Ş C O A L A N O A S T R Ă REVISTA P E D A G O G I C Á - C U L T U R A L Á

Şcolile de adulţi Numărul neştiutorilor de carte la noi în ţară este

covârşitor de mare. Când răsfoeşti o statistica şcolară te îngrozeşte numărul elevilor, cari nu se bucură de nici o instrucţiune. De adulţi nu mai vorbesc. Chestiunea e cunoscută de toată lumea. Se ştie de pildă, că în Ţara-veche numărul analfabeţilor variază între 6 0 — 6 5 %, iar în Basarabia acest %^se urcă până la 90 . La noi în Ardeal, dacă am scoate din combinaţie minorităţile — cari s'au bucurat în trecut de sprijinul şi solicitudinea statului — am constata, nu fără oarecare surprindere, că şi noi ne ridicăm în procentul analfabeţilor, la ace­iaşi înălţime ca şi Ţara-veche.

Poate în urnia acestor consideraţiuni, prin noua lege a învăţământului, s'a obligat întreaga tinerime până la etatea de 18 ani să cerceteze şcoala în lunile de iarnă, câte 2 ore la zi, iar în celelalte luni ale anului şcolar, câte 2 ore la săptămână.

Tendinţa este cât se poate de vizibilă: legiuitorul este călăuzit de dorinţa, de-a stârpi această plagă a anal­fabetismului, care ne pune neamul în rândul popoarelor celor mai puţin civilizate din Europa.

Formarea unui corp didactic bine pregătit, edificarea unor edificii corespunzătoare, care să cuprtpdă întreaga populaţie şcolară a ţării noastre sunt cele doua mijloace

practice, cari pot traduce în fapt prevederile legii acesteia. De trei ani de zile încoace, aceasta a fost unica preo­cupare a organelor de conducere.

Se simte trebuinţa însă, ca aceasta preocupare să pătrundă puternic în sufletele membrilor corpului didac­tic şi să fie sprijinită cu toată dragostea.-

Ori câte greutăţi ar trebui delaturate, învăţătorimea noastră trebue să fie pătrunsă de însemnătatea acestui învăţământ, care tinde la ^descătuşarea atâtor energii, cari stau amorţite şi neutilizate.

Au datoria însă şi organele de conducere, ca această muncă istovitoare, care se face de către învăţători, ţie lângă învăţământul primar propriu zis — să fie retribuită cins­tit şi la timp, căci altfel o dispoziţiune a legii, care pro­mite uşurarea traiului şi rămâne literă moartă, în loc să servească drept stimulent la muncă, devine un motiv de justificare pentru acele elemente, cari vor lucra sistematic tocmai împotriva legii.

Credem însă, că aceasta nu este în intenţiunea le­giuitorului.

Nicolae Ni stor.

Activitatea extraşcolară (Continuare •">.)

IV. Modalitatea ducerii în deplinirea activităţii pos t şco lare

In cele de mai sus am ară ta t în t reg complexul activităţi i peri ,şi post-şcolare a corpului didactic primar, .('mii aceasta acti­vitate este atât de vastă şi multilaterală, un s ingur om nu-o poate duce în depl în i re . De aceea învăţători i xtola şcolile cu mai mul te puter i didactice, vor distt ibni-o intre sine, luând fiecare asupra sa partea aceia pen t ru care are mai multă aplicarea şi pricepere, gri j ind însă ca procedura şi conducerea să fie unitară.

In şcolile cu un s ingur învăţător începutul acestei ac t iv i tă ţ i va cădea în sarcina sa. Dar pontruoa învăţătorul sa nu rămână izolat şi activitatea lui să ia din ce in ce proporţii mai mari, va solicita ajutorul preotului şi a altor intelectuali din loc şi va aduna în ju ru l său pe cei mai deştepţi săteni, d in cari dupăce-i va pregăti în deajuns î-şi va recruta colahoratori, cari îi vor da col mai b u n şi preţios sprijin, deoarece cu ajutorul lor va câştiga si pe ceilalţi săteni şi exemplul lor ii va pune în mişcarea şi pe mai puţin încrezători ori nepăsători şi sceptici.

Xu-e de puţină importanţă procedura ce este de urmat . Precum la orice lucrare aşa şi aici a vom nevoie de un plan sis­tematic şi bine întocmit. Mai întâi se va studia mentali tatea, lip­surile şi dorinţele sătenilor împreună cn împrejurări le locale de ordin cultural şi economic A măsurat acestora se va staforii pro­cedura şî planul, şi numai după aceea se vor începe lucrările.

Ca să i-se poată pune fiecărui ram de activitate o bază solidă şi trainică nu se va îmbrăţişa deodată complexul activităţi i ' post-şcolare. Se va proceda în mod sistematic înfiinţa ndu-se pe rând instituţii le, una ori . cel mult două deodată, cari stau în strânsă legătură. La început se vor înfiinţa cele mai importante şi necesare populaţiei şi numai dupăaceea vor urma celelalte,,

Dela nna la alta se va t rece numai dupăce cea dintâi a primit o organizaţie completă, funcţionează normal şi a intrat destul de adânc în firea şi obicinuinţa poporului.

Ţăranul amăsurat esporinţelor şi firei sale conservat ive la început pr iveşte eu nepăsare şi neîncredere orice lucru nou, şi numai dupăce s'a convins despre praetieitatea, binele şi folosul ce poate avea pe urma lui, începe a se apropia şi îiipretini eu el. Deunde urmează, că orice pas şi încercare a trebui, făcută cu mare grije.

învă ţă to ru l tot ce doreşte se facă, va discuta mai întâiu cu preotul, intelectualii şi ţăranii mai deştepţi din sat, apoi va intra în vorbă cu ceilalţi săteni, azi cu unul, mâne cu altul şi le va explica până când vor înţelege cu toţii despre ce este vorba şi ideia va t rece în- cunoşt inţa tu tu ror Fără pregă t i re temenică ante­rioară nu va începe nimic. Dupăce vorba învăţătorului va fi t re­cut p r in inima tuturor , le va vorbi şi preotul în biserică şi ceia-lalţi intelectuali şi săteni cu alte ocazii binevenite. După aceste pregătir i toţi sătenii se vor chema la o adunare pentrnea ideia se ia fiinţă şi să-şi înceapă activitatea.

Pent ru ca munca ce va depune în activitatea postşcolară se fie rodnică, învăţătorul va trebui să trăiască în armonie şi bune relaţii cu toţi fruntaşii satului şi să-şi cAştige prin o procedură cuminte şi înţeleaptă po lângă autori tatea absolut necesară, încre­derea şi iubirea sătenilor, fără de cari zadarnică va rămâne orice trudă şi încercare.

Dragostea învăţătorului pentru ţărani şi fii lor, t ra tarea blândă, şi intereselor, ajutorul, sfaturile bune ce le va da în lip­surile şi năcazuri le lor, vor fi tot atâtea, mijloace care îi vor face loc în sufletul poporului .

Învă ţă toru l va t rebui să se ridice deasupra mizeriilor vieţii încont inuu şi să cetească, să studieze mult şi să lucreze cu dragos te şi t ragere de inimă pentru binele de obşte. Să nu se descuragi-eze dacă va in t impina greutăţ i , la cari t reime să se aş tepte şi cu deosebire dacă nu va avea succesele dorite dela început . Să lucreze numai inainte cu încredere şi se vor arăta şi rezultatele.

In munca grea ce t re ime să depună , cor]ml didactic are luare lipsă de sfaturi înţelepte şi îndreptare bune, po care le va afla în circularele şi ins t rucţ iuni le „Cassei şcoalelor şi a culturei poporului" din Bucureşt i . în diferitele reviste pedagogice, eu deo­sebire în nLiimurau şi în următoare le opuri „Cartea cooperator»-

/<«" Take Ionescu-Peşcani , „Faceţi cooperative^ de Dr. V. Mol-dervan (Tip. G. Matheiu, B is t r i ţ a ) ; „însoţir i le de credi t" după F. W. Reiffaizeii t raducerea de .Dr. A. Brute ; „Cooperativele săteşt i" de 1. Eneşeii : „("onferinţe poporală" de G. Coş lmc ; „Prob­lema edueaţiunii populare şi act ivi tatea extraşoelară" dc G. Ada-meseu : „Gontribuţiuni la nninea pen t ru ridicarea poporu lu i" 'ele Spir idon Popesou ; Altă creştere (Şcoala muncii) de S. Mehedinţ i ; „Curente pedagogice" de G. V. Buţureanu ş. a.

Recomand "fraţilor învăţători cu toată căldura opurile amin­tii e din cari î-şi vor primeni şi înmulţ i cunoşt inţele şi cari le vor fiice bune servicii în activitatea peri — şi postşoolară. Pr in sfaturile bune şi cuminte, ce vor lua clin ele. le vor fi cei mai buni şi înţelepţi tovarăşi ele muncă . Ele n 'ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui învăţător .

hi lucrarea de faţă ani achinat mtr 'un mânunehm tot ce am crezut că A ' a putea promova cauza importantă a activităţii extraşeălare. Factorul principal însă rămâne învăţătorul . Dela priceperea dragostea şi însufleţirea, ce va pune el în aceasta muncă, dep inde rezultatul . Cu cât acestea vor fi mai mari , cu atât şi rezultatul va fi mai hibucurător .

Să nu despereze clacă va În tâmpina greutăţ i . 'Treime să ştie, că tot ce o bun , frumos şi nobil are duşmani . Jşi va înzeci puteri le dacă va cere t rebuin ţa , ca să de la ture toate pedecile şi grouătăţ i le .şi nimic nu-1 va va putea aliate clei a facerea binelui şi implineroa datorinţei .

Am toată nedejdea că corpul didactic primar este conştiu de rolul său important şi nu va pregeta un moment de a se pune pe lucru cu tot sufletul, ca să ducă la bun sfârşit • opera consoli­dării culturale, morale şi economice a neamului şi a patriei.

Învăţătorul va fi. sentinela trează care vecnic va fi, la pos-lul său.

(Sfârşii.)

loan Mango.

/

Şcoala ideală Sub acest titlu voiu căuta să arăt după modestele mele pu­

teri şi cunoşt inţe , care ar fi „Şcoala ideală' ' unde t ineretul s"ar pu tea educa cu adevărat temeinic pent ru viaţa aceasta, care cere, • ca fiecare individ, pen t ruea să fie adevărat om, să aibe ale lui propr i i următoare le facultăţi : personalitate, moral i ta te , spiri t do iniţiativă, spirit • critic şi năzuinţă către un ideal.

Şcoalele, şi în j îondj ţ iuni le în oare se face astăzi educaţia, fabrică numai elemente lipsite de proprietăţi le enitmărate mai sus şi de o judecată personală, fapt constatat de unii pedagogi şi fi­lozofi, p r in t re care citez pe poetul şi filozoful francez Guyaii, care în lucrarea sa „Educat ion et Hérédi té" (Educaţ ie şi Ihere-ditate), ' t radusă şi în româneşte de dl profesor Sfelian Constan-tinescti z i c e : „oamenii cu judecata loi- proprie sunt rar i , deoa­rece educaţia d e azi face pe copii incapabili de a judeca-s ingur i" .

De aceasta mare problemă a educaţiei, .s'a ocupat mulţi pe­dagogi şi învăţaţi în ţările cu adevărat civilizate şi cu puţini ne­ştiutori de carte .cum sunt : Franţa, Anglia, (-iermania, America , Elveţ ia etc. şi norocul omenirii a fost că providenţa cerească a tr imis la tini]» oameni luminaţ i , pedagogi, adevăra te genii , trimişi par 'că anume pen t ru educaţie, cum au fost : ioan AIIIDS ( b m e -nius, J . J . Rousseau, J ean Henr i Pestalozzi, .Ioan Loche, Her­bert Spencer , etc. ale căror idei şi sisteme scrise în luWările lor pedagogice,"ce ar fi bine să le cetim cu toţi, vor rămânea ne-per i toare în educaţie.

Pr incipi i le şi metodele ce le-au lăsat aceşti mari pedagogi, pentru, a se face o temeinică educaţie şcolarilor, sunt clare :

1. Na tu ra să ne fie s ingura călăuză în educaţia şi în ins­t rucţ ia copiilor. 2. Copii să fie crescuţi în adorarea religiei na­turel . 3 . Învă ţământu l să se bazeze pe experienţe . 3. Cul tura să se facă în comun fără a deosebi sexele şi începând clin cea mai fragedă vârstă. 5. î nvă ţământu l să fie cât sc poate de temeinic

şi corect, şi să se procedeze dela uşor la greu şi dela par t icular la general .

Ou dure re însă t r ebue să constatăm, căci aproape n imeni nu se conduce în educaţie după aceste principii , şi instrucţ ia de astăzi este o adevărată inchiziţie a copilăriei. Educaţ ia , aşa cum se face în t impul de faţă, este u n fel de dresare şi nu p regă­teşte absolut deloc p e copil pen t ru viaţa reală. I-se încearcă min­tea copilului cu tot felul de idei, maxime şi definiţii abstracte , pe care le repetă în diferite 'ocaziuni ,- însă fără , ca respect ivul să-şi dea seama de ele şi fără să pr iceapă realitatea lor. ^

Şcoala primară, aşa cum se face astăzi, n u învaţă, pe copii decât meşteşugul scrisului şi al cetirii, în schimb însă, le dis­t ruge iniţ iativa şi judecata propr ie prefăcându-le-o după u n a-numi t calapod. Afara de acestea, cel mai bun . mijloc pen t ru rea­lizarea scopului, este întrebuinţată, aşa zisa „Pedagogie rusească" , adică bătaie şi alte diferite pedepse care curg pe capul bieţilor copii şi cari dela u n t imp se depr ind şi ei cu ele şi totodată se mai depr ind a fi şireţi, prefăcuţi , ş t rengari şi mincinoşi — căci la aceste, urmări duc pedepsele în t rebuin ţa te cu rost şi fără rost.

Oiun ar t rebui să se facă, adevăra ta - . educa ţ i e ? Care este şcoala ideală la care- t rebue să t i n d e m ? Desigur, că o adevăra tă educaţie temeinică n u se poate face decât bazată, pe principii le marilor pedagogi enumăra te mai sus, iar şcoala ideală, i n i poate fi decât o şcoală ca cea dela „Cempois" . (a se citi „Sempoa") , din F r a n ţ a despre care voi scrie amănunţ i t mai jos, lăsând ca fiecare cetitor s'o aprecieze din p u n c t _ de vedere ideal. Şcoala dela Cempois. U n liber cugetă tor .foarte bogat, înfiinţa la Cem­pois, o localitate nu depar te de Paris, la anul 1888 u n „Orfe­linat laic" unde primi cam 200 de copii de ambele, sexe. spre a H-se face educaţia, în t re vârstele dela o până la 16 ani, adunaţ i de pela familiile ce făceau parte din pă tura cea mai sărmană, adică copii mai mulţi răi decât buni . "însti tuţia fu încredinţa tă spre a o conduce pedagogului I lobin, u n om foarte învăţat şi

- a v e a ca principiu : „Desvoltarea armonică a tu tu ror facultăţilor individului" — despre care- scrie mai amănunţ i t în lucrarea sa ,,L' Educat ion l ibre", (Educaţia liberă), iar în ceeace pr iveş te programul de urmat , îl rezumă in două cuvinte : „de Toate" — şi metoda lui se bazează p e observaţi i şi ra ţ iune.

Şcoala dela Cempois este ca o mare familie ai cărei mem­bri sunt : elevii, mici şi mari , fete şi băeţi şi dascălii. Toţi t răesc

la u n loc, iau par te la .studii la lucrări , inânâneă la aceeaşi masă' fac aceleaşi pl imbări , ducând cu un cuvânt aceiaş viaţă. Sigur că veţi zice că nu se poate ca băeţii să stea la un loc cu fetele clin diferite' considcrâţiuni dai' şcoala dela Cempois ne dovedeşte că convieţ iunea zilnică a băieţilor şi a fotelor, îndulcesc, contras­tele naturale dintre cele două sexe şi le armonizează. Cu sistemul acesta,ele educaţie, băeţii devin mai puţin grosolani mai puţ in reci, se fac mai delicaţi şi mai gingaşi şi <tot aşa tetele, vor de­veni mai l ibere în pur tă r i , mai pu ţ in uşurele şf mai pu ţ in atrase de fleacuri. Separaţ ia v a duce diiicontră — odată cu înaintarea în vârstă , la curiozităţi turbură toare , - pe care educaţ ia în comun le înlătură.

In şcoala dela Cempois, perioada de tranziţ ie , t rece neob­servată, căci copii t ră ind neconteni t împreună, n u sunt turbu­raţi , dupăeuni dovedeşte experienţa,, de nimic, căci legături le prieteneşti d in t re fete şi băeţi nefiind- ceva nou,, rezultă dela sine că nu li-se va trezi nici o emoţie nouă. Lin alt avantaj al acestei eclucaţiuni stă in faptul că amândouă sexele reacţionează una a-supra celeialalte, îudemnându-se la muncă şi s t imulându-se, re­zul tând o în t recere efectivă, colectivă şi -«u mul t mai sănătoasă decât întrecerea individuală.

Organele de control care au vizitat şcoala dela Cempois, au rămas pe deplin mulţuni i ţ i de .vioiciunea, sănătatea, moravuri le bune şi de moravuri le na tu ra le ale şcolarilor care n u dau nimic de bănui t .

D in felul cum se pract ică educaţia la^Ceinpois, al cărei prin­cipiu, fundamental al ei este dupăeuni am maT sjTus, desvoltarea paralelă şi armonică a t u tu ro r facultăţilor individului , ies j n evi denţă" trei învă ţăminte :

1. Cum se face educaţia corpului în genere . 2. A membrelor şi a organelor. 3. Cum se face âducaţia creerului . 1. Educaţia Fizică, Herbe r t Spencer , ne spune că mai în­

tâi de toate „o minte sănătoasă, nu poate fi decât în t r ' un cor]) ^sănătos' ' . L a Cempois, sălile de clasă sunt foarte mari , lumina pă t runde ' în valuri pe fereştrile sălilor de clasă, a dormitoarelor, a sălilor ele mâncare şi a atelierelor. Şcolarii fac'' băi, duşur i , spălaturi zilnice pen t ru a-ş.i menţ inea curăţenia —, vara mai ales, copii se scaldă ele t re i ori pe săptămână în t r ' un bazen amenajat anume pen t ru ei. Nici aici n u se face separaţ ie , băeţii şi fetele

se scaldă la un loc îmbrăcaţi fiecare în costumul lui. Ei se zben-guesc şi înoată, sau se învaţă a înota, fără nici un gest care să dea ceva de bănuit.

Va ra ca şi iarna, toţi umblă cu ca]ml descoperit , atât afară şi în casă, cât şi în clasă, numai când se duc la plimbare pun' pe cap u n fel de beretă uşoară. Nu îmbracă nici un fel de palton,— nu pun nici o legătură la gât , şt i indu-se că învăluirea mai de­grabă aduce răceala, gutura iul , sau alte boli de piept. Noaptea dorm cu ferestflle deschise şi câte odată chiar şi iarna, învălih-du-se în schimb foarte bine. Toţi copii, mici ,şi mari , fete şi băeţi , traesc mai urnit în aer liber, petrecându-şi cea mai mare par te din zi, în parcur i , pe câmpii şi prin pădur i oand t impul este frumos. In clase nu stau de cât când vremea este urâtă şi iarna. Ijocţiunile se fac sub aerul l iber. Copii sunt deprinşi a fi foarte curaţi la îmbrăcăminte , la lucru şi la mâncare,. Hainele şi le în­grijesc singuri , cosâudu-le, spălându-le et'c.. Dacă . vreunul face vre-e gre.şală, nu-1 i-a la bătae, cum se pract ică în şcoalele de azi, ci se apelează la intel igenţa lui în totdeauna. Copii mai mă­rişori, dela 13 la Hi ani, au fiecare sub supravegherea sa câte unul mic, de care sunt chiar răspunzător i . Afară de cele spuse mai sus, ei fac diferite jocuri şi sporturi ctiri pe lângă că le des- -voaltă fizicul în general , se şi distrează.

2. Cum se procedează în şcoala dela Cempois, pentru a se face educaţia organelor ?

Cu toţi ştim că cele dintâi noţiuni despre fenomenele \ l i n afară, m y l e dobândim decât p r i n simţuri şi au o impor tan ţă d e o ­sebită în educaţie fiindcă cu ele începem a face primele lucrări . Penti 'uca ele să-şi îndeplinească rolul ce li-se cere, t r e b u i mai întâi să le pregăt im. Educa toru l să dirijeze simţurile copilului decuvreme, pen t ruca să devină ager în ale în t rebuinţa . Cu aju­torul ochilor noi vedem tot ce ne încunjoară, deosebind totodată formele şi culorile.

Organul aurului ne pune în contact cu sunetele şi trebn'o depr ins să facă deosebirea lor din punct, de vedere al ţărei şi al înălţiniei. Cu ajutorul pipăitului copii se deprind a deosebi fi­neţea lucrurilor. Organele gustului şi al mirosului au şi ele dea-seinenea întrebuinţăr i le lor speciale. Şcoala dela Cempois pune mare preţ .pe învăţarea lucrului manual , hnpărţintlu-1 după vârsta copiilor în t re i grade , (rradul I în al I l- lea şi al Ilf-lea.

In gradul întâiu lucrează cei mai mici copii, confecţiimâirp

diferite figuri c a : cuburi , cilindre, pă t ra te , fructe, şopârle, melci, paseri etc, din hârt ie , lut şi din ceară, executându-le d u p ă model sau din amint i re conform metodei froebeliană.

I n gradul al doilea întră copii mijlocii cari fac lucrări mai serioase şi mai mul t de t rebuin ţă c a : c i o r a p i / m ă n u ş i , p ieptăraeş , gulere , mânicuţe etc. şi toate acestea se executau şi de băeţi şi de fete fără ca să se considere -careva înjosit pr in faptul că lu­cră cu acul, ingliţa sau cu undreaua . Copii sunt deprinşi ca să n u aîbe nevoe de servitori niciodată.

Gradul al treilea. I n acest din urmă grad, în t rau şcolarii dela 12 la 16 ani şi erau împărţ i ţ i in categorii speciale după în­clinările şi apt i tudini le lor afirmate din t imp. Ei lucrau in ate­liere amenajate anume pen t ru acest scop şi anume : cei cu apli­caţie spre tâmplăr ie , în atelierul de tâmplărie , cei cu .aplicaţii sp r e ferărie în atelierul de fierărie şi tot aşa l a : ţesătorie, croitorie, cismărie. etc. Fiecare atelier are maestrul lui special care dirijează lucrările.

L a Cempois se mai învaţă mica chirurgie : spălarea rănilor, pansarea, cum să se facă băile calde, cum să se N în t rebuinţeze şi anume ce medicamente folosim contra gutura iului a răcelei etc. Folosul acestor cunoşt inţe ni-1 închipuim cu toţi aşa că n u mai este nevoe al arăta înscris. ~

3. Educaţia intelectuală. Al treilea / învăţământ care ese în evidenţă prin felul cum se face la Cempois, este „Educaţ ia in­telectuală", căreia i-se dă o deosebită atenţie. P e lângă educaţia fizică şi organică, pedagogii s'au gândit că trebue-sâ- se desvoalte copiilor, pe cât le va sta în put in ţă , şi &pMtul de observaţ ie al copiilor. Procedeul ce-1 înt rebuinţează este foarte uşor şi natura l .

Micuţii şcolari, sunt puşi să observe şi să ia seama şi chiar să-şi noteze fenomenele natur i i aşa cum se succed : t impul în­muguri r i i , al înfloririi, clădirea frunzelor la plante etc. p recum şi cauzele care determină acestea.

Cu acest procedeu, ei înregistrează ceiace văd şi ajung uşor a-şi da seama de ele, desvoltându-li-se totodată interesul către pământ , lumea reală şi în sfârşit de tot ce-i înconjoară.

Ştiinţele c a : mineralogia, botanica, zoologia, chimia etc. şi le însuşeşte fâcându-şi fiecare colecţii de pietre, cărbuni , plante şi de insecte. Cu modul acesta, na tu ra devine pen t ru ei ceva foarte^obişnuit şi familiar. î nvă ţa rea scrisului şi a cetitului în şcoala dela Cempois, începe toarte de t impur iu cu toate că mul ţ i

dint re educatori nu sunt de aceiaşi părere . Rousseau spune că meşteşugul acesta, adică scrisul şi eetitul, e bine să se lase mai târziu, atunci când copilul e împins de un interes al lui, de o curiozitate care este înăscută IA fiecare copil, şi să va vedea că el s ingur v 'a începe să facă li terele una câte una, intipăriiidu-şi-le^ s ingur în minte fără multă g reu ta te , Tot asemenea şi cu a-ritmetiea.

La Cempois se mai predă- : desenul , dansul , stenografia, modelajul, cusutul etc. şi anume la toţi elevii fără nici o deose­bire, conducându-se după principiul , că acela care mănâncă şi se îmbracă, t-rebue saşi lucreze singur, dregându-.şi ori eusându-şi hainele, ba încă ş i \manea re îşi fac tot ei. ~

In ceeace pr iveş te muzica, e cult ivată din belşug la Cem­pois, elevii au corul şi orhes t ra lor p ropr ie .

In teresant este felul cum se predă s tudiul istoriei în şcoala delà Cempois, unde imaginaţi i le copiilor prea t ineri , sunt cru­ţate de cruzimele războaelor, expunându-se în predăr i cât mai puţine bătălii, cât mai puţ ine măceluri şi tor tur i , evitând astfel desvoltarea sent imentului urei de rasă şi al şovinismului . Ceva mai -desvoltat se predă htunai la cei- mai mari .

Lecţ iunile se predau p r in convorbir i ocazionale şi mai ales în t impul plimbărilor arătându-se că atâta t imp cât va fi ignoranţă, mizerie şi nedrepta te , voi' fi şi lăzboae, răzbunăr i şi revolte în t re popoare.

Astfel se prezintă şcoala delà Cempois, şi cum să nu fie - o şcoală ideală când acolo elevii nu învaţă decât conform naturi i , adică ceeace se poete demonstra , a ră ta şi cerceta, Învaţă a raţi­ona singuri şi a-.şi da seama de tot ceeace îi înconjoară făcându-i cu u n cuvân t adevăraţ i oameni p e n t r u . v ia ţa socială. ^

Şcoala şi sistemul d u p ă care se face astăzi însă educaţia, . dau şcolarilor jn t r ' adevăr formele şi régule de raţ ionament , dar niciodată nu pot judeca singuri , elevii ies din şcoală niş te hip­notizaţi, cari îndeplinesc cutare, ori cutare lucru, ra ţ ionând în_ modul cum le-a sugest ionat şcoala, dar nu pot judeca singuri . In modul acesta créera i loi' este un fel de magazie cu idee stabi-lite gata, din cuprinsul cărora individul nu poate să iasă fiindcă imediat deviază. Ori la Cempois, şcoala nu se bazează pe reguli şi nici pe maxime, copilul este lăsat să observe singur, se bucură 'Ic toată l ibertatea răspunzându-i-se numai la întrebări le si la observările lui în t impul diferitelor ocaziuni. Lecţiunile se fac în

aer liber, când t impul este favorabil, .şcoala nefi ind de cât u n local pen t ru odihnă şi pen t ru adăpost când t impul este nefavora­bil, la tă ce scrie u n fost elev al şcoalei din Ceiupois, care mai târziu a ajuns inspector şcolar, Gabii el Girond, despre şcolarii susnumitei şcoli : ,

. . . „ I n d u r â n d - cu foarte multă răbdare , cu un adevăra t stoicism, suferinţele propri i , copii devin cu chipul acesta foarte simţitori nu numai la durer i le animalelor, Ei nu cunosc desgus-tul ridicol, pe care-1 produce vederea or i a t ingerea unor anumite animale privite ca spurcate , cum s u n t : şoarecii, şerpii, broaştele etc. U r m â n d poveţele educatori lor lor, copii a t ing animalele cu •multă băgare de seamă, se 'ui tă la ele cu o curiozitate ştiinţifică şi nu le fac nici u n rău. Când t rebue să omoare vre-un animal vătămător , o fac omeneşte şi repede.

F i rea vagă de fiinţe închipui te , nici n u se pomeneşte a-oi. Noaptea nu Ie inspiră deloe groaza aceea nebună , atât de obiş­nui tă la alţi copii. Nu sunt răutăcioşi şi niciodată, nu fac răul pentru simpla plăcere de a-l face. I n d e o b ş t e a u o inimă foarte bună şi s e arată foarte prietinoşi faţa de camarazii şi de condu­cătorii lor. Certuri le sunt ra re de tot şi de bătăi între copii, apro-

.ape nici n u se vorbeşte . Copiii sunt îndatoritori faţă de toată lumea, şi oricând sunt gata să facă u n , serviciu,." chiar în cele mai frumoase momente ale recreaţiei lor".

A m scris mai sus că am putea lua şi -noi câteva exemple din felul cum se face educaţ ia în .şcoala dela^Oenipois. Deşi nu avem mijloacele lor, a d i c ă : şcoli cu săli spacioasc, ateliere şi diferite aparate , da r cu schimb avem natura , care este aceeaşi pre tu t indeni . Oare n u pu tem şi noi să facem cursuri în aer liber ? P r imăva ra care în todeauna vine cu zile frumoase şi cu atâtea frumuseţi po care în t re ' păreţii şcoalei nu le putem vedea, nu s'ar pu tea să eşim şi noi cu copii pe câmpie, s'au în vre 'o pădure ca să le vorbim despre p l a n t e ; despre insecte, despre vale, despre deal, isvor, părăn, râu, cărbunii de lemn, oct .? Nu s'ar putea ca şi noi să. avem colecţii de tot felul d e plante , minera le .ş i insecte, «duna te de n o i ? Oare mai este admis ca să ne mărgin im a cere numai dela revizorate sau dela minis ter ce t rebue pent ru şcoală? Se poate închipui un tablou de intui t mai frumos ca o pădure înverzită, o grădină cu pomi înfloriţi, un lan de grâu etc. văzute în real i tate de copii ?

Toamna nu s'ar pu tea să facem la fel ? Nu p u t e m merge

cu copii Ia un cules de vie, de fructe, de p o r u m b etc. ? De ce nil Ic a r ă t ă m copiilor realitatea şi să nu-i mai ' îndopani noi cu••ab. s t racţ iuni in clasă? *

Ştiu că un mare rău pe capul dascălilor este programa ana­litică care spune precis că dela Septemvr ie de când se începe şcoala şi până la Crăciun să se f»eă cu tare şi .cutare lucru, iar dela Crăciun până la Paşt i , cutare chest iune şi tot aşa dela Paşt i până la sfârşitul anului , dar programa analitică nu prea mai este la modă căci nu mai corespunde noului sistem de educaţie, fiindcă ea nu este întocmită conform ordinei naturei .

U n mare avantaj al educaţiei în aer liber, ar fi şi pen t ru educatori , că nu şi-ar mai strica sănătatea şi în praful şi înmi i /o­sul din clasă, rămânând a supor ta aceste ^neajunsuri iarna şi în t impul nefavorabil. ^

E u cred că s'ar putea foarte bine, numai dacă ne-am gândi puţ in că oricare educator are p rol de care t rebuie să fie conş­tient în todeauna şi în al do i lea . rând, dacă am lăsa la oparte formalismul cu care suntem_depr inş i din şcoală, căci nu se mai potriveşte d e loc cu cerinţele moderne ale educaţiei.

laşi , la 18 Decemvrie 1924.

Petru Modreami, institutor-

P L Â N G E R I Î N T E M E I A T E . To ţ i colegii d in adminis t ra ţ ia şcolară se plâng de marea ne­d rep ta te ce li-se face începând cu da ta d e 15 Octomvrle 1924, dată, când diurnele de depla­sare ale jiersonalnlui de con­trol din -învăţământul p r imar au fost micşorate cu aproape 5 0 % -

Dar să recapi tulăm faptele : Conziliul de miniştr i i în

şedinţa d in 14 Mart ie 1924, în u r m a unu i referat al Minist. de finanţe fixează diurnele de deplasare pen t ru toţi funcţio­narii Statului în modul ur­mător :

Pent ru personalul inferior de serviciu lei 75 pe zi, pen t ru personalul de serviciu cu spe­cialitate lei 100 pe zi, p en t ru funcţionarii cu salariu până la lei 800, lei 120 pe zi, p en t ru _ funcţionarii cu salariu dela lei 801—1300, lei 150 pe zi, p en t ru funcţionarii eu salariu dela lei 1301—1850, lei 200 pe zi, p en t ru funcţionarii cu salariu peste lei 1850, lei 250 p e zi.

In aceste sume întră , chel» tttelile de liotei, masă, ' t r ăsur i la gară şi în oraş, hamal etc. Acest jurnal al Conziliului de miniştr i i a in t ra t în vigoare

cu ziua de 1 Apri l ie 1924, şi s'a publicat în „Monitorul Ofi­cial" şi poartă No, 465.

N ' a t recut decât câteva luni şi Ministerul Ins t ruc ţ iuni i Pub ­lice pr in t r 'o decizie nouă cu No. 109.266. din 22 Octomvrie 1924, schimbă decizia Conziliu­lui de miniştrii şi fixează o sumă globală pentru revizorii şcolari de el. I. de lei 2000 pe lună, iar pentru revizorii de ci. II, lei 1200 pe lună. Con­siderând, că revizorii de cl. I . fac 12L zile inspecţi i revine pen t ru o zi de inspecţ i i 166 lei, iar pent ru cei de cl. I I . , cari fac 15 zile de inspecţie, 80 de lei pe zi. Prin urmare la departamentul instrucţiunii revizorii şcolari de cl. II. pri­mesc o diurnă de deplasare numai cu '5 lei mai mare decâf personalul inferior de serviciu (odăiaşi. servitori, ordonanţe) dela prefectură bunăoară, sau dela oricare alt serviciu public.

In aceste oondiţ iunt e g reu ca aceste organe de control să aibă dragostea cuvenită pen t ru mobila lor îndeletnicire. Siliţi să facă zeci de Klm. po jos, ou hainele tocite, amărîţi de acest t r a tament vi t reg,

încetul cu încetul ajung să se mişte ca niş te automate, cari nu mai pot conta ca factori de cultură ai satelor noastre. Şi perderea este cu mult mai mare decât suma ce-o poate economisi depar tamentu l in­strucţiunii . pr in această am­putare a (1 iurnelor do deplasare.

0 altă p lângere avem dela învăţători i - comisari, însărci­naţi cu supravegherea noilor construcţi i şcolare din judeţ . Ei până în prezent n 'au pr i­mit nici o diurnă -pentru de­plasările făcute în anul t recut .

Şi această plângere e tot aşa îndreptă ţ i tă ca şi a orga­nelor de control.

Pe amândouă le supunem aprecierii nepărtinitoare a auto • rităţilor noastre şcolare.

SCRTSOARE D I N AME­RICA. Dl. -profesor Vasile Prodan, abonent al revistei noastre, ne scrie u rmătoare le : „Alăturat vă trimit doi dolari în bancnotă americană. Un dolar să fie pent.m reînoirea abonamentului meu la „Şcoala

'Noas t r ă " pe 192f>, iar un dolar ca donaţiei pent ru ajutorarea revistei.

Vă mul ţumesc călduros poiltru revistă şi serviciul fă­cut prin ea.

Dor indu-vă mult succes la răspândirea culturii prin „Şco­ala Noast ră" între învăţători- .

inea din Sălaj, rămân al Dv. cu toată s t ima."

Dl. V. P rodan funcţionează de mai mulţ i ani ca profesor în America şi este un fiu al Sălajului născut în comuna Moigrad. Ne simţim plăcuţi îndatoraţi de-a mul ţumi Dlui profesor, şi de-al ruga să şi scrie pen t ru revis ta noastră orişice ar crede, că are vre-un interes pen t ru cetitori şi pen­tru vieaţa culturală a socie­tăţii noastre .

U N NOU Z I A R IN J U ­D E Ţ U L N O S T R U . In capi­tala judeţului , nost ru a înce­put să apară u n nou organ de publicitate înti tulat „Meseşul". Din articolul p rogram publi­cat în număru l 1, ceti torul ia cu satisfacţie la cunoşt inţă, că ziarul se pune cu toată dra­gostea, în slujba adevărului şi îmbrăţ işează cu căldură toate problemele culturale ale socie­tăţii noastre . I n coloanele aces­tui organ n u se va face poli­tică. Sa lu tăm noul confrate (lorindu-i vieaţă îndelungată .

C Ă M I N U L D E UOENTOÎ D I N Z Ă L A U . In coloanele re­vistei noas t re am /arătat im­portanţa creării unui cămin de ucenici în oraşul Zălau. Cu satisfacţie p u t e m anun ţa pe cetitorii noştri , că ideea a p r ins şi mul ţumită interesului mare p e care-1 arată pr imăria oraşu­lui faţa de toate problemele

culturale, căminul — care e deja prevăzut cu în t reg mobi­lierul necesar — va putea, fi deschis ' incă în pr imăvara anu­lui acestuia. Direcţ iunea cămi­nului a si deschis concurs pentru ocuparea locurilor va­cante, ce se publică în numă­rul acesta al revistei.

M O N U M E N T E L E ST R KI -N E IN O R A Ş E L E N O A S T R E . In „Universu l" ,d in 5 Ianuar ie a. c. s'a publicat mina toare le : „Li u rma propuneri i poliţiei din Preshurg , soclul monu­mentului Măria Terezia, va fj luat dela -locul de până acum. Petrile mai de preţ vor fi vândute la licitaţie publică, iar caseta d in lăunt ru! acestui soclu conţinând 40 florini de aur şi argint , va fi dată în păs t ra rea muzeului comunal. In locul acestui monument se va. înălţa bustul Ini Masarvlc".

(Turci va veni rândul şi monumentelor s treine din ora­şul .nos t ru să fie de lă tura te şi

înlocuite cu altele mai apro-. piate de sufletul nostru ?

Oe zice Dl. P r i m a r ? Pe j ; când am putea avea şi noi î

o licitaţie după modelul oraşu- ţ j lui Uelio-SIovac : P re s sburg ? • ! C O N S F Ă T U I R E A D E L A j |: CASA ŞUOALELOR. In ziua jj de 1 Februa r i e a. o. toţi pre- \ \ feeţii d in ţară au luat par te i la o (Conferinţă prezidată de j i Dl. Ministru al instrucţiunii : . i

.'Dr. C. Anghelescu, conferinţa ^ ţ inută la casa ' şcoalelor. i "~ S'a făcut o fiare de seamă | amănunţ i t ă asupra activităţii j

desfăşurate de către c o m i t e r i tele de construcţii din între- •

j! aga ţară şi s'au stabilit nor- 3 mele pentru o nouă campanie \

1 de construcţii ce se va începe i în p r imăvara anului acestuia.

A par t ic ipai la aceasta i; _ca delegat-a l comitetului cent-, i ral de construcţii şcolare Dl. :. 1 Nicolae NistorJ secretarul co-'',

mitetului . - { X X.

\ •

®

Ş T I M P E R S O N A L E . Sub-revizoTul de control, Dl Alex. Pop, a fost t ransferat la cere­rea propr ie în circumscripţ ia Gher la în aceeaşi calitate. Regre tăm depăr ta rea D-Sale, deoarece în cursul celor 2 ani cât a stat în judeţul nostru, a munci t cu mul t zel şi dra­goste pentru înflorirea învăţă­mântului . ' . Judeţul p ierde în . dânsul un munci tor harnic, iar corpul didactic un sfătuitor şi îndrumător bun şi priceput .

li dorim sănătate şi sjmi­la muncă în noul post .

— Dl Paul Dimitrin si so­

ţia Aurelia Dăscălescu, cu 1 Feb rua r i e a. c. şi-au ocupat postur i le - clin Năpradea, care împrejurare a adus cu sine detaşarea lui Ioan Strâmbu, în mod provîzor, la şcoala din Odorheiu.

— Dl Paul Ciociu din Or-ţiţa după vacanţa de Crăciun nu s'a mai reintors la post. In zilele t recute raportează, că a întrat la armată.

— Dl Teodor Borzu înv., s tagiar din Cerişa cu 1 Febr , a. c. a întrat în serviciul militar.

Mg.

( ŞCOALA NOASTRĂ

PABTEA OFICIALA § In aceasta parte a revistei se vor publica toate ordonanţele

şi circularele autorităţilor şcolare superioare. Datorinţa directorilor şi a conducătorilor autorităţilor şcolare subalterne este, ca îndată după primirea revistei, să le înregistreze şi execute conştiencios, în cel mai scurt timp.

v ' ,

Revlzoratul şcolar al judeţului Sălaj

No. 35—1925.

Îndrumări practice şi pedagogice, Aritmetica la cl 1-a primară.

I n conformitate cu ordinul Casei Şcoalelor cu No. 2869— 1924 facem cunoscut On. Corpului didactic, că D-na Ins t i tu toare A. Gafenou din Oraşul Botoşani, în u rma bunei aprecieri a Con­siliului' Pedagogic şi P e r m a m e n t al Ins t rucţ iune! , • şi-a tipărit, lu­crarea ; î nd rumăr i practice şi pedagogice, Ari tmet ică la clasa I-a pr imară , ,

Cum această impor tan tă lucrare ar aduce reale foloase, în-văţământultri , o recomandăm corpului didactic pr imar d in acest jude ţ ca u n bun indrumător la predarea Ari tmet icei in clasa I şi I I pr imară, ) 1— No. 210—1925.

Interzicerea conferinţelor cu taxă, ţinute^ de O. N,

Ionescu şi Smara Gheorghiu/.

Publ icăm ordinul de mai jos spre şt ire şi conformare : No, 761—1925 Oradea-Mare la 26 Ianuar ie 1925. Domnule Revizor . F i ind informaţi că d l G . M. Ionescu fost funcţionar şi D-na Smara Gheorghiu Se duc pe la şcoli şi ţ in conferinţe în numele Minis­terului obligând pe elevi să plătească Intrarea, cu onoare Vă facem cunoscut, că li*se interzice pe viitor să mai ţ ină asemenea

conferinţă cu plata în sălile de clasă. P , Inspector Şef.: (ss) Corbu Silaghi. Şeful serv, : (ssj Ius t in Laslo.

No. 323—192,").

Situaţia juridică a şcoalelor.

In legătură cu ordinul nostru No. 1455—1924 publicat în „Şcoala Noas t ră" No. 1—2 1925 Invităm* pe toate direcţ iunile şcoalelor pr imare din judeţ să ne înainteze în termen de 3 zile documentele cerute , relativ la dreptul jur idic al localurilor şcolare.

Documentele redacta te în l imba maghiară se vor t raduce in româneşte legalizându-se de cei în d rep t .

P e n t r u neoxeeutarea acestui ordin facem responsabi l i p e domnii directori şi dirjginţi şcolari, cari vor suferi" toate conse­cinţele.

No. 926—1925.

Înfiinţarea cursurilor de adulţi.

Potrivi t ordinului ()n. Inspectorat şcolar reg. I I . No. 1028— 1925 a t ragem din nou atenţ iunea Corpului didactic asupra cur­surilor de adulţi şi-1 invităm să le Înfiinţeze pe lângă fie care şcoală şi să le conducă conştienţios. Punem în vedere tu turor în modul cel mai categoric, că învăţătorul care nu va avea curs de adulţi la şcoala sa, va fi lipsit de leafă şi luat în anchetă dis­ciplinară. Aceasta nu ca o simplă ameninţare ci ca o u rmare firească şi regulamentară a unei lipsiri dela datorie.

i

No. 291—1925.

Vizitarea şcolilor de cătrâ medici.

Ca se p u t e m veni în ajutorul Corpului didactic pen t ru în-bunătă ţ i rea condiţiunilor igienice şcolare, am interveni t la Ser­viciul sanitar judeţean, ca să îndatorească pe medicii de circum­scripţ ie la vizi tarea şcolii cel puţ in odată pe lună. Acestea vi­zite se vor ext inde asupra ordine! şi cură ţenei localului şcolar şi a curţi i , incălzitului, apei de beut, p recum şi asupra sănătăţii ,

curăţeniei şi înbăcămintei elevilor. Constatări le şi dispoziţiile me­dicilor de circumscripţ ie se vor t rece in t r ' un registru a n u m e , întocmit numai spre acest scop.- JnvitaTm deci pe diriginţii tu tu­ror şcolilor să p revadă şcoala cu acest registru, pregăt i t d in mai mul te coaie de h â r t i e , ' c u următoarele rub r i c i : Da ta inspecţiei , (anul, luna şi ziua,) Clasele inspectate , Constatări şi dispoziţiii, Observări . (

Executarea dispoziţiei prezente se va controla cu ocazia inspecţiilor' şcolare din par tea organelor de control.

No. 99—1925. A - - _

Examenele de definitivai.

Im conformitate cu ordinul ()n. Minister No. 3196—1925 facem cunoscut tu tu ro r celor interesaţi , că examenul de definiti­vat al membri lor corpului didactic pr imar , cari împlinesc la 1 Martie 1925. 3 ani de funcţionare dela numi rea cu titlu provizo­riu, conform Art . 118 din l egea ' învăţământului primar, incepe cu 1 Martie 1925.

P u n e m in vedere tu tu ro r celor in drept , ca sunt obligaţi să prez in te comişiunii examinatoare, in ziua depuneri i examenului textele- 'de pregăt i re a lecţiilor, A ' izate- de rovizoratnl şcolar şi copii pe hâr t ie simplă vizate de dirigintele şcoalei, de pe toate procesele verbale de inspecţiuni dela şcoalele unde a funcţionat, insoţi te de declaraţ iuni , că n 'au mai avut alte inspecţii afară de acelea de cari d e p u n copii. 1

Fiecare candidat este obligat să se prezinte, la corni siune,a da care. e repar t izat judeţul său.

. Trecerea la altă comisiune nu se admite. Despre locul şi data ţinerii examenul cei interesaţi vor fi avizaţi, la t imp.

Zălau, la 2 Februa r i e 1925.

(ss) Iocm Mango, revizor şcolar.

Comitelui şcolar judeţean al judeţului Sălaj

No. 325—1925. -

Achitarea subvenţiei de 1 5 % comitetului şcolar judeţean.

Pe anul 1924 toate Comitetele şcolare au avut bugete reale, verificate şi aprobate ele noi, şi in aceste bugete au fost prevă­zute, .subvenţiile" de 1 5 % pen t iu Com. şcolar judeţean. P e lângă toate provocările noastre, o mare parte a Comitetelor .şcolare nici până azi n ' an achitat aceasta subvenţie , deşi terminul ul t im a fost 3.1 Decemvr ie 1924.

Cum aceasta s tare n u se mai poate tolera, punem din nou în vedere tu tu ro r comitetelor şcolare cari sunt în res tanţă cu aceasta subvenţie 1 , să o plătească în termen de cel mult 5 zile, inaintâiidu-o pe adresa : Administraţia Financiară Zălau.

Neexecutrea acestui ordin o wm califica-o de indolenţă şi nesupunere şi vom aplica cu toată rigoarea sancţiunile cuveni te faţă de d-nii secretari ai- Comitetelor şcolare, cari nu ţin să-şi împlinească datoria cu toată sfinţenia.

Se ştie că activitatea bună sau rea a unui comitet şcolar de­pinde dela sec re tând aceluia, care este pus în curent cu toate dispoziţiile cc se iau.

Zalău, la 9 Februarie 1925.

No. 326—1925.

Achitarea abonamentului pentru „Şcoala Noastră.11,

Invi tăm pe toate Comitetele şcolare cari sunt în res tanţă cu abonamentul pen t ru „Şcoala Noastră" pe anul 1924 să-l a-chite în termen de 3 zile ca să se pre în t impine luarea altor mă­suri de constrângere .

Zălau, la 9 Februar ie 1925.

Prefect, Preşedinte: Secretar :

Dr. Domşa. loan Mango. /

Publicaţiune de concurs I n căminul de ucenici din Zălau, ce se va deschide în

luna Martie a. c. se pr imesc 15 l)ăeţi pe lângă condiţiile de mai j o s : ' ^ ,

Să fie voinici, sănătoşi, să fie trecuţi de 13 an i , având mi­n i m u m 4 'clase pr imare. .

.Băeţii din cămin se vor bucura '— pe lângă o creştere in­telectuală şi morală — de locuinţă, întreţinere întreagă, luminat, spălat şi încălzit. ,

P e n t r u pr imirea instrucţ iei profesionale, vor fi plasaţi la diferiţi pa t roni din oraş. .

Băeţi i , cari pe lângă în t runirea condiţiilor de mai sus, au dragoste şi aplicare spre meserie şi doresc a. fi ,primiţi în Că­min, se vor prezenta la examenul de concurs ce se va ţ inea la 28 Februa r i e a. c. ora 10 ai m. în localul şcoalei p r imare de s t a t din Zălau (strada Libertăţii No. 7) aducând cu sine o cerere adresată către Comitetul Căminului .

\ Cererea va fi proyăzută cu extras de naştere, certificat şco-lar şi certificat de starea materială a părinţilor.

; Cei pr imiţ i vor fi avizaţi despre data când se va deschide căminul .

Fiecare ucenic din cămin este obligat să aibă 2 rândur i , . V . . .

de haine, 2 părechi de ghete , 4 ismene, 4 ş tergare , 2 . batiste, .1 perie pen t ru ghete , 1 per ie pen t ru haine, p ieptene şi săpun de spălat .

Dn-ii preoţi şi învăţători sunt rugaţi s tăruitor să binevoiască a face propagandă pen t ru acest cămin şi a recomanda spre pri­mire pe cele mai bune elemente. •

. Zălau, la 8 Feb rua r i e 1925. J . ^

Comitetul Căminului de ucenici.

Abonamente achitate Pe anul 1924. Comitetul şcolar Borza, Şoimuş, Ţieău

Horoatul-Crasnei, Nirşid, Biuşa, Fe t india, Ipn , Cehăluţiu, Bicaz, l 'optelec, Gfhirolt, Mocirla, Căţălul-L'ng., G-ârceiu şi Direcţ iunea scoalei normale de înv. din Zalău, câte 160 Lei. — Eugenia Ungur Şimleu-Silvaniei, lu l iu N a g y Zău an, loan Coaciu Şamşod, Alexandim Filipoiuc Zălau, V. I n d r e a ttomeş-Guruslău, şi M. O. D. Trăiau Trufaşiu câte 120 Lei. — Alexandr ina Dr. Halasz J ibou, Elena Sikli Margareta Bulyovszky Năsfălău, A. Cărăjan Bărsăul do jos, Măria GyiSrgy J ibou, Bela Makay, Alex. Szabo, P . Ţolca prof. Dn S. Dr . Suciu dir., Dn E. I)r . Centea prof., Zălau câte 60 Lei .

Pe anul 1925. Dl. profesor 'Vasile P rodan Amer ica 160 Lei loan Raear Derşida, Iosif Fekeţe Zălau, ( îeorge Nichita şi Angela N¡chita câte 120 Lei. Jpan Filip Tăşnacl, A. Cărăjan Bărsăul do jos, loan I lognean şi L. Szabo Năsfălău câte 60 Lei.

f

— Tiparul institutului grafic şi editor „Luceafărul" (G, Avram) 2&lau* —ţ