și primea mâncarea, iar

hrana de la templu o dădea

săracilor. Aflăm că se ruga

din zorii zilei până la ceasul

at treilea din zi, adică ora 9,

apoi lucra până la ceasul 3

dm. Era zeloasă la

privegheri, iscusită în legea

Domnului, darnică, în iubire

curată, desăvrșită în virtute.

Pe Dumnezeu îL binecuvânta

fără încetare. Deseori era

văzută stand de vorbă cu

îngerii. Cine trăiește cu înge-

rii de pe pământ, va trăi și-n

ceruri. Printre îngeri la

nașterea Fiului lui

Dumnezeu, Palat al Fiului și

protectoare, mamă bună

pentru 33 de ani. Suferind

Ca să ajungi mai cinstita de-

cat Heruvimii și mai marită

decât Serafimii, în ceruri,

trebuie ca mai întâi să

trăiești îngerește de pe

pământ. Așa citim despre

Maica Domului că din prun-

cie a fost adusă la templu de

catre părinții ei vârstnci și

lăsata acolo. Există o abun-

dență de informație despre

ea nu numai în tradiția bi-

sericii cum se vorbește de

obicei, ci în literatura piuasă,

scrisă imediat după cărțile

Noului Testament, care

lămuresc unele aspecte

referitoare inclusiv la perso-

ana Maicii Domnului. Din

acestea aflăm despre părinții

ei, nașterea ei, aducerea la

templu de la vârsta de trei

ani, și viața dusă de ea aco-

lo. Programul ei de rugăci-

une. Iar cine o hrănea, era

ingerul Domnului, de la care-

Postul Adormirii Maicii Dom-

nilui, ține de la 1 august, până

pe 15 august, ziua în care facem

pomenirea mutării ei la cer.

Pravila zice să postim, luni

miercuri și vineri cu ajunare

până la ora 3 dm. apoi să mâ-

ncăm mâncare uscată. Marți și

joi, mâncare fiartă cu ulei, iar

sâmbătă și duminecă și dezle-

gare la vin cu cumpătare. Dacă-i

așa aspru postul, el nu vrea

moartea noastră, ci moartea

microbului păcatului, poftelor și

firii vechi. Dacă postim doar de

alimente, dar facem celelalte ca

și în zile de frupt, atunci n-am

făcut nimic deosebit. Dacă nu

ne hotărâm la mai multă rugăci-

une și înduhovnicire, ce fel de

post ținem? Infrânarea de la rău

și dragostea pentru semen, este

semnul postului. Iertarea

greșiților, spovada sinceră, și

primirea Sf. Împărtpșanii asta-i

calea.

Caption describing picture or graphic.

C e i a c e e s t i m a i c i n s t i t ă d e c â t

H e r u v i m i i

P R O G R A M U L

S E R V I C I I L O R

Acatist, în fiecare

vineri seara la 7

ș i d um i ne c ă

dimineața la 9;30

V e c e r n i e

sâmbătă seara la

7 și în ajunul

t u t u r o r

sărbătorilor.

Sfânta Liturghie

în fiecare du-

m i n e c ă ș i

sărbătoare la

ora10:00 AM

E D I T I A D E

F A T A

Ceia ce ești mai.. 1

Hramil bisericii 2

Păr. Arsenie despre ... 3

Slavă Ție Dumnezeule 4

Multa Vorbire 5

Școala Duminicală 5

Sensibili la nevoile... 7

P o s t u l a d o r m i r i i M a i c i i

D o m n u l u i

S A I N T M A R Y , R O M A N I A N O R T H O D O X C H U R C H

Buna Vestire

1 august 2014 Anul XIX Nr. 3

adesea toate răutățile oa-

menilor și vorbele jignitore

adresate Fiului său. Este

Mamă lăsată de Domnul

nouă, la piciorul crucii pe

Golgota,”fiule iată mama

ta.” Mama a celor 7 săbii de

durere trecute prin inima sa.

Dar și martoră a învierii ,

înălțării și mângâiere

sfinților apostoli. Plecarea

ei din lume s-a făcut tot de

înger, care i-a vestit apropi-

erea întâlniri cu Fiul și

Dumnezeul său. La ador-

mirea sa, tot cerul a coborât

împreună cu preaiubitul

Fiul ei. Ce bucurie a putut

fi atunci?! Este cunoscută

adunarea pe nori a tuturor

ap-

Ioan și Iacob. Find în post

se dezleagă la pește.

A doua pe 29 august, este

importantă prin recu-

noștința ce o aducem celui

mai sfânt bărbat născut din

femeie, Ioan Botezătorul.

Om sfânt, postitor

desăvârșit și luptător împo-

triva păcatului, în special

În afară de Adormire, luna

august este împodobită și

cu alte două sărbători,

Schimbarea la Față a Dom-

nului și Tăierea capului Sf.

Ioan Botezătorul. Schim-

barea la Față, s-a petrecut

pe muntele Taborului,

înaintea a trei dintre

ucenicii Domnului, Petru,

desfrânării și petrecerilor

păcătoase.

În septembrie avem

Nașterea Maicii Domnului

pe data de 8, iar pe 14

Înălțarea Sf. Cruci. O

prăznuim îndoit; prima este

aflarea ei de către

împărăteasa Elena la 326 și

jurul bisericii. Vineri 15

august program de

sărbătoare, iar seara acatist.

Pentru sâmbătă 16 august

sunt invitați mai mulți preoți

pentru celebrarea Sf. Lu-

turghii în sobor, urmată de

un parastas comun. Apoi

masa sub cort ca-n toți anii.

Este important să fim

prezenți la acest eveniment?

Foarte important! Asta

pentru cei care iubesc biseri-

ca și pe Maica Domnului.

Da de sigur, noi nu

prăznuim cu festivități laice,

fie ele și culturale, întrucât

centrul atenției este Stăpâna

Cerului, care toată viața i-a

oferit-o lui Dumnezeu,

trăind în curățenie absolută

ca un înger în trup. Faceți și

d-voastră efortul de a chema

Ne vom sili ca și anul aces-

ta după putere, să o cinstim

pe Maica Domnului,

prăznuind festiv mutarea ei

la cer. Pentru aceasta, legat

de hram, am stabilit și un

Sfânt Maslu de obște pe

data de sâmbătă 9 august, la

ora 7 dm. Joi 14 august În

ajunul Adormirii, seara la 7

vom avea prohodul Maicii

Domnului, cu procesiune în

Caption describing picture or

graphic.

S a r b a t o r i i n a u g u s t s i

s e p t e m b r i e

P a g e 2

H r a m u l B i s e r i c i i

“To catch the reader's attention, place an

interesting sentence or quote from the story

here.”

B u n a V e s t i r e

ostolilor, plecați prin lume

să vestească evanghelia,

Veste cea bună și mântu-

itoare. Parintele Cleopa

avea mare evlavie la Maica

Domnului, ”Impărăteasa

Heruvimilor și a Serafimilor

și Stăpâna noastră?”. De

aceea nu era zi în care sa-i fi

ramas necitit Acatistul

Bunei Vestiri și câteva

canoane din Bogorodicina.

Spunea Parintele Cleopa:

”Știti voi cine-i Maica

Domnului? Ea este

Impărăteasa Heruvimilor,

Impărăteasa a toată

făptura, cămara întrupării

lui Dumnezeu-Cuvântul, ușă

luminii, că lumina cea

neapropiată gânditoare,

prin ea a venit în lume. Ea

este ușa vieții, că Viața

Hristos prin ea a intrat în

lume. Ea este poarta cea

încuiată prin care n-a trecut

nimeni decat Domnul, cum

spune Proorocul Iezechiel”.

Zicea batranul: ”Brațele

Maicii Domnului sunt mult

mai puternice decăt umerii

heruvimilor și ale

preafericitelor tronuri. Deci

pe cine ține Fecioara Maria

în brațe? Voi știți pe cine

ține? Pe Cel ce a făcut cerul

milă are? Este mama

noastră...pentru noi toți”.

Celor care dădeau slujbe la

biserică, le zicea: ”Aici am

pus slujbe mari, dar dacă

omul acasă nu face nimic,

se împlinește ceea ce zice

în Sfânta Scriptură: Când

unul se roagă și celălalt nu

se roagă, unul zidește și

celălalt strică! Atât vă

dau: după rugăciunile de

dimineață să cititi

Acatistul Bunei Vestiri cu

candeluța aprinsă. O să

vedeți că Maica Domnului

este grabnic ajutătoare!”

părintele

până sub crucea Răstignitului, şi

printre cei puţini, era Maica

Domnului.

Tot aşa, pe lângă orice răstignit

al vieţii acesteia, puţini mai

rămân pentru el către Dumnezeu,

şi printre cei puţini, e Maica

Domnului. Căci, spre a ajunge la

refacerea noastră, trebuie să

trecem prin multe răstigniri, şi

avem trebuinţă de o inimă de

mamă pentru noi către

Dumnezeu.

Dumnezeu ne părăseşte uneori;

sfinţii nu sunt ascultaţi, dar

iubirea de mamă întoarce

asprimea Dreptăţii lui Dumnezeu

din nou în iubire.

Exod 32: Moise se ruga,

strâmtorând pe Dumnezeu:

încetează Doamne urgia Ta şi

potoleşte-Ţi mânia şi socoteşte

cu blândeţe greşala poporului

Tău. Adă-ţi aminte de robii Tăi:

Avraam, Isaac şi Iacov…

- Nu ! a răspuns Dumnezeu. Lasă

-Mă să-i zdrobesc, căci cu urgie

M-am mâniat asupra lor şi vreau

să-i prăpădesc !

- Dacă nu-i ierţi, şterge-mă şi pe

mine din Cartea Vieţii!

Şi a încetat urgia lui Dumnezeu;

şi pentru rugăciunea lui Moise i-

a iertat pe ei.

Cine-i Moise şi cine-i Maica

Domnului ?

Când te-a lepădat Dumnezeu şi

nici sfinţii nu se mai roagă

pentru tine, a mai rămas cineva

care nu te-a părăsit: e Maica

Domnului, iar Maica Domnului e

ascultată.

„Intre robii lui Dumnezeu şi

Maica lui Dumnezeu e o

deosebire fără margini” – zice

sfântul Ioan Damaschin. Dacă

Moise, un rob, poate, prin

rugăciunea lui, să oprească urgia

lui Dumnezeu şi nu-L lasă să se

răzbune pe închinătorii la idoli, –

cu atât mai mult rugăciunea

sfintei Fecioare Maria, va opri să

nu cadă urgia divină, peste

păcătosul popor creştin.

Al VII-lea Sobor ecumenic,

având în vedere rătăcirile

ereticilor despre sfinţi şi despre

Maica Domnului, hotărăşte:

„A cinsti şi a mări mai întâi pe

Născătoarea de Dumnezeu: mai

înaltă decât toate puterile cereşti;

iar de asemenea şi pe sfintele

Puteri îngereşti, fericiţii şi întru

tot lăudaţii Apostoli şi Prooroci,

pe sfinţii mucenici, morţi pentru

Hristos, pe sfinţii şi de

Dumnezeu purtătorii dascăli, şi

toţi drepţii cuvioşi bărbaţi, şi a

cere mijlocirea lor, pentru că ei

ne pot apropia de împăratul

P a r i n t e l e A r s e n i e B o c a , d e s p r e M a i c a D o m n u l u i

P a g e 3 A n u l X I X N r . 3

Nu se poate vorbi numai despre

Maica Domnului. Ea e prevăzută

de Dumnezeire îndată după

căderea omului.(” Ea îți va zrobi

capul..”)nr. Deci pomenirea ei,

pune din plin, problema refacerii

omului.

Primul om refăcut, e Iisus, Fiul

Ei, şi toţi ucenicii lui Iisus, deci

Ea e şi Maica Bisericii. A fost

instituită, chiar de Iisus, când era

pe cruce, ca maică a creştinătăţii,

când i-a dat pe Ioan de fiu şi lui

Ioan i-a dat-o pe Ea de maică.

Dacă viaţa noastră s-ar reduce

numai la viaţa aceasta, cea între

leagăn şi mormânt, toată zdroaba

vieţii ar fi fără sens. Dar viaţa

noastră nu e numai atâta.

Ştim de la lisus, că vom purta şi

chipul pe care ni l-a arătat El,

schimbându-Se la faţă. Aceasta

însă, când Se va naşte în noi

Iisus, aşa cum S-a născut în

Sfânta Fecioară.

Prin asceză şi iubire, sufletul

nostru trebuie să ajungă la

curăţia sufletului fecioară, în

care se va naşte chipul nostru

veşnic.

Nu e prin urmare numai o

urmare a Domnului, ci şi o

urmare a Maicii Domnului. Iar

Maica Domnului n-a fost scutită

de niciuna din durerile omeneşti.

De mică a cunoscut refugiul şi

prigoana lui Irod. Sabia durerilor

a fost profeţită pentru sufletul Ei.

Ea e modelul desăvârşit de

curăţie şi iubire, duse până la

jertfa: dovadă, că puţini erau

Cine dorește să

contribue la masa de

hram, sau cei care

doresc să doneze flori

la prohod sau pentru

hram sunt îndemnați să

ia legătura cu d-na

Stan.

Să spui mereu: „Slavă Ție, Dumnezeule!”

P a g e 4 B u n a V e s t i r e

“Acum câțiva ani, când eram preot paroh la Sfânta Biserică a

Sfântului Vasilie din Pireu, m-a chemat de urgență un bărbat

de 42 de ani, pe nume Xenofont, să-l spovedesc. Când am

mers, l-am găsit într-o stare jalnică.

Cancerul cu nestăvilitele lui metastaze îi cuprinsese și capul.

Zilele lui îi erau măsurate. Era singur în salon, și fiindcă

celălalt pat era liber, mi-a povestit cum a crezut, de vreme ce

era, așa cum accentuat el, un „ateu neînduplecat” și necredin-

cios.

„Am venit aici, în acest salon cu două paturi, de vreo 35 de

zile. Lângă mine, pe celălalt pat, era deja un alt bolnav în

vârstă de vreo 80 de ani. Acest bolnav, Părinte, în ciuda

înfricoșătoarelor dureri la oase – acolo îl atacase cancerul -,

spunea mereu: «Slavă Ție, Dumnezeule! Slavă Ție,

Dumnezeule!». După aceea mai spunea și alte rugăciuni, pe

care eu, neîmbisericitul și ateul pentru prima oară le auzeam.

Și de multe ori, după aceste rugăciuni, se liniștea – nu-mi

puteam da seama în ce fel – și-l cuprindea un somn dulce.

După vreo două-trei ceasuri se trezea din pricina durerilor

insuportabile și iarăși începea: «Hristoase al meu, Îți

mulțumesc! Slăvit să fie Numele Tău! Slavă Ție,

Dumnezeule! Slavă Ție, Dumnezeule!». Eu urlam de durere,

iar el, deși era cuprins de nesuferite dureri, Îl slavoslovea pe

Dumnezeu. Eu Îl huleam pe Hristos și pe Maica Domnului,

iar el Îl fericea pe Dumnezeu, Îi mulțumea pentru cancerul pe

care i l-a dat și pentru durerile pe care le avea.

Atunci eu mi-am ieșit din fire nu numai din pricina durerilor

înfricoșătoare pe care le aveam, ci și pentru că îl vedeam pe

bolnavul de lângă mine slavoslovindu-L mereu pe Dumnezeu.

El se împărtășea aproape în fiecare zi, iar eu vomitam din

pricina greții.

- Încetează odată să mai spui mereu: «Slavă Ție,

Dumnezeule!». Nu vezi că Acest Dumnezeu, pe Care tu Îl

slavoslovești, ne chinuie atât de cumplit? Dumnezeu este

Acesta? Nu există. Nu! Nu există… Însă acela mi-a răspuns

cu un glas dulce: – Există, fiul meu, există și este un Părinte

iubitor, pentru că prin boală și dureri ne curăță de multele

noastre păcate. Așa cum, dacă te-ai fi îndeletnicit cu o muncă

grea, în care hainele tale și trupul tău s-ar fi umplut de

murdărie și ar fi trebuit o perie aspră pentru a te curăța bine și

tu și trupul tău și hainele tale, în același chip și Dumnezeu

folosește boala ca un curățitor binefăcător al sufletului, pentru

a-l pregăti pentru Împărăția Cerurilor. Răspunsul lui m-a

pe care mi le spui despre Împărăția Dumnezeului tău…

Îmi aduc aminte de ultimele lui cuvinte: – Așteaptă și vei

vedea cu ochii tăi cum se desparte sufletul de trupul unui

creștin care crede. Eu sunt păcătos, însă mila lui

Dumnezeu mă va mântui.

Așteaptă și vei vedea, și vei crede. Și această zi a sosit.

Cei de la spital au vrut să pună un paravan, așa cum era de

datoria lor, însă eu am protestat și le-am spus: „Nu, pentru

că vreau să văd cum moare acest bătrân”.

Îl vedeam cum slavoslovea mereu pe Dumnezeu. Uneori

zicea câte un „bucură-te” pentru Maica Domnului, care

mai târziu am înțeles că se numește Acatist.

Apoi a cântat încetișor „Născătoare de Dumnezeu,

Fecioară”, „Pentru mulțimea păcatelor mele…”, „Cuvine-

se cu adevărat”, făcând în același timp de multe ori

semnul Sfintei Cruci.

La un moment dat și-a ridicat mâinile în sus și a spus: –

Bine ai venit, Îngerul meu! Îți mulțumesc că ai venit cu

atât de strălucitori însoțitori ca să-mi iei sufletul.

Îți mulțumesc! Îți mulțumesc! S-a ridicat puțin, apoi și-a

ridicat iarăși mâinile în sus, și-a făcut semnul Sfintei

Cruci, și-a pus mâinile cruciș pe piept și a adormit. Dintr-

odată salonul a fost inundat de lumină, parcă au intrat în el

zece sori, atât de mult s-a luminat camera.eu

necredinciosul, ateul, materialistul, îngâmfatul,

mărturisesc nu numai că a strălucit camera, ci și o nespusă

mireasmă s-a răspândit în ea. Și nu numai în ea, dar și pe

hol, iar cei care erau treji și puteau merge, alergau încolo

și-ncoace pentru a depista de unde venea acea ciudată

mireasmă. Și astfel, Părinte, am crezut și după trei zile am

chemat un duhovnic.

A doua zi i-am luat în primire pe ai mei, pe mama, pe tata,

apoi pe cei doi frați mai mari ai mei, pe femeia mea, pe

rude și pe prieteni, și am strigat la ei: – De ce nu mi-ați

vorbit niciodată despre Dumnezeu, despre Maica

Domnului și despre Sfinți? De ce nu m-ați dus niciodată la

Biserică? De ce nu mi-ați spus că există Dumnezeu și că

există moarte și cândva acest suflet se va despărți de trup

ca să dea socoteală de cele pe care le-a făcut? De ce m-ați

îmbrâncit în ateism și marxism cu comportarea voastră?

Voi m-ați învățat să înjur, să fur, să înșel, să mă mânii, să

pizmuiesc, să spun mii de minciuni, să nedreptățesc, să

desfrânez… Voi m-ați învățat să fiu viclean, lăudăros,

școala de religie, nu-i un

părinte bun și nici nu poate

fi naș la botezul altora. Șco-

la durează din septembrie

până in iunie, cu excepția

vacanțelor de Crăciun și

Paște. Nimănui nu i se cere

nici o contribuție bănească,

în schimb se cere aducerea

copiilor cu regularitate. A

Vrem să reamintim tu-

turor credincioșilor bisericii

noastre că din septembrie

14, începe din nou școala de

religie. Școala nu este vol-

untară, ci obligatorie,

pentru toți care se consideră

aparținători parohiei aces-

teia. Cine nu-și aduce copiii

la biserică și nu-i înscrie la

veni o duminecă și trei nu;

este egal cu nimic. Cei care

s-au născut după 1995 și

până 2010 trebuie înscrisi la

aceste cursuri. Avem nevie

și de profesori ,dacă se poate

de profesie, să fie fluenți în

limba engleza. Școala este în

limba engleză, pentru că nu

toți copii știu suficient

s c o a l a d u m n i c a l A

P a g e 5 A n u l X I X N r . 3

invidios, iubitor de argint și rău. De ce nu m-ați învățat

virtutea? De ce m-ați învățat dragostea? De ce nu mi-ați

vorbit niciodată despre Hristos? De ce?

De acum înainte până ce voi muri, îmi veți vorbi numai

despre Dumnezeu, despre Hristos, despre Maica

Domnului, despre Îngeri și Sfinți. Despre nimic altceva.

Veneau ai mei, rude, prieteni, cunoscuți și-i întrebam pe

fiecare separat sau pe toți împreună: – Aveți să-mi spuneți

ceva important despre Dumnezeu? Spuneți-mi, că pe El

merg să-L întâlnesc! Dacă nu știți, mergeți și învățați!

Zilele trec și eu voi pleca.

La unul sau doi vizitatori le-am spus: – Dacă nu știi și nu

crezi, pleacă! Acum cred cu toată inima mea și vreau să-mi

spovedesc toate păcatele mele de când eram copil”.

Xenofont care se spovedea acum, era hotărât și neîndurător

cu vechiul Xenofont.

Și mila lui Dumnezeu cu el a fost mare, foarte mare. S-a

spovedit cu sinceritate, s-a împărtășit de două-trei ori,

apoi, după o luptă de câteva zile cu cancerul, a plecat în

deplină pocăință, cu credință vie, în pace, slavoslovindu-L

și el pe Dumnezeu. “

Multa vorbire vine, de cele mai multe ori, de la o anumită

părere de sine, mândră, potrivit căreia închipuindu-ne că

suntem multștiutori și că părerea noastră despre lucrul cu prici-

na este cea mai mulțumitoare, încercăm o nevoie neînfrânată

de a ne-o spune și a o întipări și în inimile celorlalți prin belșug

de vorbe, cu repetări numeroase, făcându-li-se învățători

nepoftiți și visând câteodată să aibă ca ucenici oameni mult

mai pricepuți decât ei - și asta atunci când se vorbește despre

lucruri care merită cât de cât luare-aminte.

În cea mai mare parte însă, multa vorbire este totuna cu

vorbirea deșartă, și atunci nu se găsesc cuvinte pentru a

înfățișa pe deplin răul care vine din această proastă obișnuință.

Îndeobște, multa vorbărie deschide porțile sufletului, prin care

iese îndată din inimă căldura evlaviei, și cu atât mai mult

vorbirea deșartă. Multa vorbire îi abate omului luarea-

aminte de la el însuși, și în inimă, care în felul acesta ajunge

să nu mai fie păzită, încep să se furișeze obișnuitele învoiri și

pofte pătimașe – căteodată cu asemenea izbândă,încât atunci

când se termină vorbirea deșartă, în inimă se află deja nu nu-

mai însoțirea cu gândul rău, ci și hotărârea de a săvârși pati-

ma cu fapta.

Vorbirea deșartă este ușă spre osândire și clevetiri, răspândi-

toare a veștilor și părerilor mincinoase, semănătoare a

neînțelegerilor și vrajbelor.

Vorbirea deșartă înăbușă gustul pentru ostenelile minții și slu-

jește mai totdeauna drept acoperire pentru lipsa unei cunoașteri

temeinice.

După multa vorbire, când aburul mulțumirii de sine trece,

întotdeauna rămâne un anumit simțământ de tristețe și de

rușine. Oare aceasta nu

dovedește că sufletul, chiar fără

voia sa, se simte atunci furat?

MULTA VORBIRE

Cât de cuminte este să

știi să taci și să știi să

vorbești frumos despre

alții! Cine știe cât de

mult îl iubește

Dumnezeu pe acela pe

care lumea îl arată cu

degetul?!

O simplă vorbă

necugetată, fie chiar și

nevinovată, spusă într-o

clipă despre cineva, cât

de mult trebuie să te

milogești ca să scapi de

urmarile ei. Și cine te

poate încredința că ești

cu adevărat iertat? Un

duhovnic chiar, te poate

ierta de faptă, dar

consecința ei o porți tu.

Cât de mult se supără

Domnul Iisus Hristos pe

vorbele goale, vorbele în

plus, vorbele rușinoase și

mai ales vorbele

ucigătoare. Această

stăpânire de sine va fi

mult lăudată, plăcută și

încununată. Vezi cât…

de mult se poate câștiga

într-o zi cu gura închisă?

Păr.Arsenie Papacioc

despărţirea sa de

Dumnezeu. Astfel, un trup

viu poate fi locuit de un

suflet viu sau de un suflet

mort. Starea sufletului

dincolo de mormânt este

continuarea stării sale

pământești, fie de viaţă,

fie de moarte. Cel ce a

înviat în sufletul său

„Trupul trăiește, dacă e

locuit de suflet; iar sufletul

trăiește, dacă e locuit de

Dumnezeu. Așadar, sunt

oameni care au într-înșii

suflete vii, și sunt oameni

care au suflete moarte.

Moartea trupului este

despărţirea sa de suflet;

iar moartea sufletului este

cunoștinţa și iubirea lui

Dumnezeu, câtă vreme era

pe pământ, acela a înviat

pentru veșnicie; iar cel ce a

omorât acestea în sufletul

său și moartea l-a prins în

acestea, acela a murit

pentru veșnicie. Acela a

omorât Împărăţia lui

Dumnezeu dinlăuntrul său

6. Fii bolnav cu cei bolnavi,

7. Plângi cu cei păcătoși.

8. Bucură-te cu cei ce se

pocăiesc.

9. Fii prieten cu toți

oamenii, dar fii singur în

cugetul tău.

10. Fii părtaș la pătimirea

tuturor, dar cu trupul tău

fii departe de toate.

11. Nu mustra pe cineva și

nu osândi nici chiar pe cei

foarte răi în viețuirea lor.

12. Întinde haina ta peste

cel ce a greșit și acoperă-l;

și dacă nu poți lua asupra

ta greșelile lui și nu poți

primi și certarea și rușinea

în locul lui, rabdă-l măcar

și nu-l rușina…

Amin!

1. Lasă-te răstignit și nu

răstigni.

2. Lasă-te nedreptățit si nu

nedreptăți.

3. Lasă-te bârfit și nu bârfi.

4. Fii blând și nu fii zelos

în rău…

5. Veselește-te cu cei ce se

veselesc și plangi cu cei ce

plâng, căci acesta este

semnul curației.

Să vorbești frumos despre ceilalți!

d e s p r e s u f l e t

p a r . A r s e n i e B o c a

P a g e 6

SFATURI PENTRU MANTUIRE : Căutaţi mai

întâi

Împărăţia lui

Dumnezeu și

neprihănirea

Lui și toate

celelalte se

vor adăuga

vouă ! Mat,6,33

Caption describing picture or

graphic.

B u n a V e s t i r e

și a înlocuit-o cu

împărăţia chinurilor

veșnice, în care a

intrat încă din viaţa

pământească.”

Îndoielnicii au totdeuna întrebări, sau

vin și cu soluții, că dacă putem lua

din altă parte, să fie ei scutiți. De gra-

tis în ziua de astăzi nu-i nimic.

Gratis primim de la Dumnezeu; aer,

soare, minte. Dar nu vedeți că și apa

care vine la robinet trebuie să o

plătești. Pledgeul de care fug unii, în

realitate cineva îl plătește.și încă cu

drag. Din septembrie ca în fiecare an,

va fi perioada de înscriere a

pledgeului pe anul viitor. Fiecare

creștin trebuie sa-l înoiască ținând

cont de devalorizarea din anul ce a

trecut. După Constituția Episcopiei,

toți cei care împlinesc 18 ani, trebuie

să devină membrii ai biserici, deci

inclusiv să aibă un pledge. Noi zicem

că toți cei care lucrează și au un venit,

ar trebui să se gândească și la biserică.

Mai ales cei care în vreun fel folsesc

serviciile bisericii, știind că tot ce dăm

Ce-i un pledge? Pentru cei care nu

cunosc, pledge-ul este o promisiune,

o făgăduință, făcută în conștiința ta

de crestin înaintea lui Dumnezeu, că

vei sprijinii lucrul Lui în lume, adică

Biserica. Lucrarea de mântuire a

oamenilor, Hristos a încredințat-o

Bisericii, cea promisă lui Petru. ”Tu

ești Petru și pe această piatră voi zidi

Biserica Mea” A sprijini financiar

Biserica înseamnă că-ți cunosti dato-

ria cea după biblie, și care nu-i un

act de caritate, ci o poruncă data de

Dumnezeu. - Noi avem, că am

primit. Dar din tot ce primim, nu

facem ca bogatul căruia i-a rodid

țarina, ci măcar din exces întoarcem

lui Dumnezeu și misiunii evan-

ghelice, o parte. Dar căți o fac cu

adevărat? Sigur pentru a face așa

ceva trebuie să ai cunoștință,

credință și iubire față de biserică.

pentru Domnul, se adună sus în contul

nostru ceresc, chiar și un pahar de apă

dat în numele Hristos. Biserica este

casa lui Dumnezeu, e trupul mistic a

lui Hristos, iar cine-și face datoria față

de ea, își face datoria față de Hristos.

Zgârcenia, șmecheria, fofilarea, nu sunt

modele creștineti, ci mai degrabă vicle-

nii, a necredintei. A face mereu apel la

așa ceva este o dovadă că nu toți au

înțeles aceasta datorie, iar biserica prin

glasul preotului, a consiliului, parohial

este nevoită să amintească acest lucru.

Este jenant și pentru noi, dar trebuie să

fie și o rușine pentru cei care se fasc că

nu pricep. Mai amintim o problemă; a

celor care au un pledge dar își aduc

aminte doar cu carți poștale sau alții țin

de un pledge care l-au fagăduit acum 20

de ani. Un litru de benzină este cel de

acum 20 de ani? E jenant sa treacă

jumătate de an și ei nici nu au început

P l e d g e - u l o d a t o r i e p e n r u t o t i

Mi-a spus un bun prieten

de curând: De mic mergeam la biserică, chiar mă

spovedeam şi mă împărtăşeam din când în când – dar o

făceam aşa, din obişnuinţă. De fapt, nici eu nu ştiu de

ce. În schimb, gândeam şi trăiam ca păgânii. Până într-o

zi când am înţeles cât de mult mă iubeşte Dumnezeu.

Aceasta mi-a înmuiat inima. Era de Sfintele Paşti.

Mergând împreună cu nişte prieteni la Biserică în

Săptămâna Mare, m-a mişcat tare mult cât a suferit

Hristos pentru noi. Pe urmă, la Înviere, am simţit din

toată inima că acesta e realitatea: Hristos a înviat şi

este Dumnezeu cu adevărat. Am citit în Sfintele Scrip-

turi şi am văzut un lucru uimitor pe care lumea nu-l ştie:

Dumnezeu întotdeauna îşi ţine făgăduinţa în a răsplăti

binele, dar amână de multe ori, de o infinitate de ori, să

pedepsească după cuvântul rostit tot de El. Altfel spus,

Dumnezeu are nesfârşită răbdare cu noi oamenii. Ne

iubeşte prea mult şi ne pedepseşte numai atunci când

vede că nu mai are încotro, trebuind cumva să ne

zguduie ca să ne dăm seama că nu noi ne suntem

dumnezeu.

BINECUVÂNTĂM IUBIREA

Binecuvântăm iubirea ca pe darul cel mai Sfânt

Şi, căutând cine-a avut-o mai înalt pe acest pământ,

O găsim numai în Tine, strălucind cel mai frumos,

Fericită şi Curată, MAICA DOMNULUI HRISTOS.

Binecuvântăm răbdarea şi smerenia mereu,

Şi, căutăm cine le are mai profund spre Dumnzeu,

Dar nu le găsim la nimeni dintre câţi pe lume sunt

Cum le-ai avut TU, Fecioară, MAICA DOMNULUI PREA

SFÂNT.

Binecuvântăm Frumseţea inimii cu nobil simţ

Şi-o căutăm pe lumea asta la toţi cei ce-i ştim mai Sfinţi,

Dar nu mai găsim la nimeni, din tot neamul omenesc,

Cum a fost în al tău suflet, MAICA MIRELUI CERESC.

BICECUVÂNTĂM PE TATĂL şi PE FIUL Cel Slăvit,

Şi Pe DUHUL SFÂNT, că astfel Te-a Nălţat ŞI Te-a Sfinţit…

Şi-Nchinându-ne naintea Tainicului Plan Divin,

TE CINSTIM, PREAFERICITĂ, MAICA LUI HRISTOS!

AMIN!

Nu uitaţi! Hramul bisericii îl vom

celebra între 14 și 16 august. Pe 9

august va fi maslu de obște.

Prohodul pe joi seara pe 14 august.

Pe 15 august, vom avea slujbă ca în sărbători.

Hramul festiv, cu sobor de preoți și masă, va fi

sâmbătă 16 august dela 9;30. Toată parohia este

îndemnată să participe. Invitați și prietenii.

Saint Mary, Rom. Orth. Church

555 S Walnut St.

Anaheim Ca, 92802

——————————————————————————