Anuí II. Zălau. 1 - 1 5 Iunie 1925. Nr.' i l - l i

Ş C O A L A N O A S T R Ă REVISTA PEDAGOGICA-CULTURALÁ

La sfârşitul anului şcolar După o muncă grea şi istovitoare iarăş ne apro­

piem de sfârşitul unui an şcolar.^ Astăzi, când nu se mai practică examenele atât de obicinuite în trecut, cari erau-secerişul unui an de trudă şi sbucium cu ocaziu-nea cărora se vedea clar rezultatul şi calitatea muncii, ce s'a depus în şcoală, mai mult decât oricând, se cade să ne dăm seama fiecare dintre noi, dacă ne-am înpli-nit conştienţios datorinţele şi am făcut tot ce a trebuit pe terenul educaţiunii şi instrucţiunii poporale. Nu am neglijat nimic din ceeace a trebuit să facem? Am lucrat oare conştienţios şi cu tragere de inimă, deoarece numai în acesr^caz vom avea un rezultat satisfăcător, ori am lucrat numai ca să nu ni-se poată înputa, că n'am făcut nimic? Se vede spor şi folos practic după munca noastră şi dacă nu, întru cât purtăm noi-vina ?

Să ne punem aceste întrebări, dar apoi să şi răs­pundem sincer la ele şi să aducem sentinţă dreaptă şi imparţială. Este lucru greu a aduce judecată dreaptă asupra altora, dar este cu mult mai greu a se judeca inparţial omul pe sine însuşi, când de regulă găseşte diferite pretexte de a se desvinovăţi sau a-şi micşora greşala aflându-se, vinovat şi vrednic de osândă. Noi însă trebue să fim drepţi şi inparţiali şi faţă de noi

înş i -ne atât în interesul şcolii, cât şi al nostru pro­priu. Nu alţii, — fie aceia chiar superiorii noştri t— să ne spună, că în ce măsură ne-am făcut da­toria, ci să ne obicinuim a o face aceasta noi înşi-ne deoarece conştiinţa noastră mai bine o şti decât oricare altul. In modul acesta ne vom putea îndrepta prin noi înşi-ne dacă va cere lipsa, ceeace va fi un mare merit al nostru, cu mult mai mare decât atunci când siliţi de alţii ar trebui să o facem.

Dacă vom răspunde la întrebările de mai sus sin-cer, şi vom constata, că munca noastră şi rezultatele ei sunt mulţumitoare, atunci numai ne putem bucura de fructul ostenelelor noastre. Răsplata în acest caz ne va fi mare : îndestulirea şi recunoştinţa tuturor, dar mai pe sus de toţi liniştea conştiinţa. Şi apoi ce răsplată mai mare putem aştepta decât o conştiinţă liniştită şi mul­ţumită cu noi înşi-ne ? Numai în acest caz vom putea avea fericirea de a ne a-fi achitat cu demnitate şi cin­stea cuvenită de sarcina unui adevărat învăţător.

Numai cu atâta însă nu am făcut destul, ci trebue, ca şi în viitor să muncim tot în modul acesta. Atunci pe lângă liniştea conştiinţei, vom avea bucuria şi mân-găere de a creşte un popor religios şi moral, cult şi destoinic, cetăţean şi patriot bun pentru binele şi feri- ' cirea lui şi a ţării.

Dacă răspunsul, ce ni-1 vom da^va fi puţin măgu­litor sau chiar condamnator pentru noi, întrucât n'am fost la culmea chemării, în viitor să încetăm de a mai continua pe calea aceasta. Să rupem cu trecutul, petrecut în nelucrare şi să începem o viaţă nouă plină de acti­vitate, carea numai binecuvântare va lăsa pe urma ei. La fructele ei dulci noi vom privi cu cea mai mare bucurie şi mândrie. Să nu uităm, că „Roadele muncii sunt cele mai dulci plăceri" şi „Nu există decât 0 fe-

ricire: datoria. Mu este decât o mângâere: iriunca. Nu este decât o plăcere : frumosul." (Carmen Sylva).

Nici când în trecut nu s'a cerut dela noi atât de mult şi lucruri atât de grele, ca şi în zilele noastre de mari prefaceri, când şi noi suntem chemaţi să lucrăm la punerea temeliei şi organizarea tânerei noastre Ro­mânii întregite după atâtea veacuri de aşteptare şi s u ­ferinţe. Este grea muncă, ce ni-se cere, dar în acelaşi timp este frumoasă şi înălţătoare.

P e lângă muncă ni-se mai cere să avem sâmţ de cumpăt şi tactică în toate acţiunile noastre, ca să nu depăşim nici când marginile intereselor mari ale ţării şi neamului. Să ne ferim de a face paşi greşiţi, cari pot avea urmări neprecalculabile. Tendinţa noastră să fie a ne îndeplini în modul cel mai conştienţios datorinţele sfinte de adevăraţi educatori şi luminători, după c u m cer interesele ţării şi neamului în serviciul căruia ne­am angajat. Atunci munca noastră va fi încoronată cu succese l e dorite de toţi.

I Mango

o s

Ziua Eroilor*) Ca fost ofiţer de rezervă al Regimentului 16 S u ­

ceava, Regiment, care ş i-a dat prisosinţa, tributul său de sânge la linia de demarcaţie — vremelnic orânduită între Zălau şi Asuagiul de jos — daţi-mi voe să-mi salut ca­marazii de arme în mijlocul cărora mă găseam acum 6 ani de zile.

Mă copleşesc amintirile. Mintea mea adună grăbit întâmplările trecutului: par'că vă văd iubiţi camarazi cum aţi plecat spre Zălau la începutul anului 1919. Atacaţi aproape când să intraţi în oraş — fără apărare fiind — aţi muşcat cu furie din ţărâna pământului de pe hotarul acestei comune. Sau voi cei câţiva soldaţi atacaţi mişe­leşte la capătul străzii Traian. Chipurile voastre însân­gerate le văd şi astăzi. Vă văd pe toţi iubiţi camarazi cei cari aţi murit aici la Zălau, la Ţigani sau Hodod, pe toţi cei, cari v'aţi pierdut viaţa pentru răscumpărarea libertăţii noastre naţionale. Ştiu că astăzi tresăriţi în mor­mintele voastre văzând atâta lume adunată, venită de pretutindenea pentru a se închina memoriei voastre, pen­tru a sorbi — dela mormântul vostru — spiritul înalt al demnităţii naţionale şi al jertfei depline.

Dacă mamele voastre astăzi, p lâng nemângăiate în micile cimitire, din sătuleţele Moldovei, neavând măcar o cruciuliţă pe care s'o stropească cu lacrimile lor, dacă voi n'aţi avut parte să dormiţi somnul de veci în pă­mântul în care v'aţi născut şi aţi crescut, voi aţi avut însă parte de-o moarte glorioasă, voi sunteţi eroii nea-

* Cuvântare rostita în cimitirul Eroilor din Zalău de către redac­torul revistei „Şcoala Noastră" în numele şcolilor şi al societăţilor cultu­rale din acest oraş.

mului, cari aţi scris cu sângele vostru cea mai frumoasă pagină din trecutul neamului nostru. Sculaţi-vă camarazi, sculaţi-vă şi vedeţi dragostea cu care v'a înconjurat fraţii voştri — fără deosebire de clasă socială — ridicaţi-vă şi vedeţi-vă camarazii, cari au venit la voi ca la o bi­serică, cari v'au încununat mormintele voastre şi cari vă dau cinstea cuvenită numai Eroilor.

Mă îndrept către voi toţi fraţii mei de arme cari aţi murit apărând pământul acestui judeţ: tu Subloco­tenentul Harşianu, cari ai stat atâţia ani în Siberia, dar n'ai stat o clipă la îndoială şi când au plecat legiunile de ardeleni în Patria-mamă, ai fost în rândurile celor dintâi. Par'că te văd în noaptea atacului dela Hodod, erai transfigurat de bucurie. Ca să nu cazi în mâna d u ş ­manului te-ai împuşcat s ingur! Iar tu Subit. Criştiu d e -abea căsătorit — deşi putea-i scăpa de mobilizare, te-ai anunţat de bună voe să pătrunzi în Ardeal cu cele d in­tâi rânduri. Nu te pot uita pe tine plutonierul Toma, cari ai apărat linia de demarcaţie pe toată întinderea e i : la Zălau şi la Mineu, la Lelei, Giurtelec, Băseşti şi T ă -măşeşti. Tu sergentele Florea pe care te găseam întot­deauna în orice patrulă de recunoaştere, şi voi soldaţi ai Bat. III. din 16 Inf. primiţi prin graiul meu recunoş­tinţa noastră a tuturora. De deasupra norilor de unde priviţi la noi, voi vedeţi curăţenia sufletului cu care ne ­am apropiat de mormintele voastre. Voi ştiţi, că lacri­mile, care se varsă astăzi pentru voi, sunt lacrimile pe cari le varsă un neam recunoscător memoriei acelora, cari şi-au dat viaţă pentru întregirea neamului nostru.

La umbra monumentului*) ridicat din dragostea cea mare ce v'o purtăm vouă celor morţi, şi căruia îi menesc să străjuiască la căpătâiul vostru o mie de ani, odihniţi în pace iubiţi camarazi. Voi v'aţi făcut datoria cu pri­sosinţa; dormiţi în p a c e !

* Cu această ocaziune s'a desvălit un frumos monument a cărui fotografia o vom arăta în numărul viitor al revistei noastre.

Baza educaţiei este „intuiţia". In anul 1898 se reorganizează învăţământul nos t ru p r imar

şi în legea şcolară de atunci , se specifică şi se t rece în p rograma şcoalelor pr imare şi „ î nvă ţ ămân tu l in tu i t iv" , copiat după col din legea şcolară franceză in t rodus acolo încă dela anul 1882.

D e atunci încoace, dascălii in te rpre tează intui ţ ia în două fe lu r i : Uni i spre pildă şi din păcate cei mai mulţi , dar şi cei mai greşi ţ i in părer i , înţeleg p r in aceasta, u n obiect de învăţă­mân t p r in care se procură elevilor cunoşt inţe . Cei mai puţ in i sun t pe calea cea bună şi înţeleg că adevăra tu l rost al intuiţ iei , n u este de a da cunoşt inţe elevilor, ci pr in ea să se t rezească şi să se desvolte spir i tul de observaţ ie copiilor.

Dacă acesta din u r m ă este scopul intuiţ iei , a tunci cum rămâne cu cei dintâi care cred cu totul al tceva ?

De s igur că n u dăscălimea e vinovată, ci faptul că grija zilei de mâine, d in cauza salarului mai pu ţ in de cât insuficient, îl face pe bietul dascăl să se lipsească de plăcerea de a mai ceti o carte în care să mai vadă idei şi curente noi pedagogice, fiindcă nu au cu ce s'o cumpere , mai ales acum când t r ebue să-ţi dai jumăta te din salarul pe o lună pe câteva cărţi .

T rebue însă, să afirmăm că cu nici u n obiect de s tudiu n u se păcă tueş te mai mul t în şcoalele noas t re pr imare , ca şi cu intui ţ ia de şi după cum vom vedea mai jos, e cel mai de căpe­tenie d in t re toate studiile, ce se p redau şcolarilor din clasele I-a şi a I l -a şi care tot odată formează baza celorlalte cunoşt inţ i i d in clasele mai înainte.

P e n t r u a vedea adevăra tu l scop al intuiţiei , voi face p e scur t istoricul acestui învăţământ , a ră tând din cele mai vechi t impur i fazele p r i n care a t recu t şi felul cum l-au înţeles mari i pedagogi şi educatori i v remur i lor t recute , cari n i l-au lăsat noua moştenire .

î nvă ţ ămân tu l intui t iv, n u se cunoaşte numai dela 1882 când a fost in t rodus pen t ru p r ima oară în şcoalele e lementare clin F ran ţa , ci este cunoscut cu mul t înainte de către popoarele antice culte de Greci şi de Romani , dar care făceau uz- de el în t r ' un mod foarte res t râns .

F o r m a intui t ivă clară s'a văzu t aplicată mai târz iu de I s u i Hris tos întemeietorul creşt inismului , pen t ru ca învăţătur i le sale, să fie înţelese şi de cei mai s impli , oameni.

I n şcoalele pr imare , în t rebuin ţa rea metodei intui t ive începe să apară pr in secolul al XVI- l ea şi al X V I I - l e a în t impul peda-' gogilor e d u c a t o r i : Monta igne (care a t ră i t dela 1538 până la 1598), Bacon de Yeru lam (1561—1626) şi Ion Locke (1632—1704)

Auto ru l propr iu zis ş i cel ce a in t rodus însă metodul in­tui t iv în şcoala p r imară este Ion Amos ComenUs, sup ranumi t şi păr inte le şcoalelor p r ima te şi a didacticei moderne . El a t ră i t dela 1592 şi până la 1671 şi a fost cel mai de seamă pedagog şi filozof, ale cărui lucrăr i scrise p r in t r e care „Didactica Magna" ce-o cunoaş tem cu toţii, vor r ămâne neper i toare în educaţie. Tot în acolaşi mod au sus ţ inut şi au desăvârş i t învă ţământu l in­tui t iv şi alţi mar i pedagogi şi filozofi c a : K a n t (1724—1804) J . J . Rousseau (1712—1778), Ion B e r n h a r d Bazedan 1723—1790), E n e n h a r d de Rochow (1734—1805), Ion ă enric Pestalozzi (1746 —1827) . ş i H e r b e r t Spencer care a m u r i t în anal 1903.

Cum au înţeles aceşti mar i pedagogi , filosofi şi educatori i ai omenirii să se facă intuiţ ia, vedem din următoare le idei ex­t rase din operile scrise de ei asupra educaţiunii , care idei ar fi foarte bine dacă le-ar cunoaşte fiecare dascăl întocmai cum cu­noaşte crezul. •

Aşa spre exemplu Bacon de Veru lam z i c e ; „ învă ţ ă tu ra să se înceapă cu observarea şi examinarea directă a lucrări lor şi fenomenelor din na tu ră" . .

Ion Locke. „Nimic n u se află în intel igenţă, ce n ' a fost t recut mai întâi p r in s imţur i" .

Păr in te le metodului in tui t iv Ion Amos Comenius z i c e : „Oamenii să se instruească din contemplarea cerului şi a feno­menelor na tura le , n u să creeze a lor şt i inţă din căr ţ i" . Apoi : -„Orice cunoşt inţă ia naş te re din intui ţ ia sensorială". Ş i : „Să se ara te întâiu lucruri le , apoi numele lor, căci lucruri le sun t miezul, cuvintele coaja ; lucruri le sunt principalul , iar cuvintele numa i ceva î n t âmp lă to r ; lucruri le cunt corpul, iar cuvintele haina. Aşa

clar amândouă să se ofere îu acelaşi t imp spiri tului uman , îna in te de toate însă, lucruri le, fiindcă ele sunt obiectul a tât al judecăţi i cât şi al vorbir i i" .

Cel mai mare filosof al omenirii K a n t , a f i rmă : „Toate cu­

noşt inţele îşi au obârşia în exper ienţă" .

H e r b e r t Spencer , p u n e în lumină necesi tatea intui ţ iei p r in următoare le cuvinte : „ Ins t ruc ţ iunea are de scop să completeze noţ iuni le culese d in experienţă cu na tu ra şi din contactul cu oamenii , căci acestea sun t cele două temelii ale sale, care tre-bue să existe de mai înaninte . Când ele nu există, t r ebue să se p regă tească cu solidiratea necesară, căci orice lacună este o p ierdere pen t ru ins t ruc ţ ie" . Ş i ; „Nimic n u e asupra căruia tre­bue să se stăruiască mai mul t decât asupra impor tanţe i esenţiale de a pr imi impres iuni vii şi complete" .

To t în acest mod a înţeles învă ţământu l intui t iv şi J . J . Rousseau, cee.ace p u t e m vedea d in opera lui „Emil sau despre educaţ ie" , unde scrie că : „Ceeace pr imeş te mintea omenească i se p rocură pr in s imţuri , formează baza î nvă ţ ămân tu lu i ; Emil , t r ebue mul t t imp ca să înveţe a vede lucruri le , la fiecare obiect nou care îl vede, 31 cercetează mul t t imp fără a spune nimic ; n u i se dă nici un fel de lecţie verbală ; n u pr imeşte de cât lecţii în experienţă . Emil n u învaţă nimic din gu ra profesorului, el învaţă totul p r in el î n suş i ; toate lecţiile lui constau mai mult în acţ iuni decât în v o r b e ; n u învaţă nimic din cărţi, ci din ceea ce-1 poate învăţa exper ienţa" .

Basedow, susţ ine cu mul tă căldură învă ţământu l in tui t iv zicând că : „Toată învă ţă tu ra t rebue să înceapă cu intuiţ ia, pu­ţ ine cuvin te şi puţ ine luc rur i " iar Rochow, reformatorul şcoale-lor săteşti d in Germania, consideră exerciţiile ele cugetare şi vorbi re ca s ingurul mijloc de a lumina poporul şi de a-1 scăpa de suporst i ţ i i şi de ignoranţă , cari sunt cauzele mizeriei lui.

I n special Pestalozzi, a făcut d in intui ţ ie temelia învăţă­mântu lu i educativ zicând că : „Intui ţ ia e baza absolută a oricărei cunoşt inţe , ori ce cunoşt in ţă t r ebue să plece dela intui ţ ie şi să poate fie readusă tot la in tu i ţ ie" . Şi că intui ţ ia să se facă în na tu ră n u p e hâr t ie şi p r in vorbe cum se face de unii astăzi, o arată foarte clar în următoare le cuvin te : „Orice învăţătură să plece dela intui ţ ie ! P e n t r u că aceasta este fundamentul , intui ţ ia sensorială, adică aceea care se bazează pe activitatea simţuri lor

şi anume tu tu ro r s imţuri lor şi pe exper ien ţa lucruri lor însăşi, n u numai doar a figurilor".

I n felul acesta au înţeles mari i aducători intui ţ ia şi în felul acessa t r ebue s'o înţeleagă şi educatori i de astăzi. T rebue să le iasă din minte unora d in t re dascăli că pr in lecţiile de intui te , n u se u rmăreş te însuşire de cunoşt inţe , ci să t rezească şi să des-volte în copii facultăţile de observaţie, care şi ele la rândul lor p u n în funcţie, judecata, ra ţ ionamentul , cu u n cuvânt gândi rea în genere . Cum să se desvolte acestea când se aduce in faţa micu­ţilor de clasa I-a, de cele mai mul te ori u n desemn pe u n car­ton, adeseori lipsit de exact i tate şi de asemănare ? Dar fie el cel mai b u n desemn, ce poate spune minţii copilului, s imţuri lor lui neexerci ta te , pe care noi tocmai această meni re o avem ca educatori , a le trezi şi a le-o desvolta ?

• Ceeace capătă copiii de pe tablouri ori numai din auzite, sunt n iş te spoeli de cunoşt in ţe nefolositoare.

Şi cu d rep t cuvânt spune Herbe r t Spencer c ă : „Atunc i când educaţ ia simţuri lor se neglijează tot res tul educaţiei se re­simte de lenevirea lor,' de amorţeala şi de insuficienţa lor fără leac" !

Unu l d in scopurile şcoalei este aflarea adevărului , adevărul este acordul gândir i i cu reali tatea şi s imţuri le sun t chemate tocmai pen t ru a stabili acest acord just . Idei le ne instruesc, în schimb exper ienţa şi observaţ iunile personale din şcoală, sun t s ingurele care fac educaţ ia solidă. Deci cu d rep t cuvânt spune Locke că : „Nimic n u se află în intel igenţă, ce na fost t r ecu t mai întâi p r in s imţur i" . Numai a tâ ta şt im cât am' intuit , numa i a tâ tea noţ iuni sau idei clare avem câte ni le-am format p r in in tui ţ iune. N u mai încape ~ nici o îndoială că aşa t r ebue să în­ţeleagă toţ i educatori i a face intuiţ ia, da r pen t ruca să vă faceţi o ide ie .c la ră cum înţeleg alţi colegi s'o facă, ca încheiere a a-cestei lucrăr i , vă voi povest i ceeace am auzit şi eu la conferin­ţele, ce le ţ inem în fiecare lună aici în Iaşi , dela Domnu l in­spector şcolar Sachelarescu. care fără îndoială că aşa t r ebue să fie, fiindcă i s'a în tâmpla t Dsale să vadă cu ocazia unei ispecţii făcută la o şcoală p r imară d in Basarabia .

D o m n u l inspector în t ră în clasă, (nu ne-a spus la care clasă da r p u t e m deduce uşor, roagă pe învăţător să facă o lecţie de intui ţ ie .

învă ţă to ru l , conform t repte lor formale, voia mai întâi pr in

câteva întrebăr i să asculte lecţ iunea precedentă şi deci puse ur­mătoarea în t rebare elevilor săi : „Copi i ! Ce lecţie am făcut acum mai în u r m ă la intui ţ ie ? Toţ i elevii din clasă r idicară mâna în sus, î nvă ţ ă to ru l n u m i p e X , care s ingur era cel mai bun din clasă. Acesta, u u şcolar foarte vorbăreţ , începu să spună cu voce ta re şi respicată :

— „Astăzi , avem din intui ţ ie , „şarpele" şi jumăta te din „broască" ! Inspec toru l auzind acestea, în t re rupe lecţ iunea şi interesându-se, află că învăţătorul , dăduse şcolarilor să citească ca lecţie la intuiţ ie , şarpele şi pen t rucă era oaiii în . u rmă cu materialul , le mai deduse şi jumăta te din cealaltă lecţ iune „broasca", căci se vede că ar fi fost prea mul t să le-o dea toată — şi deci elevul cu drep t cuvânt a spus că au la intui ţ ie „şar­pe le" şi jumăta te d in „broască" . — Cea u rma t după aceasta, p r e c u m şi felul cum făcea acel învăţător intuiţ ia, se înţelege uşor.

Es te dureros insă, că n u se găseş te numai unu l care o fi făcând intui ţ ia în felul acesta, ci vor fi încă mul ţ i de aceştia, da r care n u fac nici o cinste „corpului dăscălesc".

Iaşi în 16 Apri l ie 1925.

Petru Modreami institutor

Ir\semnări metodice — Felul de predare la Scris. — Compuneri în clasele I. şi II. primară. —

Obiectul compunere i a început a lua fiinţă abia în secolul al 19-lea, în şcoalele p r imare u rmăr ind numa i u n scop p u r gra­matical, constând din corecti tate, clari tate, şi ordine. Astăzi a luat o desvol tare însemnată şi p u t e m spune că e obiect pr incipal p e care se bazează posedarea unu i tot de învă ţământ corect. L a noi însă n u se prea p u n e bază pe obiectul Compunerea , ce-iace, aduce d u p ă sine nerespec ta rea scrierii logice corecte. Com­punerea este u n mijloc p r in ajutorul căreia copilul îşi poate ex­pr ima ceiace s imte în in ima sa, ceiace a păţ i t ori a văzut e l ; în acest fel de pr incipiu învăţătorul t r ebue să fie pr ie tenul sfă­tos al elevului. Compuner i le se vor t r a t a luând exemple din do­meniul vieţii copilului, căci vom avea următoare le a v a n t a g e : a) luând subiectele din viaţa copilului, face t ra ta rea plăcută şi plină de in teres pen t ru copii, b) desvoltă act ivi tatea de sine Şi dra­gostea de muncă a elevilor, e) acordă l ibera desvol tare persona­lităţii copiilor, d) şi p r in modul de corectare imediat se uşurează munca învăţătorului .

Scopul compuner i lor , e de a face p e elev a scrie corect gân­duri le şi s imţămintele sale. Ne vom mul ţumi dacă la sfârşitul a-nului , elevii vor şi a face corect scrisori familiare, petiţ ia, chi­tanţa , te legrama, contractul etc. î n semnă ta t ea compuner i i e ne­contestată , căci la ce iar folosi unu i elev tot ce a î n v ă ţ a t dacă n u ar pu t ea să comunice cuiva înscris ideile s a l e ; sau dacă s'ar aş terne pe hâr t ie ideile în aşa fel încât cel ce le-ar citi n ' a r în­ţelege nimic, ori ar înţelege cu totul altceva. Aşa dar vedem că d in p u n c t d e vedere practic, compuner i le stau pe acelaş p lan cu citirea şi socoteala.

Mater ia se împar te pe clase vom începe cu cl. I . p r in co­pieri , dictări , şi scrieri din memor ie şi să se cont inue până în

ul t ima clasă. L a acestea se pot adaugă mai târziu rezumări , pres­cur tă r i şi t ransformări . P e la sfârşitul cl I I . se pot face şi mici încercări de descrieri (simple notăr i în scris asupra însuşirilor deosebirilor d in t re fiinţele şi lucrur i le cunoscute) . I a r în cl. I I I . şi a I V p u t e m face descrieri şi nara ţ iun i uşoare, facerea scriso-sorilor ; iar în celelalte clase acte publice şi pr ivate .

Cu pr iv i re la forma sub care se prezintă , exerciţii le de compunere pot fi orale şi scrise. Exerciţ i i le orale servind ca pregăt i re pen t ru cele scrise, se vor face cât posibil mai de v reme în legătură cu cele scrise. Tn t ra ta rea compuneri lor în scris vom avea în vedere a depr inde pe elevi să observe cu atenţ ie şi să exj)rime îrl mod corect rezul ta tu l observaţiei lor. iată câteva e-xemple : 1) E x p u n e r e a unu i fapt simplu, formă culoare acţ iune 2) Descr ierea unu i obiect simplu : u n toc, o călimară, 3) Descrie­rea uun i obiect compl ica t : cuţit , ceasornic, lampă. 4) Descr ierea unu i arbore, unei flori unu i fruct, etc. Expr imarea percepţ iuni-lor fiecăruia d in t re 5 s i m ţ u r i : vederea, mirosul , gus tu l pipăi tul şi auzul . 1) Descrierea unei vieţui toare în repaos şi mişcare. 2) Po r t r e t fizic, por t re t moral : g răd inaru l şcolarul milos. 3) Nara­ţ iune după imagini ori observare directă.

Spre o mai bună t ra tare vom ţine cont de câteva principii didactice şi a n u m e : 1) Copiii să cunoască bine subiectul pe care t rebue să-1 t rateze, ca sa n u fie siliţi a dibui , sau a scrie neade­vărur i . P e n t r u aceasta mai întâiu vom face intuirea lucrului s'au fiinţei despre care scriem, făcând astfel şi exerciţiile orale. 2) Copiii să facă mul te exerciţii , căci p r in exerciţ iu calităţile natu­rale se valorifică şi se perfecţionează. 3) F iecare exerciţ iu de compunere să fie corectat de învăţător . Compunerea necorectată e mai mul t o p ierdere de vreme. Greşelile neobservate pot fi luate de elevi d r ep t scris corect şi astfel toată munca va fi za­darnică. 4) Să fie în s t rânsă legătură cu gramat ica , ortografia şi punc tua ţ ia . 5) Subiectele pen t ru compunere să fie luate d in toate obiectele de s tudiu şi clin mater ia cunoscută de elevi. 6) Exer­ciţiile de compunere să se facă în ordine genetică, adecă înce­pând cu cele mai simple întâiu şi apoi cu cele mei compliccte cari t rebuesc făcute mai târziu. L a facerea unei lecţii de com­pune re procedăm d u p ă gradul de desvol tare al copiilor şi d u p ă g reu ta tea compuner i i cari formeaăă subiectul lecţiunii . Astfel la copieri, dictări şi corectare, p rocedăm întocmai ca la p redarea exerciţiilor de punc tua ţ i e şi ortografie pen t ru clasa I . şi a I I ,

adecă : 1. L a lecţia de copiere şi corectare fiind mater ie de ci. I . şi a I I . se face mai în tâuiu recet i rea bucate i ce voim să co­piem. Se face apoi copierea, ţ inând seamă ca să n u t reacă mai mult, t imp de 10—15 minute . D u p ă copiere se face cetirea celor sqrise şi corectarea. Corectarea se face în mod simultan, de căt re învăţător ajutat de elevi.

2. L a lecţia de corectare şi recopiere, so procedează as t fe l : se face mai întâiu corectarea bucatei copiete. Se a t r a g e ' a t e n ţ i a elevilor asupra greşelilor, apoi se trece^ la recopiere sub supra­vegherea directă a învăţătorului .

3) La lecţiile de dic tare se procedează în modul u r m ă t o r : Se face citirea bucatei cu intonaţ ia cuveni tă cât se poate de clară şi precisă, apoi se t rece la dictare . V o m dicta câte p u ţ i n s 'au numa i propozi ţ iuni în t regi s 'au f ragmente cu înţeles deplin. Când Copii sunt prea mici, le p u t e m dicta silabă cu silabă s 'au păr ţ i de 2 — 3 cuvinte . Expresi i le mai grele pot fi lămur i te de învăţător sau la nevoie scrise p e tablă. Voiu ară ta mai jos câteva schiţe de p lanur i ale lecţiilor de compunere mai sus citate.

Ce ai găs i t , nu e ' a l tău . (Copiere, corectare şi recopiere)

CI. I . Momen tu l - I . Citirea din abecedar. Să citească unu l bucata

„Ce ai găsit, n u e al t ău" . Ce se spune până a c i ? (X...) Al tu l să citească mai d e p a r t e ! Dar în pa r t ea aceasta ce se spune ? (R...), Cu ce fel de l i tere e scrisă această bucată ? (R. De t ipar) Dar noi cu ce fel de l i tere o vom scrie ? (De mână).

M. I I . Copierea : Scoateţi cáetele şi creoanele. (In el. I . n ü p rea se scrie cu cerneală deoarece încă n u au dep indere destulă. Cu cerneală scriu numa i la dictare.) Aşezaţi-vă la scris [Se ob­servă poziţia corpului , a caietului şi a creionului.] Veţ i scrie bu­cata aceasta întocmai ca în carte. [Elevii scriu, iar învăţătorul observă, cum au poziţia la scris, cum ţin condeiul şi caietele.] A c u m închideţ i cărţile.

M. I I I . Citirea după caete. Să citească u n u l ce a scris ' X . . (Elevul citeşte fără să fie în t re rup . Ceilalţi u rmăresc pe caietele lor.) Citesc mai mul ţ i elevi bucata scrisă.

M. I Y . Corectarea : (Citeşte numai titlu.) Cum se numesc vorbele acestea fiindcă sunt puse în capul bucatei ? R. (Numele sau ti t lul bucatei.) Cu ce fel de l i tere ai î n c e p u t ? I., . [Se în-

t reabă despre felul cum se scriu vorbele la începutu l prop. j Cu ce a scris cu l i teră mică ? I a să îndrep ţ i şi să pui C mare în loc de c maic ! Ce aţi pus la u rma vorbei „găsi t" ? Cine n u a pus v i rgula să o p u n ă acum. Ce semn ai p u s la u r m ă ? (Punct) Să citească, acum fiecare vorbă p e silabe. R. (Se citeşte pe si-~ labe ca să se vadă de nu a lăsat vre-o l i teră.) Cine n u a scris aşa ? I P u n e l i tera u n d e ţ r ebue ! Se procedează aşa cu fiecare p rop . până se t e rmină buaata .

< ( 1 M. V. Recopierea : A c u m deschideţ i iar abecedare le ! Veţ i copia încăodată buca ta „Ce ai găsit , n u e al t ău" , da r acum să n u mai faceţi greşeli . Se observă poziţia, e t c [Dacă n u avem t imp destul , se poate scurta făcând numai copierea u r m â n d ca l a . p r ima lecţie, imediat să se u rmeze mai depar t e cu corectarea şi recopierea, după care se face iar corectarea.)

Const. Davnian Institutor Şcl de ap'icaţie

Cum se poate propune Geografia (Disertaţie)

Sub Geografie înţelegem studiul sau ştiinţa, care se ocupă cu descr ierea suprafeţei pământu lu i şi al rapor tur i lor acestei suprafeţe cu universu l sau cu fiinţele cari t răesc pe ea.

Geografia ca s tudiu de sine. s tătător n ' a re o vechime aşa de mare , ca altă şt i inţă în şcoala pr imară . Abia au t r ecu t p a t r u secoli de atunci, ' când unu l d in t re cei mai însemnaţ i pedagogi Comenius, în opera lui „Didactica M a g n a " . a scris şi a sfătuit pedagogii ca să predea copiilor şi ş t i inţă geografică, făcând cu­noscut copiilor pământu l natal , împre jmuirea lui şi observat iuni făcute asupra cerului . I n t impul lui Comenius n ' a existat geo­grafia ca studiu, conştiinţele necesare se p redau în legătură cu * alte s tudii .

Mai pe u r m ă u n alt pedagog însemnat Rousseau a luat ca baza t u tu ro r şti inţelor na tu ra şi ca p u n c t de plecare consideră casa de locuit şi pămân tu l natal , de u n d e t r ebue să se înceapă toată^ inst ruct iuea. E l a aşezat toate şti inţele pe baza observatiu-nilor. — Copiii fiind curioşi de toate, — pr in ideile lui, u n b u n educator n u poate să lasă nici o în t rebare făcută de copil, fără r ă spuns îndestiilitor. Rousseau conduce p e educatul lui „Emi l " la excurs iuni şi p r in experienţele lui îi dă diferite cuuoşt in te geografice. -

A m să vorbesc despre metodele de p redare ale geografiei dar înainte de toate, t r ebue să şt im, că ce scop şi însemneta te are geografia.

Scopul e uşor de aflat. Nu poate să fie altceva, decât a cu­noaşte amănunţ i t pământu l , adecă corpul acel ceresc, pe care t ră im, până la locul natal , adecă până la casa u n d e locuim şi a cunoaşte înfăţişarea pământu lu i şi alte corpur i cereşti cari sun t în s t ră ină legătură cu pământu l .

Afara, de scop relativ, t r ebue să aibă geografia şi u n scop formal, p r in care p u t e m desvol ta , intel igenţa, spir i tul de obser­vare, imaginaţ ia şi sent imentele copiilor. P r i n u rmare n u numa i

~* predarea ştiinţifică a materiei este s ingura ţ intă, ci şi educaţ ia safletelor lor. A r fi foarte uni la tera lă cugetarea acestor învăţător i , cari ar umple capul copiilor cu şt i inţă fără să ţ ină -con t de edu- 1

caţia lor. I n ce pr iveşte însemnăta tea geografiei mi se pare , că nici­

odată n u era aşa, de evidentă, c a ' ş i acum, după războiul mon­dial. Fi i i diferitelor "ţări, soldaţi neş t iu tor i de carte multă, au ple­cat în războiu fără nici o şt i inţă geografică. Majoritatea abia a văzu t din lumea lată, comuna lui, comunele vecine şi oraşul cel mai apropiat , u n d e se duceau câteodată la tâ rg . P r i n păţani i le şi pr ibegii le lor şi-au însuşi t o exper ienţă neaş tep ta tă : Cunos­când pa t r ia lor şi ţări le vecine, mai ales aceia cari au fost şi pr insonier i . E i se duceau ca niş te orbi pe locurile necunoscute de ei. De câte> ori ar fi fost mai fericiţi şi ei şi patr ia , dacă ar fi cunoscut , cât de pu ţ ine cunoşt inţele geografice. Dacă ar fi cunoscut măcar ţara lor, poate şi mai mul t ar fi iubit-o.

E u aşa îmi inchipuesc , că orice asociaţie omenească cum e. şi ţara, numai a tunci poate să înainteze spre u n . s c o p frumos, fără greşeli , dacă fiecare m e m b r u e- desluşi t d in toate puncte le de vedere . P e cine, sau ce cunoaş tem pa r ' că p u t e m iubi mai mul t . Tot aşa e şi cu ţara, ai cărei fii o cunosc bine pot să-o iubească mai mult .

„Dacă istoria este sufletul patr iei , a tunci geografia este cor­pul ei" în t re cari balanţa to tdeauna t r ebue să fie în echilibru.

L a p redarea geografiei ca pr incipiu metodic t r ebue să ţi­n e m în vedere cel d intâ iu lucru: care e intuiţ ia. P r eda rea geo­grafiei este cu atât mai perfectă cu cât va fi in tui tă mai b ine şi mai exact. P lecând dela locul natal , vom întui tot ce e posi­bil în n a t u r ă : U n părău , u n deal, adecă un ţ inut var ia t e foarte potr ivi t , p en t ru a explica mul te cele lângă care v ine şi imagi­naţ ia copiilor b ine condusă de t l n învăţă tor iscusit .

Mai depar te să fie învă ţământu l geografic : naţional . Să si­l im pe copii să se cugete şi apoi să judece, să afle ei înşişi* p r in comparare însuşiri le diferitelor fenomene.

Trebue să deş tăp tăm curiozitatea copiilor şi iubirea ştiinti-t , fică astfel, că dupăce vor eşi din şcoală, să se intereseze s ingur i

de cele, ce nu p o t înţelege.

Asemenea p u t e m desvolta p r in geografie şi sent imentele re- ; /

ligioase şi patr iot ice. Ougetându-ne despre fenomenele na tura le în fine t r ebue să a jungem la noţ iunea a totputernicului , care a . creat şi susţ ine infinitul cu toată imensi ta tea lui.

I n înţeles s t râns a metodului geografiei, p u t e m deosebi d o u ă ' cu d r ep cuvânt t re i metode sau feluri de p redare mai în t rebuin- ~ ţa ţe : Anaii t ic , Sintet ic şi cea Analit ico-sintetică.

a) Modul anal i t ic porneş te dela cunoaşterea globului pă­mântesc ca u n corp ceresc. Se " împar te în usca t şi ape. D u p ă aceia, v ine împăr ţ i r ea ' uscatului în cont inente . P e u r m ă noţ iunea ^ ţărilor, ţ inutur i lor , judeţelor, plăşi, în fine vom ajunge până la comună ca locul natal .

b) Metodul sintetic chiar invers , porneş te dela locul natal şi ' a junge în sfârşit la noţ iunea pământu lu i ^ca corp ceresc. Fă -când comparta ţ ia ambelor metode amint i te la început n i să pare" că cel analit ic este mai potr ivi t şi n e dă ideile mai clare asupra geografiei. Examinându-se din p u n c t de vedere ştintific cu d rep t cuvânt anal izmul este cel mai potr ivi t , adică are numai pă r ţ i bune . Examinându-1 ş i -d in alt p u n c t de vedere vom găsi şi pă r ţ i nepotr ivi te . Când ne dăm seama că sun tem în şcoli p r imare şi. avem de lucru cu copii mici, cari abia pot înţelege şi acea ce văd, a tunci vom afla cusurur i le metodului analitic.

Exper ienţe le dovedesc; că mai b u n rezul ta t se poate a junge pr in metodul sintetic, deoarece copii însuşesc noţiunile mai apro­piate de ei şi întuit ibele. Mersul desvolfari fireşti a spir i tului v

copiilor, mergând d inspre concret spre abstract . o) Metodul analitico-sintetic nu este altceva decât combinaţia

ambelor metode aminti te . Geografie t r ebue să-o p redăm în legă­tu ră cu alte şt i inţe, cum sunt istoria, ş t i inţele na tu ra le etc.

Uni i pedagogi abandonează cu totul metodul analitic şi sin­tet ic şi îl înlocuesc cu m e t o d e l e : Concentr ic , P rogres iv şi Descr ip t iv .

a) Caracterist ica metodului concentr ic constă în t ru acea, că plecând dela locul natal , desemnăm cercul concentr ic la d is tanţă fixă (d. ex. 1 cm. p e desemn 1 km.) şi aşa jur împrejur desem­năm toate, localităţile, poziţiile şi alte punc t e însamnate , ce cad în raza v acelui cerc. Tot aşa merge până la judeţ , ţa ră conti­nen t etc.

b) Metodul {U'Ogresiv constă in acea că, dupăce am preda t co­m u n a natală, t recem la comunele vecine, apoi la plasă, judeţ , ţ inut ,

ţară, continent etc. şi aşa mai de parte. Noţiunile prime j a a-cest metod se iau pe baze desemnative, iar după acea când a-jungem la plasă ne folosim şi de hartă:

. c) Metodul descriptiv constă în aceea că luăm o unitate geo­grafică de ex. comuna, plasa ori judeţul şi le tractăm din urmă-

- toarele puncte do vedere: • ; Configuraţiunea. (ce formă are.) Suprafaţa. Apele. . * Clima. SoluL " Productele, (naturale, artificiale, comerciale etc.) Căile de comunicaţie. Locuitori, (după naţionalitate-, religie etc.) şi împărţirea

politică. Dintre toate aceste metode e liber învăţătorul a-şi alege

care-i convine şi care conform spiritului elevilor săi este mai potrivit.

Ca încheiere amintesc că la predarea geografiei trebue să ţinem seamă de desvoltarea sentimentului patriotic si al iubirei faţa de locul natal, .unde me-am născut, trăim şi de care ne leagă atâtea suveniri.

Aceste se cuprind şi în următoarea strofă scoasă dintr'o carte v e c h e :

„Patria pământ frumos,* „Ce bine-i că te cunosc." „Te cunosc şi te iubesc, „Căci în tine eu trăesc."

Ludovic Csstirjdk inv.

Someş-Odorheiu, la 5 Aprilie 1825..

învăţământul istoric :

N u intenţ ionez să mă ocup ma i amănun ţ i t cu învă ţământu l istoric, ci doresc numa i să a t rag a ten ţ iunea cetitorilor noştr i a sup ra unor greşeli şi» lacune, de cari te loveşti la tot pasu l în p redarea lui.

Is tor ia naţională are u n rol de o impor tan ţă deosebită*- în şcoală. E a se p redă cu scopul ca elevii să cunoască t recu tu l neamulu i d in care fac par te , evenimentele impor tan te şi pe a-cele persoane marcante , cari au lup ta t şi suferit p e n t r u măr i rea neamulu i şi a ţări i . D in - în l ăn ţu i r ea evenimentelor şi faptelor se desp r ind urmăr i le şi influinţa, ce au avu t asupra ţări i şi naţ iuni i , care o formează. Is tor ia neamulu i nos t ru es"te bogată în oameni şi fapte măre ţe .

Acestea formează în fiecare lecţ iune subst rasul desvoltări i sent imente lu i naţ ional şi patr iot ic, ca să p u t e m creşte cetăţeni buni şi devotaţ i , conştii de sine. Aci este locul să facem ca să încolţească şi crească în sufletul elevilor cultul oamenilor mar i p e cari îi vor p r iv i ca exemple vrednice de u rmat . P r in apli­carea celor învăţa te vor şti face deosebire în t re faptele bune şi cele rele de te rminându-se pen t ru cele dintâi .

F ă r ă îndoială cetitorii revistei noas t re le ştiu toate acestea şi dacă totuşi le amint im, o fac din motivul , că modul cum se p redă azi învă ţământu l istoric în mul te şcoli, fiind greşi t şi de­fectuos, n u să văd rezultatele dori te acum în şcoală,' iar mai târziu în viaţă P e n t r u i lustrarea celor spuse voiu ară ta câteva exemple.

1. Materialul propus — în mul te şcoli este p rea r edus ori n u se p redă în aşa măsură , ca elevii să aibă o largă şi bună * or ientare asupra lui.

2. Se p u n e grija pr incipală p e mehanizarea mater ia lui şi n u pe înţe legerea şi asimilarea logică a aceluia.

â. I n mul te cazuri se omite apl icarea trebuincioasă, ca elevii să ştie pen t ru ce îl învaţă şi cum să-1 înţeleagă.

4. N u desvoltă deajuns sent imentu l patr iot ic , naţ ional şi . p e cel al demnităţ i i .

5. Se p redă cu mul tă răceală şi fără însufleţirea cuveni tă u n u i obiect a tât de impor tan t . N u înţe leg exagerări le , cari n ' a u

*"~rost în şcoală, 6 . .Adeseor i se izolează aproape cu totul de geografie. _ Afară de cele indicate, învă ţământu l istoric mai sufere şi

de al te scăderi , cari îl fac aproape iluzoriu şi l ipsit de orice folos pract ic .

Să ne u i tăm la alte neamur i cât de temeinic îl p redau şi la ce rezul ta te au a juns ! Şi a tunci vom vedea, că demni ta tea şi conşti inţa, sent imentu l naţ ional şi patr iot ic, iubirea de ţară şi moşie, şi munca cinsti tă şi des interesată pen t ru binele public , pe lângă alte mul te calităţi f rumoase; numai pr in o b u n ă p reda re a istoriei se pot obţine. ' .

U n popor l ipsit de aceste calităţi n u poate avea viitor. Şcoala t r ebue să-şi facă dator ia în t reagă şi p e acest t e ren

CBOHXCA w IDEI Şl F A P T E

Expoziţiile de fine de an la şcoa le l e primare. Spre a se cunoaşte, în deosebi, de marele publ ic activitatea des- ' făşurată în atelierile de în­deletnicir i pract ice de pe lângă şcolile p r imare rura le şi ur­bane d in în t reagă ţară , u n d e au funcţ ionat ^ cursur i sup ra p r imare (V- complimentară) minis terul inş t ruc ţ iunei a ho­tărâ t să se organizeze în fie­care capitală ' de judeţ , câte o expoziţ ie generală în care să se expună tot ceeace se soco­t e ş t e , că prez in tă interes d in punc t de vedere educat iv şi naţional .

Comitetul de organizare şi de aprecierea lucrări lor exe­cuta te de elevele şi elevii cur­sului supra pr imar , va fi for­ma t d in prefectul jud., inspec­torul , şi revizorul şcolar, pre­cum şi d in câţi-va ins t i tu tor i şi ins t i tu toare d in oraşul res­pect iv .

Aces te expoziţi i vor fi u n prilej fericit de valorificarea muiicei, acelora care s'au stră­dui t să desvolte şcoala, pre­cum şi u n mijloc de îndru­mare socială în ceace pr iveş te dragostea de- muncă şi de va­lorificarea şcoalei.

învă ţă to r i i şi învăţătoarele , p r e c u m şi inst i tutori i , inst i tu­toare, care au avut-atel iere de îndelednicir i pract ice sun t ru­ga ţ i să pregă tească încă de

acum lucrăr i le ce vor t rebu i să 4ie expuse .

Consiliul de administraţie al Casei generale de pen­siuni. A u fost numi ţ i mem­br i în consiliul de adminis t ra­ţ ie al Casei genera le de pen­siuni, p e t e rmen de pa t ru ani cu începere dela 1 Iun ie 1925, următoare le persoane :

P . S. S. Luc ian Tr i teanu , episcopul R o m a n u l u i ; d n i i : senator genera l M. Obogeanu; depu t a t Tra ian L a l e s c u ; Chris-" tu Grecescu, preşedinte le îna l ­te i Cur ţ i de c o n t u r i ; B a r b u Brezeanu , m e m b r u în consiliul super ior al magis t ra tu r i i ; , Al . Crăsnaru, m e m b r u în consiliul super ior admin i s t r a t iv ; gene­rat de divizie Ion Popescu , delegatul minis terului de răz­boi; M. Dragomirescu , m e m b r u în consiliul genera l al ins t ruc­ţ i u n i i ; Gh, Stroescu, director delegat din consiliul genera l al Bănci i Naţ ionale şi N . Pra -porgescu, specialist în asigu­răr i , de legatu l minis teru lu i munci i .

Ziua Eroi lor: Z iua Eroi­lor s'a serbat în oraşul nos t ru cu toa tă dragostea cuveni tă acelora, cari şi-au da t vieaţa p e n t r u închegarea uni tăţ i i noa­s t re naţ ionale. B i n t r ' o colectă ini ţ iată de către u n comitet compus d in toţ i notabil i i jud . şi ai oraşului s'a p u t u t r idica u n frumos monumen t come-

morat iv în cimitirul acestor Eroi , m o n u m e n t ce s'a desveli t în mijlocul unei însufleţiri generale .

Să dea Dzeu să vedem în cu­rând — şi în mijlocul oraşului pos t ru — marele m o n u m e n t al lui Simion Bărnu ţ iu , sin­gu ru l bărba t al neamulu i «ro­mânesc , care n u şi-a pr imi t mit încă răsplata d in par tea urmaşi lor s ă i !

Activitate culturală: P r e ­şedintele cercului cul tural Za­lău n e t r imi te o da re de seamă amănun ţ r t ă despre act ivi tatea acestui cerc în cursul anului . Se despr inde diu aceasta, că cercul s'a în t run i t în comu­nele : Agliireş, Fet india , Ţi­gani , Hereclean, Badon, Bocşa-română, Cur i tăn şi Pan ic ţi-nându-se mai mul te conferinţe cu subiect istoric, economic şi cul tural . Au asistat la aceste conferinţe aproape 100 de in­telectuali şi mai b ine de 2000 de ţărani , I a t ă o frumoasă m u n c ă extraşcolară, care n u va întârzia să-şi reverse roa­dele sale asupra poporului nost ru .

Serbare şco lară: Şcoală inferioară de agr icul tură dela Şimleul-Silvaniei s'a p rezen ta t zilele t r ecu te în oraşul nos t ru şi a da t o reprezenta ţ ie tea­trală la la care au pa r t i c i pa t ; toate şcolile româneşt i , o uni­t a t e d in Bat . 7 Vânător i de Mun te şi mul t publ ic din toate clasele sociale. S'a jucat cu succes cunoscută piesă a. lui V. Alexandr i : „Lipitori le sa­te lor" .

Adunarea generală a „Despărţământului Zălau" On, membr i i ai „Asociaţiunii

p e n t r u l i te ra tura şi cul tura poporulu român" (Astra) pre­cum şi toţ i pr ie t ini i înaintăr i i noas t re culturale, sun t ruga ţ i , să se prez in te la adunarea ge­nerală a Despă r ţ ămân tu lu i Zălau, care se va ţ inea în ziua de 1 4 Iun ie a c. în acest oraş cu următoru l p rog ram : înainte de amiazi: (ora 10) A d u n a r e a sub-secţiei învăţă­torilor din c i rcumscr ip ţ i a : Ză­lau. După amiuzii: (ora 4.) 1 Deschiderea adunăr i i de preş . D e s p ă r ţ ă m â n t u l u i ; N . Cristea. 2. Conferinţa Dlui Virgi l Bărba t prof. univ . p reş . „Extens iuni i Univers i t a re" din Cluj. 3 . Conferinţa poporală ţ inu tă de Dl Leont in Gher-gar iu dir . liceul de stat d in loc. 4. Dare de seamă de ac­t ivi ta tea Despăr ţământu lu i , d e . către secretul N . Nistor. 5. Da­re de seamă a cass ie ru lu i : Gh. D u n c a şi bibl iotecarului L . Turcu . 6. înscr ie rea de membr i noi (Comitetul central a delegat pe Dni i R. Eoşca prof. Gr. Capătă prof. şi C. I nd rean not. jud. ca în t im­pul , cât se desfăşoară ' p ro­gramul , să procedeze la în­scrierea de noi membr i i ai Despăr ţământu lu i şi să înca­seze dela membr i i vechi ta­xele neachitate) . 7. Alegerea noului comitet pe-o per ioadă de 3 ani . 8. -Delegarea mem­brilor, cari vor reprezen ta Despă r ţ ămân tu l la adunarea generală dela E e g h i n . 9. Pro­pune r i şi închiderea adunăr i i . Seara : (oara 8). Masă comună în g răd ina publică. Cei ce do­resc a par t ic ipa se vor înscrie la Dl prof. Gr . Capătă dela şcoala normală de băieţi. Ora

9. Reprezen ta ţ ie teatrală: „Nici p e aicea n u se t rece" . Bilete se v â n d ia Librăr ia „Lucea­fărul" şi Dl prof. Gh. Matie-şan. î n t r e g p rogramul se va desfăşura în „Parcu l El isabeta" Va cânta muzica mil i tară. Con-fetti, bătae de flori şi alte

surpr ize . D u p ă pe t recere dans până în zori.

Notă: Conducătorii agenturilor înfiinţate vor aduce cu dânşii ta­xele membrilor însorişi pentru descărcare. 5o°/0 din taxele înca­sate după membrii activi şi ajută­tori se va vărsa cassierului Desp. DI. Gh D u n c a .

N. N

t I n ziua de 14 Maiu a. c. s'a

s tâns d in vieaţă profesoara Iozefina T imbuş dela şcoală medie d in Zălau, iar în 3 Iu­nie t ânăru l învăţă tor Ştefan Veress dela şcoala p r imară de stat d in Horoat-Petenia .

î n v ă ţ ă m â n t u l p ie rde 2 pu­ter i de muncă , cari şi-au fă­cut dator ia în toate împreju­rări le vieţii .

T ransmi tem celor 2 familii sincerile noas t re condolenţe.

Redacţ ia .

P e r s o n a l e . Dl . A lexandru P o p subrevizor şcolar, la în­ceputu l lunei t r ecu te şi-a ocu­pa t postul de subrevizor de control în Gherla în mod de­finitiv şi aşa n u mai apar ţ ine judeţului nost ru .

I i dorim succese!

Un b u g e t ş c o l a r . I n adu­narea gen. din 18 Maiu a. c.

!s'a desbă tu t şi aprobat buge­tu l şcolii medii de fete a sta­tului din Zălau p e anul 1925, p resen ta t de către Direc ţ iune . Acest buge t cupr indne posiţi-ile de mai jos.

1. I n t r a t e :

1. Taxă de întreţ i­ne re d u p ă 50 ele- ' ve â 3200 Lei 160.000

2. Subvenţ ie dela stat pen t ru între­ţ inerea in ternatu­lui _ — — 80,000

3 . D in chiria unei case — — — 6.000

4. Taxe şcolare de­la 100 eleve â 400 Lei — — ' 40.000

' 5 . Taxe dela mem­bri i Comitetului

- - 6.000

S u m a : Lei 292.000

şcolar

2. E ş i t e : . 1. Al imente — — 120.000 2 Impr imate , regi­

stre, mijloace de înv. etc. — — 12.000

3. Medicamente — 2.000 4. înzestrări , Între­

ţ inerea mobiliaru­lui ş i onorarul contabilului .— 92.000

5. Incălz. şi luminat 63.000 6. repara tur i — — 3.000

S u m a : Lei 292.000

Din datele indicate la in­trate rezultă , că Direc ţ iunea s'a nizuit , ca să înpovoreze cât mai pu ţ in p e păr inţ i , socotind în t re ţ inerea (hrană locuinţă, în­călzit, luminat e t c . ) ' une i eleve numa i în 3200 Le i anual, pe lângă unele articole cu care contr ibue păr in ţ i i în na tura le , fiind acestea absolut necesare, în t ru cât cu suma indicată n u se poate în t re ţ ine o eleva. D a r şi în felul acesta credem, că este cel mai eftin in te rna t şi totuşi elevele sunt . b ine pro-văzu te . şi îngrijite.

Taxele de 400 Le i dela o elevă — Direcţ iunea prel imi­nase numai 300 Le i — ase­menea sunt des tu l de reduse în rapor t cu alte şcoli.

L a eşite vedem mai bine câtă economie se face la toate poziţiile. P e n t r u impr imate , re­gis t re etc. s 'au luat 12.000 L. . înzestrăr i etc. 92.000 L., pen­t r u încălzit şi luminat (5 sale de clasă, 1 dormi tor în sala de gimnast ică, 2 sufragerii , 2 sale prof., 1 cameră a direc­toarei in ternatului , 1 bucătăr ie , locuinţa servi torului şi bucătă­resei) 63.000 Lei . I ţ i v ine a crede, că aceste sume vor fi în suficiente. Şi totuşi avem nă­dejde să fie deajuns, deoarece spir i tul de c ru ţare şi o bună conducere pot face minui .

I n chipul acesta se prez in tă u n buge t şcolar solid şi bine chibzuit. Bani i publici se chel­tuiesc cu grje şi cruţare esclu-siv numa i p e lucrurile cele mai necesare şi de folos. . Câte lucrur i b u n e şi folosi­toare n u ' s 'ar face şi la alte şcoli p e lângă o conducere b u n ă şi desinteresată, cum este a şcolii de fete din Zâlau !

Reprezentaţia elevilor şcol i i normale din Zălau. I n seara zilei de 21 Mai« a. c. când subsecţia „ J ibou" "şi-a ţ inu t adunarea de pr imăvară , elevii şcolii normale din Zălau au da t o reprezenta ţ ie sub con­ducerea prof. Gh. Matieşan şi Dunca în localul cinemato­grafului ' d in J ibou . S'au cân­ta t câteva chorur i şi j u c a t

piesa „Nici 'pe aicea n u se ' t r ece" cu u n frumos succes j moral şi material. . Elevii s 'au

achitat b ine cu toţii de rolu-I rile avute . ! . L a producţ ie a asistat u n • publ ic românesc destul de nu-! meros şi puţ in i străini . P a g u b ă I că uni i d in t re învăţător i în loc

să încurajieze pe viitorii colegi ! p r in p rezen ţa lor, de as tădată

s 'au grăbi t a casă înainte de vreme.

Es te de dorit , Ca elevii şco­lilor normale să aranjeze cât mai des produc ţ iun i şi con­certe, cu deosebire în legă-

i t u r ă cu conferinţele învăţă-| toreşt i şi adunăr i lor culturale.

Adunări Subsecţi i le din ju­deţul nostru , cu escepţia Ză-laului , şi-au ţ inu t deja adună­rile de pr imăvară în cursul lunii Maiu a. c. L a 4 d in a-cestea a luat pa r t e şi revizo­rul şcolar I . Mango.

D u p ă cum sun tem nformaţi s'au ţ inu t mai mul te conferinţe şi lecţ iuni pract ice, . u rma te de discuţi i ins t ruct ive . Adună­rile au fosct b ine cercetate de căt re învăţător i şi au decurs J n ordine i m p u n â u d oaspeţilor cari în une le locuri au luat pa r t e în n u m ă r frumos. • Reg re t ăm, că despre nici u n a din ele n u ni-s'a t r imis raport , ca să se ara te şi ia a c t ' despre act ivi tatea frumoasă a Corpului didactic pr imar ,

Rechizite şcolare neco-răspunzătoare. Deşi s'au lu­at repeţite măsuri in scris şi oral, ca toate rechizitele şco­lare, ca cărţi, tablouri, hărţi e t c , cari azi numai corespund realităţii şi necesităţilor şcoa-lei româneşti, să se delăture din şcoli, iar harta judeţului şi tablourile, cari se pot în­trebuinţa să se pro vadă cu inscripţii româneşti tot aseme­nea şi şcolile, în o mulţime de şcoli nici până în ziua de azi nu s'au exacutat în între­gime.

Atragem din nou atenţiu­nea fraţilor învăţători să exe­cute imediat în întregime a-ceste dispoziţiuni şi să nu to­lereze în şcoală nimic, ce ar fi in detrimentul învăţămân­tului. Acest lucru îl cere dela noi şi simţul de ordine şi da­torie, pe lângă aceia, că poate avea urmări grave pentru cei nepăsători.

Propagandă culturală. Societatea culturală „Sălă-

geană" a studenţilor univer­sitari din Cluj, ne comunică că a luat hotărârea ca în cursuL acestei veri să aranjeze o pro pagandă în mijlocul sătenilor din jud. nostru.

Invităm corpul didactic să pregătească din bună vreme poporul să dea studenţimi cel mai larg sprijin şi să o pri­

mească cu dragoste frăţească, ca pe unii cari vin să conlu­creze cu noi la înaintarea cul­turală a neamului nostru.

In legăktră cu conferinţele studenţimei universitare în toţ locul şe vor da producţii şco­lare cu cântări declamări etc.

I. Mango.

RĂSPUNSURI ' D E I N T E R E S G E N E R A L

Celor interesaţi. Comita­tul şcolar judeţean cu ordinul No. 613—1925. publicat în No. 7—8 al revistei noastre a cerut tuturor comitetelor şco­lare, cari n'au primit încă dela comune cota de 14 % pe anul 1924. să raporteze imediat de sumele neîncasate pentru a se putea lua măsurile de com-strângere pentru încasare. Deşi de atunci a trecut aproa­pe 2 luni, s'au primit numai 20 raporte. Rezultă de aici, că celelalte comitete şcolare au primit dela comune subvenţiile în întregime. Pentrucă nu ne putem imagina, că ar exista vre-un învăţător — (secretar al comitetului şcolar) — pe teritorul acestui judeţ, să stea nepăsător şi atunci când e vor­ba de salvarea intereselor ma­teriale a şcoalei unde serveşte.

Chiar atâta neglijenţă şi in­dolenţă nu poate exista!

Cum stăm deci cu executa­rea ordinelor Comitetului şco-

Iar jude ţean Nri i 325—326 şi 487 —1925. relativ la achitarea abonamentulu i pen t ru „Şcoala Noas t ră" şi a subvenţ ie i căt re Corn. şcolar j u d e ţ e a n ? Să n u fie cu supăra re deci, dacă a-ceasta negli jenţă şi sfidare a ordinelor da te de superiori vor fi înfierate d u p ă meri t , iar cei păcătoşi vor fi pedepsi ţ i cum se c u v i n e !

A m dori însă ca cel pu ţ in în ora 12-a să se repare ce s'a întrelăsat , ca aplicarea sancţiunilor să . cadă dela or­dinea zilei.

Corn. şco lar B. D in cele de mai sjusLputeţi t r age con­cluzia. Subvenţ ia către Com. şcolar jude ţean pe 1924. t re-bue achi tată de u rgen ţă căci la finea lunei Iun ie se încheie definitiv exerciţ iul anului t re­cut .

I. D. în J P e lunile Iu l i e— A u g . probabi l că se va plăt i leafa deodată . Dni i director i şcolari şi secretari i comitetelor şcolare n u vor pr imi chitan­ţele până n u vor Înainta con­turi le de ges t iune pe anul 1924. întocmite în toată regula, conform inst rucţ iuni lor date . Deasemenea se vor re ţ ine chi­tanţe le pen t ru toţi cei î n res­tan ţă cu agendele administra­t ive : recensământ etc. Aces te măsur i se vor aplica şi faţă de cei ce nu vor achita sub­venţ ie căt re Com. scol. jude­

ţean şi abonamentul p . revistă. Este- o măsură cam drast ică,

da r foarte na tura lă . Des tu l de dureros că t r ebue să vorb im d e astfel de măsur i , p e n t r u a cons t rânge pe- cineva la îm­plinirea datoriei .

V. Patriciu şl soţ i i : P lo eş t i . Conform deciziei Onor. Minister al Ins t r . No. 2101 — 1925, învăţători i care îşi fac stagiul mili tar au d rep tu l a pr imi 25°/o din salarul de bază, socotindu-se în concediu.

Totasemenea se p revede şi la art . 13ţ) din legea învăţă­mân tu lu i pr imar , că învăţăto­rii în concediu pr imesc grada­ţ ia şi 25 la sută d in leafa de bază.

Ev iden t deci, - că indemni­ta tea de scumpete p r e c u m şi al te accesorii d u p ă leafă de bază le p r imesc n u m a i învă­ţători i cari fac serviciu efectiv in î nvă ţ ămân t . '

Sporu l de 3 0 % d a t dela 1 Ianuar ie 1925. n u formează majorarea salarului de bază., Aşa se~esplică că D V s . pr i­miţi tot suma ce-aţj avut-o până la aceea dată .

Conform acestora v i s'a fă­cut statele de plată, socotin­du-se exact 2 5 % din leafa de bază, ceea ce face lunar 150 Le i d in care re ţ inându-se 1 0 % p e n t r u Casa penziilor, r ămâne de plată 135 Lei .

Vedeţ i că n u vi s'a făcut

nici o nedrep ta te , ci vi s'au ordonanţa t d rep tur i le conform legii.

Ceea ce fac alte judeţe , n u n e p r i v e ş t e ! Noi n u p u t e m călca în picioare dispoziţiile legii, căci în u r m ă ar merge p e socoteală noastră . Şi n u credeţ i că ar fi u n duş p rea rece p e n t r u noi ? . . .

D. în H. I n căminul uceni­cilor din Zălau (Str. Ştefan Cel Mare No. 76.) se pr imesc • băeţi sănătoşi, binedesvoltaţ i . Cererile de pr imire se po t înainta oricând. Se anexează certificatul şcolar, extras ma­tricular, certificat de s tarea ma­terială a părinţi lor . E consult ca in cerere să se indice vre*o câteva meseri i la cari ar dori să fie pr imi t .

Băeţ i i p r imesc g ra tu i t în t re­ţ inere în t reagă. Păr in ţ i i se în­grijesc numai de ves tminte .

D i n par tea învăţător imei noastre , p â n ă acum s'a ară ta t u n p r ea mic in teres faţă % d e de aceasta ins t i tu ţ iune, unică în judeţul nost ru .

Cam slăbuţ s tăm cu pro­paganda pen t ru îmbrăţ işarea meseriilor.! N u n e p u t e m fe­licitate de loc cu rezul ta tul obţ inut în aceasta direcţie.

Actele pentru înscriere la pensiune. Văduvei I. L î t B. I n No. 4 - 5 d in 2924. al acestei revis te am publ icat ce acte sun t necesare pen t ru în­

scriere la penziune . Cu toate aceste, la toate cererile ce întră, lipsec majoritatea actelor, ceea ce ne cauzează ' o corespon­denţă lungă, ne răpeş te t im­pul şi întârzie ordonanţarea penz iune i . Aşa s tăm şi cu ce­rerea D V s .

P e n t r u delă turarea acestor inconveniente în viitor, pu­n e m în vedere celor interesaţ i ca la cererea de înscriere la penz iune pen t ru învăţător i , văduve -de învăţător i şi văd. de învăţător i pens ionar i t re-bue să se anexeze următoa­rele a c t e :

1. Certificat de t impul ser­v i t ;

2. Certificatul constatator d e data pr imir i i la fondul de pen­z iune învăţător eşti.

3 . Certicatul percepţ ie i con­statator de data de când s'au plăt i t taxele la fondul de pen­ziune.

4. Ates tu lu l de naştere . 5. A'ct de ident i ta te . Pentru vad. de învăţători de­

cedat în serviciu activ ne plânge actele de la punctele: 1, 2 şi 3 se vor anexa şi:

1. Certificutul pr imărie i con­statator ca văd. e în viaţă, n u s'a remări ta t , îngrijeşte de copii minori neprevăzuţ i şi că ocupă sau n u vre 'o func­ţ iune salarizată de stat, judeţ , comună etc.

2. Certificatul ofiţerului stă-

rei civile dacă căsătoria s'i? desfăcut p r in vre 'o hotărâre judecătorească sau nu . '

3 . Ex t rasu l de. pe actul de moar te al soţului.

4'. Ex t rasu l de p e actul de căsătorie.

5. Ex t rasu l de pe actele de naş te re a minorilor dacă sunt .

Pentru văd. de învăţ, pensio­nari : pe lângă cele arătate la punctele: 1, 2t 3, 4 si 5 dela văd. de învăţ, decedat în ser­viciu activ se vor anexa:

1. Decizia, ordiuul sau ho-tăr î rea în baza căruia a fost penzionat soţul şi a ră tând au­

tor i ta tea dela care emană, da ta când a fost penzionat şi pen-z iunea stabilită.

Diui N. în B Angajamen­tele cerute cu ordinul No. 679—1925. t r ebue înainta te , căci altfel n u pute ţ i beneficia de sporul 5 0 % prevăzut la Ar t . 159. P â n ă la 20 Iun ie c. — te rminul ul t im — t rebue să avem toate angajamentele dela cei ce cad sub prevede­rile acestui articol, ca să pu­tem ordonanţa acest spor re­t roact iv decând s'a sistat.

2>. M.

ŞCOALA NOASTRĂ -

1 F A B T I A OFICIALA In aceasta parte a revistei se vor publica toate ordonanţele

şi circularele autorităţilor şcolare superioare. Datorinţa directorilor şi a conducătorilor autorităţilor şcolare subalterne este, ca îndată după primirea revistei, să le înregistreze şi execute conştiencios, în cel mai scurt timp.

Revizoratul şcolar al judeţului Sălaj

No. 1436—1925

închiderea anului şcolar

Atragem atenţiunea Direcţiunilor ş cohre asupra ordinului de mai jos.

„Ministerul Instrucţiunii Direcţiunea Generală a învăţămân­tului primar şi normal Primar No. 55999—1925 Domnule Revi­zor, Ministerul având în vedere, că anul acesta nu sunt elevi, cari să Intre în prevederile art. 58—59 din nouă lege a învăţă­mântului primar adecă elevi cari să termine şapte clase, urmează deci ca la şcoalele primare să nu se ţină anul acesta examenele de absolvire, iar elevilor cari termină patrii clase prmare, să li se libereze adeverinţe de patru clase, valabile pentru înscrierea în alte şcoli. Până-acum examenul de absolvire a şcoalelor primare nu avea numai scopul ca să dovedească capacitatea şi cunoştin­ţele însuşite de elevi, ci mai mult să stabileasoă legături între părinţii elevilor şi şcoală, constituind un fel de dări de seamă şi şi constatări directe făcute de părinţi, relativ la ostenele ce cor­pul didactic al şcoalelor primare i-şi dă pentru educaţiunea, in­strucţiunea şi dragostea ce au purtat elevilor lor. — Astfel fiind cir-aplicarea nouei legi, o cunoaştere şi mai necesară din partea publicului faţă de activitatea desfăşurată în şi prin şcoala primară în/ societate. Având în vedere, că examenele de absolvire, nu sunt sigurele mijloace care închee activitatea şcolară în cadrele unui an şcolar, şi că pe lângă elevii, cari se despart dela şcoală, mai sunt şi elevii celorlalte clase, cari la finele anului şcolar trebuie

să se despartă şi ei de şcoaiă cu oarecare solemnitate, şi facerea unei dovezi că au muncit şi pleacă dela şcoaiă înzestraţi fiU mai multe cunoştinţe spre bucuria lor şi a părinţilor lor, — ocazie]tn care să se recompenseze cei harnici şi sârguitori şi să se aju'e cei lipsiţi de mijloace Vă rugăm să luaţi măsuri ca cursurile să înceteze la Iunie iar serbare de fine de an să se- ţină fn ziua de 28 Iunie 1925, la toate şcoalele primare, serbare care va ţine locul examenului de absolvire. La acaasta serbare se vor face producţiuni" şcolare cu elevii tuturor claselor, acordându-se premii şi recompense pentru cei silitori, iar pentru ca activitatea desfă­şurată nv-domeniul practic al aplicat/unelor şcolare, să fie : cu­noscută marelui publ'c, veţi organiza expoziţii de lucru manual la reşedinţa fiecărui judeţ, la care expoziţie, vor participa ţoale şcoalele primare din oraş şi judeţ. Comitetul organizator al expo­ziţiei se va compune din prefectul judeţului, inspectorul şi revi­zorul şcolar, directorii şcoalelor normale şi doi sau trei directori de şcoli primare d n localitate. Pentru Bucureşti expoziţia va fi la şcoala de băeţi Clemenţa. Comunicaţi celor în drept. Minister: (ss). Petre Ghiţescu, Director General: (ss). Vasilescu. »

Potrivit acestui ordin se fac următoare'e dispoziţii: 1. Examenul de absolvire nu se va ţinea.

2. Elevilor cari termină ol. IV primară li se va libera o adeverinţă cu provocare la ordinul de mai sus pentru a se putea înscrie la alte şcoli.

3. Anul şcolar se va termina la 20 Iunie iar încheierea so­lemnă se va face în 28 Iunie a. c. cu producţiuni şcolare şi un raport al directorilor referitor la mersul învăţământului în cursul anului şcolar.

4. La fiecare şcoală se va organiza pe ziua încheierii anului şcolar o expoziţie din obiectele confecţionate de elevi într'o singură sală a şcolii.

5. 0 expoziţie similară se va aranja în Zălau cu concursul tuturor şcoalelor din judeţ. Spre acest scop fiecare şcoală va tri­mite pe adrese Revizoratului şcolar până în lr> Iunie a. c. câte un exemplar din cele mai bine succese obiecte confecţionate de către elevi, indicându-se pe ele şcoala, numele elevului, clasa şi anul şcolar. Din aceste obiecte vom organiza un muzeu şcolar judeţean. .

Zălau, la 2 Iunie 1925.

No. 9 5 9 - 1 9 2 5 .

Titularizarea învăţătorilor în grad

Aducem le cunoşt inţa celor interesaţi spre ştire şi confor­mare dispoziţiile On. Minister al Instrucţiunii date cu ord. No 2 7 7 5 4 - 1 9 2 5 . -

Deoarece prin nouă lege a învăţământului , se prevăd nâu i norme de recrutarea învăţători lor provizorii dintre suplinitohi şi cum aceste norme au prins anumite stări de fapt J n ' învăţământ avem onoare a Vă pune în vedere următoare 'e norme principiale, cari au men ' r ea să Vă lămurească asupra modului de pfocedare în viitor.

1. Titularizarea şi asimilarea în grad obţinute prin vechea lege nu se pot încălca legea nu are efect retroactiv.

Cazu l : învăţătorii ajutori, provizori ' , recrutaţi în condiţiunile vechei legi, nu se pot prera la de normele stabilite priri noua lege, .pentru asimilarea în g r a i cu învăţătorii provizorii , fără să treacă examenul de defnit ivat care se impunea prin vechea lege, pentru că^acest examen completează tocmai cond : ţ iunile lor de recrutare .

2. învăţătorii suplinitori ori de ce categorie ar fi t rebue să între cu totul în prevederile nouei legi şi a n u m e :

A) Pentru toţi învăţătorii suplinitori/, cu sau fără studii cu o vechime de 15 în învăţărnânt , să se alcătuiască tabloul pe ju­deţe şi să li-se facă inspecţii speciale de către inspectorii şcolari , primari, până la 1 Iunie a. c. spre a li-se da t i tularizarea prevă­zută în lege (art. 223 al III).

B) Pentru toţi învăţătorii suplinitori cu 4 cl. secundare , se vor alcătui tablouri pe judeţele până la finele anului spre a fi încadraţi ÎB corp. did. pr imar ca învăţători stagiari.

C) Pentru toţi învăţătorii suplinitori stagiari , cu 4 el. se­cundare cu patru ani de suplinire şi cu recomandaţ ia inspecto­rului, cum şi pentru suplinitorii absolvenţii de liceu sau de şcoală normală, fără examen de capaci tate să se elcătuiască ta­blouri până la' finele anului şcolar astfel ca pe luna Sept. 1925 să fe fie ridicaţi la gradul de învăţător ajutor conform art . 122 din lege.

D) învăţători i ajutori,* titulari, după vechea lege să f e che­maţi la examenul do definitivat până la completa epu 'zare a nu­mărului lor şi t reptat cu împlinirea celor 3 ani de provizorat ce­rut de vechea lege şi numai pe baza trecerei şi reuşitei la acest e x a m e n , . să fie asimilaţi în grad cu învăţătorii normalişti pro­vizorii.

Z&lau, la 19 Aprilie 1925.

No. 1 2 0 2 - 1 9 2 5 •

Călăuza Agricola

Publicăm moi jos spre conformare ordinului On. Inspec tora t şcolar cu No . 4347—1925. ' . ' . -

„Domnule Revizor, în baza legii agrare ajungând şeoalele în s tăpânirea lotului de pământ expropiat ca teren de cultură, învă-ţătorimea are nevoie d e ' u n stoc de cunoşt inţă indispensabilă în domeniu agriculturii cu ajutorul cărora să se orienteze în cultiva­rea diferitelor produsele agricole.

Cum însă cunoştinţele primite în şcoala normală pe aces t teren sunt insuficiente, iar l i teratura noastră economică, este să ­racă inlucrări de valoare, cu onoare Vă atragem atenţiunea a-supra uneia din cele mai complecte şi mai valoroase lucrări apă­rute de curând în acest domeniu. Această operă poar tă titlul

Călăuza agricolă

publicată de Dum. Comşa profesor de economie la şcoala nor­mală din Sibiu unul d ; n puţinii noştrii specialişti pe acest te ren .

Călăuza agricolă constă d n trei tomuri din cari au apărut două iar al treilea este sub tipar. Tomul 1 t ratează Economia Câmpului. Tomul I ldea se ocupa de Pomăr i t şi Vierit. Tomul I I I se ocupă de Legumărit şi Florărit. Toate trei tomurile costă 190 Lei. Convinşi de necesitatea şi valoarea aeestei lucrări, o indis­pensabilă călăuză îndrumătoare pentru învăţători cari se poate, utiliza foarte bine şi ca manual didactic pentru studiul agricultu­rii la cursurile complimentare, am dispus să vi-se trimită un e-xemplar de mos t ră cu invitarea să binevoiţi a o abona pentru bibliotecile şcolare din judeţul Dvs.

In acest scop Vă vom pune la dispoziţie deocamdată 50 de exemplare pe care Je veţi plasa la şcolile unde veţi crede că sunt mai de folos. Costul lor se va plăti anticipativ sau din partea în­văţătorilor sau din partea comitetului şcolar local, care în baza ordinului dvs. este dator să 1 achite Cu alcătuirea tabloului şcoa-lelor puteţi încredinţa pe d-nii Subrev'zori de control. Pe urmă ne veţi înainta tabloul pe judeţ pentru ca să vedem de câ te e-xemplare aveţi nevoie. Dorinţa noastră este ca aceasta operă să nu lipsească dinnici o bibliotecă şcolară. Inspector Şef: (ss.) Gocan. Şeful serv . : (ss.) Pop ."

Zălau, la 12 Maiu 1925.

No. 1 5 8 4 - 1 9 2 5 Inscripţii şco lare

Pentru provedeiea tuturor şcoalelor din judeţ cu insoripţii deşi s'au luat repeţit cele mai estinse măsuri în scris şi oral cu ocazia inspecţiilor şcolare, totuşi şi azi se mai afla şcoli, cari nu şi le-au procurat. Le punem dîn nou în vedere acestor şcoli să şi le procure imedia t ; în caz contrar nu li-se va aproba decompta-rea bugetului ,

Zălau, la 12 Maiu 1925.

No. 1322—1925 " " ~ r ~ Examenul de definitivet

Publ icăm mai jos spre ştire şi conformare copia ordinului On. Inspectorat şcolar cu "No. 4819—1925.

„Domnule Revizor, Avem onoare a vă face cunoscut, că Mi­nisterului a hotărât a se lua cele mai severe măsuri pentru res­pectarea art 118 din lege, veţi comunica deci învăţătorilor cari nu au voit să se prezinte la examenul de denitivat, că titlul cu care au fost numiţi în învăţământ nu e s t e t o t una cu titlul definitiv care se obţine numai pr in . examen deoarece t 'tlul definitiv dă oarecari drepturi legale şi de feafă. Cei cari nu s'au prezen­ta t la acest examen se vor conzidera absenţi şi li-se va accentua, că după trei absente se vor exclude din învăţământ conform legii. Inspector Şef: (ss.) Corbu Silaghi Şeful serv. (ss.) Pop."

No. 1 3 2 3 - 1 9 2 5 " ~ Avertisment public

Onor. Inspectorat şcolar cu ordinul No. 4836—1925 pedep­seşte pe învăţătorul Ernes t Dori din Cehul-Silvaniei cu avertis­ment public pentru că r>'a raportat t 'mp de 2 ani încetarea drep­tului Ia ajutorul familiar după 2 copii, obligându 1 a restitui sta­tului suma ridicată pe nedreptul .

Zălau, la 26 Maiu 1925-

No. 1 3 4 1 - 1 3 2 5 '

Carte oprită On. Minister al Instrucţiunii cu ordinul No. 44606—1925 nu

mai permite utilizarea cărţii de cetire „Olvasokonyv" de Dl Vajna şi I. Szabo in şcolile pr imare, cu l imba de predare maghiară din

ţară, deoarece cuprinde bucăţi de cetire, cari sunt contrare inte­reselor statului român. Şsol ' le cari o întrebuinţează sunt da toare să o scoată din uz.

No. 1375—1925.

Tabloul ce lor mal de seamă bărbaţi ai neamului

Comunicăm ordinul de mai jos spre şt ire şi conformare. „Minisrerul Ins tuc ţ iuni i Seria, A. Biroul B . No. 45344—1925.

Domnule I levizor , Librăr ia Pavel Suru d in Bucureş t i , Calea Vic­toriei 73, ne aduce la cunoştinţă, că a editat o serie de por t re te a celor mai de seamă bărba ţ i disj)ăruţi ai neamulu i nost ru . Do­r ind ca aceste tablouri să fie cât mai mul t răspândi te , mai ales să se simte lipsa de tablouri istorice, Ministerul recomandă şcoa-lelor, ca fiind folositoare şi Vă roagă a. comunica aceasta diri-ginţi lor de şcoli din jud. D V s . Costul une i serii de la por t re te este de 100 (una sută) Lei . Director G e n e r a l : P e t r e Ghi ţescu Subd i rec to r : ss. T; Teodorescu."

Zălau, la 26 Maiu 1925.

No. 1 3 7 8 - 1 9 2 5 .

învăţători s c o ş i la penzie

Aducem la cunoşt inţa celor în d rep t că potr ivi t legei învă­ţământu lu i , ave onoare a Vă face cunoscut , că minis terul a dis­pus ca toţi membri i corpului didactic scoşi la pensie în anul a-cesta fie pen t ru limita de varsă, sau alte motive, să fie menţ inu ţ i a servi la şcoli, până la finea anului şcolar, în care t imp îşi vor scoate actele pen t ru regularea dreptur i lor ce li-se cuvin conform cu noua lege a pensiilor. '

Zălau, la "27 Maiu 1925.

No. 1 4 1 7 - 1 9 2 5 '

Tablou istoric

Piiblicăm avizul de mai jos şi r ecomandăm tabloul în aten­ţ iunea corpului didactic. U n exemplar se află în biroul Uevizo-ra tu lu i şcolar. Cei ce doresc să-1 p rocure se vor adresa dlui Dumi t ru Ionescu director^ Bucureş t i Str . Rotar i , P re ţu l lei 80,

Cu credinţă, că aducem u n real serviciu învăţământulu i is­toric în şcoala p r imară şi de adulţ i , am alcătuit p rezen tu l tablou p e care se pot rezema toate cunoştinţele din istoria, neamulu i nos t ru , fiind făciit conform programei analitice, colorat pe se-: cole şi i lustrat cu toţi Domni i şi Domni ţe le cari au lucra t pen­t ru binele ţări i .

Tabloul nos t ru recomandat de Onor. Minis tru şi p r in fe­lul cum e alcătuit, este o icoană vie a educaţ iunei naţ ionale

" lucru ce credem că-1 veţ i ajjrecia şi D V s . pen t ru care Vă ru­găm a ne comunica p r in a lă tura ta carte poştală câte tablouri credeţ i că Vă p u t e m t r imite sp re desfacere în judeţul Dvs . din al căror p r e ţ de cost veţ i reduce 2 0 % pen t ru cheltueli .

Cu st imă colegială Oh. Gherciu . Inspec tor şcolar Eleon. Iconomu, Ins t i tu toare . D u m i t r u Ionescu. Ins t i tu tor director şcoala 21 Rota r i 2.

No. 1421—1925 *—"*"

Inspectarea Cărninulor culturale

On, Ministerul al Ins t . cu ordinul No. 3 9 0 7 1 — 1945 a a-proba t ca personalul ' de control să inspecteze şi să .dea îndru­mării căminelor cul turale din judeţele respect ive, cari sunt in-fiinţate de F u n d a ţ i a Pr inc ipe le Carol.

Zălau, la 2 J u n i e 1925.

No. 1 4 4 7 - 1 9 2 5

Pedeapsă pentru absentarea delà datorie învă ţă toarea Argen t ina Dumi t rescu delà şcoala p r imară din

comuna Şoimuş absentând delà catedră 17 zile nemotivat şi fără concediu aprobat în regulă, Onor. Inspec tora t şcolar cu Ord. No. 5248 — 1925 a pedepsit-o cu detVagerea din leafă pe t imp de 17 zile.

Zălau,. la 2 Iun ie 1925.

No. 1472—1925 """"" "

Material didactic - A t r a g e m atenţ iunea Onor. Comitete şi direcţ iuni şcolare

asupra adresei de mai jos pr imi tă delà şcoala p r imară din Râ-bâia-Horodniceni , expr imându-ne dor in ţa ca această "pildă să ser-yească de rin s t imulent pen t ru atelierele clin judeţu l noslru,

„Domnule Eevizor , la atelierul de p e lângă şcoala primara. Eăbâia-Horodniceni jud. Făl t iceni , se pot comanda următoare le :

1) Colecţii, corpur i geometr ice â 200 Lei colecţia 2) Colec­ţii, mater ia l didactic grădini de copii (Daruri le lui Froebel) â 1800 lei colecţia. 3) Eckere' â 20 .lei bucata 4) C o m p a s e ^ s r e t ă â 100 lei bucata . 5) Lini i g rada te p . ' tablă (metru) â 15 lei Ducata 6) Teşgbele pen t ru atelierele de tâmplăr ie â 1600 le i"bucata . .

To t mater ialul didactic se lucrează în condiţ iuni foarte bune şi după modelul Onor., Casei Şcoalelor. L a comandă veţ i trimite 2 5 % din cost, res tul r ambur s . "

Zălau, la 4 Iun ie 1925. •

No. 1485—1925

Părăsirea posturilor în vacanţa de vară.

A v â n d în vedere că la sfârşitul anului şcolar atât şcolile cât şi corn. Şcolare au de rezolvit o mul ţ ime de chestiuni adminis­trat ive, p u n e m in vedere , tu tu ro r domnilor directori , dir iginţ i şi secretarilor, comitetelor şcolare,, ca toate agendele adminis t ra t ive (şi în deosebi cele restante) , să l e rezolve cel mai târziu până la începutu l Iulei Iun ie a. c.

Totdeodotă facem cunoscut , că domnii amint i ţ i mai sus ~ în t impul vacanţei de vară, nu-şi vor pu tea părăsi postur i le nici pe un moment , decât cu autorizaţ ie dela revizoratul şcolar care se va da numa i acelora cari, vor fi în ordine cu toate agendele ofi­ciale.

Zălau, la 5 Iun ie 1925.

No, 1499—1925

Premierea elevilor Publ icăm mai jos în copie ordinul Onor. Minister al In­

st rucţ iuni i publice cu No. 58648—1925 din. 6 crt. pen t ru a se proceda întocmai.

. „Domnule Eevizor , Ministerul Ins t ruc ţ iune ! în dorinţa a sti­mula şi încuraja cât mai mul t p e acei cari au frecventat regula t cursuri le ampl imentare şi de adul ţ i şi au ară ta t u n deosebit in­teres pen t ru ele 'prin învă ţă tură şi p u r t a r e p u n e în vedere tu tu­ror Comitetelor şcolare ca cu prilejul a sfârşitului de an să se

dea premii sub orice formă elevilor, cari s 'au dis t ine spre a se da pildă tu tu ro r pe impor tan ţa acestor cursur i . Premii le ' se vor da n u atât pen t ru stopul de cunoşt i inţe dobândi te cât mai ales pen t ru s t răduin ţa ce s'a depus de căt re adul ţ i în vederea lumi-năre i lor' p en t ru b u n a ascul tare şi veni rea regu la t şi pen t ru dra­gostea de îndeletniciri le practice. Odată cu aceasta se vor da. tu­tu ro r şcolarilor pe lângă premii le obişnuite pen t ru silinţă la în­vă ţă tu ră în deosebi premii de v i r tu t e pen t ru acei elevi cari au da t p robe de pur t a re frumoasă de o inimă nobilă de u n cuget curat , d6 o a t i tudine religioasă etc. Alegerea se va face de în­săşi şlevii claselor fiindcă adeseori ei îi cunosc mai b ine ' 'decât noi cei mari . N u se va p ie rde din vedere nici. pe elevii dela cursul elementar cari s 'au dis t ins la lucru, pe care îi vor men­ţiona în faţa mul ţ ime! şi li se va da u n semn de dis t incţ iune dacă socotiţi că e posibil să faceţi aceasta în faţa tu tu ror părin­ţilor elevilor» care vor păs t ra numa i amint i r i frumoase despre şcoala luminii şi a cul turei poporului şi despre pu te rea educa­toarei a ei. Incunoş t in ţa ţ i pe directori şi dir iginţ i . Minis t ru : (ss) P e t r e Ghiţescu. Director General (ss) T. Teodorescu" .

Zălau," la 10 Iun ie 1925.

Revizor şcolar -

I. Mango

Comitetul şcolar judeţean al judeţului SălajJ

A'o. 806—1925

P u n e m în vedere tu tu ro r Comitetelor şcolare rurale , ca cel

mai târziul până la 15 Iun i e a. c. să achite necondi ţ ionat sub­

venţ ia căt re Comitetul şcolar judeţean, aprobată la Ar t . 2 (chel-

tueli) clin buge tu l verificat pe anul 1925.

Domnii lor secretari ai Comitetelor, vor face tot posibilul ca

p â n ă la data de mai sus să se plătească aceasta subvenţ ie .

Nici o în târz iere n u se admite .

Ză lau la 4 In ie 1925.

Preferi, Preşedinte: Contabil:

J)r . JDomsa. Z>. Mârgineanu.

Preşedintele învăţătorilor subsecţiei 2ăiati

No. 100—1925.

Convocare Se invită toţ i membr i i corpului didact ic p r imar d in sub-

secţia Zălau, p r e c u m şi On Publ ic , care se interesează de bunu l mers al învă ţământu lu i pr imar , la adunarea de pr imăvară ce se va ţ inea în Zălau (localul şcolii p r imare de e ta t ) la 14 Iun ie a. c.

P R O G R A M :

1. Serviciul d ivin în biserica gr . cat. la orele 10 a. m . 2. Deschiderea adunăr i i la orele 1 1 . 3 . Esmi te rea comisiunilor. a) pen t ru înscrierea membri lor noi şi încasarea taxelor, b) p e n t r u verificarea procesului verbal , c) constatarea membri lor prezenţ i şi absenţ i . 4. Lecţ ie mod. cu cl. I V din geografie „Oceania" de Tra ian Vi tez supl . A lexandru P o p . 5 Diser ta ţ ie „ Impor tan ţa stu­diului istoriei în şcoala p r imară" de Ioan Văscan supl . F lonta . 6. Aprec iarea puncte lor 4 şi 5. 7. Rapo r tu l comisiunilor. 8. P ro ­pune r i diverse. 9. înch iderea adunăr i i . 10. Prânz comun.

N B . D u p ă masă Asociaţ iunea pen t ru l i tera tura şi cul tura poporului român desp . Zălau îşi va ţ inea adunarea generală, la care^vă rog a lua pa r t e cu familia Dv . Seara adunăr i i îi va u r m a o convenire in t imă împreuna tă cu o pe t recere in grădina~ publică, care va fi fără taxă de în t rare .

Zălau, la 3 I u n i e 1925. Preşedintele subsecţiei.

1. Gozmanu

0 3