buna guvernare rom 1

5/13/2018 buna guvernare rom 1 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/buna-guvernare-rom-1 1/4

CE CONSTITUIE BUNA GUVERNARE?Nu există o definiţie unică şi exhaustivă a „bunei guvernări”, la felcum nici nu există o delimitare a obiectivului acesteia, care ar pre-supune o acceptare universală. Acest termen este utilizat cu o ma-re flexibilitate; ceea ce poate constitui un avantaj, dar şi o sursă dedificultăţi la nivel operaţional. În funcţie de context şi de obiecti-

vul determinant, în diferite condiţii s-a afirmat că buna guverna-re cuprinde: respectarea totală a drepturilor omului, asigurarea su-premaţiei legii, participare eficientă, parteneriate a mai multor ac-tori, un sector public eficient şi efectiv, legitimitate, acces la cunoştin-ţe, informaţii şi educaţie, acordarea atribuţiilor politice oamenilor,echitate, dezvoltare durabilă, atitudini şi valori care promovează re-sponsabilitatea, solidaritatea şi toleranţa.

Cu toate acestea, există un consens semnificativ, potrivit căruia buna guvernare se referă la procesele politice şi instituţionale, câtşi la rezultatele considerate necesare pentru a atinge obiectivelede dezvoltare. Se spune că buna guvernare este procesul prin careinstituţiile publice desfăşoară activităţi publice, gestionează resursepublice şi garantează respectarea drepturilor omului într-o manieră,

în principiu, liberă de orice abuz şi corupţie, acordând o atenţiedeosebită principiului statului de drept. Testul veritabil al "bunei"guvernări este măsura în care aceasta îşi îndeplineşte obligaţiile

vizând drepturile omului: drepturile civile, culturale, economice, politice şi so-ciale. Întrebarea principală în aceastăordine de idei este următoarea: insti-tuţiile de guvernare garantează efec-tiv dreptul la sănătate, locuinţă adec-

vată, hrană suficientă, educaţie decalitate, justiţie echitabilă şi securita-te personală?

ATRIBUŢIILE-CHEIE ALEUNEI BUNE GUVERNĂRIBuna guvernare cuprinde opt trăsăturicaracteristice: participare, orientare spre consens, responsabilita-te, transparenţă, receptivitate, eficacitate şi eficienţă, echitate şi ca-

racter cuprinzător şi supremaţia legii. Buna guvernare asigură mi-nimizarea corupţiei, luarea în considerare a opiniilor minorităţilor, iar vocile celor mai vulnerabile categorii ale societăţii să fie au-zite în procesul de luare a deciziei. Buna guvernare este recepti-

vă faţă de necesităţile curente şi viitoare ale societăţii.

PARTICIPAREParticiparea, atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor, constituie funda-mentul unei bune guvernări. Participarea poate fi directă sau prinintermediul instituţiilor sau reprezentanţilor legitimi. De menţio-nat faptul că democraţia reprezentativă nu implică neapărat lua-rea în considerare a preocupărilor celor mai vulnerabile categoriiale societăţii în procesul de luare a deciziei. Participarea trebuiesă fie informată şi organizată. Aceasta înseamnă libertatea de aso-ciere şi de exprimare, pe de o parte, şi o societate civilă bine or-ganizată, pe de altă parte.

PRINCIPIUL STATULUI DE DREPT/SUPREMAŢIA LEGIIBuna guvernare presupune un cadru juridic favorabil aplicat în mod

imparţial. De asemenea, buna guvernare implică protejarea deplinăa drepturilor omului, în special, a drepturilor minorităţilor. Im-plementarea imparţială a legislaţiei se bazează pe o justiţie inde-pendentă şi caracterul imparţial şi incoruptibil a organelor de poliţie.

TRANSPARENŢA Transparenţa presupune că deciziile luate şi implementarea ace-stora este în concordanţă cu regulile şi normele existente. La fel,transparenţa implică circulaţia liberă a informaţiei şi disponibilita-tea acesteia celor care sunt vizaţi de deciziile în cauză şi implemen-

tarea acestora. Informaţia este compre-hensivă şi furnizată în forme şi prin mij-loace uşor inteligibile.

RECEPTIVITATEBuna guvernare presupune că instituţiileşi procesele deservesc toţi factorii de in-teres într-un cadru rezonabil de timp.

ORIENTARE SPRE CONSENSÎntr-o anumită societate sunt implicaţimaimulţi actorişi, evident, există tot atâ-tea puncte de vedere. Buna guvernare

necesită medierea diferitor interese exprimate în societate pentrua atinge un consens larg asupra ceea ce este spre binele întregii so-

cietăţi şi a modalităţii de realizarea acestuia.De asemenea, buna guvernare presupuneabordarea amplă şi de perspectivă a necesităţilorpentru dezvoltarea umană durabilă şi a căilor de realizare a acestorobiective. Acest deziderat poate fi atins doar prin conştientizarea con-textului istoric, cultural şi social al unei societăţi sau comunităţi.

Responsabilitate

Transparenţă

Receptivitate

Echitateşi caracter

cuprinzător

FIGURA 1:Caracteristicile bunei guvernări

Orientare spreconsens

Participare

Supremaţialegii

Eficacitateşi eficienţă

BUNA GUVERNARE

BUNA GUVERNARE ŞI ROLUL

SOCIETĂŢII CIVILE

~ 1

PROMOVAREA RESPONSABILITĂŢII GLOBALE DEZVOLTAREA REŢELEI CUNOŞTINŢELOR DE POLITICI DE DEZVOLTAREIN SCOPUL ÎMBUNĂTĂŢIRII INIŢIATIVELOR ORGANIZAŢIILOR EGUVERNAMENTALE

ÎN NOILE STATE MEMBRE ALE UE

BUNA GU VER NARE

Sumarul Politicii, CASE Moldova IULIE 2010



ECHITATE ŞI INCLUDEREProsperitatea unei societăţi depinde de asigurarea faptului că toţimembrii au rolul său şi nu sunt excluşi din stratul principal al so-cietăţii. Aceasta presupune că tuturor grupurilor sociale, în special,celor vulnerabile, li se acordă şansa de a-şi îmbunătăţi sau menţinenivelul de bunăstare.

EFICACITATE ŞI EFICIENŢĂ Buna guvernare presupunecă proceseleşi instituţiile producrezultatece întrunesc nevoile societăţii, asigurând, concomitent, utilizarea,

în modul cel mai eficient posibil, a resurselor puse la dispoziţia lor.Conceptul eficienţei în contextul bunei guvernări mai implică folo-sirea durabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului ambiant.

RESPONSABILITATEResponsabilitatea este o cerinţă-cheie a bunei guvernări. Nu doarinstituţiile publice,dar şi celeprivate,precum şi organizaţiile societăţii

civile, trebuie să poarte răspundere faţă de public şi factorii deinteres instituţionali. Cine poartă răspundere în faţa cui variază înfuncţie de faptul dacă deciziile luate sunt interne sau externe pen-tru o organizaţie sau o instituţie. În general, o organizaţie sau o in-stituţie poartă răspundere faţă de cei care vor fi afectaţi de deciziileluate sau acţiunile întreprinse. Responsabilitatea nu poate fi exer-citată în lipsa asigurării transparenţei şi supremaţiei legii.

EVALUAREA GUVERNĂRIIÎn linii mari, guvernarea reprezintă tradiţiile şi instituţiile prin in-termediul cărora autoritatea este exercitată într-o ţară, inclusiv pro-cesul prin care guvernele sunt alese, monitorizate şi înlocuite;

capacitatea guvernării de a formula şi implementa politici adecva-te; şi respectul pe care cetăţenii şi statul îl poartă pentru instituţiilecare reglementează interacţiunile economice şi sociale dintre ei.

Cele şase dimensiuni ale guvernării care corespund definiţiei demai sus sunt următoarele:

1. VOCE ŞI RESPONSABILITATE – sînt percepţiile ce se referă lamăsura în care cetăţenii unei ţări sunt în stare să participe la ale-gerea guvernului său, cât şi libertatea de exprimare, libertateade asociere şi libertatea presei.

2. STABILITATE POLITICĂ ŞI ABSENŢA VIOLENŢEI – sînt per-cepţiile legate de posibilitatea de destabilizare sau răsturnarea guvernului de către mijloace neconstituţionale sau violente,inclusiv de violenţa şi terorismul motivat politic.

3. EFICACITATEA GUVERNĂRII – este totalitatea percepţiilor le-gate de calitatea serviciilor publice, a serviciilor civile şi gradulindependenţei acestora în raport cu presiunile politice, calitateaformulării şi implementării politicilor, şi credibilitatea angaja-mentelor guvernului vis-a-vis de aceste politici.

4. CALITATEA PROCESULUI DE REGLEMENTARE – presupunepercepţiile referitoare la capacitatea guvernului de a formula şi

implementa politici şi reglementări adecvate care permit şi pro-movează dezvoltarea sectorului privat.

5. PRINCIPIUL STATULUI DE DREPT/SUPREMAŢIA LEGII– este ansamblul percepţiilor legate de măsura în care agenţii

au încredere şi respectă normele societăţii şi, în special, calita-tea aplicării contractelor, drepturilor patrimoniale, organelor depoliţie, instanţelor de judecată, dar şi posibilitatea declanşării unoracţiuni criminale şi de violenţă.

6. CONTROLUL CORUPŢIEI – presupunepercepţiile referitoare lamăsura în care este exercitată puterea publică în scopuri priva-te, inclusivformele neînsemnateşi de anvergură alecorupţiei, pre-cum şi "capturarea" statului de către elite şi interese private.

În ultimii ani au fost depuse eforturi considerabile pentru a ela- bora diferite metode de evaluare a calităţii guvernării.

Există binecunoscutele sisteme de evaluare– INDICATORII DE GU- VERNARE LA NIVEL MONDIAL (IGM), care sînt publicate anual deInstitutul Băncii Mondiale, precum şi o serie de alţi indici oferiţi dediverse organizaţii internaţionale. IGM cuprind 212 ţări şi teritorii

incluse in ediţiile bienale 1996, 1998, 2000 şi în ediţiile anuale pen-tru perioada 2002-2008. Indicatorii sînt bazaţi pe câtevasute de va-riabile individuale care măsoară percepţiile guvernării, extrase din35 de surse de date întocmite de 33 de organizaţii diferite din lumea

întreagă. Indicatorii agregaţi, împreună cu cei subiacenţi dezagre-gaţi, pot fi accesaţi prin intermediul www.govindicators.org.

Aceste sisteme de evaluare au permis desfăşurarea unor discuţiiserioase vizând calitatea guvernării şi urmează să marcheze un pro-gres semnificativ în perfecţionarea guvernării. Cu toate acestea,o trăsătură comună a acestor indicatori este faptul că ei reflectăpunctul de vedere extern asupra proceselor complicate ale gu-

vernării în ţările vizate şi nu întoteauna ţin cont de opiniile facto-rilor importanţi bine informaţi din aceste ţări.

EVALUAREA GUVERNĂRII LA NIVEL MONDIAL (EGM) îşi punedrept scop identificarea modalităţii în care experţii evaluează cali-tatea guvernării. EGM este o dimensiune dedicată, fundamentatăteoretic, care cuprinde aceiaşi indicatori şi metode de abordare înfiecare ţară. EGM constă în sondajul experţilor naţionali din fiecareţară care participă la EGM, folosind o metodologie comună. În acestmod, aprecierea se bazează pe opiniile factorilor de interes locali,asigurând concomitent comparabilitatea rezultatelorobţinute în ca-drul tuturor ţărilor participante. Pentru prima dată EGM a fost efec-tuată în anul 2001, fiind implementată de un grup internaţional deorganizaţii de cercetare sub egida Universităţii ONU din Tokyo. Pri-ma rundă a evaluării în cauză a cuprins 23 de ţări din diferite părţiale lumii. Runda a doua s-a derulat în anul 2006, folosind o meto-dologie puţin modificată pentru un eşantion de 10 ţări. Funcţia decoordonator al rundei a doua a EGM a fost exercitată de OverseasDevelopment Institute (ODI) din Londra. Evaluările cuprinse derunda a doua s-au bazat pe 36 indicatori, astfel încât să fie posibi-lă măsurarea fiecărui principiu pentru fiecare sector.

Pentru a măsura calitatea guvernării, este nevoie, în primul rând, dea defini noţiunea de guvernare şi de a selecta indicatorii corespun-zători. Pentru EGM a fost adoptată următoarea definiţie: „Guverna-

rea se referă la formarea şi gestionarea normelor oficiale şi neoficia-le care reglementează domeniul public, precum şi arena pe care in-teracţionează statul,actorii economici şi cei ai societăţii în scopul luă-rii deciziilor” (vezi Hyden,G., Court, J. şi Mease, K. (2004)MakingSen-se of Governance. Boulder şi London: Lynne Rienner Publishers).

2 ~

BUNA GUVERNARE ESTE ESENŢIALĂ ÎN REALIZAREA TUTURORDREPTURILOR OMULUI, INCLUSIV ELIMINAREA SĂRĂCIEI ŞI ASIGURAREA UNUI MOD DE VIAŢĂ SATISFĂCĂTOR PENTRU TOŢI.



ORGANIZAŢIILE SOCIETĂŢII CIVILE, atât din ţările-donatoare,cât şi din cele în curs de dezvoltare, cu proximitatea şi înţelegereacercurilor definite de clientelă, precum şi a capacităţii acestora dea articula interesele specifice, pot efectua o contribuţie majoră latoate etapele proceselor de acordare a ajutorului umanitar, reabi-litare, reconstrucţie şi cooperare în dezvoltare. Este recunoscut fap-tul, că participarea societăţii civile este un element critic pentrua realiza dreptul de proprietate al ţării în curs de dezvoltare asu-pra strategiilor de dezvoltare. ‘Valoarea adăugată’ generată de o ast-fel de participare nu implică doar cunoştinţele şi experienţa pe carele poate manifesta societatea civilă, dar şi capacitatea de a conci-lia ‘discrepanţa’ critică dintre obiectivele strategice şi realizarea prac-tică a acestora.

Organizaţiile societăţii civile, la fel, au un avantaj comparativ în ceeace priveşte creşterea nivelului de sensibilizare, atât a publicului ge-neral, cât şi al factorilor de decizie, în aspecte de dezvoltare, în spe-

cial, în ţările-donatoare. Această funcţie de dezvoltare a educaţiei va juca un rol important în angajarea ţărilor donatoare să atingă şisă susţină Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului definite de ONU.Societatea civilă, de asemenea, acţionează în calitate de mentor înscopul realizării durabile a obiectivelor de dezvoltare în sfera socială

şi economică şi de reducere a sărăciei, presând executivele şi in-stituţiile internaţionale să sprijine aceste obiective într-o manierăcoerentă, în cadrul tuturor sectoarelor politice, care afectează viaţapaturilor nevoiaşe din ţările în curs de dezvoltare, de la politicilede comerţ, agricultură, piscicultură la cele din domeniul sănătăţii,educaţiei şi sferei sociale, fiind în stare de alertă în caz de calami-tate naturală şi prevenire a conflictelor.

GUVERNAREA CUPRINDE TREI NIVELURI: (a) sisteme şi pro-ceduri interne; (b) sisteme şi proceduri de avangardă; şi (c) siste-me de verificare şi echilibrare.

La nivelul (a), societate civilă poate influenţa formularea politicilorşi a proiectelor prinintermediul calităţii de membru în comitete, pre-zentării directe a memorandumurilor sau al reprezentanţilor aleşişi stabilirea interactivăa normelor în procesul de implementare a po-liticilor, proiectelor şi schemelor cu impact asupra cetăţenilor. Inte-

racţiunea cotidiană maximă dintre executiv şi cetăţeni are loc la nivelul (b), unde, la fel, se conturează imaginea populară a guvernă-rii. Interacţiunile societăţii civile cu nivelul (c), nu prea frecvente,

însă importante, se asociază mai mult cu expunerea iregularităţilor,decât cu paşii meniţi să îmbunătăţească calitatea guvernării.

~ 3

PRINCIPIU /

SECTOR P ARTICIPARE ECHITATE DECENŢĂ RESPONSABILITATE T RANSPARENŢĂ EFICIENŢĂ

SOCIETATEACIVILĂ

1. Libertateade asociere

2. Societate fărădiscriminare

3. Libertateade exprimare

4. Respectareanormelor dereglementare

5. Libertateapresei

6. Contribuţiila procesul de

luare a deciziilor

SOCIETATEAPOLITICĂ

7. Reprezentarealegislativă

a societăţii

8. Politicile reflectăpreferinţele

publice

9. Concurenţăpaşnică pentruputerea politică

10. Legislatoriipoartă răspundere în faţa publicului

11. Transparenţapartidelor

politice

12. Eficienţafuncţiei

legislative

E XECUTIVUL13. Consultări intra-

guvernamentale

14. Standarde

adecvatede trai

15. Securitatea

personalăa cetăţenilor

16. Forţele de

securitate suntexecutivului civil

17. Executivul

asigură informaţiecorectă

18. Eficienţa

ramuriiexecutive

B IROCRAŢIA

19. Funcţionariipublici definesc

politici

20. Oportunităţiegale la serviciile

publice

21. Funcţionariipublici respectuoşi

în raport cucetăţenii

22. Funcţionariipublici poartă

răspundere

23. Procesul deluare a deciziilor

din cadrul serviciuluipublic transparent

24. Sistem bazatpe merit pentru

recrutare

SOCIETATEAECONOMICĂ

25. Consultareasectorului privat vizând politicile

26. Reglementărileaplicate în egală

măsură

27. Guvernulrespectă drepturilepatrimoniale private

28. Reglementareasectorului privat

în scopul protejăriimuncitorilor

29. Transparenţă în politica comerţului

internaţional

30. Intervenţiilefără corupţie

J USTIŢIA

31. Procese

non-formalede soluţionarea conflictelor

32. Acces egal

la justiţie pentru toţi cetăţenii

33. Drepturile

omului incorporate în practica naţională

34. Colaboratorii

instanţelor dejudecată poartărăspundere

35. Claritate

în administrareajustiţiei

36. Eficienţa

sistemuluijuridic

T ABELUL 1. Matricea sectoarelor de guvernare, principii şi indicatori

R OLUL SOCIETĂŢII CI VILE

Sumarul Politicii, CASE Moldova IULIE 2010



4 ~

Prezentul document a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul acestui document ţine de responsabilitatea CASE Moldova şi nu poate reflecta, în nici o împrejurare, opinia oficială a Uniunii Europene. Proiectul este co-finanţat de Fondul Internaţional Visegrad (www.visegradfund.eu) şi de Programul „Regiunea în tranziţie – RITA”.

CONTRIBUŢIA FUNCŢIONALĂ Contribuţia funcţională a societăţii civile la buna guvernare ar pu-tea fi în calitate de:

SUPRAVEGHETOR – împotriva încălcării drepturilor omuluişi împotriva deficienţelor de guvernare.SUSŢINĂTOR – al punctelor de vedere exprimate de catego-riile cele mai slabe. AGITATOR – în numele cetăţenilor nedreptăţiţi.EDUCATOR – al cetăţenilor privind drepturile, beneficiile şiresponsabilităţile acestora şi al executivului faţă de cerinţele oa-menilor.PRESTATOR DE SERVICII – în sectoare şi pentru populaţianecuprinsă de eforturile oficiale sau în calitate de agent al exe-cutivului.MOBILIZATOR – al opiniei publice pro sau contra unor anu-mite programe sau politici.

SOCIETATEA CIVILĂ acţioneazăprin prisma ‘capitalului social’– ca-pacitatea populaţiei de a acţiona împreună de bună voie pentrua atinge un interes pe termen lung. Capitalul social este destul derobust într-o societate omogenă şi egalitaristă.Prin urmare, societatea civilă în totalitate nu este în stare să joacepe deplin rolul său potenţial pentru a implementa buna guvernare,cu excepţia cazurilor în care conducerea extraordinară depăşeşteloialităţile înguste sau atunci când un anumit aspect/problemădevine o sursă de preocupare pentru toate sectoarele (de ordinulcalamităţilor naturale). Unităţile mai mici de guvernare şi descen-tralizarea guvernării sunt, în consecinţă, indispensabile.

OAMENII nu-şi pot asuma rolul unei maşinibirocratice de proporţii,cum este guvernul, de asemenea, întreaga societate civilă nu poa-te acţiona în numele fiecărui cetăţean. Din acest motiv, societateacivilătrebuie să acţionezeprin intermediul unor organizaţii compacte

bazate pe un capital social viguros.

Eforturile depuse pentru ameliorarea calităţii guvernării vor eşua încazul în care calitatea şi valoarea executivului politic este nesatisfă-cătoare. Societatea civilăarenevoiede notificarea deteriorăriicalităţii,integrităţii şi angajamentului reprezentanţilor aleşi, precum şi crimi-nalizării forţelor politice. Educarea alegătorilor, reformele electorale şiexpunerea periodică a performanţelor (eşecurilor) aleşilor poporuluireprezintă aspecte de prioritate înaltă de pe agenda societăţii civile.

REŢELE DE GUVERNAREReţelelede guvernaresunt un instrument de realizare practică a pro-ceselor de guvernare,definit în calitatede articulaţieorizontală a unoractori interdependenţi, însă autonomi dinpunct de vedereoperaţional,care interacţionează prin intermediul negocierilor cu un cadru re-lativ instituţionalizat de reguli şi norme în scopul facilitării elaboră-rii politicilor de auto-reglementare şi contribuirii la generarea valo-rii publice (Sorensen & Torfing, 2007).

REŢELELE DE GUVERNARE DIN MOLDOVA , de exemplu, au apă-rut drept răspuns la riscurile prezentate de oscilaţiile sistemice din-tre practicile de pluralism şi autoritarism, incapacitatea statului şia pieţei de a asigura un nivel înalt al standardelor social-economiceşi politice. Reţelele reprezintă, de fapt, concentrarea energiilor non-politice ale societăţii civile, având drept obiective primordiale:• dezvoltarea grupurilor de susţinere/advocacy şi de elaborare

a politicilor;

• dezvoltarea şi consolidarea iniţiativelor locale;• crearea unor instituţii adiţionale responsabile orizontale pentru

a compensa deficitul de responsabilitate din cadrul sistemului.În Moldova reţelele de guvernare pot fi identificate în astfel de do-menii ca reducerea şi prevenirea corupţiei (AAC),dezvoltarea rurală(CDER), administrarea electorală (Coaliţia 2005, Coaliţia 2009), etc.

CONCLUZZIConcluziile principale sunt după cum urmează:• Buna guvernare este un factor-cheie pentru dezvoltare;

• Guvernarea este măsurabilă, iar pentru soluţionarea diferitor pro- bleme pot fi aplicate un spectru amplu de măsuri diverse;• Agenda guvernării este foarte importantă în relaţiile donator-

recipient;• Actorii non-guvernamentali joacă un rol crucial în menţinerea

aspectelor cu privire la guvernare în prin plan pe agenda de dezvoltare.

Pe baza discuţiei sus-menţionate ar trebui să fie clar faptul că bunaguvernare este un ideal, atingerea integrală a căruia este o sarcinădificilă. Foarte puţine ţări şi societăţiau reuşit să se apropie de acestdeziderat în totalitatea sa. Cu toate acestea, în scopul asigurării uneidezvoltări umane durabile, este necesară întreprinderea acţiunilororientate spre acest ideal, transformându-l în realitate.

BIBLIOGRAFIE

Daniel Kaufmann, D., Kraay, A., and M. Mastruzzi (2009) Governance Matters VIII: AGGREGATE AND INDIVIDUAL GOVERNANCE INDICATORS.1996-2008. WORLD B ANK , POLICY RESEARCH WORKING P APER NO. 4978

Hyden, G., Mease, K., Foresti, M., and V. Fritz (2008) Governance assessments for local stakeholders: WHAT THE WORLD GOVERNANCE ASSESSMENT OFFERS. OVERSEAS DEVELOPMENT INSTITUTE, WORKING P APER NO. 287

http://www.unescap.org/pdd/prs/ProjectActivities/Ongoing/gg/governance.asp

BUNA GUVERNARE ESTE ESENŢIALĂ ÎN REALIZAREA TUTURORDREPTURILOR OMULUI, INCLUSIV ELIMINAREA SĂRĂCIEI ŞI ASIGURAREA UNUI MOD DE VIAŢĂ SATISFĂCĂTOR PENTRU TOŢI.

buna guvernare rom 1

Documents

Transcript of buna guvernare rom 1