ţ a ob i şnu i t a , d e p a r t e , foa r t e d e p a r t e de M u n t e l e Mic. D a r impres i i l e cu lese acolo c o n t i n u ă a fi tot a t â t d e p u t e r n i c e , i a r r e g r e t u l m e u , — d e a n u fi fost p ă r t a ş la aceas tă m u n c ă cons t ruc t i vă , — foar te viu.

To tuş i , l u i P e t r u Ş i a r a d in Bor lova i - a m t r i m i s d o u ă că-p e s t r e noui , ca să n u t r ezească î n g r i j o r a r e a spo r t iv i lo r p e car i îi v a conduce , p e potec i l unecoase în t i m p d e i a r n ă . F ă c â n d aceas t a m i se p a r e că , v â n t u l d e p e B ă r ă g a n , — cu c a r e casa m e a s tă în l e g ă t u r ă nemi j loc i tă , -— a t i n g â n d cei p a t r u p lopi ce s u n t p o d o a b a cu r ţ i i me le , î n t r u n e ş t e aceeaş i s imfonie ta in ică ca şi f r ângh i i l e Sf intei Cruci de p e C l e a n ţ u l G ă i n a .

S e b e ş e l u l u i vese l şi c o m u n i c a t i v îi vo iu d u c e însă m u l t ă v r e m e doru l . D a r aceas ta n u face n imic , căci d u p ă c u m s p u n e Ar i s to te l , al doi lea imbo l p u t e r n i c al su f l e tu lu i o m e n e s c este.. . d o r u l

P e t r e Nemoianu

23

aéa evhaiioK din. Jhanéí&v&ma )

P r e t e n ţ i u n i l e ev re i lo r la d r e p t u r i pol i t ice şi socia le a u fost î n t â m p i n a t e d e t o a t e c lase le socia le cu d e c l a r a t ă os t i l i ta te . I n t r ' o i s to r i e a E v r e i l o r d in U n g a r i a , p u b l i c a t ă d u p ă răsbo iu l mondia l , m a r e l e r a b i n d in U j - P e s t ( ca r t i e r a l Budapes t e i ) , Ve-n e t i a n e r La jos , d ă i n t e r e s a n t e a m ă n u n t e p r i v i t o a r e la aceas tă î m p o t r i v i r e g e n e r a l ă . 2).

Ev re i i d i n t r u î n c e p u t găsesc u n a d v e r s a r r e d u t a b i l al re­vend ică r i lo r î n m a r e l e p a t r i o t u n g u r , con te l e Ş t e f a n Szécheny i care î n t r ' u n d i s c u r s p a r l a m e n t a r , v o r b i n d de ega la î n d r e p t ă ­ţ i re c e r u t ă d e evre i , a spus că „ U n g a r i a n u p o a t e sa u rmeze e x e m p l u l s t r ă i n ă t ă ţ i i , p e n t r u c ă în a l t e ţ ă r i s i t u a ţ i u n e a se pre­z in tă ca ş i c u m ai v ă r s a o f a r fu r i e d e l i n t e î n m a r e , câ t t imp în U n g a r i a a r î n s e m n a să ve r ş i o s t ic lă de ce rnea l ă î n t r ' o far furie d e c io rbă" .

In d i e t a de l a 1840 se r id ica n u m e r o a s e g lasu r i cari nu n u m a i că r e s p i n g p r e t e n ţ i i l e ev re i lo r , ci ce r m ă s u r i p r e v e n t i v e con t ra lor . C o n d u c ă t o r u l aces to r a d v e r s a r i e s t e poe tu l Kölezey Fe rencz , c a r e descr ie î n cu lo r i l e cele m a i vii d e z a s t r u l adus de invaz i a ev re i a scă în j u d e ţ u l S a t u - M a r e . C o n t e l e Szécseny . i se asociază. Con te l e Dessewffy A u r e l , m a r e l e o m pol i t ic şi publ ic is t u n g u r , a d m i t e ce- i d r e p t c e r e r e a ev re i l o r d e a l i se r e cunoaş t e ega la î n d r e p t ă ţ i r e , d a r c e r e a d u c e r e a u n e i legi con t r a i m i g r ă r i i ev r e i l o r d in Gal i ţ ia , f i indcă a l t m i n t e r i „ ţ a r a va fi i n u n d a t ă d e o m u l ţ i m e d e ev re i ce rşe to r i , ceeace n u es te nici

1) Vezi în „Ţara Noastră" cotidian, Nr. 1570 din Vi Februarie Şi 1572 din 13 Februarie, începutul acestui studiu.

2) Venetianer Lajos, újpesti főrabbi: „A magyar zsidóság története" Budapest 1922

24

î n i n t e r e s u l p o p o r u l u i u n g u r e s c , n ic i î n i n t e r e s u l ev re imi i i n ­d igene" , î n s u ş i L u d o v i c K o s s u t h , c a p u l r e v o l u ţ i u n i i n a ţ i o n a l e u n g u r e ş t i de m a i t â r z i u (1848), se r id ică c o n t r a „ a d u n ă t u r i i şi s t r â n s u r i i ev re i e ş t i d in M a r a m u r e ş " şi se p l â n g e că „ ţ a r a n u se p o a t e a p ă r a c o n t r a c r i m e l o r s ăvâ r ş i t e de aceş t i ev r e i " . D ie t a t o tu ş face o conces iune şi a d m i t e ca evre i i , ca r i s 'au n ă s c u t î n ţ a r ă şi cei car i ş i - au câş t iga t c e t ă ţ e n i a în m o d l ega l şi c o n t r a c ă r o r a n u se r id ică n ic i o ob i ec ţ i une s u b r a p o r t m o r a l , să p o a t ă locui la o r a şe (cu excep ţ i a o ra şe lo r m in i e r e ) şi să p o a t ă fi n e ­gus to r i , m e s e r i a ş i şi i ndus t r i a ş i .

P e n t r u a d e s a r m a î m p o t r i v i r e a u n g u r i l o r , ev re i i d in B u d a ­p e s t a în f i in ţează la 1840 o soc ie ta te „ p e n t r u r ă s p â n d i r e a l imbi i u n g u r e ş t i î n t r e e v r e i " , i a r c o m u n i t a t e a ev re i a scă d in B u d a p e s t a face p r o p a g a n d ă p e n t r u m a g h i a r i z a r e a evre i lo r .

Cea m a i m a r e p i edecă în ca lea e m a n c i p ă r i i ev re i lo r la d r e p t u r i po l i t i ce o f o r m a însăş re l ig ia ev re iască . I n z i a r u l său , „Pes t i H i r l a p " , L u d o v i c K o s s u t h sc r ie (5 M a r t i e 1844), că „Evre i i n u po t fi e m a n c i p a ţ i , f i indcă re l ig ia lo r e o i n s t i t u ţ i e pol i t ică , a şeza t ă p e baze t eoc ra t i ce , c a r e n u p o a t e fi a d u s ă în a r m o n i e cu a c t u a l a o r d i n e pol i t ică a ţăr i i . . . Cu r e g r e t t r e b u i e să c o n s t a t ă m că s i m p a t i a cu ca r e a fost î n t â m p i n a t ă c e r e r e a d e e m a n c i p a r e a ev re i l o r s cade m e r e u " . C a să se p o a t ă face a s i ­m i l a r e a socia lă a evre i lo r , K o s s u t h v e d e a u n s i n g u r mi j loc : r e f o r m a re l ig ie i ev re ieş t i .

Ca să î n l ă t u r e şi aces t obs tacol , m u l ţ i e v r e i t r e c în acea epocă la ca to l ic ism, fă ră să p o a t ă însă r i s ip i a t m o s f e r a ost i lă lor . D in con t ra , os t i l i t a t ea ia p ropor ţ i i . L a 1847 d i e t a a d u c e o lege p r i n c a r e se i n t e r z i ce i m i g r a r e a şi s t ab i l i r ea în ţ a r ă a ev re i lo r s t r ă in i . L a î n c e p u t u l lu i M a r t i e 1848 (în l u n a în ca r e î ncep m i ş c ă r i l e d e l i b e r t a t e a l e U n g u r i l o r ) , i zbucnesc şi la P r e s s b u r g şi la B u d a p e s t a t u r b u r ă r i a n t i s e m i t e , ca r i găsesc r ă s u n e t î n ţ a r a î n t r e a g ă . K o s s u t h d e c l a r ă în d i e t ă : „ M ă d o a r e i n i m a c â n d v ă d l ă r g i n d u - s e p r e t u t i n d e n i h o t a r e l e ţ ă r i i l i be r ­t ă ţ i i şi c â n d v ă d că n u m a i ev re i i s u n t exc luş i d i n ea. D a r p r e ­j u d e c ă ţ i l e c o n t r a ev re i l o r s u n t a t â t d e î n r ă d ă c i n a t e , î ncâ t n u - i p u t e r e o m e n e a s c ă să le î n v i n g ă " .

In t i m p u l r evo lu ţ i e i , cu p r i l e j u l d i scu ţ ie i d r e p t u l u i d e vo t m u n i c i p a l , d e p u t a t u l A r a d u l u i p r o p u n e în d i e t ă să se dea d r e p t u r i c e t ă ţ e n e ş t i şi evre i lo r , d a r m a j o r i t a t e a p ro t e s t ează . K o s s u t h p r o p u n e u n a m e n d a m e n t c a r e a u t o r i z e a z ă consi l i i le u r b a n e să a c o r d e d r e p t u l e l ec to ra l m u n i c i p a l ev re i l o r car i îşi vo r fi câş t iga t m e r i t e deoseb i te .

E m a n c i p a r e a ev re i lo r n ' o v r e a n i m e n i în U n g a r i a . A b i a în S e p t e m b r i e 1849, p r i m u l - m i n s i t r u S z e m é r e p r e z i n t ă d ie te i de la S e g h e d i n u n p ro i ec t d e lege p r i v i t o r la e m a n c i p a r e a evre i lo r . D a r o face în m o m e n t u l ca tas t rofe i de la S i r ia , ( u n d e cap i tu l ează a r m a t a u n g u r e a s c ă a g e n e r a l u l u i Görgey ) — şi e m a n c i p a r e a ev re i lo r r ă m â n e l i t e ră m o a i la.

25

S u b a b s o l u t i s m u l a u s t r i a c , p r i n cons t i t u ţ i a de la O l m i i t z ( D e c e m b r i e 1849), se a d u c e o î m b u n ă t ă ţ i r e î n s o a r t a evre i lo r , a ceas t ă cons t i t u ţ i e p r o c l a m â n d că „ p a r t i c i p a r e a la d r e p t u r i c ivi le şi po l i t ice e s t e i n d e p e n d e n t ă d e con fes iune" . D a r e x e r ­c i t a rea aces to r d r e p t u r i e s t e s u s p e n d a t ă p r i n s u s p e n d a r e a însăş i a cons t i tu ţ i e i . I n I a n u a r i e 1860 se a n u l e a z ă r e s t r i c ţ i u n e a i m p u s ă ev re i lo r d e a n u p u t e a locui î n o r a ş e m i n i e r e , i a r î n F e b r u a r i e a ace lu ia ş a n li se p e r m i t e să-ş i p o a t ă c u m p ă r a imob i l e .

I n a n u l 1867 (un a n d u p ă î n f i i n ţ a r e a A l i a n ţ e i i s t r ae l i t e u n i v e r s a l e , N . R.), î n s fârş i t , l i se r e c u n o s c d r e p t u r i l e pol i t ice , i a r î n a n u l 1893 se r e c u n o a ş t e şi r e l ig ia moza ică .

Virgil Coro dan

26

UHUJÍ cahe a ştiut sa moxihă pajLmoÂ

S ' au î m p l i n i t cinci a n i de când , la G e n e v a , a m u r i t con­t e l e A l b e r t A p p o n y i . A u t r e c u t cinci a n i d e c â n d suf le tu l , m a r e p r i n a s p i r a ţ i u n i l e , ca şi p r i n p a t i m a sa, ş i -a t r e s ă l t a t cea d i n u r m ă l i c ă r i r e a f lacăre i a l i m e n t a t ă d e u r a î m p o t r i v a t u t u r o r celor ce a u c o n t r i b u i t l a r e d u c e r e a t e r i t o r i a l ă a p a t r i e i sa le . I n p r i m u l r â n d î m p o t r i v a n o a s t r ă .

P r e s a m a g h i a r ă p o m e n e ş t e cu ev l av i e n u m e l e lu i . N u ­m e l e b ă t r â n u l u i c a r e a t r ă i t o c r e d i n ţ ă şi a m u r i t a p ă r â n d - o . Ş t i m ce î n s e m n e a z ă o c r e d i n ţ ă t r ă i t ă şi n e g â n d i m cu î n g ă ­d u i n ţ ă la to t ce n e - a făcu t r ă u aces t om, în c r e d i n ţ a că-şi s e r v e ş t e i dea lu l p a t r i e i lu i .

N e - a fost d u ş m a n în a c c e p ţ i u n e a p r o f u n d ă a c u v â n t u l u i . N e - a u r â t . Şi u r a lu i n e - a folosit, căci a m v ă z u t î n e a t e a m a d e d r e p t a t e a n o a s t r ă . E l a î n ţ e l e s ce p r i m e j d i e p r e z e n t a e l e ­m e n t u l v a l a h p e n t r u r e a l i z a r e a U n g a r i e i d e douăzec i d e m i ­l ioane d e m a g h i a r i . Şi n e - a lov i t cu se t ea n e p o t o l i t ă a r ă s a ­d u l u i d in s t epa ce n u p o a t e fi r ă c o r i t ă d e nor i i ce ru lu i .

N e - a u r â t p e n t r u p u t e r e a n o a s t r ă d e v ia ţă , p e n t r u p u t e ­r e a n o a s t r ă de a ' n f r u n t a g r e u l . N e - a u r â t p e n t r u t ă r i a c r e d i n ­ţ e i n o a s t r e . N e - a u r â t p e n t r u d r e p t a t e a n o a s t r ă , p e ca r e v e ­dea că n ' a r e p u t e r i s'o s u g r u m e .

Şcoa la şi b i se r ica f o r m a u ce t ă ţu i l e de r e z i s t e n ţ ă a l e p o ­p o r u l u i r o m â n e s c d i n t r e C a r p a ţ i şi Tisa . S p r e aces tea ş i -a î n ­d r e p t a t c a t a p u l t e l e v r ă ş m a ş e , m a n i f e s t â n d u - ş i d r a c o n i c a b u ­cur i e la f iecare s t e a g a lb , p e ca r e cei s labi în c r e d i n ţ ă îl r i ­d icau în s e m n de s u p u n e r e .

27

N e - a u r â t . Ş i s 'a b u c u r a t c â n d a a v u t i luz ia că, d u p ă e x e ­c u t a r e a p l a n u l u i de asa l t , r e z i s t e n ţ a î n d â r j i t ă a R o m â n i l o r î n ­cepe să cedeze . E d r e p t că m a j o r i t a t e a şcoale lor r o m â n e ş t i p i e r d u r ă d i n e l a n u l lor n a ţ i o n a l , i n d e p e n d e n ţ a p r e o ţ i l o r e r a î n c ă t u ş a t ă d e c o n g r u a de la s ta t .

S p r e o m a i g r a b n i c ă r e a l i z a r e a U n g a r i e i u n g u r e ş t i , se o rgan izase episcopia m a g h i a r ă de l a H a j d u - D o r o g , — i a r cea o r t o d o x ă i -a r fi u r m a t n u p e s t e m u l t ă v r e m e .

De n ' a r fi i zbucn i t r ă z b o i u l cu u r m ă r i l e lu i , m u l ţ i o n o ­rab i l i „ f r u n t a ş i " — cu m a r e t r e c e r e în v i a ţ a po l i t i c ian i lo r d e m e s e r i e — c o n t i n u â n d a vo rb i î n fami l i i le lor u n g u r e ş t e , a r fi a d o r m i t î n t r u D o m n u l , î m p ă c a ţ i cu g â n d u l că u r m a ş i i lor cel p u ţ i n n u v o r m a i a v e a să l u p t e î n v i a ţ ă şi cu n ă p a s t a de a se fi n ă s c u t v a l a h i .

To t ce o m e n e ş t e şi d i avo le ş t e a fost cu p u t i n ţ ă , a făcu t î m p o t r i v a n o a s t r ă aces t c l a r - v ă z ă t o r a l p r i m e j d i e i ce a m e ­n i n ţ a d o m i n a ţ i a m a g h i a r ă în U n g a r i a c a r e a fost. F i u con­ş t i en t a l n a ţ i e i sa le , n u s'a d a t î n l ă t u r i de l a n ic io m ă s u r ă . Nu 1-a i n t e r e s a t n ic i u n p ro t e s t , o r i d e u n d e a r fi v e n i t el . A p lesn i t î n ob raz p e o r i - ce s t r ă i n c a r e a i n t e r v e n i t p e o r i - ce cale . T r ă i a v i su l u n e i U n g a r i i m a r i , î n c a r e şi p i e t r i l e t r e ­b u i a u să v o r b e a s c ă u n g u r e ş t e . Şi vo ia ca v i su l să d e v i n ă r e a ­l i t a te .

U n d e m ă s u r i l e a d m i n i s t r a t i v e i se p ă r e a u că n u d a u d e s ­t u l e r e z u l t a t e , a î n d r u m a t l ăcus t e l e d e v a s t a t o a r e şi d e m o r a ­l i za toa re a le lu i I s r ae l . Ş t i a câ t r ă u p o t a d u c e p e u n n e a m ro iu l de cază r i c r e scu ţ i cu u r a în suf le t î m p o t r i v a a to t ce es te nob l e ţ e .

L a r â n d u l n o s t r u şi no i l - a m u r â t . L - a m u r â t şi l - a m b l e s t e m a t , p e n t r u c ă ş t i a m că n e v o e ş t e m o a r t e a . P e n t r u c ă a m s imţ i t d ă r a p ă n u l ce-1 a d u c v ie ţ i i n o a s t r e m e r c e n a r i i iuda ic i ai cauze i u n g u r e ş t i , m e r c e n a r i , car i , î n c r e d i n ţ a v i i toa re i solde, şi azi m a i l u p t ă î m p o t r i v a n o a s t r ă . P r e z e n ţ a lu i la G e n e v a e r a d o v a d a c o n s t a n t e i u r i ce n e - o p u r t a . S i m p a t i i l e ce şi le câş t igase în r â n d u l ce lor d e n e a m u l m e r c e n a r i l o r lu i n e î n ­d e m n a u î n să la l u p t ă . De ace ia azi s u n t e m î n g ă d u i t o r i cu m e ­m o r i a lu i .

B ă t r â n ca v r e m e a , el, v iu l p a r a s t a s a l a l t o r zile, ş i -a lua t , acolo, r o l u l f r u m o s d e s t r ă j e r a l n e a m u l u i lu i . N u 1-a i n t e r e ­sa t r e c l a m a puch inoş i lo r . P e r s o n a l p e n t r u e l n u a p l ă t i t a r t i ­cole d i t i r a m b i c e şi n ' a p u r t a t pa rdes i i l e scr ib i lor . D a r n e - a u r ­m ă r i t cu u r ă .

U n T a r a s B u l b a a l n e a m u l u i lu i , pe ca r e 1-a s e rv i t cu că ldu ră , că l când în p ic ioa re orice s e n t i m e n t o m e n e s c . C ă l ­c â n d în p ic ioa re o r i - ce m o r a l ă , o r i - ce c o n v e n ţ i o n a l i s m , a t u n c i c â n d e ra v o r b a d e s o a r t a n e a m u l u i său . A t u n c i p e n t r u aces t e u r o p e a n n u m a i ex i s t a n ic i l ege , n ic i opre l i ş t e , n ic i păca t , nici c r imă . T o t u l îi e r a î n g ă d u i t p e n t r u n e a m u l lui .

23

Aşa s u n t cei c r e scu ţ i d i n p l ă m a d ă ero ică . N u cedează , n u se i n t i m i d e a z ă şi d i s p r e ţ u e s c p e m o r m o l o c i i fo rmelor .

N e - a u r m ă r i t o r i - u n d e a c r e z u t că n e p o a t e s t r ica . Or i - ce insucces a l n o s t r u a fost p e n t r u e l o r a z ă d e n ă d e j d e că v o m cădea . D e ş a r t ă c r eza re , căci to ţ i ca r i a u c r e z u t că n e v o r culca la p ă m â n t , a u v ă z u t câ t s ' au înşe la t . Căci c r e d i n ţ a n o a s t r ă a u ver i f i ca t -o v e a c u r i . D a r l u p t a lu i a r e ceva d i n m ă r e ţ i a e ro i lo r epici . O r e c u n o a ş t e m . P r o b a b i l , d e a r t r ă i , şi e l a r r e c u n o a ş t e î n su f le tu l lu i f r u m u s e ţ e a l u p t e i n o a s t r e c r e ş t i n e şi r o m â ­neş t i .

Vecin i i n o ş t r i l - au p o m e n i t , la cinci a n i de l a m o a r t e . A m u r i t f r umos , cu fa ţa s p r e d u ş m a n i i i d e a l u l u i lu i . Ş i dacă oda tă , î n p l i n ă v igoa re , l - a m u r â t , î l i n v i d i e m şi-1 v o m inv id i a p e n t r u f r u m u s e ţ e a s p l e n d i d ă a m o r ţ e i lu i . Aco lo d e p a r t e , p e u n loc ce-1 socotesc c â m p d e l u p t ă a l î n d r e p t ă ţ i r e i n e a m u r i l o r , acolo a m u r i t în c r â n c e n ă î n c ă e r a r e , aşa c u m p o e t u l cel m a r e a l n e a m u l u i s ău a do r i t : S ă n u m o a r ă s t i n g â n d u - s e ca u n că -p e ţ e l d e l u m â n a r e u i t a t î n t r ' u n col ţ b a n a l , ci p e c â m p u l d e război , a p ă r â n d u - ş i n e a m u l .

Că ace l „ c â m p d e r ă z b o i " e r a loc d e e x e r c i ţ i u a l u n o r filfizoni r ec l amag i i , u n loc u n d e i u d a i s m u l făcea e x p e r i e n ţ a u n o r t eor i i t a l m u d i c e , e a l t ă socotea lă . E l a m u r i t f rumos .

O r i ce a r s p u n e , o r i câ t a r d a ochi i p e s t e c a p i n o v a t o r i i he ro lz i a i m o d e r n i s m u l u i f ă r ă d e p a t r i e şi f ă r ă d e n e a m , o r icâ t a n u m i ţ i n ă t ă r ă i a r p r e d i c a r e n u n ţ a r e a l a ves t ig i i l e aces t ea a l e t r e c u t u l u i , p a t r i a şi n a ţ i a s u n t r e a l i t ă ţ i c a r i ce r p e n t r u a p ă r a ­r e a lo r o a m e n i î n t r e g i ca d u ş m a n u l m o r t a c u m cinci a n i la G e n e v a .

O, îl i n v i d i e m cu t o a t ă f i inţa , cu t o a t e s i m ţ u r i l e , cu t o a t e g â n d u r i l e . Căci şi l a p l e c a r e a l u i d i n l u m e a p ă m â n t e a n ă n e - a s f ida t p r i n m ă r e a ţ a lu i m o d e s t i e , p r i n d i s p r e ţ u l r ec l amag i i lo r . A m u r i t f r u m o s cu n u m e l e n e a m u l u i s ă u p e buze . I n v r e m e ce în l u m e a i roz i lor n o ş t r i r o i a u m e s c h i n ă r i i l e şi m ă r u n t e l e socotel i d e a r iv i ş t i şi impos to r i . R o i a u n u l i t ă ţ i l e s t u p i d e i n ­capab i le , ca r i n u u r m ă r e a u decâ t r e c l a m a . Ca r i n u a v e a u n ic i p u t e r e a d e a iub i , n ic i c u r a j u l d e a u r î , n ic i t i n e r e ţ e a a v â n ­tu lu i , n ic i c ă l d u r a c r ed in ţ e i . E l a a r ă t a t că ş t i e să m o a r ă f rumos . P e c â n d noi? Noi t r ă i m u r â t . A ş a d e u r â t . Şi n e f acem g lo r i e d i n p ă c a t u l u r â ţ e n i e i .

Şi d o a r a s p u s d e m u l t p o e t u l s t r ă b u n : L ice t e t a b h o s t i -b u s docer i .

Laokoón

29

fcef&ejcţu apoMHce. P e Ca lea Vic tor ie i , î m b u l z e a l ă , vese l i e şi e l egan ţă , ca p e

v r e m u r i b u n e , c â n d ev re i i a u ieş i t cu f lor i î n a i n t e a foşt i lor inamic i , ca r i o c u p a s e r ă Bucureş t i i . . . M ' a m s t r e c u r a t s t i n g h e r i t s p r e a l t ca r t i e r , s t r e in . I n fa ţa v i t r i n i l o r s t r ă j u i a u och i cu t i -vea l ă d e con juc t i v i t ă şi cu t u l b u r e a l a b l e s t e m e l o r î n locu i t ă p r i n t r ' o o rgol ioasă înc rede re . . .

A m p ă r ă s i t l u m e a l a i b e r e l o r şi a m i n t r a t î n ace ia a m u n c i i : c o n t r a s t u l , izb i tor . Se s c h i m b a s e ceva , î n t r ' o c l ipă, şi c h i a r cei ce d e z a p r o b a u î n a i n t e ş i - au d a t s e a m a câ t a u p i e r d u t c â n d d i n t o t n u m a i e r a n i m i c . P e c ine să t e m â n i i î n să ? V i a ţ ă n o u ă şi n e c e s a r ă s au e r o a r e ? C a r i s u n t c ă r ă r i l e cele m a i b u n e , d e a c u m î n a i n t e , a l e v ie ţ i i ?

— „ V a l u l lumi i , v a l u l m ă r i i , t e coboa ră şi d e suie . . ." . Ş i a l t v e r s a l d - lu i A. C. Cuza : „ N u despe ra , şi n u s p e r a î n b ine . . . " .

— „ T o c m a i ceeace s p u n eu , îm i şop t i o m u l de p e s t r a d ă , c a r e se ac iuase l â n g ă m i n e şi m ă u r m ă r i s e , ca o obses ie .

M ' a m u i t a t la e l cu b ă g a r e d e s e a m ă . E r a i ron ic şi a v e a ochi s t r ă luc i t o r i . P r i v i r i l e însă , la a n u m i t e v o r b e , i se î m p ă i n -j e n e a u şi a t u n c i d e v e n e a p r o t e s t a t a r . U n e o r i p a r ' c ă se a d r e s a u n o r p u t e r i inv iz ib i l e şi h a l u c i n a n t , s ă r e a de la o i dee la a l ta , ca p e s t e n i ş t e obs taco le c u ca r i se a n t r e n a s e d e m u l t , p r i n v ra i ş t e l e mi len i i lo r . C u v â n t a fă ră ş i r ş i c ă u t a s e n s u r i l u c r u ­r i lo r l ips i t e de r a ţ i u n e . De la secolul lu i P e r i c l e t r e c e a la E m i n e s c u şi s canda : „ . . .Toate-s v e c h i şi n o u ă - s toa te . . . Ce e val , ca v a l u l t rece . . . " . Ca p e u r m ă să a d a u g e :

— „ V o r înf lor i , s u b vameş i i i n t e l ec tua l i de la cenzu ră , a r ­te le , s a t i r a şi, m a i a les , f abu la . L a F o n t a i n e , Esop şi K r i l o w , de p e v r e m e a Rus ie i ţ a r i s t e , s u n t la m o d ă şi n e v o m î n c h i n a la a l t a r e l e ş t i in ţe i , p ă r ă s i n d idoli i pol i t ic i . D i n m e c a n i c ă şi d in fizică m i e îm i p lac legea ac ţ iun i i şi a r eac ţ iun i i , oa la lui P a p i n

30

şi r e l a t i v i t a t e a r e s t r â n s ă şi g e n e r a l i z a t ă . C â t p r i v e ş t e i s tor ia , ea c o n t r i b u e d e a s e m e n e a la a p r o f u n d a r e a c las ic i lor s i m b o l u r i d e s v o l t a t e şi d e s ă v â r ş i t e (şi, aici , o m u l n u - ş i s t ă p â n i sa t i s fac ­ţ ia) î n ca l cu lu l vec to r i a l , p e ca r e u n i v e r s i t a t e a de l a V ă l e n i f i indcă t o tu ş i nu -1 cunoaş t e , î l soco teş te cu s i g u r a n ţ ă u n fel de cifru sec re t î n t r e b u i n ţ a t î m p o t r i v a a lbe lo r b ă t r â n e ţ e ca r i vor , se în ţ e l ege , p u ţ i n t e l b ine . . . D e ace ia c â n d zic d e e x e m p l u — să v o r b i m n u m a i în p i l d e — c ă şi a x i o m e l e l u i Euc l id a u fost z g u d u i t e î n e s e n ţ a lor, a t u n c i d e v i n s u b v e r s i v ca şi i s t o ­ria". R ă m â n â n d cu ide ia s u s p e n d a t ă î n m i n t e , ca o g ă l e a t ă î n t r ' o f â n t â n ă c u r o a t a r u p t ă , î m i şopt i , d u p ă ce t r e c u c l ipa m e a d e n e d u m e r i r e î n fa ţa smin te l i i d o m o a l e şi c e r t e a f ir i i :

— „ E u a m fost r o b d o u ă mi i d e a n i şi î m i v i n e g reu , d a r n u - i e x c l u s să f iu şi a l t fe l . P e n t r u u ş u r i n ţ ă , la f i ecare v r ă j m ă ş i e a d e s t i n u l u i , uc id î n m i n e o m i e d e iobagi . S i m t a c u m că î n c e p să a m şi e u o d e m n i t a t e — adică , v o r b a ace ia p roa s t ă — o s u v e r a n i t a t e p o p u l a r ă . D a r p r e c u m a fost sc r i s : „azi o v e d e m şi n u e...".

D i n a l u n e c a r e a a s t a s p r e n e g u r i a m î n c e r c a t să m ă s m u l g cu t o a t e p u t e r i l e r a ţ i un i i , d a r o m u l d e p e s t r a d ă s'a ţ i nu t , f a n t o m ă , d u p ă m i n e . L - a m î n t â l n i t î n uz ine , î n p a l a t e şi î n b o r d e i e : Ş i a ţ i p a t ca să se a u d ă p â n ă h ă t d e p a r t e , î n ­f r u n t â n d to tuş i , î n fe lu l lu i , n e c u n o s c u t u l :

— „ E u u n u l , m ă s u p u n ! . . . D a c ă se s p u n e : ia tă , d e a c u m g r a v i t a t e a n u m a i ex i s tă , a scu l t p o r u n c a şi v ă d o a m e n i î n ­ge r i c a r i z b o a r ă în spa ţ i i l e i n t e r p l a n e t a r e , c ă t r e haos . Ş i m ă m i r d a c ă a r fi a l t fe l , c u m n u m ă d u m e r e s c d e ce u m b l ă m cu p ic ioare le î n jos şi n u î n m â i n i ca ce i cu hocus -pocus . Căci d e ce ad ică a t u n c i c â n d m e r g l u c r u r i l e p e dos n u l e - a m s p u n e că m e r g p e fa ţa lor a d e v ă r a t ă şi că d a c ă a m c r e z u t a l t fe l n ' a m greş i t , a l b u l d e v e n i n d n e g r u şi b ine l e , r ă u ?...".

I n aceas t ă t ă l m ă c i r e d a t ă d e c i u d a t u l m e u amic , a m î n ­ţe les c u m se n a ş t e d i n o p r e s i u n e , m i s t i c i smu l . Şi , l a m a s a d e scris , a s c u l t â n d u - i l i t an ia , m ' a m î n t r e b a t : Cui fo loseş te aceas t ă p r ă b u ş i r e ? P e n t r u ce s 'au s c h i m b a t t o a t e f ă r ă ca to tuş i să n u se modi f i ce n i m i c d i n ceeace e r a m a i d e m u l t ?...

P a r a d o x a l a u m b r ă c a r e s t r ă j u i a l â n g ă condei , a c o n t i n u a t ca şi c u m n i m i c n u s ' a r fi î n t â m p l a t :

— „ A ţ i fost t r i ş t i î n v ic to r ie , f i ţ i m â n d r i î n î n f â n g e r e . C e - a ţ i făcut , n i m e n i p e l u m e n u m a i p o a t e desface .

Ceeace se face e o s u l e m e n e a l ă m e n i t ă să a s c u n d ă u r â ţ e ­nia , r i d u r i l e b ă t r â n e ţ i i , n e p u t i n ţ a , u r a şi s p a i m a .

Da, i a t ă - i t r e m u r â n d şi î n c h i p u i n d u - ş i că î n l ă t u r ă r e a ­l i ta tea , î m b r ă c â n d - o în s t r a i e nou i . D a r n u despe ra , şi n u spe ra în b ine . . . " .

Şi u m b r a o m u l u i de p e st r a d ă , c l ă t i n â n d u - s e î n t r e da şi n u , a c r e scu t d i n t r ' o d a t ă n o a p t e d e e v m e d i u şi î n ea a u p ă t r u n s s t r igoi i . N u - i t u r b u r a ţ i : c a u t ă p i a t r a fi lozofală şi v o r să facă t i m p u l revers ib i l . . . C. Stan

31

I$&HSU& eh&ic ai vieţii D i n t r e m u l t e l e f o r m e d e ipoc r i t ă p o l i t e ţ ă cu c a r e s 'a î n ­

g r ă d i t soc ie ta tea , ca să -ş i a s c u n d ă u r â ţ e n i a , conso la rea es te , cu s i g u r a n ţ ă , cea m a i t r i s t ă , a ş p u t e a s p u n e , es te , m a i a les , o s i ­n i s t r ă î n şe l ă to r i e . D a r n i m i c n u e s t e m a i d e p r i m a n t , decâ t aceas t ă d i s c r e t ă b ă t a i e p e u m ă r , î n c h i p d e p r i e t e n o a s ă c o m ­p ă t i m i r e , p e n t r u o î n f r â n g e r e c o n s u m a t ă s a u p rov izo r i e .

Mila , f a ţă d e u n înv ins , e s t e o a l t ă p ă l m u i r e p e s t e obra j i i cu iva c a r e se află la p ă m â n t . Ş i n i c ioda t ă r u ş i n e a n u e s t e m a i c u m p l i t ă , d e c â t î n c l ipa c â n d d i n u m b r ă se r u p e o s i lue tă c u r t e n i t o a r e , u n s u r â s cenuş iu , u n r â n j e t m a i d e g r a b ă , c a r e s capă c â t e v a s u g h i ţ u r i s t r i v i t e î n t r e d in ţ i , i n t e r j ec ţ i i g â t u i t e , a c ă r o r m i s i u n e , î n c h i p u i ţ i - v ă , e s t e să încă lzească o v o i n ţ ă c a r e s'a f r â n t în două , d u p ă o b ă t ă l i e t e r i b i l ă şi f ă r ă de noroc . M i n ­c i u n a conven ţ iona l ă , i a tă , îns fârş i t , ce d e g r a d e a z ă t i m p u r i l e n o a s t r e . Ş i n u e x i s t ă o scenă m a i i m p r e s i o n a n t ă , m a i d u r e ­roasă , p o a t s , d e c â t du ioş ia fes t ivă, c a r e se g h e m u i e ş t e l â n g ă scă r i l e ca ta fa lcu lu i . . .

» »

V i a ţ a t r e b u i e să fie t r ă i t ă eroic . F u r t u n i n e m ă r g i n i t e se po t a b a t e p e s t e c r e ş t e t u l or icui . E x i s t e n ţ a i n d i v i d u a l ă ca şi cea co lec t ivă cad deopo t r ivă , câ teoda tă , s u b l ov i t u r i p u t e r n i c e şi i s b i t u r a p o a t e p r e f a c e în ţ ă n d ă r i cea m a i s ă lba t ecă ene rg i e .

I a tă , a c u m a d in n o u s u n t e m ispi t i ţ i să de sch idem, p o a t e r e s e m n a ţ i o a r e c u m , că r ţ i l e m a r i l o r î n d r u m ă t o r i a i omen i r i i . N e î n t o a r c e m , cu o t r i s t ă b u c u r i e poto l i tă , la s lova lor, ca să n e t r a g e m de-aco lo p u t e r e a de î n ţ e l e g e r e a v ie ţ i i . Ace la ş m a r e Ba inv i l l e p e ca r e l - a m p o m e n i t de n e n u m ă r a t e or i în sc r i su l

î2

n o s t r u d e e r i , s p u n e u n d e v a că a d e s e a s u n t e m m a r t o r i i u n o r e v e n i m e n t e , p e ca r e n u s u n t e m încă în s t a r e să le p r i c e p e m în î n t r e g i m e , d a r c a r e se p r o e c t e a z ă d incolo p e s t e g e n e r a ţ i i , î n n e m ă r g i n i r e a zodi i lor , ca f ap te p ă r t a ş e a l e i s tor ie i .

C ine p r i v e ş t e în l in i ş t e p e s t e f r ă m â n t a r e a t r e c u t u l u i , r ă ­m â n e u i m i t d e câ t ă l ipsă d e î n ţ e l e g e r e a e v e n i m e n t e l o r a u d a t d o v a d ă c o n t e m p o r a n i i lor . Iosif F l a v i u , s ă r acu l , sc r ia la v r e m e a lu i : u n o a r e c a r e I isus . I a r când Ala r i c b ă t e a c a d e n ţ a lu i d e s â n g e p e u l i ţ e l e Rome i , c ine p u t e a să p r e s i m t ă d r a m a ­t icu l s fârş i t a l i m p e r i u l u i l a t i n ! I s to r i a e o nes f â r ş i t ă s u r p r i z ă şi o a m e n i i n u p r i c e p t o t d e a u n a să - i desp ice sensu l . D a r d e s p r e ea s 'ar p u t e a s p u n e m a i a les , că a r e u n s i n g u r sens : î n a i n t e ! Şi l a t in i i s p u n e a cu m â n d r i a lo r e ro ică : p e r a s p e r a a d a s t r a .

Ceasu l aces ta m a r e . de a p ă s a r e s au d e e l i b e r a r e , c u m ve ţ i v rea , i n t r ă d e a d r e p t u l în i s tor ie , p e p o a r t a d e onoa re . P e s t r ăz i se a u d s u s p i n e l e d e vese l i e s au se p l i m b ă ochi i l a c r im i lo r r e ­ţ i n u t e , o b l o a n e g r e l e d e f ier cad p e s t e c â t e v a i luzi i j u c ă u ş e şi u n d e v a se d e s c h i d e o f i r idă s p r e p ă d u r i l e d e b r a d a l e a e r u l u i cu ra t , s p r e n ă d e j d e şi s ă n ă t a t e . P r i n fa ţa noas t r ă , în c r â m p e i e r ă s l e ţ e , def i lează p l u t o a n e d e i coane p r ă v ă l i t e s au n e şoptesc la u r e c h e c h e m ă r i l e t ă c u t e a l e v i i t o r u l u i . D a r c ine p o a t e î n ­c h e g a d in c iobur i og l inda zi lei d e m â i n e , c â n d n e d a u -asalt, cu ag re s iva lor n o u t a t e , a t â t e a m a r i e v e n i m e n t e n e a ş t e p t a t e ! P l e o a p e l e se lasă î nce t p e s t e l u m i n ă t o r i i v ie ţ i i şi ca în poezie , î n c e r c ă m să d e s p r i n d e m d in t a i n a t i m p u l u i p i a t r a d e h o t a r a d e s t i n u l u i r o m â n e s c . M i r c e a cel B ă t r â n g r ă e ş t e p r i n E m i -n e s c u : „ D e - o fi u n a , d e - o fi a l ta , ce e sc r i s şi p e n t r u noi , bucuroş i l e - o m d u c e toa te" . . . D e aici , d i n co l ţu l aces ta modes t , î n c a r e n e a r u n c ă v â r t e j u l v ie ţ i i , noi t r e b u i e să p r i v i m t o t u l s u b spec ie a e t e r n i .

L a ş i t a t e a n ' a c re i a t n i c ioda t ă n imic . D a r nici n ' a d i s t r u s . P e d i n a i n t e a ochi lor noş t r i , p e ca r i n u - i u m b r e ş t e p a t i m a şi n u - i î neacă u r d o r i l e invidie i , a l e a r g ă a c u m a o s o l e m n ă b r i ­g a d ă d e e v e n i m e n t e , c a r e a u r ă s t u r n a t , cu josu l în sus u n vas t p l a n d e r ea l i ză r i p r e s u m t i v e . C â n d se a p r o p i a m o m e n t u l s u ­p r e m al b i ru in ţ i i , d in t a i n a d e s t i n u l u i s 'a d e s p r i n s u n v e t o şi t o t u l s 'a n ă r u i t . Des t i nu l ? S ă f im ser ioş i .

Ex i s t ă , f ă ră îndoia lă , u n d e t e r m i n i s m is tor ic , d a r c a r e n ' a r e nic io l e g ă t u r ă cu ceeace l enev i a o r i e n t a l ă n u m e ş t e soar tă , ca să se jus t i f ice as t fe l o în jos i toa re a b d i c a r e în fa ţa v r ă j m a ş i l o r c a r e p â n d e s c la r ă s p â n t i e . C ine î n t o a r c e filele t i m p u l u i d e p a r t e înapo i , î n ţ e l e g e că i s to r ia e s t e o î n l ă n ţ u i r e pe r fec t ă d e e fo r tu r i d r a m a t i c e , în l u p t ă cu a d v e r s i t a t e a . Voin ţa o m e n e a s c ă es te m o t o r u l i s tor ie i .

Se s p u n e a d e s e a că i s to r ia se s e r v e ş t e d e o a m e n i ca d e n i ş t e i n s t r u m e n t e , p u s e docil în s lu jba p l a n u r i l o r sa le a scunse .

33

D a r cele d o u ă fo r ţ e se ames t ecă , se împ le t e sc , s e topesc u n a î n t r ' a l t a , a t â t d e to ta l , că n i m e n i n u l e m a i p o a t e desface , ca să d e a f iecăre ia p a r t e a ei d e m e r i t î n d e s f ă ş u r a r e a e v e n i m e n ­t e lo r s p r e idea l . Rec i t i ţ i i s to r ia şi v e ţ i v e d e a acolo că a l t c e v a m a i t e r ib i l decâ t vo in ţ a o m u l u i n u ex i s tă .

P e t oa t e p l a n u r i l e de v i a ţ ă e ro i smu l es te în f r u n t e , ca o s ânge roasă r ep l i că d a t ă î m p o t r i v i r i l o r ocaz ionale şi nepu t inc ioase . In re l ig ie i coana e ro i cu lu i es te I i sus . D a r P a v e l , d a r S a v o n a r o l a , d a r Hus , d a r L u t h e r ? E r o i s m u l s t r ă b a t e cu fu lger i le sa le de foc p r i n to t aces t d o m e n i u a l su f l e tu lu i o m e n e s c . In filosofie pr iv i ţ i -1 p e Soc ra t é . In ş t i i n ţ ă u i t a ţ i - v ă pes t e d r a m a lu i Cope rn i ch . I n a r t a m i l i t a r ă g â n d i ţ i - v ă la M u -cius Scevola sau la Napo leon , t i t a n u l înch i s î n cuşca u n e i i n ­su le . In pol i t ică l - a m v ă z u t p e Cezar , p e Cat i l ina , p e B r u t u s , p e Riche l ieu , p e C r o m w e l , p e Robesp ie re , p e H o r i a s au p e T u d o r V l a d i m i r e s c u . V i a ţ a i n d i v i d u a l ă n u e s t e f r u m o a s ă d e ­câ t p r i n a c t e ero ice . Ace la ş l u c r u se p e t r e c e şi cu v i a ţ a co lec ­t ivă . R e f o r m a , r e v o l u ţ i a f ranceză , fasc ismul , r e v o l u ţ i a r u s ă şi L e n i n , na ţ i ona l - soc i a l i smu l şi t o t ce s'a m a i î n t â m p l a t î n u l ­t i m a v r e m e , s u n t f o r m e p a t e t i c e a le e r o i s m u l u i colect iv.

U n e o r i c ă lu şu l p o a t e o p r i u r l e t u l m u l ţ i m i l o r şi o c i smă e în s t a r e să î n ă b u ş e p o r n i r i l e d e p r e f ace r e . D a r v i n e o c l ipă c â n d p l e snesc obez i le şi v i a ţ a îşi r e i a s b o r u l s p r e z e n i t u r i l e ei, p r i n ac te e ro ice , v e c i n e cu n e b u n i a . D e s t i n u l n u ex i s t ă . E x i s t ă o s i n g u r ă fo r ţ ă c a r e c o m a n d ă : vo in ţ a . Ş i c â t e o d a t ă e n e v o i e să fie s g u d u i t e ch i a r t o a r t e l e c e r u l u i şi D u m n e z e u să fie con ­s t r â n s să s t e a la d i scu ţ ie c u o m e n i r e a . F r u n ţ i l e p l e c a t e şi sp i ­n ă r i l e c a r e se încovoaie , cop leş i te d e m u l t e l e v i t r eg i i a b ă t u t e a s u p r a lor n u r e p r e z i n t ă a l t ceva d e c â t n e p u t i n ţ a , t r ă d a r e a m a i a les , c a r e în joseş te şi d e g r a d e a z ă .

C â n d v a Musso l in i s p u n e a că fasc i smul e s t e o r o a r e a de confor t . I a t ă ceeace e x p r i m ă e x a c t sp i r i t u l e ro ic a l v r e m i i . D a r e r o i s m u l e s t e so l idar cu a c c e p t a r e a b u c u r o a s ă a su fe r in ţe i . Şi d i n n o u n e v i n în m i n t e c u v i n t e l e lu i T e r t u l i a n , î n l u p t ă cu p ă g â n ă t a t e a p e r s e c u t o r i l o r : S e m e n , s angu i s c h r i s t i a n o r u m !

E ro i cu l se n a ş t e d in s u f e r i n ţ ă şi p r i n su fe r in ţ ă . A c t e l e m a r i n u se s ăvâ r şe sc cu Moţoi la u r e c h e . Aici t r e b u e şă se c â n t e Marse i l l eza . S ă p â r â i e gh i lo t ina , să a r d ă r u g u r i l e s au să s fâş ie f ia re le î n c i rcur i , să r ă p ă i e m i t r a l i e r a s au să cadă s ecu ­r i l e r ă s b u n ă r i i p e s t e b u t u c i i d e c o n d a m n a r e .

C ine v r e a să î n v i n g ă accep t ă su fe r in ţ a . D a r c ine ş t i e să m o a r ă p e n t r u o ide ie t r ă i e ş t e p e s t e v e a c u r i , sub cande l a a d u ­cer i i amin te . . .

I. P. Prundeni

34

Pol i t ica guvernu lu i? Ea este l ipsa oricărei p o l i t i c i ; î n fapt, ca $1 I n principiu. Asta desigur înseamnă sä faci proză fără să ş t i i . . . Pol i t ica este arta prevederi i şi a organiză­r i i . Nu există (ară pe lume tn care să nu se facă polit ică. S e face pol i ­tică î n ţăr i le dictatoriale şi î n cele democrat ice; î n Franţa, ca şi î n An­glia ; î n Italia, Germania, ca şi î n Rusia sovietice. A nu face polit ică nu înseamnă a rezolva toate pro­blemele de stat. U n program de guvernământ nici nu se poate ima­gina fără o esenţă poli t ică. Pol i t ică înseamnă prevedere, deci program. In stadiul de civi l izaţ ie î n care ne aflăm nimic nu se poate bine con­duce fără program. Lipsa oricărui program nu-i un program. Dela cea mai mică, până la cea mai mare î n ­treprindere, totul se realizează, pe etape, conform unui pian de înain­te f ixat, gândit î n toate amănuntele Şl făcut cunoscut tuturor celor ce lucrează, direct sau Indirect, la a-plicarea lui. Gândi}i-vă la un Ingi­ner ca;e ar încerca să conducă, fără nici un proiect, un vast ş a n t i e r ; n'ar

umbla toţ i muncitorii năuci, neşt i lnd ce să facă, fi indcă nici conducătorul lucrării n'are o ideie cel puţ in de ansamblu asupra ei ?

Afară cu polit ica I Dictatura fas­cistă, î l are pe Mussol in i , dar are şi un program şi o doctrină. La fel h i t ler ismul . Amândouă sunt expre-siunea voinţei populare. In Rusia există un part id î n care se crista­lizează ideia de stat. In Polonia este un parlament, o organizaţie polit ică guvernamentală, part ide polit ice î n opozi ţ ie , cari pr in acţiu­nea lor creiază o întrecere a face binele obştesc. Fiecare popor, în conformitate cu t radi ţ i i le şi cu as­piraţ i i le sale, î ş i alege forma cea mai convenabilă de conducere.

Tradi ţ ia la care am vrea să ne re­întoarcem noi, nu poate însemna opresiune. Am dori t totdeauna s S fim un popor l iber. Libertatea desi­gur nu înseamnă anarhie, dar nici

j teroare. U n gând bun exprimat spre I binele celor mulţ i , când poate fi

3 5

spus, dă naştere la alte gânduri bune. Numai astfel se poate con­solida ceace am moştenit .

Afară cu polit ica ? Desigur, de acord : electoralul trebuie corijat pr in î r 'o mai mare influenţă a pu­teri i executive.

Dar totul trebuie armonizat cu spir i tu l public şi cu cele mai ele­mentare principii de organizare.

Dacă nu te spr i j in i pe pol i t ic , a-tunci rămâi suspendat în vid? să z i ­

cem: reînvierea breslelor . Sistemul nu-i rău, d impotr ivă; dar cele t imp pentru a-1 realiza. Breslele au dispă­rut. Asociaţiunile l-au înlocuit parţial şi le aflăm mai ales î n domeniul in­telectual, unde mai de demult nici nu existau la drept vorbind. Şi a-colo pe urmă ele luptă cu stră inis­mul. Atunci ?

Atunci — o simplă întrebare — dece nu se desfi inţează din licee şi din facultăţi dreptul , economia po­litică, istor ia ? Acestea sunt expre-siunea poli t icului şi de azi înainte doar nimeni nu mai face politică...

Pent juce? Sub trecutul regim l ip­sa polit icului nu constituia progra­mul de guvernământ. D. Octavian Goga a spus că guvernul care că­pătase certificatul de naştere, tre­buia să aibă şi un certificat de botez dat de ţară. Lucrul acesta n'a fost posib i l . Pentruce ?

Fiindcă a luat măsuri împotr iva evrei lor fără drept să stea în ţară, î n sensul legi lor şi tratatelor de pace? Fiindcă a d ispus revizuirea cetăţeniilor ? Fiindcă a suprimat „Adevărul" , „Dimineaţa", „Lupta" şi o mulţime de f iţuici comuniste ş i a retras permisele pe C. F. R. ale gazetarilor evrei ? Fiindcă a anuiat brevetele deţinute de cârciumarii evrei ? Fiindcă a început opera de românizare a inst i tu ţ i i lor publica şi a j n t r e p r i n d e r i l o r part iculare? F i ind­că Romfinîa s'a î n to r s cu un prest i ­giu spot i ! dala Geneva? Fiindcă a început ioftenirea mărfuri lor tre­buincioase ţărănimei ? Fiindcă a

I iertat amenzile şcolare şi a uşurat i viaţa celor umili şi nedreptăţ i ţ i ?

Fiindcă a redus preţul călători i lor pe I C. F. R. ale ţă ran i lor? Fiindcă a ! ş ters impozitul agricol ? Fiindcă a I preconizat reforma învăţământului şi i a vrut să grăbească întemeierea

Cetăţii Univers i tare ? Fiindcă a luat ; măsuri eficace pentru ocrotirea să-j nătăţii şi muncii naţionale ? Fiindcă j a ridicat cooperaţia de sub inf luen-î ţele pol i t ic ianiste nefaste ? Fiindcă

în t impul scurtei sale existenţe s'au I făcut încasări mai multe faţă de anii I trecuţi, asigurându-se astfel echili­

brul bugetar? Fiindcă, urmând de­claraţiile autorizate, a menţinut a-

! hanţele şi a vrut să extindă cercu! ; pr ieteni i lor ? Fiindcă asupra rnăsuri-! lor naţionaliste luate nu se mai i poaîe reveni, începându-se o eră ! nouă în is tor ie ? Dece ?

i

I Noi ş i „ U n i v e r s u l " . Monitorul na-' ţ ionalismului de toate feţele regre­

tă cu inflecţiuni de cumătră, care i vrea să f ie şireată, reîntoarcerea

noastră, oarecum si l i tă , la formatul I acesta de revistă săptămânală. Dar j ne ia puţin — prieteneşte, de — şl I în răspăr. Ne face adică proces pen­

tru un d ivor ţ , pe care ne-a provocat să-l dărn. Mărtur is im, că avem un penibi l sentiment de jenă să intrăm în această dispută. Şi asta nu f i ind­că în contabilitatea noastră morală ne-am găsi descoperiţ i cu ceva faţă de „ U n i v e r s u l " , ci tocmai fiindcă am putea face probă contrară. Cât pr iveşte celelalte socoteli ni se pare, că suntem în perfectă regulă.

Dar cu „ U n i v e r s u l " suntem oricând ' dispuşi să ne lămurim, pe o ches­

tiune de real interes general. E : vorba de cum concepe „Un ive rsu l " ; ideea naţională şi ce rol a jucat

acest ziar în clipa când acsasta ! idoe ia devenit formulă de stat.

Cinci săptămâni, în această perioa-; dă istovică „ U n i v e r s u l " a mârâit, a ! St3t cobe cu manile în şoldur i ici

poarta is tor ie i şi a bârfi- c u venin, a cârâit cu voluptate, s'a agăţat de

36

nimicuri pentru a-şi da aere, cS e tn spi r i tu l vremii . Dar un singur cu­vânt din elanul unui neam, care se regăseşte în t ru ale lui , nu luminea­ză paginile cenuşii ale acestui ziar de pret ins naţionalism, care se gu­dură la îoaie necuviinţele d-lui Buré, nu mai poate de dragul po­liticei de la S t . Mor i tz , de unde d. Jarblum lua consultaţi i contra Ro­mâniei, şi care în t re ţ ine o revistă de scanda!, ca să poată cita arti­cole împotr iva f runtaşi lor mişcării naţionale, pe care nu are curajul şi cavalerismul să-i atace direct, pe faţă.

In tot acest răstimp, duplicitatea laşe a „ U n i v e r s u l u i " s'a pi t i t , şirea-tă, după cazul Hefter. Faţada da naţionalism era salvată, dar aceasta nu înseamnă, că obrazul cel gros a! unei ideologi i de împrumut şi mai mult de tarabă, poate dărâma rea­litatea naţionalistă, pe care am trăit-o şi pe care ţara şi-a însuş i î -o . Căci este, evident, lucru ieft in să dai sfaturi şi să faci rândueli ia alţ i i . Iar „ U n i v e r s u l " aceasta a făcut cinci săptămâni, a agitat cazul Hef­ter, care îş i avea sorocul lui , dai n'a dat afară din propria sa redac­ţie pe j idanul losef Fermo, care î i făcea legătura cu St . Mori tz -ul şi cu toate agenturi le de agitaţie iu-deo-cornuniste ale Apusulu i , şi nici măcar pe Mor i ţ , şeful rotativelor, care nu găsea niciodată cerneală albastră pentru svasticele „Ţăr i i Noastre" când tipărea î n atelierele d-lui Stel ian Popescu, profet de bâlciu, al unui naţionalism îndoel-nîc.

Pe această temă, da, putem dis­cuta cu „Un ive rsu l " .

Copite de măgari. întâmplările din ultimul t imp de la noi ne-a pus, iarăşi, faţă 'n faţă cu toi secăiuris-mul 'd in presă, pe care prea recenta schimbare de climat a României n'a avui când să-1 înlăture. Pe orizon­tul o clipă înseninat al ţării s'au p'oectat, murdare, copite de măga­

ri , v iolentând văzduhul cu criticis­mul lor desgustător pentru inuti le satisfacţi i de mocirlă. Am revizuit în această panoramă de copite mă-găreşti , cari încercau să-şi f ixeze de-a îndoaselea o pozi ţ ie cugetă­toare, toată tragedia unei intelec­tualităţi neisprăvi te, neputincioasă faţă de sine însăşi şi incapabilă de a se încadra î n ritmul unei noul pulsaţi i de viaţă românească.

Aspecte de lichelism tâmpit sau de bravură laşe s'au adunat î n do­sarele noastre, documente pentru o judecată care va fi fără cruţare. Pentrucă împrejurarea dovedeşte, că dacă am avut de rezolvat o pro­blemă a presei j idoveşt i , mai este încă de deretecat î n ceea ce a ră­mas. Mai e de dat afară măgarii din Altar.

Acţiunea Wii lrr .an. Arn urmărit în „Jara Noastră", încă de la primele ei manifestări , strădania d-lui A. Wi l lman de a pune rânduială logică în viaţa poporului iudeu, in Octom­brie, când a apărut „Soluţ ia eroică a problemei evreeşt i" , lumea iudee de la noi, cu sensibi l i tatea ei ca­racteristică, presimţia apropierea marilor prefaceri istorice, cari aveau să vină, dar înţelegea d ivers şi gre­şit această pl inire a vremii . D. A. Wi l lman a văzut jus t şi a încercat să concretizeze logic o orientare nouă neamului său, formulând cu­rajos ideea unui stat naţional iu­deu, ca singură soluţ ie pentru ie­şirea evrei lor din starea nefireas­că şi dăunătoare, pe care o ocupă în omenire.

Evenimentele, aşa cum s'au des­făşurat şi cum le ş t im, l-au confir­mat în aceste gânduri. In jurul său s'a adunat t ineret intelectual şi lume de toate categorii le, consti­tuind o mişcare, de un deosebit in­teres pol i t ic şi istoric. Ne vine la redacţie primul număr apărut al u-nei gazete „Acţiunea Noastră", care se intitulează „organul acţiune! Wi l lman, mişcare ter i tor ia l istă a e-

37

vrei lor din România", care ne dă imaginea prefaceri lor ce se petrec în suf le tu l poporului evreu, faţă de curentul naţionalist al vremii . Spre deosebire de toate celelalte mani­festări i iudaice, mişcarea ter i tor ia-l istă a evrei lor , pe care o călăuzeşte concepţia nouă a d-lui Wi l lman, se def ineşte fără agresivi tate pe linia idealului acceptabil, practic şi rea­l izabi l , al statului naţional iudeu. Pe această l in ie de conduită, la 28 Ia­nuarie, mişcarea Wi l lman a adresat secretariatului general al Societăţ i i Naţ iuni lor o telegramă, î n care se spune că „singura intervenţ ie , pe care o socotim fo losi toare cauzei evreeşti este aceea pentru atr ibui­rea unui te r i to r iu , care să permită maselor evreeşt i reîntoarcerea la o viaţă naţională propr ie" .

Se opunea astfe l , de către evrei din România, o categorică desavua-re intervenţ i i lor neautorizate, in­sol i te şi inoportune, ale iudaismului mesianic, reprezentat de Alianţa i s -raelită universală, cari încercau la Geneva să ne sugrume suveranita­tea naţională. Dar se atrăgea, î n acela? timp, atenţia forului de arbi­traj Internaţional de la Geneva a-supra singurei căi, pe care TI poate urma spre a da o so luţ ie mulţumi­toare chestiunei evreeşt i , deptasân-du-se astfel problema de pe plan local, pe plan internaţional.

Ast fe l or ientate, năzuinţele evrei­lor vor găsi pretut indeni spr i j in şi înţelegere.

Vasile Gold iş : La Arad s'a come­morat, după legea creştinească, pa­tru ani de la moartea bunului şi vrednicului român care a fost Va­si le Goldiş . Un parastas s'a oficiat î n catedrala episcopală şi numeroşi prieteni şi-au închinat fruntea la mormântul celui î n t r u Domnul odih­nit.

In numele „ A s t r e i " , al cărui pre­şedinte a fost cu râvnă şi înaltă au­toritate ir.teiectuală Vss i l e Goldiş,

d. dr. Gh. Preda, vice preşedintele acestei vechi şi de mare rost cul­tural şi naţional asociaţiuni din Ar­deal, a vorb i t , în cadrul unui fes­t ival organizat la Palatul Cultural, despre : „Etica creştină î n opera so­cială şi culturala ä lui Vasile Gol ­d iş" .

Pentru memoria iui Vasile Gold iş nu se putea găsi o mai potr iv i tă temă de evocare, decât aceasta. Căci î n toate actele lu i , î n toată opera lui de scr i i tor , de îndrumător naţionalist şi cultural, Vasile Gold iş s'a afirmat un profund creştin. P r i n educaţia lui şi prin îndeletnic ir i le lui , acest f iu de preot şi s lu j i tor de fiecare clipă a bisericei or todoxe, a fost expresia cea mai v ie a mora­lei creştine. Vasi le Go ld iş a făcut parte din marea rasă a conducăto­r i lor ardeleni, cari au pregăti t şl au realizat moralmente unirea Ardea­lului cu ţara mumă şi cari au pus apoi toată vibraţ ia minţei şi inimei lor î n t r u înfăptuirea unir i i suf le teşt i . Vasile Go ld iş a fos t astfel un pre­cursor al idei i naţionale şi creştine, care stă azi victorioasă la temeiu­ri le României noul.

De ce se bucură? Se face rân-duială nouă t n ţară. E drept ş i e logic, nu importă metoda, câtă vre­me ţinta rămâne mereu aceeaş, aşa cum o cere ţara şi a în ţe les-o tn înalta Lui înţelepciune şi î n nestră­mutatul Său patr iot ism M. S . Re ­gele.

Dar e, se pare, la unii d intre oa­menii acestei naţii , o drăcească plă­cere de a sta cu gândul de-a curmezişul celor mai l impezi treburi publice.

Desigur , punerea în vacanţă a vieţ i i part idelor pol i t ice nu poate să bucure cluburi le, cari n'au trăit decât din electoral şi din polit icia­nism. E o stare de Jenă firească, pe care o citeşti pe toate chipu­ri le unei lumi, care suportă ane­voie această operaţ ie necesară de desintoxlcare. Noi n'o avem f i ind

3S

cé rostul nostru n'a fost niciodată emanaţia cluburi lor şi f i indcă prin toate puter i le noastre am combătut part idismul.

Şi to tuş acei ce au str igat mereu, în numele unor perimate principii democratice, să nu se atingă ni­meni de l ibertăţ i le publice câşti­gate, arborează azi o foarte sus ­pectă ţinută de satisfacţie. Din a-cest deretecat, care a pornit să purif ice atmosfera României , nu ei vor trage foloase.

Aerul proaspăt care intră în res­piraţia ţării va d is t ruge î n primul rând parazit ismul dăunător al clubu­ri lor , vermina poli t icianismului de profesie. Atunci de ce atâta mulţu­mire, care nu este numai o at i tudi­n e de faţadă, ci expresia unei s i ­guranţe strani i î n asemenea împre­jurăr i . E ceea ce, în t r 'un articol sem­nat î n „Curentul" de d. Pamfi l Ş e l -caru f ixa, deunăzi, î n aceste cons­tatări :

„Mai z i le le trecute, am revăzut chipur i le prea cunoscute ale şef i lor d e organizaţ ie ( l iberali) , şi mărtu­risesc că am început să mă tem : nici unul nu avea chip speriat.

„Am cercetat, rând pe rând fe­ţele lor.

„Am vrut să le surpr ind î n pr iv i r i măcar umbra unei t e m e r i ; dar toc­mai seninătatea lor m'a înf iorat .

„Nu aveau î n pr iv i r i nici o resem­nare. Ceva mai ameninţător : o bu­curoasă aşteptare. Crede oare ci­neva că această aşteptare ir izată de o abia stăpânită bucurie, poate fi î n legătură cu noua ordine poli ­tică pr in care part idele î n chip normal se lichidează ? Evident că nu I Ci tocmai î n această aşteptare cu reflexele bucuriei inter ioare am citit conspiraţia nemărturisită îm­

pot r iva revoluţiei regale, mijlocul pr in care voinţa de mântuire a ţăr i i , voinţa ce animă pe Rege să fie ză­dărnicită".

Staün nu face subt i l i tă ţ i . Intr 'o scrisoare pe care o publică recent

î n of iciosul moscovit „Pravda" , Sta -l in declară fără înconjur, că scopul principal al diplomaţiei soviet ice rămâne mereu stârnirea revoluţ iei mondiale comuniste.

Această manifestare a capului U-niunei social iste soviet ice ruseşti

pune categoric î n discuţie chestiu­nea discriminări i ideologice î n Eu­ropa. Pot rămâne indi ferente state­le burgheze î n faţa unei asemenea concepţii şi acţiuni polit ice ? Se mai poate vorbi de o perfectă neutrali­tate faţă de cele două concepte ideologice, cari stau faţă 'n faţă ? Chiar şi statele de structură demo­crată, cari nu exclud însă ideea in­dividual i tăţ i i naţionale, nu pot tre­ce nepăsătoare pe lângă noua o-rientare declarată şi oficială de la Moscova.

in conlucrarea dintre popoare pentru ideea de pace î n lume, formula revoluţ iei mondiale comu­niste aduce un element de nel in iş­te şi nesiguranţă pe ziua de mâine, care trebue înlăturat . In ziua când Rusia se va resemna să nu năzuias­că dincolo de graniţele ei, să nu impună omeniri i un cod re existen­ţă, pe care nimeni nu-l reclamă, lupta ideologică va dispare de la s ine şi se va reintra î n logica nor­mală a lucruri lor, fiecare popor re-zervându-şi dreptul de a se deter­mina cum î i convine, la el acasă.

Până atunci însă , d. Sta l in nu face subt i l i tă ţ i , cum fac inut i l unele can­celarii europene.

Sărindarul î n haină nouă. £ un ziar, de curând apărut, care î ş i dă mare si l inţă să pară pe toate feţele aidoma pe veci dispărutului „Ade­vărul". Dacă ar fi un simplu mime­tism grafic, explicabil prin faptul , că se realizează techniceşte în a-tel ierele din Sărindar, lucrul n'ar fl decât amuzant. Dar răsar din coloa­nele acestei improvizaţ i i gazetă­reşt i , fără axă şi fără noimă, toate urâtele năravuri profesionale îm­

potr iva cărora s'a ridicat cândva

39

toată suflarea românească, cu dreaptă indignare. Acelaş or izont restrâns la mici interese nemărtu­r is i te de tarabă, acelaş vocabular care spurcă orice idee, aceeaş in­tr igă stupidă, acelaş sectarism ne­cruţător se scurg târânduse desgus-tător pe toate paginele îndoelnicei gazete. Toată imaginea Sărindaru­lui, mă rog.

lată de exemplu, nu mai puţin decât la al 15-lea număr, numita ga­zetă reia chestiunea evreiască, exact ca la „Adevărul" . E singura temă, care nu se reluase. S'a trecut şi hopul acesta. Pe când semnă­tura lui H. S c h o r ?

Kominternul nu şomează. După datele pe cari le publică „Gren-goire", la 26 Ianuarie s'a ţ inut o reuniune a secretariatului polit ic al Kominternului , la care au luat parte toţi conducătorii acţiune! sovietice

î n Europa, legor, în calitate de şef al secţiei secrete; Dimitrov, se­cretarul general al internaţionalei a

j treia ; Schick, Manuilski şi Lozovsky de la P r o f - i n t e r n ; Popescu, W e i n ­trauben, Gurovici , Liemann, T u r r i n i ,

! Adami şi Valdez, acesta din urmă reprezentând comitetul afacerilor străine de pe lângă biroul pol i t ic al Kominternului .

Acest s in is t ru s inedr iu de agitaţie pent iu pregătirea şi declanşarea revoluţiei comuniste mondiale, cu

i membri de toate seminţ i i le , a trecut | în revistă situaţia acţiunei Komin­

ternului în toată Europa şi în A f r i ­ca de nord. Ceea ce ne atrage cu deosebire atenţia este prezenţa a-celui Popescu, care î n această reu­niune de aşi ai revoluţiei mondiale pare să aibe un rol extrem de in ­teresant, î n ceea ce ne pr iveşte , in orice caz, pentru cine susţ ine , că î n România nu are priză comunis­mul, e un avertisment.

49