Anul XII. dctomvrie 1935. No. 8.

SCOALĂ NOASTRĂ Revistă lunară de educaţie - cultură profesională şi afirmare naţională

CONTROLUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR *) I.

Controlul învăţământului în general 1. Importanta controlului şi necesitatea intensificării lui

la graniţă. 2. Cum sa recrutat personalul de control. 3. Re­crutarea şi selecţia de astăzi. 4. Calităţile unui organ de con­trol. 5. Criteriile de observat în verificarea muncii învăţătorului.

1. Problema controlului în învăţământ este şi va rămâne de o perpetuă actualitate. Nevoile sociale şi economice ale zilei de astăzi aşează şcoala pe do­meniul celor mai importanţi factori puşi în serviciul redresării moralei integrale a naţiunii, prin schimba­rea radicală a fizionomiei sale, alterată în ultimul timp de o crudă şi nemiloasă influentă, exercitată de o civilizaţie falsă. Nu ne trece pe sub ochi o singură publicaţie serioasă — reviste periodice ori cotidiane — în care să nu pledeze într'o formă sau alta pentru culturalizarea vieţii rurale, ca o imperi­oasă necesitate a conservării noastre etnice şi morale. Fireşte că întreagă aceasta aşa zisă „ofensivă cul­turală" îmbrăţişată cu un semnificativ lux de elan de către elementele de conducere spirituală, prin discursuri impecabile şi articole detirambice, măes-trite, se concentrează asupra obiectivului principal, al învăţământului. Lui îi revine rolul cel mai impor­tant şi mai ingrat, de-a traduce în fapte tot felul de sugestii venite de sus. Unui întreg program cultural trebue să-i dea viată, punându-1 în practică prin şcoală şi în afară de şcoală, în societate.

Şcoala poporului devenind astfel centrul cel mai * ) D i n c o n f e r i n ţ a r o s t i t ă la a d u n a r e a p e r s o n a l u l u i d e c o n t r o l d i n r e g . O r a d e a ,

362 Şcoala .Noaatrâ Anul XII.

important al preocupărilor în vieaţa socială şi naţio­nală, rezultă din firea lucrului ca personalului didac­tic să-i stea la dispoziţie toate mijloacele spirituale şt materiale, pentru a putea răspunde cu succes complexului întreg de îndatoriri ce-1 copleşesc şi să poată duce la bun sfârşit răspunderea ce-i apasă umerii.

Ar trebui să analizăm învăţământul nostru pri­mar pe toate fetele pentru a-i vedea în întregime lacunele şi a cunoaşte condiţiile — de multeori extrem de dificile — în care e chemat învăţătorul să-şi desăvârşească misiunea sa. Presupun însă că în mare parte le cunoaştem, fie din experienţă proprie, fie din a altora, căci întreaga noastră activitate nu e altceva decât o continuă străduinţă pentru amelio­rarea inconvenientelor puse în calea învăţământului.

Totuşi, va trebui să sintetizăm măcar condiţiile principale de activitate ale învăţământului. Ele sunt în funcţie, foarte mult, de mediul în care se află şcoala, de situaţia economică şi socială a locuitori­lor, de tradiţia culturală, de localul şcoalei şi mate­rialul didactic şi mai ales de sufletul învăţătorului, care va trebui să năzuiască tot mereu spre, ascen-ziune şi progres. Numai cât acest suflet ideal se gă­seşte prea rareori. In cele mai multe cazuri învăţă­mântul este lăsat pe mâini stângace şi suflete incon­ştiente, cari nu caută să-şi lărgească cultura — şi de altfel insuficientă — primită în cei 6—7 ani de şcoală normală.

Se împune, deci, în mod imperios, necesitatea unei mâini îndrumătoare şi a jnui suflet larg şi înţelegător, pentru a lumina calea învăţătorului şi a-i îndrepta paşii către realizările reclamate de evoluţia naţiunii, pentrucă apoi să-i verifice drept şi imparţial activitatea. Cam la aceasta se rezumă, cred eu, ro­lul corpului de conducere şi control.

Zic de conducere şi control, pentrucă rolul ace­stui corp nu trebue să se mărginească exclusiv la control şi rolul de poliţai, aşa după cum îl concepe majoritatea, ci esenţa rezidă chiar în conducere.

Importanta indiscutabilă a personalului de su­praveghere şi îndrumare în organismul învăţământu­lui, prin nimic nu se dovedeşte mai mult decât prin faptul că această problemă constitue un permanent subiect de discuţie la toate întrunirile profesionale, rămânând totuşi nesolu{ionat, în mod definitiv şi sa­tisfăcător, pentru aspire [iunile corpului didactic.

0 dovadă în plus că, în formaţiunea sa actuală, corpul de control nu s'a încadrat încă în mod com­plect în ritmul datoriei şi în sufletul învăţătorului, care să-1 privească cu cuvenitul respect de jos în sus. Acest corp, de multe ori, nu poartă pecetea unei selecţii nediscutată şi a unei autorităţi pline de pre­stigiu în fata semenilor săi şi a societăţii.

De aceea nu putem să nu reamintim în câteva cuvinte sumare modul de selecţionare şi recrutare a personalului de control în regiunea unde ne este dat să activăm.

2. Factorii răspunzători ai Ardealului după Unire, pătrunşi de importanta covârşitoare a corpului de îndrumare şi control în învăţământul poporului şi apre­ciind autoritatea de prestigiu a foştilor inspectori şi sub-inspectori şcolari judeţeni, a chemat în aceste funcţi­uni elementele cele mai proeminente ale învăţământului primar şi a vieţii publice, după o muncă verificată de opinia publică, împrumutându-le nomenclatura nepotrivită funcţiei lor, de revizori şi subrevizori. Acea­sta pleiadă de oameni înfrăţiţi într'un mănunchiu al datoriei, bazaţi pe o conştiinţă netăgăduită, au ştiut să mentie autoritatea de prestigiu al personalului de control, au canalizat forţele didactice în alvia şcoalei naţionale, au pus bază organizării şi consolidării dictate de interesele neamului întregit. Au străbătut una din acele răspântii istorice, când pe ruinele unei clădiri prăbuşite trebuia aşezată o temelie nouă, într'un cuvânt „au construit puntea de trecere dela lumea veche la lumea nouă, dela şcoala veche la şcoala nouă" cum spunea vrednicul bărbat de şcoală Dl. Gheorghe Tulbure inspector gen. şcolar (Şc. N. 1934 pag. 143).

Şcoalei desorganizată de război şi revoluţie i-au dat o nouă vieată, întemeiată pe o administraţie să­nătoasă. Punând la baza acjiunii lor cinstea, tena­citatea şi mult entuziasm sufletesc, au răspuns tutu­ror problemelor de refacere şi au încadrat şcoala — într'un timp relativ scurt — în noul ritm reclamat de noile împrejurări de vieată ale poporului nostru.

Aceşti oameni, cari au pus învăţământul pe baze noi şi s a u identificat înfru toate cu el, şi astăzi — după 16 ani — fac podoabă învăţământului pu­blic. Am putea spune : ei formează şi astăzi schele­tul corpului de îndrumare şi de control în învăţământ.

Eforturile de naţionalizarea învăţământului aduse de către personalul de conducere în primii ani după Unire, vor rămâne cele mai strălucite pagini în ana­lele culturale, pe care scrutătorul de mâine a istoriei învăţământului naţional le va scrie cu litere de aur. Mai ales dacă vom lua în considerare situa­ţia învăţământului imediat după Unire.

Câteva fragmente din raportul despre primele inspecţii la şcolile de stat din Transilvania-Româ­nească în Martie—Aprilie 1920 de dl. profesor uni­versitar Dr. Onisiíor Ghibu, fostul secretar general al Resortului Instrucţiuni din Consiliul Dirigent al Arde-lealului, primul organizator şi animator al învăţămân­tului nostru din Transilvania, ne prezintă o icoană fidelă a situaţiei din acele timpuri. Citez din rapor­tul amintit părţi privitoare la învăţământul primar din regiunea noastră. (Satul şi Şcoala anul IV).

„La Oradea Mare chestiunea şcolară este foarte complicată. Influenta ungurească în trecut a fost foarte puternică şi şe menţine încă".

„Toii copiii români vor umbla exclusiv în şcoli româneşti".

„Se vor organiza serbări în şcolile primare, pen­tru părinţii copiilor, în scopul de a se familiariza cu viata şi limba românească. O parte a învăţătorilor să fie transferaţi în teritorii curat româneşti, pentru a învăja limba. Locurile lor să fie complectate cu Ro­mâni din Vechiul Regat".

„La Şomcuîa-Mare am vizitat şcoala primară de stat, cu patru învăţători. Directorul provizor, Nistor Dragoş, lipsea : era dus la Carei-Mari să schimbe Lei. învăţământul e la un nivel scăzut. Lunia nu se tin lecţii. Orarele prevăd câte două ore consecutive de lecţii din una şi aceeaşi materie. Sâmbătă elevii au numai Religie delà 8—10. învăţătorii au, astfel 3 zile libere : Sâmbăiă, Duminecă şi Luni. Un scandal pedagogic. învăţătorii se vede că nu prea stau de treabă, căci răspunsurile elevilor erau slăbuţe, etc.".

„La Baia-Mare învăţământul primar pentru Ro­mâni e relativ bunişor".

„La Satu-Mare maghiarizarea a făcut în trecut progrese uimitoare. In clasele româneşti ale şcoalelor primare majoritatea copiilor români nu ştiu româneşte, învăţătorii vorbesc şi ei prost şi nu întrebuinţează o metodă bună" . . . o mare parte a lor vor trebui transferaţi şi înlocuiţi cu institutori din Vechiul Regat. Toti se plâng de scumpetea vieţii şi ameninţă că vor fi nevoiţi să părăsească cariera dăscălească dacă nu li se va înbunătătii situaţia".

„La Sighetul-Marmaiiei. Fiind în săptămâna Pa­timilor şcolile primare nu funcţionau. I-am chemat pe învăţători şi am discutat cu ei situaţia şcolară şi le-am dat îndrumările necesare. Vorbesc foarte slab româneşte. Trebuesc detaşaţi pe 1—2 ani în Vechiul Regat şi înlocuiţi cu alţii de acolo, măcar 50°|o".

„Pentru concluzii înjudejele delà frontieră Statul va avea să ducă o politică şcolară foarte bine chib­zuită şi energică. O mare parte a învăţătorilor tre­buesc transferaţi în teritorii cu cultura românească şi înlocuiţi cu cei din Vechiul Regat".

Constatările Dlui Ghibu de acum 15 ani erau foarte semnificative pentru aceasta regiune. Munca şcoalei nationale de un deceniu şi jumătate a' ame­liorat stările de lucruri de atunci. Mă întreb însă şi astăzi cu oacrecare nedumerire. Nu cumva suntem constrânşi să facem şi acum pe alocurea constatări asemănătoare celor amintite sau chiar mai grave ?

Legea şcolară din 1924 a atras mulji învăţători

din Vechiul Regat în regiunea noastră de frontieră prin avantagiile materiale acordate. Nu discutăm aici dispoziţia legii cu privire la zona culturală căci eventual am ajunge la alte concluzii. Un lucru însă trebue reţinut. Graniţa are nevoie de luptători încer­caţi, de învăţători personalităţi creiatoare, iar nu de recruţi. Graniţa trebue împânzită — fără discuţie — cu cele mai alese valori, selecţionate după anu­mite criterii. Acestora li se va acorda apoi un plus de retribuţie, indiferent de provenienţa lor.

3. Dar să revenim la problema noastră. Penlru identificarea actualului personal de con­

trol ne-am putea formula câteva întrebări. Cum a evoluat după Unire? Care sunt roadele primelor în-semâniări în ogorul şcoalei naţionale ? In ce măsură e pătruns astăzi de simţul datoriei şi de curajul răs­punderii ? Cum a sporit spiritul de organizare şi de disciplină ? S a observat o linie de continuitate a tradiţiei şcolare înviorată după Unire prin o înţeleaptă conducere — de sus până jos — plină de un su­prem idealism şi de un entuziasm fanatic ? Cum a păstrat ideea de autoritate? Şi câte alle întrebări nu ne copleşesc.

Răspunsul îl putem da unul fiecare în conştiinţa noastră. Personalul de control e astăzi, în marea lui compoziţie, creatura politicianismului şi învăţământul primar o scenă de experimentare a tuturor capriciilor politice. Orice sforţări şi oricâtă bunăvoinţă chiar şi din partea actualului Ministru al şcoalelor pentru scoaterea politicei din şcoală, sunt încercări zadarnice în fata cluburilor politice. Acestea înmulţesc sau scad posturile de control după cum le solicită partizanii politici. Creiază posturi pentru oameni şi nu pregă­tesc oameni pentru posturi. Vorba lui Toni. „Astăzi sunt judeje cari au nu mai pujin de 20 organe de control (inspectori, revizori şi subrevizori) şi mă în­doiesc dacă la Minister se mai poate tine evidentă de mişcarea lor".

Cluburile le fixează şi atribuţiile sau mai precis îi despoaie de toate atribuţiile legale. Revizorii jude-

teni au ajuns pur şi simplu, uşoare unelte de joc în mâinile prefecţilor cari se amestecă şi'n cele mai mici lucruri de gospodărie interioară şi revizorul „membrul disciplinat" al partidului nu poate şi nu vrea să reacţioneze. (Toată cinstea puţinelor excepţii!).

Eu cred că membrii corpului didactic cari inlră în control prin uşile politicei, aduc cel mai mare rău posibil învăţământului, chiar şi atunci când acestea sunt valori didactice de cea mai bună calitate. Ei nu mai pot ii îndrumătorii şi controlorii imparţiali şi nu mai pot face ceea ce le cere conştiinţa lor de dascăl şi coleg „ci ceea ce îi cer cei ce l-au onorat cu aceasta nobilă sarcină". De câte ori nu trebue să dea calificative bune celor slabi şi calificative mai scăzute celor buni aşa după cum le înmiea busola partidului. Astfel s'a destrămat şi banalizat întreg controlul şi s'a depreciat comlect ideea de autoritate ajungând la starea lamentabilă de astăzi.

Şi mă miră mult cum de învăţătorii înjugaţi la ruda politicianismului cer un post în control cu multe umiliri, când postul din control este un post de sa­crificiu. Veşnic pe drumuri, cu leafa cheltuită pentru împlinirea datoriei şi diurne neplătite, chiar din pri­cina inflaţiei — prin politică — a personalului din control. Cine face politică o face pentru răsplată materială, ori un post care-ti cere numai muncă şi sacrificiu, nu se poate califica ca o răsplată. Să-li părăseşti gospodăria şi să-ti laşi şcoala pe mâna unor elemente neexperimentate, este deadreptul un act de uşurinţă fată de tine şi familie, dacă nu chiar o crimă. Mai ales că acest post cerşit şi obţinut prin politică nu-ti asigură nici o perspectivă de stabilitate pentru ca sacrificiul tău material să contribuie cu ceva la promovarea cauzei învăţământului. Şi atunci în­treb pe aceşfi colegi, ce-i determină să joace un joc drasctic, care a întunecat entuaziasmul personalului de control de după unire şi a rupt firul sănătos de organizarea şi consolidarea învăţământului şi în sus şi în jos ? Pentruce nu lasă Ioc unei recrutări şi se­lecţii normale şi sănătoase a personalului de control,

aşa după cum cere importanta netăgăduită a insti­tuţiei care stă la baza vieţii publice şi spiritul de echitate a corpului didactic, care trebue îndrumat şi controlat.

4. Nici nu e nevoie să mai inzistăm asupra ca­lităţii unui organ de control. Pentru punerea lui în adevărată lumină se reclamă un studiu special. In mijlocul unei fierberi continue a ştiinţei pedagogice teoretice şi practice, care trebue adaptată nevoilor de vieată şi aspiraţiilor sociale ale poporului nostru, organul de control trebue să ştie potrivi — între ori­ce împrejurări — cele mai bune metode şi să ştie îndica făiâ greş cea mai scurtă cale de ieşire din orice impas sar găsi şcoala sau învăţătorul.

„Şcoala activă", „Individualizarea învăţământu­lui", „Fişa pedagogică" etc. reclamă pe lângă un corp didactic bine pregătit şi organe de control cel puţin, tot atât de bine pregătite (T. Mariş—Şcoala Vremii No. 4—1935).

Cu alte cuvinte, organul de control va trebui să ştie ce şi cum să controleze. Să fie stăpân absolut pe cantitatea şi calitatea tuturor chestiunilor pentru a putea verifica în merit munca învăţătorului.

5. Din toate aceste rezultă că inspecţia organu­lui de control nu se poate mărgini la încheierea unui proces-verbal cu constatări de ansamblu şi o apreciere lapidară cu un calificativ aruncat la întâm­plare, de cele mai multe ori după simpatii, un pro­ces-verbal care va rămâne literă moarlă în condica de inspecţie. Inspecţia şcolară va influenta asupra sufletului ca un viu stimulent şi o înviorare în acti­vitatea corpului didactic. Organul de control trebue să răspândească lumină şi încurajare la şcolile pe unde trece.

(Va urma) Inspector şcolar,

D. Mărgineanu.

UN D O C U M E N T DIN V R E M U R I A P U S E

La 1 August a. c. împlinindu-se 1 0 0 ani dela naşterea marelui român şi neînfricat luptător pentru deşteptarea şi des-robirea Românilor ardeleni, Gheorphe Pop de Băseşti, «Badea Gheorghe», cum i se zicea îndeobşte, mulţime mare de norod a peregrinat la mormântul dela Băseşti.

Sălajul se mândreşte cu Gheorghe Pop de Băseşti nu nu­mai pentrucă a fost fiul lui, dar şi pentru altceva. In cele mai grele lupte Gheorghe Pop de Băseşti a avut la spate unirea indestructibilă a Românilor sălăjeni. Din acte, cari măr­turisesc despre aceasta, dau azi pubticităţii unul. .

Când Gheorghe Pop de Băseşti, în urma procesului «Me­morandului», împreună cu ceilalţi martiri ai cauzei româneşti, se afla în groaznica temniţă din Vaţ, Românii sălăjeni însăr­cinează pe vicarul Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu, să-i trans­mită — de «anul nou», — «cuvinte de laudă, de îmbărbătare şi de felicitare».

Iată răspunsul lui Gheorghe Pop de Băseşti şi-al celor­lalţi fraţi de suferinţă către sălăjeni şi vicarul lor :

«Reverendissime Domnule vicariu foraneu! Iubiţi F ra ţ i ! Ne-aţi făcut atenţiunea prea măgulitoare de a ne adresa

de «Anul nou» în numele poporului român din Silvania, cu­vinte de laudă, de îmbărbătare şi de felicitare: de laudă, zi­când, că în luptă grea am stat credincioşi în jurul steagului, pre care ni l'a încredinţat poporul român şi pe care e scr is : religiunea noastră strămoşească, limbă şi naţionalitate şi drep­turi omeneşti şi cetăţeneşt i ; de încuragiare, aretându-ne ne­chitită credinţă a D-voastre a tuturor, că învingerea în cele din urmă a cauzei noastre şi drepte şi sfinte are să fie; de felicitare, urându-ne zile mai fericite, în cari şi noi se vedem rodul muncei şi jertfelor aduse din dragă inimă pentru acea cauză.

Felicitările le-am primit cu adânc simţită mulţămită, pen­trucă suntem convinşi, că au eşit din duioase inimi româneşt i ;

Osândiţii pent ru Memorandul Românilor d in Ardea l (28 Mai 1892—25 Mai 1894) Rândul de sus, dela stânga spre dreapta Dionisiu Roman, Patriciu Barbu, dr. D. P. Barcianu, Gerasim

Domide, dr. Teodor Mihali, dr. Aureliu Suciu, Mihai Veliciu, Rubin PatiUa. Rândul de jos, dela stânga spre dreapta : Nicolae Cristea, Iuliu Coroianu, George Pop de Băseşti ,

dr. loan RaHu, dr. Vasi le Lucaciu, Dimiirie Comşa, Septimiu Albani.

încuragiările ne sunt de deosebit preţ, nu pentrucă am îi slă­bit în luptă pentru apărarea steagului, ci pentrucă ele ne arată, că inteligenţă şi popor, toţi fii neamului românesc, stau îu rară armonie la spatele nostru, că toţi sunt gata -să ne susţină şi să aducă jertfe pentru cauza comună, şi astfel ne dau cea mai puternică garantă, că aspiraţiunile nobile ale poporului nostru încununate de succes au să fie; iar laudele permiteţi-ne a le deriva acolo, unde se cuvine: la naţiunea noastră iubită, care în sclavie de secoli, şi politică şi socială şi bisericească, nu şi-a pierdut încrederea în D-zeul îndurări­lor, în forţele şi aptitudinile proprii, ci cu frunte redicată pă­şeşte cu conştiinţa valorii sale şi cu încredere spre ţinta mă­reaţă, sfântă şi generoasă de a-şi redobândi locul de onoare, ce l'au avut odinioară străbunii noştrii în concertul popoară-lor, de a deveni campioni adevăraţi ai civilizaţiunii în orien­tul Europei şi a fi ocrotitorii altora în această cale.

Firmi în credinţa, că isbânda nu poate se întârzie, Vă urăm tuturora viaţă îndelungată cu fericire, ca împreună să ne putem bucura de viitorul mai fericit şi mai blând al scum­pei noabtre naţiuni, viitor, pre care deopotrivă'l oftăm.

Ai D-Voastre Vaţ în 281. 1895.

cu frăţească iubire: George Pop de Băseşti N. Cristea Mih. Veliciu Aurel Suciu Dr. Teodor Mihali Dr. D. P. Barceanu Dem. Comşa Dionisiu Roman Rubin Patiţia Gerasim Domide».

Toate semnăturile manu propria. Din arhiva istorică a lu i :

loan Ardeleana sen.

cm

Către toţi c i t i tori i r e v i s t e i «Şcoala Noas tră»

Prin ser ia d e ar t i co le p u b l i c a t e d e s u b s e m n a t u l în a c e a s t ă rev i s tă , s u c c e s i v , în n u m e r e l e de la 1 I a n u a r i e p â n ă la 3 0 I u n i e a. c , cu p r i v i r e la asoc ia ţ ia n a ţ i o n a l ă „Confrăţ ia R o m â n ă " , cit i­tori i au a v u t ocaz ia să c u n o a s c ă , în l ini i g e n e r a l e , s c o p u r i l e , ideo­l o g i a şi m o d u l d e o r g a n i z a r e al a c e s t e i asoc iaţ i i .

A m arătat a n u m e , că „Confrăţ ia R o m â n ă " î m b r ă ţ i ş e a z ă toa te p r o b l e m e l e s o c i a l e în cadrul n a ţ i o n a l ; că ea îşi p r o p u n e să facă în m o d s i s t e m a t i c şi p o z i t i v , o p e r ă cu l tura lă , san i tară şi e c o n o m i c ă , fără a s e a m e s t e c a în l u p t e l e po l i t i ce .

A r fi d e pr i so s să repe t , f ie şi î n r e z u m a t , c e l e s c r i s e în a c e l e art ico le , mai a l e s că c ic lu l î n t r e g a a p ă r u t într 'o b r o ş u r ă c u ace laş i t i t lu şi ar t ico le le , a v â n d ca s u b t i t l u : „ I d e o l o g i a aso­c iaţ ie i n a ţ i o n a l e Confrăţ ia R o m â n ă " . D e a c e e a m ă m ă r g i n e s c a a d u c e a c u m n u m a i c â t e v a d a t e nou i .

1. „Confrăţ ia R o m â n ă " n u e s t e o s i m p l ă i d e e aruncată la î n t â m p l a r e , n i c i o o r g a n i z a ţ i e i m a g i n a r ă , n ic i u n m i t al unu i fa­n a t i c s a u al mai m u l t o r fanat ic i , cari t ră i e sc în s tratos fera idea ­lur i lor n a ţ i o n a l e u t o p i c e şi e f e m e r e . N u . „Confrăţ ia R o m â n ă " e s t e o o r g a n i z a ţ i e c u t r u p şi suf le t , care , d e ş i n u s'a î m p l i n i t încă a n u l de la înf i inţarea ei , n u m ă r ă to tuş i s u t e d e m e m b r i i ac­t iv i , î n s c r i ş i în toată r e g u l a şi hotăr î ţ i să m u n c e a s c ă e n e r g i c şi c u a b n e g a ţ i e p e n t r u î n f ă p t u i r e a idea lur i lor n a ţ i o n a l e arătate în broşura a m i n t i t ă .

R ă m â n e n u m a i ca a c e a s t ă a s o c i a ţ i e să-ş i g ă s e a s c ă u n s e d i u al ei p r o p r i u , în cap i ta la ţări i şi să-şi p u b l i c e actu l c o n s t i t u t i v ş i s t a t u t e l e , d u p ă ce a c e s t e a vor fi p r i m i t c u v e n i t a aprobare a autor i tă ţ i lor j u d e c ă t o r e ş t i .

2 . Cu toată obârş ia m o d e s t ă a a c e s t e i asoc iaţ i i , căci ini ţ ia­tori i ei n u s u n t mari d e m n i t a r i în ţară şi n i c i ch iabur i c u p u n g i g r a s e , t o tuş i , ea s'a i m p u s a t e n ţ i e i autor i tă ţ i lor d e stat , cari i -au acordat de la î n c e p u t spr i j inu l lor mora l . B a , ins t i tu ţ i i c u m s u n t : Casa Şcoa le lor , M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i şi Of ic iul N a ţ i o n a l al C o o ­peraţ ie i , au acordat „Confrăţ ie i R o m â n e " mai m u l t e co lec ţ i i d e cărţi cu l tura l e şi d e p r o p a g a n d ă e c o n o m i c ă .

Anul Xtl. Şcoaia Noastră 37â

Din acest material cultural am rezervat pentru judeţul Să­laj, deocamdată, zece colecţii de cărţi selecţionate, cuprinzând fiecare mai multe zeci de volume de literatură, istorie, filosofie şi pedagogie, din cei mai de seamă scriitori români şi streini.

Cu aceste colecţii, dintre cari opt se află la on. Revizorat şcolar din Zălau, vom înfiinţa, în numele asociaţiei, biblioteci re­gionale, cari să fie mai ales la dispoziţia intelectualilor dela sate, spre a le da putinţă să-şi reîmprospăteze şi să-şi sporească cu­noştinţele şi cultura profesională.

Aceasta, pentrucă este lucru ştiut că, în împrejurările foarte grele de astăzi, unui intelectual dela sate îi este aproape cu ne­putinţă să-şi formeze o bibliotecă personală, fie ea cât de mo­destă. Dacă se mai ţine seamă şi de scumpetea grozavă a cărţi­lor, atunci nu se poate ca să nu se recunoască însemnătatea şi folosul incalculabil al acestor biblioteci regionale. Ele vor fi spo­rite necontenit cu cărţile cele mai necesare şi cu revistele ce se vor crede de cuviinţă.

Conducerea şi răspunderea pentru aceste biblioteci vor sta în sarcina unor comitete de cinci membrii, desemnaţi de organele „Confrăţiei Române". Ele vor funcţiona pe baza unor regula­mente speciale, întocmite de aceste comitete şi aprobate de Co­mitetul Central Executiv al asociaţiei.

Cercetând harta judeţului Sălaj, am ajuns la constatarea că în acest judeţ ar fi nevoie cam de douăzeci biblioteci regionale, împărţite pe plase şi ţinând seamă că ele trebue să fie instalate în comunele, cari prin situaţia şi caracterul lor, formează puncte de atracţie şi de schimburi comerciale, ne-am fixat la următoa­rea distribuţie a acestor viitoare biblioteci:

1. Plasa Buciumi: a) corn. Buciumi, b) Treznea, 2. » Cărei: a) Tiream, b) Moftinul.Mic, 3. n Cehul-Silv.: a) Cehul-Silv,, b) Ulmeni, c) Ariniş. 4. Crasna: a) Crasna, b) Bănişor, 5. J ibou: a) Jibou, b) Someşodorheiu, c) Tihău sau

Surduc, (). Şimleu: a) Şimleu, b) Măerişte, c) Ip sau Zăuan. 7. Supurul de Jos : a) Supurai de Jos, b) Hodod,

c) Acâş, 8. Tâşnad: a) Tăşnad, b) Santău, 9. Valea lui Mihai: a) Valea lui Mihai. h) Andrid,

10. » Zălau : a) Zălau, b) Bocşa.

374 Şcoala Noastră ÂnuţXt i .

A c e a s t ă î m p ă r ţ i r e n u e s t e î n s ă de f in i t i vă . E a v a p u t e a su ­feri modi f icăr i d e c i r c u m s t a n ţ ă , d u p ă c u m se v a c r e d e mai ni­mer i t , c u p r i v i r e la s e d i i l e a c e s t o r b i b l i o t e c i r e g i o n a l e .

D e o c a m d a t ă v o m căuta să î n f i i n ţ ă m în j u d e ţ c â t e o b ib l io ­t e c ă p e p lasă , d e pre fer in ţă aco lo u n d e n u e x i s t ă în p r e z e n t a s e m e n e a b i b l i o t e c i .

D e a c e e a s u n t r u g a ţ i toţi c o l e g i i învăţă tor i să m e d i t e z e s e ­r ios şi c u s tăru in ţă a s u p r a a c e s t o r c h e s t i u n i , p u n â n d u - s e în le­g ă t u r ă u n i i c u alţ i i , p r e c u m şi cu ce i la l ţ i in te l ec tua l i r o m â n i de là sate , p e n t r u a d i s c u t a a s u p r a pos ib i l i tă ţ i lor d e ins ta lare , în treţ i ­n e r e şi î n t r e b u i n ţ a r e ale a c e s t o r b ib l io t ec i .

S e v a p u t e a a j u n g e , pr in b u n ă v o i n ţ ă , sp ir i t d e so l idar i ta te şi c u foarte p u ţ i n e c h e l t u e l i , la real izăr i c u l t u r a l e d i n t r e c e l e m a i f r u m o a s e şi m a i fo los i toare .

S ă n u s e u i t e că, în d e c u r s u l a c e s t e i v a c a n ţ e vor lua f i inţă as t fe l d e b ib l io t ec i în o p t j u d e ţ e d in î n t r e a g a ţară şi că m a t e ­r ia lul cu l tura l p r i m i t d e a s o c i a ţ i e s e acordă în m o d g r a t u i t . S e v o r res t i tu i n u m a i c h e l t u e l i l e d e t ranspor t şi d e ins ta lare , cari v o r fi cât s e p o a t e d e n e î n s e m n a t e .

D e aceea , f ie c u ocaz ia ş e d i n ţ e l o r cercur i lor cu l tura l e , f ie c u ocaz ia altor în tâ ln ir i c o l e g i a l e şi p r i e t e n e ş t i , s e va p u t e a a j u n g e la î n ţ e l e g e r e a n e c e s a r ă şi la hotărîr i t e m e i n i c e în sco­p u l aces ta .

T o t c u p r i v i r e la „Confrăţ ia R o m â n ă " , acei ce d o r e s c a se î n s c r i e ca m e m b r i , s u n t r u g a ţ i a c o m u n i c a aceas ta , fie la a d r e s a d i r e c ţ i u n i i ş coa le i p r i m a r e d e s ta t d i n c o m u n a S o m e ş u i l e a c (Să­laj), f ie la adresa s u b s e m n a t u l u i în B u c u r e ş t i V I , Str . F i l a r e t 27 , s p r e a li s e t r i m i t e f o r m u l a r e l e şi i n s t r u c ţ i u n i l e n e c e s a r e .

C o n d i ţ i u n i l e d e a d m i t e r e s u n t : o p t a n t u l să f ie R o m â n d e r e l i g i e c r e ş t i n ă ; să n u f ie s u b r igor i l e v r e u n e i p e d e p s e jud ic iare p e n t r u d e l i c t e i n f a m a n t e ; să s u b s c r i e , p e l â n g ă taxa d e î n s c r i e r e care e s t e d e z e c e lei , o c o n t r i b u ţ i e anua lă , a cărei s u m ă o sta­b i l e ş t e f i ecare d u p ă v o i n ţ ă , p e care să o a c h i t e r e g u l a t şi î n -sfârş i t , să d e s f ă ş o a r e o a c t i v i t a t e cât m a i rodn ică , în n u m e l e „Oonfrăţ ie i R o m â n e " .

P e n t r u a t e r m i n a c u a c e s t ape l , ţ in să mai a d a u g , că p e l â n g ă fo lo su l p e r s o n a l prac t i c ce v o r a d u c e b i b l i o t e c i l e r e g i o n a l e in t e l ec tua l i l or d e l à sa te , e l e vor s e r v i şi ca focare d e u n i u n e sp ir i tua lă şi d e a f i rmare r o m â n e a s c ă în ţ i n u t u r i l e şi loca l i tă ţ i l e u n d e , dator i tă v i t r e g i e i u n u i t r e c u t aprop ia t , s tre ini i s u n t î n c ă

Anul XJJ. $coaia_Noastră 3t5

atotputernici din punct de vedere cultural şi economic, faţă de neamul nostru şi faţă de noi cei aruncaţi de soartă şi de datorie în sărăcăcioasele şi necunoscutele sate româneşti, ca să le ridi­căm din întunerec şi mizerie.

Judeţul Sălaj, prin faptul că se află aşezat pe cea mai ameninţată frontieră a scumpei noastre ţări, trebue să fie un dig spiritual românesc indestructibil, — în faţa puvoiului turanic dela Tisa.

Deocamdată vom face numai operă culturală, dar cât mai curând vom asalta voiniceşte şi problemele economiei naţionale şi ale sănătăţii poporului, pe plaiurile acestea.

„Confrăţia Română", care s'a născut pe valea Sălajului, voeşte să-i aibă pe toţi Românii sălăjeni în rândurile sale.

Oarţa de Jos, 26 August 1935. Mihail Robu.

DIN TRECTUL SĂLAJULUI

I S T O R I A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI R O M Â N E S C DIN S Ă L A J

VI.

In urma dispoziţiunilor acestui sinod s'au înfiinţat în 'Sălaj pretutindeni şcoli. Cu mici modificări, impuse prin or-dinaţiunile guvernului şi apoi prin ordinele Episcopiei de Gherla, conducerea şcolilor sălăjene până la 1868, a avut la bază dispoziţiunile acestui sinod.

întreţinerea materială. — întreţinerea materială a şcolilor, precum şi plata personalului didactic, a căzut în sar­cina comunităţilor. Localurile şcolare cu una sală de învăţă­mânt şi două camere pentru învăţător — rari cele cu mai multe camere pentru locuinţa învăţătorului, — s'au ridicat în aoropierea bisericilor, din lemn; iar în comitatul Crasna, unde administraţia era în mâini româneşti, s'au ridicat şi localuri şcolare din piatră.

Sălile de învăţământ, atât în ce priveşte mobilierul, cât şi materialul didactic, majoritatea erau sărăcăcios dotate.

Fondurile prevăzute la p. 2 şi 3 din protocolul sinodului

vicarialicesc, s 'au strâns de autorităţile politice comunale, sub controlul autorităţilor bisericeşti locale şi al inspectorului mi­rean din loc. După înfiinţarea episcopiei de Gherla şi după numirea întâiului ei archiereu, sălăjanul loan Alexi din Ma­ladia, s'a regulat raportul dintre şcoli şi autorităţile confe­sionale; căzând în competinţa organelor bisericeşti, adecă a parodiilor ca directori locali, a protopopilor ca inspectori pes­te şcolile naţionale din districtul lor şi a ordinariatului ca autoritate diecezană, afacerile interne şcolare, ca disciplina, instrucţia şi un control nemijlocit cu privire la întreţinerea materială a şcolilor.

Atât episcopul îoan Alexi, cât şi urmaşul său, loan Van-cea, cari au păstorit în această epocă, au purtat o grijă deo­sebită şcolilor.

«Ridicaţi şcoli pentru învăţarea pruncilor voştrii, che lauda poporului sunt şcolile! că dacă creştere bună dări prun­cilor, averile cele mai multe aţi lăsat lor», scrie poporului credincios, în circulara sa No. 2 7 8 4 din 10 Decemvrie 1 8 5 9 , episcopul loan Alexi.

Episcopul loan Vancea ( 1 8 6 5 — 1 8 6 8 ) pentru îndreptarea mai multor stări din învăţământ, prin circulara sa No. 881 din 2 0 Martie 1 8 6 6 , dispune, în ce priveşte starea mater ia lă : Şalele de învăţământ să a ibă : «1° o masă şi un scaun pen­tru docinte; 2° scaune câte vor fi de lipsă pentru pruncii şco­lari, destul de late şi aşa de înalte, ca să poată şcolarii scrie pe e le ; 3° tablă neagră liniată pe o fa ţă ; 4° un almariu cu uşă şi încuietoare, în care să se poată ţinea cărţile şi alte aparate ale şcoalei; 5° odaia şcoalei să fie padimentată». Mai departe se dispune ca localurile şcolare să fie aşezate în mij­locul satului, iar cele necorespunzătoare să se dărâme şi să se ridice altele «după un plan regulat, carele mai întâiu să se aprobe de acest Guberniu diecezan, în senzul §§-lor 3 din Instrucţiunea*) din anul 1863 pentru protopopi şi 1 din aceia pentru comune».

Pentru a ne putea forma o idee mai clară despre starea materială a şcolilor din această epocă, reproduc aci câteva extrase din dările de seamă a preoţilor şi protopopilor depe vremuri.

*) Instrucţiune pentru protopopi, preoţi, docenţi comune, No. 666~18f>.'S n diecezei Gherla, cu privire la relnjiunea lor şi şcolile naţionale.

1. Inventarul şcolii din Badon: «Despre Edifitiale Scolaria din Comuna Badonu şi de­

spre averea Scolei pe anul 1866—30 Iuliu. 1° Edificiu şcolariu e de 6 org. lungu şi 2 largu cu două

odăi, în una locue Cantorul cu Familia sa, iară una se folo­seşte de Scola, forte mică. Claditu din lemnu la anii 1824, coperitu cu palie, alte edificate cese află în jurul Scolei se tenu de Cantoru-

2° Are scola 4 Scaune lungi reu parate pe cari sedu prunci, — una masă şi unu scaunu de lemnu pentru Docente.

Are şi una Tabla pentru Calculatu şi scrisu forte mică şi re.

3° Cărţi nu are afară de cele cumpărate de părinţi prun-ciloru precumu 3 Catehisme şi 20 Abecedare şi Arethmetică una.

4° Fundu nu are Scola nici Patronu nici amu sperantia din ce se pote face ceva isvoru de venitu Scolariu de vreme ce Inspectorele Scolariu ne fiindu cu ceva remuneratu, ce mai puţină grige de Scola precumu şi Anlistia Comunală — iară ce bisericească ne imputerită de undeva, ei debilă.

Raţiuni neavându Scola n'a făcutu. Semnatu în Badonu 8 Aug. 1866 prin mine Elie Fortisiu

Parochu şi Directoru Scolariu în Badonu». 2. Şcoala din Goroslăul-Mag., la 1865, fără edificiu pro­

priu ; şcoala se ţine în casa parochială, lungă de 8 org. şi lată de 3, cu 2 camere pentru docente şi alta pentru sala de învăţământ. In sala de învăţământ: «2 scaune lungi pe cari şed copii, una masă lungă, are şi una tablă pentru Calculatu şi scris, alte cele nu are».

Localurile şcolare în majoritate necorespunzătoare şi în ee priveşte mobilierul şi materialul didactic, slab dotate. Câ­teva şcoli fără local propriu.

Din 124 parochii, câte erau în Sălaj la întocmirea pri­mului Sematism al nou înfiinţatei dieceze gr. catolică a Gher­lei pe anul dela Hristos 1867, în care dieceză s'au aflat ma­joritatea comunelor din Sălaj, au avut şcoli sistemizate 122, adecă 98 % şi cu localuri proprii 102, adecă 8 2 % comune. Dintre aceste 102 localuri 98 au fost construite din lemn, iar 4 din piatră.

Din 82 biserici filiale au avut şcoli sistemizate 36 şi cu localuri proprii 20, toate din lemn.

Considerând faptul, că ne aflam la începutul unei noui epoce şi şcoala în faza modernă de organizare, starea mate­rială a şcolilor în această perioadă a fost mulţumitoare.

Mersul instrucfiunei. — La începutul acestei perioade obiectele de învăţământ au fost: scrisul, cititul, aritmetica şi religia.

In baza şi fundamentul normativului din 1857, prin care s'au regulat relaţiunile dintre şcoală şi autorităţile bisericeşti, ordinariatul de Gherla a dat diferite ordinafiuni, instrucţiuni şi regulamente pentru bunul mers al învăţământului. Astfel episcopul îoan Alexi, printr'o scrisoare adresată tuturor preo­ţilor şi protopopilor, îi provoacă a supraveghia mai îndeaproape învăţământul şi conform pianului de învăţământ, alăturat la această ordinaţiune, se mai întroduc două obiecte de învăţă­mân t : geografia şi istoria patriei, mai ales capitolele privi­toare la trecutul naţiunei române.

Tot ordinariatul de Gherla a dispus, imediat după acea­sta, ca să se înfiinţeze pe lângă fiecare şcoală câte o şcoală de pomărit.

Episcopul loan Vancea, prin circulara sa No. 644 din 1 Martie 1867, după ce arată scopul şi foloasele şcoalei de po­mărit, dispune ca în satele, unde încă nu s'au înfiinţat şcoli de pomărit, acestea de îndată să ia fiinţă şi «docenţele să-şi ţină de una dintre cele mai strânse daiorinţe de a învăţa pe şcolari şi de a-i deprinde în plantarea, altoirea, prăsirea po­milor şi aşa în cultura acestui ram de economie».

Concomitent cu aceste ordinaţiuni s'au mai introdus ca obiecte de învăţământ : istoria naturală şi fizica. în predarea ştiinţelor naturale şi aplicarea acestor cunoştinţe la viaţa practică, unii învăţători făceau adevărate minuni pentru vre­murile de-atunci.

Astfel docenţele Georgiu Andreiu din Bocşa," pe lângă şcoala de pomărit avea şi o stupină model ; loan Jarda, în predarea ştiinţelor naturale, făcea nenumărate experienţe, la nevoe cu aparate construite de el şi alţii.

Aşa dar la sfârşitul acestei perioade obiectele de învă­ţământ au fost: scris-citiful, matematica, religia, istoria, geo­graf ia , ştiinţele naturale, fizica si câteva dexterităţi.

Problema m a n u a l e l o r ş co l a re era cea mai grea. La în­ceput aproape că l ipseau , după aceea au apărut pe rând toate

manualele. Intr 'o vreme mulţi învăţători, mai ales absolvenţii preparandiei dela Năsăud, au predat matematica şi fizica după însemnările lor. La procurarea manualelor învăţătorii întâm­pinau mari greutăţi. Părinţii elevilor nu prea erau dornici de astfel de cheltueli. Aşa, că dispoziţiunea protocolului vicaria-licesc, p. 3, de a strânge un fond pentru «câştigatul cărţilor celor de şcoală», era binevenită. O parte din manuale se pro­curau din acest fond şi se distribuiau copiilor săraci, iar la sfârşitul anului şcolar se luau dela ei, pentru a se distribui în anul şcolar următor iar.

Manualele introduse în Sălaj au fost : Catechismele lui loan Alexi, «Abecedarul» şi «Aritmetica» din 1852 a lui Fe-kete-Negruţiu, «Elementariu sau abecedariu românesc», 1864, de V. Petri, e t c , etc.

P e r s o n a l u l d i d a c t i c . - In privinţa învăţătorilor, şco­lile naţionale din Sălaj după 1848, au stat foarte slab. După revoluţie, tinerii, cari au avut o pregătire intelectuală mai bună, s'au angajat de cancelişti sau diurnişti în administraţie, pentrucă aceste funcţiuni erau mai bine plătite, aşa, că şco­lile 4 au fost conduse, în majoritate absolută, de cantori, rar de câte un preot mai zelos.

Cu timpul au venit în spre Sălaj şi învăţători eşiţi dela cursurile preparandiale din Năsăud şi Orlat, dar foarte puţini.

La 26 Octomvrie 1858 apare hotărîrea, prin care se în-cunoştinţează înfiinţarea preparandiei din Năsăud şi care se deschide la 2 Ianuarie a anului următor. De aici au venit apoi în Sălaj dascăli luminaţi, cari au deschis drumuri noui şcolilor naţionale din acest judeţ.

Când a absolvat întâia serie, episcopul loan Alexi se adresează protopopilor sălăjeni astfel: «Pre cum ştiţi, după multe ostenele şi scrisori, s'a înfiinţat în Năsăud Preparandia şi e şi organizată prin Rescriptul Exc. C. R. Ministru de Cultu şi învăţământ din 21 Martie a. c. Nr. 957 şi cu finea acestui an scolastic vor absolvă vreo 60 tineri, -cari fireşte trebuie cu staţiuni provăzuţi. prin u rmare : toţi acei dascăli provizori din staţiuni mai bune, cari nu au însuşirile pentru das­căli prescrise, sau doară n 'au făcut progresul cuvenit, sau nu s'au purtat amăsurat chemării sale, vor veni delăturaţi şi schimbaţi prin prin preparanzi absoluţi. 2° Asemenea vor că­păta astfel de dascăli acelea scoale, cari n'au avut până acum

dascăli, sau cari s'au suplinit prin parochi sau cantori debili». (Circulara No. 1299 din 2 Iulie 1 8 6 0 . )

In urma acestei dispoziţiuni şi a următoarelor de felul acesta, şcolile sălăjene în scurt timp s'au putut mândri cu dascăli bine preqătiji. Aşa, că la întocmirea mai sus pomeni­tului Şematism — 1867 — majoritatea învăţătorilor din Sălaj era cu cvalificaţia recerută şi câştigată la preparandia din Năsăud.

Preparanzii erau recrutaţi dintre tinerii trecuţi de 16 ani şi cari au absolvat «patru clase normale, sau trei reale, sau gimnaziul mic». (Circulara ep. de Gherla No. 19921 din 2 7 Dec. 1 8 6 0 . )

Pentru a ne putea face o icoană mai fidelă despre pre­gătirea învăţătorilor din această epocă, las să urmeze aci câteva note despre pregătirea câtorva:

1. Daziliu Grama din Periceiu, avea 2 clase gimnaziale din Şimleu şi cursul preparandial din Năsăud (cursul era de doi ani).

2 . Gavril Cordiş, înv. definitiv în Siciu, avea 2 cl. gim­naziale din Şimleu şi cursul preparandial din Năsăud.

3 . Teodor Taloş din Giurtelecul-Şimleului, avea 4 clase normale şi preparandia din Năsăud.

4. Georgiu Pop din Bădăcin, avea gimnaziul complect din Şimleu şi preparandia din Năsăud.

5. Axente Ursu, înv. definitiv în Recea cu decret No. 2 4 1 8 din 25 Octomvrie 1 9 6 2 , avea 4 clase normale şi prepa­randia din Năsăud.

6. Georgiu Andreiu, înv. definitiv întâiu în Siciu, apoi în Bocşa, avea 3 clase gimnaziale din Cluj şi cursul prepa­randial din Orlat.

7. loan Hendea din Vârşolt, avea 4 clase gimnaziale din Şimleu şi preparandia din Năsăud.

Aşa dar, aveau la bază câteva clase gimnaziale sau cursul gimnazial complect, alţii normale şi toţi cursul prepa­randial. Toţi absolvenţii dela Năsăud, după cum rezultă din dările de seamă ale protopopilor, cunoşteau limba română şi limba germană Ia perfecţie, iar unii şi limba maghiară.

(Va urma.) Ardeieanu han sen.

UN DASCĂL AL VREMII Mulţi dintre on. colegi, atraşi de titlul acestui modest .

articol, vor crede dela primul început, că ar îi vorba de un mare pedagog şi educator de masse din Apus, care, prin sis­temul său inovator, ar tinde, ca să dea problemei educaţiei masselor noui forme şi directive, cari să întruchipeze expre­sia necesităţilor lor de viaţă, în noua fază de orientare şi de muncă productivă, pe toate terenurile.

Aşa se obişnuiau până acuma, în majoritatea cazurilor. De câte ori, în strădania noastră ce o manifestăm şi în do­rinţa de a veni în ajutorul mulţimii, în mijlocul căreia soarta ne-a fost dat a munci, mai totdeauna ne alegeam, ca model de activitate, personalitatea şi opera unui mare reformator

Prea ne-am obişnuit a ne uita şi a ne lua după alţii şi am nesocotit, aproape întru totul, valorile din jurul nostru, dintre noi, răsărita din lupta cu realităţile vieţii, specifice nouă, oameni, înfrăţiţi cu brazda acestui pământ şi cari au înţeles a~şi face din viaţa şi munca lor supremul scop, pen-truca acest popor de plugari, obidit şi sărăcit de vitregia tim­purilor, să ajungă a apuca un traiu al vieţii mai bun, mai fericit, aşa cum natura şi mediul, în care ţrăeşte, ar putea să i le ofere.

învăţătorul Pop Ştefan din Almaşul-Mic—Bihor, care prin tactul şi munca lui, mi-a umplut sufletul de admiraţie, fapt pentru care mi-am luat cu satisfacţie îndrăsneala de a-1 da colegilor ca exemplu -de muncă, abnegaţie şi devotament, nu este unul, care să se impună atenţiei publice prin vorbe de ocazii sau să-şi popularizeze numele prin afişarea în vitrina cutărei edituri ale concepţiilor sale despre propăşirea cultu­rală şi economică a acestui popor.

Calea aceasta e bătătorită de mulţi şi poate, modestia nu 1-a împins a o face. A înţeles, că ţara are nevoie azi de energii creatoare, nu de teoreticieni milogi, adevărata boală a tuturor crizelor de azi. A înţeles, că adevăratul om al zilei este acela, care în viaţa lui a produs şi produsul muncii lui

382 Şcoala .Noastră Anul XII.

trebue căutat pe teren şi judecat după modul cum a reuşit să schimbe faţa lucrurilor în spre mai bine.

Prin acest mod de a vedea şi a simţi, a înţeles învăţă­torul Pop Ştefan să-şi îndrepte toată putinţa şi energia lui de muncă.

Cine vrea să-1 cunoască, să-1 caute în satul său, acolo, unde l'am găsit şi eu. Acolo, în mijlocul sătenilor, stând de vorbă cu ei, însoţindu-i cu sfaturile lui în tot locul şi ocaziile.

I-a fost dat a-şi duce apostolatul într'o comună sărăcă­cioasă, unde agricultura, prin natura solului, aproape n u i cu putinţă. A văzut şi mai mult, a simţit în totul mizeria şi lip­surile vieţii locuitorilor şi ca o reacţie contra acestora şi în ciuda tuturor neajunsurilor, a îndemnat sătenii Ia plantaţii de pomi, viţă de vie şi creştere de albine.

Dar sătenii din Almaş nu cunoşteau şi nici nu voiau a crede, ca pomicultura, viticultura şi apicultura să constitue pentru ei noui surse de venit şi mijloace de traiu. Priveau oarecum cu neîncredere pe învăţătorul Pop şi rămânea re­fractari faţă de toată strădania lui.

N'a descurajat. Din contra, a înţeles a depune tot ela­nul şi toată putinţa pentru deplina izbândă a planului. Aduna sătenii în zile de Dumineci şi sărbători la şcoală şi prin vorbe blânde şi exemple edificatoare, a reuşit a-i convinge pe de­plin asupra celor ce vor a face.

Cine a cunoscut înainte această comună, în mizeria în care se zbătea şi întâmplător îi este dat a trece printr 'ânsa, va rămâne uimit de prefacerile mari, prin care a trecut. De unde înainte vedeai gospodării bolnăvicioase, neîngrijite, gră­dini spaţioase, dar pline de buruieni şi mărăcini, cu un cuvânt, tot ce e fatal a vedea la un popor înapoiat, nepriceput şi ne­iniţiat, azi le-au luat locul prefacerile mari în spre bine. Ca­sele îngrijite, curţile împrejmuite şi grădinile pline de pomi, cari îţi fură privirea prin frumuseţea lor.

Atras şi eu de vestea minunăţiilor şi isprăvilor colegu-lni Pop Ştefan din Almaşul-Mic şi de renumele poporului său, m'am decis cu câţiva oameni fruntaşi din comună, ca să-i facem o vizită şi să vedem, ce poate un popor înţelegător îmboldit la muncă prin iscusinţa şi dibăcia unui învăţător, carele a înţeles marele imperativ al vremii.

Era în una din Duminecile trecute. Soarele primăverii

îşi revărsa razele sale calde din belşug peste vesela natură, chemându-o la viaţă. Drumul era anevoios, căci străbătea peste dealuri, văi şi râpi prăpăstioase. De cum am intrat în hotarul comunei, ne-a fost dat a vedea primul exemplu edi­ficator. Pe coastele dealurilor se întindeau, frumos înşiruiţi, tinerii pomişori, proaspăt plantaţi . Am stat locului şi am pri­vit cu mirare. Un ţăran de-alături, dintre cei cari mă înso­ţeau, z ise: «Ăştia vreau să schimbe faţa lumii. Acum vre-o doi ani pe dealul acesta nu era nimic. Pământul acesta roşu şi sărăcăcios, nu permitea să crească nici buruienilor sălba­tece». Am clătinat din cap şi am mers mai departe, desfă-tându-ne sufletul şi inima în faţa priveliştilor schimbate, prin care treceam. — Am ajuns în comună. Dela primul om, care ne-a ieşit în cale, ne-am informat, dacă dl învăţător e acasă. Ne-a răspuns, că da, este acasă şi îl putem găsi în grădina şcoalei, unde e cu tot satul adunat şi „face şcoală de pomărit".

Cu paşi grăbiţi ne-am îndreptat în spre şcoală. Am in­trat în grădină, unde de fapt, tot satul era adunat, stând jos pe iarba verde. In mijlocul lor învăţătorul Pop Ştefan, vor-bindu-le despre îngrijirea, ce trebueşte dată primăvara pomi­lor roditori. Ţăranii, bătrâni şi tineri, îl ascultau cu atâta pa­siune, încât rar mi-a fost dat a vedea aceasta.

Când a terminat, l 'am felicitat călduros pe colegul Pop şi adresându-mă ţăranilor adunaţi, cu cea mai deplină satis­facţie le-am urat spor la muncă şi viitor frumos. Pe feţele lor puteai citi, câtă mulţumire nutreau în suflet şi de cât zel de muncă le era cuprinsă inima.

Apoi am intrat în vorbă cu colegul Pop, rugându-1 să-mi explice, ce anume metode a avut la îndemână, de azi a reu­şit să aibă în jurul său un trup şi suflet, pe toţi ai satului şi gata de o muncă atât de prosperatoare.

Cu modestia şi blândeţea, care-i sunt caracteristicile firii, mi-a răspuns: «Am văzut mizeria acestui sat la venirea mea într 'ânsul, fapt care mi-a umplut inima de durere. M'am de­cis cu tot preţul, ca să le vin în ajutor, după putinţă. Oamenii sunt buni şi înţelegători, numai dacă ştii să-i câştigi pentru o cauză. Şi nici n'aşi putea concepe altfel. Poporul românesc dela natură are într 'ânsul sădită această calitate. Şi noi, în­văţătorii, mai mult ca oricine, trebue s'o înţelegem aceasta. Am descins totdeauna în mijlocul lor, — continuă colegul Pop

— cu gând curat şi blândeţe. Am reuşit a-mi face din fiecare un prieten, care-mi primea sfatul. M'am coborît în mijlocul lor, nu pentru a mă face una cu ei, ci pentru a-i ridica la planul şi vederile mele. Şi ajuns aici, fiecare din noi, care vrea să facă ceva, trebue să-şi dea bine seama şi în modul cel mai amănunţit despre tot ce se întâmplă şi se poate în­tâmpla. Aş putea spune, aici e tot secretul chestiunii. Mulţi dintre noi, coborînd în mijlocul sătenilor, atraşi de diferite ispite şi patimi, se împotmolesc într 'ânsele şi nimic nu poate a-i scoate».

«Şi, fiindcă mă rugaşi la început, — continuă dl Pop — ca să-ţi spun procedeul meu, că azi am ajuns a câştiga tot satul pentru muncă, ale cărei rezultate le prevăd în viitorul apropiat, iată îţi spun: N'am avut un plan sistematic, de fe­lul celor cari se elaborează în diferite birouri, etc. Am şi eu ceeace are fiecare învăţător şi român cu dragoste de neam. Am sufletul şi conştiinţă trează despre rolul care-mi incumbă din demnitatea pe care o ocup. Abilitatea şi dragostea de muncă, mi-au fost singurele unelte cu cari am pornit la drum.

«Acum, după ce totul merge cu dela sine, când toţi sunt câştigaţi şi în toiul muncii, aşi putea să-ţi arăt un fel de plan de activitate. (Şi dl Pop îmi arată Statutele Asociaţiei de Po­micultură şi Apicultură din Almaş.) Şi ca să te lămuresc asu­pra celor ce voim a face în viitor, îţi citesc din statut art. 3 . «Asociaţia va căuta, prin toate mijloacele demne, să desvolte sentimentele de dragoste şi datorie morală la poporul român, faţă de pomicultură şi apicultură, îndemnând pretutindeni la cultivarea acestora şi îngrijirea în mod raţional.

Va reîmpăduri toate regiunile despăduri te; va planta orice terenuri favorabile pomiculturii cu pomi fructiferi şi va înmulţi cât mai mult numărul stupilor sistematici, câutându-se peste tot ridicarea materială şi intelectuală a ţărănimii».

Art. 5. «Mai în detaliu se va stărui pent ru : a) înfiinţa­rea de grădini de puieţi în fiecare comună; b) Distribuirea, în fiecare an, de puieţi altoiţi sau nealtoiţi tuturor membrilor asociaţiei; c) Cumpărarea de unelte necesare stupinelor model pentru uzul comun al tuturor membrilor, asemenea pentru curarea pomilor».

Art. 7. «Va planta pomi fructiferi pe marginea tuturor drumurilor, fie comunale, judeţene sau de ţară, neplantate

încă, după învoiala făcuta cu contract, după toate formalită­ţile legale, cu unităţile administrative corespunzătoare».

Art. 9. «Asociaţia va planta pe marginea râpelor, pâra­ielor, văilor, râurilor, pe locuri umede şi mlăşt inoasă: plopi, sălcii, arţari , e t c , după învoială cu posesorii terenurilor pu­blice sau private, căutând să asigure terenul şi să înlăture insalubritatea».

Art. 10. «Asociaţia are o singură normă: binele public, iar câmpul de acţiune nu e limitat în acest sens», ş. a. m. d.

«Precum constat, — întrerup eu — aveţi un plan de ac­ţiune dintre cele mai fericite, pentru ridicarea nivelului sate­lor noastre. Ar fi bine să-I faceţi cunoscut şi altor colegi şi oameni cu dragoste de muncă pentru binele obştesc».

«Făra intenţiuni de reclamă şi animat numai de dorinţa de a vedea satele noastre prosperând, am trimis acest statut şi instrucţiuni amănunţite la o mulţime de colegi, care-şi duc apostolatul în regiuni deluroase, favorabile plantaţiunilor de pomi fructiferi. Sunt gata a sta oricând la dispoziţie la toţi, care-mi solicită lămuriri, trimiţându-le Statutele Asociaţiei noastre, pentru orientare, precum şi instrucţiuni de organi­zare. De altfel mi-am propus, ca în timpul vacanţei să cu-treer mai multe regiuni şi să înfiinţez asociaţiuni similare, bineînţeles, cu concursul bunilor colegi, de care, nu mă în­doiesc a-1 obţine».

«Iar în ceeace priveşte satul meu, nutresc ideea, că încă în toamna acestui an să organizez o expoziţie, care să ofere vizitatorilor şi în deosebi satelor din jur, toate schimbările succesive şi de prefacere, prin care a trecut Almaşul, în tim­pul relativ scurt, pe care l 'am parcurs, muncind».

Discuţia continuă înainte şi aş fi vrut să nu se termine în grabă. Colegul Pop Ştefan începe să-mi perîndeze prin faţă lucruri din ce în ce mai interesante şi mai sugestive.

N e a m despărţit cordial, îndreptându-mă spre casă. Pe drum am meditat mult asupra celor văzute. Am ajuns a-mi da mai mult ca oricând seama, că învăţătorul e sufletul sa­tului. Iar cel care a exclamat : «Daţi-mi şcoala pe mână şi voiu schimba faţa lumii», a avut deplină dreptate.

Druţa Florea, înv. dir.

CARTEA DE ŞCOALĂ

Suntem încă la începutul noului an şcolar. Grija de că­petenie a oricărui dascăl, în aceste momente, este una sin­gură : să-şi vadă toţi copiii prezenţi şi înarmaţi cu manualele didactice şi rechizitele necesare. Atât frecvenţa regulată cât şi manualul didactic, joacă — trebue s'o recunoaştem — un rol hotărîtor în ceiace priveşte programul în şcoală. Strădu­inţa oficialităţii de-a asigura o frecvenţă bună, se izbeşte de realităţi tot atât de potrivnice ca şi silinţa învăţătorului de-a înarma pe micul şcolar cu sculele necesare muncii şi învăţă­turii. Acolo unde regiunile sunt mai bogate şi locuitorii mai înţelegători faţă de rosturile şcoalei, desigur că problemele acestea aproape nu se mai pun.

In cele mai multe părţi însă, chestiunile de faţă se impun spre cercetare în fiecare an. Şi îndeosebi cartea de şcoală con-stitue o grea problemă. Sunt sate unde un abecedar se pe­rindă la generaţii întregi de copii şi se foloseşte până se re­duce la 10—15 file. Cărţile de cetire la fel, iar geografii, arit­metici şi gramatici posedă complect doar 10-12 copii dintr'o clasă de 40. Cauzele acestui neajuns sunt două: scumpefea excesivă a manualului didactic şi faptul că ţăranul român nu înţelege să facă jertfe mai grele pentru şcoală. Intr 'adevăr disproporţia dintre preţurile produselor ţărăneşti şi cele in­dustriale există şi aci. Hârtia în ţara noastră este enorm de scumpă şi — să ni se ierte brutala sinceritate — de-o cali­tate foarte proastă. Trustul hârtiei, nestânjenit de nimeni, îşi permite să vândă o hârtie slabă cu preţuri de 3-4 ori mai ri­dicate ca'n alte ţări. Şi cine beneficiază ? Statul ? Nu, bene­ficiază doar cei câţiva gangsteri din fruntea trustului.

Am cetit într 'o revistă didactică din Bucureşti, acum de-curând, un articol în care autorul susţinea că, la noi, cartea de şcoală e foarte ieftină. Mi s'a părut o glumă de prost gust, care nu trebue să circule măcar acum în sezonul cel mai ustu­rător pentru punga cetăţeanului cu copil în şcoală. Ieftin să fie oare o mizerie de abecedar care se vinde în două rate

(partea I şi-a Il-a) cu 35 lei buca ta? Cred că 60-70 lei e un preţ exorbitantjpentru o sărăcie de cărţulie necesară şcolarului începător. Dacă programa analitică ar fi altfel alcătuită, mulţi dascăli ar lucra chiar fără manuale. Dar cum astăzi avem o programă analitică extrem de obeză, acest lucru nu se poate concepe, mai ales că foarte mulţi învăţători conduc dela două clase în sus.

Aşa fiind, cartea de şcoală e un auxiliar de necesitate co­vârşitoare. Alături de scumpete, am spus că ne izbim de lipsa de înţelegere a rosturilor şccalei de către ţărani. Faptul ace­sta e cunoscut de toată lumea. Ţăranii noştri — în cea mai mare parte — sunt încă, dacă nu ostili, indiferenţi faţă de in­stituţia şcoalei. Din care pricină nu înţeleg să facă jertfe. La­cuna aceasta va dispare însă cu vremea. Condiţiunile aspre ale vieţii constrâng pe fiecare să-şi organizeze viaţa. In ac­tuala conjunctură, c'o sărăcie atât de vastă, şcoala însăşi t re-bue să v creieze un serviciu de asistenţă socială pentru copii săraci. Lângă sumele ce se vor aduna din rabaturi, prin grija ministerului instrucţiunii, se pot adăuga ajutoarele pe care comunele şi judeţele sunt datoare să le verse în acest scop. De un real folos pot fi apoi cooperativele şcolare.

Acolo unde există asemenea înjghebări, dacă sunt con­duse priceput şi cinstit, treburile merg bine. Se realizează be­neficii frumoase, din care o parte se pot întrebuinţa pentru procurarea de manuale didactice pe seama copiilor sărmani. Datoria noastră este să ajutăm prin toate mijloacele şcolări-mea dela sate. Astăzi ţărănimea trăieşte într 'o stare de iobă­gie şi culturală şi economică. Faptul e trist şi inadmisibil după 17 ani dela unire. Politica culturală a statului nostru, trebue să fie o politică de iniţiere şi construcţie îndeosebi pentru mas-sele rurale.

Ion Berinde.

P A G I N A F O L K L O O E U L U I .

FEMEIA BLĂSTÂMATĂ ) P O V E S T E

O fost odată ca n i c i o d a t ă ; că dă n'ar fi, n u s a r p o v e s t i , că io n u vi^s dator a m i n ţ i ca şi p u r e c i l e a p l e s n i ; că n i c i p u -r e c i l e n u p l o s n e ş t e p â n ă nu-1 c a m s t r â n t o r e ş t e cu m u c h e t o p o ­rulu i cătă g u r a ouptoru lu i .

O fos t odată o n o m şi o m u i e r e . O m u o fo s t c u m i n t e dar m u i e r e tare proas tă . Dacă m e r e o m u z u a la l u c r u , ie nu- i lucra n i m n i c ă dă m â n c a t că n u m a ş e d e şi n u face n i m n i c ă . D a o m u z a c e cătă i e că p â n c e nu-i face u a r i c e b u n dă m â n c a t , carne c u c u r e c h i u a ş e c u m fac a l t e m u i e r i la o a m i n i lor.

In t 'o zi m e r e o m u iară la l u c r u la c â m p . M u i e r e lui s 'apucă şi t a i e v i ţ ă l u , că a v e u o n v i ţă l f r u m o s in po iată , î-1 face tă t dă-r ă b u r e l e ş i să d u c e c u i e l e în g r ă d i n ă u n d e a v e u n e ş t e c ă p ă ţ â n e dă c u r e c h i u mar i şi m â n d r e şi pă tătă c ă p ă ţ â n a p u n e câte o n dărab d ă carne . C â n d o fo s t g a t a să d u c e în casă şi-i p a r e ei b i n e că a m u c u m ua l ă u d a o m u că i-o făcut a şe b u n ă m â n c a r e .

D a c â n e l e lor, c u m i-o m i r o s i t c a r n e o m ă r s în g r ă d i n ă şi o m â n c a t şi o mai v i n i t şi alţ i câni d i n sa t şi tă tă c a r n e o m â n ­cat . C â n d o v i n i t o m u acasă s'o năcăj i t şi o s u d u i t , da n'o a v u t ce-i face .

I n c e i e z i , iară o m ă r s o m u la l u c r u , da f e m e i e să d u c e la f â n t â n ă şi v e d e n e ş t e v e c i n e că Iau h a n e . C u m le v e d e m u i e r e f u g e i u t e acasă şi s 'apucă d e c u l e g e t ă t e h a n i l e o m u l u i , c ă m e ş i , g a c i , c iucur i , c i s m e şi c u ş m a , î n c ă şi le b a g ă p e t ă t e în c iubăr şi l e f e r b e c u l e ş i e c locot i tă . D ă b u n ă s a m ă că c i ş m e l e , c u ş m a şi c e l e l a l t e ca i e l e tă te s'o ars ş i s'o s trâcat . C â n d i-o v i n i t b ă r b a t u acasă îi i e ş e î n a i n t e şi-1 ţ u c ă şi-i s p u n e că câ t dă f r u m o s i-o spă­lat h a n i l e . D a c â n d le-o v ă z u t o m u c u m le-o s trâcat , iară s'o s u ­părat şi o s u d u i t , ba p o a t e că i-o tras şi c â t e v a pă ln i .

I n al ta zi dac 'o m ă r s o m u d'acasă , a u d e m u i e r e s t r â g â n d pă on j i d o v pă u l i ţă care v i n d e ua l e şi u l c e l e dă lut . Să d u c e

*) Cu ortografia dialectului din părţile locului (N. R.)

şi ie şi vede tare mândre hârburi şi i-o plăcut. Atunci întreabă dă jidov că nu dă şi pă pere uscate?

— Ba dau, zace jidovul. Atunci muiere fuge iute'n pod unde era acăţată d'o scleamă

o straiţă cu pere uscate, o ie şi o duce la jidovu. Aista le vede, îşi bagă mâna mai afund în straiţă şi dă culu că-i plină străina dă galbeni. Atunci să bucură jidovu şi zace cătă muiere că şi-şi aleagă care-i plac. Noa, muiere-şi alege mai tăte n'o rămas numa puţâne, da când o văzut jidovu, zace cătă ie şi le ducă pă tăte.

Le duce muiere acasă .şi s'apucă şi bate roată pân casă plin dă cuie şi'n tăt cuiu pune câte on hârb o câte o ulce. Da una n'o încăput că n'o avut loc. Atunci s'apucă muiere şi băsădeşte cătă ulce:

— O săraca de tine, numai tu sângură ai rămas că nu poţi încape dă celelalte. Apui să'ntoarce cătă celelalte şi zace mâni­oasă cătă iele şi să scoboare jos una ca şi-i facă loc la asta. Da nici o ulce nu s'o scoborât. Atunci muiere dă ciuda ie o botă şi le bate pânce n'o ascultat. Pă tăte le-o făcut ciorburi pă jos şi apui o luat pă ceie una şi o pus înainte, în cuiu lângă cototoare.

— Noa, veizi cât dă bine ţî să cade acoale. Da când vine omu acasă şi vede isprava ce i-o mai făcut

începe şi-o suduie şi-o blastămă, apui o întreabă că pe ce le-o cumpărat ?

— Ia pă neşte pere uscate ce-o fost în pod. — Ai, bată-te Dumnezeu şi te bată, muiere proastă, ce mi-

ai făcut? Că doară straiţă a fost plină cu bani, numai pă dasu-pra am pus pere.

— Hai şi merem după jidov. Trage uşe şi haida! Muiere, vai dă ie, nu şi'ncuie uşe dă o trage afară din ţâ­

ţâni şi o ie în spate şi să pune pă drum. Când o vede emu nu­ma să'ncruceşte, da i-o dat pace. Mărg ii până afară dîn sat, da acoale să gândeşte omu că ar fi bine şi margă unu pă Nanda'n jos şi muiere pă Hunejor în sus că da d'or da mai iute dă jîdov. Ii şi spune muierii şi să ducă pe drumu'n sus.şi dă cumva d'a vede ceva, să-1 strâge o şi-i facă semne şi vie şi el. Apui să pun pă drum : omu'n jos, muierea'n sus.

Cum ajunge muiere sus pă dâmb vede on păducel şi în vârfu lui o baligă uscată dă vacă. Să opreşte femeie şi stă şi să tăt uită la ie şi să ciudăleşte. Apui s'apucă şi strâgă şi face se­mne cât poate la bărbat ca şi vie. Când audă şi vede bietul om

că-1 c h e a m ă m u i e r e , f u g e tă t î n t ' o n suf l e t la i e c'o g â n d i t că l'o g ă s i t p ă j idov . D a c ' o a j u n s o î n t r e a b ă că p â n ' c e l'o c h e m a t . D a m u i e r e - i arată ba l iga d î n v â r f u s p i n u l u i şi z a c e :

— Uitate ş i t u . o m u l e , că io dă c â n d m ă c i u d ă l e s c c u m s'o p u t u t sui v a c a c e i e pă v â r f u s p i n u l u i şi să b a l i g e a c u l u .

— O, v u t u - t e - o ba te D u m n e z ă u , t u m u i e r e , da p â n t ' a c e m'ai f ă c u t t u şi f u g a şe tare .

N o a , . ş 'apoi să h o t ă r e ş t e iei să s e d u c ă a m â n d o i î m p r e u n ă c'o v ă z u t că m u i e r e nu- i n i c i d'o treabă .

Să m a i d u c ce să mai d u c p â n p ă d u r e şi i-o a p u c a t n o a p t e . A m u ce ş i facă, u n d e şi să c u l c e ? D a v ă d n e ş t e copac i mari şi g r o ş i şi să s u i e a m â n d o i î n t r ' u n u , şi m u i e r e cu u ş e ' n s p a t e şi să t o m n e s c c u m pot , da dă d u r n i t n i c i v o r b ă n'o fost .

C â n d u - i coa i e păla m i a z ă n o a p t e , v i n 12 tâ lhar i şi s 'aşază la r ă d ă c i n a c o p a c u l u i în care a fos t e i şi fac foc apu i p u n căl­dăr i l e şi s o c a c i u lor le f ace dă m â n c a r e .

N u t r e c e m u l t ă v r e m e şi iară z a c e m u i e r e că n u m a i p o a t e ţ â n e u ş e . D a n ic i n u g a t ă dă z î s b i n e că a m u o ş i s căpat . Ş i c u m m e r e u ş e ' n jos , s'o l ov i t şi d'o c r e a n g ă şi dă al ta şi face o l a r m ă m a r e că g â n d e - i că-i d r a c u .

C â n d o auz î t tă lhari i , o g â n d i t c ' a m u dă b u n ă samă- i trăs­n e ş t e D u m n e z ă u p â n t r u p ă c a t e l e lor şi s'o luat la f u g ă dă n ic i n u s'o u i ta t 'napoi . T ă t ce o a v u t Ie-o lăsat a c u l u s u copac .

Oamin i i s'o s cobor î t jos a t u n c i şi o cotat ce-o lăsat tâ lhari i . D a ' c u l u , d a u tăt pastă saci p l in i c u ban i că b ă s a m ă o fos t uare-u n d e şi o răbăl i t . Ş i o luat o m u şi m u i e r e câ te o n sac dă bani cât o p u t u t d u c e şi s'o d u s cu ii acasă şi p o a t e că şi astăzi t răesc da n'o m u r i t .

Ş i m ă s u i u p'on c u i u ; a l tu n u v ă s p u i u . M ă s u i u şi p'o c u s t u r ă r u g i n o a s ă ; P o a t e c'o fost şi c a m m i n c i n o a s ă .

Troian Cionfi.

A u z i t ă de là s ă t e a n u l S i m a Miliaiu d i n c o m u n a Ffurezul-Maro ; d e 44 ani , şi redată d u p ă put in ţă cu accentu l şi e x p r e s i i l e ori­g i n a l e .

— Roman Boca: „Pribeag cu cerul". O lectură intere­santă şi preţioasă ne oferă cele 30 poezii cuprinse în volumul cu titlu de mai sus, datorită poetului R. Boca, care cu o măestrie, brodată de o gândire profundă, ne plimbă între produsele geniu­lui poetic. Poeziile sunt gru­pate în trei capitole: I. Po­pas în cerul pământului, II. Pribeag cu cerul şi III. Ori­zont de veac nou : altare noui.

Filozofia acestor poezii se desprinde din Manifestul au­torului un nou drum de exploatare spirituală, cerut în care suntem integraţi a-semeni stelelor. Spre o nouă sensibilitate şi filozofie ome­nească...

începutul unui drum nou de renaştere spirituală, care străbate lumea cerului şi a pământului ca un fulger spre o viaţă nouă, conştientă de viaţa ei în Univers...

Broşura costă 40 Lei la au to r : Str. Latină 8. Bucu­reşti III.

— Petre Lenghel Izanu: „Măria Montessori şi educaţia nou". Din publicaţiile distin­sei reviste din Cluj «Satul şi Şcoala» face parte broşura harnicului învăţător din Bâr­sana, Maramureş. Cercetând cursurile lui Montessori dela Roma, autorul a cuprins într 'o formă plastică şi atrăgătoare

metoda celebrei pedagoge, j arătând cu un lux de amă-! nunte cum se poate aplica j în şcoala primară. Având în j vedere preocupările oameni-j lor de şcoală în aplicarea

cât mai intensă a metodelor pentru studiul individualităţii copiilor, broşura se recoman­da singură, mai ales învăţă­torilor ce stau înaintea exa­menelor de definitivat şi

. înaintare la grad 11. Preţul e de 25 Lei.

— Traian Şuteu: „Mihail Eminescu Revizor Şcolar". Un

I studiu închegat şi bine docu-| mentat al colegului Şuteu, | cuprins într 'o broşură de 22 ! pagini ca extras din «Revista j Generală a învăţământului» ! ne pune în plină lumină o j preţioasă pagină a epocei j culturei noastre naţionale de i acum 60 ani, când la postul j de îndrumare şi conducere în | învăţământul primar ajunsese | cel mai distins geniu naţio­

nal care, a «făurit o concep-j ţie întreagă a revizoratului» j şi prin o personalitate inte­

gră a pus pecetea de autori­tate şi demnitate în aceasta slujbă arătând şi în sus şi în jos «maximum de însuşiri ce trebue să le întrunească persoana, care e chemată să îndeplinească slujba de revi­zor şcolar, care nu înţelege să facă hatârul anumitor per­soane» ci «înţelege să servea­scă cauza şi nu pe persoane«.

Autorul tratează cu cuve­nită competenţă tinereţea, pregătirea şi numirea lui M. Eminescu ca revizor şcolar; Constatările lui Eminescu a-supra : 1. situaţiei şcolare din judeţele Iaşi şi Vaslui, 2. lipsurile în cultura profe­sională a învăţătorilor, 3. şicanele administraţiei, 4. să­răcia populaţiei şi 5. înde­părtarea lui M. Eminescu din slujba de revizor şcolar.

Arătând pe Eminescu sub toate aspectele vieţii sale de revizor şi pedagog, conchide că el «poate îi considerat un adevărat precursor al peda­gogiei moderne şi naţionale din zilele noastre».

Cetirea acestei broşuri e de o mare utilitate profesio­nală pentru fiecare învăţător.

— B. Petriceicu — Haşdeu : „Rozvan şi Vidra" poemă dra­matică în cinci cânturi. Edi­tura «Cnrtea Românească», Bucureşti. Preţul 20 Lei.

— In biblioteca : „Cuno­ştinţe Folositoare" de sub di­recţia redacţională a dlui prof. universitar 1. Simione-scu, au apărut următoarele broşur i : Al. Tzigara—Samur-caş : „A. Adobescu", Dr. Va-sile Zăhărescu: „Cum Birue viaţă", şi George E. Camber: „Ţara Zarandnluiu. Editura «Cartea Românească» Bucu­reşti. Preţul unei broşuri 8 Lei.

— „30 ani de organizaţie Românească a învăţătorilor din Bucovina". Asociaţia regio­nală a învăţătorilor din Mol­dova de sus, în semn de

omagiu tuturor bărbaţilor de şcoala şi colegilor dispăruţi, cari au lucrat pentru intere­sele şcoalei primare şi ale învăţătorimei din Bucovina, din prilejul comemorării de 30 ani dela înfiinţarea «Reu­niunii şcolare române din Bucovina» a scos o broşură jubiliară de o execuţie tehni­că excepţională şi un cuprins vast, care trece în revistă evoluţia culturei naţionale din acest colţ al ţării. Feli­cităm pe iniţiatorii acestei idei şi urăm prosperitate Asociaţiei.

— Vasile Văleanu: „Plan analitic General". Dl. Vasile Văleanu, directorul şcoalei primare No. 10 din Oradea a elaborat planul analitic în­tocmit pe săptămâni şi luni, cuprinzând toate obiectele de învăţământ repartizate pe I—VII clase în conformitate cu programa analitică. La început cuprinde şi planul săptămânal al orelor.

Aceasta lucrare umple un mare gol în învăţământ, fiind un îndrumător zilnic al în­văţătorilor, deşi are nevoe de perfecţionare.

Ar fi de dorit să-l aibă fie­care învăţător cu atât mai vârtos că la inspecţiile şco­lare ce urmează, învăţătorii sunt obligaţi să prezinte or­ganelor de control Planul analitic, întocmit pe luni şi săptămâni. Desfacerea se va face prin Banca «învăţătorul Sălăjan» — Zălau, de unde se poate comanda.

Preţul 60 Lei. (d. m.)

Invăţătorimii, Str. Colonel Ma-noilă 10 Buzău. Iuvăţământul Primar, rev. ped. cult. şi soc. Făgăraş. Foaia învăţătorului, rev. Asoc. înv. B-dul Cuza 218 Brăila. Lămuriri Şcolare, rev. did. lunară. §c. prim. 1 Tecuci. CI. IV-B, gazeta ele­vilor ci. IV de experienţă. Şc. primară No. 4 Cluj. Ga­zeta învăţătorului, organul înv. din jud. Constanţa. Frămân­tări Didactice, rev. Asoc. înv. din jud. Putna. Str. Botescu 10 Fpcşani. Neamul Românesc p. popor, Bd. Sch. Măgurea-nu Bucureşti. Luceafărul, cultu r

ral-social, Sibiu, Str. Honterus No.6. Cuvântul Dăscălesc, Şcoa­la prim. de băieţi No. 4 Ro­man. Şcoala şi Familia de Mâi­ne, Bucureşti III . Str. Bălcescu No. 2 . Şcoala şt Viaţa, B-dul Carol 61 Bucureşti IV. — Revista Copiilor, Bălţi. Şcoala Prahovei. Str. Regina Maria 7 Ploeşti. Flori de Crin, Şimleul Silvaniei. Alarma Satelor, Bis-triţa-Mehedinţi. Şcoala Some-şană, Şc. primară de statGher-la. Revista Enciclodeplcă, Str. Gen. Grigorescu Cluj. Tribuna^ luvăţătorilor din jud. Baia, I. Sp. Ioniasa Baia. Graiul Sa­telor, Str. Libertăţii 11 Galaţi. Copilul, revista mamelor şi educatoarelor, Str. Ştefan Mi-hăileanu 23 Bucureşti IV. Ce­tatea pentru apărarea şcolii, Teliţa-Tulcea. Ghiocei, rev. lunară a copiilor, P. Iosif ins­titutor Str. Stupilor 3 Foc­şani. Progres şi Culură, revista Asoc. înv. Mureş Tg.-Mureş. Catedra, Str. Cuza Vodă 35 Galaţi. înşirate Mărgărite, Str.

- Ştefan cel Mare 8 Iaşi. Popo-i rul Romanesc, Gara Chitila

— V i t r i n a r e v i s t e l o r i n ­t r a t e l a r e d a c ţ i e . Satul şi Şcoala, Str. Mârzescu No. 21 Cluj. Viaţa Şcolară, Str. Mihai Viteazul No. 20 Satu-Mare. Gazeta Şcoalei, Str. Negru Vo­dă No. 11 Craiova. Revista Asociaţiei Înv. Str. Regele Carol No. 275 Bălţi. Revista Invăţălorimil Gorjene Str. Uni­rii 204 Tg.-Jiu. Zorile Roma-natului, M. Georgescu Celar-Romanaţi. Şcoala şi Viaţa Ilfo­vului Calea Griviţei 199 Bu­cureşti. Vestitorul, Piaţa Unirii Oradea. Plaiuri Hunedorene, Str. Filipescu 3 Petroşani. A-micul Şcoalei, Revizoratul Şco­lar Cluj. Lumina, D. R. Stăni-lescu Râmnicu-Sărat. Cuvân­tul Moldovenesc, B-dul Reg. Carol II. 67 Chişinău. Voinţa Şcolară, Piaţa Unirii Cernăuţi. Căminul Şcoalei, Str. Roma­nă 51 Galaţi. Şcoala Noastră, Revizoratul Şcolar Mercurea-Ciuc. Pedagogia experimentală, Str. Vulturi 20 Bacău. Ma­cedonia, Str. Grigorescu 8 Bu­cureşti. Satul, Str. Aurel Vlai-cu Bucureşti III. Cultura Po­porului Str. Tyraş 3 Cetatea-Albă. Şcoala şi Viaţa, B-dul Cuza 218 Brăila. Revista Şco­lii, Asoc. corpului didactic pri­mar Botoşani. Vlăstarul, Bu­zău. Răsai Soare, Scoală de experienţă Blaj. învăţătorul, Râmnicul-Vâlcea. Viaţa Sate­lor, Corneşti-Dâmboviţa. Şcoa­la Vremii, Revizoratul Şcolar Arad. Drumul Vremii, Str. Po­porului 53 Craiova. Revista Asociaţiei înv. Mehedinţeni Turnu-Severin. îndrumări Pe­dagogice, B-dul Palade 4 Bâr­lad. Cuvântul Nostru, Şcoala Primară 3 Dorohoiu. Tribuna

Ilfov. Vlăstarul Câmpiei, re­vistă de folklor şi artă po­porană, Cojocna-Cluj. Şcoala Poporului, Str. Poet Mateevici 89 Tighina. Şcoala Cărăşană Revizoratul Şcolar Oraviţa. Şcoala Albei,Şc. prim. 1 «A-vram Iancu» Alba-Iulia. Gra­iul Dâmboviţei Str. C. A. Ro-setti 22 Târgovişte. Căminul Nostru, Bazargic - Caliacra. Şcoala şi Societatea, Dârlos Târnava-Mare. Ogorul Şcoa-lei, Şcoala de copii mici No. 2 Turda, Str. Eminescu 21. Viaţa Literară, revistă de in­formaţie critică şi artistică -Bucureşti str. Agricultori, 7 8 . Vraja Mării, revistă literară, Constanţa, str. Smârdan 1. Gazeta Noastră, Tg. Măgurele str. Eroul Căpitan Stăncu-lescu No. 21. Mâna Mântui­toare, revistă de îndrumare şi hrană sufletească. Căminul Cultural, revistă de cultura poporului Fundaţia Culturală Regală «Principele Carol», Bucureşti III, str. Latină 8. Familia, revistă lunară de cul­tură, Oradea str. Regele Ca­rol 6. „Cele Trei Crişuri" Ora­dea, str. Regele Ferdinand, 11 (Casa Naţională) »Buciu-muU — Brădiceni — Gorj — „Tineretul Invăţătoresc" — Lipova —- Banat str. Mihai Viteazul No. 664. »Izvoraşul« Bistriţa — Mehedinţi of. T. Severin. „Drumul nou" Bucu­reşti, str, Polonă No. 8 . „Va­tra" revistă învăţăţorească: Năsăud. „Viaţa cooperatistă" Str. Roma No. 53, Bucureşti. „Manifest" Str. Păcurari 41 Iaşi. «Oltenia Politică» Str,

Unirei No. 65 — Craiova. «Ofensiva» Str. Popa Soare No. 16 — Bucureşti IV. «Pă­mântul» Str. Vânători — Că­lăraşi. „Rânduri" Fânaţă-Bi-hor.

— Ilie Popescu—Teiuşan : «Almanahul şcoalei primare şi al Familiei» pe an. şc. 1935 —1936 Editura Scrisul Româ-

i nesc — Craiova. Preţul 40 i Lei.

— Sub direcţ iunea Dlui Dimitriu D. Faur , a apărut Nr. 1-2, anul iX. „Catedra" Revistă culturală ilustrată, cu un foarte bogat material, cul­tural şi ilustrai. Felul cum se prezintă aceasta publicaţie face cinste nu numai celor ce s'au grupat în jurul ei — ci neamului înireg.

Deodată cu „Catedra" a apărut şi biblioteca „Catedra" Nr. 7—10. Teatrul pentru şco­lari, cercetaşi, premilitari, cu 32 piese teatrale, monoioage, sfeneie, dialoguri şi prologuri.

Atât revista cât şi biblio­teca prin conţinutul lor, vor uşura mintea învăţătorului, atât la sate cât şi la oraşe, căci ele sunt mijloace prin care se răspândeşte, cultura naţională, desvol^ă sentimen­tul moral şi combate mora­vurile rele.

Recomandăm atât revista cât şi biblioteca, pentru bi­bliotecile şcolare şi învaţăto-reşti. Preţul lor: „Catedra" pe an 80 lei, Biblioteca „Cate­dra" 100 iei. Ambele 120 lei. Redacţia şi administraţia Ga-

! laţi str. Cuza Vodă Nr. 45.

^ • • • « • • • • « • • • • • • • • • • • • • • • « • • • « • « • • « • • « • • • • • • • • • • • • • ^ • • • • • • • • • • ^

| CRONICA - INFORMAŢIUNI f

— învăţătorii şi învăţătoa­rele, cari au solicitat inspec­ţie specială pentru admitere la examenul de gr. II, sunt rugaţi s ă înainteze subsem­natului — în termen de 8 zile — acte doveditoare (sau un memoriu detaliat) că în­trunesc t o a t e condifiunile prevăzute Ia a), b), c), d), e), f) şi g), art. 119 din legea învă­ţământului primar. Se vor a-nexa necondiţionat toate co­piile proceselor-verbale de inspecţii din timpul stagiului ca definitiv.

Insp. şc. D. Mărgineanu Zălau.

— început de an şcolar. In secolul nostru, numit al co­pilului, toate legislaţiunile şco­lare impun educatorului o pro­fundă cunoaştere a vieţii psi-ho-fizice a individului între vârstele 0—16 ani.

De o mare importantă este studiul individualităţii copilu­lui, -dacă i se dă a t en ta cu­venită, căci se pot evita nu­meroase erori în educaţie şi se poate adapta învăţământul puterilor şi aptitudinilor şco­larului.

Cunoaşterea vieţii individu­ale este o datorie pentru ori­ce educator şi în special pen­tru „învăţător", căruia îi este încredinţată întreaga educaţie a micilor generaţii — viitorul unei naţiuni. Se impune acea­stă datorie mai mult învăţă­torului, pentru că în familie

viaţa copilului este mult ne­glijată şi astăzi, pentru unele familii creşterea copilului este un chin.

0 cunoaştere adevărată a vieţii copilului, nu o poate face decât educatorul dotat cu anumite calităţi, ce le poar­tă cu sine, în sine şi prin o graţie divină, dacă se poate spune şi când organizarea şcolară pe clase ar îngădui o strânsă legătură zilnică (prin observaţie şi experiment), cu fiecare copil. Totuşi, educa­torul îşi poate îndeplini misi­unea sa, cu tot numărul ma­re de copii, ce împopulează clasele, dacă este pătruns de această sfântă carieră — apo­stolatul — înnobilat fiindu-i sufletul de divina virtute : iu­birea. . .

In cartea „Le probleme pé­dagogique" a pedagogului el­veţian, Jules Debois, stă scris cu litere mari această virtute — iubirea — ce a numit-*) tact psihologic.

Dragostea pentru copil este un dar natural, care dă edu­catorului răbdarea, fără care nu se poate observa manife­stările copilului, ce-i reprezin­tă viaţa copilărească. Dacă iubeşti copilul, îl poţi studia cu plăcere, minuţios, căci nu­mai atunci îşi desfăşoară el activitatea copilărească în toa­tă originalitatea ei. Cine nu-1 iubeşte, nu-1 va cunoaşte, căci se manifestă în afară de ve­derea educatorului, iar stu-

396 Şcoala Noastră = ^ = = ; ; _Anul_XjI .

diul făcut de un asemenea educator este un dosar cu minciuni.

Din acest spirit sfânt, dra­gostea pentru copil, se nasc toate virtuţile mari ale edu­catorului : răbdarea, spiritul de dreptate faţă de şcolari, devotamentul şi spiritul de sacrificiu, entuziasmul pentru misiune, meditaţia neconte­nită la scopul final, strădu­inţa de a găsi căi noui cât mai bune şi mai lesnicioase, trebuinţa de cultură personală din ce în ce mai simţită, în sfârşit pasiunea pentru misi­une, ce ,nu trebue privită ca o slujbă răscumpărată în bani, ci ca o chemare înaltă, ca o vocaţie, ca un apostolat.

Numai educatorul care sim­te adevărata simpatie pentru copii, poate simji şi vocatiu-nea de educator. Cine nu e pătruns de această simpatie, este un simplu funcţionar, un meseriaş, un belfer, pedant, aspru, care îşi face decât da­toria de a fi privit cu ochi răi de micile vlăstare.

Nu este misiune mai plă­cută şi mai aducătoare de fericire, decât să te simţi vo­ios în mijlocul cetei de copii, al căror teatru zilnic îh' aduce numeroase şi variate scene din lumea lor.

Cu adevărat putem spune ca delicatul Arniel: „Lumea copiilor este un colt de rai ceresc pe pământ". . .

înainte de a porni la mun­că, să ne umplem sufletul cu sfânta „iubire pentru copil", căci numai astfel vom putea înfelege tainele vieţii sale.

C, G. Andveescu.

— Orele de birou pentru funcţionarii publici. Preşe­dinţia consiliului de miniştri face cunoscut, că prin jurna­lul consiliului de miniştri de-la 28 Septemvrie a. c. s a sta­bilit pentru toate autorităţile publice din {ară orariul pen­tru birou, care va fi: In toate zilele de lucru, dela 7.30— 13.30. In plus, Marţea şi Vi­nerea dela 16—19. După Du­minici şi sărbători serviciul va fi numai după amiazi dela ora 16—19. Funcţionarii din corpurile constituite şi de spe­cialitate, vor avea orariul fi­xat prin legile şi regulamen­tele lor de organizare.

— Ministerul Instrucţiunii a hotărît, să nu se acorde concedii membrilor corpului didactic primar, decât numai în cazuri de boală bine mo­tivată şi pentru cazuri de for­ţă majoră. Cererile pentru con­cedii de boală se vor adresa la revizoratele şcolare şi vor trebui să fie însoţite de cei-tificate medicale liberate de medici oficiali.

— Şcolile normale la cari va funcţiona clasa 8-a. Mi­nisterul Instrucţiunii a dispus, ca la următoarele şcoli nor­male, în anul şcolar 1935-36 să funcţioneze şi clasa 8-a: B ă i e ţ i : Buzău, Bucureşti, Câmpulung, Craiova, Tp.-Jiu, Târgovişte, R.-Vâlcii, Bârlad, Focşani, Iaşi, Gala[i, Piatra-Neamţ, Şendricani, Cet.-Albă, Chişinău, Cernăuţi, Arad, Cri-stur, Cluj, Năsăud, Deva, Ora­dea, Tg.-Mureş, Timişoara şi Blaj ('confesională). — F e t e : Bucreşti (Elena Doamna şi

Educatoare), Bacău, Brăila, Botoşani, Cernău{i, Chişinău (nr. 1 şi 2), Cluj, Craiova, Iaşi (normala de . fete şi cea de conducăt.), Măgurele-Ilfov, R-Neamt Predeal, Sf.-Gheorghe (conducătoare), Beiuş. Ploeşli, Chişinău (conduc), T.-Măgu-rele. Piteşti, Şimleu (conduc), Bloj şi Sibiu. Toate celelalte şcoli normale de băeti şi fete vor funcţiona fără clasa 8-a.

— Ministerul Instrucţiunii a luat dispoziţia, ca la şco­lile primare, unde nu sunt săli de clasă suficiente, cur­surile să se facă pe jumătate de zi. Aceste cursuri se vor face în mod alternativ, săp­tămânal, astfel ca seriile de elevi să nu urmeze numai di­mineaţa sau numai după a-miază.

— Examenul psihologic al şcolarilor. Laboratorul de psi­hologie experimentală al uni­versităţii din Bucureşti, (str. Edgar Quinet), condus de d. prof. C. Rădulescu Motru, poa­te pune la dispoziţia directo­rilor de scoale, primare şi se­cundare, civile şi militare, de băeti şi fete, precum şi cor­pului didactic interesat, teste psihologice etalonate pentru diagnosticarea personalităţii, pentru completarea obiectivă, rapidă si ieftină a fişelor in dividuale şi pentru or 'entareî profesională corectă a şcola­rilor, la anumite vârste. Nu­mai prin metode ştiinţifice se pot depista aceia care într'a-devăr sunt capabili şi trebue să urmeze o anumită şcoală

şi numai aşa profesorul se poate pune la adăpost de mari răspunderi.

— La propunerea d. Dr.^ Codner. Propunerea d. Dr. Codner, referitor la importanta unei biblioteci pe judeţ, în­fiinţată de către corpul di­dactic primar, este desigur o idee sănătoasă. Este o idee care a preocupat de multe ori diferite .cercuri învătătoreşti. Pentru tagma noastră, hotă-rît nu poate fi o idee plato­nică, cu toate că nu este un lucru atât de uşor. Las toate inconvenientele şi celelalte să fie discutate de aljii. In rân­durile de fa{ă pn să constat altceva.

Citind titlul propunerei d. Dr. Codner în „Şcoala Noa­stră" No. 6 1935, dela prima vedere am crezut că e vorba de ceva igienă, de ceva care să intereseze starea lamenta­bilă a satelor din punct de vedere sanitar. Dar părerea mea din nefericire m'a în­şelat. A fost vorba de litera­tură, de bibliotecă, de roman­tism. „Românul e născut poet" şi când e bolnav, îşi intro­duce usturoi în urechi.

Statisticile publicate de Mi­nisterul Sănătăţii „Buletinul demografic", oglindesc mize­ria fizică, starea igienică şi carenja organică a poporului nostru. Astfel aflăm că în anul 1933, au fost identificaţi în toată {ara 172.138 cazuri de sifilis. In 1934, 220.845 cazuri. Prin urmare mai mult ca în anul precedent.

Cu ocazia vizitei medicale ce s a făcut, la recrutarea ti-

nerilor premilitari, am rămas consternat văzând tineri de 18 ani cu diferite boli vene­rice. Şi credefi că s a luat ceva măsuri? Nici una. Iată dar de ce am fost izbit de contrarul celor expuse în ar­ticolul mai sus amintit.

Dacă strămoşii noştri, pre­conizau „Intr'un corp sănă­tos o minte sănătoasă" noi nepoţii suntem departe de aşa ceva. Să constate cineva că înv. nu citesc cu sate întregi împăiănjenite de tot felul de boli? Să se ocupe cineva de bibliotecă când punctul de vedere igienic lasă de dorit. Iată ce nu se admite. Iată ce nu poate să-i permită unui d. Dr. fiind, înfiinţări de bi­blioteci Ştim că d. medici de circumscripţii luptă cu tot felul de greutăţi. Statul nu achită deplasările la timp. Totuşi când se deplasează, ar trebui să profite de ocazie nu să se mărginească numai la o pri­vire generală a clasei ci un control minuţios. Câţi colegi nu se plâng că se iscăleşte condica pe câteva luni în ur­mă. Vizită medicală a şcola­rilor? 0 absurditate. Atunci ne întrebăm — cu drept — care este menirea medicilor de circumscripţie? Este pen­tru şcolari sau şi pentru tot sa tul?

Cred că sunt în asentimen­tul tuturor colegilor când afirm că inspecţiile medicale sunt o bătaie de joc, o anomalie.

Am discutat cu mulţi colegi chestiunea aceasta şi-am ră­mas numai cu- speranţa că lucrurile se vor îndrepta. Să se sesizeze organele sanitare superioare? Poate mulţi au încercat, fără rezultat însă.

Cu sistemul de până acum nu se rezolvă problema să­nătăţii publice. Conferinţele nu sunt bune de nimic, ne trebuesc lucruri practice.

Deocamdată numai atât. L. Cosma.

— Procese le-verbale de inspecţii şcolare . In vede­rea completării Statelor per­sonale cu toate datele nece­sare s a u luat dispoziţii ca toti învăţătorii să înainteze în termen de 15 zile, Revizora-tului şcolar, în câte 3 exem­plare copiile tuturor procese­lor verbale de inspecţiile avu­te în ultimii 3 ani şcolari.

Procesele verbale se vor cuprinde în ordine cronolo­gica în borderouri, formându-se astfel 3 dosare. Pe borde-rourii se va indica data in­specţiei ; numele organului de control şi calificativul (nota) inspecţiei.

Borderourile astfel întocmite se vor înainta prin direcţiu­nile şcolare care vor legaliza copiile.

Revizoratul va retine un borderou cu copiile anexate, iar celelalte două le va îna­inta Serviciului local de în­văţământ.

PAGINA BĂNCII.

Banca Populară „învăţătorul Sălăjan" Zălau

Situaţie de Cassă încheiată pe ziua de 5 Octomvrie 1935

încasări : dela Rp. Nr. 1—650 inel. Plăţi bon. Nr. 1—488 inclusiv

Nr.

crt. 1

Denumirea conturilor

Sume Nr

cr

t. 1

Denumirea conturilor

Sume

Nr.

crt. 1

Denumirea conturilor Lei Nr

cr

t. 1

Denumirea conturilor Lei

1 Sold dela bilanţ — 42918 1 Capital social — 7000 2 Asociaţi Cap. Soc. 258711 2 Depuneri spre fruct. 124863 3 Taxă de înscriere 2100 3 împrumuturi — 2512705 4 Depuneri spre fruct. 401496 4 Dobânzi la Dep. — 314 5 împrumuturi — 1837088 5 Mobilier — — 3000 6 Dobânzi şi beneficii 136207 6 Salariu — — — 46500 7 Imprimate — — 2275 7 Cheltueli generale 226 8 Cheltiieli de adm. 40610 8 Dividend cap. soc. 15889 9 Cotizaţii Soc. de aj. 299035 9 Imprimate — — 2203

10 Taxă de înscr. Soc. 2100 10 Primă de Muncă 13100 1 Diverşi cred. man. 6738 1 Diverşi creditori — 840

2 Cotizaţii Soc. de aj. 233371 3 Fond restant cot.

memb. decedaţi. 1425 4 Diurne şi cheltueli

de transport — 17200 5 Risturnă membrilor 5945

Totalul plăţilor 2984581 Sold la 5 -X-1935 44697

Totalul încasărilor 3029278 To ta l : 3029278

Se certifică de noi exactitatea prezentei situaţii de cassă.

Director, Cassier, D. Mărgineanu. P. Popescu.

400 Scpjla_Noastrâ Anul XII.

Buletinul Revizoratului Şcolar ai Jud. Sălaj Circularele se vor înregistra imediat, comunica tuturor mem­

brilor corpului didactic şi executa întocmai.)

N o . 5 4 1 8 — 1 9 3 5 . — Achitarea salariilor pe luna Septemvrie 1935. I n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i ţ i u n i l e art. 136 d i n L e g e , sa lar izarea învăţă tor i lor p e l u n a S e p t e m v r i e 1 9 3 5 , so v a f a c e e x c l u s i v n u m a i p e n t r u z i l e l e s e r v i t e e f e c t i v de la 1 — 3 0 . I n c o n s e c i n ţ ă d i rec toru l f i ecăre i s coa l e se v a p r e z e n t a la r idica­rea sa lar iu lu i c u u n proces verba l s e m n a t d e P r e ş e d i n t e l e Comi ­t e t u l u i ş co lar şi d i rec toru l şcoa le i d i n care să r e z u l t e s e r v i c i u l e f e c t i v pres ta t d e f i ecare î n v ă ţ ă t o r în aceas ta lună , u r m â n d ca p e n t r u z i l e l e a b s e n t a t e să li s e re ţ ină salariul d e către Şe fu l Circ. d e sa lar izare care v a p r e d a s u m e l e r e s p e c t i v e în tr 'un b o r d e r o u în 2 e x e m p l a r e R e v i z o r a t u l u i şcolar , c o n c o m i t e n t c u re s t i tu i rea s ta te lor d e plată. Şef i i Circ. d e sa lar izarea v a e x e c u t a î n t o c m a i d i s p o z i ţ i u n i l e p r e z e n t u l u i ord in , iar d u p ă ach i tarea salari i lor se' va p r e z e n t a persona l în b iroul l i e v . sco l . c u s tatu l d e p la tă s e m n a t d e ce i în d r e p t şi p r o c e s e l e v e r b a l e r e s p e c t i v e f o r m a t e într 'un d o s a r ş n u r u i t şi s ig i la t . î n v ă ţ ă t o r i i aflaţi în con­c e d i u vor p u t e a r id ica salariul n u m a i dacă prez in tă la plată ord inu l d e aprobare a c o n c e d i u l u i , toate ce l e la l t e cazur i l i t i g i o a s e se v o r aprec ia n u m a i d e R e v . şco lar . Salar iul p e z i l e l e a b s e n t a t e se cal­c u l e a z ă as t fe l : Sa lar iu l in i ţ ia l ( s u m a d e p l a t ă ) : 3 0 x c u z i l e l e a b s e n t a t e . D e e x e c u t a r e a în tocmai a p r e z e n t u l u i ordin , r ă m â n r e s p o n z a b i l i D-n i i D i r e c t o r i şcolari şi D-n i i şefi ai c i r cumscr ip ţ i i ­lor d e sa lar izare .

N o . 5 5 5 8 - 1 9 3 5 . — Congresul »Agrului< la Cărei. A d u c e m la c u n o ş t i n ţ a tu turor învăţă tor i lor d e Stat d i n c u p r i n s u l a c e s t u i judeţ , că in 26 Oct . a. c. s e v a ţ i n e în Cărei C o n g r e s u l g e n e r a l al A g r u l u i . I n c o n s e c i n ţ ă învăţă tor i i d i n p lase l e (Jarei, V a l e a lu i Miha i ş i T ă ş n a d , v o r lua par te î m p r e u n ă c u adulţ i i ş i e v e n t u a l cu corur i l e ce c o u d u c ; p e n t r u î n v . d i n res tu l j u d e ţ u l u i par t i c iparea e s t e facu l ta t ivă . C r e d e m că î n v ă ţ ă t o r i m e a r o m â n ă d e l a gran i ţa d e N . V . a ţării v a î n ţ e l e g e s c o p u l m ă r e ţ al ace­s tui c o n g r e s şi v a fi şi d e aceas ta dată la dator ie .

N o . 4 8 2 9 — 1 9 3 5 . — Lucrarea ,,Individualizarea în­văţământului şi model de fişe individuală", pentru cadidaţii la examenul de gr. II. C o m u n i c ă m în c o p i e ord. N o . 9 . 9 0 8 - 1 9 3 5 al Onor. I n s p e c t o r a t şco lar Oradea s pre ş t i r e şi c o n f o r m a r e p e n t r u cei in t eresa ţ i . „ A v e m onoare a V ă face cu ­n o s c u t că Min i s t eru l pr in ord. N o . 1 2 9 7 0 1 — 1 9 3 5 , în conformi ­ta te cu art. 1 1 9 d i n l e g e a înv . pr imar, r e c o m a n d ă învăţă tor i lor cari s e vor p r e z e n t a la e x a m e n u l do îna in tare la g r a d u l II , în

s e s i u n e a Mart i e 1 9 3 6 p e n t r u s t u d i e r e ş i i n t e r p r e t a r e la p r o b a orala, lucrarea D l u i Ios i f G a b r e a „ I n d i v i d u a l i z a r e a î n v ă ţ ă m â n t u ­lui şi m o d e l d e f işă i n d i v i d u a l ă " . V e ţ i b i n e v o i a c o m u n i c a ce lor în d r e p t s p r e a s e a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă t u t u r o r învăţător i lor d i n r e g i u n e a D v s . î n s c r i ş i la a c e s t e x a m e n . I n s p e c t o r şef T . V â j d e a . Ş e f u l s e r v i c i u l u i , P e t r u N i ţ e s c u " . I n l e g ă t u r ă c u aceas ta , a d u c e m la c u n o ş t i n ţ ă c a n d i d a ţ i l o r la a c e s t e x a m e n , cari n u au până î n p r e z e n t a c e a s t a lucrare , să se a d r e s e z e R e v i z o r a t u l u i şco lar p r i n t r ' u n raport , s p r e a î n t e r v e n i d i r e c t la autor p e n t r u tr imi te ­rea n u m ă r u l u i d e e x e m p l a r e n e c e s a r e . U l t i m t e r m e n 1 5 Oct . 1 9 3 5 .

N o . 4 8 3 6 — 1 9 3 5 . — învăţământul alternativ. C o m u n i ­c ă m în c o p i e ordinul N o . 1 5 1 1 3 0 1 9 3 5 , al Onor. M i n i s t e r s p r e ş t ire şi c o n f o r m a r e p e n t r u ce i in t eresa ţ i . „ M i n i s t e r u l e s t e i n f o r m a t că, o par te d i n m e m b r i i C o r p u l u i d i d a c t i c pr imar, s p r e a-şi p u t e a sa t i s face şi u n e l e i n t e r e s e p e r s o n a l e au f u n c ţ i o n a t n u m a i d i m i n e a ţ a , s a u n u m a i d u p ă a m i a z ă , în to t t i m p u l u n u i a n şcolar . C u m a c e s t fel d e f u n c ţ i o n a r e e s t e dăunător , atât d i n p u n c t d e v e d e r e p e d a g o g i c , câ t şi d i n p u n c t d e v e d e r e h i g i e n i c , Min i ­s teru l h o t ă r e ş t e ca, în ş co l i l e u n d e l i p s a d e săli d e c lasă i m p u n e î n v ă ţ ă m â n t p e jumătăţ i d e z i , învăţă tor i i să f u n c ţ i o n e z e a l terna­t i v s ă p t ă m â n a l . (Cei cari ţ in cursur i d i m i n e a ţ a o s ă p t ă m â n ă , v o r

. t r e c e d u p ă amiază în s ă p t ă m â n a următoare ) . V e ţ i v e g h e a la s t r i c ta î n d e p l i n i r e a ace s t e i d i s p o z i ţ i u n i rapor tând p e ce i c e v o r c o n t r a v e n i p . M i n i s t r u , A l . V o i n e s c u . p . D i r e c t o r g e n e r a l , F . T e o d o r e s c u " . I n l e g ă t u r ă c u a c e a s t a i n v i f ă m d i r e c ţ i u n i l e ş c o a l e l o r r e s p e c t i v e a raporta n u m e l e învă ţă tor i lor şi c l a s e l e la cari s e face î n v ă ţ ă m â n t a l t ernat iv . D u r a t a cursur i lor z i l n i c e la c la se l e r e s p e c t i v e v a fi 8 — 1 2 şi 1 3 — 1 8 ,

N o . 5 2 9 0 — 1 9 3 5 . - îndreptarea şi lărgirea străzilor comunale , C o m u n i c ă m în c o p i e a d r e s a N o . 1 8 . 2 5 7 — 1 9 3 5 a Onor . P r e f e c t u r i j u d e ţ e n e , c u i n v i t a ţ i u n e a către toţ i m e m b r i Cor­p u l u i d i d a c t i c d i n c u p r i n s u l a c e s t u i jude ţ , d e a da c o n c u r s u l so l i c i ta t d e că tre o r g a n e l e a d m i n i s t r a t i v e . „ A v e m o n o a r e a V ă t r i m i t e aici a n e x a t u n e x e m p l a r d i n o r d o n a n ţ a noas t ră N o . 1. re fer i tor la î n d r e p t a r e a şi l ărg i rea s trăz i lor c o m u n a l e c u r u g ă ­m i n t e a să b i n e v o i ţ i a î n d r u m a pe D-n i i învăţător i să ia parte la î n t r u n i r i l e ce s e vor ţ i n e în z iua d e 2 9 S e p t e m v r i e c u locu i tor i i , î n v e d e r e a s tabi l ir i i moda l i tă ţ i l or d e e x e c u t a r e a aces t e i , î n d e m ­n â n d c u s fatu l lor p o p u l a ţ i a să-şi d e a c u v e n i t ă c o n t r i b u ţ i e p e n ­tru rea l i zarea a c e s t u i p l a n d i n r id i care ş i î n f r u m o s e ţ a r e a c o m u ­n e l o r n o a s t r e r o m â n e ş t i . A p r e c i i n d m a r e l e rol al î n v ă ţ ă t o r i m e i în v i a ţ a sa te lor p r e c u m şi pre ţ iosu l c o n c u r s c e ne -a dat la î n f ă p ­t u i r e a altor înbunătă ţ i r i i în c o m u n ă , a v e m d e p l i n ă î n c r e d e r e că la Î n d e m n u l D v s . n e v a acorda şi d e data aceas ta fără n i c i o p r e c u p e ţ i r e to t spr i j inul d e care e s t e capabi lă , Ză lau , la 19 S e p ­t e m v r i e 1 9 3 5 . P r e f e c t , D r . M. G u r z ă u . Şe fu l s e r v i c i u l u i , D r . S a m i ,

N o . 5 2 9 1 — 1 9 3 5 . — A m e n a j a r e a p e p i n i e r e l o r c o ­m u n a l e . C o m u n i c ă m în c o p i e adresa N o . 1 7 8 7 6 •—1935, a Onor. P r e f e c t u r i J u d e ţ e n e s p r e ş t ire şi s tr ic tă c o n f o r m a r e . „ A p r o p i i n d u -se t e r m e n u l p â n ă la care toa te p e p i n i e r e l e c o m u n a l e p l ă n u i t e t r e b u e să f ie c o m p l e c t a m e n a j a t e , în afară d e î n s e m â n ţ a r e şi a f l â n d u - s e deja în p e r i o a d a c â n d t r e b u e c u l e a s ă s ă m â n ţ a d e p o m i să lbat i c i n e c e s a r ă la î n s e m â n ţ a r e a lor, V ă remiterii d i s p o z i ţ i u n i l e o r d i n u l u i n o s t r u N o . 9 7 9 3 d i n 1 5 I u n i e a. c. Către P r i m p r e t o r i c e v i s'a c o m u n i c a t şi D v s . în c o p i e c u adresa e u a c e l a ş n u m ă r , r u g â n d u - V ă să b i n e v o i ţ i a da c u v e n i t e l e i n s t r u c ţ i u n i D i o r î n v ă ­ţători să n e d e a tot c o n c u r s u l lor la c u l e g e r e a s e m i n ţ e l o r aşa d u p ă c u m V ' a m şi cerut cu a d r e s a noas tră N o . 1 2 6 7 6 d i n 2 7 I u n i e a. c. C r e d e m că faţă d e i n t e r e s u l ce noi î n t o t d e a u n a l 'am arătat şcoa le i , învăţă tor i i n u v o r p r e g e t a să-ş i are te r e c u n o ş t i n ţ a lor, a c o r d â n d u - n e spr i j inul ce l e c e r e m , mai a les că fără b i n e ­v o i t o r u l lor c o n c u r s , a c ţ i u n e a î n t r e p r i n s ă d e noi p e n t r u r idica­rea b u n e i stări a p o p u l a ţ i e i de la sa te n'ar da r e z u l t a t e l e u r m ă ­ri te , procurarea s e m i n ţ e i n e c e s a r e p e n t r u p e p i n i e r e l e c o m u n a l e d i n î n t r e g j u d e ţ u l r e c l a m â n d c h e l t u e l i l e prea mari faţă d e fon­dur i l e b u g e t a r e ce n e s tau la d i s p o z i ţ i e în a c e s t s c o p . D e a c e e a V ă r u g ă m a Î n d r u m a fără în târz i ere d i r e c ţ i u n i l e tu turor şcoa le -lor p r i m a r e d in j u d e ţ ca s u b c o n d u c e r e a D i o r învăţă tor i să în­c e a p ă d e p e a c u m c u l e g e r e a c u copi i i d e şcoa lă a cât mai m u l t ă semâmr ţă d e m e r i şi per i să lbat ic i p r e c u m şi pruni b i s tr i ţe şi g o r o n chiar şi p e s t e t r e b u i n ţ e l e lor loca le , u r m â n d ca pr i so su l să f ie d i s t r i b u i t apo i p e s e a m a c o m u n e l o r u n d e a c e s t e , s e m i n ţ e n u s'ar găs i , p e n t r u c ă în fe lu l a c e s t a să poată lua f i inţă p e p i n i e r e l e p r o e c t a t e a b s o l u t în toa te c o m u n e l e d i n jude ţ . C u l e g e r e a şi s e l e c ţ i o n a r e a s e m i n ţ e l o r p r e c u m şi î n s ă m â n ţ a r e a se vor face d u p ă i n d i c a ţ i u n e l e a g r o n o m i l o r ce se află d e p r e z e n t prin j u d e ţ în v e d e r e a organ i ­zări i a c e s t o r p e p i n i e r e p r e c u m şi a o a m e n i l o r ce au par t i c ipa t a p r o a p e d i n f iecare c o m u n ă la cursur i l e d e altoit ţ i n u t e la c e n t r e l e d e p lasă în luna A u g u s t , u n d e p e l â n g ă m e ş t e ş u g u l a l to i tu lu i au fost ins tru i ţ i şi c u p r i v i r e la o p e r a ţ i u n i l e d e m a i s u s . D e m ă s u r i l e l u a t e V ă r u g ă m să b i n e v o i ţ i a-ne a v i z a pr in c o m u n i c a r e a u n e i cop i i d e p e ord inu l dat în aceas ta pr iv in ţă . Ză lau , la 19 S e p t e m v r i e 1 9 3 5 . Pre fec t , D r . M. G u r z ă u . Ş e f u l s e r v i c i u l u i , D r . feami.

N o . 4 7 8 6 — 1 9 3 5 . — Ş c o l a r i z a r e a e l e v i l o r a p a r ţ i n ă ­tor i Centru lu i p e n t r u O c r o t i r e a c o p i i l o r Cluj. C o m u n i ­c ă m în c o p i e a d r e s a N r . 4 1 6 8 — 1 9 3 5 a Centru lu i p e n t r u ocrot irea cop i i lor d i n Cluj , s p r e ş t i re şi c o n f o r m a r e p e n t r u , ce i in teresa ţ i . „ I n t i m p i n â n d c e n t r u n o s t r u m u l t e g r e u t ă ţ i cu şco lar izarea copi i ­lor ocrot i ţ i ai S ta tu lu i , c u o n o a r e V ă r u g ă m să b i n e v o i ţ i a da o r d i n e D i r e c ţ i u n i l o r şco lare apar ţ ină toare ace lu i l î e v i z o r a t ca să b i n e v o i a s c ă a t r i m i t e C e n t r u l u i n o s t r u i m e d i a t la î n c e p u t u l a n u ­lui şco lar un t a b l o u d e s p r e cărţ i le şi r e c h i s t e l e şco lare n e c e s a r e

copi i lor aparţ inător i c e n t r u l u i n o s t r u b i n e v o i n d a m e n ţ i o n a tot­odată n u m e l e autoru lu i , n u m e l e c o p i l u l u i care are n e v o i e d e cărţi p r e c u m ş i c lasa în care u r m e a z ă . T o t o d a t ă a v e m onoare a V ă r u g a să b i n e v o i ţ i a d i s p u n e ca cop i i l or ocrot i ţ i d e S t a t să l i - se d e a m a i m u l t ă a t e n ţ i u n e în ce p r i v e ş t e şco lar izarea şi f r e c v e n t a ­rea c u r s u r i l o r şco lare , o b l i g â n d p e D-n i i î n v ă ţ ă t o r i ca să p r e t i n d ă crescător i lor t r i m i t e r e a r e g u l a t ă a cop i i l or la şcoa lă , în c a z u l contrar să, l i - se a p l i c e r e g u l a m e n t u l î n v ă ţ ă m â n t u l u i pr imar c ă c i la d i n contră s u n t e m in i m p o s i b i l i t a t e ca să f a c e m ca copi i orfani să-şi i s p r ă v e a s c ă c e l e 4 c la se p r i m a r e r e c l a m a t e d e angajarea la u c e n i c i e p e n t r u c â ş t i g a r e a u n e i m e s e r i i , d e c i a une i e x i s t e n ţ e cerute" . M e d i c pr imar d i rec tor d o c e n t , Indesc i f rab i l . A d m i n i s t r a ­toare , I n d e s c i f r a b i l .

Tuturor Direcţiunilor şcolilor primare de Stat şi şcolilor de copii mici de Stat din judeţul Sălaj

No. 5519-1935 .

Comunicarea frecvenţii elevilor Binevoiţi a cunoaşte, că pentru acest an şcolar frecvenţa

lunară a elevilor se va raporta în felul următor:

Domnule Revizor, Avem onoare a Vă înainta mai jos tabloul sinoptic de

frecvenţa elevilor dela această şcoală pe luna 1935.

Num

ărul

po

stur

ilor Afúmele se

n-cu

rs.

mem

-di

d. Cursul de adulti

Obser-

vatiuni

Num

ărul

po

stur

ilor

şi pronumele învăţătorilor

Zile

le

ab

tate

del

a de

căt

re i

brii

corp

.

Ele

vi

rece

nza

Ele

vi

însc

rişi

Ele

vi

frec

vent

însc

rişi

Fre

c­ve

nţi

Obser-

vatiuni

I. 90 80 25 19

II. 100 78

Total : 215 190 158 25 19

Pentru calculare a mediei lunare se va trece "zilnic în registru de prezenţă numărul elevilor prezenţi, iar la sfârşitul lunei se vOr totaliza şi împărţi cu numărul zilelor de curs.

Se atrage atenţiunea Dior directori şcolari, că sunt direct răspunzători de complectarea rubricei „Zilele absentate dela cursuri de către membrii corp. did.". In această rubrică se va trece orice absentă mai mare de 2 minute dela lecţii.

No. 6000-1935 . — Ac t iv i ta tea C e r c u r i l o r C u l t u r a l e . Onor. M i n i s t e r al Ins t rrc ţ iun i i l u â n d d i s p o z i ţ i i p e n t r u î n c e p e r e a act iv i tă ţ i i cercur i lor cu l tura l e d e o d a t ă c u î n c e p e r e a cursur i lor , a d u c e m la c u n o ş t i n ţ a tu turor m e m b r i l o r c o r p u l u i d i d a c t i c pr imar d i n j u d e ţ că î m p ă r ţ i r e a cercur i lor r ă m â n e a c e e a ş ca şi în a n u l t r e c u t (publ i ca tă în Ş c . N . N o . 10—1934 p a g . 441). P e n t r u l u n a O c t o m b r i e se f ixează p r o g r a m u l a s t f e l : a) Ş e d i n ţ e i n t i m e . 1. L e c ­ţ i e p r a c t i c ă : O b i e c t u l : E x e r c i ţ i i d e i n t u i ţ i e cl. I I . S u b i e c t u l : „ G r ă d i n a şco lară t o a m n a " . 2 . Cr i t ica l ec ţ i e i . 3. C o n f e r i n ţ ă : „Coo­p e r a t i v e l e şco lare" , b) Ş e d i n ţ e p u b l i c e . P r o g r a m e c u e l ev i i . Con­f er in ţă : „ î m b u n ă t ă ţ i r e a f r e c v e n ţ e i şi în f i in ţarea c a n t i n e l o r şco lare" . Ş e d i n ţ e l e s e v o r ţ i n e în c o m u n e l e d e r e ş e d i n ţ ă a dlor p r e ş e d i n ţ i , la 2 7 O c t o m b r i e a c. I n n u m ă r u l v i i tor s e va p u b l i c a î n t r e g p r o g r a m u l de la N o e m b r i e .

Revizor şcolar, I. ILEA.

A P E L

Subsemnatul voind să fac diferite vase de flori (ghive­ciuri — sporind ar ta naţională şi pe acest teren, — cu dife­rite sculptuai în relief pe ele, rog pe fiecare membru al cor­pului didactic, să-mi trimită, în termen de 2 luni, cel puţin 3 schiţe de desemn pentru ghiveciul, care ar dori să-1 aibă. De-semnul poate îi cât de simplu, pentru că pe mine mai mult ideea mă interesează. Până în prezent am făcut 50 de pla­nuri, dar aşi dori să am 500.

Acei colegi, al căror plan va fi bun, vor primi gratis vaza de flori, care va fi arsă de 2 ori şi din care nu va curge apa.

Rog totodată pe toţi colegii, cari au luat parte la lucrul de mână (modelaj) în vara aceasta, la Zălau, ca în timpul dela 1 Octomvrie până la 1 Decemvrie a. c. necondiţionat să se prezinte pentru a-şi ridica figurile făcute de dânşii.

Cred, că nu se va găsi nici un coleg, care să nu-şi ri­dice lucrările în termenul fixat. Printr 'o scrisoare dată de co­legii respectivi, oricine poate ridica obiectele.

Zălau, la 25 Septemvrie 1935. Cu stimă :

AVRAM IANCU, dir. înv., sculptor Str. Vasile Alexandri No. 33.

Redactor responzabil: D M ă r g i i i e a n u .

T i p o g r a f i a „Luceafăru l" Zălau — T e l e f o n N o . 10