Anul II. Zălau, 1—15 April ie 1925. Mr. 7 - 8

Ş C O A L A N O A S T R Ă REVISTĂ P E D A G p G I C Ă - C U L T U R A L Â .

Sărbătoarea pomilor şi a paserilor Arborii şi pomii împodobesc firea, iar paserile cu

ciripitul lor vesel şi cu gureşa lor sburdălnicie dau vi-eaţă celor mai tăcute unghere ale naturii. O coastă aco ­perită cu tufiş verde, o culme de deal învestmântată cu pomişori, o vale răcoroasă sunt tablouri, cari trezesc în sufletul nostru gânduri frumoase şi nobile. Uităm pentru un timp întreaga „proză amară" a vieţii, iar ochii strâng toată comoara de frumuseţi pe care ne-o îmbie cu atâta dărnicie mama noastră cea bună : natura.

Şi ce triste sunt drumurile fără verdeaţă şi satele fără p o m i ! Cât de pustiu ţi-se pare un deal golaş de unde securea omului a doborît toată lumea însufleţită a arborilor alungând ceata cântăreţilor, cari fără plată — cântând de dimineaţa până seara — desfătau inima a s ­cultătorilor.

„îş i desbracă ţara sânul, Codrul — frate cu R o m â n u l — De secure se tot pleacă Şi isvoarele îi seacă — Sărac în ţară săracă !"

{Eminescu)

Pădurile se pustiesc şi-odată cu ele paserile noastre, aceşti prieteni ai omului, părăsesc ţinuturile.

Cam aceste gânduri mă bat în fiecare Primăvară. Ce clipă frumoasă de inspiraţie a avut autoritatea şcolară, când a obligat şcolile primare să sărbătorească: ziua p o -

fnilor şi a paserilor. T r e b u e s ă creştem o generaţie nouă plină de respect şi dragoste pentru pomi, arbori, şi pa­seri. Trebue să-i facem să înţeleagă frumuseţile naturii şi să ocrotească podoabele ei. Din şcoală încă să obişnuim pe elevi să samene seminţe, să vadă cum cresc, să pună în ghiveciuri flori, cari să se desvoalte prin grija minuţioasă a fiecăruia. In grădina şcolară fiecare elev să-şi aibă stratul său cij legume şi cu pomişori plivit şi udat, în- i grijit şi cultivat sub directa supraveghere a învăţătorului. Intr'un pom desvoltat din mijlocul grădinii se va atârna un butuc găurit în care mica păsărică să-şi găsească cel mai minunat scut pentru cuibuşorul său. După-ce se vor pregăti astfel copilaşii se va lua măsuri pentru or­ganizarea în fiecare an a sărbătorii pomilor şi a paserilor, la care va lua parte întreaga comună. Intr'un loc ales în grădina şcolară, pe lângă edificiul şcolar sau al bi­sericii, pe lângă şosele sau locuri publice, se vor răsădi pomişori altoiţi de către elevi din clasele superioare fie­care luându-şi angajamentul să-şi îngrijească pomişorul până va da roade. învăţătorii vor ţinea conferinţe ară­tând folosul cel mare al pomilor şi al paserilor. Coruri frumoase c a : „Eu mă duc codrul rămâne" „Românaşu-lu-i îi place" şi declamări cu subiecte din lumea plante­lor şi a animalelor dau un program ocazional care va rămânea neşters atât în sufletele copiilor de şcoală cât şi ale părinţilor r .

Am schiţat în linii generale cum concep eu această serbare dela care atârnă schimbarea unei anume men­talităţi a poporului nostru, care n'are încă priceperea cuvenită pentru înţelegerea naturii şi a frumuseţelor ei.

Nieolae Nistor.

\

Serbările şcolare. Activi ta tea extraşeolară a Corpului didactic p r imar din

judeţu l nostru , desfăşurată p r in cercurile culturale ia p ropor ţ i i d i n ce în ce mai mar i şi mai frumoase.

Ea începe a a t rage asupra s'a privir i le n u numa i a oficia­lităţii, ci şi a marelui public , care se interesează de propăş i rea culturală a neamului nostru. Rapoar te le „Asociaţiei învăţă tor i lor Arde len i" d in anii t recu ţ i constată cu laudă aceasta activitate, iar Ministerul a da t premii .

I n cadrele acestei act ivi tăţ i în t ră şi serbările şcolare, de cari voesc a mă ocupa în articolul de faţa. Ele au o deosebită impor tan ţă cul turală şi educativă. Scopul lor este în p r imul loc să deş tep te interesul şi a t ragerea poporului , pen t ruca în t re alte mijloace şi p r in serbările şcolare să-1 poată lumina şi nobilita, să-i cult ive simţul pen t ru ar tă şi distracţi i le nobile şi folositoare, voia şi aplicarea pen t ru cetit şi să-1 facă mai b u n şi mai intel igent .

Serbări le şcolare vor lăsa în sufletul poporului ascultător o dungă de lumină binefăcătoare, d in care se va al imenta t imp în­delungat , pe u r m a căreia vor răsăr i sent imente şi fapte frumoase, cari altfel rămâneau adormite poate p e n t r u totdeauna. I n zilele noas t re vedem, că sufletul poporului este ispit i t de atâtea gân­dur i şi t endin ţe bolnăvicioase. Demoral izarea progresează cu paşi domoli, dar s iguri . Conferinţele poporale şi serbările şcolare sunt bune mijloace pen t ru Îndreptarea moralului şi sufletelor în di­recţie sănătoasă.

U n d e p u n e m bucur ia şi mângăerea părinţ i lor cari i-şi vor vedea odraslele producându-se în faţa satului în t reg ? Ca semn de re­cunoştinţă, câtă dragos te şi alipire vor păs t ra aceştia şcolii şi învăţătorului , şi câ^ va fi de uşor ca in felul acesta să-le câşt igăm încetul cu încetul iubirea tu tu ro r pen t ru şcoală !

Elevii, cari iau par te activă, la serbările şcolare, se deş­teaptă şi se cultivă, devin mai bun i şi mai ascultători , se fac mai spr in teni şi isteţi, se naş te în sufletele lor o încredere în pute-

rile propr i i şi o mândr ie , devin conştii şi le rămân din t impul pe t recut în şcoală amintir i le cele mai plăcute, pe cari cu d rag le vor povesti fiilor şi nepoţilor. Es te de dorit ca la serbările şcolare să ia par te activă cât mai mulţi copii, ca fiecare să poată duce cu sine, dela şcoală, o amint i re -plăcută despre hărnicia şi vrednicia lui, care nici după terminarea cursului şcolar nu-1 va pu tea deslipi de şcoală şi învăţător , de cari î^şi va amint i tot­deauna cu drag. P u t e m şi noi zice cu d rep t c u v â n t : Serbări , ser­băr i şi iar serbări şcolare.

Material potr ivi t de cântări şi declamări avem foarte bogat şi foarte frumos. Mul ţumi tă geniului poporului nos t ru acest ma­terial zi de zi se tot înmulţeş te . P u t e m alege din abundanţă . Să alegem însă pe cel mai frumos şi potr ivi t scopului. Mai slab s tăm cu operele teatrale potr ivi te şcolarilor şi t inerimei . Dialoagele, trialoagele etc. scrise anume pen t ru şcolari înainte cu 20—25 ani sunt învechi te şi pu ţ ine mai corăspund t impului de azi. Nu t re-bue ceva mai bun , mai frumos şi mai înălţător. La noi l i tera tura p e n t r u t iner ime până eri-alaltăeri era încă în fâşie. Nu prea în­t ră în preocupări le li teraţilor noştr i . Acum începe a se desvolta, lucru care ne îndreptă ţeş te la frumoase speranţe .

Şi totuşi avem şi câteva opere teatrale bune pen t ru copii. Nici n u t rebue să mergem după ele în vecini. L e avem la noi acasă, numai să în t indem mâna după ele. D-na Elena Dr. Aciti, profesoară la şcoala normală -de învăţă toare d in Şimleul-Silvaniei a publicat până acum următoarele pieze t e a t r a l e : „Ileana Cosin-zeana", „0 şezătoare* şi „Inimi nobile".

Subiectul piezei „Ileana Cosinzeana" este frumoasa poveste poporală cu scene cântăr i şi declamări , naţionale de o f rumuseţă rară. Es te o pieză alegorică, un i rea Ardealului cu Ţara veche . I leana Cosinzeana reprez in tă Ardealul , iar Crăişorul Ţara veche.

I n pieza „0 şezătoare" este pusă în scenă o adevărată şe­zătoare dela ţară cu convorbiri despre suferinţele şi năcazuri le noastre din trecut , cântece, declamări şi jocuri naţionale, fru­moase şi in teresante cari î-ţi copleşesc şi cu t remură în t reg sufletul.

A treia pieză „Inimi nobile" u rmăreş te scopul d e a îndemna p e copii să ajute pe cei nenorociţ i şi asupri ţ i , o tendin ţă vredni ­că de toată conzideraţia, mai cu seamă în zilele noastre , când su­fletele sunt s tăpâni te de atâta egoism şi aproape l ipsi te de simţ pent ru suferinţele şi durer i le deaproapelui .

Toate trei sunt bine scrise într 'o l imbă frumoasă şi potri-

vite scopului educat iv : naţional şi moral cu care s'au scris. Des­făşurarea acţiunii şi scenăria n u lasă nimic de dorit . I-ţi capti-A r ează a tenţ iunea şi interesul şi le ţ in încordate dela început până la sfârşit. Se pot juca cu succes deopotr ivă la oraşe ca şi la sate, în faţa unu i publ ic mai pretenţ ios , ca şi în faţa ţărani lor şi a copiilor, cu elevii şcoalelor secundare ca şi cu a celor pr imare . Pent ru toţi sunt interesante , dis t ract ive şi înăl ţătoare. A fost idee fericită scrierea acestor pieze scoase . d in viaţa neamului nostru , ca să p u t e m înlocui atâtea alte lucrăr i de acest soiu fără nici o valoare l i terară şi a da şi poporului ceva select şi frumos.

Critica le-a pr imi t favorabil şi cu cele mai b u n e aprecieri . Ia tă câteva din ele ! '

— „Vă mul ţumim de cinstea ce ne-aţi făcut t r imiţân-du-ne lucrarea Dv . frumoasă şi valoroasă piesa I leana Cosinzeana. L u m e a ideală a unu i suflet ales, întruchi­parea tu turor calităţilor nobile şi a comorilor sufleteşti a nea­mului nostru, aceasta piesă va t ră i pe scena şcoalelor ro­mâneşt i o splendidă şi durabi lă viaţă. Aceasta piesă va avea farmecul şi rodul unei noi îndrumăr i spre idealizarea prozei în care sbate înt reaga noastră societate. Ne-am arătat şi altora dor inţa să se introducă aceasta nouă lume ideală pe toate scenele şcolare, să se complecteze pr in 'aceasta în mod noro­cos numea utilă a şcoalei, cu aceasta par te de f rumuseţă" 1 ) .

— „Li tera tura noastră de până acum n u are gen mai pu ţ in cul­tivat, decât teat rul pen t ru copii. Câteva piese publ icate sporadic şi în diferite edituri , nici nu pe rmi t mâcar cunoaşterea exactă a acestui gen literar, fără p rea m u k e pretenţi i , dar cu atât mai dificil şi mai preţios pen t ru educaţia culturală a genera­ţiei, care se ridică. Piesa d-nei Elena Dr Aciu este o reve­laţie pen t ru noi şi este o fericire, că o avem. Ea. se pretează admirabil pen t ru scenă şi cupr inde toate elementele constitu­t ive ale peselor de copii şi este în aceaşi v reme şi dis tract ivă şi ins t rut ivă. Profesorii şcolilor noastre au datoria să cunoască şi să înleznească reprezentarea acestei piese d in toate pute­rile lor, căci astfel se achită de-un rol şi plăcut şi pedagogic. N ' a r .strica, dacă în oraşe mari , cu tea t ru stabil, ea ar face par te din reper toarul pen t ru copii, pe care. e drept , încă nu-1 avem, dar pe care totuşi t rebue să ni-1 creiem, şi încă cât mai curând" .

„Piesa şi notele pen t ru reprezenta ţ ie se pot comanda la autoare în Şimleul-Silvaniei" 1 ) . N

„Piesa „Şezătoarea" scrisă şi aranjată de d-na Elena dr. Aciu n. Fab ian cu originali tatea şi var iaţ ia ei, dar mai ales

') Ministeiul Instrucţiunii. Inspectoratul General al înv. Secundar. 2) Cosinzeana No. 10 VI. 192JJ.

•prin bogăţia sentimentelor ne-a fermecat. Scoate o variaţ ie de accente atât de frapante. Aceasta piesă în t runeş te elemen­tele cele mai n imer i te pen t ru a răscoli sent imente pu te rn ice atât în sufletele şcolarilor cât şi a auditorului . D e la început până în capăt are o notă naţ ională fără să fie s tr igătoare dema­gogică. E numai expresiunea bucur ie i şi a demnită ţ i i româ­neşt i . Ni se scoate în relief tot ce avem mai scump pen t ru apreciare, îndrăgi re şi păs t ra re . Note, scoase din sufletul şi inima poporului se t r ansmi t uşure l şi îns tăpânesc sufletele. Poporulu i i se ofere adevăra tă plăcere, să simtă bucuria , cum se apreciază comorile lu i " .

„Fapte le eroice din răsboiul mondial cu entuziazm şi duioşie : doine cu reamint i rea vremilorde jale ; farmec de d u h româ­nesc şi voie vrăjită la joc şi închinări ; dragoste de datini s t rămoşeşt i şi por tu l nos t ru p i t o r e s c ; afecţiuni de frăţietate ospitali tate ; g lume şi ghic i tur i ingenioase — se pă rândă să-ţi stoarcă când lacrimi, când răse te ."

„Ia tă în conturur i palide schiţa acestei frumoase piese, din care s'a degajat a tâ ta d u h românesc, meni tă fiind a direc-ţ iona pornir i le t iner imei 1 ) ."

Afară de piezele mai sus amint i te , D-na Elena Aciu mai are par te publicate , par te în manuscr is urmtoare le lucrări de acest soiu : Casa fermecată, Maial, Din istoria neamului , Medicina ni­meri tă , Epistola, etc.

D-na Autoare va da cu plăcere oral şi ¿ n scris, toate in­

s t rucţ iuni le şi sfaturile t rebuincioase la p redarea acestor pieze teatrale. Să ne întoarcem dar cu toată încrederea căt re D-sa.

Dator ia noastră a t u tu ro r acelora, cari ne ocupăm cu culti­varea masselor populare este, să n e folosim de ele la toate oca-ziunile b ineveni te şi să le r ăspând im în cercuri cât mai largi. Aceasta datorie ne revine mai cu seamă noauă>, celor din Sălaj unde s'au scris şi din care t r ebue să, facem 'ches t iune de ambiţ ie. Să nu fie sătuleţ, în care să n u pă t rundă spir i tul lor sănătos d e regenerare şi selecţionare sufletească.

P r i n răspândirea lor dăm autoarei cel mai eficace .spr i j in moral şi material ca să publice toate lucrări le ce are t e rmina te , şi să ne poată da altele noui, tot atât de preţioase.

In teresul , ce li s'a a ră ta t până acum la noi este mic poate din pricina, că au fost pu ţ i n cunoscute în cercurile învăţătoreşt i . Să sperăm, că acum 'dupăce ce cei chemaţ i le cunosc, se vor folosi de ele după cum meri tă impor tan ţa ce prezintă , ş i 1 sucesele ce se . vor obţ ine pe u r m a lor. I. Mango.

l) Voci din presa locală (Anul IV. No 1)

Unde duce luxul? O goană nebună se vede acum în urma războiu­

lui, mai ales la femei, de a da fuga la târguri pentru a-şi cumpăra cele trebuincioase îmbrăcămintei pe pre­ţuri foarte ruinătoare.

Altădată veneau străinii deprin ţări depărtate să ne -cumpere cele mai frumoase covoare şi scoarţe, să ne cumpere pe preţuri de nimic, cele mai alese ii şi ma­rame, iar astăzi, astăzi nouă nu ne mai place să le purtăm nici decum să le facem, astăzi când străinii ne-au prins slăbiciunea gustului nostru au început a ne trimite deprin fabricile lor tot ce au avut ei mai de aruncat, joljuri şi năfrămi cu ceva lustru, vorba ceea : de departe trandafir şi deaproape borş cu ştir, ca să ne sature odată de mătasă şi ne-au sărăcit ţara de nici nu mai putem trece graniţa cu bani româneşti.

Ţi-era mai dragul să priveşti o fată când ieşia la horă. Roşie cum e bujorul, de-i puteai tăia faţa cu un fir de păr; ţi-era mai mare dragul să vezi cum îi saltă iia pe piept şi cât de bine o prinde marama pe cap ori fota cu care-şi încingea trupul, tpate făcute de mâna ei şi împodobite de ai fi crezut că n'a umblat mână de pm pe ele.

Astăzi fetelor li-i drag să-şi ungă faţa cu dresuri, să şi-o s o ască cu făină, împopoţoneze cu toate câr­pele pe cari n i . l e procură jidanii intenţionat ca să aibă cu ce se scoate banii din buzunar şi să se plimbe toată ziulica pe stradă cu papucii scârţîind şi maţele ghiorăind. Doar bine le fac feciorii că le strigă pela horă :

Bine-i stă mândrei gatată Cu hainele dela şatră, Dar mai bine i-ar şedea, Dacă şi le-ar face ea.

Dar nu numai fetelor, ci şi nevestelor, ş'apoj vorba cântecului : 1

Eu mă sbat până la brău Pent ru făină de grâu Şi nevasta-mi face c a z : Nu i făină de obraz.

Mergem^greu... , mergem greu aşa cum am apucat 'o! 0 să ajungem la sapă de lemn ! o să ajungem muritori de foame Căci cine cumpără ceeace nw-'i trebuc, are să vândă şi ceeacei trtbue.

Inul, cânepa, dar mai ales lâna şi pe acestea le vin-' dem la străini şi cumpărăm în locul lor păpurică, sifon ori mai ştiu eu ce alte putregaiuri şi ne plângem că-i greu de

' trăit, că prea sunt scumpe toate ş i . . , ce bine era altă­dată! dar nu punem mâna să muncim şi să agonisim roadele muncii noastre.

Bătrânii nu se căiau ca noi, dar nici nu-şi dădeau banii pe lucruri de nimic. Ei nu şedeau câtu-i ziulica de mare cu oglinda în mână să vadă cum li-s'au prins făina şi ruminelele pe faţă, ei munceau cu inimă curată şi cu stăruinţă şi trăiau din economie . De aceasta li-era viaţa aşa de lungă şi trăiau aşa de fericit.

Iată la ce ne duce luxul. Să ne vindem bucăţica dela mână şi pita din gură copiilor, să ne vindem tot ce bruma avem pe lângă casă : găini, gâşte, raţe, ouă, să ne ducem până şi c loşca cu pui ori să ne cărăm bucatele cu traista ca să avem cu ce ne satisface pofta gusturilor noastre.

C. Srustureanu inv. Buciumi.

Edificiul constă din 2 sale de învă ţământ şi-o locu in ţă : Pereţii au fost ridicaţi încă înaintea războiului. F i ind crepaţi din cauza ploilor, 2 pereţ i au fost înlocuiţi d in temelie. Comitetul central a contr ibui t la edificare cu suma de 103.457 lei 25 bani, restul a fost da t de către comună.

2V. Nistvr, secr. comit central

Lecţie practică înfăţişarea pământului Munteniei (ci. III)

(Se ascultă copiii despre : „Produeţiunile şi viaţa locuitori­lor Olteniei,") La miazănoapte de Oltenia ce ţinut, se af lă? Noi în ce ţinut s u n t e m ? Ce munţi sunt între Transilvania şi O l t en ia? Care sunt t recătoarele în această parte a Carpaţilor ? A trecut careva din voi peste aceşti munţ ' ? Când încă eram şi eu la şcoală am trecut prin Carpaţi cu trenul . 0 mulţ ime de şcolari au mers atunci să cerceteze capitala ţ ă r i i ; cred că ştiţi care este ! Vreţi să ştiţi câteva întâmplări şi despre cele ce-am^văzut în călătoria aceea ? Ei , ascultaţi dar.

Sunt aproape patru ani de atunci. Era la începutul primă-vării, când — ca şi acum — cele dintâi flori, ghioceii şi viorelele de-abea îşi scosese căpşorul din p*Smântul umed. In t r 'o zi pe când învăţam în curtea şcol iPpr in t re celelalte fete, una din domni­şoarele, care ne învăţau, mă ^chemă la dânsa. Vestea ce m i a adus mă făcu să sar să râd şi să s t r ig aproape de bucurie „Ce a i ? Dece eşti aşa veselă!" mă întrebau toate fetele. — „Mi-a spus d-şoara că peste patru săptămâni 50 dintre noi vom merge la Bucureşti . Şi eu voiu fi printre aceste şi deaceea mă bucur aşa de mult" li răspunsei eu coprinzându-mi între palme obrajii ce ardeau în fierbinţeala veselia*. î nvă ţam din ziua aceea cu mai multă dragoste, dar în gând număram şi ceasurile p â n ă ; la vre­mea plecării. Ziua mult aşteptată sosi. După masă, pe la 6 cea­suri, eram la gară şi aş teptam, pline de n e r ă b t a r e trenul cu care trebuia să plecăm Câtă veselie când trenul, în care ne aşezasem începu să fluiere şi 'ndată după această fluierătură se urni din loc. Am început să cântăm. Unele dintre noi fâlfâiam din batiste luându-ne rămas bun dela Clujul ' fălos. Toată noaptea, t renul alerga ca un om ce şi-a pierdut minţile. Uneori pe abea mai ră­suflă de oboseală. Atunci se opria pe câteva clipe câte într 'o gară pe care noi n'o puteam deosebi în întunericul nopţii . Ce ni păsa nouă însă de odhina sau de oboseala trenului. Noaptea a

trecut în cântece veseie, râsuri sgomotoase şi glume multe. Când zorii zilei se iviră, văzurăm pe fereastra vagonului, că ne apro­piem de un oraş frumos „Braşov — 3 5 minute!" strigă de­odată călăuzul, iar vagoanele se loviră sgomotos una de alta ceeace ne încredinţa că trenul s'a şi oprit Toate ne am dat jos şi am cumpărat fie câte o partocală fie bomboane Unele alergam la chioşcul de ziare şi ceream cărţi poştale pe care apoi le scriam repede şi le aruncam în lădiţa de scrisori. Dar cele 35 minute erau pe sfârşite. Ne-am urcat în vagoane . . . „Ian uitaţi-vă fete-, lor ce frumoşi sunt munţii care se ridică nu departe de Braşov! Nici n'am băgat de seamă pân'acum!" zisei eu chemând pe cele­lalte tete la fereastra vagonului. Ah dragii Carpati, cu un an mai nainte ne despărţiau de fraţii noştri, azi ei sunt puntea care ne leagă. Pe la orele 1 0 trenul mergea mult mai încet |Şi părea că răsuflă greu şi înăduşit ca un om ce urcă un munte. Şi el urcă munţii Carpaţi şi cu cât suişul era mai măre cu atât ^ mergea mai încet şi răsuflă mai greu. Acum deoparte şi de alta a dru­mului de fer se întindeau păduri înverzite de curând. Un fluierat înecat într-un suspin dureros ne vesti oprirea trenului. Eram în Predeal, una din păsurile cele mai vestite din munţii Carpaţi. Un vânt rece ne izbi în faţă când voirăm să ne dăm jos din tren şi am fost nevoite să ne luăm pe noi hainele (paltoanele). Era doar un loc înalt de munte, ca toate trecătorde, Predealul şi deaceea era aşa de frig aici. Din cold de Predeal trenul se mai opri în câteva gări aşezate între munţi. Dela Ploieşti însă se des­chise un şes ce părea că n'are margini. Şesul Munteniei, pe care trenul alunecă uşor în câteva ore pân' la Bucureşti. Mă bucuram de toate frumuseţile ce vedeam un singur lucru mă mâhnia. Cum învăţasem tot în şcoli ungureşti n'am citit niciodată nimic despre acest t'nut românesc despre care abea acum ştiu că se numeşte: Muntenia. In sufletul meu o singură dorinţă să încuiba atunci : să citesc ceva despre Muntenia chiar în timpul cât voi sta la Bucureşti. Dorinţa mi se împlini. Dela gară am fost călăuzite la o şcoală, unde aveam să mâncăm şi sâ dormim; îndată cunosc ui o elevă din acea şcoală, o rugai să-mi dea pe câteva minute o geografie a României. Răsfoind prin această carte zării scris pe o pagină: Muntenia înfăţişarea pământului. (Se scrie pe tablă.) Şi mai era scris c ă : Muntenia e un ţinut cuprins intre Carpaţi, Olt, Dunăre, Milcov, Putna şi Şiret. Pământul este şes mai mult de jumătate; restul este muntos şi deluros. In partea de miază-

noapte se înalţă munţii Carpa t i c cari încep delà t recătoarea T. Roşii şi ţin până la izvoarele Mileovului, purtând trei numiri : munţii Făgăraşului, munţii Bârsei şi munţii Buzăului. Aceşti mun­ţi formează o creastă slâncoasă, în lungul căreia se înşira o mul­ţime de piscuri, dintre care cele mai însemnate s u n t : Negoiul Omul, Caraimanul şi Penteleul. Negoiul este cel mai înalt pisc în Carpaţi . Deacurmezişul acestei creste se află trecătorile ; Bran, Predeal şi Buzău Spre Olt, dealurile Munteniei sunt prelungi şi se întind pană aproape de mijlocul ei, plecând spre răsări t ele sunt mai înalte şi mai apropiate de munţi . Delà poalele şi până la Dunăre se întinde o câmpie nesfârşită, s t răbătută de multe ape curgătoare, care fac pământul roditor. Bărăganul este câmpia cea mai întinsă a Munteniei. (In vremea asta s'a făcut la tablă harta ce cuprinde munţii , t recătoarele şi tot ce s'a vorbit de în­făţişarea pământului acestui ţinut.)

Dupăce am citit ceeace v'am spus am mulţumit pentru carte şi am înapoiat-o, dar în mintea mea rămsese întipărit ceea- ( ce a m citit şi acest desemn al Montenei ce 1 am făcut eu acum pe tablă. Când după trei zile ne-am întors delà Bucureşti , într 'o gară cu numele Azuga un ciobănel rezemat de bastonul cu mă-măciucă groasă cântă cU duioşie : „Mi e dor de munţi , de Carai­manul , pe veci acoperit cu nor . . . Ştiam acum ce este Caraima­nul doar citisem în geografie ! Bucuria mea de atunci rămâne printre cele mai dulci amintiri din sufletul meu. într 'o zi când îmi căzu în mână cărticica aceasta de cântece şi am văzut în ea scris ; „Mie dor de munţi, de C a r a i m a n u l . . . " nu m'atn putut răbda să nu vă învăţ şi pe voi cântecul ciobănaşului ce am vă­zut la Azuga atunci de mult.

Ridicaţi-vă acum să cântăm. Cine poate să-mi spună dupl de-semnul depe tablă ceeace am citit eu despre Montenia, când am fost la Bucureşti . Spun câţiva din copii, apoi se reconstituie lec­ţia şi prin întrebări.

Şi în cărticelele voastre de geografie e scris ceeace am vor­bit noi despre Muntenia. Ian deschideţi la pag. 16. Să c i t 'm :

* # *

N'am indicat aici şi t reptele formale, prin care s'a t recut această lecţie, deoarece ştiu că toţi învăţătorii sunt cunoscutorii acestora. Dealtfel eu nici nu le-am întrebuinţat după tipicul de care făcânduse abuz ajungem să plictisim şi să chinuim pe bie­ţii copii. De când s'or fi instuit treptele formale, se iau drept

anunţare cuvintele: „Azi vom învăţa d e s p r e . . . " cutare s 'au cu tare lucru. Până când în forma narativă ea se poate face şi ast­fel „răsfoind această carte văzui scris pe una din paginele e i : Muntenia, înfăţişarea pământului" . Câte articole publicate de dl. Nisipeanu în rev. „Lamura" recomandă întrebuinţarea formei na­rative în desfăşurarea unor anumite lecţii. Ardeam de curiozita­tea de a şti de ce vor fi găsind această formă atât de excelenţă şi dupăce am predat lecţia de mai sus, curiozitatea mi-a fost sa­tisfăcută. Tot timpul cât li-am povestit stăteu nemişcaţi in bănci micuţii mei elevi cu ochii ţintiţi spre mine răsfrângându li-se pe faţă impresiile variate ce li producea în sufiet această poveste. Sala de clasă era foarte populată fiind de faţă si normalistele de clasa V a ; cu toate acestea în liniştea desăvârşită, doar gla­sul meu străbătea până 'n sufletele celorce ascultau. N'a trebuit aici aplicat nici linialul nici nuiaua ca mijloc de disciplinare. Atârnă dela propunător să ştie -.câştiga atenţia copiilor (aceea putere sufletească fără de care este peste putinţă a-i face să ştie ceva). Şi la acest rezultat ajungem, dacă vrem, prin mijlo­cirea formei narative. Cu cât drag îşi amintesc de astfel de lecţi i! Aproape în fiecare zi mă roagă să cânt cu e i : „acel cântec al oiobănelului pe care 1-a văzut D-ra la Azuga!" Mulţumirea sufletească ce-mi dăruesc astfel de lecţii m ă J n d e a m n ă să caut neîncetat drumul cel mai scurt şi mai plăcut în educaţia sufle­telor ce-mi s'au încredinţat.

Şimleul S'lvanieni, la 30 Martie 1925

Florica Hidan ' înv. şcoala de aplicaţie.

Acţiunea românească. „Vom lovi deopotrivă. în s t ră i ­nul parazi tar şi în românul ne­

cinsti t şi îns t ră ina t" .

Există în Cluj cu acest n u m e o ideală, organizaţ ie naţională românească creştină, sub conducerea unui comitet format d in t re cei mai iluştrii oameni de ştiinţă şi bărbaţi politici.

Ea a luat naş tere ca o reacţie firească în u rma corupţiei , desfrâului şi a imoralităţii în genere de după războia — vicii — de cari suferă lumea întreagă, dar cari d in nefericire se pa re că au găsit tocmai pe pământu l scumpei noastre patr i i cele mai perfecte condiţii de desvoltare. Cum această organizaţie a început o pu­ternică campanie împotr iva tu tu ro r acelora, cari p r in nu importă ce mijloace caută să facă imposibilă consolidarea in te rnă a statu­lui nost ru a tentând chiar la existenţa acestuia, credem că ară tând pedeopar te pericolul ce ne ameninţă , iar pe de alta măsuri le ce s'au luat pen t ru a salva deocamdată ce se mai poate încă salva, facem u n real serviciu cetitorilor acestei reviste din [tunet de vedere al cauzei româneşt i , cari sunt îngrijoraţi do soarta şi vii­torul acestei ţări . Din nefericire dispoziţiile de a curaţi atmos­fera vieţii uoastre publice nu sunt luate, nici menajate îndeajuns de guvernanţ i i ţării, în a căror mâini este puterea, ci numai de modesta organizaţ ie mai sus pomeni tă , care ca orice societate unde nu e vorba de afaceri, nu d ispune nici de paralele necesare unei astfel de s t răduinţ i pe cât de măreaţă şi nobilă, pe atât de costisitoare şi maşter t ra ta tă . Bazată pe credinţa, că dacă acest popor mart i r a atâtor veacuri a ş t iu t poate tocmai în ora 11-a să fărâme pnternic i le câtuşi sugrumătoare ale duşmanilor lui se­culari — Acţ iunea Românească e convinsă că la apelul do alarmă pent ru înlă turarea tendinţelor , vor răspunde cu d rag toţi fii bun i ai acestei patri i , ca astfel împreună să dea lovitura de graţ ie ult imului şi azi celui mai periculos duşman intern. l..n popor conştient t rebuo să reacţioneze când o ştirbit. în droptu-

iile sale. Acesta fiind crezul acţioniştilor, idealul lor nu poate decât să t r iumfe. ^

Cunoaştem cu toţii greută ţ i le vieţii, cari au deveni t aproape insuportabile , în u r m a cărora atât bietul ţă ran oropsit p r ecum şi nevoiaşul funcţionar sun t aşa de nemul ţumi ţ i cu s tarea şi mer­sul lucrurilor, încât nu mai ştiu ce să facă, cum s'o dreagă. Se căesc veşnic, desperează şi pe u rmă se rezemnează, aş tep tând par că o minune , care le va aduce mântui rea . Şi ce doreşte însfârşit românul ne­căjit '? Că în ţara lui răscumpăra tă cu a tâ ta sânge de eroi să fie „el" s tăpân, să nu mai fie batjocorit nici înşelat de atâtea ve­netic^ speculanţ i nepoftiţi , cari cer ta ţ i fiind cu just i ţ ia au ven i t din toate ţările vecine la noi, u n d e au găsit cel mai primitor cămin şi cel mai u m a n t ra tament .

El mai cere să se întroneze drep ta tea şi justi ţ ia p e în t reg întin­sul şi latul ţării sprijinidu-i-se însfârşit şi "interesele lui îndepl in acord cu cerinţe superioare ale statului , iar munca cinstită să i se recompenseze cu vrednicie , pen t ruca t ineretul de azi să n u asiste la atâtea spectacole u râ te şi să nu-şi însuşească metodele de luptă pen t ru esistenţă a unu i mediu atât de infect. Să n u fim înţeleşi greş i t cu pr iv i re la s trăini de cari am pomeni t . Ac­ţ iunea românească n ' a re scrisă pe drape lu l desfăşurat lup ta înv pot r iva elementelor minori tare, cu cari v ie ţu im de sute de ani şi care odată ce s'au împăcat cu ideia Sta tului naţ ional român, fac muncă product ivă. Nu. Aici e vorba de elementele anarhice, cari s 'au s t recura t în mod clandest in în t impur i le din u r m ă şi îndeo­sebi după răsboiu încoace. J i d a n i sun t aceia cari t ră ind o viaţă paraz i ta ră 1 ) şi neproduct ivă , sunt cei mai inverşunaţ i duşmani a tu tu ror creştinilor şi ai ordinei î n t r ' u n stat pen t ruca :,nu pot pescui cu folos decât în apă tu lbure . Ei p ropagă deci pen t ru intelectuali p r in presă, iar pen t ru ţărani cu graiu viu, în crâşmă, la adunăr i , 'pe t ren, îii comerţ etc. u ra faţă de t ron şi insti tu-ţ iunile noastre ca astfel ' cât inai repede posibil să se realizeze raiul bolşevic şi aici ai căruia fireşti conducători ce ar t rage beneficii ar fi tot ei.

Pericolul e cu mult mai mare de cum ni-1 închipuim. Dispu­n â n d de bani, conrup autori tăţ i le şi se poartă atât de obranzic şi de sfidător faţă de tot ce e sfânt pen t ru noi, naţ ie dominantă , încât a sta în nepăsare şi a le tolera toate procedeele de exter-

') Gli. Bogdan-Duiuă: Toate încercările ridicărei ţăranului vor fi zadarnice dacă nu se va isgoni parazitismul" (Românii şi Ovreii pag. 119).

minare ce ni le pregătesc , ar însemna să ne înglodăm de b u n ă voe într 'o nouă sclavie cu mul t mai ruşinoasă decât acelea de cari am avut par te vreodată în t recut . Necesitatea unei lup te pen t ru îndreptarea situaţiei este evidentă. De altfel pericolul jf-dovesc a fost recunoscut de acum două secoale mereu şi cu an­t isemitismul — care azi a deveni t o nouă problemă ştiinţifică — s'au ocupat până în zilele noastre cei mai renumiţ i savanţi a tu­turor statelor civilizate. Voiţ i câteva exemple ? ).

T a c i t u s : „Moravuri le jidanilor sunt l ipsite de moravur i . Moisi a dat poporului j idan spre a-1 pu tea considera şi în tăr i pen t ru toţi t impii , legi noi — legi incompatibile cu ale tu tu ro r celorlalţi muri tori — totul ce la noi este sfânt, la ei este spurcat şi necura t şi totul ce la noi este profan, la j idani e sfânt şi l iber". (Hist, Eib . V).

Mart in Lus te r (1483 — 1546) : J idanu l n u e un .cetăţean, ci u n sugrumător al poporului în s ta tul căruia se încuibează, el e cel mai periculos flagel a societăţilor organizate — ale altor po­poare" .

Spinoza Barucli , j idan, filozof. pante is t la 1 6 7 0 : J idani i , nici până astăzi n u s'a p u t u t mân tu i de păcatele lor seculare, şi-au deveni t cangrena societăţilor de neam creştin, astfel încât ex terminarea lor ar fi o binefacere pen t ru omenire.

E . K a n t : „Palest inienii cari t răiesc p r in t re noi, şi-au atras p r in spir i tul lor uşurar , reputa ţ ia de înşelători , foarte întemeiată în foarte mare majoritate a cazurilor. L a d rep t vorb ind pa re s t raşnic de aţi închipui o naţ ie în t reagă de tâlhari , da r este tot a tât de straşnic de aţi închipui o companie compusă exclusiv d in traficanţi cari despre ţuesc onoarea de a fi cetăţenii ţărei , care i-a pr imi t şi care îi preferă avantajul, ce-1 află, în înşelarea lo­cuitorilor.

Vo l t a i r e : I n j idani n u se poate găs i decât u n popor incult , leneş şi barbar , care de mul t t imp manifestă cea mai mârşavă sete de bani şi cea mai u râ tă superst i ţ ie . E i sun t vdominaţi de u r a cea mai cumpli tă faţă de toate popoarele care îi tolerează în mijlocul lor şi p e spinarea cărora se îmbogăţesc*.

^ Costache N e g r i : „ J idovimea adică a şaptea pa r t e din po­p o r a l a noastră totală, este cea mai t r is tă lepră, cu care ne-a osândit slăbiciunea, neprevederea şi venal i ta tea noas t ră" .

M. Eminescu ; „J idovi i sunt un neam deosebit p r in limbă, ') Belenţă: Pericol jidovesc.

obiceiuri, fizionomie, apucătur i , religie, u n neam care n e u reş te pe noi Români i , deşi t răeş te d in sângele şi sudoarea noas t ră" .

Dr . Beck : „Ori ce vei cere j i d a n u l u i ar pu tea fi posibil, afară de a se asimila cu poporul s t ră in de neamul său şi acei ce cred că p r in botez s'ar asimila j idanul , in totul să înşeală, de ase­menea cei ce cred că j idanul să botează d in convingere, greşesc 1 ' , etc. etc .

Odată admisă lup ta împotr iva pericolului j idovesc, chestiu­nea ce să i m p u n e e că, p r in ce mijloace să se facă, adică c& măsur i mai eficace să se ia în t ru ajungerea scopului . L u p t a tre­bue sa se desfăşoarea p e t e ren economic, u n d e j idanii sunt cei mai tari . Armele împotr iva lor n u pot fi decât acelea pe cari ci­vilizaţia t impulu i şi demni ta tea de s tat le pot admite , adică În­fiinţarea de cooperative, consume, bănci româneşt i (populare) etc. căutând a le boicota negoţul inst i tuţ i i le lor f inanciara p r e c u m şi presa şi l i teratura tendenţ ioasă, făcută de ei în l imba romană. Trebue să fim şi noi solidari cum ştiu ei să fie^d simte nevo ia ; să ne menajăm reciproc interesele şi să ne iubim ca adevăraţ i fraţi. S 'a lungăm ura, cearta şi invidia d in rândur i le noastre ş i 'n cele d in u r m ă să n u u i tăm ce t r a t amen t t r ebue s 'aplicăm faţă de românul cinstit , iar în comerciantul , funcţio­narul , ziaristul sau l i teratul j idan să căutăm şi vom afla to tdeauna „jidanul t ip" . 1 ) . 1

/ Gheorghe Matieşanu

\

l ) Cine doreşte să afle şi alte amănunte aăupra problemei jidoveşti sa ceară un număr de probă, exemplar din revista „România întregită" Cluj, Str. Bob Nr. 7 şi statutele „Acţiunei româneşti".

« K W A C T U A L I T Ă Ţ I ! w#wm/

Mai multă muncă în ş c o a l ă !

Zilnic auzim câinţe şi nemulţumiri pe tema, că populaţ ia nu se poate obicinui cu noua lege şcolară, nu-şi trimite copiii la şcoală, nu le cumpără cărţi etc . In căutarea motivelor toţi pri­vesc departe, pe când unele din ele zac aproape, iar altele chiar" în noi. Ţin să amintesc câteva. Multe scoale n'ci azi nu se con­formează deajuns necesităţilor vieţii, ca poporul să-i poată vedea şi înţelege rostul . Mai mult chiar ! Nu produce rezultatele, cari cu .drept cuvânt se aşteaptă dela ea, deoarece adeseori r ămâne goală, ori nu se face nici o instrucţie ore şi zile dearândul , în paguba bieţilor copii, cari perd vremea înzădar . Cauza e că, înplinirea datorinţelor către şcoală este lucru secundar, principalul sunt afa­cerile şi alte ocupaţii part iculare. Animaţi numai de aceste gân­duri, pe mulţi învăţători îi poţi vedea umblând dintr 'un oraş în altul, dela un t â rg lâ celalalt. Avem şi noi câteva exemplare de peregrini de aceştia. Ori unde inergi tot de ei dai. Ce zice la acestea legea şi conştiinţa ? Tac. Ar fi prea t r i s t !

Toate acestea poporul le vede şi să nu ne mirăm dacă între astfel de împrejurări nu se însufleţeşte deajuns pentru şcoală. Să ne facem datoria c inst i t ! Atunci se vor schimba lucrurile în spre bine în toate direcţiunile. Servească ca exemplu de urmat şcolile bune, în cari se lucrează conştienţios şi cu tragere de inimă. Aici poporul este mai bun, mai înţelegător. Cine 1-a făcut aşa dacă nu şcoala ?_ Să nu ui tăm, că fără muncă nu există înaintare şi cine nu seamănă, nu poate s e c e r a ! Mg.

Sfaturi pentru ceice vreau să-şi crească copiii rău. x Dacă vreţi să vă creşteţi copiii rău, daţi-le tot ce vă cer,

vorbiţi-le în faţă despre însuşirile lor minunate , când e vorba de ei, tu ta tă şi mamă , certaţi-vă in faţa lor ; faceţi-i să creadă că tatăl lor este un tiran vrednic de pedeapsă iar mama o femeie care mer i tă disperţ Nu vă interesaţi cu cine se împretinese copiii voştri, lâsaţi-i să vorbească tot ce vor ; lăsaţi-i să bată uliţele fără nici o supraveghere. Adunaţi bani pe seama lor fără ca să-i dedaţi la moravuri şi purtări bune şi daţi-le banii pe mână. Luaţi-le apărarea în contra învăţătorilor Pedepsiţi-i pentru copilăriile lor nevinovate şi râdeţi de greşelile lor cari se vor preface în v i ţ i i !

(Din „Vatra şcolară.")

Cetitorilor noştri! le dorim sărbători fericite!

Examenele de definiti­vat. I n anul acesta s'a ţ inu t şi la noi în Ardeal cel din-tâiu examen de definitivat. Din cei 27 de candidaţ i apar­ţ inători judeţului nostru , s'au prezenta t numa i 6 şi după cum sun tem informaţi cam a-ceasta a fost propor ţ ia celor, cari s 'au prezenta t la examen în în t reaga circumscripţ ia şco­lară a regiunei I I . , Oradea-Mare. Toţ i învăţători i , cari au te rmina t 8 clase normale după sis temul cel vechiu d in Ar­deal şi aveau numirea de t i tu­lar definitiv credeau, că art. 118 din noua lege a învăţă­mân tu lu i nu-i privesc, resfrân-gându-se acest articol numa i asupra absolvenţilor cu 6 clase şi cari în t ră în învă ţământ cu ti t lul provizoriu. Ministerul Ins t ruc ţ iun i i însă a chemat şi pe absolvenţii cu 8 clase la examen. Majoritatea învăţăto­rilor din această categorie ne­voind să r enun ţ ă la d rep tu r i vechi câşt igate, n u s'au pre­zenta t la aceste examene.

Din par te-ne şi noi credem c ă : examenele sunt foarte bune ,

însă legea nu poate avea ca­racter rectroact iv şi asupra acelor învăţători , cari au ob­ţ inu t deja definit ivatul înainte de aceasta cu 3—6 ani.

Noua repartiţie a ins­pectori lor generali şcolari. Ministerul ins t rucţ iuni i odată cu aplicarerea nouei legi a în-vă ţământulu i^pr imar-normal , a

- d i spus astfel repar t izarea ins­pectorilor general i ai învăţă­mântu lu i : dni i inspectori ge­neral i Longinescu şi Păcală vor inspecta numai şcoalele nor­male ; dnii inspectori general i Hazu şi ~ Ster ian numai şcoa­lele de meser i i ; dnii inspectori general i Hil t şi Yoinea, nu-mai şcoalele comerciale.

Dni i inspectori generali . A. L u p u Antonescu va inspecta şcoalele secundare d in Bucu­reşt i şi S i b i u ; dl C. Geor-gescu şcoalele secundare din ci rcumscripţ ia Galaţi, Buzău şi Cons tan ţa ; dl P . Marinescu şcoalele secundare din circ. Pi teş t i şi Timişoara ; dl I . Mi­t ra , şcoalele secundare din circumscripţ ia Iaşi şi Chişinău; dl G. Beiu-Palade, şcoalele se-

cundare din circ. Bacău şi 0 -radea-Mare ; dl 1. lonescu-Bu-jor, şcoalele secundare din circ. Craiova şi Cluj ; Al. P teancu , j şcoalele secundare din circ. | Cernăuţ i şi toate şcoalele mi- j nor i ta re din Ardeal ; dna C. Evolceanu, şcoalele secundare de fete d in în t reaga ţară şi în special cele cu internat . J

Şcoalele din Oraşul Bucu­reşt i au fost repar t iza te între j cei dintâi şase inspectori ge- ! neral i de mai sus.

Ministerul instrucţ iuni i lasă la la t i tudinea fiecărui inspector general , organizarea inspecţiu-nilor în interesul circumscrip­ţiei şcolare, cu obligaţiunea ca la fiecare 15 ale lunei , aceştia să înainteze minis terului u n rapor t amănunţ i t do inspec-ţ iunile făcute.

Lucrări pentru armoni­zarea şi normalizarea sa­lari lor funcţionarilor pu­blici. ! Comisiunea pen t ru ar­monizarea salariilor funcţio­narilor publici lucrează actual­mente la calcularea salariilor în t regului personal funcţionă­resc din în t reaga ţară în lei j aur, spre a se vedea la ce j sumă s'ar ridica totalul salarii­lor actuale t r anspuse în lei aur.

Acest calcul e necesar pen- | t ru stabilirea unei baze gene­rale pen t ru armonizarea sala­riilor şi revenirea în chip t rep­tat — în cursul bugetelor vii­

toare — la salariile normale, cu leafa-aur.

Cercuri culturale: I n ziua de 15 Martie a. c. am asistat la cercul cultural din fruntaşa comună Tăşnad. D u p ă servi­ciul divin — u n d e elevii şcolii au cântat l i turghia pe 2 voci — înt reg publicul s'a îndrep ta t spre localul şcolii unde s'a de­sfăşurat .programul serbării , învă ţă to ru l I. Heletca din Căuaş a ţ inut o conferinţă ins t ruct ivă despre „Boalole molipsi toare" a ră tând părin­ţilor cum iau naş tere aceste boale, d in ce cauză iau naş­tere, şi mijloacele pr in cari ne apărăm do ele. Au u rma t apoi diferite cântece şi declamări , cari au mul ţumi t pe depl in aşteptăr i le ascultătorilor.

Câteva punc te din program au fost sus ţ inute de către gră­dina de copii din localitate. Cu vorba lor peltică şi cu jo­curile lor nevinovate, micii elevi au stârnit interesul celor prezenţi răsplăt ind cu aplauze năzuinţele învăţătoarei .

Banca învăţătorilor din Cluj. Din bi lanţul încheiat la sfârşitul anului 1924 reese, că banca a realizat un profit ne t de 107.670 lei. l ' e ziua de 12 Apri le a. c. este convocată adunarea generală pent ru a lua la cunoşt inţă rapor tu l Con-. siliului de adminis t ra ţ ie şi al comisiei de cenzori.

Comitet şcolar nou. Co­mitetul şcolar al şcoalei nor­male de învăţător i din Zălau a fost ales şi consti tui t după-cuni urmează : Preşed in te ; Dr . Gli. Pop ; secretar : dl direc­tor C. Pop ; cassar : dl prof. Gli. D u n c a ; contabi l : dl Cia-vari dela Adm, F inanc . Membri dl D. Nica, adm. financ. Dr . V, Vasvary , judecător , Dr . D. Mureşan, dela adm. f i n a n c , R. Roşea prof., Gr. Capătă prof. şi Gli. Mateişan prof.

Un englez vorbeşte de­spre poporul nostru : Sir H a r r y Br i t t a in depu t a t în Ca­mera Comunelor, a ţ inut o conferinţă despre România la „Clubul femeilor conservatoare din Londra" . Vorbi torul a schiţat t recu tu l poporului nos- \ t ru scoţând în evidenţă ro-

mant i ta tea noastră şi dreptu--rile legit ime ale poporului nos t ru asupra pământu lu i p e care îl s tăpânim astăzi.' ' Vor­bind despre s imţul art is t ic al poporului nos t ru spune ' :

„Rar am văzut unde-ya u n popor cu simţul art ist ic a tât de desvoltat ca poporul ro­mân. Ţăranu l român e u n a-devăratj poet al culorilor şi broderii le româneşt i sunt cea mai strălucită dovadă a acestui lucru. I n dantur i le , în cântecele lui, în împodobirea casei, în aranjarea florilor din grădină , îu felul cum se îmbracă tronea-zăs imţul frumosului . România e u n colţ de lume u n d e încă t răeş te romant ismul şi poesia pe care civilizaţia apuseană o d is t ruge neconteni t" .

N. N.

ŞTIRI ŞCOLARE

Dl. Ministru al Instrucţ iuni i şi-a anun ţa t sosirea în judeţu l nost ru . In vacanţa de Paş t e fiecare- şcoală va fi curăţ i tă , mobilierul spălat, iar rechizi­tele şcolare şi biblioteca, scu­tu ra te de s t ratul de praf, care cam obişnueşte să decoreze dulapur i le şcolilor. ' F iecare şcoală v a avea in- -scripţie. L a şcolile, cari se clă­desc, materialul de construc­ţie va fi aşezat înt r 'o ordine oarecare şi n u răspândi t p r in toată comuna.

Ateliere. Cm. Minister al Instrucţ iuni i cu ordinul No. 18663—+1925. a aprobat înfiin-

1 tarea de ateliere p e n t r u elevii cursului superior a şcoalelor p r imare d i n : 1. Zalău p e n t r u

^~ cartonaj şi tâmplăr ie , condu- ;

cător Dl . Alex. Pop , înv., 2. Şimleu pen t ru tâmplăr ie , cond. Victor Boţan, dir., 3 . Jibou pen t ru tâmplăr ie , cond. Dl . Dem. Ilea director, 4. Odorheiu pen t ru ţăsătorie. cond. D-na Măria P r ecup . 5. Băseşti pen­t ru tâmplăr ie şi cartonaj, cond. Dl. Vas . Eobu , înv., 6. Santău p e n t r u papură , nuiele şi car­tonaj, cond. Dl . Pe t ru Mar-chişiu înv. şi 7. Buciumi pen­

t ru tâmplăr ie , cond. Dl . Alex. Bejan - înv. în Băstol ţul-Mare.

L a acestea ateliere se pot concentra şi elevii altor scoale din apropiere . ^

Numiri, In t impul din u r m ă s'au făcut u rmătoarn le numi r i de învăţător i în judeţul n o s t r u : Dşoara Rozalia Coroianu, la şcoala din Someş-Odorheiu. Dl . Ioan Negură, la şcola d in Bo-ian, Vasile Noge în T u r b u ţ a şi Alexandru Nica în Cerişa.

Destituiri. D in învă ţămân­tul p r imar au fost "^destituiţi p en t ru to tdeauna învăţători i : Dumitru Oprişiu zis şi Silviu Iliescu suplinitor în Fizeşiu-Sâmpe t ru judeţu l Cojocna pen­t ru fapte care cad sub prevede­rile Cod. penal Petre Pasculescu, suplinitor în Câratinci jud. Or-heiu pen t ru fraude şi V. Iva . novici, suplini tor în Mezin jud. Duros tor pen t ru beţie, fapte imorale şi neregul i în şcoală.

Mg.

RĂSPUNSURI DE INTERES GENERAL.

D-tul I. C- Santău. î n v ă ­ţătorilor cu serviciul pes te 25 ani, cari conform Art . 157 din legea învă ţământu lu i p r imar

sunt îndreptă ţ i ţ i la gradaţ ia a -V-a, li s'a aprobat acest d r ep t de căt re On. Minis ter cu în­cepere dela 1 Ianuarie 1925 (iar n u dela 1 Iulie 1924).

Statele de diferenţă prove­nită după aceasta gradaţi© s'au aprobat, chi tanţele pe lunele Ian .—Mart ie a. c. s 'au expe­diat. P e luna Apri l ie , d rep tu­rile d u p ă grada ţ ia a V-a sun t t recu te în statele de plată co­lective. x

D-iui I. Leahu B. Impozi­tul global se impune d u p ă to­talul veni tu lu i anual . Dacă contribuabilul ' n u mai are alt veni t decât salarul, impozitul global se socoteşte d u p ă sala­rul anual ce-1 pr imeş te sala­riatul, scăzându-se 9000 Lei , suma scuti tă de impozit . Ast­fel fiecare funcţionar plăteşte 2 impozite către Stat , 4 sau 8° / 0 ce se re ţ ine lunar după re t r ibuţ iuni le ce t rec pes te 750 Le i — şi impozi tul global după re t r ibuţ iuni le anuale pes te 9000 Lei .

E cam greu de înţeles şi mai g reu de plăti t , dar aşa este !

Ga" funcţionar public , fiind numi t t i tu larul postului ce-1 ocupaţi , vă bucura ţ i de toate dreptur i le cetăţăneşt i , deci n u mai sunte ţ i „minor" .

D-lul M Domnin L a a-rândarea pământur i lo r şcolare veţ i proceda strict conform

dispoziţi i lor publ ica te de că­t re Comitetul şcolar jude ţean cu ordinele No. 6 3 5 - 1 9 2 4 ; 85 şi 486—1925 în această re­vistă.

Terenu l de experienţă agri­colă so va crxltiva în t ru toate d u p ă ins t rucţ iuni le „Casei Şcoalelof*' publ ica te în Nr-ul t r ecu t al revistei noas t re d u p ă u n plan de cul tură aprobat . Da-

~" că n u \ y ă " conformaţi acelor ins tucţ iuni , sunte ţ i obligat a plăt i arâncta cuveni tă după a-cest t e r e n v

î nvă ţă to ru l penzionat a pro­cedat în mod abuziv, când a însămânţa t cele 2 jug. d i n câm­pu l de exper ienţă . D V . veţ i hotăr î ' împreună cu comitetul şcolar, felul de cul tură a tere­nului de experienţă , cuprin-zându-se şi cele 2 jug. î nvă ­ţă torului i se va rest i tui să­mân ţa şi cheltuelile avute c u ' aratul .

D-lui C. Şoîmuş L e m n e l e de foc pen t ru dir iginte , p re ­cum şi toate cheltuelile p e n t r u în t re ţ inerea şcoalei se t rec în buge tu l şcolar, fiind şt iut , că nici o cheltueală n u se poa te efectua, decât în baza buge-

- tului . Deci zadarnic cereţi Co­mite tu lu i şcolar să vă dea lemne, dacă n u le luaţ i îhjbuget..

Mal multora. Borderour i le de gest iuni le în bani şi în ma­terii , ce t r ebue înaintate Co-

mitetului şcolar judeţean la finele fiecărui t r imest ru , se vor t r imi te deodată, cu u n s ingur rapor t şi nuniai în câte 1 exemplar (pe impr imate le Corn. şcolar No. 3 şi 4). Ambele ges t iuni se vor totaliza şi sem­na de către preşedintele şi secretarul comitetului .

Dacă în t r imes t ru l respec­t iv n u s'au efectuat încasări nici plăţ i ( intrate sau eşite) n u se va înainta ges t iunea a-minti tă , ci se va relata cu u n simplu raport .

Dlul O. Pereceiu. Localu­rile as igurate , contra incediu-lui înainte de publ icarea ordi­nu lu i la care vă referiţi, sun t şi r ămân as igurate la societă­ţile respect ive, u r m â n d să se plătească pr imele regulat .

Es t e adevărat , că comunele conform Art . 162. d in legea învă ţământu lu i p r imar sunt obligate a se îngriji de înt re­ţ inerea localurilor şcolare, dar aceasta obligaţ iune, comuna o efectueşte p r in comitetul şco­lar, care operează în baza bu­getu lu i aprobat .

P r i m a de as igurare aţi a-vut-o alocată în buge tu l anu­lui 1924, astfel Comitetul şco­lar n u poa te denega plăt i rea aceleia. Plăt i ţ i regulat , ca să se evite eventuale spese de proces.

Com. şcolar Zalnoc. Ofi­

ciu de cassier la comitetul şco­lar, n u este.

Secretarul comitetului va păs t ra banii conform Art . 41 din regulament .

Com. şcolar Teghea. Su­ma alocată în buge tu l pe 1924 sub t i t lu de subvenţ ie obliga­torie către Com. şcolar jude­ţean, t rebuia plăt i tă necondi­ţ ionat din acel buget , fiindcă aţi avut acoperire şi pen t ru această sumă.

Veni tur i le anului t recut n u s'au p u t u t cheltui fără ca să plăt i ţ i toate cheltuelile apro­bate pe acel exerciţiu.

î n t r u c â t însă la unele po­ziţii dela cheltueli aţi depă­şit sumele din buget , în detr i­men tu l altor p o z i ţ i i ' — fără a avea încuvi inţarea prealabila dela Com. şcol. jnde ţean — vă pr iveş te pe Dvs .

V i s'a atras a tenţ iunea de nenumera te ori, că operaţiu­nile băneş t i se po t face numai în cadrul buge tu lu i aprobat .

Rezul tă deci, că de cheltu­elile făcute pes te preveder i le bugetare , pur ta ţ i toată răspun­derea materială.

Com Ş C O l . Acâş. Referi tor la întocmirea conturi lor de gest iune, s 'au dat , în corpul acestei reviste , atâtea ins t ruc­ţ iuni , încât n u mai p u t e m spune nimic nou.

Reamin t im totuşi , că în con-

tul de gestiune pe 1924 tre-bue ajutate toate încasările şi plăţile făcute în acel exerciţiu. Cu ocaziunea verificării se va constata, dacă s'a gestionat le­gal ori nu.

Celor 3 veterani. Ordinul Eev. şcolar No. 678—1925 referitor la învăţătorii cari tre-bue să-şi înanteze angajamen­tul că vor servi 4 ani în zona culturală este categoric : nşi au venit în acest judeţ după promulgarea legii", şi cei ori-nari din vechiul regat, indi­ferent de timpul când au ve­nit.

Ori Dvs . nici' unul nu în­truniţi aceste condiţii.

Se fac încercări şi intervenţii — chiar în parlament — pen­tru modificare Art. 159, în senzul, ca toţi membrii cor­pului didactic din zona cultu­rală, să beneficeze de sporu-de 50%, Aceasta ar fi echi­tatea! Ne vine a crede însă, că toate încercările, deocam­dată sunt zadarnice.

Mal multora. Vacanţa de Paşti pentru şcolile minoritare de stat va începe cu ziua de

10 Aprilie şi va dura până la 24 Aprilie inclusive, iar şcoa-lele române de stat vor-.ţinea^ vacanţa regulamentară. (Du­minica Floriilor-Duminica To-mei).

învăţătorului cu sporul de 50 %. întrucât , DVs . nu

.veţi da angajamentul prevăzut la art. 159 că veţi servi cel puţin 4 ani la şcoalele din aceste judeţe, conform ordi­nul rev. şcol. No. 679—1925. nu veţi mai beneficia de acel spor. Mai mult încă ! Va tre­bui să restituiţi sporul de 50 % primit până acum, asemenea şi prima de deplasare.

Onor. Inspectorat şcolar în statele, de plată pe luna Apri­lie crt, a şi suprimat acest spor.

Vă sfătuim deci, si pe toţi invăţătotii din aceasta catego­rie, ca cel mult până la 22 Aprilie să prezentaţi acest an­gajament rev. ţqolar, sau un raport scris că nu-1 daţi.

Dacă până la. 22 Apr. nu vor întră angajamentele, veţi fi trecuţi în statele de plată şi pentru luna Mai, tot fără spor.

DM.

®

ŞCOALA NOASTRĂ

F A B T l â OFICIALA " In aceasta parte a revistei se vor publica toate ordonanţele

şi circularele autorităţilor şcolare superioare. Datorinţa directorilor şi a conducătorilor autorităţilor şcolare subalterne este, ca îndată dupa primirea revistei, să le înregistreze şi execute conştiencios, în cel mai scurt timp

Revlzoratul şcolar al judeţului Sălaj

No. 7 0 2 - 1 9 2 5 .

Bibliotecă pedagogică judeţeană.

A t r a g e m din nou a t e n ţ i u n e a Corpului didactic asupra fap­tului , că la Şcoala Normală de învă ţă to r i d in Zălau s'a înfiinţat o bibliotecă judeţeană cu cărţ i pedagogice, l i terare şi ştiinţifice, de cari se pot folosi şi membr i i corpului didactic pr imar sub condiţiile stabilite în Regu lament . I I invi tăm deci să i m p r u m u t e din aceasta bibliotecă cărţile, ce voiesc să le cetească şi să ia un contact , cât mai des şi v iu eu şcoala normală din care ar pu tea profi ta cu toţii şi mai cu seamă învăţământul .

P e n t r u or ientare publ icăm mai jos dispoziţiile Regulamen­tului şi Tabloul cărţilor aflătoare în bibliotecă.

• I. R E G U L A M E N T U L .

b) Ar t . 3 . Cărţile se î m p r u m u t ă fără plată spre a fi ceti te acasă, membri lor corpului didactic p r imar eventual şi acelorlalte g r a d e de învă ţământ d in judeţ .

b) învă ţă to r i i suplinitori au d rep tu l să î m p r u m u t e cărţi , de-p u n â n d dir igintului la şcoalele cu mai mul te postur i şi Comite­tu lu i şcolar la cele cu u n s ingur post, o cauţ iune egală cu p re ţu l îndoit al cărţii . _

Dir igintele şcoalei, respect ive preşedinte le Comitetului şco­lar vor certifica pe cererea sau bule t inul de in ip rumut şi pe a lor r ăspundere , depunerea cauţ iunei .

Ar t 4. Î m p r u m u t u r i l e se fac numai pen t ru u n s ingur volum odată şi pe t e rmen de cel mul t o lună.

Art . 5 î m p r u m u t u r i l e de cărţi se fac pe baza unei c e r e r i ne t imbra te sau a unu i bule t in de i m p r u m u t care se înaintează directorului bibliotecii, p r in şi cu viza directorului sau dirigin­telui şcoalei. _

c) Membri i corpului didact ic d in localitatea u n d e se gă­seşte biblioteca pedagogică pot adresa cererile lor deadrep tu l directorului bibliotecei.

d) I n cerere sau în bule t inul d e i m p r u m u t se va indica t i t lul cărţi , autorul , data cererei," numele şi adresa acelui ce să i m p r u m u t ă şi condi ţ iunea că în caz de n e r e s t i t u i r e / s a u strică­ciune, împrumuta tu l consimte să i-se re ţ ină din salar, costul- în­doit al cărţii . _

I n cerere se pot a ră ta în ordinea de preferenţă trei căr ţ i sau volume p e cari cel ce se i m p r u m u t ă le doreşte .

Ar t . 6. Cărţile se vor exepedia în t re două car toane groase învăli te în pânză sau hâr t ie şi legată cu sfoară. —> Tr imi terea şi res t i tu i rea se fac p r in d i rec ţ iunea şcoalei, iar la res t i tu i re împru­muta tu l e dator să înpacheteze car tea în acelaşi fel ca şi la pr imire .

Ar t . 7. Ce i ) ce se i m p r u m u t ă sun t d i r ec t^ ră spunză to r i de cărţi le ce le iau cu imprumut . E i t r ebue să le înapoieze în b u n ă s tare şi cură ţenie cât şi de păs t ra re . Se consideră, ca s tr icăciune, orice însemnare , iscălitură, ş tersătură , pa tă sau rup tu ră . Cărţile împrumuta t e de u n / î n v ă ţ ă t o r t rebuie să fie înapoiata neapăra t , bibliotecei, la impl inarea t e rmenulu i pen t ru caîre s'a făcut impru-mutu l , neadmi ţându-se mai mul t de 8 zile în târz iere dela da tă împrumutu lu i . - .

Bibliotecile pedagogice , funcţionează W anul şcolar. Toate cărţile puse în circulaţie t rebuesc să fie înapoiate bibliotecei al sfârşitul anului şcolar.

2. T A B L O U L C Ă R Ţ I L O R .

1. Apără to ru l Sănătăţ i i . 2. Cartea de Aur . J

3. Folclorist ice. Voi. I . Voi. I — p . 2 şi I I . 4. P roverbe le Românilor . (România, Macedonia şi Ardealul)

de Iu l iu Zâne . 5. Is t . Răzb . p . in t reg . Români lor . Voi. I I de~C. Chir i ţescu. 6. Antologia Româneasă de T. Papahage . 7. Cul tura Românească în Basarabia de Şt. Cioban.

8. Prozatori i noştri i Voi. I . I I . de Dunărean . 9. Şezătoarea, de A. Coroveiu.

10. Calendarul P lugaru lu i pe 1924. 11 . L i te ra tura Copiilor, de Apostol Culea. 12. Originea poeziei populare , de P . Cancel. 13. Anuaru l Casei Şcoalelor. 14. Educaţ ia anul I I I şi V, de M. Gh. Palade . 15. Albina E e v , populară . ' 16. O Istorie din zilele noastre , de Ludovic Det ter . 17. Manual de L. Română , de Adamescu . x

18. Is toria bisericei române, de N. Iorga. 19. Is tor ia bisericească universală^ de I . Mifyălicescu. 20. Mitologia Greeo-rpmână, de P o p a Liseanu. 2 1 . Sat ire şi scrisori (Horaţiu), de H . Lovinescu* 22. Curs de teolbgie morală, de I . Sriban. 23 . Conferinţe populare . 24. Didact ica (şcoala activă), de I . Nis ipeanu 25. Dragos te de gra i şi vers ro'mânesc, de U r b a n Ja rn ic . 26. Legi le ţări i pa r tea I . 27. Odele şi Epopeele , de E . Lovinescu. 28. Chimia organică şi anorganică, de Popoviciu 29. Ospăţul , de Beldiceanu. 30. Inu l , lucrări le lui, Fu lger . 3 1 . Cântece şi coruri şcolare. 32. Glume, vorbe de clacă, de I . Adam. r 33 . Icoane ostăşeşti , de D . Nicolescu. 34. Aten ţ iunea din p u n c t de vedere psihologic, de Şt, Negulescu 35 . Cântecul gintei lat ine. 36. Legende , Natal ia Negru . 37 / Suf le tu l 'g răd ine i , de A. Moşoiu, 38 . Educa ţ ia fetelor, de Sude ţeanu 39. Mica Pravi lă , de Mihăileanu 40. D in comoara înţelepciunei antică, de Murnu . 4 1 . Păca tu l rabinului , de Demet r ius . 42. Cum să înveţi stelele, de Anes t in . / 43 . Lec tur i botanice, de Simionescu. ^ 44. Lec tu r i geografice, de Simionescu. 45 . Povest i r i de pet recer i şi folos. 46 . Alexandru Macedon. 47.= F a t a — E l e n a Fa rago .

48. D i n problemele pedagogie i moderna . 49. Oedip la Colona, de Iorulescu. 50. Rapor tu l Congres . înv. pr imar , de Dumi t rescu . 51. Nuvele şi schiţe, de Dragoslov. 52. Is toria lui Gh. Stepenson, de Dâmbeanu . -53. Lec tur i geografice B . Europa* de Simionescu. 54. D 'a tunc i şi d'acolo, de Rane t t i . 55. Despre legea agrară,, de Sucheanu . 56. Elemente le de Psihologie pedagogică, de Nisipeann. 57. Către s ine ' ln suş i , de. Aurel iu . " T 58. Desp re Români , de Cancel. 59 60. Alexandru Macedon. 61. A m u n d s e n şi cucerirea polului sud, d e \ A l d e m . 62. Poezii populare ale românilor, de Alexandri i . 63- Botanica agricolă, de Aldea, 64. I lder im, de], Pe re tz . 65. R a d i u şi Radio , act ivi tatea,de Gheorghiu . ' 66. D in revoluţia rusească, de Şt. C. Ioan, 67. P e d r u m u l Damascului , de Stamatid. 68. Prăpas t ia , de Sârbu. , 69. Svonur i d in necunoscut , de E u g , Speranţa . 70. Grădina Raiului , de A. Mândru . 71. Premergător i i , de Pere tz . 72. Evoluţ ia sistemelor de morală, de Tăusan . 73. Cartea despre Germania , de I . P . Sachelar iu. 74. Călăuza Stupăr i tu lu i . de N. Niculescu, Gh. Stoinescu, 75. Alcesta, de M. Iorgulescu. 76. Relaţ iuni le Româno Ceho-Slovace, de I. J a rn i c . 77. D in lumea pasărilor noastre , de Simionescu. 78. P reda rea învă ţământu lu i agricol, de Nicc^aescu. 78. Cetăţi şi oraşe greco-române, cje Gh. Popa Liseanu. 80. Răzbunarea lui Moş Anton , de Mândru . I 81. P e d r u m u r i basarabene, de, Gheorghiu . 82. învă ţă to ru l , de Veget ius . 83. I n rega tu l nopţei , de Ardelean . 84. I n lunca Trotuşului , de Iov. 85. Povest i r i d in Haluia. 86. Chemarea preotului , de Scriban. 87. Esopia.

88. Cât şi cum se munceş t e î n America, de Leonardescu G h 89. Manual e lementar de fizice, de Popovieiu . 90. Metodologia înv. secundar , de Fecolard . 9 1 . Indus t r i a frigului, de Matei. 92 . Visul lui Scipione (Cicero) de Ioân. 93 . Monografia fondurilor, R a d u c a n Simonodi, de Anest in . 94. Carte de cetire anu I şi I I . 95 Istoria p rea frumosului Argh i r şi Elena. 96. Corespond. lui Pl in iu cu I m p . Tră ian , de Gh. P . Lisseanu 97. Pedagogia lui Herba r t , de Ufer. 98. Is tor ia Genovevei . de Breban . 99. F lor i de flăcări, de M Floro.

100. Poezii , de Grigorean 101 . Urechiuşă zburli tă. Dumit rescu . 102. Vagabondul , de Dumi t rescu _ 103. Povest i r i de Moldoveanu. 104. Autor i i modern i Gr . Alexandrescu şi I . Pere tz . 10& Is tor ia română a lui Eu t rop ius , de Lisseanu. 106. Povest i r i p e n t r u popor , de Tolstoi. 107. Pr ie tenele noas t re pasăr i , de Ureche . 108. H e d a Gabler, d e Ip sen . 109. Râsu l apei. — Poezii , de Talaz. 110. R a ţ a sălbateca, de Dragomirescu 111 . Nuvele şi schiţe, de Reb reanu . 112. Ce şt ia satul . — L a c r i m a şi nodul gordian, de J a n u . 113. Tăcere , de Vlădescu. ^ 114. Al ta ortografie, Bogdan. ~ > 115. Oda lui Arces i lau , -de A r t u r Berar : 116. Nuvele şi schiţe, de Pr icopie . 117. Is tor ia Română , de Tocilescu 118. F ieru l , de Simioneşcu. 119. Is toria noului tes tament , de Popescu 120. Herba r t Spencer . —• Pedagogie uti l i tară, de Antonescu . 121 . Busilice. (Virgil), de Naum. 122. Comediile lui Terenţ iu , do P o p . 123. P lan te veninoase, de Puşcar iu . 124. Jocu r i şcolare, de Ionescu. 125. P e n t r u ţară, de Rau le t 126. Sufletul Ruinelor , de Boureanu . 127. Teologia Dogmatica , de Mihalcescu.

128. Nuvele şi schiţe, dex Brătescu Voineşti. 129. Parabole lui Al. T . . ., de Stamätiadi. 130. Etică, de Gavanescu. 131. Ştefan cel Märe şi Mihai Viteazul, de Oneiu. 132. Jocul apelor, de A. Moşoiu 133. Femeia Mărei, de I. M. Dragomerescu, 134. Antologia critică, de E. Lovinescu. 135. Rochia Albă, de C. Ardelean 136. Epice şi Dramatice, de Teodoran. 137. Cascadele luminii, de Paraschivescu. 138. Istoria vechiului testament, de Popeşcu. 139. Sufletul latin. Vol. I. şi IL, de Densusianu. 140. Poezii alese, de Z'amfirescu 141. Bernad Ballissi (Viaţa unui om), de I. Simionescu. 142. Din ţara Oltului, de V. Haneş, - • . 143. Vatra Strămoşească, de Săuşan. 144. Svon de pretutindeni, de Protopopescu. 145. Trei studii filozofice, de Tăuşan. 146. Sonete, de Scurtu. v • 147. Flori de lut ,de Talaz. , 148. Lege invoelilor agricole. -149. Tudor din Vladimir, de Iorga. 150. Pământul şi Ţara noastră, de Aldenr. 151. Colinde şi ţara Basarabilor, de Coşbuc. 152. Colinde şi cântece, de Mateia Negoescu. 153. Satul Griviţa, de Radulescu Niger. 154. Snoave, de Gârboviceanu. 155. Amintiri şi schiţe, de Gârleanu. ; 156. Boalele ochilor şi îngrijirea lor, de Stănculeanu 157. Ce poate învăţa un om dela un drum lung, de Simionescu. 158. Românii de peste Carpaţi, de Sirian. - -159. Didactica Generală, de Patriciu. _

160. Domnia Regelui Carol, de Stürza. " 161. Comemorarea lui Tudor Vîadimirescu, de Iorga. 162. Despre Mihai Viteazul, de Iorga. 163. începătorii Academiei Române, de Bianu. 164. O sută de ani dela moartea" lui Petru Maior, de N. Iorga. 165. Autoritatea faptului indeplinit, de Stürza. • 166. Nicopole, Măjestatea sa Carol I. ^ 167. Jocuri de copii, de Pamfile •

16&. Higiena şcolară. Voi. 1. şi Voi'. I I , de Fel ix . 169. Higiena laptelui, de Fel ix 170. Mihai Kogălniceanu, de Onciu. 171 . Mircea cel bă t rân , de Onciu. 172. Cuvântarea din 29 Maiu 1915. M. S. Fe rd inand I . 173. Via ţa şi ideia lui S. Bărni ţ iu , de B o g d a n Duica . 1.74. Pomeni rea donatori lor academiei române, de I . Bianu . 175. Gheorghe Lazar , de Bogdan. Duică. 176. Anu l 1848 în pr incipate le române . Voi. I — I V . 177. Războiul şi datoria noastră . Ba rbu dela Vrancea .

Nr. 7 2 2 - 1925.

Autorizarea" Manualelor pentru şcolile particulare.

Publicăm Deciziunea On. Minister al Instr. Nr. 2793—1925 spre ştire şi conformare:

Deriziune: Noi Ministru Secretar de Stat la departamentul Instrucţiunii decidem :

Art. I. Orice carte pentru a fi introdusă ca manual didactic în Învăţământul şcolilor particulare, minoritare, confesionale din întreg teritorul ţării trebue să fie aprobată şi de Ministerul Ins­trucţiunii, prin Consiliul Permanent conform art. 45 al II. legea organizării acestui Minister.

Art. II. Pentru cercetarea acestor manuale se vor numi după propunerea Consiliului Permanent comisiunile necesare compuse din membrii corpului didactic din Bucureşti.

Art III. Autorii de cărţi vor înainta lucrările lor secretaria­tului Consiliului Permanent în dublu exemplar, urmând ca unul dintre aceste exemplare să fie înapo'at autorului, iar celalalt vizat se va păstra în cancelaria Consiliul Permanent primind lucrările autorilor le va trimite de urgenţă comisiunilor însărcinate cu cer­cetarea lor, care vor depune rapoartele în termen de cel mult 25 zile dela primirea lor. In acelaşi timp va fixa şi taxa ce urmează a plăti fiecare autor pentru cercetarea lucrării sale.

Art. IV. Aprobare se dă pe termen de 5 ani cu începere dela 1 Septemvrie al anului în care a obţinut-o.

Art. V. Autorii sunt. obligaţi ca după imprimarea lucrărilor aprobate să trimită imediat membrilor comisiunii respective câte

un exemplar spre a se vedea dacă textul tipărit curespunde ma­nuscrisului pe care le-au înaintat spre" aprobare. Iri cazul când s'ar constală că autorii au, schimbat textul, Ministerul luând avizul Consiliului Permanent va retrage autorizarea dată şi va opri, ime­diat introducerea in şcoli a acestui manual. Autorii'«unt datori să imprime pe coperta cărţii anul şi Nr. ordinului de aprobare al Ministerului de instrucţie. - "

Art. VI. pu începere dela 1 Sept î $ 2 5 este interzis cu de­săvârşire introducerea îif şcolile numărate la art. I. de mai sus- a manualelor ce nu vor fi ooţinut aprobarea după normele stabilite în prezenta decizie rămâuând valabile acelea ce au obţinut a-probări anterioară dela Min. Instr. şi numai până la complectarea celor cinci ani de valabilitate.

Art. VII. şi cel din urmă: Dl Director-General al învăţămân­tului Particular eate însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deriziuni. Ministru, s s . Dt . G. Anghelescu.

Conform ordinului On. Inspectorat şcolar Nr. 1575—1925 „dispoziţiile cuprinse în această deriziune .se oferă nu numai la cărţile cu caracter laic, ci şi la acelea pentru învăţământul religios*.

Nr. 8 5 5 - 1 9 2 5 . "~

Ţinerea cursurilor de adulţi.

In baza ordinului telegrafic Nr. 33715—1925 al d-lui Mi­nistru, atragem din nou atenţiunea Corpului didactic asupra dis-poziţiun'lor prevăzute în legea învăţământului prinjar referitoare la şcoalele de adulţi, ca toţi oblgaţii să urmele şcoala4)ână la -etatea de 18 ani. Dela cursul de adulţi nimenea nu poate fi seu- ^ tît, astfel învăţătorii rămân responzabili, pentru fiecare adult, care nu frecventează şcoala. Celor renitenţi li-se vor aplica pedepsele prevăzute de lege cu" aprobarea revizoratului şcolar conform ord. Rev. Nr. 5 8 9 - 1 9 2 5 .

Cursurile de adulţi se. ţin conform Art. 80 din Legea înv primar şi ordinului Rev. şcolar Nr. 1708—1924

Z ă l a u , la 25 Martie 1925.

• • ( • • •

\ ... r

fto 8 5 7 - 1 9 2 5 .

Comisari pentru inspectarea învăţ, religios

In baza ordinului On. Inspectorat şcolar No. 2067—1925, publicăm spre ştire şi conformare numele' Domnilor Comisari Conzistoriali ai Eparhiei Gherla încredinţaţi cu" inspectarea învăţ, religios în şcoalele, primare din judeţul Sălaj :

1. Mult Onoratul şi Claris'mul Df. Grigore Strârnbu în dis­trictul N&pradea şi Noţig.

2- Mult Onoratul şi Glarisimul Dr. Gheorghe Pop în distric­tul Băseşti şi Şamşod.

3. Mult Onoratul şi Clarisimul Dr. Dumitru Mânu în distric­tul Jeriu.

4. Onoratul Constantin V. Gheţie în districtul Crasna, Văl-cău. Ip şi Pereceiu şi ^

5 Domnul Aurel Pop în districtul Bred, Sărăuad şi Oarţa.

Zălau, la 22 Martie 1925

No. 860—1925. Sărbătorile diferitelor confesiuni.

Publicăm mai jos tabloul sărbătorilor diferitelor confesiuni în care elevii aparţinători respectivei 1

confesiuni vor putea lipsi dela cursur i . In şcoalele primare, unde evreii sau mohamedani i sunt în maro majoritate, Sâmbătă (cu evreii) res­

pective Vinerea după amiazi (cu mohamedanii) nu se vor ţ inea^cursuri , iar Sâmbătă dimineaţa se vor pune in program orele de religie, Elevii români vor face rel 'gia la şcoală, iar evreii sau mohamedanii vor n liberii să o facă la biserica cultului lor. In şcoalele statului elevii evreii nu pot fi dispenzaţi de a scrie Sâmbăta.,

Elevi i tu­turor con­fe s iun i lor

Catol ic i i (data şi sărbătoarea)

Calvinii (ref. ţ i unitar)

(dataşi sărbătoarea) Luterani i

(data şi sărbătoarea) Mohamedani i

(data şi sărbătoarea) Mozaic i i

(dataşi sărbătoarea)

Toate săr­bătorile şi vacanţele prevăzute în regula­mentele şcoaielor respective.

8 Sept. naşterea Mai-cfii Domnului-

2 Nov Toţi sfinţii 25 Dec. Naşterea1 Dlui 26 t „ 1 Ian. Anul-Nou 6 ., Botezul Diui. 2 FSbr. Intimpinarea

Domnului 25 Mart. Bunavestire Sft. Paştii întâia zi

„ a două zi „ ,, a treia zi de Paşti pentru că­lătorie

înălţarea Domnului Rusaliile

Trupul Domnului (Joia Verde)

Sft. Petru şi Pa vel Adorm. Maicii Dlui.

Bl Ost. Anivers. Re-form.

25 Dec. Naşterea Dlui ^> ;> ii ) i 1 Ian. Anut-Nou

Vmere a Patimilor (Unitarii nu au a-

ceaeta sărbătoare) Sft. Paşti 1-a z i , ,

„ .', 2-a zi ,. „ ;3-a zi de Paşti pentru călă-lătorie. ^

înălţarea Dlui Rusaliile 1

31 Oct. ziua reforma-ţiunii

26 Dec. Naşterea Dlui 26 ,. - • „ „ 1 Ian. Anul-Nou 6 1 an. Botezul Dlui 2 Ffebr Sft. Fecioară 25 Mart. Bunavestire

Joia Verde f Vinerea Mare

Sft. Paştii întâia zi „ „ a doua zi „ ., a treia zi pentru călătorie

înălţarea Domnului Rusaliile

Sft .Petiuşi Pavel.

12 Rebiul Naşterea Profetului Moha-med

6 zile Ramazam-Bai-ram dela 2Ş Hama* zam până la Seval inclusiv:

5 zile Curban-BairarR \ dela 9 Zihlige p â n | La 18 Zihlige in­clusiv.

-Ros Hasana (Anul Nou).

Ion Kippur (ziua po-. căirii,) 4 zile (2 la în­ceput 2 la sfârşit)

Suecot, 4 zile (2 la început 2 la sfârşit

Pastele 1 zi purim.

\ f • " . -

• -J \ :

\

No. 900—1924.

Recomandarea ,,Cărţii bunilor români" - — - \ -?J

Ministrul Ins t rucţ iuni i . B . No. 125963—1925. Domnule Re­vizor, Vă facem cunoscut , că Minis terul a aprobat lucrarea „Car-' tea bunilor români,, întocmită de dl L. Colonel D. Ionescu Morel (str. A n t r u l u i 7 Bucureşt i ) şi a d ispus că poate fi citită de elevii şcoalelor p r imare şi recomandată bibliotecilor şcolare. P re ţu l unu i exemplar este de 20 Lei . Doritori i pen t ru procurarea broşurei se pot adresa autorului . Comunicaţ i aceasta diriginţilor de şcoli din judeţul Dvs . — Director Gene ra l : sc. Pe t r e Gliiţescu. Sub-Direc— tor : ss Teodor Teodorescu.

Zălau, la 1 Apri l ie 1925.

No. 191—1925.

Eliberarea certificatelor de curs primar la şcolile

cu ai hiunie -distruse

I n conformitate cu ordrnul On. Minister No. 17031—1925 aducem la cunoşt inţă tu tu ro r direcţiunilor şcolare, că multe şcoli sunt recércate din par tea celor interesaţ i să elibereze dupl icate după certificatul de absolvirea a cursului pr imar , cari nu pot fi eliberate din cauză că arhiva a fost dis t rusă în t impul răsboiului

î n t r u c â t şcoala nu are mijloace de control, situaţiile matr icularé fiind dis truse, Vă facem cunoscut , că Ministerul a d ispus ca toţi eei cari vor cere dupl icate pe viitor acolo unde archiva nu se găseşte t rebue şă depună examen ca pregăt i ţ i în part icular după toate normele legale.

Decizia No. 70552—1919 care s'a dat imediat după răsboi nu mai este în fiinţă, ne mai fiind opor tună.

Zălau, la 27 Mart ie 1925.

No. 912—1925. >

Comunicăm mai jos copia ordinului On. Minister No.24299 1825 spre conformare.

„Domnule revizor, Onor. Casa Pădurilor cu adrea No. 7592

1925 ne aduce la cunoşt inţă , că a da t ordin p r in organele res­pective să t ină serbarea sădirea pomilor.

Pent ru obţinerea rezul ta tului dorit , aşa cum se obişnueşte în alte ţări, a cerut ca aceste serbări să se organizeze cu elevii şi elevele diferitelor şcoli, ca t inere tu l să poată cu mai mul tă uşur inţă insufla respectul şi cultul arborelui .

Comunicând a c e a s t a p sunte ţ i ruga t a p u n e in vedere d-lor di riginţi de şcoli, ca de comun acord cu d-nii şefi ai şcoalelor silvice să organizeze asemenea serbări . Pomi i vor fi puş i la dis­poziţia şcoalelor în mod gra tu i t , i a r îndrumăr i le tecKnice vor fi date de către d-nii Ing iner i silvici. — Director General (ss),^JPetre Ghiţescu. Sub d i r ec to r : (ss) Teodor Teodorescu.

Zălau, la 30 Martie. 1925. ^ .

No. 9 2 7 - 1 9 2 5

' Concurse

Ca în t regi re la No. 494—1925 publ icăm u r m ă t o a r e l e : D u p ă facerea transferărilor, locurile rămase vacan te se vor

publica în „Bule t inul Oficial" în t re 15 — 30 Maiu- şi complecta pr in Inspectorate le şcolare la 1 Iul ie cu normalişt i i cu diplomă.

Transferăr i le şi numir i le în t ră în preveder i le Ar t . 124—129 a legii învă ţământu lu i pr imar .

Cererile înainta te d u p ă termínele p revăzu te în lege nu/ vor fi luate în considerare. .

Zălau, la 31 Mart ie 1925.

No. 945—1925. _ 1 Justificarea situaţiei militare

Marele stat Major cu adresa No. 175—1925, face cunoscut, On. Minister al Instrucţiunii, că autorităţile militare nu pot ţine la curent controlul oamenilor dela vatră, întrucât foarte mulţi se sustrag dela obligaţiunile lor militare şi deverse chemări.

Conform art. 5—6 din legea pentru recrutarea armatei este menţionat, că nimeni nu poate fi admis între vârsta de 21—46 ani în funcţiunea statului, judeţului, comunei sau.orice

serviciu public sau part icular până nu vor dovedi că au satisfă­cut legea de recrutare . -

In biiza ordinului On. Minister No. 1316896—1925, Invităm pe toţi învăţătorii şcoalelor pr imare de stat în vârsta de 21—46^ ani, ca în termen de 15 zile să înaieteze revizoratului şcolar copia legalizată a livretului, ori în lipsa acestuia, alte documente pentru justificarea situaţiei mjl ' tare.

Zălau, la 2 Aprilie 1925.

No. 9 4 7 - 1 9 2 5 . "

Anularea certificatelor perdute

România. Ministerul Instrucţiunii, Direeţiunea Generală a învăţământului pr imar şi Normal Primar. No. 20880—1925, Domnule Revizor. In regulamentul de Ad.-rare al şcolilor pr imare şi normale se prevede, că certificatele perdute de elevii din dife­rite cauze şe anulează prin Monitorul Oficial şi Buletinul Oficial, plătindu-se taxele cuvenite de către cei interesaţi .

Anulările până în prezent se făceau de Minister, pe baza intervenţiilor directorilor de şcoli.

Cum acestea sunt simple lucrări mecanice cari iau t imp şi nu înrâuresc cu nimic asupra rostului, cu onoare Vă facem cunos­cut că Ministerul a aprobat , ca în viitor publicaţiile de anulare de certificate perdute sau distruse să se facă de Inspectoratele şco­lare Regionale cari vor face intervenţiile direct la Ad.-ţia MonUo-tu 'u i Oficial şi Buletinul Oficial. — Director Genera l : (ss) Petre Ghitescu. Sub d i rec tor : (ss) Teodor, Teodorescu-

Zălau, la 30 Martie 1925.

No. 9 4 8 - 1 9 2 5 . '

Publicăm ordinul de mai jos spre ştire şi conformare : „Ministerul Instrucţiunii Bir. B No. 26882 . Domnule Revi­

zor, In vechea lege a învăţământului pr imar se prevedea ' pentru elevii străini o taxă de frecvenţă în şcoala primară. Prin noua lege s'a prevăzut obligativitatea pentru fiii de cetăţeni români , excep-tându-se obligativitatea cu privire .'a fii de cetăţeni străini, de pe teri­toriul ţării şi fără a li se mai impune taxe de frecvenţă. Fiind în interesul naţional ca şi copii străini să* fie instruiţi în limba ţăre i şi educaţiei lor să se dea succesul aspiraţiilor noastre naţionale,

\ . •

cu onoare Vă facem cunoscut, că Ministerul a dispus cfi tdţt cop i de cetăţeni străini să nu mai fie impuşi la taxe speciale de frecvenţă. — Director General; (ss) Petru Ghiţescu. Sub director: Teodor Teodorescu." \

Zillau, la 1 Aprilie 1925.

No. 9 4 9 - 1 9 2 5 .

Se recomandă „Lumea, Copiilor" K

„Ministerul Instrucţiunii Bir. B. No, .31597—1925. Domnule Revizor, Sesizaţi de cererea Dlui Gh. F i l i p x proprietar al revistei „Lumea Copiilor" avem onoare a Vă face cunoscut, că Ministerul în urma avizului Comisei literare de pe lângă Casa Şcoalelor o recomandă Dior Directori ai şcoalelor primare. MinisteruV n'o im­pune îhsâ nimănui. — Ministru: (ss) Petre Ghiţescu. D h v G e n . : (ss) A. Formac." - x

Zălau, la 1 Aprilie 1925. ' V

No. 959—1925.

^ > Revocarea concediului . On. Minister al Ins t rc ţ iune i cu ordinul No. 30,408—1925

din 23 Mart ie a. c. a revocat concediul învăţă torului Gr. Preo-ţescu dela şcoalajprimară d in Ceheiu aprobat cu No. 16.847—1925.

F i indcă învăţătorul menţ ionat mai sus şi-a părăsi t pos tu l fără a ne raporta domiciliul, îl învi tăm şi pe aceasta cale, să se prez in te imediat la post ,^căci dacă în t e rmen de 30 zile dela re­vocarea concediului- nu-şi va relua funcţiunea, conform Ar t . 137. d in lege învă ţământu lu i pr imar , îl considera demisionat d in cor­pu l d idac t i c al judeţu lu i Sălaj.

Zălau, la 28 Mart ie 1925.

No. 975—1925. Pedepse. ^

On. Minister al Ius t ruc ţ iuni i cu ordinul No. 18641—1925 a aprobat ca învă ţă to r i i : '

1. Andre i Bodi d in Cehalul-rom., A n a Opriş d in Bulgar i , l oan Miza din Ciglean, Const. Dav id d in Hurez , Ioan Laza r d in

-r lus ia .ş i Mîhai Filimon din' NadişuF-roinân să fié pedepsiţi cu reţinerea salarului pe 5 zile, pentru neînaintarea la timp a date­lor pentru casierul şcoalei.

2. Cu ordinul Nb. 18 .643-^1925- DL înv. Toma Diaconu din Motiş şi Mihai Filimon din Nadişul-român •' se "pedepsesc cu reţinerea salarului pe 1 0 zile -pentru absentare nemotivată dela şcoală. ' f

Zălau, la 1 Aprilie' 1935. •

No. 9 9 1 - 1 9 2 5 , v .

Cvfitrolarea fondurilor pentru-construcţiile şcolare

Punem în vedere tuturor Comitetelor de construcţii şcolare ordinul de mai jos :

„No. 3 3 0 8 - 1 9 2 5 Oradea-Mare la 26 Martie 1925. Domnule Eevizor, Conf. Ord. Min. Instr. No. 1 2 3 3 1 - 1 9 2 5 din 13 Martie a. c. avem onoare a Vă face cunoscut, că Min. Instr. de comun acord cu Ministerul de Interne a numit o comisiuneTcompusă dintr-un Inspector General administrativ, un delegat al Min. Instr, care are însărcinare să cerceteze fondurile adunate de Prefecturi, pentru construcţiunile şcolare.

Această comisiune are delegaţia Ministerului Instrucţiuni să exameneze registrele şi actele comitetelor şcolare pentru- stabili­rea sumelor ce s'a primit dela Prefecturi sau dela Comitetul de refacere al judeţului, pentru construcţia localului de şcoală. Co-municându-Vă aceasta Vă rugăm să puneţi de urgentă în vedere tuturor Comitetelor şcolare judeţene şi comunale din jud. Dvs . să pună la dispoziţia comisiunii ce se va prezenta toate datele ce vor cere şi să ne comunicaţi în care comună ş'a format co­mitete de refacere, în afară de comitetele şeolare-de construcţiuni şi cu un program de activitate mai larg decât clădirea de şcoală. Inspector Ş e f ^ s . Gocan. Şeful serviciului: ss. Pop.

Zălau, la 1 Aprile 1925.

No. 1078 - 1935.

Recensământul copiilor în vârsta de şcoală pentru

anul şcolar 1925-1926

In conformitate cu dispoziţiile Art . 18 diri legea învăţă­mântului p r i m a | primări i le comunale sunt obligate ca în t re 15 Aprilie şi 15 Maiu să înainteze direcţ iunilor şcolare respect ive lista copiilor în vârs ta de 5—16 ani. Inv i t ăm pe toate ^ d i r e c ţ i u ­nile şcolare să ia contactul cu jirimăriile comunale pen t ru efec­tuarea lucrări lor conform Art . aminti t . Fa ţ ă de cei negli jenţi se vor aplica amenzile p revăzu te în lege. x .

Zălau, la 8 Apri l ie 1925.

(ss) Ioan Mango, revizor şcolar.

Comitetul şcolar judeţean al judeţului Sălaj

No. 612—1925

_ Alegerea preşedinţilor în comitetele şcolare

A v â n d în vedere , că dela consti tuirea comitetelor şcolare a trecut u n an şi astfel mandate le d-lor preşedinţ i au exp i r a t : in confor­mita te pu dispoziţiile Ar t . 8 din regulament , invi tăm toate Comite­tele şcolare de pe teri toriul judeţu lu i Sălaj, ca în t e rmen de 8 zile să-şi aleagă noul preşedfnte, pe t e rmen de 1 an.

Procesul verbal de alegere se va înainta de u rgen ţă în câte 2 ex. Comitetului şcolar jude ţean spre aprobare .

D u p ă confirmare, noul preşedin te se va prezenta de u rgen ţă la oficiul p r impre tor ia l u n d e va depune ju rământu l oficial, iar preşedintele va lua ju rământu l dela ceilalţi membri i ai Comitetului .

Procesele verbale despre depunerea jurământulu i , cu semnă­tura tu tu ro r membri lor , asemenea se va înainta -Comitetului şco-ar judeţean.

Pe viitor nu va mai putea funcţiona nici un comitet şcolar, care nu este constituit conform legii şi care nu are jurământul oficial. ' ... - • y

~" Zălau, la 2 Apri l ie 1925. \ 'efect Preşedinte : Contabil :

Jir. Domşa I. MangO

f

No, 6 1 3 - 1 9 2 5 . Cota de 14% pe 1921

Pr imind mai mul te reclamaţii dela Comitetele şcolare, că notarii cercuali n ' au achitat cota de 14°/ 0 din veni tur i le comunei pe anul 1924, invi tăm pe toate comitetele şcolare din aceasta ca-ltegorie, să ne înainteze fără întârziere — cu reîntoarcerea poştei — rapoar te de aceste res tanţe , ară tându-se suma alocată în bugetul 1924 sub acest t i t lu şi suma ce s'a piat i t de către pr imărie , ca să p u t e m lua măsur i pen t ru încasarea sumelor restante ,

Zălau, la 3 Apri l ie 1925.

No. 6 1 5 - 1 9 2 5 — —

Ordonanţarea subvenţiei pe 1924

Cu ordinul nost ru No. 784—1924 am invi ta t Comitetele şcolare interesate, ca în scopul ordonanţări i subvenţi i lor din par­tea Corn. şcolar jude ţean alocate în bugete le pe anul 1924 să înainteze conspectele de încasările efectuate, pen t ruca să se poată ordonanţa aceste ajutoare.

Având în vedere , că o par te conziderabilă a acestor comi­te te nici până azi nu au satisfăcut ordinul, de mai sus, deşi stă în interesul propr iu a fiecărui Comitet, le a t ragem atenţ iunea că Comitetele şcolare caro nu vor înainta conspectele cerute împre­ună cu cererea de ordonanţare până la 25 Apri l ie a, c. nu se vor mai lua în conziderare, având a supor ta toată răspunderea materială cei vinovaţi pen t ru neexecutarea ordinului .

Zălau, la 4 Apri l ie 1925.

No. 614—1925. — — " —

Bugetele Şcolare pe 1925

Deşi p r in ordinul nost ru No. 787—1924 am invi ta t toate Comitetele şcolare, să-şi înainteze bugete le pe 1925 înainte de 31 Decemvrie 1924, ca să se poată verifica la t imp : o mare pa r t e nu le-au îna in ta t nici până în prezent . J

Cum aceasta neglijenţă consti tue, pe lângă eventualele daune materiale ce rezultă de aici pen t ru şcolile respect ive — o adevărată, disconziderare al ordinului menţ ionat , p recum şi a dispoziţ iunilor „Casei Şcoalelor" publ icate cu ord. nost ru 407 — 1 9 2 5 : p u n e m în

vedere Comitetelor şcolare interesate,că o astfel de intrelesare şi indolenţă, n u se mai poate tolera. F a ţ ă ,de cei neglijenţi se vor lua măsuri le reglementare .

Buge te le in t ra te până la finele lui Mart ie a. o. sunt verifi­cate şi în ordinea aprobări i se expediază.

Amint im şi în acest Joc, că sumele alocate în buge t sub ti t lu de subvenţ ie către Com. şcolar, jude ţean (Art. 4 dela chel-tueli) să se înainteze de Urgenţă la adresa AdmimstrOiţia Finan­ciară Zâlau, (şi n u la adresa Com. şcdlar judeţean) ca să p u t e m distr ibui la t imjx; subvenţi i le des t ina te pen t ru repara tur i le loca­lurilor de şcoală şi altfe necesi tăţ i .

Zălau, la 6 Apri l ie 1925

Prefect, Preşedinte: Contabil:

I). Mărglneanu

No. . 184—1925 .

Către comitetele şcolare de construcţie, subrevizorii şcolari.

notarii cercuali şi primăriile comunale . . - . . . . • , .• . \

Pentru campapia de construcţii şcolare a anului acestuia se iau următoarele dispozi ţ iuni :

. I. In comunele unde urmează să se înceapă edificarea con­form ordinului nostru publicat în „Gazeta Oficială" No. 17 din anul trecut, notarii cercuali vor lua măsuri să dea în întreprin­dere clădirea şcolii prin încheere de contracte unor anteprenori cari să aibă garanţia morală şi materială, că lucrările începute, vor fi duse la bun sfârşit. înainte de-a se încheia contractul , prin prestaţ ie comunală se va depozita întreg materialul de construcţie ca peatră, lemn, nisip, cărămidă e t c ' p e locul, care a fost expro-piat pentru acest scop de către comisia de ocol, iar unde ur­mează să se adauge numai sale de Jnvă ţământ , pe locul şcolii existente. Din bună vreme se va lua măsuri de către Dnii P r ' m -pretor i ajutaţi de organele administrative şi şcolare să se con­fecţioneze cărămida necesară după cum urmează ;

- n ) Pentru 1 sală de inv. şi locuinţă : 55 000 bucăţi « 2 , „" „ „ 75.000 „ » 3 „ „ ' • , „ „ 110.000 „ . 4 „ „ „ „ , 210.000 „

Cărămida se va face de căt re Ţigani cărămidari angajaţi de eătre comună pfin bună învoială şi plătiţi de către comună fie în bani "fie în alimente în na tură (bucate).

b) Pealră de cons t ruc ţ i e :

Pentru 1 sală şi l ocu ' n ţ ă : 121 m 3 (15 stânjini). n , 2 „ n „ 172 „ (22 „ ).

, » 3 „ „ „ 245 „ (31 „ . ) „ ~4 „ „ „ 273 „ (35 „ ).

c) Var a l b : Pent ru 1 sală şi locuinţă ; 30 m 3

9 47 '

ri . 3 n n » 68 „ 4 114

d) Lemnuj de construcţ ie se primeşte^ din nădurile statului după o cotă pe oare a stabilit-o organele .silvice. Se atrage aten­ţiunea comitetelor de construcţie, ca în momentul când se m a r . chează lemnul*să aziste câţiva membrii ai comitetului , pent ruca să nu mai avem greutăţi le din anul t recut cil diferite plângeri ulterioare, tirrr.are neexecutării integrale a instrucţiunilor noastre . Se vâ cere şi lemn pentru arderea cărămizilor de fiecare mie de cărămizi 2 m 3 . Lemnul se va tăia imediat şi t ransporta pe locul edificării^ asemenea şi cel dat pentru arderea cărămizilor. Ramu­rile dela trunchirile tăiate î n c ă ' s e vor întrebuinţa pentru ar­derea cărămizilor sau se vor valorifica,. iar banii vor trece la comitetul de construcţie.—'

II. Pentru fiecare comună, care zideşte şc*6aiă din 'h 'du i-se trimite odată eu aceasta planul de edificare şi deVîzb lW" material întocmit ce către serviciul de poduri şi şosele. 'tiup'S aceste pla­nuri se va edifică neadmiţându-se nici o schimbare. Lâ îneheereâ contractelor se va ţinea' seamă de aceste • planuri 'şK'deVize şi se va specifica într 'o clauză specială în contract , că j inteprenorul va executa lucrarea după aces te planuri. La şcoble, Hu#dşi ş e a d a u g ă numai sale de învăţământ, planurile urmeazâ să le întocmească anteprenorii cari se vor angaja ţ inând seamă de natura locului şi de natura terenului existent. Părţile contractante sunt comunele politice, cari clădesc şi anteprenorii respectivi. Contractele se vor încheia în 3 exemplare şi vor.@ revăzute de serviciul de podurj şi şosele şi comitetul central de construcţ ' i şcolare din Zâlau.

III Cheltuelile de edificare: Toate cheltueljle de edificare — escepţionând prestaţia dată pentru adunarea materialului şi p e n t r * clădire precum şi costul cărămizilor pe cari le dă comuna — se vor acoperi din fondul judeţean format prin ordinul Prefecturii No. 236 din a. c Comuna Naşfalău însă, unde se zideşte o şcoală cu 4 şale, fiind comună puternică, b(ne situată materialiceşte, va beneficia din acest fond numai cu suma n t eg ra ' ă ce se va s t rânge Sn comună din taxa specificată mai sus inmulţită cu 4. Restul se va da tot de -comună în formă de arunc asupra tuturor locuitorilor.

Lucrările din anuL trecut se continuă fie de vechii antepre-nori, fie de alţii noi cu cari se vor încheia contracte după m o ­dalitatea cunoscută.

Pent ru accelerarea strângerii acestui fond D-nii notari vor termina cu lucrările pregătitoare* înaintând Prefecturii procesele verbale încheiate de către reprezentanţele comunale cu votarea

/

iaxeî de jugăr , pentruca cel mult până la sfârşitul Junei Maiu să se poată începe vărsarea taxelor încasate .

* * Dispoziţiunile acestea se iau în consonanţă cu noua lege a

învăţământului art. 171 şi următori i , cari obligă comunele politice la suportarea chel^lelilor^Ioilol• construcţii şcolare . Dnii p r i m p r e -tori, sub-rev. şcolari, Notari cercuali , şi primari sunt obligaţi să lucreze cu toată râvna la îndeplinirea acestui program dela care a tâ rnă în bună par te ridicarea economină şf culturală a satelor noas t re .

De 2 ori pe lună a tâ t com'tetele de plasă, cât şi- cele co­munale vor rapor ta comitetului judeţean lucrările executate , iar DYiii subrevizori şcolari în rapoartele lunare vor a ră ta stadiul în care se găsesc lucrările construcţiilor din circumscripţiile pe ca r i -le conduc. • "

Zălau 6 Aprilie 1925.

Prefect Preşedinte: Secretar:

X>r. Domşa. Nţcoloe Nlstor.

gWIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIW

1 38 1 38 Ia 1 0 G H A !P 13ê I

I P r i m i m la redacţia f rumoasa colecţiune i

I „ P R O B L E M E Ş I I D E I " §

g sub direcţia D-lui A. A.-LUCA g

jl In această j>ublicaţie, de înaltă valoare culturală, au apă ru t : • H H Mihail Emineseu : Probleme şi Analize Filozofice, ma- g H nusorise descoperite şi comentate de Octav Minar /cu nume- §§ p roase vignete de avt&, 64 pg. mari, hârtie semi-velină Lei 24. Ş [f Imm. Kant : Religia în limitele Raţiunii, cu un studiu §| H introductiv de C Rădulescu-Motru, Membru al Academiei Ro,- ff |§ mâne, 64_pg. Lei 20. H ş Henri Bergson: Sufletul şi Corpul, un studiu de M jş H Djuvai'a, conferenţiar la Universitate, 32 pg. Lei 16. = H Jean Jaurès : Pagini Alese, cu studii asupra autorului 5 g de Gr. Brandes şi Romain Rolland, 82 pg. Lei 15. j{| g Ossip Lourié: Sociologii Ruşjt-' Herzen, Kropotkin, Ba- ş = kunin, Kowalewskyy Lavrov, Novicow, 32 pg. Lei 15. = g Romain Rolland: Umilă viaţă eroică (pagini alese), cu g .= un studiu de Stephan. Zweig, 48 pg. Lei 20. = = Prof, Dr. Gli Marinescu : Problema Bătrâneţii, 64 pg. H Ï Lei 24. • ( g = Henri Poincaré : Morala şi stinta, cu un studiu asupra g H autoruiui'de Gaston Milhaud, profesor la Sorbona, 48 pg. Lei 20. ~~ f| Anatole France : Gânduri şi Lumină, 32 pg Lei 15. g I. R. Machdonaid : Spre Socialism 15 Lei. H Ernst Haeckel: Nftnurirea Sufletului, cu un studiu a-ş supra autorului de Dr. Gr. Antipa, Membru al academiei ro-g mâne Lei 16. s Emile Bjutroux : Esenţa Religiei Lei 15. g Abonamenlul la înt reaga serie costă 200 Lei. S Se trimite franco contra-ramburs Cereri şi ^nandate se j trimit d-lui A. A.-Luca, Strada Calomfirescu, 7 —Buoureşti. s , _ _ _ _ = = _ _ = = = = = _ _ = = : = = = = — ^

. j StirKate Domn, Vă fac cunoscut că a apărut lucrarea § „Cultivarea plantelor medicinale" în Cluj. § Această broşură — prima în limba română — dă indicii g detailate asupra cultivării celor mai importante şi rentabile g plante medicinale, cari reuşesc in solul şi climatul nostru. S Plantele mai importante sunt trutate din următoarele S puncte de vedere : descrierea botanică, reproducerea, pregătirea

terenului, însămânţarea, lucrările de întreţinere, recolta, pro­li ducţia, uscarea, părţile întrebuinţate. M Aceasta broşură este însoţită şi de un număr însemnat g de figuri, ce înlesnesc cunoaştere* acestor plante. § Preţul borşurei este de 60 Lei şi se poate comanda nu-g mai la autor : I. Prodan Cluj, Calea Mănăşturului 6. Autorul.

«5

* «

Institut grafic si de editură *

Zălau (jud. Sălaj.)

V

Execută prompt şi ejtin toate lucrările de branşă, fie tipog­rafice, Jie De compactorie. jYîare

depoz t de imprimate administ­rative, ş c o l a r e , notariale şi pieofeşti. — Singura firmă română de arte grafice din o o o judeţul nostru, o o o

Este cel mai e/lin izvor de cumpărare!

l i p . l u c e a f ă r u l Z ă l a u i

* * *

*

*

« * *